REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN … si... · reflectarea incluziunii sociale În mass-media din romÂnia Cercetare realizat ă în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”

de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)

1

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN

MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA





2

Titlul programului: Proiectul Phare 2006 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de

conştientizare în domeniul incluziunii sociale”

Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Data publicării: noiembrie 2009

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Punctele de vedere aparţin exclusiv autorilor.

Proiect realizat de Adviser / Chilli Media

Program manager: Georgiana GHEORGHE

www.adviser.ro





3

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 6

DESCRIERE PROGRAM.............................................................................................................................. 6 CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................................................ 6 CLARIFIC ĂRI TERMINOLOGICE............................................................................................................ 8

DESCRIERE PROIECT ANALIZ Ă MEDIA............................................................................................. 10

PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA...............11 DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI ..................................................................................................... 13 METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT.................................................................................... 13 METODOLOGIE REALIZARE ANALIZ Ă .............................................................................................. 14 UTILIZAREA INDICATORILOR DE ANALIZĂ MEDIA (PUNCTUL DE IMAGINE MEDIA, NOTORIETATEA MEDIA)..... 15 INFORMAŢII OFERITE DE ANALIZA MEDIA DE TIP CALITATIV ............................................................................ 17

IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE S OCIAL Ă ............................... 20

GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ........................................................................... 24 ŞOMERI.......................................................................................................................................................... 24 COPII............................................................................................................................................................... 25 DEFAVORIZAŢI............................................................................................................................................. 25 ROMI............................................................................................................................................................... 26 PERSOANE CU HANDICAP......................................................................................................................... 26 HOMOSEXUALI............................................................................................................................................ 27 SĂRACI .......................................................................................................................................................... 27 FEMEI ............................................................................................................................................................. 27 TINERI............................................................................................................................................................ 28 BOLNAVI........................................................................................................................................................ 28 TOXICOMANI ...............................................................................................................................................28 ROMÂNI......................................................................................................................................................... 29 VÂRSTNICI.................................................................................................................................................... 29 PENSIONARI ................................................................................................................................................. 29 DEŢINUŢI ...................................................................................................................................................... 29 IMIGRANŢI.................................................................................................................................................... 29 MAGHIARI..................................................................................................................................................... 30 EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE............................................................ 30 EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIV Ă................................................................................................. 30 EVALUARE GENERALĂ CALITATIV Ă......................................................................................................34 BOLNAVI....................................................................................................................................................... 36 COPII ............................................................................................................................................................. 38 DEFAVORIZA ŢI ........................................................................................................................................... 40 DETINUŢI ..................................................................................................................................................... 42 FEMEI............................................................................................................................................................ 44 HOMOSEXUALI .......................................................................................................................................... 45 IMIGRAN ŢI .................................................................................................................................................. 47 MAGHIARI ................................................................................................................................................... 48 PENSIONARI................................................................................................................................................ 49 PERSOANE CU HANDICAP ...................................................................................................................... 50





4

ROMÂNI........................................................................................................................................................ 52 ROMI.............................................................................................................................................................. 54 SARACI.......................................................................................................................................................... 57 ŞOMERI......................................................................................................................................................... 59 TINERI........................................................................................................................................................... 62 TOXICOMANI.............................................................................................................................................. 64 VÂRSTNICI................................................................................................................................................... 66 CONCLUZII PRELIMINARE ............................................................................................................................. 68

ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLUZ IUNE SOCIAL Ă ............ 71

TEMA COPII – CAZURI SOCIALE...................................................................................................................... 76 TEMA STATISTICI ŞOMAJ ............................................................................................................................... 77 TEMA FEMEI – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................... 78 EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE.................................................................. 79 TEME: ANALIZA DETALIATA.................................................................................................................. 81 COPII – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................................ 82 STATISTICI SOMAJ ........................................................................................................................................... 82 FEMEI – CAZURI SOCIALE ............................................................................................................................... 83 COPII – INTEGRARE......................................................................................................................................... 83 INTEGRARE – SOMERI ..................................................................................................................................... 84 DISCRIMINARE – ROMANI................................................................................................................................ 84 ROMI – INTEGRARE ......................................................................................................................................... 85 VIOLENTA DOMESTICA..................................................................................................................................... 85 AJUTOARE SI PRESTATII SOCIALE ................................................................................................................... 86 INTEGRARE – PERS. HANDICAP ..................................................................................................................... 86

MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIAL Ă........................................... 87

MASS-MEDIA POT INFLUEN ŢA DIRECT MODUL ÎN CARE SUNT COMUNICATE C ĂTRE PUBLIC IMAGINI , VALORI , ATITUDINI FA ŢĂ DE PROBLEMELE REFERITOARE LA INCLUZIUNEA SOCIAL Ă SAU FAŢĂ DE GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIAL Ă. ............................................................................................................................. 87 MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ..................................................................... 88 MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................................................ 89 1. ACCENTUAREA SUBIECTELOR...................................................................................................................... 89 2. MODALITĂŢI TEHNICE DE „DECUPARE” ŞI PREZENTARE A SUBIECTULUI..................................................... 90

HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE........................................................... 94

ALBA.............................................................................................................................................................. 96 ARAD ............................................................................................................................................................. 97 ARGES ........................................................................................................................................................... 98 BACAU........................................................................................................................................................... 99 BIHOR.......................................................................................................................................................... 100 BISTRITA .................................................................................................................................................... 101 BOTOSANI .................................................................................................................................................. 102 BRAILA ....................................................................................................................................................... 103 BRASOV ...................................................................................................................................................... 104 BUZAU......................................................................................................................................................... 105 CALARASI .................................................................................................................................................. 106 CARAS SEVERIN....................................................................................................................................... 107 CLUJ............................................................................................................................................................. 108





