6
Raportul Tarilor Romane cu Imperiul Otoman Tara Romaneasca-Mircea cel Batran Mircea cel Bătrân (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418), voievod al Ţării Româneşti între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 sau mai 1395; ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418) a fost unul dintre cei mai importanţi conducători ai Ţării Româneşti. Înfrângerea sultanului Baiazid I de către Timur Lenk la Ankara în vara lui 1402 a deschis perioadă de anarhie în Imperiul Otoman, ca urmare Mircea a organizat împreună cu regele maghiar o campanie împotriva turcilor. În 1404 Mircea a reuşit să se impună din nou drept conducător peste Dobrogea. Cu toate acestea, sultanul Mahomed I reuşeşte să-şi înfrângă oponenţii şi plănuieşte o expediţie de pedepsire a voievodului valah. Pentru a evita campania sultanului, Mircea semnează spre sfârşitul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoştea libertatea Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită la Constantinopol un fiu drept garanţie. Mircea pierde Dobrogea cel mai probabil după înfrângerea de la Nicopole (1396), însă o recuperează în 1404 cu ajutorul lui Sigismund de Luxemburg. În 1409, Mircea respinge un nou atac al otomanilor lângă Silistra.Dobrogea va fi pierdută din nou de către Ţara Românească în 1420, la doi ani după moartea lui Mircea, reintrând de câteva ori, temporar, în componenţa Ţării Româneşti până în 1428 [50] . . Tara Romaneasca-Vlad Tepes

Rapotul Tarilor Romane Cu Imperiul Otoman

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Rapotul Tarilor Romane Cu Imperiul Otoman

Citation preview

Rapotul Tarilor Romane cu Imperiul Otoman

Raportul Tarilor Romane cu Imperiul OtomanTara Romaneasca-Mircea cel BatranMircea cel Btrn (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418), voievod al rii Romneti ntre 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 sau mai 1395; ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418) a fost unul dintre cei mai importani conductori ai rii Romneti.

nfrngerea sultanului Baiazid I de ctre Timur Lenk la Ankara n vara lui 1402 a deschis perioad de anarhie n Imperiul Otoman, ca urmare Mircea a organizat mpreun cu regele maghiar o campanie mpotriva turcilor. n 1404 Mircea a reuit s se impun din nou drept conductor peste Dobrogea. Cu toate acestea, sultanul Mahomed I reuete s-i nfrng oponenii i plnuiete o expediie de pedepsire a voievodului valah.

Pentru a evita campania sultanului, Mircea semneaz spre sfritul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunotea libertatea Valahiei n schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodat, domnul romn a fost obligat s trimit la Constantinopol un fiu drept garanie.

Mircea pierde Dobrogea cel mai probabil dup nfrngerea de la Nicopole (1396), ns o recupereaz n 1404 cu ajutorul lui Sigismund de Luxemburg. n 1409, Mircea respinge un nou atac al otomanilor lng Silistra.Dobrogea va fi pierdut din nou de ctre ara Romneasc n 1420, la doi ani dup moartea lui Mircea, reintrnd de cteva ori, temporar, n componena rii Romneti pn n 1428[50].

. Tara Romaneasca-Vlad Tepes

Vlad epe (n. noiembrie/decembrie 1431 - d. decembrie 1476), denumit i Vlad Drculea (sau Dracula, de ctre strini), a domnit n ara Romneasc n anii 1448, 1456-1462 i 1476.

n timpul domniei sale, ara Romneasc i-a obinut temporar independena fa de ameninarea otoman.

La nceputul lui 1462, Vlad a lansat o campanie mpotriva turcilor pe Dunre.De asemenea, refuzul dat cererii unor emisari turci de a plti tribut, l-a infuriat pe sultanul Mahomed. Acest gest de mpotrivire a fost riscant deoarece armata sultanului Mahomed al II-lea fiind cu mult mai puternic dect cea a rii Romneti. Cnd sultanul a aflat despre execuia brutal a celor doi trimii ai si, acesta s-a hotrt s-l distrug pe Vlad o dat pentru totdeauna. Astfel, sultanul a ordonat lansarea unui masiv atac asupra Valahiei, cu scopul de a o transforma ntr-o provincie turceasc. A intrat n ara Romneasc cu o armat de trei ori mai mare dect cea a lui Vlad epe. Gsindu-se fr aliai, Vlad al III-lea a fost nevoit s se retrag la Trgovite, s-i ard propriul sat i s otrveasc fntnile din drum, pentru ca armata turceasc s nu gseasc nimic de but sau de mncat n drum. n iarna anului 1462, Vlad a reuit s obin multe victorii. n timpul unei invazii, cnd sultanul, epuizat, a ajuns aproape de capital, s-a confruntat cu o vedere nspimnttoare: mii de epe susineau craniile a peste 20.000 de captivi turci, o scen terifiant care a fost poreclit mai trziu Pdurea epelor". Aceast tactic de teroare aranjat deliberat de Vlad al III-lea a avut efectul scontat. Imaginea a avut un efect puternic asupra celor mai de ncredere ofieri ai lui Mahomed, iar sultanul, obosit i nfometat, a recunoscut nfrngerea i s-a ntors la Istanbul .Dup retragerea din teritoriul Valah, Mahomed l-a pus pe Radu cel Frumos, fratele mai mic al lui Vlad epe i favoritul turcilor la tronul valah, n capul armatei turceti. Acesta, alturi de detractorii lui Vlad, i-a urmrit fratele pn la castelul Poenari, de pe Arge.

