Cuprins

Capitolul I Consideratii teoretice

1.1 Structuri de primire turistice cu functie de cazare ...........................................2

1.2 Activitatea de cazare ........................................................................................4

1.3 Criterii de clasificare a obiectelor de cazare.....................................................5

Capitolul II Studiu de caz Hotel “Central” din Piatra-Neamt.................................8

2.1Amplasare.Obiect de activitate ........................................................................9

2.2 Structura spatiilor de cazare..........................................................................12

1

Capitolul I Consideratii teoretice

1.1 Structuri de primire turistica cu functie de cazare

Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate.

Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor.

Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Pentru obtinerea certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratorii de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie care sa contina: cerere de elaborare a certificatului de clasificare; certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului; certificat de inregistrare de la Oficiul registrului comertului insotit de anexele privind avizele sau acordurile si/sau autorizatiile legale : sanitara, sanitar-veterinara de mediu si de potectia muncii; schita privind amplasarea si adresa unitatii; schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor si a spatiilor de alimentatie; avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; copie de pe brevetul de turism pt. directorii de hotel, motel, camping sau pt. cabanier; copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.

Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului- Directia de autorizare si control care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si intocmeste ertificatul de clasificare.

În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea următoarelor reguli de bază:

2

a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie; b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de

primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu,c) asigurarea unei temperaturi minime de 18ĽC în timpul sezonului rece în spaţiile de

cazare şi de servire a mesei; d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere

a incendiilor - PSIe) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical,

organizate în aer liber, să nu depăşească ora 1,00 noaptea; f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade

zugrăvite şi bine întreţinute; g) evitarea poluării fonice, în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin

reglementări specifice; h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin

structura de primire turistică; i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind

categoria de clasificare.

Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta. Hotelurile apartament reprezinta hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere care asigura prin dotarea lor pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora. Motelul este unitatea hoteliera situata de obicei in afara localitatilor, in apropierea arterelor intens circulate care asigura atat servicii de cazare si alimentatie precum si pentru parcare in siguranta a mijloacelor de transport.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii necesare turistilor aflati la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, situate in statiuni balneoclimaterice sau in alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau din alte materiale simlare. In zonele cu umiditate ridicata acestea sunt construite din zidarie. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenejate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

3

Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, rezultate din lemn sau alte materiale similare, compuse de obicei, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si uneori dotate si cu grup sanitar propriu. Distanta dintre doua casute nu poate fi mai mica de trei metri, asigurandu-se totodata spatiul pentru parcarea unei masini. Popasul turistic desemneaza o structura de primire turistica cu o capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare, alimentatie, de parcare auto. Faptul ca nu detin teren de campare pentru amplasarea corturilor face sa le deosebeasca de campinguri. Spatiile de campare in gospodariile populatiei sunt structuri de primire turistice constituite din una sau mai multe parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat in incinta curtii sau gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban. Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare sunt utilizate pentru cazarea tristilor pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi se clasifica pe stele in functie de calitatea serviciilor si a dotarilor pe care le ofera. La navele de categorie superioara este obligatorie asigurarea posibilitatilor pentru agrement, sport, banchete, festivitati si distractii.

1.2 Activitatea de cazare

Industria cazării are o importanţă socială şi economică deosebită în societatea contemporană. În multe din ţările dezvoltate şi cele mari, receptoare de turişti, numărul celor care au beneficiat de servicii de cazare pe parcursul unui an depăşeşte populaţia totală a ţării.

Unele studii au indicat faptul că pentru fiecare sumă de bani cheltuită în hoteluri de un turist, triplul acestei sume este cheltuit pentru alte bunuri şi servicii de către acesta.

Hotelul este structura de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de recepţii şi de spaţii de alimentaţie publică în incintă. Serviciul de cazare vizează crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea şi odihna clienţilor. Industria hotelieră a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitatea turistică, îmbogăţindu-se cu noi funcţii şi tipuri de servicii. La început, existenţa hotelului a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât cele turistice, treptat dezvoltarea circulaţiei turistice atrăgând şi dezvoltarea industriei hoteliere. Astfel, cca. 70% din existentul de spaţii de cazare se află amplasat în zone de interes turistic.