5

CONSTANTA............................................................................................................................................... 109 COVASNA.....................................................................................................................................................110 DAMBOVITA...............................................................................................................................................111 DOLJ .............................................................................................................................................................112 GALATI.........................................................................................................................................................113 GIURGIU ......................................................................................................................................................114 GORJ.............................................................................................................................................................115 HARGHITA ..................................................................................................................................................116 HUNEDOARA..............................................................................................................................................117 IALOMITA ...................................................................................................................................................118 IASI................................................................................................................................................................119 MARAMURES ............................................................................................................................................ 120 MEHEDINTI ............................................................................................................................................... 121 MURES......................................................................................................................................................... 122 NEAMT ........................................................................................................................................................ 123 OLT............................................................................................................................................................... 124 PRAHOVA ................................................................................................................................................... 125 SALAJ .......................................................................................................................................................... 126 SATU MARE................................................................................................................................................ 127 SIBIU ............................................................................................................................................................ 128 SUCEAVA..................................................................................................................................................... 129 TELEORMAN............................................................................................................................................. 130 TIMIS ........................................................................................................................................................... 131 TULCEA ...................................................................................................................................................... 132 VALCEA....................................................................................................................................................... 133 VASLUI ........................................................................................................................................................ 134 VRANCEA ................................................................................................................................................... 135

NOTORIETATEA MEDIA......................................................................................................................... 136

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE.............................................................. 136 NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE .................................... 139 CONCLUZII PRELIMINARE .................................................................................................................. 142

FAVORABILITATE MEDIA ..................................................................................................................... 143

CONCLUZII ................................................................................................................................................146

ANEXE......................................................................................................................................................... 152

NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE ........................................................................................ 152 CANALE MEDIA ANALIZATE................................................................................................................ 152 TELEVIZIUNE ............................................................................................................................................. 152 RADIO .......................................................................................................................................................... 152 COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ............................................................................................................ 153 REVISTE – PRESA CENTRALĂ................................................................................................................. 154 SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ.................................................................................................... 156 PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE.......................................................................... 157 GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA...................... 165





6666

INTRODUCERE

DESCRIERE PROGRAM

Cercetarea de fa ţă a fost realizat ă de SC Adviser SRL în cadrul Proiectului PHARE RO 2 006/018-

147.04.02.03.01.02 „Asisten ţă tehnic ă pentru promovarea campaniei na ţionale de con ştientizare în

domeniul incluziunii sociale”, al c ărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale

(MMFPS) – Departamentul de politici familiale, incl uziune şi asisten ţă social ă.

Proiectul a avut o durat ă de 11,5 luni (decembrie 2008 – noiembrie 2009) şi a fost implementat de un

consor ţiu format din B&S Europe şi Bernard Brunhes International (BBI). Autoritatea contractant ă este

Autoritatea de Management pentru Programul Opera ţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

(AMPOSDRU) din Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale.

Proiectul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asi sten ţă tehnic ă pentru promovarea campaniei

naţionale de con ştientizare în domeniul incluziunii sociale”

Programul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de

conştientizare în domeniul incluziunii sociale” a fost orientate către atingerea a două obiective:

a) Promovarea dialogului şi a consultărilor dintre autorităţile cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale;

b) Creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială;

Aceste două obiective specifice se subsumează obiectivului general al proiectului, şi anume creşterea capacităţii

administrative a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în domeniul incluziunii sociale printr-o campanie

de conştientizare la nivel naţional.

CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Uniunea Europeană a adoptat o definiţie a excluziunii sociale care recunoaşte legătura dintre individ şi mediul în

care trăieşte, precum şi natura dinamică a fenomenului. Mai precis, grupul de lucru al Eurostat pentru statistici

despre sărăcie şi excluziune socială a definit excluziunea socială astfel:

„un proces dinamic, care se reflectă pe niveluri descrescătoare: unele dezavantaje conduc la excludere, care, la

rândul său, duce la o situaţie şi mai defavorabilă şi consolidează excluderea şi se încheie cu o serie de

dezavantaje multiple şi persistente. Indivizii, gospodăriile sau alte unităţi spaţiale pot fi excluse de la accesul la

resurse precum locuri de muncă, îngrijiri medicale, educaţie şi viaţa politică sau socială.”





7777

Levitas ş.a. (2007) a propus următoarea definiţie: „Excluziunea socială este un proces complex şi multidimensional

care implică lipsa sau refuzul unor resurse, drepturi, bunuri sau servicii, precum şi incapacitatea de a lua parte la

relaţiile şi activităţile normale aflate la îndemâna majorităţii oamenilor din societate, indiferent dacă acestea aparţin

sferei economice, sociale, culturale sau politice. Excluziunea afectează atât calitatea vieţii oamenilor cât şi

echitatea şi coeziunea societăţii ca întreg.”

Analizele recente asupra excluziunii creează chiar şi o tipologie a excluziunii sociale:

- Excluziunea orizontală se referă la un număr mare de persoane excluse pe baza unuia sau a unui număr redus

de factori măsurabili prin indicatori sociali;

- Excluziunea profundă se referă la excluderea pe baza unor dimensiuni multiple sau care se suprapun;

- Excluziunea concentrată se referă la o concentrare geografică de probleme şi la excluderea unor zone întregi.

Lipsa unui acord privind definiţia precisă a excluziunii sociale îngreunează identificarea dimensiunilor acesteia.

