Referat Familia Moderna

7/21/2019 Referat Familia Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/referat-familia-moderna 1/8

FAMILIA TRADITIONALA-FAMILIA MODERNA

Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi şi stabile forme de comunitate uman!cea care asi"ur #er#etuarea s#eciei umane! evolu$ia şi continuitatea vie$ii sociale! iar istoriaevolu$iei familiei nu este altceva dec%t istoria de&voltrii şi modificrii rolurilor con'u"ale(

Familiile din societ$ile contem#orane! au suferit )n ultimele decenii transformri #rofunde( *chimbrile care au intervenit )n interiorul ei sunt at%t de im#ortante! )nc%t şitermenul de familie a devenit tot mai ambi"uu! el tin&%nd s aco#ere ast&i realit$i diferite decele caracteristice "enera$iilor #recedente( Familia este cea mai fidel #osesoare a tradi$iilor şia valorilor na$ionale( Ea este una din cele mai conservatoare +)n sensul bun al cuv%ntului,se"mente ale societ$ii( ontrar acestei idei! familia a devenit tot mai sensibil la toatetransformrile #etrecute )n societate( De e.em#lu! una din func$iile tradi$ionale! cea de)n"ri'ire a v%rstnicilor este #e cale de dis#ari$ie! iar func$ia de sociali&are a co#iilor! este

)m#rtşit cu alte institu$ii sociale( *chimbarea statutului social al femeii #rin im#licarea ei)n activit$i #rofesionale e.trafamiliale determin noi confi"ura$ii ale ra#orturilor dintre ceidoi #arteneri! )n sensul unor redefiniri ale rolurilor acestora( Astfel! a#ari$ia şi #roliferareacarierei #rofesionale şi a traiectoriei sociale feminine au com#licat destul de mult rela$iileinter#ersonale! )n "eneral! cu #artenerul de via$! )n s#ecial(

Asu#ra cu#lului! cariera #rofesional a femeii ridic #robleme de o alt natur( /n #rimul r%nd! e.ist tendin$a ca femeia s se concentre&e foarte mult asu#ra carierei şi si"nore la fel de mult via$a de familie( Dac aceast tendin$ este valabil şi #entru brbat!situa$ia devine critic #entru func$ionalitatea familiei ca institu$ie social( 0radul de im#licare)n via$a de familie de#inde de #erce#$ia asu#ra modificrii rolurilor! )n condi$iile e.isten$eicarierei #rofesionale la unul sau ambii #arteneri( Astfel! atunci c%nd unul dintre #arteneri esteconcentrat mai mult asu#ra carierei! cellalt trebuie s #reia o #arte din sarcinile domestice ale

#artenerului! dar #reluarea #oate fi formal sau an"a'ant(

O alt situa$ie interesant ar fi aceea c )n familiile cu dubl carier! c%nd so$ul şi so$iaşi-au )nce#ut carierele #rofesionale )n acelaşi tim#! succesul ra#id al unuia #oate deveni o

#roblem ma'or #entru cellalt(

Familia devine din ce )n ce mai mult un loc de refu"iu afectiv ca reac$ie la condi$iilestresante ale mediului e.terior( Deci! familia şi-a #ierdut mult din caracterul ei de institu$iesocial( u#lul este mai mult interesat de satisfacerea #ro#riilor interese şi mai #u$in dereali&area sarcinilor #e care societatea le atribuie institu$iei familiale( Aceast nou

#ers#ectiv a indus schimbri ma'ore la nivelul func$iilor familiale! deoarece #erturbrilemanifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un im#act direct şi asu#ra celorlalte(

1roblematica or"ani&rii vie$ii de familie şi a consecin$elor ei func$ionale! a evolu$ieirolurilor masculine şi femenine a#are )n lucrrile "%nditorilor antici şi a celor renascentişti! iar o dat cu constituirea sociolo"iei ca ştiin$! familia a re#re&entat un obiect de studiu

#rivele"iat( Dac la )nce#ut! cercetarea familiei s-a fcut )n cadrul unor modele etnolin"visticeşi istorice! ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice! de ordin #siholo"ic!



