Cuprins

Introducere.................................................................................................................................................4

Capitolul I - Sisteme de transferuri electronice de fonduri folosite în prezent în România......................5

Sistemul ReGIS..............................................................................................................................7

Sistemul SENT.............................................................................................................................13

Sistemul SaFIR.............................................................................................................................17

Capitolul II - Studiu de caz privind evolutia sistemului ReGIS in anii 2008, 2009.................................23

Concluzii...................................................................................................................................................27

Bibliografie...............................................................................................................................................28

2

Cuvinte cheie

Sistemul electronic de plăţi

ReGIS

SENT

SaFIR

3

STFD- TRANSFOND S.A

Obiective

1. Insusirea cunostintelor privind Sistemul electronic de plăţi in Romania.

2. Cunoasterea principalelor facilitati oferite de SEP.

3. Cunoasterea componentelor SEP.

4. Dobandirea de informatii despre Sistemele ReGIS, SENT, SaFIR.

5. Capacitatea de a interpreta corect datele despre unele componente SEP.

4

INTRODUCERE

Informatia a devenit o resursa esentiala pentru dezvoltarea societatii moderne, care antreneaza o

crestere continua a volumului si diversitatii informatiilor prelucrate si care utilizeaza tehnologia

informatiei si a comunicatiilor, trasaturi care au condus la conceptul de societate informationala. Aceasta

societate reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, care implica folosirea intensiva a informatiei cu un

impact economic si social deosebit.

Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice, telemetrice,

care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin intermediul bancilor si a unor sisteme speciale de

transfer, intr-un timp foarte scurt. Inca din deceniul 1960-70 au aparut unele inovatii tehnologice care

permiteau legaturi intre locatii foarte indepartate de pe glob, ceea ce a permis aparitia mai intai a

transferului electronic de fonduri si apoi a platilor electronice. In locul instrumentelor de plata clasice au

inceput sa circule mesaje privind platile, cu informatiile necesare referitoare la moneda, suma, parteneri,

banci, precum si alte informatii specifice. Modalitatea electronica de transfer al fondurilor a determinat si

anumite modificari organizatorice in cadrul bancilor prin crearea de compartimente specializate in

transferuri de fonduri, carti de plata, plati catre persoane fizice, aparitia unor noi servicii bazate pe

aplicatii bancare electronice.

Banca Naţională a României are atribuţia statutară de a promova funcţionarea fară perturbări a

sistemelor de plăţi, în scopul asigurării stabilităţii financiare şi menţinerii încrederii publicului în moneda

naţională. Principalul instrument prin care se realizează acest obiectiv, în afara funcţiei de reglementare,

autorizare şi supraveghere a sistemelor de plăţi, constă în operarea unor sisteme de plăţi şi de decontare

proprii ale băncii centrale, în măsură să asigure toate condiţiile pentru dezvoltarea la nivel naţional a unor

sisteme de plăţi şi de compensare eficiente şi sănătoase şi pentru implementarea cu succes a politicii

monetare a băncii centrale.

5

CAPITOLUL I

SISTEME DE TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI FOLOSITE ÎN

PREZENT ÎN ROMÂNIA

Sistemul electronic de plăţi (SEP) a fost implementat printr-un proiect finanţat în comun de

Uniunea Europeană prin programul PHARE şi de comunitatea bancară din România, prin intermediul

STFD - TRANSFOND S.A. . Implementarea sistemului a fost asigurată de o echipă mixtă formată din 46

de specialişti ai Băncii Naţionale a României şi ai STFD - TRANSFOND S.A.

Proiectul a constat în:

dezvoltarea programelor informatice şi a interfeţelor aferente sistemelor ReGIS (RTGS), SENT

(ACH) şi SaFIR (GSRS);

achiziţionarea şi amenajarea sediilor primar şi secundar ale Sistemului Electronic de Plăţi;

implementarea reţelelor de comunicaţii SWIFT şi VPN;

achiziţionarea, instalarea şi configurarea echipamentelor;

elaborarea reglementărilor şi legislaţiei aferente funcţionării Sistemului Electronic de Plăţi;

instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plăţi din sistemul bancar.

Principalele facilităţi oferite de SEP sunt:

a) Reducerea perioadei de procesare şi decontare a ordinelor de plată de mică valoare .

Odată cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care plăţile interbancare sunt procesate

creşte semnificativ. Faţă de momentul recepţionării în SEP, decontarea finală poate avea loc într-un

interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS şi SaFIR) sau orelor (SENT). Mai exact, transferul

fondurilor aferente din contul băncii plătitorului în contul băncii beneficiarului are loc:

în timp real (imediat ce sunt primite de la participantul iniţiator) în cazul sistemelor ReGIS şi

SaFIR;

la maximum 2 ore de la recepţionarea lor în SENT (după compensare). Practic, sistemul SENT

permite ca un ordin de plată prezentat de un client la bancă la primele ore ale dimineţii, să fie transmis

în aceeaşi zi spre decontare, iar banca beneficiară ar trebui să poată pune la dispoziţia clientului său

suma de bani în cauză pană la sfârşitul zilei bancare.

b) Disponibilitate ridicată a sistemului.

Intervalul de timp în care aplicaţiile SEP sunt disponibile participanţilor a fost mărit considerabil

faţă de perioada anterioară. În plus, prin cele trei şedinţe de compensare zilnice şi extinderea

6

semnificativă a programului de funcţionare al SENT posibilitatea de a efectua plăţi pe parcursul zilei a

fost extinsă. Aplicaţiile SEP pot fi configurate astfel încât să asigure şi o mai mare disponibilitate zilnică,

dacă piaţa va solicita acest lucru.

c) Securitatea datelor

Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea unei infrastructuri cu chei

publice (PKI); pentru asigurarea şi verificarea autenticităţii iniţiatorului sunt folosite certificate digitale

emise de o autoritate de certificare autorizată.

d) Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăţilor

Prin introducerea SEP a fost redus riscul apariţiei de erori de natură umană, toate procesele (cu

excepţia operaţiunilor de administrare a aplicaţiilor şi a cclor în cazuri dc urgenţă) fiind automatizate.

Numărul de persoane implicate în manipularea instrumentelor pe suport hârtie a scăzut semnificativ.

e) Reducerea costurilor şi comisioanelor de procesare

Transmiterea şi procesarea electronică a instrucţiunilor de plată determină o reducere a numărului

angajaţilor implicaţi în procesarea instrucţiunilor şi o scădere a costurilor cu personalul la nivelul

băncilor şi al TransFond. De la intrarea în funcţiune a Sistemului Electronic de Plăţi, TransFond a redus

comisioanele, gradual, în trei trepte, comisioanele percepute băncilor şi celorlalţi participanţi la SEP

astfel încât, în prezent acestea au ajuns la 1/3 din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie.

f) Facilitarea apariţiei unor noi produse şi servicii bancare

Un exemplu relevant în acest sens îl constituie debitul direct interbancar, care este utilizat pe scară

largă în ţările dezvoltate pentru o serie întreagă de operaţiuni, cum ar fi cele de plăţi ale facturilor la

utilităţi sau ale ratelor la credite.

Componentele Sistemului Electronic de Plăţi au intrat în funcţiune începând cu al doilea

trimestru al anului 2005 şi acestea sunt:

sistemul ReGIS (acronim de la Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) - sistemul cu

decontare pe bază brută în timp real;

sistemul SENT (Sistemul Electronic cu decontare pe bază Netă administrat de TRANSFOND

S.A.) — casa de compensare automată;

sistemul SaFIR (Settlemcnt and Financial Instruments Registration) - sistemul de depozitare şi

decontare a operaţiunilor cu titluri dc stat.

Intrarea în funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a riscurilor

şi lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de securizare

al tranzacţiilor interbancare.

