Războaiele iugoslave

Războaiele iugoslave au fost o serie de conflicte violente în teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 şi 2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate cele şase foste republici iugoslave:Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia şi cele două provincii autonome ale Serbiei: Kosovo şi Voivodina. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte etnice între cetăţenii din fosta Iugoslavie, mai ales dintre sârbii pe de o parte şi croaţii, bosniacii şi albanezii pe de altă; de asemenea şi dintre bosniacii şi croaţii din Bosnia şi Herţegovina şi macedonenii şi albanezii din Macedonia.

In anii premergatori razboaielor iugoslave, relatiile intre republicil componente ale R.S.F. Iugoslavia au inceput sa se deterioreze.

- Slovenia si Croatia si-au dorit autonomie mai mare in interiorul confederatiei- Serbia incerca sa sustina autoritratea federala. Presedentia Federala consta in reprezentanti ai celor 6 republici si ale celor 2 provincii, precum si ai

JNA (Armata Iugoslva Populara). Puterea comunista era divizata catre toate republicile si in intrega lor structura.

Prabusirea finala a avut loc odata cu cel de-al 14 - lea Congres Al Partidului Comunist cand delegatii croati si sloveni au plecat protestand impotriva majoritatii pro integrare cand Congresul le-a respins amendamentele.

• Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăţilor economice, acestă federaţie se confrunta cu revolte naţionaliste dintre diferitele grupuri etnice. La ultima şedinţă a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum şi a reformei economice, care îndemna delegaţiile slovenă şi croată să părăsească partidul şi încetarea activităţii acestuia, un eveniment simbolic care a reprezentat sfârşitul „frăţiei şi unităţii”. Războaiele s-au încheiat cu o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă şi masive dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de războaie şi purificări etnice.Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial pentru a fi considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de război.[3] Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înfiinţat de ONU pentru a judeca acest crime.

• In 1990, Serviciile Secrete Americane au emis o nota estimativa in care preziceau dezmembrarea Iugoslaviei, razboaie civile.

• Germania a fost prima tara care a recunoscut independenta Sloveniei si Croatiei, exercitand presiuni, prin aceasta, si asupra altor tari. Acest lucru a condus la Razboiul de 10 Zile din Slovenia, cand armata iugoslava a patruns pe teritoriul acesteia, la sfarsitul lui iunie 1991. Dupa Razboi, Comunitatea Europeana a recunoscut independenta Sloveniei, pe 15 ianuarie 1992, Natiunile Unite pe 22 mai, iar Slovenia adera la Uniunea Europeana in 2004.

• In 1991 izbucneste un conflict intre Iugoslavia si Croatia, cand si aceasta isi declara independenta. Incetarea focului s-a infaptuit in 1992. Cu toate acestea, Croatia a continuat operatiuni militare de mica amploare pana in 1995, participand activ si la razboiul din Bosnia. In 1995, Croatia interprinde Operatiunea Furtuna, cu scopul de a cuceri regiunea Krajina. Un general croat a fost acuzat de catre Tribunalul din Haga pentru crime de razboi, in timp ce batalia a fost esentiala pentru “cimentarea independentei croate”. Statele Unite au sprijinit Operatiunea, iar CIA a oferit informatii militare croatilor, care au “scapat” de aproape 200.000 de sarbi, mai ales prin crime, jefuiri, incendierea satelor, intr-un cuvant, prin genocid. Armata croata a fost sprijinita de americani, iar generalul croat judecat la Haga a fost sprijint de CIA in mod personal.

Cauzele destrămării Iugoslaviei: - se regăsesc şi în cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS (Cecenia, Abkhazia, Oseţia de Nord şi de Sud, Karabah). - au rădăcinile seculare într-un anume tip de experienţă negativă a

trecutului, - legate de matricea identitară diferită a etniilor componente, asimilarea

forţată, discriminarea naţională şi religioasă, asuprirea coloniala.B).Alta viziune. In 2000, Departamentul de Stat American, in colaborare cu American

Enterprise Institute (AEI) au tinut o conferinta in Slovacia pe tema integrarii euro-atlantice. Printre participanti, lideri ai multor state si diverse oficialitati de prim rang. O nota de corespondenta dintre un politician german si cancelarul german a dezvaluit adevaratul motiv al campaniei NATO din Kosovo. Nu a fost pentru impiedicare niciunui genocid, nici pentru emanciparea vreunei minoritati oprimate, ci pentru largirea NATO ca opozitie fata de Rusia, precum si motivul incontestabil al prezentei trupelor NATO in regiune,prezenta justificata de ei prin “instabilitatea” zonei.