Serviciul de cazare reprezintă, alături de cel de transport, alimentaţie publică şi agrement, una din prestaţiile de bază solicitate de turist pe durata călătoriei sale şi, totodată, un factor important de stimulare a cererii turistice. Conţinutul acestui serviciu este determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind deci să aibă o funcţionalitate complexă. De asemenea, în managementul serviciilor de cazare se va ţine seama că aproape jumătate din timpul efectiv de vacanţă este cheltuit de turist în incinta unităţii hoteliere.

Din punctul de vedere al celor ce-l folosesc, hotelul este o instituţie comercială de ospitalitate care îşi oferă facilităţile şi serviciile sale spre vânzare. Conceptul de hotel cuprinde următoarele elemente:

4

Amplasarea încadrează hotelul într-un anumit mediu geografic (staţiune turistică, oraş, apropierea unei căi de comunicaţie, etc.). Există o relaţie directă între acest factor şi tipul de cazare şi servicii oferite.

Facilităţile cuprind spaţii de cazare, restaurante, baruri, spaţii pentru conferinţe, negocieri, spaţii pentru agrement (piscine, saune, camere pentru gimnastică etc.).

Serviciile cuprind disponibilitatea şi măsura în care sunt oferite prestaţii clienţilor prin facilităţile de care dispune hotelul. Stilul şi calitatea acestora influenţează eficienţa hotelului.

Imaginea, definită ca fiind modul în care hotelul este privit şi receptat de către clienţii actuali şi potenţiali. Ea este un produs secundar al amplasării, facilităţilor, serviciilor, dar este sporită de: numele hotelului, ambianţa etc.

Preţul exprimă valoarea dată de hotel serviciilor sale, ţinând cont de amplasare, facilităţi, servicii, imagine şi satisfacţia clienţilor din aceste elemente.

1.3 Criterii de clasificare a obiectivelor de cazare

În practica turistică internaţională, se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare:

După structura reţelei de cazare pot fi distinse forme de cazare de bază (hoteluri, moteluri, hanuri) şi forme complementare de cazare: campingul, satul de vacanţă, satul turistic, care se amenajează în zonele (staţiunile, localităţile) în care reţea de bază nu dispune de capacităţi suficiente, respectiv activitatea turistică are un caracter sezonier.Clasificarea porneşte de la considerentul că un obiectiv de cazare (având de regulă şi funcţii de alimentaţie) reprezintă de fapt o ofertă tridimensională rigidă de servicii turistice (în timp, în spaţiu şi volum de activitate) care nu poate satisface în toate împrejurările cererea clienţilor potenţiali (îndeosebi în perioadele de vârf de sezon). Capacitatea complementară constând din amenajări relativ simple, se realizează într-un timp mai scurt şi cu investiţii mai reduse decât capacităţile de bază, fiind destinată în principal să preia o parte din solicitările din perioada de afluenţă maximă a clientelei.În funcţie de evoluţia cererii turistice şi de intensitatea sezonalităţii, ponderea formelor de bază şi complementare poate diferi substanţial de la staţiune (localitate) la alta şi chiar de la o ţară primitoare la alta.

După categoria de confort a obiectivelor de cazare şi alimentaţie, unităţile de cazare şi cazare din domeniul turismului se clasifică după caracteristicile constructive, calitatea şi complexitatea dotărilor, instalaţiilor şi serviciilor pe care le oferă. Spaţiile de alimentaţie din incinta unităţilor cu activităţi hoteliere se clasifică odată cu acestea după criterii specifice, trebuind să existe o corelaţie între confortul acestor două activităţi. Majoritatea clasificărilor au totuşi un element comun: urmăresc gruparea unităţilor în diferite categorii, mai mult sau mai puţin omogene, în funcţie de condiţiile aproximative apropiate de confort ale acestor obiective turistice. După toate aparenţele clasificarea unităţilor

5

de cazare, atribuindu-le un număr diferenţiat de stele distinctive, adoptate şi în ţara noastră, este un sistem relativ clasic de clasificare, folosit pe scară larga în practica turistică internaţională.