7

Este de remarcat că implementarea Sistemului Electronic dc Plăţi a creat posibilitatea procesării

integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un proces de reformă a sistemelor de

plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice

între o parte dintre participanţi.

Sistemul ReGIS

1. Consideraţii generale privind Sistemul cu decontare brută în timp real (ReGIS)

Sistemul ReGIS, intrat în funcţiunc la data de 8 aprilie 2005în bbaza principiilor elaborate de

SEBC(Sistemul European al Băncilor Centrale) incluse în modelul CPSS1- WGPS2)care este interfaţat de

SWIFT cu Banca Centrală Europeană(BCE)printr -un sistem tehnic numit Intcrbanking rezultând

TARGET.

Acest sistem asigură decontarea pe bază brută şi în timp real a tuturor plăţilor de mare

valoare (peste 50 000 RON) sau urgente în lei ale instituţiilor dc credit, în nume şi pc cont propriu sau

pc contul clienţilor, precum şi a plăţilor în lei rezultate în mod direct din sau efectuate în legătură cu

decontarea finală a poziţiilor nete provenite dc la sistemele cu dccontare pe bază netă şi a transferurilor

dc fonduri aferente operaţiunilor cu instrumente financiare.

Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai moderne sisteme de acest tip, fiind conceput astfel încât

să respecte practicile şi standardele europene şi internaţionale şi să răspundă obiectivelor avute în vedere

de cătrc Banca Naţională a României în implementarea acestuia, şi anume:

existenţa unui sistem dc plăţi compatibil cu cele similare din UE şi alinierea la standardele şi

practicile internaţionale în domeniu;

reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plată;

eficientizarea operaţiunilor de plăţi prin creşterea vitezei de procesare a instrucţiunilor de plată şi

diminuarea duratei de execuţie a acestora;

furnizarea de mijloace adecvate pentru îmbunătăţirea managementului lichidităţilor şi diminuarea

riscurilor financiare;

reducerea costurilor aferente transferurilor de fonduri şi a celor dc operare pentru instituţiile de

credit;

eliminarea operaţiunilor manuale şi a instrumentelor de plată pe suport hârtie;

facilitarea implementării politicii monetare a băncii centralc.

1 CPSS-G-10-Committee for Payment and Setlement System (Grupul de lucru al Băncii Reglementelor Intemaţionale-BRI).2 WGPS - Grup de lucru pentru Sistemul de plăţi din U.E..

8

Sistemul ReGIS a fost conceput astfel încât, după momentul aderării la Uniunea Europeană, să fie

posibile conectarea la platforma de decontare a plăţilor de mare valoare din spaţiul euro - TARGET

care asigură procesarea plăţilor transfrontaliere în euro, precum şi schimbarea monedei de decontare

din actuala monedă naţională în euro. Sistemul RcGIS prezintă o importanţă deosebită pentru

economie deoarece reprezintă principalul canal pentru implementarea politicii monetare şi orice

perturbare în funcţionarea sa poate avea consecinţc negative majore în activitatea financiară şi

economică.

2. Participanţii la ReGIS

Sistemul ReGIS implică cooperarea următorilor participanţi:

instituţii de credit;

Banca Naţională a României;

Trezoreria Statului;

organizaţii prestatoare de servicii de compensare sau decontare şi care sunt supravegheate de o

autoritate monetară (Depozitarul Central S.A., VISA Europe şi MasterCard International).

In ceea ce priveşte participarea Trezoreriei Statului la sistemul ReGIS, este de precizat faptul că,

odată cu implementarea sistemului electronic de plăţi, a fost eliminat tratamentul preferenţial acordat

acestei instituţii în cadrul vechiului sistem de plăţi, Trezoreria Statului având în prezent aceleaşi drepturi

şi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la sistem, la nivelul Trezoreriei Statului, fiind dezvoltată o reţea

internă între trezorerii şi un sistem STP (Straight Through Processing) care permite procesarea automată

a plăţilor acesteia la nivel central.

Accesul la sistemul ReGIS este transparent şi nediscriminatoriu. Pentru a participa la ReGIS, o

instituţie trebuie să fie instituţie eligibilă conform prevederilor regulilor de sistem ale ReGIS, să

îndeplinească condiţiile de participare şi să încheie Contractul de participare cu BNR în calitate de

administrator de sistem. Accesul unui participant la sistem se realizează prin intermediul unui punct unic

de acces aflat la sediul central al participantului, fiecare participant având obligaţia să-şi dezvolte o reţea

proprie internă prin care să transmită instrucţiunile de plată ordonate de clienţi săi.

Fiecare participant la sistemul ReGIS (cu excepţia sistemelor de compensare şi de decontare a

operaţiunilor cu instrumente financiare) are deschis un cont de decontare în sistem, prin intermediul

căruia se efectuează toate transferurile de fonduri aferente instrucţiunilor de plată iniţiate şi recepţionate

de acesta.

Pe parcursul zilei de operare a ReGIS, contul de decontare reprezintă contul curent al participantului

deschis în evidenţa BNR. Prin intermediul contului de decontare se efectuează toate transferurile de

9

fonduri aferente instrucţiunilor iniţiate de participanţi. În cadrul contului său de decontare, fiecare

participant poate constitui rezerve atât în scopul garantării decontării cât şi al gestiunii lichidităţii proprii.

În condiţii stabilite prin reglementări BNR, pentru a garanta procesarea şi decontarea fără perturbări a

instrucţiunilor de plată din sistemul ReGIS, BNR poate stabili pentru anumiţi participanţi un sold creditor

minim al contului de decontare pe parcursul zilei. Administratorul de sistem notifică imediat participantul

pe al cărui cont se stabileşte soldul creditor minim. În sistemul ReGIS, instrucţiunile de plată transmise

de participanţi sunt decontate în mod individual (bucată cu bucată) imediat ce sunt recepţionate de sistem,

în limita fondurilor disponibile. Pentru cazurile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru

decontarea unei instrucţiuni (sau a mai multor instrucţiuni), acestea sunt puse în aşa zisele „cozi de

aşteptare".

3. Rolul STFD- TRANSFOND S.A

STFD- TRANSFOND S.A este operatorul tehnic al sistemului fiind responsabil de asigurarea

funcţionării tehnice a sistemului, administrarea infrastructurii tehnice a acestuia, certificarca tehnică a

participanţilor la sistem, furnizarea de suport tehnic utilizatorilor sistemului, administrarea grupului

închis de utilizatori CUG ROL şi a serviciului SWIFT FIN Y COPY.

4. Rolul BNR în sistemul ReGIS

BNR este administratorul de sistem al ReGIS. În această calitate, BNR gestionează şi controlează

funcţionarea sistemului, autorizează participarea la sistem, administrează conturile de decontare ale

participanţilor la sistem, stabileşte şi modifică regulile de operare în sistem, urmăreşte respectarea

acestora de către participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor.

în calitate de bancă centrală, BNR furnizează participanţilor la ReGIS, lichiditate pe parcursul zilei,

pentru a asigura funcţionarea eficientă şi fară perturbări a sistemelor de plăţi. Banca centrală utilizează

sistemul pentru efectuarea plăţilor administrative proprii şi pentru a deconta transferurile de fonduri

aferente operaţiunilor de piaţă monetară, valutară şi facilităţilor permanente ale BNR, precum şi oricăror

alte operaţiuni care necesită transferuri de fonduri între conturile de decontare ale participanţilor. În cazul

în care banca centrală, în calitate de administrator al sistemului RcGis constată încălcarea de către

participanţi a regulilor de operare, aceasta procedează la avertizarea lor prin avertisment scris, poate să

suspende participarea la sistem şi să retragă calitatea de participant.

5. Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS

În sistemul ReGIS sunt procesate şi decontate definitiv următoarele instrucţiuni de plată:

instrucţiuni de plată de tip transfer credit aferente plăţilor de mare valoare sau urgente iniţiate de

participanţi;

10

instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete rezultate din sistemele de compensare.

Sistemul ReGiS asigură decontarea poziţiilor nete multilaterale calculate de sistemul SENT, a poziţiilor

nete multilaterale din sistemul SaFIR, decontarea pe bază brută a instrucţiunilor dc plată iniţiate de

sistemul SaFIR, a poziţiilor nete multilaterale din cadrul instrucţiunilor de plată iniţiate de organizaţiile

participante în ReGIS care furnizeaeză servicii de decontare sau compensare.

instrucţiuni de plată pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare şi

decontarea instrucţiunilor "livrare contra plată" (DvP- delivery versus payment) pe bază brută, în timp

real, pentru operaţiunile cu titluri de stat şi instrucţiuni pe bază brută emise de alte sisteme de valori

mobiliare;

instrucţiuni de plată aferente anumitor operaţiuni efectuate de BNR.

Toate instrucţiunile de plată procesate şi decontate în sistemul ReGIS vor fi denominate în lei.

Instrucţiunile de plată de tip transfer credit sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de

plată prin intermediul reţelei SWIFT, în acest scop, participanţii utilizand serviciul SWIFT FIN Y-Copy

pentru procesarea plăţilor.

Restul instrucţiunile de plată, sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de plată

prin intermediul reţelei proprietare TFDNet.

Acest lucru permite implementarea sistemelor tip STP (Straight Through Processing) la nivelul

participanţilor şi, implicit, creşterea eficienţei prin diminuarea riscurilor operaţionale şi a timpului de

decontare.

Pentru informaţii în timp real şi un control interactiv al contului de decontare, participanţii au

opţiunea de a utiliza fie reţeaua SWIFT, fie reţeaua privată TRANSFONDNet, ambele variante

beneficiind de tehnologie Internet de ultimă generaţie. Aceste informaţii pot fi prezentate sub forma

rapoartelor, graficelor sau notificărilor generate dc sistem.

Etapele parcurse în procesarea unei instrucţiuni de plată în sistemul ReGIS sunt următoarele:

1. Iniţierea, respectiv transmiterea instrucţiunii de plată de către participant sistemului ReGIS;

2. Validarea, respectiv aplicarea de către sistemul ReGIS a unei serii de proceduri operaţionale

asupra instrucţiunii respective, al căror scop este validarea acesteia;

3. Acceptarea tehnică, respectiv momentul din care, dat fiind faptul că instrucţiunea de plată a fost

validată cu succes, sistemul consideră instrucţiunea ca fiind intrată în sistem;

4. Verificarea disponibilităţii fondurilor în contul/conturile de decontare şi introducerea instrucţiunii

de plată în coada de aşteptare dacă nu există suficiente disponibilităţi în contul/conturile de decontare;

5. Acceptarea instrucţiunii de plată spre decontare de către ReGIS, dacă există suficiente fonduri

disponibile în contul/conturile de decontare, care să permită efectuarea decontării;

11

6. Decontarea imediată. Acceptarea spre decontare este urmată imediat de decontarea necondiţionată

şi irevocabilă, adică definitivă (finală), respectiv plătitorul este debitat şi beneficiarul este creditat.

6. Gradul de eficienţă al sistemului

Sistemul ReGIS poate procesa şi deconta un număr de cel puţin 30 000 de instrucţiuni de plată pe zi

şi poate asigura procesarea fară întreruperi a instrucţiunilor de plată în orele de vârf ale unei zile de

operare, respectiv cel puţin 40 la sută din volumul zilnic în interval de o oră.

Instrucţiunile de plată acceptate în sistem sunt procesate cronologic, conform principiului FIFO

(primul intrat, primul ieşit). Din punct dc vedere al numărului de participanţi în sistem sau al numărului

de conturi de decontare gestionate în cadrul sistemului ReGIS nu există limitări de ordin tehnic.

Gradul de eficienţă al sistemului ReGIS este determinat de facilităţile oferite participanţilor:

facilitatea de lichiditate pe parcursul zilei (repo intraday) acordată de Banca Naţională a

României, care oferă participanţilor posibilitatea de a obţine lichiditate pe parcursul zilei în scopul

fluidizării decontărilor în sistemul ReGIS. Această facilitate este acordată prin operaţiuni repo cu active

eligibile. Suplimentar faţă de facilitatea de repo intraday acest sistem permite acordarea de credit

intraday(intraday loan facility-ILF) şi stabilirea de limite pe descoperit de cont(overdraft) atunci când

reglementările legale permit acest lucru.

mecanismul cozii de aşteptare, funcţionează în cazul în care fondurile disponibile din

contul de decontare al unui participant nu sunt suficiente pentru a deconta o instrucţiune de plată,

sistemul ReGIS introducând instrucţiunea de plată respectivă în aşa numita coadă de aşteptare. Ori de

câte ori are loc creditarea contului de decontare al participantului care are instrucţiuni în coada de

aşteptare, sistemul reiniţiază procesarea acestora potrivit priorităţilor (cele cu prioritate mai mare sunt

procesate înaintea celor cu prioritate mai mică) după următorul algoritm:

instrucţiunile sunt procesate în ordine cronologică (conform principiului FIFO), dacă

instrucţiunile din coada de aşteptare au alocată aceeaşi prioritate;

instrucţiunile cu o prioritate mai mare sunt întotdeauna procesate înaintea instrucţiunilor cu

prioritate mai mică; acestea din urmă vor fi decontate numai dacă în coada de aşteptare nu mai există

instrucţiuni cu o prioritate mai mare;

instrucţiunile aflate în coada de aşteptare vor fi decontate conform principiului by- pass

FIFO (adică FAFO- primul disponibil, primul decontat) numai dacă instrucţiunile respective au aceeaşi

prioritate şi nu există instrucţiuni cu prioritate mai mare în coada de aşteptare.

facilităţi de rezervare a fondurilor, în vederea asigurării decontării instrucţiunilor de plată

iniţiate de sisteme de compensare sau de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, fonduri care

sunt blocate până la momentul decontării respectivelor instrucţiuni de plată. De asemenea, participanţii au

12

posibilitatea constituirii, oricând pe parcursul zilei de operare, a unei rezerve generale şi a rezervei de

numerar, în vederea gestionării resurselor proprii şi a operaţiunilor cu numerar;

mecanismul de soluţionare a blocajelor prin care se asigură deblocarea decontării

instrucţiunilor de plată a doi sau mai mulţi participanţi, aflate în coada de aşteptare datorită lipsei de

fonduri în conturile dc decontare ale respectivilor participanţi;

facilităţi de monitorizare în timp real a conturilor de decontare. In vederea obţinerii

informaţiilor necesare pentru gestionarea eficientă a resurselor proprii, sistemul permite participanţilor

monitorizarea activităţilor proprii, oferindu-le facilităţi de informare în timp real cu privire la situaţia

soldului contului de decontare şi la evoluţia disponibilului de lichiditate pe parcursul zilei de operare, atât

prin accesarea sistemului, cât şi prin rapoarte special elaborate.

politica de comisionare. Principiul care a stat la baza stabilirii acesteia este cel de

recuperare a costurilor aferente implementării şi operării sistemului. Banca Naţională a României, în

calitate de administrator al sistemului, poate aplica reduceri de comisioane, pe fiecare tip de instrucţiune

în parte, în funcţie de volumul instrucţiunilor procesate şi/sau decontate în ReGIS. De asemenea, se poate

aplica o comisionare stimulativă pentru a încuraja comportamentul disciplinat al participanţilor, cum ar fi

transmiterea instrucţiunilor în anumite intervale orare. Astfel, odată cu intrarea în funcţiune a sistemului,

nivelul comisioanelor a fost redus cu 25 la sută faţă de cel practicat până la acel moment în sistemul de

plăţi de mare valoare pe suport hârtie. La 4 luni de la operaţionalizarea sistemului, Banca Naţională a

României a procedat la o nouă modificare a comisioanelor practicate în sistemul ReGIS, determinată de

eliminarea comisionului perceput instituţiei de credit beneficiare a unei instrucţiuni de plată decontată în

sistem, conform practicilor internaţionale în domeniu, ajungându-se astfel la o reducere cu 50 la sută faţă

de nivelul comisioanelor practicate înainte de momentul operaţionalizării sistemului ReGIS.