Asadar motiv de natura imperialista, concretizat prin activitati criminale.

• Războaiele iugoslave pot fi împărţite în două grupuri din diferite conflicte distincte:

• Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:• 1. Războiul din Slovenia (1991)• 2. Războiul Croat de Independenţă (1991-1995)• 3. Războiul Bosniac (1992-1995) • Bombardarea NATO în Bosnia şi Herţegovina (1995)• Războaiele din zonele populate de albanezi:• 1. Războiul din Kosovo (1998[5] - 1999) • Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999)• 2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)• 3. Conflictul din Macedonia (2001)

Terminologie

• Alternativ, războaiele au fost numite:• „Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din

moment ce războiul a afectat numai Balcanii de Vest• „Războiul din fosta Iugoslavie”• „Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave”• „Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată

inventat de jurnalistul britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare 1912–1913[6]

• „Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.

Războiul de Zece Zile

• Războiul de Zece Zile (slovenă: Desetdnevna vojna), uneori numit şi Războiul Sloven de Independenţă (slovenă: Slovenska osamosvojitvena vojna) a fost un conflict militar de scurtă durată dintre Slovenia şi Armata Populară Iugoslavă (JNA) în 1991, imediat după declaraţia de independenţă a Sloveniei.

• Războiul Croat de Independenţă a fost un război desfăşurat în Croaţia din 1991 până în 1995 dintre guvernul croat şi forţele sârbe. Sârbii au înfiinţat Republica Sârbă Krajina, o entitate politică (nerecunoscută) şi şi-a declarat secesiunea faţă de restul Croaţiei.

Războiul Croat de Independență

Războiul Bosniac• Războiul Bosniac, cunoscut şi ca Războiul din Bosnia şi Herţegovina a fost un

conflict armat internaţional care s-a desfăşurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război, s-au implicat mai multe trupe.

Războiul din Kosovo

• Termenul de Războiul din Kosovo (sau Conflictul din Kosovo) este folosit pentru a descrie două conflicte militare paralele din Kosovo:

• 1996[6]–1999: Conflict între forţele sârbe şi iugoslave, şi armata de eliberare din Kosovo, o grupare paramilitară de gherilă a etnicilor albanezi, susţinută de NATO.

• 1999: Războiul dintre Republica federală Iugoslavia şi NATO, în perioada 24 martie - 10 iunie 1999[13] cu scopul de atac asupra civililor şi armatei Iugoslaviei, rebelii albanezi continuând războiul cu forţele iugoslave, printre care o deplasare masivă a populaţiei în Kosovo.

* The photo is part of The Washington Post’s Pulitzer Prize-winning entry (2000) showing how a Kosovar refugee Agim Shala, 2, is passed through a barbed wire fence into the hands of grandparents at a camp

run by United Arab Emirates in Kukes, Albania. The members of the Shala family were reunited here after fleeing the conflict in Kosovo.

Dupa ajutorul umanitar si activitatea de refacere a zonelor (constructii infrastructura, deminare, servicii de baza etc.), zona fostei Iugoslavii a intrat acum in faza trei a reconstructiei. Aceasta include asistenta tehnica si organizatorica, in special pentru tineri, in agricultura, sanatate, educatie si in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, ca si in cel al transferului de tehnologii avansate.

Revigorarea industriei petrolului ar putea fi un mijloc al iesirii Yugoslaviei din criza economica. Cei zece ani de tranzitie din Europa de Est au izolat fosta Iugoslavie – cu exceptia Sloveniei - in timp ce celalalt razboi care a facut ravagii in statele fostei Iugoslavii a adus nivelul PIB inapoi la cotele din 1989.

Rãzboiul din Iugoslavia a produs prin efectele sale, nu numai pierderi de vieþi omenesti, unele dintre ele fiind catalogate pagube colaterale, dar si o iminentã catastrofã ecologicã în toate þãrile riverane zonei de conflict, dar mai ales în România, datoritã poziþiei ei, de aceastã datã nestrategicã, generatã de conditiile care favorizeazã poluarea transfrontalierã.

• Filme care surprind situatia critica a Iugoslaviei :• - No man’s land 2001• -The avoidable war 1999• Otac na sluzbenom putu (Cand tata era plecat cu afaceri) 1985

Proiect realizat de Calota Oana Alina clasa a XI-a B Colegiul National “Ion Maiorescu”