sociolo"ic! #sihosocial! se.olo"ic şi #siho#atolo"ic! tin&%nd s fie definit )n termeni decomunicare şi intercomunicare inter#ersonal( Dar abia )nce#%nd cu anii 234! şi #%n )n

#re&ent! cercetrile sociolo"ice au cunoscut o de&voltare fr #recedent( Aceasta se datorea&fa#tului c )n ultimele decenii! familia a suferit muta$ii #rofunde )n ceea ce #riveşte structuraşi func$iile sale(

*ociolo"ia anali&ea& tradi$ionalitatea ca o com#onent de ba& a vie$ii sociale! asociabilit$ii( Ea este #re&ent )n toate sferele şi nivelele de or"ani&are a societ$ii! )n

#rocesele de sociali&are şi manifestare a #ersonalit$ii actorilor sociali( Tradi$ionaliatea indicun ti# distinct de institu$ii sociale! obişnuin$e şi obiceiuri! moduri de a ac$iona! a sim$i şi a"%ndi care sunt 5moştenite din trecut5( Dar tradi$ionalitatea nu re#re&int numai amintiri dintrecut! ea este continuarea trecutului )n #re&ent şi ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca şirela$iile date )n e.#erien$a #re&entului( La r%ndul ei! familia tradi$ional are o serie detrsturi! cum ar fi loialitatea fa$ de familie care e mai #resus de interesul #ro#riu! femeia e

subordonat ca so$ie şi ca mam! co#iii de ambele se.e au roluri #recise! #restabilite! sunt)ncura'ate ca valori su#unerea! conformismul(

ercetarea familiei tradi$ionale a reliefat c valoarea focal a stilului de via$ oconstituie autoritatea( /n "eneral! autoritatea im#lic ra#orturi de ine"alitate( Din acest #unctde vedere! )n familia tradi$ional ra#orturile de ine"alitate sunt foarte mari şi unidirec$ionale!şi aceasta datorit fa#tului c femeia este su#us( Rolurile sunt distribuite )n func$ie deierarhie! conformism! #utere( Acestea definesc un stil de via$ a familiei ce consacrsu#erioritatea #rin$ilor asu#ra co#iilor! v%rstnicilor asu#ra tinerilor! a brba$ilor asu#rafemeilor! a fra$ilor mai mari asu#ra celor mai mici etc( Autoritatea brbatului este rar #us subsemnul )ntrebrii #entru c aşa se #er#etuea& modelul! #reluat #rin imita$ie! şi orice atitudinede ne"are a acestuia duce la etichetare! mar"inali&are! sti"mati&are(

O#us! dar nu totalmente! familiei tradi$ionale este familia modernă. Modernitateaeste diferit sau chiar o#us #erce#$iilor tradi$ionale! referindu-se la #roduse ale culturii!institu$ii! forme de or"ani&are social! moduri de com#ortare( *ocietatea modern este mereu)n schimbare! iar )n momentul )n care modul de via$ tradi$ional e )nlocuit de unul mult maicom#le.! avansat tehnolo"ic! modernitatea a#are ca efect al acestor schimbri( 1rin contrast!familia modern se ba&ea& #e individualism ca valoare +ceea ce e.#lic creşterea

s#ectaculoas a numrului divor$urilor şi toleran$a din ce )n ce mai mare fa$ de acestfenomen social! femeia ca#t inde#enden$ economic! co#iii au un mai mare control asu#ra

#ro#riului destin(,( 1e l%n" avanta'ele aduse de modernitate oamenii trebuie s fac fa$ unor noi #rovocri! unor noi conflicte şi de&avanta'e(

6alorile familiei moderne )ntemeia& un stil de via$ distinct de cel al familieitradi$ionale7 autorit$ii i se substituie ca valoare focar coo#erarea( 8i ea este sus$inut devalori ca7 e"alitatea! schimbarea! comunicarea( Familia modern se caracteri&ea& #rintr-oaccentuat fle.ibilitate a structurii de autoritate şi #utere( Nu mai e.ist un model unic!