Unul dintre cadrele de referinţă utilizate cel mai frecvent este cel propus de Cercetarea privind sărăcia şi

excluziunea socială în Marea Britanie, finanţată de Fundaţia Joseph Rowntree, care a inclus următoarele

dimensiuni:

- Sărăcia sau excluderea de la accesul la resurse adecvate – definită ca sărăcie atât din punctul de vedere al

veniturilor cât şi din cel al lipsurilor de orice fel;

- Excluderea de pe piaţa muncii – identificată cu ajutorul unei serii de indicatori ai ocupării forţei de muncă (în

acelaşi timp, autorii cercetării admit că aceşti indicatori sunt valizi doar când se corelează cu excluderea de la

relaţiile sociale);

- Excluderea de la servicii – unde serviciile se referă la transport în comun, facilităţi de joacă şi cluburi pentru copii

şi la serviciile elementare din locuinţă (gaze, electricitate, apă curentă, telefon);

- Excluderea de la relaţiile sociale, care acoperă următoarele cinci dimensiuni:

1. neparticiparea la activităţi comune (privite ca esenţiale de majoritatea populaţiei);

2. dimensiunea şi calitatea cercurilor sociale;

3. sprijinul disponibil în mod obişnuit şi pe timp de criză;

4. neimplicarea în activităţi politice sau civice;

5. izolarea, ca rezultat al fricii de infracţiuni, al handicapului sau al altor factori.





8888

CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE

Sistemul na ţional de asisten ţă social ă reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, prin autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea

sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau

excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.

Incluziunea social ă reprezintă setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale,

ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,

destinate combaterii excluziunii sociale.

Asisten ţa social ă, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile

sociale acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale,

creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Nevoia social ă reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor de

viaţă, în vederea integrării sociale.

Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale

ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate,

vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se

pot organiza în forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale.

Presta ţiile sociale reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi

facilităţi.

Mesaje media cu caracter excluziv se referă la expunerea de către media a situaţiilor de discriminare,

excluziune, abuz sau limitare a drepturilor și a accesului unor persoane sau al unui grup de persoane la resursele

sociale. Astfel de mesaje pot fi legate dar nu se reduc la subiecte precum:

− materiale media în care se descriu situaţii de abuz sau constrângere pe care le suportă persoane sau

grupuri sociale vulnerabile (ex: copii care nu sunt lăsaţi la școală, copii obligaţi să muncească, copii abuzaţi fizic

sau psihic, femei care sunt discriminate la locul de muncă, persoane cu handicap care nu pot interacţiona social

deoarece nu li se asigură facilităţile minimale în acest sens, persoane care fac parte din alte etnii care sunt

discriminate etc)

− materiale media în care jurnaliștii exprimă opinii cu caracter discriminatoriu, care promovează excluderea

socială a unui grup social, care promovează etichetări sociale cu caracter peiorativ etc (ex: materiale media în care





9999

jurnaliștii promovează “eradicarea” cerşetorilor, în care emigranţii români sunt numiţi , peiorativ, „căpşunari”,

materiale în care se combate atitudinea antirasistă a unor persoane faţă de romi etc)

Mesaje media cu caracter incluziv sunt cele care conţin referiri la acţiuni, practici sau proiecte prin care se

intenţionează reducerea gradului de marginalizare socială al unei persoane sau al unui grup de persoane. Astfel,

materialele media care conţin mesaje cu caracter incluziv se pot referi, de exemplu, la:

− măsuri și proiecte ale instituţiilor statului care fac parte din sistemul naţional de asistenţă socială sau ale

ONG-urilor care au ca obiect de activitate combaterea excluziunii sociale;

− acţiuni de ajutorare a persoanelor care au fost marginalizate, al căror acces la resurse sociale a fost limitat,

care au suferit abuzuri din partea societăţii;

− opinii și atitudini ale jurnaliștilor care promovează non-discriminarea, valorile e tip incluziv, care combat

xenofobia, rasismul, discriminarea de orice fel de tip;

− campanii de conștientizare referitoare la situaţia grupurilor cu risc de excluziune socială care sunt derulate

prin media;

− materiale media care promovează valori culturale, tradiţii, comportamente sociale proprii altor etnii sau

grupuri sociale;

Grupuri cu risc de excluziune social ă sunt acele grupuri de persoane care fac obiectul unor practici de tip

excluziv sau despre care doar se exprimă opinii de tip excluziv. De obicei, practica sau opinia excluzivă apar faţă

de o persoane sau faţă de mai multe persoane mai ales ca urmare a faptului că aceste fac parte din respectivul

grup social (ex: o persoană sau un grup de persoane pot deveni subiectul practicilor excluzive doar pentru că se

consideră că acestea sunt, de exemplu, romi). De cele mai multe ori, grupurile cu risc de excluziune socială

identificate în proiectul de faţă sunt alcătuite din minorit ăţi (etnice, sexuale, culturale, rasiale, religioase etc) dar şi

după criteriul vârstei (copii , vârstnici etc) sau al statutului social (şomeri, săraci, persoane fără adăpost etc).

Alte grupuri care pot deveni uşor subiectul unor practici de excluziune socială sunt cele formate din persoane care

au dizabilit ăţi fizice, intelectuale (persoanele cu handicap fizic sau psihic, persoane cu autism etc) sau bolnavi

(psihic, cronic, HIV / SIDA etc).

Cazuri de excluziune media sunt reprezentate de materialele media care promovează o atitudine discriminatorie,

depreciativă la adresa unui grup social. Prin aceste materiale, jurnaliştii susţin argumente rasiste sau xenofobe

(ex: „ţiganii sunt hoţi”, „ungurii sunt răi” etc), opinii care marginalizeaz ă un anumit grup social (ex: „cerşetorii

trebuie alungaţi”, „copiii romi trebuie să înveţe separat de cei români”), folosesc termeni depreciativi sau jignitori

la adresa unor grupuri sociale (ex: „jidani” pentru evrei, „aurolaci” pentru copii fără adăpost, „ciori” pentru romi etc).

