Aconitum napellus. Omagul.

Ca celelalte specii din gen, este foarte otrvitoare, genernd ntr-att de mult otrav cardiac nct s poat fi folosit n timpuri vechi pentru a unge vrful sulielor i al sgeilor.

A fost folosit n etno-medicin n concentraii sczute n medicina tradiional chinez pentru a trata "rceala", n general "nebunia" i "deficiena Yang".Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase.

Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase.

In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene.

Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi.

Omagul contine alcaloizi.

Uz intern:

- nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct

Uz extern:

- dureri provocate de boli reumatice, nevralgii post-zosteriene, insuficienta venoasa, alopecii - sub forma de cataplasma, comprese.

Contraindicatii:

- Planta fiind otravitoare, se recomanda utlilizarea ei numai cu avizul medicului. Intoxicatia se manifesta prin varsaturi, diaree, paralizie, amortire a gurii si a limbii, tulburari de vedere si auz, dureri de cap, gat, spate, hipotenisune, hipotermie. Decesul se poate instala in maxim jumatate de ora de la intoxicatie, prin colaps.http://www.romedic.ro/aconitum-napellus-0P8916 http://www.gradina-online.ro/Omagul_Aconitum_napellus_A3873.html http://www.sanatateabuzoiana.ro/atentie-la-medicamentele-homeopate-din-china/

Denumire stiintifica: aconitum napellusOmagul este o planta decorativa de mare efect, iubitoare de munte, dar si de umezeala. Apartine familie ranunculaceelor. Omagul infloreste in a doua parte a verii si toamna, florile fiind albastre, galbene sau violacee.In scopuri medicinale, din omag de utilizeaza rizomii si frunzele, preparandu-se tinctura, extract si sirop pentru tuse.Substantele active din omag sunt alcaloizii di gama aconitinei.Preparatele pe baza de omag sunt atat de active incat au puterea sa puna in functiune, eficient si rapid, intregul orgaism, determinand *secretii marite de saliva, bila, intestinale, renale, bronhice, transpiratii intense.*efecte decongestionnate, alagezice, sedative*tuse convulsiva, sciatica, guta, reumatism, neralgii, laringita, angine, afectiuni ale ochilor cauzate de frig, inflamatii cogestive acute.Omagul este o planta foarte toxica, atat de toxica incat vechii luptatori isi bagau varfurile sagetilor in extract de omag, iar un istoric antic numea aceasta planta ARSENIC VEGETAL.Omagul ataca snc, putand duce rapid la moarte.Alcaloizii din aconit sunt substante cu caracter de esteri care se afla in produsul vegetal fie liberi, fie legati de acidul aconitic. Prin hidroliza se dedubleaza, producand o baza aconina si cate o molecula de acid acetic si acid benzoic( la unele specii inrudite poate fi inlocuit cu acidul veratric). Mai contin: aconitina, neopelina, napelina, mesaconitina, hipaconitina si picroaconitina. In afara de acestia se mai gasesc si aconelina, sparteina, efedrina, rezine, grasimi, inozita, acizi organici (aconitic, itaconic, malic, citric, tartric, oxalic, succinic, malonic, pirolidin-carboxilic, ascorbic), proteine, zaharuri (maltoza, zaharoza).. Este un modificator al sistemului nervos central cu depresii asupra centrilor bulbo-spinali.In cazul intoxicatiei apar in ordine urmatoarele simptome: greata, dispnee, furnicaturi ale limbii, nasului, buzelor, midriaza, neregularitatea si oprirea functiilor respiratorii si cardiace, moartea prin asfixie. Doza letal este de 1 mg. aconitin pentru adult.posibilele efecte toxice ale acestor compui au inspirat o mare de cercetare in mecanismele prin care anumite alcaloizi Aconitum poate aciona asupra sistemului nervos central.