dominant! )n care brbatul decide! at%t )n #rivin$a hotr%rilor care vi&ea& via$a con'u"al! c%tşi a celor care #rivesc rela$ia #arental! aşa cum se )nt%m#l )n tradi$ionalitate( Rela$ia



modern sur#rinde reci#rocitatea #uterii şi autorit$ii! #e diferite nivele şi )n diferiteintensit$i! )n conte.tul mai "eneral al unui e"alitarism afirmat şi! tot mai des! #us )n #ractic(1lec%nd de la aceste considerente şi anali&%nd actualele tendin$e! ca o alternativ la acestestiluri de via$! #utem a#recia c! )n viitor! valoarea focal ar fi individualitatea! sus$inut decom#eti$ie! nonconformism! sin"urtate( Autoritatea şi #uterea )n familia modern se afl )ntr-un #ermanent #roces de construc$ie şi reconstruc$ie! )n func$ie de ne"ocierile ce au loc )ntre

#arteneri! de atitudinile şi com#ortamentele acestora vis-a-vis de rolurile #e care le)nde#linesc )n familie şi de statusurile ocu#ate )n afara ei(

1entru o mai bun )n$ele"ere a schimbrilor efectuate )n structura şi func$iile familieitrebuie amintit conclu&ia la care au a'uns I( Mihilescu şi M( 6oinea( Ei consider c familiaşi-a #ierdut mult din caracterul ei de institu$ie social! cu#lul familial fiind interesat mai multde satisfacerea #ro#riilor interese şi mai #u$in de reali&area func$iilor #e care societatea leatribuie institu$iei familiale( Aceast #ers#ectiv a favori&at schimbri ma'ore la nivelul

func$iilor familiale! deoarece #erturbrile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut unim#act direct şi asu#ra celorlalte( Astfel! )n continuare vom #re&enta schimbrile ce auantrenat fiecare func$ie )n #arte(

• Funcţia economică

1rin trecerea de la familia e.tins la cea nuclear sau la alte forme ati#ice ale ei! s-aureformulat com#onentele func$iei economice( Aceasta are loc at%t )n ceea ce #riveşte

#roducerea de bunuri! c%t şi )n administrarea bu"etului de venituri şi cheltuieli( 8i familia numai este o unitate #roductiv autosuficient! membrii ei fiind de#enden$i de venituri c%şti"ate)n afara "os#odriei( A#oi! s-a redimensionat şi com#onenta #rivind #re"tirea #rofesional adescenden$ilor( Transmiterea ocu#a$iilor de la #rin$i la co#ii se )nt%lneşte din ce )n ce mai rar(Aceasta se )nt%m#l datorit de#lasrii locului de munc al individului din interiorul familiei)n e.terior! )n )ntre#rinderi şi servicii sociale( Nu )n ultimul r%nd! latura financiar a cunoscutşi ea im#ortante modificri( Astfel! familia contem#oran este caracteri&at #rint-un bu"etde&echilibrat! datorat surselor s#oradice de venit şi9sau cheltuielilor e.a"erate )ntr-o anumitdirec$ie! de obicei! cheluieli #entru sub&isten$(

• Funcţia de socializare

Aceast func$ie a fost afectat şi ea de muta$iile lumii contem#orane( *istemul şcolar creat a )nlocuit! )n mare msur! #rocesul instructiv-educativ al familiei( /n acest ca&! #utemaminti fa#tul c #rin$ii nu mai #ot asi"ura transmiterea de cunoştin$e co#iilor lor( Ei nu lemai #ot satisface nevoia de instruc$ie la standardul e.i"en$elor actuale( Din motive financiare!)n marea ma'oritate a familiilor li#seşte com#uterul! at%t de necesar )n condi$iile de ast&i( /nalt ordine de idei! lucr%nd )n afara familiei! de multe ori chiar #leca$i #este hotare! #rin$iisunt mai #u$in tim# )m#reun cu co#iii( Iar co#iii sunt duşi - de la cele mai fra"ede v%rste )ninstitu$ii s#eciali&ate +creşe! "rdini$e,! sau sunt lsa$i )n "ri'a bunicilor! rudelor sau vecinilor care de multe ori nu #ot oferi condi$ii necesare de&voltrii normale a co#ilului( Astfel! #rin$ii



nu numai c nu dis#un de tim#ul necesar reali&rii unei sociali&ri fireşti dar! de multe ori!nici nu reali&ea& necesitatea ac$iunilor educative(