Banca Naţională a României va acţiona în mod susţinut în sensul diminuării nivelului comisioanelor

percepute participanţilor pentru serviciile oferite prin sistemul ReGIS, în vederea creşterii eficienţei

sistemului de plăţi, alinierii comisioanelor la nivelul celor practicate de băncile centrale din statele

membre ale Uniunii Europene şi reducerii costurilor intermedierii financiare. Faţă de alte sisteme cu

decontare pe bază brută în timp real din Uniunea Europeană, în România, în prezent, nu se percep

comisioane pentru accesul şi participarea la sistem.

• avantaje din perspectiva clienţilor.

Principalele avantaje de care clienţii instituţiilor de credit beneficiază ca urmare a implementării

sistemului RcGIS sunt îmbunătăţirea calităţii serviciilor de plăţi în sensul reducerii perioadei dintre

momentul ordonării plăţii şi cel al recepţionării fondurilor de către beneficiarul plăţii, creşterea vitezei de

13

circulaţie a fondurilor şi a eficienţei şi siguranţei transmiterii acestora, precum şi reducerea costurilor

aferente.

Sistemul SENT

1. Consideraţii generale privind Casa de compensare automată (SENT)

La data de 13 mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare automată

(ACH), care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de

TransFond, procesează automat plăţile de mică valoare.

SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor, care asigură schimbul de

instrucţiuni de plată de mică valoare între participanţi (respectiv instrucţiuni tip transfer credit şi

direct debit sub 50 000 RON), calculează poziţiile nete multilaterale ale participanţilor la sistem şi

iniţiază automat decontarea în sistemul ReGIS a unei instrucţiuni de decontare pe bază netă (IDN -

instrucţiune de plată pentru decontarea poziţiilor nete) la sfârşitul fiecărei sesiuni de compcnsare, asigură

gestionarea automată a garanţiilor pentru decontare (prin intermediul interfeţelor automate cu

sistemele ReGIS şi SaFIR).

De asemenea, sistemul SENT asigură informarea participanţilor privind stadiul procesării

instrucţiunilor transmise de participanţi şi evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunii de

compensare. Importanţa pentru economie a acestui sistem este dată de faptul că este singurul sistem de

plăţi de mică valoare din ţară, iar imposibilitatea de funcţionare a acestuia ar impune procesarea tuturor

plăţilor de mică valoare prin sistemul ReGIS în condiţii similare plăţilor urgente (respectiv costuri

crescute) şi cu riscul încărcării excesive a sistemului ReGIS, peste limitele maxime de procesare.

Sistemul efectuează în prezent trei sesiuni de compensare pe zi, compensarea instrucţiunilor acceptate în

sistem fiind asigurată prin existenţa garanţiilor sub formă de fonduri şi/sau titluri de stat în sistemele

ReGIS şi SaFIR, cu care sistemul SENT este interconectat prin interfeţe automate.

Sistemul SENT poate procesa pe parcursul zilei de operare cel puţin 250 000 instrucţiuni de plată şi

poate să asigure procesarea normală în perioada de vârf, respectiv a cel puţin 40 la sută din volumul zilnic

de operaţiuni într-un interval de o oră. Zilele de operare ale sistemului SENT sunt aceleaşi ca pentru

sistemul ReGIS. Începînd cu data de 10 octombrie anul 2008 o nouă aplicaţie SENT asigură procesarea

electronică a plăţilor aferente instrumentelor de plată de debit pe suport hârtie (cecuri, cambii, bilete la

ordin).

2. Participanţii la sistemul SENT

La sistemul SENT pot participa:

instituţii de credit, autorizate conform legii să funcţioneze pe teritoriul României;

14

Banca Naţională a României;

Trezoreria Statului.

Pentru a fi participant, instituţia solicitantă trebuie să deţină un cont curent deschis în evidenţele BNR

şi un cont de decontare deschis pe numele său în sistemul ReGIS.

Pentru a putea participa în sistemul SENT, fiecare participant trebuie să fie participant în sistemul de

decontare a plăţilor de mare valoare ReGIS. De asemenea, fiecare participant trebuie să facă dovada

capacităţii sale operaţionale legată de echipamente specifice care să i permită utilizatea unui software pus

la dispoziţie de TransFond. Toţi participanţii se vor conecta la sistemul SENT central al TRANSFOND

S.A. prin intermediul reţelei dc comunicaţii virtuale private TFDNet (VPN), utilizând echipamentele

aflate la punctul principal de conectare la sistemul SENT sau, în situaţiile în care conexiunea de la punctul

principal de conectare la SENT nu este posibilă, prin echipamentele aflate la punctul de conectare

secundar, dacă acesta există.

Participanţii se vor conecta fie de la punctul de conectare principal fie de la cel secundar, după caz.

Conexiunea principală va fi realizată de la un punct unic din reţeaua teritorială a participantului (de

exemplu, sediul central).

3. Rolul STFD- TRANSFOND S.A în SENT

STFD- TRANSFOND S.A. este administratorul de sistem şi operatorul tehnic al sistemului SENT şi

deţine în proprietate infrastructura sistemului.

În calitate de administrator al sistemului, STFD-TRANSFOND S.A. gestionează şi controlează

funcţionarea sistemului SENT, autorizează participarea la SENT, emite şi actualizează regulile şi

documentaţia aferentă, stabileşte procedurile sistemului SENT şi standardele tehnice şi de securitate

utilizabile în sistemul SENT, informează participanţii, inclusiv prin elaborarea, gestionarea şi distribuirea

rapoartelor şi a graficelor standard şi la cerere.

STFD- TRANSFOND S.A este proprietarul infrastructurii IT a SENT, administratorul şi operatorul

tehnic al sistemului, în această calitate, TransFonD:

elaborează şi gestionează regulile dc sistem ale SENT, procedurile şi documentaţia sistemului;

încheie contractele de participare la sistem cu instituţiile eligibile;

asigură operarea zilnică a sistemului;

asigură aplicarea procedurilor în cazuri de urgenţă care afectează sistemul în întregul său sau

activitatea unuia sau mai multor participanţi;

asigură servicii de asistenţă tehnică şi funcţională;

asigură servicii de instruire şi atestare a utilizatorilor SENT.

15

STFD- TRANSFOND S.A deţine proprietatea efectivă asupra sistemului şi este unicul responsabil cu

autorizarea participării la ACH, emiterea şi actualizarea documentaţiei aferente, stabilirea standardelor şi

procedurilor de operare ale ACH.

STFD- TRANSFOND S.A controlează şi impune respectarea prezentelor reguli dc către participanţi.

STFD- TRANSFOND S.A, în calitate dc operator tehnic, administrează operaţiunile zilnice dc procesare,

asigură informarea participanţilor inclusiv prin elaborarea, gestionarea şi distribuirea rapoartelor şi

graficclor standard şi la cerere, şi este responsabil cu securitatea datelor, a aplicaţiilor software şi

infrastructurii, inclusiv a soluţiilor de rezervă („backup") şi recuperare în caz de dezastru.

