Referat Piata Fortei de Munca

8/13/2019 Referat Piata Fortei de Munca

1/12

REFERAT

PIATA FORTEI

DE MUNCA

TEMA: CONSECINTELE MIGRATIEI

INTERNATIONALE ASUPRA FORTEI

DE MUNCASTUDENT: CIOBOTA ADELA-MARIA, MRU ,ANUL I


2/12

Introducere

Migraia este un fenomen care a existat dintotdeauna, dar care de-a lungul timpului s-a

manifestat sub diferite forme: transhuman, invazii, colonizri, cruciade, iar exemplele pot

continua. Dei mecanismele migraiei au evoluat, ntruc!t migraia contemporan este foarte

diferit de migraia practicat n trecut, literatura de specialitate recunoate importana

fenomenului migrator ca for care modeleaz lumea, acesta fc!nd parte integrant din

comportamentul uman.

Migraia contemporan a rom!nilor este o consecin direct a "evoluiei din decembrie #$%$,

perioada de tranziie care a urmat dovedindu-se a fi una dificil pentru cetenii rom!ni care

se confruntau n special cu nea&unsuri de ordin financiar. 'a nceputul anilor #$$(, )uropa de

*est i de +ud n special talia, +pania i ermania se confrunta cu valuri neregulate de

imigrani din ri precum "om!nia, /ulgaria, 0olonia, 1craina i 2lbania.

0este o treime dintre gospodariile tarii - 3 milioane si &umatate, au avut cel putin unuldintre membri plecat la munca in strainatate, dupa #$%$. Dupa 3((3, ma&oritatea celor plecati

au ales ca destinatii +pania si talia. 4ei din noul val al celor care pleaca nu se mai gandesc la

munca in constructii, ci la afaceri in strainatate. 4onditiile de munca mai bune, acumularea si

studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati.

'a nivel de individ, ponderea persoanelor intre #% si 5$ de ani care au lucrat in

strainatate dupa #$%$ este de #36. nsa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 3((3,

odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul +chengen pentru romani.Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):

- prima etapa $(-$5, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 76 din totalul plecarilor:

srael, 8urcia, talia, 1ngaria si ermania.

- etapa a doua 9$ - 3((3, la cele cinci tari din prima etapa se adauga 4anada, +pania si

+12.

- a treia etapa a inceput in 3((3, iar romanii si-au concentrat plecarile spre +pania si talia.

Cum au ajuns la lucru in strainatate:n perioada #$$(-#$$5 s-a plecat fara sustinere sau a&utor din partea cuiva. ;umai 336 dintre


3/12

cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost a&utati de cineva. $%6 au muncit cel putin o data in acest domeniu?, munca

mena&era pentru femei >%%6? si agricultura >736 barbati si 3%6 femei?, sunt principalele

ocupatii ale romanilor in strainatate. 0ractica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de

ridicata in cazul activitatilor mena&ere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin

era in crestere, de la @=6 in perioada #$$(-#$$5, la 5@6 dupa 3((#.

Munca ilegala este practicata mai ales de catre mena&ere >7%6? si agricultori >56?.

"omanii au lucrat clandestin mai ales in 8urcia si talia, si legal in ermania, recia, srael,4anada si +12. n ceea ce priveste +pania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un

decala& intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in talia si 8urcia.

n prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat

in 3((3. Moldova, Muntenia si pentru 3@6 dintre migranti?, urmate de prieteni din localitate

>#6? si de cunostinte >56?

n acest moment, talia si +pania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in

strainatate: in ultimii cinci ani, 5(6 dintre plecarile la lucru in afara au fost in talia si 356 in

+pania.

Migratia romanilor in Spania

0ovestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand prin aceleasi

9statiiA.

0osibilitati de plecare in +pania

#. 4ontract de munca imediat de una dintre institutiile statului roman. 2sta inseamna ca

migrantul semneaza un contract de munca, are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul

formal. )l se va orienta catre slu&be si zone prestabilite din +pania. 2cest traseu a aparut in

3((3, cand s-a semnat acordul cu +pania.