Ast&i e.ist o diversitate de moduri )n care #rin$ii )şi asum res#onsabilitateasociali&rii co#iilor( Din aceast #ers#ectiv! au a#rut forme ati#ice de autoritate +a co#iilor fa$ de #rin$i! a tinerilor fa$ de v%rstnici etc(,( Referindu-ne la formele ati#ice de autoritate!s men$ionm c! )n literatura sociolo"ic şi #siho#eda"o"ic se im#une cu tot mai mult

#utere un nou conce#t7 educa$ia invers( Aceast sinta"m se refer la fa#tul c #rin$ii admitc au de )nv$at de la şi mai ales )m#reun cu co#iii lor( u alte cuvinte! comunicarea )ntre

#rin$i şi co#ii se reali&ea& )n ambele sensuri7 cu c%t co#ilul se dovedeşte mai asculttor şi)n$ele"tor! cu at%t este : la r%ndul lui : ascultat şi )n$eles mai mult +*tnciulescu! ;<<=,(o#iii )şi iau şi li se acord mai mult libertate! mai mult autonomie! mai multres#onsabilitate! se#ararea şi individualitatea devenind #robleme fireşti( 1rsirea cminului)nseamn! )ntr-un fel! o a doua naştere iar co#iii se #re"tesc şi sunt #re"ti$i de la o v%rst din

ce )n ce mai mic #entru aceasta! )n condi$iile )n care : oricum : convie$uirea ar fi fost destulde dificil! date fiind diver"en$ele de valori! atitudini! mentalit$i! stiluri de via$(

• Funcţia de solidaritate familială

Diminuarea acestei func$ii se datorea&! )n s#ecial! mobilit$ii sociale! mobilitate ceface ca locul de munc s difere de cel re&iden$ial( Aceasta nu face dec%t s influen$e&ene"ativ solidaritatea familial! care este mcinat de se#ararea fi&ic şi afectiv e.istent )ntremembrii familiei( 1e de alt #arte! rela$iile con'u"ale! datorit unui com#le. de factori caemanci#area femeii! divi&iunea modern a rolurilor )n cadrul familiei! satisfac$ia le"at devia$a se.ual! au )nce#ut s fie dominate de frm%ntri şi contradic$ii( Acelaşi lucru se)nt%m#l şi cu rela$ia #arental! din cau&a ad%ncirii diferen$elor dintre modelele culturalea#ar$in%nd diferitelor "enera$ii(

• Funcţia reproductivă

a şi celelalte func$ii! func$ia re#roductiv a cunoscut im#ortante schimbri(/ntr-o #erioad relativ scurt de tim#! s-a trecut de la familia e.tins! din #unct de vedere numeric! lacea restr%ns( Numrul de co#ii a sc&ut continuu! a'un"%ndu-se la ;-> co#ii )n societatea

contem#oran( A#oi! se conturea& tot mai clar tendin$a cu#lurilor de a renun$a la co#ii şi de atrece la un alt mod de via$ - 5familia a.at #e adul$i5(

Av%nd )n vedere aceste modificri! #ot a#are dou efecte ma'ore +iu#erc! >444,7

;, Reali&area unui com#romis )ntre tendin$a femeii de a deveni o fiin$ mobil : activ : autonom şi acce#tarea de ctre brbat a unei forme atenuate de sedentarism! #asivitate-de#enden$( u alte cuvinte! o )nt%lnire a celor dou se.e )ntr-un #unct de echilibru! o

simbio& )ntre via$a #ublic şi cea #rivat! valori&ate! at%t de ctre brbat! c%t şi de ctrefemeie( Acest model de rela$ionare )ntre cele dou se.e ar re#re&enta forma cea mai viabil şi



func$ional de uniune şi! #oate! unica solu$ie de a salva familia! ca institu$ie social! )n #ers#ectiva anilor ce vor urma(