STFD- TRANSFOND S.A poate, la propria alegere, să delege sarcinile operaţionale unor terţe părţi.

Această delegare nu va afecta responsabilitatea sa faţă de participanţi în ceca ce priveşte activităţile

respective. în măsura în care legea aplicabilă nu prevede altfel, TRANSFOND S.A. este responsabil

numai pentru eşecul său de a acţiona dc bună credinţă sau de a depune eforturi rezonabile, care vor fi

determinate în conformitate cu standardele comerciale rezonabile din cadrul industriei bancare din

România.

STFD- TRANSFOND S.A nu este responsabil pentru întârzierea efectuării sau eşecul în efectuarea

unei acţiuni de către un participant sau un terţ, nici pentru acurateţea oricăror date sau instrucţiuni

furnizate de către participant sau de o terţă parte şi nu are obligaţia să verifice acurateţea acestor date. în

nici o împrejurare TransFond nu este responsabil pentru nici o pierdere indirectă, accidentală, colaterală

(inclusiv pierdere de profit), chiar şi când posibilitatea producerii unei astfel de pierderi îi este

comunicată.

În calitate de operator al sistemului, STFD- TRANSFOND S.A. este responsabil de:

1. verificarea fişierelor cu instrucţiuni de plată recepţionate în concordanţă cu prevederile prezentelor

reguli şi ale manualele utilizatorilor;

2. asigurarea integrităţii, securităţii şi confidenţialităţii fişierului cu instrucţiuni de plată din momentul în

care acesta este acceptat la procesare, până ce fişierul este transmis participantului destinatar;

3. transmiterea la timp a instrucţiunii de decontare pe bază netă la sistemul RTGS;

4. menţinerea evidenţei tuturor instrucţiunilor de plată din sistemul ACH conform legislaţiei române

relevante;

5. punerea la dispoziţia participanţilor a informaţiilor actualizate cu privire la propriile fluxuri de plăţi şi

poziţiile conturilor tehnicc proprii, după cum sunt acestea generate de sistem;

6. TransFonD nu poartă răspunderea pentru pagubele rezultate din mesajele care conţin erori, pentru

erorile ce nu pot fi detectate prin verificările descrise în manualul de utilizator ori pentru pagubele

provocate de aceste erori;

16

7. TransFonD trebuie să ia toate măsurile posibile pentru protejarea sistemului său informatic sau pentru

a preveni defectarea acestuia şi să încerce să ofere, cât mai curând posibil, cu ocazia fiecărei defectări

sau producerii unui eveniment de constrângere important, o soluţie a problemei, prin aplicarea

procedurilor de backup adecvate.

STFD - TRANSFOND S.A nu este răspunzător pentru nici o pierdere suferită de participanţi sau

terţi datorită eşecului unui participant de a asigura compensarea înainte de sfârşitul zilei a instrucţiunilor

de debit direct cu scadenţa în ziua respectivă, existente în sistem.

4. Facilităţi suplimentare ale SENT

Sistemul SENT asigură un număr important de facilităţi de pregătire a fişierelor, de transmitere,

administrare, monitorizare şi informare pentru participanţi şi TransFonD.

Facilităţi de:

pregătire a fişierelor în formatul acceptabil,

de semnare a fişierelor,

de transmitere a fişierelor la sistemul central SENT.

Instrumente de administrare a parametrilor sistemului (orarul, calendarul, perioadele aferente

procesării instrucţiunilor de debit direct) disponibile administratorului sistemului.

Administrarea detaliilor privind participanţii şi utilizatorii, precum şi drepturile de acces ale

acestora în sistemul SENT (profile).

Instrumente de raportare a datelor zilei curente şi a celor istorice (pâna la cel puţin 65 de zile

lucrătoare în urmă).

Instrumente de interogare privind nivelul garanţiilor, stadiul procesării instrucţiunilor transmise de

participanţi, evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunilor de compensare;

Specific SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către sistem se face în

forma de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând maxim 1000 de instrucţiuni. Sistemul pune la

dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative, fiind dreptul participantului de a alege

varianta care i se potriveşte:

Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatori): este nevoie de acţiunile a doi utilizatori

(semnare şi transmitere apoi aprobare) pentru compensarea fişierelor;

Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată: nu este nevoie de

intervenţia utilizatorului participantului, semnarea şi transmiterea făcându-se automat).

Compensarea instrucţiunilor se efectuează la nivel de fişier, ţinând cont permanent de limita de

garantare a fiecărui participant (poziţia netă este permanent acoperită de nivelul garanţiilor constituite

voluntar de participanti).

17

Compensarea unui fişier cu OPv validat (şi din punct de vedere al formatului şi din cel al garanţiilor)

se efectuează pe parcursul perioadelor de compensare prestabilite prin orarul SENT, prin operarea în timp

real (imediat după validare) în conturile tehnice ale participanţilor implicaţi (iniţiator şi destinatar).

Sistemul SaFIR

1. Consideraţii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat SaFIR

Cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor cu titluri de stat,

SaFIR - a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de înregistrare şi decontare a

operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi gestionate de banca centrală în calitate

de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Numărul şi valoarea

operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă reduse, dar sistemul este important prin suportul pe care îl

acordă celorlalte două sisteme de plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.

În data de 3 octombrie 2005 a fost lansată şi cea de-a treia componentă a sistemului electronic de

plăţi - SaFIR - care asigură depozitarea şi decontarea operaţiunilor cu titluri de stat. Pentru banca centrală,

importanţa acestui sistem rezidă din interacţiunea pe care acesta o are cu celelalte sisteme de plăţi,

precum şi din rolul pe care îl au instrumentele emise de Ministerul Finanţelor Publice în operaţiunile de

politică monetară.

Sistemul SaFIR, asigură atât depozitarea de instrumente financiare, cât şi decontarea pe bază brută

în timp real în banii băncii centrale a operaţiunilor cu instrumentele financiare depozitate. în acest sens,

sistemul dispune de funcţionalităţi de gestionare a emisiunilor de instrumente financiare, de administrare

a conturilor, de gestionare a evenimentelor de plată aferente emisiunilor în circulaţie, de reconciliere,

precum şi de evaluare zilnică a emisiunilor. La dezvoltarea noului sistem de depozitare şi decontare a

instrumentelor financiare SaFIR, Banca Naţională a României a avut în vedere următoarele obiective:

creşterea vitezei de decontare şi asigurarea finalităţii decontării, siguranţa şi stabilitatea pieţei titlurilor de

stat, îndeplinirea cerinţelor de securitate, eficienţă şi accesibilitate, asigurarea cadrului pentru

implementarea eficientă a politicii monetare şi, nu în ultimul rând, stabilitatea financiară.

Având în vedere importanţa sistemului SaFIR, Banca Naţională a României este administratorul şi

operatorul acestuia, calitate în care gestionează şi monitorizează funcţionarea sistemului, autorizează

participarea în sistem, administrează conturile de titluri de stat ale participanţilor, stabileşte şi modifică

regulile de sistem şi documentaţia aferentă acestuia, urmăreşte respectarea regulilor dc cătrc participanţi

şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor.

Rolul societăţii comerciale TRANSFOND S.A. în cadrul infrastructurii sistemului SaFIR constă în

prestarea serviciilor de operare tehnică şi a celor de operare funcţională în numele Băncii Naţionale a

18

României. Instrucţiunile procesate în cadrul sistemului vor fi transmise de participanţi către acesta printr-

unul din mijloacele de comunicare : suport hârtie, reţeaua SWIFT şi reţeaua proprietară a TRANSFOND

S.A..