Moldova-Stefan cel Maretefan al III-lea, supranumit tefan cel Mare (n. 1433, Borzeti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 i 1504

Mohamed II nu putea lsa nepedepsit amestecul lui tefan n treburile domniei rii Romneti. De aceea n iarna anului 1474 trimise n Moldova pe beylerbeyi Hadm Suleiman Paa, cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn i a-i nimici oastea. tefan i organizeaz tabra n faa Vasluiului n locul numit Podul nalt i n ziua de 10 ianuarie 1475, nainte de a se lumina de ziu, ddu atacul pe neateptate. Marea otire a Turcilor se cltin i se destrm ntr-o nvlmeal cumplit. Locul mltinos, ceaa, necunoaterea terenului, mri turburarea Turcilor, care se risipir. Turcii se pregteau din nou s porneasc asupra Moldovei. Mahomed II lu comanda otirii turceti, ndreptndu-se spre Suceava pe valea Siretului, iar dinspre Nistru se ivir cetele Ttarilor. n codrul de la Valea Alb sau Rzboieni, Turcii covrir puterile Moldovenilor n seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atac cetile Suceava, Neamul i Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflnd c tefan pregtete o nou oaste, c Ungurii i Polonezii se apropie de graniele Moldovei cu ajutor armat, vznd c hrana se mpuineaz, c se ivesc boli n rndul otenilor, Mahomed II se hotr s se retrag. El prsi Moldova hruit de cetele lui tefan, fr ca izbnda lui s fi nsemnat supunerea rii i a domnului ei.

n 1476, tefan ajut pe Vlad epe s reia tronul, ns acesta este ucis la puin timp de boieri. Cinci ani mai trziu, n iulie 1481, Basarab epelu este nfrnt de tefan la Rmnicu Srat.

n 1484, noul sultan Baiazid II, atac pe neateptate sudul Moldovei utiliznd o mare parte din flota sa. Superioritatea artileriei otomane a dus la cderea cetilor Chilia i Cetatea Alb. Acest fapt a avut urmri nefavorabile pentru Moldova .

Prevznd c va avea n curnd de luptat cu Turcii, tefan voia s aib n ara Romneasc un domn prieten, n locul vasalului turcesc, Radu cel Frumos. n anul 1470 tefan ncepu ostilitile, prdnd Ialomia i arznd oraul Brilei ,dar ndat Turcii au rspuns, trimind pe Ttari n Moldova. tefan se ndrept atunci mpotriva noului duman i-l nvinse n dumbrava de la Lipnic, pe Nistru. Dup alte ciocniri cu Radu cel Frumos, acesta fugi la Turci (n noiembrie 1473, tefan cucerete cetatea Dmboviei de la Bucureti), iar tefan puse n scaunul rii Romneti pe aliatul su, Laiot Basarab.

Transilvania-Iancu de Hunedoara

A fost voievod al Transilvaniei intre anii 1441 si 1456.El a fost adeptul campaniilor ofensive antiotomane. Inca din anul 1438, si-a demonstrat calitatile militare in luptele din Serbia impotriva otomanilor. in 1441 a fost desemnat ca voievod al Transilvaniei. In aceasta calitate a luat masuri energice de stavilirea a luptelor feudale si, pentru a face fata atacurilor otomane, a intarit ostirea. Prima batalie cu turcii a avut loc in 18 martie 1442 la Santimbru, unde voievodul a fost luat prin surprindere, neputand raspunde cum ar fi trebuit atacului turcesc. Dupa 4 zile, Iancu a atacat armata turca, la Poarta de Fier si a obtinut o victorie stralucita.In toamna si iarna anului 1443, neostenitul voievod transilvanean a pornit o alta expeditie, cunoscuta sub numele de campania cea lunga. In fruntea a 35.000 de oameni, el a trecut muntii Balcani, obtinand impotriva otomanilor sase victorii. n 1448 a primit titlul de prin de la Papa Nicolae al V-lea, imediat dup care a reluat luptele mpotriva otomanilor. A fost nvins n btlia de la Kosovo (1448) din octombrie 1448 din cauza trdrii lui Dan al II-lea, pretendent la tronul ValahieiIancu a murit n 1456 de cium in tabara de la Zemun, dup ce obinuse nc o victorie important, n btlia de la Belgrad, contra otirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul. Este nmormantat la Alba-Iulia.