4/12

3. 0otentialul migrant poate pleca in +pania pe baza unui contract de munca pe care il

semneaza in "omania si iese legal din tara. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau

in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in +pania.

@. esirea pentru reintregirea familiei. 2cest traseu a aparut dupa ce migrantul avea de&a un

membru al familiei in +pania cu o situatie legalizata. )ste valabil doar din 3((.

=. 4ineva poate sa plece pur si simplu >acesta este traseul cel mai des utilizat? utilizand

dreptul de libera circulatie in 1), insa in primele @ luni are drept de sedere, nu si drept de

munca.

8raseul 9limpieselorA si 9peonilorA este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti.

0lecarile se fac catre rude, prieteni si cunostinte. 'a inceput, migrantul locuieste in apartament

cu mai multi romani, ca subcontractant.Bemeile inevitabil a&ung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul casnic: interna,

externa, plata cu ora >plata mai buna in ordinea enumerata? . n ultima perioada insa, femeile

se anga&eaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri.

n ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon >salahor muncitor necalificat in constructii?,

tendinta este slu&ba de supraveghetor >securitC - vigilanteEF bodCguard?.

Dupa inscrierea pe un traseu, asteptarea ca, odata a&uns in +pania, sa poti face cu totul altceva

este departe de ceea ce se intampla. "udele de&a aflate acolo isi pot spri&ini noii veniti doar in

situatiile pe care le presupune traseul ales.

"omania are un acord bilateral cu +pania, dar nu si cu talia.

Migratia romanilor in Italia

Ma&oritatea romanilor plecati la munca in talia, din punctul de vedere al oficialitatilor, se afla

acolo ilegal. 0otrivit Ministerului talian de nterne, in talia sunt, in prezent, 3 milioane si

&umatate de romani, urmati de 2lbania si Maroc. n schimb, surse neoficiale anunta # milion

de romani in talia, in timp ce parerea romanilor din talia despre ei este ca sunt cu

milioanele.

+ituatia actuala a migrantilor arata ca doar @(( de mii de persoane au acte oficiale >permessi

di soggiorno anuali sau permanenti?, altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise

de munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale, si altii care nu au depus actele si nici nu

au intentia sa faca acest lucru.


5/12

4ei mai multi romani din talia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din

secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor.

Dupa 3((@, retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea

si supra saturarea lor. n acest moment, exista depozite pentru munca in constructii si depozite

pentru munca in agricultura.

+tatistici:

1ltimele cifre indica ca #(6 din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care

trimite bani >in 3((, romanii plecati la munca in afara au adus in tara @ miliarde de euro?.

Dintre cei care au lucrat in strainatate, #6 spun ca pentru ei munca este foarte

importanta. 2cesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii, au inceput sa

inteleaga valoarea timpului liber, si valoarea disciplinei, iar interesul lor pentru politica este

mult mai activ >pentru=(6 din cazuri?.

4onsecinte valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri, ideea de afacere

prin migratie este mult mai clara.

'a nivel national, circa #(6 din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani

de zile este realizat cu a&utorul veniturilor din migratia internationala. n ceea ce priveste tipul

cheltuielilor, cele mai importante sunt investitiile in locuinta, urmate de cumparare de bunuri

electrocasnice, masini si alte bunuri de lunga durata. n mediul rural banii sunt investiti in

principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri

de afaceri.

0ersoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din

"omania, dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. )i vin cu aspiratii

superioare, care favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc, dar si critica

asupra starii sociale actuale din "omania. Bata de optimismul lor dinamic, la pol opus se

situeaza pesimismul cronic e rau si va fi si mai rau al celor lipsiti de experienta migratiei.

0rincipalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai

ales asupra familiei, in perceptia a =6 dintre respondentii la sonda&. Departarea de familie se

resimte mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru @56 dintre intervievati.

0e de alta parte, %$6 din migrantii pentru munca cred ca in "omania de azi succesul este


6/12

legat de asumarea riscurilor, in timp ce doar 7@6 din cei care ies din tara pentru turism si 736

care au doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru, dintr-un esantion total de $6.

