Ministerul Educatiei al Republicii MoldovaColegiul de Constructii din Chisinau

ReferatTema: Ecologia si protectia mediului inconjurator

A elaborat: DI. 12.09.1A verificat: - profesor de biologie

Chisinau -2015-Ecologia(din cuvintele greceti:ecos- cas ilogos- tiin, adic"tiina studierii habitatului") este o tiin biologic de sintez ce studiaz interaciunea dintre organisme, plante i mediul n care ele triesc (abiotici i biotici). Pentru aceastaecologiaanalizeaz ndeaproape structura, funcia i productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populaii,biocenoze) i a sistemelor mixte (ecosisteme). Cu timpul, n a doua jumtate a sec. XX prin contientizarea importana condiiilor de mediu, semnificaia termenului ecologie s-a lrgit peste sensul restrns din domeniul biologiei, devenind i un sinonim pentru ideea de protecie a mediului nconjurtor. Totodat, se leag strns de ecologie domeniul promovrii unei economii ecologizate, unde principiile ecologice devin i principii fundamentale n dezvoltare.Ecologia este n mare parte o tiin descriptiv i experimental.n ecologie se folosesc multe metode mprumutate din alte discipline: metodematematicepentru a modela evoluia populaiilor, metodefiziologicepentru a nelege viaa organismelor, metodegeologicepentru a descrie proprietile solului, etc.Prin protecia mediului ambiant se subnelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei i faunei. Este important faptul, c protecia mediului ambiant prevede i protecia sntii omului, orientat spre asigurarea unei stri psihologice i fizice normale, favorabile pentru trai i munc.Mediul ambiant este un univers material, n care omul ca fiin uman i satisface necesitile sale. n cele mai multe cazuri, prin aciunile sale, omul influeneaz asupra mediului ambiant, spre exemplu: extinderea oraelor, sporirea numrului de termocentrale, a instalaiilor de gaze, industrializarea intensiv, producerea mijloacelor de transport auto, care polueaz enorm aerul din atmosfer cu bioxid de carbon i substane nocive ca: funinginea, hidrocarburile, compuii sulfului i azotului, plumbului, precum i produsele cancerigene.

Protectia mediului

Protectia mediului a devenit una din directiile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova.