Etapele procesării instrucţiunilor în cadrul sistemului sunt:

• transmiterea mesajelor de către participanţi;

• validarea mesajelor recepţionate;

• operaţiunea de matching;

• verificarea disponibilităţii titlurilor de stat în contul de evidenţă şi rezervarea acestora

învederea decontării;

• decontarea instrucţiunilor în cadrul sistemului;

• transmiterea notificărilor de confirmare a efectuării decontării finale în sistem sau de anulare

a instrucţiunilor participanţilor nedecontate până la Momentul Limită.

2. Participanţi la sistem sunt:

Instituţiile de credit.

Banca Naţională a României

Ministerul Finanţelor Publice.

Societăţile de servicii de investiţii admise pe piaţa primară şi/sau secundară administrată de Banca

Naţională a României.

În conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului poate admite, după o

evaluare individuală, participarea în sistem, prin semnarea contractului de participare, a unor instituţii

care fac parte dintr-una din următoarele categorii:

Instituţii dc credit şi societăţi de servicii de investiţii financiare, altele decât cele menţionate mai

sus;

Entităţi de drept public care nu se încadrează în prevederile de la primul paragraf al acestei

secţiuni;

Operatori de sistem, agenţi de decontare sau contrapărţi centrale din cadrul sistemelor de

compensare pentru tranzacţiile cu titluri de stat.

Conform reglementarilor în vigoare, participanţii la sistem au una din următoarele calităţi:

Dealer primar;

Intermediar pe piaţa secundară;

Participant pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României care tranzacţioncază

numai în nume şi pe cont propriu;

Emitent;

19

Bancă centrală;

Sistem de tranzacţionare a titlurilor de stat (ex. BVB)

Modificarea calităţii se va înregistra de către administratorul sistemului SaFIR fie la notificarea

participantului fie la notificarea autorităţii de supraveghere şi produce efecte asupra conturilor

deschise pe numele participantului în SAFIR după caz, în conformitate cu reglementările în vigoare.

În afara participanţilor menţionaţi mai sus, pot avea acces la anumite servicii oferite dc sistem şi

alte entităţi. În acest sens, acestea vor semna un contract cu administratorul de sistem, conform

serviciilor prestate. Sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor, inclusiv cele aferente

operaţiunilor cu instrumente financiare vor beneficia de serviciile sistemului SaFIR, sub rezerva

semnării unui contract cu administratorul de sistem. Banca centrală, în calitatea sa de administrator al

sistemului, deschide conturi de evidenţă a titlurilor de stat pe numele fiecărui participant.

În sistem pot fi deschise următoarele tipuri de conturi de evidenţă a titlurilor de stat:

contul în nume propriu (0): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele

participantului, în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea acestuia;

contul cumulat dc clienţi (1): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele

participantului în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea clienţilor săi,

persoane fizice şi/sau juridice, rezidente sau nerezidente;

contul via dealer (2): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele

participantului dealer primar în care sunt evidenţiate titlurile de stat adjudecate pe piaţa primara

de clienţii săi, intermediari ai pieţei secundare şi/sau participanţi în sistemul SaFIR care

efectuează operaţiuni cu titluri de stat exclusiv în nume şi pe cont propriu;

contul de emitent (9): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele emitentului

în care sunt evidenţiate titlurile de stat emise de acesta;

3. Tipologia operaţiunilor procesate de SaFIR

Sistemul SaFIR procesează:

1) operaţiuni derulate de participanţi în relaţie cu emitentul

decontarea rezultatelor pieţei primare;

plăţi de dobândă şi/sau cupon;

răscumpărări parţiale/opţionale/totale.

2) operaţiuni derulate între participanţi pc piaţa secundară

tranzacţii de vânzare/cumpărare,

contracte de garanţie financiară,

contracte de repo, transferuri de portofoliu.

20

4. Funcţionalităţile sistemului SaFIR

In calitate de sistem de depozitare şi decontare, SaFIR prezintă următoarele funcţionalităţi :

1. Sistem modern de gestionare a riscurilor

Primul mecanism de gestionare a riscurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare îl

reprezintă, din punct de vedere al importanţei, principiul de decontare „livrare contra plată".

Sistemul aplică principiul livrare contra plată (DvP - Delivery versus Payment), în conformitate cu

recomandările CPSS (Committee on Payment and Settlement Systems), astfel: Sistemul asigură faptul că

debitarea conturilor de evidenţă a titlurilor de stat are loc dacă şi numai dacă Sistemul primeşte

confirmarea decontării fondurilor, garantând Participanţilor decontarea reciprocă a fondurilor şi a

titlurilor de stat.

In cazul operaţiunilor de piaţă primară şi secundară derulate cu titluri de stat denominate în lei,

confirmarea decontării fondurilor este transmisă de către sistemul ReGIS, ca răspuns la solicitarea

adresată acestuia de către sistemul SaFIR cu privire la debitarea contului de decontare al Participantului

plătitor. în ceea ce priveşte operaţiunile derulate cu titluri de stat denominate în valută, pentru

operaţiunile de piaţă primară, confirmarea decontării fondurilor este transmisă de banca centrală, în

calitatea acesteia de agent de decontare al statului, iar pentru operaţiunile de pe piaţa secundară,

confirmarea decontării fondurilor este transmisă direct de către Participantul vânzător. Implementarea

acestuia se concretizează, la nivelul sistemului, prin interdependenţa între transferul de fonduri şi cel de

instrumente financiare. Astfel, transferul final al instrumentelor financiare are loc dacă şi numai dacă arc

loc transferul final al fondurilor.

Un mijloc de reducere a riscului îl reprezintă însuşi modelul de decontare în timp real prin

eliminarea timpului suplimentar de procesare, limitându-sc riscul apariţiei unor evenimente de natură să

împiedice derularea cursivă a procedurii de decontare. De asemenea, decontarea pe bază brută

diminuează considerabil incertitudinile de natură legală şi operaţională, precum şi impactul unui

eventual eşec în decontare asupra celorlalţi participanţi, aspecte aferente unui sistem de decontare pe

bază netă.

Alături de principalele mecanisme descrise mai sus se adaugă plafoanele de decontare pentru

participanţii care nu au cont de decontare în sistemul ReGIS, sistemul de management al cozilor de

aşteptare pentru instrucţiunile de decontare şi procedura de deblocare a acestora.

2. Facilităţi pentru managementul lichidităţilor

Banca centrală acordă facilităţi de lichiditate pe parcursul zilei pentru participanţii la sistemul de

decontarc de mare valoare, în conformitate cu cerinţele prevăzute de standardele Băncii Centrale

Europene.

21

Instituţiile de crcdit participante la sistemul SaFIR au posibilitatea de a-şi procura de la Banca

Naţională a României lichiditatea necesară pe parcursul zilei, în vederea continuării decontărilor în acest

sistem prin operaţiuni repo derulate cu active eligibile pentru tranzacţionare.

1. Finalitate în cursul zilei

Prin finalitatea decontării se defineşte momentul în care transferul de titluri şi cel de fonduri devin

irevocabile şi necondiţionate. Finalitatea în cursul zilei presupune că transferul irevocabil şi

necondiţionat al titlurilor şi al fondurilor se poate realiza de mai multe ori pe parcursul unei zile de

operare.

Decontarea operaţiunilor de politică monetară, furnizarea de lichiditate în cursul zilei, interacţiunea

în timp real cu alte sisteme de plăţi, dar şi asigurarea decontării tranzacţiilor transfrontaliere, prccum şi

utilizarea transfrontalieră a colateralului pentru operaţiunile de politică monetară ale Sistemului

European al Băncilor Centrale - SEBC au reprezentat argumente pentru dezvoltarea unei infrastructuri

legale, tehnice şi operaţionale prin carc să se asigure finalitatea în cursul zilei.