CI !M"I S#"$ %&EC'I &' M#"C " S%'"I' *I I$'&I'+

4onform datelor statistice oficiale, furnizate la solicitarea 41"+ de ctre nstituto ;acional

de )stadistica din +pania, la nceputul anului 3(($ existau n +pania 7@#.%( rom!ni >din care

n zona Madrid circa #$(.(((? >nstituto ;acional de )stadistica: http:GGHHH.ine.esG?.

n 3(($, romanii reprezentau cel mai numeros grup de migrani din +pania >75%.%3@

sau #@,=6?, urmai de marocani >37.%5% sau ##,#6? i ecuadorieni>=($.@3% sau 7,36?@3.

4reterea numrului romanilor in +pania a fost spectaculoas,populaia romaneasc a&ungand

de la @,76 in 3((# la #@,=6 in 3(($. De laintrarea rii noastre in 1) >3((7?, numrulromanilor care locuiesc in +pania samrit de patru ori.

Criza economic nu pare s fi afectat numrul strinilor rezideni in

Spania, ins numrul permiselor de edere acordate strinilor a inregistrat

o cretere mai mic decat in anii precedeni !""# i !""$% Astfel,

numrul permiselor de edere a crescut cu doar &' intre !""# i !""$,

fa de ()' in anii anteriori% *n mod similar, c+iar dac numrul romanilor

din Spania a crescut mai incet in anii!""#!"(", per total, intre !""& i

!"(" numrul acestora a crescut cu aproimati- )""%""" .ta/el (0%

8abel #:)volutia numarului de romani rezidenti legali in +pania

3((3 3((@ 3((= 3((5 3(( 3((7 3((% 3(($ 3(#(

8otal straini #$77.$= 3=.#% @(@=.@3 @7@(.#( =#==.# =5#$.55= 53%.73 5=%.7# 57(%.$=(8otal romani 7.37$ #@7.@=7 3(7.$( @#7.@ =(7.#5$ 537.(#$ 7@#.%( 7$%.%$3 %3$.7#5

Sursa: Institutul Naional de Statistic, Spania

4a urmare a cererii din partea autoritilor spaniole din data de 3% iulie 3(##, prin decizia din

## august 3(##, 4omisia )uropean autorizeaz +pania s instituie pentru romani restricii

temporare privind accesul acestora la piaa muncii spaniole pan la @# decembrie 3(#3.2ceste restricii se vor aplica activitilor din toate sectoarele i regiunile. 4u toate acestea,
http://www.ine.es/http://www.ine.es/


7/12

restriciile nu-i afecteaz pe cetenii romani care sunt de&a active pe piaa forei de munc in

+pania.

In talia, conform ultimului "aport 4aritas J"omani a mmigrazione a 'avoro in

taliaJ, la nceputul anului 3((% existau #.(#.((( migrani rom!ni >dintre care 7=$.(((

lucrtori rom!ni - 7@,76, 3@$.((( membri de familie - 3@,56 i 3%.(((, adic 3,%6, alte

categorii?. >4aritas taliana. "omani a immigrazione a 'avoro in talia. +tatistiche, problemi e

perspective a curadi di Branco 0ittau, 2ntonio "icci, 2lessandro +il&i, 3((%?

0entru prima dat in ultimii 3( de ani, numrul romanilor din talia a inregistrat o

scdere uoar, stabilindu-se puin sub $((.(((. Mai precis, ultimele date statistice ale lui

3(#( menionau c in talia triesc oficial %%7.7@ romani, dei estimarea numrului real deromani aflai pe teritoriul italian se situeaz in &urul cifrei de # milion de persoane. 2stfel,

romanii se menin pe primul loc in clasamentul comunitilor de strini prezente in talia,

urmai la mare distan de albanezi i marocani, care numr impreun, aproximativ =5(.(((

de reprezentani%

4ifrele prezentate reprezint creteri semnificative fa de datele din 3((, datorate n

special nu at!t valurilor noi de migrani, c!t oficializrii sau legalizrii situaiei multor

migrani dup aderarea "om!niei la 1), n 3((7. +e poate presupune c n 3(($ volumul mi-

granilor a rmas aproximativ acelai, sosirile de noi migrani fiind anulate practic de ntoar-

cerea n ara de origine a unora dintre cei afectai de criza economic.