Prin acest tip de materiale media devine un vector activ de promovare a excluziunii sociale şi nu doar un canal de

comunicare pentru acest tip de mesaje.





10101010

DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA

Problematica incluziunii sociale ţine în mare măsură de aplicarea unor norme , legi şi criterii de definire a

situaţiilor de excluziune socială. De exemplu, putem vorbi de excluziune socială atunci când identificam un anumit

grup sau un individ care nu sunt implicaţi din punct de vedere social la fel ca restul membrilor societăţii deși

regulile, normele sau legile acceptate le garantează acest drept și, ca urma a acestei situaţii, sunt marginalizaţi sau

excluși din societate.

Pe de altă parte însă, problematica incluziunii sociale ţine și de recunoa șterea , respectarea și adoptarea de către

societate a unor norme, reguli sau chiar legi care au rolul de a minimiza marginalizarea, discriminarea sau accesul

inegal al unor persoane sau grupuri de persoane la resursele sociale.

În acest sens, unul dintre cele mai importante vehicule de promovare a valorilor sociale legate de incluziunea

socială este mass-media. Prin presă, radio şi TV (mai nou şi prin comunicarea pe internet) se promovează practici

şi valori sociale care pot constitui modele de incluziune socială sau, dimpotrivă, de excluziune socială.

Astfel, media poate propune și valida norme și reguli sociale care pot avea caracter incluziv , de minimizare a

discriminării sau marginalizării sociale pentru persoane sau grupuri de persoane (de exemplu reguli de toleranţă

religioasă, de toleranţă și non-discriminare faţă de persoane de alte etnii sau rase și valorile culturale specifice ale

acestora etc).

Însă media poate promova și valori, norme sau reguli sociale care pot avea un caracter excluziv , care

accentuează discriminarea sau marginalizarea socială a unei persoane sau grupuri de persoane (de exemplu,

promovarea unor etichete sociale sau prejudecăţi rasiale care devalorizează şi marginalizează automat orice

persoană care face parte din grupul social vizat de acestea; astfel, promovarea în media a unor etichete precum

„românii sunt hoţi” sau „ţiganii sunt hoţi” sau „locul femeii este la cratiţă” poate determina la nivel social o

accentuare a reacţiilor de izolare, marginalizare socială a românilor, ţiganilor sau femeilor). În acest caz, media

poate deveni chiar un factor de promovare a excluziunii sociale (dacă prin materialele difuzate media promovează

atitudini de tip discriminatoriu, de excluziune faţă de anumite grupuri sociale).

În general însă se poate spune că media este oglinda reprezent ărilor sociale din comunit ăţile respective. Cu

alte cuvinte, se poate spune că dacă media este rasistă, e probabil ca şi societatea respectivă să fie rasistă. Sau,

de exemplu, dacă în media se comunică o imagine depreciativă cu privire la evrei, este destul de posibil să poată fi

identificate atitudini şi practici consistente de tip antisemit.

Astfel, prin evaluarea conţinuturilor materialelor media, a modului în care sunt comunicate diverse situaţii sociale, a

accentelor pe care media le pune pe anumite valori sociale (şi, dimpotrivă, trecerea sub tăcere a altora), a modului

în care media propune modele sociale sau a modului în care media comunică etichete sociale, impune termeni

depreciativi, excluzivi la adresa unor grupuri sociale etc se pot stabili caracteristici care pot contribui la formarea

constituirea unui profil al societ ăţii respective din punctul de vedere al problematici i incluziunii sociale .





11111111

De exemplu, dacă media promovează intens subiecte legate de discriminarea romilor, atunci se poate spune că şi

la nivel social se regăseşte această caracteristică excluzivă. Dimpotrivă, pentru a lua un alt exemplu în acest sens,

dacă în media se pune accent mai mare pe promovarea subiectelor legate de programele de integrare ale

persoanelor fără adăpost atunci se poate spune că şi la nivel social problema asigurării locuinţelor pentru

persoanele defavorizate este un subiect extrem de important şi că media răspunde astfel acestui interes real al

societăţii.

Media nu este însă doar o oglindă pasivă a modului în care societatea se raportează la problemele incluziunii

sociale. Media este utilizată şi ca un instrument de promovare a valorilor incluzive, a valorilor sociale axate pe

integrare, pe tratament egal şi nediscriminatoriu a diverselor categorii sociale şi ca instrument de comunicare a

faptului că promovarea excluziunii, a discriminării sociale nu pot fi atitudini acceptabile într-o societate modernă.

Mass-media sunt utilizate astfel ca instrument de schimbare a reprezentărilor sociale excluzive, de tip

discriminatoriu din societate faţă de anumite persoane, grupuri etc. De aceea, organizaţiile implicate în derularea

de programe de incluziune sociale, fie că sunt instituţii ale statului, fie că sunt instituţii private, folosesc media

pentru a derula campanii de conştientizare a riscului de excluziune socială în care se află anumite grupuri sociale,

de promovare a atitudinilor de toleranţă, implicare şi includere socială a tuturor membrilor societăţii.

Pornind de la aceste principii, în cadrul programului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică

pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”, unul dintre instrumentele

de analiză utilizate a fost şi analiza media tocmai pentru a se putea identifica rolul mass-media în problematica

incluziunii sociale.

PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA

Prin prezentul proiect, “Reflectarea incluziunii sociale în mass-media din România” , am realizat o evaluare

extinsă a problematicii incluziunii / excluziunii sociale aşa cum apare aceasta în media în perioada mai –

septembrie 2009.