Printre problemele actuale ale protectiei mediului inconjurator se evidentiaza: I. Procesele atmosferice, ce contribuie la: a) schimbarea climei; b) distrugerea stratului de ozon din stratosfera; c) poluarea aerului.Poluarea aerului in localitaile urbane, ploile acide, efectele de poluare transfrontiera, distrugerea stratului de ozon, precum si schimbarea globala a climei raman probleme ecologice actuale si de perspectiva, ce reprezinta un pericol major pentru ecosisteme si om. In ultimii 100 de ani temperatura medie a crescut in Europa cu 1,2sC (pe Terra cu 0,6sC). Anii 90 au fost cei mai calzi pe parcursul ultimilor 150 de ani.Poluarea aerului atmosferic ramane una dintre problemele majore, indeosebi a urbelor. Aplicarea pe plan mondial a principiului poluatorul plateste" a dus la ameliorarea situatiei. Ploile acide (pH < 5,6) conduc la distrugerea vegetatiei si lumii animale vulnerabile, uneori au efecte fatale. Actuala ramane si poluarea aerului cu MG atat de origine autohtona, cat si transfrontiera. Indeosebi pericol pentru mediul si sanatate il prezinta Hg, Cd, Pb, Cu, Zn, As, Cr, Ni s.a. Datorita particularitatilor cumulative ale multor plante si animale aceste MG se depisteaza in organele lor, devenind ulterior toxice pentru insasi organismele sau pentru consumatorii acestor produse.II. Deseurile reprezinta o problema destul de serioasa pentru foarte multe tari din lume, indiferent de nivelul de dezvoltare. Cresterea cantitatilor de deseuri denota pierderi sporite de materie prima si consum exagerat de energie. Pe langa acestea sunt necesare cheltuieli de colectare, prelucrare si depozitare a deseurilor. O buna parte de deseuri sunt transportate la rampele amenajate, dar ramane destul de inalta si cota gunoistilor neautorizate. Tot mai des aceste deseuri sunt arse. Un impact destul de mare asupra mediului are loc deoarece se elimina in atmosfera gaze cu efect de sera. Pe plan mondial cresterea cantitatilor de deseuri este privita si ca un rezultat al urbanizarii.Concentrarea populatiei in orase are un impact negativ asupra mediului ca rezultat al intensificarii producerii, traficului de transport, exploatarea resurselor naturale si formarea deseurilor. In legatura cu aceasta apare necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a mediului rural. Largirea suprafetelor oraselor conduce la acapararea de noi teritorii agricole sau silvice pentru constructii si crearea infrastructurii. Sunt desecate teritorii umede, creste dobandirea nisipului, prundisului s.a. materiale de constructie, se intensifica traficul transporturilor. Urbanizarea este si cauza cresterii consumului de apa si apoi a scurgerilor din raza orasului, scurgerile de ape neepurate comunale si industriale, care polueaza bazinele acvatice, sporind pericolul sanatatii populatiei.IV. Biodiversitatea are o influenta asupra sanatatii atat directa, cat si indirecta. Spre exemplu, 10 din 25 de medicamente dintre cele mai comercializate in lume sunt de origine naturala. Biodiversitatea asigura cu resurse genetice agricultura, constituind astfel baza biologica a securitatii alimentare. Resursele biotice ale Republicii Moldova sunt constituite dintr-o varietate specifica de plante, animale, ciuperci si microorganusme, valoarea carora este indiscutabila pentru orice ecosistem terestru, acvatic sau aerian. Diversitatea speciilor biotei este determinata in primul rand de pozitia geoclimatica a tarii, procesele geologiei istorice prin care a trecut acest teritoriu, de schimbul de biota cu regiunile vecine si nu in ultimul rand de impactul factorului antropic.Resursele biotice spontane de baza din RM numara 1752 specii de plante cu flori, 68 specii de mamifere si 177 specii de pasari.V. Solul reprezinta o sursa naturala valoroasa pentru existenta umana si poate fi considerata irenovabila in limitele de cel putin 50-100 de ani. Se considera ca 23% dintre toate solurile utilizabile sunt supuse degradarii, care conduce la micsorarea productivitatii lor. Degradarea solurilor RM se manifesta prin procesele de eroziune, alunecari de teren, dehumificarea, salinizarea, compactarea, poluarea chimica etc.Asadar, problemele actuale ale protectiei mediului inconjurator in RM sunt o expresie locala a conditiilor geografice si social-economice, dar se incadreaza in multitudinea de probleme regionale, continentale si mondiale.