>, Nereali&area com#romisului )ntre tendin$a femeii de a deveni o fiin$ mobil : activ : autonom şi acce#tarea de ctre brbat a unei forme atenuate de sedentarism

#asivitate- de#enden$( Nu va e.ista! #ractic! un #unct de echilibru! ci o #ermanent )ntrecere)ntre femeie şi brbat +)n a-şi dovedi lor )nşişi! dar şi celuilalt c sunt mai buni,! o com#eti$ie ase.elor )n care cu#lul nu are #rea mult de c%şti"at( Desi"ur! )n anumite domenii femeile vor )ntrece brba$ii! )n altele vor rm%ne )n urma lor! mani#ularea fiind una din modalit$ile lacare se va a#ela )n aceast )nfruntare care #une mai #resus m%ndria şi nu ra$iunea! ambi$ia şinu sentimentul(

Din cele relatate mai sus! se observ c toate func$iile au fost afectate! )ntr-o msurmai mare sau mai mic( 8i este firesc s fie aşa! deoarece #erturbrile ce se manifest )ntr-o

func$ie )şi "sesc re&onan$ şi )n celelalte(

Av%nd )n vedere schimbrile intervenite )n trecerea de la tradi$ionalitate lamodernitate!se consider c societatea contem#oran im#une "enerali&area a trei ti#uri defemei 7

;, Femeile care ado#t o orientare ?masculin@( 1refer ocu#a$iile re&ervate brba$ilor!

manifest o#o&i$ie fa$ de rela$iile erotice şi fa$ de cstorie( Dac intr! totuşi! )n asemenearela$ii! le #erturb #rin strduin$a de a-şi im#une domina$ia! de a fi su#erioare #artenerului( Le

#utem numi femei a"resive(

>, Femeile care nu refu& rolul lor feminin! dar care conştienti&ea& c sunt inferioare

brba$ilor! os%ndite s 'oace un rol secundar( Ele )şi )nde#linesc rolul mai mult din obli"a$ie şimereu )ncearc s schimbe c%te ceva! )n lu#ta cu ele )nsele şi cu ceilal$i! nerenun$%nd uşor!chiar dac )nt%m#in dificult$i( Le #utem numi femei i&olate(

, Femeile care nu vor s-şi schimbe rolul! #entru c nici nu conştienti&ea& c se #oate acest lucru( Ele )şi )nde#linesc rolul ştiut! convinse fiind c aceasta este menirea lor( /nceea ce fac #un #asiune! valori&ea& uneori e.cesiv iubirea şi devotamentul( Le #utem numifemei docile(

1e de alt #arte! se consider c #arteneriatul modern im#lic e.isten$a a trei

ti#uri de brba$i7

;, Brbatul care acce#t noul rol şi )l efectuea& din convin"ere! #un%nd #asiune )n tot ce faceşi cre%nd condi$iile unei rela$ii func$ionale! ba&ate #e )n$ele"ere şi res#ect reci#roc( /i #utem

numi brba$i docili(



>, Brbatul care nu acce#t noul rol! dar )l efectuea& fr convin"ere! im#lic%ndu-se at%t c%trela$ia s nu devin disfunc$ional( /i #utem numi brba$i i&ola$i(

, Brbatul care nu acce#t noul rol şi nici nu )l efectuea&! consider%nd c rela$ia de

ti# tradi$ional e indicat #entru func$ionalitatea cu#lului( /i #utem numi brba$i a"resivi(

Factorii au determinat fle.ibili&area ra#orturilor de #utere )n cu#lul modern(

/n #rimul r%nd! emanci#area femeii! ba&at )n s#ecial #e creşterea nivelului de culturşi informare! emanci#are care nu nea#rat a diminuat im#licarea se.ului feminin )n activit$iletradi$ionale! ci a ridicat #reten$iile vis-a-vis de #osibilit$ile brbatului de a se im#lica )n ceeace trata! #%n nu demult! cu #asivitate şi indiferen$(