Efectele farmacologice ale preparatelor de rdcini Aconitum sunt atribuite mai multor alcaloizi diterpenoizi. Principalul alcaloid acestor plante este aconitina, un alcaloid diterpenoizi extrem de toxic, care este cunoscut pentru suprimarea inactivarii canalelor de Na + voltaj dependente prin legarea neurotoxinei de situsul de legare 2 din subunitatea alfa a proteinei canal.Mecanismele prin care anumite alcaloizi Aconitum poate aciona asupra sistemului nervos central:Efectele farmacologice ale preparatelor de rdcini Aconitum sunt atribuite mai multe alcaloizi diterpenoizi. Principalul alcaloid acestor plante este aconitine, un alcaloid diterpenoizi extrem de toxic, care este cunoscut pentru a suprima inactivarea canalelor de Na + dependente de voltaj prin legarea neurotoxinei de situs ul de legare 2 din subunitatea alfa a proteinei canal.. Studiile neurochimice i neurofiziologice vor fi revizuite, cu accent pe efectele alcaloizilor din regiuni ale creierului care au fost implicate n transmiterea durerii si generarea de activitate epileptica. Avnd n vedere structura chimic a alcaloizilor Aconitum precum mecanismul lor de aciune, o subdiviziune n trei grupe devine evident: primul grup cuprinde astfel de alcaloizi care posed o toxicitate ridicat din cauza a dou legaturi ester la scheletul diterpen. Membrii acestui grup activeaza canalele de sodiu voltaj dependente la potentialul de repaus i inhib recaptarea noradrenalinei. Activarea canalelor de sodiu i, n consecin, depolarizare excesiv cu inexcitabilitate final i suprimarea transmiterii durerii explica proprietile lor antinociceptive. Al doilea grup cuprinde monoesteri puin toxici care s-au dovedit a poseda activitate antinociceptiv puternic, proprieti ritmogena i antiepileptiforme datorit unui blocaj a canalului de sodiu dependente de voltaj. Studiile electrofiziologice au relevat o utilizare: inhibare dependent a activitii neuronale de acesti alcaloizi. Acestia par a fi antagonitii competitivi ai grupului intai de alcaloizi. Al treilea grup de alcaloizi Aconitum au molecula lipsita de o caten lateral ester. Toxicitatea este redus semnificativ n comparaie cu celelalte dou grupuri. Ei nu reuesc s afecteze activitatea neuronala, dar sunt raportate de a avea aciuni antiaritmice care sugereaz c ar putea avea afiniti diferite la diferite subtipuri de subunitati alfa ale canalelor de Na + n creier i inim.

Aconitine este o toxin aritmogena bine-cunoscut i induce declanarea activiti prin canalele de Na + voltaj-dependente cardiace. Cu toate acestea, efectele aconitinei asupra semnalelor Ca2 + intracelular au fost necunoscute anterior. Au fost investigate efectele aconitinei pe semnalele produse de Ca2 + n miocitele ventriculare de obolan i au fost explorat posibilul mecanism de toxicitate indus de aconitina aritmogena. Semnalele Ca2 + au fost evaluate prin msurarea de tip L a curentilor de Ca2 +, eliberarea de Ca 2+ indusa de cafeina i activitatea NCX i SERCA2alfa. Potenialului de aciune, precum i activitile declanate au fost nregistrata in celule prin tehnici de patch-clamp. n miocite ventriculare de obolan, durata potenialului de aciune a fost prelungit n mod semnificativ de 1 pM de aconitina. La concentraii mai mari (5 pm i 10 pm), aconitina induce declanarea activiti i postdepolarizrile ntrziate (6 din 8 cazuri)

Curba de activare a fost mutat spre potenial mai negativ, n timp ce curba de inactivare a fost mutat spre potenial mai pozitiv de 1 pM de aconitina. In concluzie, aconitina a crescut nivelul de calciu citosolic prin accelerarea activitatii canalelor ionice si astfel produce postdepolarizari intarziate si aritmii.

The sodium-calcium exchanger (often denoted Na+/Ca2+ exchanger, NCX, or exchange protein) is an antiporter membrane protein that removes calcium from cells.SERCA resides in the sarcoplasmic reticulum (SR) within muscle cells. It is a Ca2+ ATPase that transfers Ca2+ from the cytosol of the cell to the lumen of the SR at the expense of ATP hydrolysis during muscle relaxation.