8abelul 3:)volu ia numrului de strini in talia in perioada 3((7-3(($

2nul 3((7 3((% 3(($

"omani 35,37% 7$,=77 %%7,7@8otal cetateni din alte tari 1) $@=,=@5 ##@#,77 #3=#,@=%8otal straini @=@3,5# @%$#,3$5 =3@5,(5$

Sursa: Institutul Naional de Statistic, Italia

0rin urmare, la cei cca. #.75(.((( migrai rom!ni nregistrai oficial n +pania i talia se pot

aduga cca. @5(.(((, adic 3(6 >ponderea celor care locuiesc i muncesc clandestin?. +e

a&unge la 3.#((.((( migrani rom!ni aflai n cele dou ri. 4hiar dac aceste cifre pot fi


8/12

considerate o estimare minim, ele valideaz alte aprecieri conform crora n cele dou ri se

afl n prezent cel puin dou milioane de rom!ni.

raficul # prezinta evolutia numarului de romani inregistrati de primariile localitatilor

unde locuiesc in +pania. 0entru anul 3(( cifra este de =(7.#5$ romani.

raficul #: )volutia numarului cetatenilor romani in +pania >inregistrari ale primariilor?

Sursa datelor: Instituto Nacional de Estadistica, http://www.ine.es

0entru talia , prima destinatie ca importanta pentru migratia actuala a romanilor, numarul derezidenta se ridica la sfarsitul lui 3(( la @3=.3(( >conform Ministerului talian de nterne?
http://www.ine.es/http://www.ine.es/


9/12

raficul 3

Sursa datelor: Ministerio dell Interno,http://www.ismu.org

Din punct de -edere al dimensiunii fenomenului este clar .indiferentc1t de aproape sunt estimrile prezentate de cifra eact0 c ne aflm 2n

situa3ia unei influen3e consistente% Migra3ia definiti- pare a reprezenta un

procent destul de redus din totalul popula3iei migrante% 4enomenul are o

tendin3 ascendent, pentru moment% Ce ar 2nsemna toate acestea5 pe de

o parte c migra3ia este una dintre sursele pro/lemei care se contureaz

pe pia3, dar poate fi 2n acelai timp una dintre solu3ii% Teoretic, 2n

momentul 2n care 2ncep s se manifeste semnele reducerii disponi/ilit3ilorpe pia3a for3ei de munc, ar tre/ui ca asupra anga6atorilor s se eercite o

presiune pentru creterea salariilor, care la r1ndul ei ar antrena o scdere

a emigra3iei% Conform acestui ra3ionament, dac de6a au aprut semnele

unei reduceri a efecti-elor de pe pia3, atunci ne ateptm ca emigra3ia s

se reduc%

7a3ionamentul economiei neoclasice, etrem de atracti- teoretic,

ridic 2ns destule pro/leme% 8ro/a/il c anii urmtori sunt decisi-i pentru
http://www.ismu.org/http://www.ismu.org/http://www.ismu.org/


10/12

sta/ilirea trendurilor% 8entru moment, emigra3ia rom1nilor pare s nu-i fi

atins punctul de maim cretere%

8e de alt parte, caracterul temporar al deplasrilor constituie un

a-anta6% 4or3a de munc etrem de mo/il pstreaz coneiunile 2n

am/ele arii .de origine i destina3ie0 i poate fi .relati- uor0

adus9readus9pstrat la destina3ie%

0e tot parcursul anului 3(($ peste @( de mii de rom!ni s-au mutat n +pania n dorina

de a gsi o via mai bun. In condiiile actuale, numrul noilor venii l-a depit pe cel al

celor care au plecat napoi, n aa fel nc!t la ora actual, rom!nii continu s fie a doua

naionalitate dup cea spaniol din "egat. 0otrivit statisticilor nstitutului ;aional de