Proiectul de analiză media a fost axat pe trei dimensiuni:

1. Analiz ă cantitativ ă (cuantificarea numărului de materiale de presă care au apărut în perioada mai –

septembrie 2009 în media);

2. Analiz ă calitativ ă (cuantificare a impactului pe care l-au avut aceste materiale de presă asupra audienţei;





12121212

am fost interesaţi să stabilim care au fost mesajele, subiectele sau grupurile cu risc de excluziune socială care au

fost expuse în media cel mai mult şi, implicit, a căror imagine a fost consistent comunicate către public; astfel, au

fost luaţi în considerare indicatori de analiză precum suprafeţele articolelor de presă, existenţa fotografiilor, calitatea

expunerii acestora, numărul de cititori care au fost expuşi respectivului articol, poziţionarea materialelor de presă

pe prima pagină etc.);

3. Analiz ă de fond / de con ţinut (analiza conţinutului unora dintre materialele de presă, pentru a identifica

structura de bază a principalelor mesaje de incluziune / excluziune socială pe care le promovează presa scrisă).

Unul dintre obiectivele analizei media a fost acela de a oferi o imagine cât mai completă şi complexă a modului în

care media comunic ă subiecte legate de tematici ale incluziunii sau ex cluziunii sociale şi de a oferi un

răspuns următoarelor întrebări:

- Care grupuri cu risc de excluziune socială au cea mai ridicată/ scăzută expunere în media?

- Ce teme/ subiecte legate de problematica incluziunii sociale sunt promovate cu predilecţie de mass-

media?

- În ce măsură media promovează imagini care favorizează incluziunea sau excluziunea categoriilor

sociale defavorizate?

- Aplică mass-media mecanisme de excluziune socială şi, dacă da, care sunt acestea?

- Care sunt percepţiile sociale promovate de mass-media cu privire la grupurile cu risc de excluziune

socială?

De asemenea, am fost interesaţi de studierea modului în care media este permeabil ă la mesajele programelor

de incluziune social ă promovate atât de instituţii ale statului cât şi de organizaţii private (neguvernamentale). Cu

alte cuvinte, de nivelul la care media preia campaniile de incluziune socială şi transmite mesajele de tip incluziv

comunicate prin aceste campanii.

Nu în ultimul rând, prin analiza extinsă a tuturor tipurilor de media convenţionale (presa scrisă, radio, TV) atât la

nivel central cât şi la nivel local, prin acest proiect s-a intenţionat şi realizarea unei „h ărţi” a conceptelor de

incluziune / excluziune social ă utilizate de media la nivel naţional. Astfel, am dorit să vedem cum sunt

comunicate grupurile cu risc de excluziune socială şi tematici de tip incluziv sau excluziv în fiecare dintre judeţele

ţării, pentru diversele tipuri de media în parte.

Astfel am dorit să oferim răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări:

- Există diferenţe în modul în care diversele tipuri de media comunică mesajele de incluziune socială?

(De exemplu dacă acelaşi mesaj de incluziune socială este comunicat diferit în presă şi la TV, în cotidiene şi în

reviste, în presa locală şi în presa centrală etc.)

- Există diferenţe la nivel regional în ceea ce priveşte comunicarea mesajelor de incluziune / excluziune

socială? (Cu alte cuvinte dacă, de exemplu, presa din centrul ţării comunică diferit conceptele de incluziune socială





13131313

faţă de presa centrală din Bucureşti etc.)

- Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt mai mult comunicate în anumite zone ale ţării?

(Dacă, de exemplu, presa tinde să scrie despre situaţii sociale de incluziune în care sunt implicate femeile mai mult

în Moldova decât în Bucureşti etc)

Acest proiect a avut ca finalitate un set de 5 seturi de rapoarte lunare , pe toată perioada derulării sale (mai -

septembrie 2009) precum şi prezentul raport final care sintetizează informaţiile din raportele anterioare şi care

oferă o parte din cele mai importante concluzii şi informaţii referitoare la proiect.

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI

Durat ă proiect

5 luni (mai – septembrie 2009 inclusiv)

Număr de canale media analizate

Presa locală: 279 titluri din 40 de judeţe (cotidiene, periodice)

Presa centrală: 112 titluri (cotidiene, săptămânale, reviste etc)

TV: 11 posturi TV (cu acoperire naţională)

Radio: 6 posturi radio (cu acoperire naţională)

Număr de materiale media analizate: 16.646 articole de presă, materiale video şi audio

Rapoarte livrate

În fiecare lună au fost livrate 3 rapoarte de analiz ă (cantitativă, calitativă şi analiză de conţinut / de fond). Acestea

totalizează peste 600 de pagini de analiză media.

METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT

Etapa 1: Monitorizare media

Monitorizarea media s-a realizat prin selectarea materialelor media care, ulterior, sunt analizate pe baza unei liste

de peste 280 de cuvinte cheie relevante pentru domeniul incluziunii sociale (au fost incluse în această listă

cuvinte cheie precum: incluziune, abuz, violenţă, ajutoare sociale, discriminare, dizabilităţi etc). În lista de cuvinte

cheie au fost incluse atât concepte descriptive pentru tematica incluziunii sociale cât şi denumiri ale instituţiilor de

stat sau private care au atribuţii în acest domeniu (ex: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Social, Agenţia

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc).





14141414

Etapa a 2-a: Evaluare materiale media

Articolele media care au fost selectate în urma etapei de monitorizare media au fost apoi analizate din perspectiva

calit ăţii expunerii acestora (suprafaţă etc.), din perspectiva tonului jurnalistic şi a temelor sau subiectelor

tratate şi, în acelaşi timp, s-a realizat şi analiza de con ţinut a materialelor media legate de problematica incluziunii

sociale.