În funcţie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare acestea pot avea o activitate permanentă (în cazul în care funcţionează fără întrerupere în tot cursul anului) sau sezonieră (în cazul în care activitatea pronunţat sezonieră din unele staţiuni turistice impune întreruperea temporară a activităţii în anumite perioade de extrasezon). În mod paradoxal, obiectivele de cazare cu o activitate sezonieră înregistrează sejururi medii mai lungi, în comparaţie cu obiectivele de cazare cu activitate permanentă (cu excepţia obiectivelor de cazare cu destinaţie specială, ca de exemplu hotelurile sanatoriale).

În funcţie de durata sejurului, ele pot fi:a) de tranzit, caracterizate prin sejururi scurte (uneori numai pentru o înnoptare), ca aşa-numitele hoteluri terminale din vecinătatea (sau chiar din incinta) aeroporturilor, gărilor din centrele urbane;b) de sejur, care înregistrează sejururi medii relativ mai lungi, în funcţie ce durata aranjamentelor turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacanţelor turiştilor (de exemplu, obiectivele de cazare din staţiunile turistice, hotelurile de tratament balneo-medicale etc.);c) mixte, a căror clientelă se formează atât din turiştii de sejur, cât şi din turiştii de tranzit. Cel mai bun exemplu pentru acest caz îl constituie hotelurile orăşeneşti, precum şi obiectivele de cazare cu funcţionalitate permanentă din localităţile turistice în general;

În funcţie de anumite caracteristici specifice ale obiectivelor, destinate pentru acoperirea unei cereri bine conturate a clientelei, anumite obiective de cazare au fost concepute pentru a servi aproape exclusiv diferite forme de turism, respectiv dotarea şi funcţionalitatea lor corespund nevoilor de consum turistic ale unor categorii determinate de clientelă. De exemplu, motelul, ca obiectiv turistic a apărut în urma dezvoltării turismului automobilistic, preluând funcţiile hotelului, adaptat solicitărilor pentru sejururile scurte ale automobiliştilor. Funcţionalitatea caracteristică a motelurilor se exprimă prin însăşi denumirea lor, rezultat prin contractarea a două cuvinte: motor-hotel, pe măsura dezvoltării şi a altor forme derivate de turism au apărut noi forme de cazare ca rotelurile (hotelurile rulante), utilizate în formele turistice de circuit, în care autocarele cu amenajare specială permit transformarea fotoliilor în cuşete, asigurând nu numai transportul turiştilor, ci şi odihna lor; flotelul (Floalting hotels) şi boatelul (Boats Hotels) care reprezintă obiective de cazare plutitoare (ancorate sau cu posibilitate de deplasare – remorcate ori autopropulsate) în zonele lacustre de interes turistic (lacuri, canale, deltă etc.); hipomotelul, pentru circuitele itinerante speciale din zonele rurale, unde rulotele sunt remorcate de cai, turistul preluând în scopuri de agrement şi funcţia de vizitiu; matelul (Automatic Hotel), în care automatizarea este extinsă la maximum, ceea ce permite importante economii la forţa de muncă şi altele. Tot în această clasificare trebuie menţionate şi complexele turistice cu baze proprii de tratament balneo-medicale, profilele lor fiind determinate de resursele balneoclimaterice din zonele (staţiunile) în care sunt amplasate.

6

În funcţie de amplasarea (implementarea) obiectivelor de cazare în diferitele localităţi se disting:

a) obiective în staţiuni de litoral;b) obiective în staţiuni de munte;c) obiective în staţiuni de balneoclimaterice;d) obiective în centrele urbane (oraşe);e) obiective în zonele rurale;f) obiective pe marile artere de circulaţie.

În funcţie de capacitatea de primire a obiectivelor de cazare. Capacitatea de primire exprimă facultatea unui obiectiv de cazare de a asigura serviciile de bată pentru un număr determinat de turişti. Din acest punct de vedere se disting: obiective mici, cu o capacitate de cazare până la 20-40 locuri, mijlocii – până la 200-400 de locuri şi mari, de tipul complexelor turistice, unde nu rareori capacitatea depăşeşte 1000 locuri.

Media mondială a capacităţilor de primire a unui obiectiv turistic se situează în jurul cifrei de 300-500 locuri de cazare, ceea ce poate justifica o activitate rentabilă din punct de vedere economic chiar şi în condiţiile foarte eterogene ale categoriilor de clientelă şi ale fluctuaţiilor de intensitate neuniformă a solicitărilor de servicii în anumite perioade ale anului.