Poluarea,problema actuala a umanitatiiIndustria este, la momentul actual, principalul poluant la scar mondial Procesele de producie industrial i producia de energie a industriei, sunt principalele surse ale polurii atmosferice dar la acestea putem aduga orice arderi din care rezult substane poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sntii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum i ploi acide ce distrug pdurile. Praful, cenua i fumul au o proporie destul de mare n totalitatea poluanilor care exist n atmosfer.Sursele artificiale generatoare de praf, cenu i fum cuprind, n general, toate activitile omeneti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoi. O importan surs industrial, n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la baz prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,rein gazele infraroii si le reflecta pe suprafaa Pamntului. n consecin crete temperatura medie globala.Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales cnd nu exista vnturi care sa imprtie poluanii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitaiile, rezultnd ploi acide care distrug cldiri i pduri i omoar petii. Unii ageni poluani ajung n stratosfera, distrugnd ozonul natural care protejeaza animalele si plantele mpotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol,frunzesi ace, iar acestea se nglbenesc i mor. Aluminiul eliberat de ploi slbete rdcinile copacilor, favoriznd distrugerea lor. Pduri ntregi au disparut din aceasta cauza.Este i mai ru daca ploaia acid ajunge n ruri sau lacuri, pentru c acestea transport otrava la distan, omornd i cele mai mici organisme. Petii sunt determinai de aluminiu s produc o mucoas lipicioas care le nfund branhiile i i sufoc, n cele din urm. Apele acide distrug si icrele.Ploile acide distrug culturile omoar petii prin otrvirea locurilor i farmieaz pietrele. Copacii isi pierd frunzele i, n final mor. Aceste pduri situate pe graniele ceho-poloneze arat parc ar fi fost lovite de bomba atomic. Ele au fost distruse de ploile acide datorate polurii industriale din fostele ri comuniste. Transporturile sunt, dup cum bine tii, o alt important surs de poluare.Autovehiculele care funcioneaz cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce n ce mai mult n seam. Oraele mari sau aglomeraiile urbane dense sunt afectate n mare msur de transporturile cu eliberare de noxe. Gazul carbonic(CO2) , numit tiinific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv i aduce clorul pentru fotosintez. CO2, sub form de vapori de ap, las s treac undele scurte ale radiaiei solare n atmosfer i absoarbe undele lungi ale radiaiilor Pmntului, ceea ce provoac o reinclzire a aerului, efectul de ser.Activitile casnice sunt, fie c vrem, fie c nu, o surs de poluare. Astzi, n multe ri n curs de dezvoltare, aa cum este iara noastr, lemnul de foc este la fel de vital ca i elementele, iar ca pre, n unele locuri, are un ritm de cretere mai mare dect alimentele. Cauza creterii zi de zi a preului este restrngerea suprafeelor de pdure. Multe ri care fuseser cndva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, n msura n care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.Substanele poluante din atmosfer sunt substane gazoase, lichide sau solide, care i modific compoziia.Pe msur ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamntului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.

Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol.Ca msuri de prevenire i combatere a polurii solului sunt: colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor, depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarea radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie, agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactive n mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Polurii radioactive i se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice. Zgomotul, ca i vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc i de via al omului modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continu cretere. Supraaglomerarea i traficul, doi mari poluani fonici, au consecine serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numr tot mai mare de persoane din oraele aglomerate recurge la specialitii psihiatri pentru a gsi un remediu pentru starea lor proast (anxietate, palpitaii, amnezii neteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu putem trece cu vederea poluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic cu influene puternice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i, indirect, asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ scurt de la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe cea biologic i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetare pentru a putea fi stpnit n viitorul nu prea ndeprtat. Protecia mediului nconjurtor a aprut ca problem a omenirii numai n zilele noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit ntreg spaiu al Terrei, prielnic vieii. Acum, bogiile i resursele de energie au fost afectate n aa msur nct se ntrevede epuizarea rapid a unora dintre ele, iar unele condiii eseniale existenei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii s fie pus sub semnul ntrebrii, dac bineneles nu se iau msuri energice de protecie a planetei. Omul a neles c face i el parte din natur, c Terra i resursele ei sunt limitate, c aceast planet funcioneaz ca un sistem i c dereglrile produse ntr-un loc pot avea repercusiuni pentru un ntreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renuna ns la ritmurile nalte ale dezvoltrii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu meninerea unei bune caliti a mediului, este exploatarea acestuia n aa fel nct s se poat regenera i conserva n permanen. Primele iniiative de ocrotire a mediului au aprut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvrii unor specii pe cale de dispariie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei : subierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au nceput s neleag necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai ales colectiv: protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean, naional i mai ales internaional. Construind fabrici i uzine, dezvoltnd oraele i transporturile, defrind pdurile pentru a folosi lemnul i a mri suprafeele agricole, aruncnd nepstor n ap i n aer cantiti mari de deeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul nconjurtor, aa nct uneori i-a pus n pericol nsi viaa lui. n asemenea situaie, fiina uman s-a vzut nevoit s ia atitudine pentru nlturarea rului pe care l-a produs i s treac urgent la luarea unor msuri pentru protecia mediului nconjurtor, pentru meninerea n natur a unui echilibru normal ntre toi factorii care compun mediul. Pentru ca Pmntul s rmn o planet vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.

Bibliografie1. www.andreeaoprea.wordpress.com2. www.referat.ro3. www.library.usmf.md4. www.ro.wikipedia.org