Etapa a 3-a: Interpretare şi analiz ă date

Pe baza analizei materialelor de presă s-au interpretat şi s-au redactat rapoarte de evaluare cantitativ ă, calitativ ă

(imagine media, notorietate media pentru teme sau pentru grupuri cu risc de excluziune socială care au fost

comunicate în media) şi de con ţinut .

METODOLOGIE REALIZARE ANALIZĂ

În derularea proiectului de analiză media au fost puse în practică etapele următoare:

1. selectarea materialelor de presă s-a realizat în funcţie de cuvintele cheie stabilite în proiectul de analiză

2. materialele de presă selectate au fost analizate din perspectiva relevanţei pentru subiectele şi tematica

incluziunii sociale

Astfel, pentru fiecare s-au stabilit următoarele:

a) Subiectul din care face parte articolul respectiv;

b) Tema care subsumează mai multe subiecte care au în comun o situaţie, un grup cu risc de excluziune socială

sau un anumit eveniment relevant pentru tematica incluziunii sociale;

c) Grupul ţint ă (sau grupul cu risc de excluziune socială la care se face referire în respectivul material media şi

care este subiectul practicii de excluziune socială sau / şi politicilor / măsurilor de incluziune socială); (Exemplu de

astfel de grupuri sociale analizate: „copii”, „vârstnici”, „femei”, „romi” etc.);

d) Subgrupul ţint ă (un subgrup cu risc de excluziune socială) (Ex: „copii institu ţionaliza ţi”, „femei maltratate ”,

„romi fără adăpost ” etc.);

e) Mesajele de incluziune social ă (dacă materialul de presă conţine şi descrieri, menţionări sau explicaţii ale unor

măsuri, proiecte sau programe de incluziune socială)

Exemplu: dacă jurnalistul menţionează în materialul de presă, pe lângă situaţia de excluziune socială şi măsurile,

instituţiile, programele etc. îndreptate spre minimizarea efectelor situaţiei de excluziune socială.

Ex. 1: dacă, vorbind despre greutăţile cu care se confruntă copiii cu un singur p ărinte , jurnalistul menţionează,





15151515

de exemplu, şi indemnizaţiile pentru familiile monoparentale acordate de stat ca măsură ce face parte din politicile

de incluziune socială dedicate acestui grup social.

Ex. 2: dacă, vorbind despre discriminarea la care sunt supuse persoanele cu handicap pe piaţa muncii, jurnalistul

aminteşte şi nume de organizaţii sau instituţii ale statului care acţionează pentru integrarea acestora în muncă (prin

ajutoare, oferirea de instruire şi formare profesională, legi de stimulare a angajării persoanelor cu handicap de către

firme etc)

f) Excluziune media (dacă materialul media conţine cuvinte depreciative la adresa unui grup social, dacă reflectă

atitudini şi opinii ale redactorului prin care se transmit mesaje de excluziune socială, care care promovează

marginalizarea socială pentru anumite grupuri sociale)

Ex: în situaţiile în care jurnalistul foloseşte concepte discriminatorii sau depreciative (ex: „căpşunar” pentru

„emigrant”, „boschetar” pentru „persoană fără adăpost”, „handicapat” pentru „persoană cu abilităţi intelectuale sub

medie” etc.) sau dacă exprimă opinii excluzive (ex: „afară cu ţiganii din oraşul nostru!” sau „femeia trebuie să stea

la cratiţă”) atunci vorbim de o situaţie de excluziune socială promovată de media sau de excluziune media.

Raportul de analiz ă calitativ ă conţine câţiva indicatori de analiză specifici:

a) indicele de imagine media (denumit şi capital de imagine media sau punct de imagine media)

b) indicele de notorietate media.

Utilizarea indicatorilor de analiz ă media (punctul de imagine media, notorietatea medi a)

Interpretarea datelor de analiză calitativă a media prezentate în acest raport trebuie realizată cu respectarea

următoarelor reguli:

1. Punctul de imagine media (capital de imagine media)

Indicele de imagine media (capital de imagine media) este un indicator de analiză care arată nivelul de expunere al

unui anumit mesaj, subiect în media. Acest indicator reflectă relaţia între calitatea expunerii unui subiect în

media (ex: tonul articolului, suprafaţa materialului respectiv, eventuala poziţionare a acestuia pe prima pagină etc)

şi audien ţa sau numărul celor care sunt expuşi (care văd sau citesc respectivul mesaj).

Astfel, de exemplu, un material apărut în presă, va avea un indicator de imagine mai mare dacă tonul

respectivului material este pozitiv, dacă este poziţionat pe prima pagină, dacă acesta conţine şi poze şi dacă

publicaţia în care a apărut are mulţi cititori (tiraj ridicat) etc.

Cu cât materialul media are o expunere mai bună, un număr mai mare de cititori și un ton mai pozitivi, cu atât

acumulează mai multe puncte de imagine pentru tema / grupul cu risc de excluziune socială cărora le este dedicat.





16161616

Exemplul 1:

Dacă un subiect din media are un capital de imagine media de 123.546 atunci percepţia generală pe care

publicul o are din media referitor la respectivul subiect este preponderent pozitivă (publicului nu i se induc

atitudini, valori şi idei contrare celor din respectivul subiect).

Dacă un subiect are un capital media de -432.456 atunci respectivul subiect este prezentat de media în sens

negativ (tonul jurnalistic este negativ).

Exemplul 2:

Ce înseamn ă, în mod practic, c ă un subiect sau o tem ă are un capital de imagine media de 256. 4 (sau

256.4 puncte de imagine)?