Prin armistitiul din 20 noiembrie 1451 si apoi prin pacea de la Adrianopol (13 aprilie 1452), confirmata de Mahomed al II-lea, viitorul cuceritor al Constantinopolului, turcii se obliga sa nu atace Tara Romaneasca, Transilvania, Ungaria si nord-vestul Peninsulei Balcanice si sa nu construiasca fortificatii noi pe linea Dunarii. 1594Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", ce reprezenta alianta puterilor crestine impotriva turcilor. A incheiat si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si cu Aron Voda (Tiranul), domnul Moldovei.1594 (toamna) - 1595 (primavara)Campania militara impotriva turcilor.

1595 (ianuarie) 1 ianuarie - Au fost eliberate cetatile Harsova si Braila.8 ianuarie - Au fost atacate localitatile de la sud de Dunare: Silistra, Macin, Sistov, Nicopole, Rahova.10 ianuarie - Au fost infrante ostile otomane care asediasera Cetatea de Floci.14-16 ianuarie - Luptele cu tatarii, care sunt infranti la Putinei si Stanesti. La Serpatesti sunt infrante ostile unite otomane si tataresti. Mihai Viteazul a trecut Dunarea, infrangand la Rusciuk ostirea pasalelor Hasan si Mustafa, care primisera ordin sa-l inscauneze pe tronul Tarii Romanesti pe Bogdan, fiul lui Iancu Voda.1595 (ianuarie - martie)Ostile Tarii Romanesti au atacat Silistra, Harsova, infrangand si garnizoana otomana condusa de Cara Caves din Cetatea Brailei. Au fost atacate cetatile Cervena, Turtucaia si Nicopole pentru a-i impiedica pe turci sa-l alunge pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei.1595 (10/20 mai, Alba Iulia)Reprezentantii lui Mihai Viteazul (boieri si prelati) si cei ai lui Sigismund Bathory incheie un tratat de alianta prin care Tara Romaneasca devine vasala Transilvaniei, iar Mihai Viteazul o va conduce in calitate de Locotenent Domnesc. Inclusiv principele Transilvaniei fagaduieste ajutor militar impotriva turcilor.1595 (13/23 august)Batalia de la Calugareni pe apa Neajlovului unde ostirea otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost infranta si zdrobita de ostirea Romana.1595 (6 octombrie)Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Stefan Razvan, si al marelui duce de Toscana, a silit ostirea otomana sa se retraga, eliberand Targovistea. La 12 octombrie a fost eliberat Bucurestiul, iar la 20 octombrie a fost eliberat Giurgiu. Hotarul Tarii Romanesti se stabileste pe Dunare, fiind eliberata si Braila.1598 (septembrie)Reluarea ostilitatilor cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti, organizata si condusa de Mihai Viteazul, a purtat o serie de lupte cu turcii in sudul Dunarii la Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna. La 6 octombrie au continuat ostilitatile cu Imperiul Otoman, dupa infrangerea ostilor turcesti de la Oblucita (Isaccea).1598 (16 octombrie)Poarta otomana este nevoita sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscandu-l ca domn al Tarii Romanesti si pe fiul sau Nicolae Patrascu mostenitor al tronului.1598Cu ocazia atacului turco-tatar asupra Oradei, Mihai Viteazu, fidel aliantelor, trimite un ajutor de 1500 de osteni comandati de aga Lecca.1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.

Singure sau in alianta cu tarile crestine vecine, mai degraba in alianta cu voievodatele vecine ale celorlalte doua principate romanesti, voievozii Mircea cel Batran al Valahiei (1386-1418) si Vlad Tepes (Dracula din legendele medievale - 1456-1462), precum si Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504), voievodul Moldovei si Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei (1441-1456), au dus grele batalii de aparare impotriva turcilor otomani, impiedicandu-le expansiunea spre centrul Europei.