/n al doilea r%nd! inde#enden$a economic a femeii este un factor care a "eneratconştienti&area ideii #otrivit creia ra#orturile de #utere nu mai #ot fi unidirec$ionale! )ncondi$iile )n care femeia nu mai este )ntre$inut de brbat şi #oate sin"ur s-şi asi"uresub&istenşa şi s ia deci&ii )n nume #ro#riu! fr teama de a fi su#us re#roşurilor sauabandonat(

/n al treilea r%nd! im#licarea tot mai accentuat a femeii )n via$a social a dus laru#erea acesteia de universul )n"ust al familiei şi la lr"irea ori&ontului ei #rivind rolul şilocul femeii )n rela$ia de cu#lu( Astfel! cu c%t este mai mare numrul de rela$ii inter#ersonale!altfel s#us cu c%t este mai deas re$eaua social a membrilor unui cu#lu! cu at%t este mai mare

#robabilitatea ca re#arti$ia autorit$ii şi #uterii )n res#ectivul cu#lu s fie e"alitar(Dim#otriv! cu c%t este mai mic aceast re$ea social! cu at%t creşte #robabilitatea a#ari$ieiunui model unidirec$ional de #utere şi autoritate +)n s#ecial de la brbat ctre femeie,( umsocietatea contem#oran im#lic! ca o nevoie social! o creştere a rela$iilor inter#ersonale! ede #resu#us c fle.ibili&area autorit$ii se va "enerali&a )ntr-un viitor mai a#ro#iat sau mai)nde#rtat(

Nu )n ultimul r%nd! devalori&area sentimentului )n rela$ia de cu#lu a #rovocatim#ortante reaşe&ri )n structura de autoritate şi #utere( Femeia! inde#endent economic! )şi

#ermite cu o mai mare lar"he$e s e.#erimente&e rela$ii diverse! )n conte.tul dorin$ei de a sereali&a şi a evolua #e #lan #rofesional( /n acelaşi tim#! brbatul! din teama de a nu fide&am"it sau #rsit! ori : #ur şi sim#lu : din nevoia de a cuceri! )ncearc s nu se im#liceemo$ional şi sentimental #rea mult! s nu cree&e o stare de de#enden$ fa$ de #artener( /n"eneral! cu#lul sf%rşitului de secol CC minimali&ea& valoarea sentimentului! fa#t care arere#ercusiuni asu#ra distribu$iei autorit$ii şi #uterii )n rela$ia dintre cele dou se.e( Li#sasentimentului im#lic! #e undeva! şi li#sa domina$iei! #entru c e.isten$a rela$iei func$ional-se.uale im#lic! ea )nsşi! o renun$are la autoritate şi #utere! acce#t%ndu-se deliberatechilibrul deci&ional(

/n conclu&ie! societatea contem#oran am#lific a#ari$ia conflictelor )n familie! #rinfa#tul c ne aflm )ntr-o #erioad de redefinire a rolurilor masculine şi feminine! #erioad



accelerat de feminism( 1e de alt #arte! at%t redefinirea rolurilor! c%t şi )n$ele"erea eronat aei! favori&ea& a#ari$ia unor com#ortamente de se.-rol foarte diversificate şi ambi"ue! care)ntre$in di&armonia şi disensiunea )n cadrul cu#lului( 1ractic! traversm o #erioad de anomiea rolurilor masculine şi feminine! şi nu se ştie c%t va mai dura #%n c%nd vor a#rea doumodele de com#ortament acce#tate de ambele se.e şi #use )n #ractic fr frustrri şinemul$umiri interioare(

BIBLIO0RAFIE

;( iu#erc ( u#lul modern7 )ntre emanci#are şi disolu$ie! Ale.andria! >444(



>( Mitrofan I( u#lul con'u"al-armonie şi di&armonie! Bucureşti! ;<<=(

( *tnciulescu! E( *ociolo"ia educa$iei familiale! Iaşi! Editura 1olirom! ;<<=(

( 6oinea M( Familia şi evolu$ia sa istoric! Bucureşti! ;<=(

( 6oinea M( *ociolo"ia familiei! Bucureşti! ;<<(

Documents

Referat Familia Moderna