Pentru ilustrare, înmulţiţi valoarea capitalului de imagine media cu 1000 şi veţi obţine numărul de cititori care

sunt expuşi unui articol de presă, în presa scrisă, care are suprafaţa de 1/1 din pagina ziarului / publicaţiei

respective, care este neutru, nu este poziţionat pe prima pagină şi nu are nici fotografii incluse.

Cu alte cuvinte, un capital de imagine media de 256 .4 pentru tema Şomaj este, ilustrativ, similar cu

impactul pe care l-ar avea pentru 256.400 de citito ri parcurgerea unui articol de pres ă neutru de o

pagin ă de ziar care se refer ă la tematica şomajului.

Dimpotriv ă, un capital de imagine media negativ , de -256.4 puncte de imagine, pentru o anumit ă temă,

este similar cu impactul pe care l-ar avea pentru 2 56.400 de cititori parcurgerea unui articol de pres ă

negativ la adresa respectivei teme sau subiect.

− capitalul de imagine media se calculează pentru fiecare publicaţie şi temă în parte;

− capitalul de imagine media permite compararea impactului pe care îl au diverse teme care fac subiectul

materialelor de presă (indiferent că este vorba de presa scrisă locală sau centrală, de presă de business, cotidian

etc);

− dacă este pozitiv , atunci imaginea media (percepţia media faţă de respectivul subiect) va fi pozitivă;

− dacă este negativ atunci imaginea media indusă va fi negativă;

− capitalul de imagine media nu poate fi comparat cu valorile de imagine determinate de materialele TV sau

audio.





17171717

2. Notorietate media

Notorietatea media este un indicator care arată nivelul de preluare în media al unui subiect sau teme. Astfel, pot

exista subiecte care să fie publicate numai în anumite tipuri de canale media (de exemplu săptămânale locale). În

acest caz, notorietatea media a respectivului subiect este foarte scăzută. Pe de altă parte, există însă și teme sau

subiecte cărora majoritatea publicaţiilor din presă îi alocă spaţii editoriale (de exemplu, materiale medie referitoare

la tema respectivă apar și în cotidiene și în reviste și la nivel local și la nivel central). În acest al doilea caz,

notorietatea media a subiectului respectiv va fi mai ridicată.

Exemplul 1:

În mod ideal, dacă un subiect de presă ar avea valoarea de notorietate media 0 ar însemna că, pur şi simplu

respectivul subiect nu este menţionat deloc în nici un material de presă.

De asemenea, în mod ideal, pentru ca un subiect de presă să aibă o valoare a notorietăţii de 1, atunci ar trebui să

fie menţionat în fiecare zi, în fiecare publicaţie / canal media cel puţin o dată pe parcursul întregii perioade de

analiză..

− este un indice pozitiv, întotdeauna subunitar (între 0 – 1);

− cu cât notorietatea media este mai apropiată de zero cu atât tema respectivă este mai puţin răspândită (se

comunică doar local, în câteva publicaţii sau în câteva tipuri de canale media);

− cu cât notorietatea media este mai apropiată de 1, cu atât subiectul respectiv este preluat de mai multe

publicaţii diferite;

− notorietatea media se calculează doar pentru presa scrisă.

Informaţii oferite de analiza media de tip calitativ

1. Care a fost imaginea dominant ă promovat ă de media în ceea ce prive şte subiectele de incluziune /

excluziune social ă?

Analiza calitativă are ca scop şi măsurarea capitalului de imagine pe care îl construieşte media în jurul tematicilor

de incluziune socială.

Stabilirea numărului de articole în care a fost menţionată o anumită temă de incluziune socială nu este suficientă

pentru a stabili impactul acestor articole în rândul publicului. De exemplu, un articol publicat pe prima pagină are un

impact mai mare decât unul publicat în pagini de interior; la fel, un articol pozitiv referitor la un subiect determină

un capital de imagine media mai solid al respectivului subiect în rândul cititorilor decât un material neutru. În plus,

de exemplu, faptul că un ziar care are 1500 cititori publică 5 articole care conţin mesaje de incluziune sociale

determină un impact mai redus în rândul publicului faţă de cazul în care o publicaţie care are 60.000 de cititori

publică doar un singur material de presă dedicat acestui subiect.





18181818

Aşadar, capitalul de imagine al unui subiect / teme pe care media îl construieşte în rândurile cititorilor / audienţei

depinde în mod direct de:

− Tonul jurnalistic al articolului (tonuri jurnalistice pozitive determină un capital de imagine media pozitiv în

timp ce tonuri jurnalistice negative determină un capital de imagine media negativ);

− Pozi ţionarea materialului (în prima pagină, la începutul calupului de ştiri etc);

− Dimensiunile materialului media (suprafaţa materialului de presă, durata materialului video sau audio);

− Expunere media favorabil ă (în cazul presei: fotografii incluse în articol);

Toţi aceşti indicatori au fost analizaţi individual şi contribuie la calcularea unei valori de imagine media pentru

fiecare material de presă în parte. Această valoare a fost numită capital de imagine / indice de imagine media

sau puncte de imagine media şi în funcţie de acest indicator este analizată media din punct de vedere calitativ în

cadrul prezentului raport.

2. În ce m ăsură articolele din media comunic ă mesaje incluzive şi excluzive?