În ultimele decenii de remarcă tendinţa mondială de a se realiza obiective turistice de mari proporţii (hoteluri turistice, complexe sanatoriale pentru cure balneare, sate de vacanţă, campinguri etc.), a căror capacitate de primire uneori depăşeşte 1000 de locuri de cazare. Acest fapt a devenit posibil ca urmare a concentrării constante a activităţii agenţiilor de voiaj capabile să asigure trimiterile de turişti în masă pentru ocuparea acestor obiective şi, în acelaşi timp, ca rezultat al cooperării pe scară naţională şi internaţională între diferiţii prestatori de servicii turistice (hoteluri, transportatori, prestatori de servicii de agrement etc.). Aceleaşi tendinţe de observă şi în dezvoltarea infrastructurii turistice (dezvoltarea reţelei de autostrăzi, aerogări de mare capacitate, stadioane şi complexe sportive de dimensiuni olimpice, palate de congrese etc.), unde investiţiile într-un anumit sens sunt corelate cu ritmurile de dezvoltare a bazei materiale de cazare a turiştilor.

Capitolul II Studiu de caz Hotel “Central”

7

din Piatra-Neamt

Prezentarea generala a unitatii hoteliere “Hotel Central “

Situat in centru municipiului Piatra Neamt, “Hotelul Central”, este un hotel de exploatie

individuala, incadrat in categoria 3*** si avand autonomie financiara, judiciara si patrimoniala

ca entitate economica de sine statatoare.

Cu capital in totalitate privat, societatea este administrata de un administrator unic- SC

Rocom International SA- cu sediul in Piatra Neamt, de nationalitate romana. Administratorul,

persoana juridica , isi executa atributiile in baza unui contract de administrare- d-l Roca

Constantin.

Climatul orasului Piatra Neamt este influentat in mare masura de prezenta muntilor din

jur care impiedica patrunderea curentilor din N-E;in aceste conditii, rezulta un climat cu veri

scurte si racoroase, toamne lungi si ierni blande, temperature medie anuala fiind de 8, 4 grade

Celsius., cu o amplitudine termica medie de 22,8 grade Cealsius, iar vanturile generale

dominante fiind de V si N-V, forta lor fiind sensibil diminuata de relieful muntos.

Beneficiind de o zona de interes turistic, proprietarii hotelului au ca scop prin

imbunatatiri permanente a dotarilor si seviciilor, sa promoveze ospitalitatea, sa faca cunoscut

turistilor meleagurile moldovene, traditiile culinare bogate ale zonei, adica sa-si creeze o imagine

de marca favorabila asupra clientilor.

2.1 Amplasare. Obiect de activitate

8

Hotelul Central din Piatra Neamt este amplasat pe DN15, la 60 km de orasul Bacau si

360 de km de Bucuresti. La hotel se poate ajunge pe soseaua Bucuresti- Bacau- Piatra Neamt.,

sau cu avionul, pe ruta Bucuresti-Bacau.

Cladirea Hotelului Central este realizata din beton armat, pe piloni cu un numar de 12

etaje. Municipiul Piatra Neamt este situat in vecinatatea Carpatilor Orientali, pe malurile raului

Bistrita, intrun cadru natural deosebit . Situat in municipiul Piatra Neamt Hotelul Central este in

hotel de exploatatie individuala incadrat in categoria 3**.

S.C. Rocom S.A , infiintata la data de 23.03.1995, este in prezent o societate pe actiuni cu

sediul in Piatra- Neamt, Piata Petrodava, nr,1-3. Situat in localitatea de la poalele Pietricicai,

Cozlei si Cernegurei, Hotelul Central reprezinta o puternica baza de primire turistica ; hotelul

este de categoria 3***, iar din punct de vedere al constructiei dispune de o arhitectura moderna.

S.C. Rocom S.A, initial denumita SC.Complex Central SA, infiintata prin divizarea SC.

Petrotur SA, cu un capital social de 3.689.650 mil lei, este inregistrata la registrul Comertului

sub nr. J27/ 265/ 1995, iar la 1 iulie 1998 si-a schimbat denumirea in SC.Rocom Central SA.,

avand administrator unic pe SC Rocom International SA.