În cazul sistemului SaFIR, finalitatea în cursul zilei este asigurată din punct de vedere operaţional

prin însuşi mecanismul de decontare brută în timp real, iar din punct de vedere legal, prin prevederile

Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi sistemele de

decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare şi prin regulile sistemului.

4. Nivel ridicat de automatizare şi standardizare

Având în vedere practicile curente privind crcşterca gradului dc standardizare a informaţiilor

transmise, precum şi evoluţiile în plan internaţional în domeniul sistemelor de decontare a

instrumentelor financiare, noul sistem permite prelucrarea automată (STP) a instrucţiunilor de dccontare

şi, implicit, creşterea eficienţei prin diminuarea riscurilor operaţionale şi a timpului de decontarc.

Totodată, tendinţa manifestată la nivel mondial este aceea de înlocuire totală a documentelor

transmise pe suport hârtie cu cele transmise electronic, în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea

vitezei de procesare a documentelor şi a eficicnţci sistemelor dc procesare. In ceea ce priveşte sistemul

SaFIR, circuitul de documente pc suport hârtie aferent operaţiunilor zilnice cu instituţiile dc credit, cu

Ministerul Finanţelor Publice, precum şi cu alte direcţii din cadrul Băncii Naţionale a României a fost

înlocuit cu circuitul fişierelor electronice.

5. Gamă largă de operaţiuni

La dezvoltarea noului sistem s-au avut în vedere atât activitatea curentă pe piaţa secundară, cât şi

tendinţele în plan internaţional. Prin urmare, gama operaţiunilor pe care le pot derula participanţii s-a

diversificat, iar modul de procesare a acestora prezintă un nivel ridicat de automatizare. Sistemul

procesează operaţiuni derulate de participanţi în relaţia cu emitentul (decontarea rezultatelor pieţei

22

primare, plăţi dc dobândă şi/sau cupon, răscumpărări parţiale/opţionale/totale) şi operaţiuni derulate de

participanţi pe piaţa secundară (tranzacţii de vânzare/cumpărare, contracte de garanţie financiară,

operaţiuni repo, transferuri de portofoliu). Toate operaţiunile enumerate prezintă un nivel ridicat de

inovaţie pentru piaţa locală.

6. Interacţiune în timp real cu sistemele de plăţi de mică şi mare valoare

Importanţa sistemului SaFIR rezidă şi din rolul accstuia în cadrul sistemului electronic de plăţi prin

suportul pe carc îl acordă celorlalte două componente ale sistemului elcctronic de plăţi. Acesta se

concretizează în posibilitatea participanţilor de a constitui garanţii în timp real pentru asigurarea

dccontării poziţiilor nete aferente participării la sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor,

poziţii a căror decontare se realizează în sistemul ReGIS.

Interfeţele între cele trei sisteme permit fluxuri de comunicaţii în timp real prin intermediul cărora

sunt transmise datele aferente garanţiilor constituite de participanţi

7. Eficienţa şi disponibilitatea sistemului

Unul dintre aspectele avute în vedere în evaluarea eficienţei sistemului îl reprezintă performanţele

tehnice pe care acesta le poate susţine. Din acest punct de vedere, sistemul SaFIR dispune de resurse

pentru a deconta 1 500 tranzacţii pe zi, cu posibilitatea extinderii capacităţii de procesare cu încă 50%

În perioadele de vârf ale zilei dc operare, capacitatea de procesare a acestuia poate susţine 40 la sută

din volumul maxim posibil programat. Din punct de vedere al numărului de participanţi în sistem sau al

numărului de emisiuni gestionate, nu există limitări de ordin tehnic.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a sistemului, participanţilor le este asigurat accesul în timp real

la toate informaţiile referitoare la emisiuni şi la tranzacţii. Din acest punct dc vedere, timpul dc răspuns

la interogările/instrucţiunile adresate de participanţi este proiectat în medie la două secunde, iar

maximumul nu depăşeşte zece secunde.

Şi în cazul acestui sistem, principiile care stau la baza politicii de comisionare urmăresc

recuperarea costurilor pe care le implică operarea sistemului. Banca Naţională a României, în calitate

de administrator al sistemului, poate aplica reduceri ale comisioanelor pe diferite trepte, în funcţic de

volumul instrucţiunilor procesate şi/sau decontate în SaFIR. De asemenea, se poate aplica o

comisionare stimulativă pentru a încuraja comportamentul disciplinat al participanţilor, cum ar fi

transmiterea instrucţiunilor în anumite intervale orare.

23

Capitolul II - Studiu de caz privind evolutia sistemului ReGIS pe anii 2008, 2009

Sistemul ReGIS asigură decontarea pe bază brută şi în timp real a tuturor plăţilor de mare valoare

sau urgente în lei ale instituţiilor de credit, în nume şi pe cont propriu sau pe contul clienţilor, precum

şi a plăţilor în lei rezultate în mod direct din, sau efectuate în legătură cu, decontarea poziţiilor nete

provenite de la sistemele de compensare a plăţilor şi a fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente

financiare.

Atât in anul 2008 cat si in anul 2009 sistemul ReGIS a continuat să contribuie la buna

funcţionare a pieţelor monetară şi valutară şi să deţină un rol important în implementarea

cu succes a politicii monetare a Băncii Naţionale a României, având în vedere că

operaţiunile de politică monetară ale BNR sunt procesate exclusiv prin acest sistem.

Sistemul ReGIS a funcţionat fără perturbări atat in anul 2008 cat şi în anul 2009,

volumul plăţilor de mare valoare şi al celor urgente decontate prin acesta au continuat să

crească în mod constant, sistemul contribuind la îndeplinirea obiectivului de politică al

Băncii Naţionale a României de promovare a decontării în banii băncii centrale, ca unic

mijloc de plată.

Participarea la sistem

Numărul participanţilor a crescut în 2008, la sfârşitul anului participanţii la sistemul

ReGIS cumulând 42 de instituţii de credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului

şi 5 sisteme auxiliare (SENT, SaFIR, RoClear, VISA Europe şi MasterCard International).

La sfârşitul anului 2009 la sistemul ReGIS participau un numar de 41 de instituţii de

credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi 5 sisteme auxiliare (SENT, SaFIR,

RoClear, VISA Europe şi MasterCard International); numarul participantilor a fost

comparabil cu cel din anul precedent.

Politica de comisionare

Având în vedere obiectivul Băncii Naţionale a României de a oferi mijloace de efectuare

a plăţilor eficiente pentru economie2, precum şi de aliniere a comisioanelor aplicate în mod

similar în celelalte state ale Uniunii Europene, Banca Naţională a României a continuat şi în

anul 2008 politica de reducere a comisioanelor aplicate în sistemul ReGIS. Astfel, la data de

1 august 2008, nivelul comisionului pe tranzacţie a fost redus cu 10 la sută (de la 8,03 lei la

7,23 lei). La data de 1 aprilie 2009, nivelul comisionului pe tranzacţie a fost redus cu 5 la

suta (de la 7,23 lei la 6,87 lei).

Operatiunile ReGIS

În anul 2009, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o scadere a volumului

plăţilor procesate prin ReGIS, atât a celui total anual, cât si a celui mediu zilnic (cu

24

aproximativ 10 la suts comparativ cu anul 2008). În ceea ce priveste valoarea plăţilor, s-a

înregistrat o scadere usoara a valorii totale (cu 0,2 la suta comparativ cu anul 2008) si o

creştere a valorii medii pe tranzactie (cu circa 11 la suta fata de anul 2008). Tabelul 1

prezinta sumarul traficului de plati în cadrul sistemului ReGIS în anul 2009, prin comparatie

cu nivelul traficului înregistrat în anul anterior.