+tatistic din +pania a publicat ultimele date oficiale privind evidena populaiei strine din

+pania, iar numrul rom!nilor depete orice record istoric. 0otrivit ;), la # ianuarie 3(#(,

comunitatea rom!neasc din +pania era cea mai numeroas n comparaie cu celelalte

naionaliti, numr!nd %3$.7#5 de membri. n 3(($, rom!nii din +pania numrau 7$%.%$3 de

suflete i pe parcursul anului, n ciuda numeroaselor plecri spre "om!nia, comunitatea a

crescut cu @,$ 6. In acest moment, rom!nii reprezint #=,# 6 din populaia strin a +paniei,

care la r!ndul ei reprezint peste #36 din populaie. 0opulaia total a +paniei este de =,$

milioane, dintre care 5,7 milioane sunt strini.

In r!ndul cetenilor europeni, rom!nii ocup primul loc, fiind urmai de britanici

>@%(.(((? i de germani >#$5.(((?. Dintre strinii necomunitari, comunitatea marocan este

cea mai numeroas, cu aproape 75( de mii de persoane, urmat de ecuadorieni, cu

aproximativ =(( de mii i columbieni, cu 3$( de mii. "egiunile cu cei mai muli strini sunt

nsulele /aleare, *alencia i Madrid.

Benomenul migrator al rom!nilor s-a aflat, n ultimul an, sub un mare semn de

ntrebare din lipsa studiilor sociologice, deoarece toate instituiile spaniole i rom!neti au

prevzut dac nu o ntoarcere masiv n "om!nia, cel puin au depistat un dute-vino constant

ntre cele dou ri n cutarea unor oportuniti de lucru. In condiiile economice actuale ale

+paniei este greu de crezut c rom!nii ar mai putea gsi ceva de fcut aici, dar cifrele oficiale

dezmint acest lucru i, n acest context, criza spaniol pare mai uor de dus dec!t cea din

"om!nia.

Ba de anul trecut, numrul strinilor din +pania provenii din rile extracomunitare a

sczut i, n schimb a crescut numrul europenilor care au ales s scape de criz tocmai n

+pania, unde acum oma&ul ar putea depi 3(6.


11/12

In privina categorii de v!rste i separrii pe sexe, comunitatea rom!neasc din +pania

i pstreaz o oarecare proporie din anii trecui.

Dintre cei %3$.7#5 de rom!ni, =@.$7 sunt brbai, iar femeile sunt mai puine, a&ung!nd la

@$3.7=%. 'a grupele de v!rste se observ c ntr-o msur cov!ritoare predomin populaia

t!nr i activ.

Minorii rom!nii p!n la v!rsta de #5 ani a&ung la suma total de #@(.5%%, n timp ce

grupa de v!rst de # - == ani numr 5%5.%7@. "om!nii cu v!rsta cuprins ntre =5 - = de

ani a&ung la #(7.557, iar cei care au peste 5 de ani a&ung la aproape (((.

+tructura comunitii rom!neti din +pania arat n continuare c emigrarea rom!nilor

ctre peninsul, care la nceput era doar o aciune temporar de a munci i de a face economii,

a dus la o stabilire treptat a ntregii familii aici. /rbatul sau femeia care venise n +pania

pentru a munci # an sau doi i cu ideea clar, de a str!nge bani pe care s-i investeasc n ar,

a a&uns s se conving c n +pania se poate simi mai mult sau mai puin ca acas. 'a ora

actual, criza economic le-a trezit multora dorul de cas, dar sosirea constant de noi ceteni

rom!ni dovedete c migraia rom!nilor ctre +pania nu s-a sf!rit odat cu prbuirea

sectorului construciilor. 4u o rat ce ar putea depi 3(6 din populaia activ, pe timp de

criz, +pania continu s fie o ans mai bun dec!t "om!nia pentru foarte muli rom!ni.


12/12

I&I!-'.IE

/0 M2;1)'2 +8K;41')+41 ,*48

Documents

Referat Piata Fortei de Munca