S.C. Rocom Central S.A,este persoana juridical roman ape actiuni, care isi desfasoara

activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul sau.

Obiectul de activitate este dat de un complex de activitati de servicii turistice, structurat

pe servicii de cazare si servicii suplimentare oferite de unitatea hoteliera si alimentatie publica

impreuna cu prestatiile auxiliare acesteia.

Obiectul de activitate este urmatorul:

- activitate industriala diversa cuprinzand in principal produse alimentare

- activitate hoteliera si alimentatie publica

S.C. Rocom Central S.A valorifica pe plan turistic patrimonial unui oras, care se

constituie cu evolutia sa dovada convingatoare a unei continuitati careia poporul nostrum ii

datoreaza unitatea si fiinta sa; situate la limita Carpatilor Orientali la o altitudine de 810metri,

in albia Bistritei;

Obiecte de activitate

9

Manastirile:Bistrita, Varatec, Agapia, Neamt, Secu, Sihastria

Cetatea Neamtului,

Statiunea Durau

Muntele Ceahlau

Cheile Bicazului

Obiectul de activitate este dat de un complex de activitate, structurat pe :

servicii de cazare

servicii suplimentare oferite de unitatea hoteliera

servicii de alimentatie publica impreuna cu prestatiile auxiliare acesteia.

Menirea firmei este de a oferi servicii de cazare si alimentatie publica la preturi

avantajoase si calitate inalta intrun timp cat mai scurt.

Circuitul bucatariei - salonul denota caracteristica ambiantei corespunzatoare servirii

preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii respective; se preia material

prima de la furnizor si se depoziteaza in camere frigorifice distincte: camera pentru legume si

fructe si camere pentru preparate din carne si congelatoare pentru carne congelata.

De asemenea, in spatiile de depozitare se gaseste si o camera frigorifica pentru

decongelarea carnii in vederea prepararii ei.

Prepararea mancarilor se efectueaza in bucatarie; bucataria este impartita in spatii

distincte:

bucataria rece, unde se curate si se pregatesc legumele in vederea prepararii

mancarurilor si unde se pregateste carnea pentru preparare

bucataria calda

spatii de spalat si depozitat vasele

camera gratarelor

mese pentru prepararea mancarurilor pentru carne si mese pentru legume.

Bucataria este dotata cu sobe, plite, cuptoare, doua cuptoare cu microunde, aragaz,

fripteuze, masa calda.

10

Personalul din bucatarie este imbracat in echipament alb si poarta pe cap boneta alba; el

trebuie sa aiba carnet de sanatate cu analizele effectuate conform legislatiei in vigoare.

Oficiul ospatarilor –este oficiul de unde acestea preiau marfa de la bucatarie pe baza

bonului de marcaj si servesc in restaurant.

Restaurantul – este locul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire,

punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie –

patisserie, bauturi si tigari.

Indiferent de specific saloanele restaurantului sunt astfel concepute si organizate, incat sa

asigure ambianta si conditii optime pentru primirea clientilor.

Restaurantul este dotat cu mese si scaune de calitate superioara, mesele sunt prevazute cu

amortizare si fete de masa albe, scaunele sunt tapitate, perimetrul este acoperit cu mocheta,

peretii si tavanul au o arhitectura deosebita; jaluzele, draperiile si sistemul de iluminat creeaza o

ambianta placuta.

Complexul Hotelier Central cu laboratorul sau de cofetarie- patisserie, prepara produse

intro gama variata, atat destinate vanzarii directe cat si produse necesare restaurantului.

Cele trei saloane, care compun restaurantul hotelului sunt:

Salonul Belvedere, situat la Mezanin, cu o capacitate de 150 de locuri, in care poti servi un mic dejun consistent si iti poti gasi linistea diminetii…

Salonul Clasic, situat la Parter, cu o capacitate de 350 de locuri, cu posibilitati de compartimentare , cu un specific international, unde poti opta pentru o seara romantica sau pentru o intalnire de afaceri, intr-un ambient de mare tinuta…

Crama, situata la Subsol, cu o capacitate de 80 de locuri, unde poti petrece alaturi de traditia si obiceiurile zonei, cu bucate romanesti preparate “ca la mama acasa” si muzica din belsug stropite cu vinuri alese si multa voie buna.