Tabel 1. Evolutia traficului de plati în ReGIS

Volum (nr. tranzactii) Valoare (mil. lei) Valoare medie

pe tranzactie

(mil. lei)Total

Medie

zilnicaTotal

Medie

zilnica

2008 2 804 864 10 999 5 126 374 20 104 1,83

2009 2 521 876 9 929 5 116 057 20 142 2,03

Variatie (±%) -10,1 -9,7 -0,2 +0,2 +11

Volumul plăţilor

decontate în cursul

anului 2008 în sistemul

ReGIS a fost de circa

2,8 milioane tranzacţii,

evoluând de la o medie

zilnică de 9 520

tranzacţii în luna

ianuarie la 13 152

tranzacţii în luna

decembrie. Volumul

maxim al plăţilor

decontate zilnic în

sistemul ReGIS a fost

atins în luna octombrie

2008 (18464

tranzacţii/zi).

Volumul plăţilor

decontate în cursul anului

2009 în sistemul ReGIS a

25

fost de circa 2,5 milioane milioane tranzacţii, evoluând de la o medie zilnică de 9 968

tranzactii în luna

ianuarie la 11 368 tranzacţii în luna decembrie. Volumul maxim al platilor decontate

zilnic în sistemul ReGIS a fost atins în luna decembrie 2009 (16286 tranzacţii/zi).

În tabelul 2.1 este prezentată structura pe tipuri a plăţilor efectuate prin ReGIS în anul

2008. Aceasta reflectă faptul că tranzacţiile de plată efectuate de instituţiile financiare în

nume propriu, dar pe contul clienţilor (cu mesaje SWIFT MT103) sunt preponderente (88,63

la sută din volumul total al tranzacţiilor prin sistem), dar valoarea totală a acestora a fost

relativ scăzută (doar 14,14 la sută din valoarea tuturor tranzacţiilor prin sistem). Totodată,

volumul tranzacţiilor de plată effectuate de instituţiile financiare în nume şi pe cont propriu

(cu mesaje SWIFT MT202) a fost relativ scăzut, dar aceste plăţi au avut o valoare

semnificativă.

Tabel 2.1. Structura plăţilor în sistemul ReGIS în anul 2008

procente

Plăţi MT103 MT202 Transfer direct

Volum total 88,63 9,27 2,10

Valoare totală 14,14 76,90 8,96

În tabelul 2.2. este prezentată structura pe tipuri a plăţilor efectuate prin ReGIS în anul

2008. Aceasta reflectă faptul că tranzacţiile de plată efectuate de instituţiile financiare în

nume propriu, dar pe contul clienţilor (cu mesaje SWIFT MT103) sunt preponderente (87,81

26

la sută din volumul total al tranzacţiilor prin sistem), dar valoarea totală a acestora a fost

relativ scăzută (doar 13,44 la sută din valoarea tuturor tranzacţiilor prin sistem). Totodată,

volumul tranzacţiilor de plată effectuate de instituţiile financiare în nume şi pe cont propriu

(cu mesaje SWIFT MT202) a fost relativ scăzut, dar aceste plăţi au avut o valoare

semnificativă.

Tabel 2.2. Structura plăţilor în sistemul ReGIS în anul 2008

procente

Plăţi MT103 MT202 Transfer direct

Volum total 87,81 9,83 2,35

Valoare totală 13,44 67,58 18,98

În ceea ce priveşte tranzacţiile de plată care implică debitarea/creditarea directă pe

conturile de decontare ale participanţilor la sistem, volumul acestora a fost scăzut. Aceasta

se datorează faptului că tranzacţiile corespund unor operaţiuni cu frecvenţă redusă,

precum încasarea de către Banca Naţională a României a unor comisioane, operaţiuni în

relaţia cu banca centrală, operaţiuni efectuate de BNR în numele participanţilor în cazuri de

urgenţă, când participanţii sunt în imposibilitatea de a se conecta la sistem şi de a efectua

operaţiunile etc.

Din punct de vedere al volumului plăţilor efectuate prin sistemul ReGIS, gradul de

concentrare a pieţei se menţine comparabil cu cel din anul precedent, primele cinci

instituţii de credit deţinând circa 55 la sută din piaţă, respectiv 56 la suta din piata.

Asigurarea unui nivel cât mai ridicat de disponibilitate pentru sistemul ReGIS reprezintă, de

asemenea, un obiectiv major al Băncii Naţionale a României, în contextul importanţei

sistemului ReGIS pentru sistemul financiar-bancar şi pentru economia naţională. În anul

2008, respectiv 2009, disponibilitatea medie a sistemului ReGIS, respectiv măsura în care

participanţii pot utiliza sistemul fără incidente pe durata programului de funcţionare, a atins

nivelul de 99,99 la sută, încadrându-se în toleranţele stabilite de Banca Naţională a

României pentru nivelul de calitate a serviciilor.

În calitatea sa de administrator de sistem, Banca Naţională a României a monitorizat

permanent, şi pe parcursul anuilor 2008, 2009, procesul de decontare şi activitatea

participanţilor în sistemul ReGIS, constatând că aceştia au avut un comportament

corespunzător, respectând regulile şi procedurile sistemului, nefiind necesară aplicarea de

penalizări sau sancţiuni. Nu au fost înregistrate blocaje în sistem datorate lipsei de fonduri

27

în conturile de decontare ale unuia sau mai multor participanţi. Atat in anul 2008, cat si in

2009 s-a constatat un management adecvat şi eficient al lichidităţilor la nivelul

participanţilor, existând un număr relativ mic de instrucţiuni de plată plasate în coada de

aşteptare şi doar pentru un interval scurt de timp.

CONCLUZII

Operaţiunile bancare, perfecţionarea şi diversificarea acestora, reprezintă un domeniu de

pregnantă importanţă în desfăşurarea proceselor economice şi financiare în toate ţările dezvoltate.

Evoluţiile în domeniu, care au fost determinate atât de creşterea considerabilă a dimensiunilor

fluxului de plăţi şi de eforturile organizatorice de a le opera cu maximă eficienţă, dar şi de tehnologiile de

ultimă oră angajate în domeniu, au condus la conturarea unui nou segment în activitatea bancară,

respectiv sistemul electronic de transfer al fondurilor.

Acest domeniu s-a dezvoltat puternic, susţinut fiind de tehnologia modernă, de progresele

informaticii şi ale telecomunicaţiilor, putând fi definit ca un ansamblu al dispozitivelor bazate pe

informatică şi electronică utilizate în operarea tranzacţiilor bancare.

In ţările dezvoltate, ultimii 10-15 ani au reprezentat o etapă de ample transformări în acest domeniu

care au necesitat acţiuni complexe de organizare şi reorganizare a reţelelor de plăţi şi compensare,

echipări tehnologice, funcţie de progresele rapide în domeniu. Acest proces este în plină desfăşurare,

promovat fiind de cerinţele creşterii eficienţei şi siguranţei activităţii bancare.

În sistemul electronic de transfer al fondurilor, se desfăşoară astăzi cea mai mare parte a fluxurilor

monetare din ţările dezvoltate, acest sistem fiind de fapt baza realizării circuitului monedei electronice.

28

BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel C. – Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică şi pedagogică

Bucureşti, 2003;

2. Basno Cezar - Sisteme de Plăţi, Compensări şi Decontări, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti,

2003;

3. Dan Vasilache – Plati electronice, Rosetti Educational, 2004.

4. Diaconescu Mariana - Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică Bucureşti, 1999;

5. Violeta Elena Dragoi – Instrumente de plata si circuite de plati. Compensatia, Ed. Cartea

Studenteasca, Bucuresti, 2010.

6. http://www.bnro.ro/

7. http://www.ase.ro

8. http://www.transfond.ro/

29