Produsul hotelier poate fi definit ca fiind ansamblul serviciilor pe care le ofera un hotel:

cazare, alimentatie publica, agreement impreuna cu conceptia de organizare si echipare a

spatiului, precum si cu valorile de personal.

11

Elementele care definesc produsul hotelier sunt:

1. numele, specificul si amplasarea hotelului;

2. categoria de clasificare;

3. numele si imaginea de marca a acestuia

4. structura serviciilor oferite;

5. tarifele si facilitatile acordate;

6. ambianta si confortul;

7. atitudinea personalului.

2.2 Structura spatiilor de cazare

Structura bazei tehnico- materiale specifice activitatii de turism desfasurata la hotel

central este evidentiata in urmatorul tabel, pe unitati si componente:

Tabel nr.1 – structura bazei tehnico- materiale a hotelului

Tipul bazei tehnico materiale Obiectivele componente

1. baza tehnico materiala de cazare

2. baza tehnico materiala de alimentatie publica

3. baza tehnico materiala de agrement

1.Hotel Central Restaurant classic (Central)

2. Restaurant Central3. Bar & Billiard – Complex Central

4. Club Central

SC Rocom Central SA are in componenta urmatoarele activitati:

► hotel cu 288 de locuri - 4 apartamente de lux

- 12 camere matrimoniale

- 23 garsoniere

- 96 camere duble, toate dotate cu televizor, minibar, telefon,

feon, aer conditionat si multe altele.

► restaurant si terasa cu o capacitate de 1100 locuri din care:

- salon belvedere -150 locuri

- salon classic – 350 locuri

12

- crama – 80 locuri

- terasa- 400 locuri

- Bar & Billiard -60 locuri

- cofetarie- 60 locuri

Capacitatea de cazare a Hotelului Central se prezinta astfel:

Tabel nr. 2 – capacitatea de cazare a hotelului

Tip camera Numar camere Numar locuriApartamente de lux 4 apartamente 16Camere matrimoniale 12 camere 24Garsoniere 23 46Camere duble 96 202

TOTAL 288 locuri

Tabel nr. 3 - Tarife

Tip Camera TarifApartamente de lux 140 euro/ noapte( tarif pt 2 persoane)Camere single 45 euro/ noapte(tarif pt 1 persoana)Garsoniere 77 euro/ noapte(tarif pt 3 persoane)Camere duble 60 euro/ noapte(tarif pt 2 persoane)

Referitor la criteriile privind constructiile si instalatiile se poate spune ca starea si

aspectul general al cladirii cat si al spatiilor de cazare sunt corespunzatoare prin modernizarea lor

in inlocuirea instalatiilor.

Din punct de vedere al dotarii cu mobilier, lenjerie si alte obiecte se pot face urmatoarele

consideratii:

● toate camerele dispun de baie si grup sanitar propriu, cu program permanent de apa

rece si calda;

● toate spatiile de cazare, in fuctie de tipul lor, sunt dotate cu mobilier, lenjerie de buna

calitate si alte obiecte, conform normelor corespunzatoare categoriei de 3***.

● 23% din spatiile de cazare sunt dotate cu instalatii de aer conditionat

13

Personalul care intra in contact cu clientela, trebuie sa aiba stapanire de sine, buna

dispozitie, rabdare, infatisare agreabila, sa aiba tact si cunostinte psihologice, pentru a reusi sa

satisfaca fiecare client in parte, oferindu-i exact ceea ce are nevoie.

Clientii sunt tratati in mod deosebit in functie de varsta, sex , scopul cazarii, astfel:

1. oamenii de afaceri sunt tratati ca turisti individuali

2. o femeie este tratata politicos

3. unei personae care trebuie sa astepte i se ofera ceva de baut

4. unui copil ise ofera o jucarie sau o carte

5. un client care adreseaza o reclamatie este ascultat cu atentie si problema este

rezolvata astfel incat acesta sa fie multumit.

Personalul hotelului formeaza o adevarata echipa, relatiile dintre acestea creand o buna

impresie clientului; se ajuta intre ei si incearca sa remedieze greselile celorlalti in fata clientului

care este “sangele vital al activitatii hotelului”, “un client satisfacut este cea mai buna publicitate

pentru ceilalti”

14