Faptul că în presă se publică, de exemplu, 200 de articole dedicate unor teme de incluziune socială şi alte 150 de

articole dedicate unor teme de excluziune socială nu înseamnă în mod automat că tematica incluziunii socială este

comunicată mai eficient decât cea a excluziunii. Impactul pe care îl au aceste materiale depinde foarte mult și de

alte condiţii precum: de vizibilitatea , tonul materialului de presă dar şi de audien ţa publicaţiei respective. Astfel,

200 de articole de presă de mici dimensiuni, publicate timp de o lună în ziare cu tiraje de maximum 1.000 de cititori

ar putea avea un impact mult mai redus decât 100 de articole de presă, dintre care 20 au fost publicate pe prima a

unor publicaţii care au cel puţin 60.000 de cititori pe ediţie.

Acesta a fost și unul dintre rolurile acestei analize: de a măsura fiecare material de presă în parte pentru a stabili

intensitatea mesajului comunicat de media pe o anumită tematică de incluziune socială dar şi numărul de cititori

care, teoretic, au fost expuşi respectivului mesaj. Cu alte cuvinte, de a măsura punctele de imagine pentru fiecare

articol în parte. Prin combinarea acestor indicatori de analiză putem stabili care au fost mesajele pe care media le-a

comunicat vizibil (pe spaţii largi, cu fotografii sau pe primă pagină etc) şi către un public cât mai numeros

(audienţă) şi, implicit, care au fost mesajele care au acumulat mai multe puncte de imagine media .

3. Care a fost notorietatea în media a anumitor tem e de incluziune social ă?

Impactul unei teme sau al unui subiect în media nu poate fi stabilit în mod corect doar printr-o analiză cantitativă.

De exemplu, ar fi eronat să considerăm că, dacă o anumită temă este menţionată în 400 de materiale de presă,

aceasta are o importanţă majoră în media la nivel naţional. De exemplu, această temă ar putea fi doar o temă

regională, extrem de importantă pentru judeţele din Ardeal și ar putea să se refere doar la subiectul integrării

școlare a copiilor care vorbesc limba maghiară. Astfel, această temă ar putea fi comunicată în numai 2% din

publicaţiile naţionale.





19191919

Așadar pot exista foarte multe situaţii în care deși sunt menţionate într-un număr mare de articole media, teme sau

subiecte legate de problematica incluziunii sociale să nu fie totuși relevante la nivel naţional, să nu aibă o

notorietate media consistentă la nivel naţional.

Pentru a stabili dacă o anumită temă sau subiect are notorietate media la nivel naţional am fost interesaţi să

evaluăm nu doar numărul de materiale media în care tema a fost menţionată ci şi num ărul de publica ţii care au

scris despre tema respectivă. Cu cât numărul acestor publicaţii a fost mai mare, cu atât valoarea notorietăţii media

a temei respective a fost mai ridicată ceea ce înseamnă că această temă este consistentă și importantă pentru

media la nivel naţional..





20202020

IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Modul în care media reflectă imaginea grupurilor cu risc de excluziune social ă constituie un indicator extrem de

important asupra rolului pe care media o are în promovarea unor atitudini și valori sociale de tip incluziv sau de tip

excluziv.

În afară de materialele media care tratează normal subiectele şi grupurile cu risc de excluziune media, prin

proiectul de analiză realizat, am identificat alte patru moduri prin care media comunică imaginea grupurilor cu risc

de excluziune socială:

A. Difuzarea de materiale media numeroase dar nu ne apărat incluzive referitoare la un grup cu risc de

excluziune media

În media se pot regăsi numeroase materiale referitoare la grupuri cu risc de excluziune socială. Dar acest lucru nu

însemnă, obligatoriu, că aceste materiale promovează o imagine cu un caracter dominant incluziv pentru

respectivul grup social. De exemplu, au fost identificate extrem de multe materiale media referitoare la femei însă

imaginea dominantă transmisă de media referitoare la femei ar putea avea un caracter dominant excluziv (adică,

majoritatea materialelor media să promoveze, de exemplu, imaginea femeii casnice, care trebuie să se îngrijească

mai ales de familie și care nu ar trebui să se implice în politică sau în afaceri).

În acest caz prezen ţa unui grup cu risc de excluziune social ă în materialele media poate fi consistent ă (ca

număr de materiale media în care este menţionat și chiar ca și imagine media) dar nu neap ărat și favorabil ă

respectivului grup.

B. Difuzarea de materiale media negative la adresa unui anumit grup cu risc de excluziune social ă

Au fost identificate în media și materiale de presă care au avut un ton negativ la adresa unor acţiuni sau valori

specifice unui grup cu risc de excluziune socială. Cu alte cuvinte, materiale de presă în care tonul jurnalistic utilizat

a fost critic faţă de respectivele grupuri cu risc de excluziune socială.

De exemplu, materiale media în care jurnaliști au avut opinii critice faţă de modul în care se manifestă romii. În

acest caz, tonul jurnalistic negativ la adresa unui întreg grup cu risc de excluziune socială este o situaţie clară prin

care media promovează o atitudine de discriminare și marginalizare faţă de un anumit grup. Așadar, în aceste

situaţii media reprezintă un factor de de excluziune socială iar materialul media negativ la adresa respectivului grup

reprezintă un caz de excluziune media .

Există însă și situaţii când articolele negative pot promova mesaje de tip incl uziv faţă de o situaţie sau grup cu

risc de excluziune media. De exemplu, materiale media în care jurnaliștii au avut o atitudine critică faţă de

atitudinea discriminatorie al unui primar faţă de un grup de romi. În acest caz, media contribuie la diminuarea

imaginii de tip excluziv asociate cu respectivul grup. Astfel, chiar dacă este vorba de un material media negativ,





21212121

totuși acesta poate avea ca efect creșterea imaginii de tip incluziv asociate cu respectivul grup cu risc de

excluziune socială.

C. Difuzarea de materiale media în care nu se expun e explicit riscul poten ţial de excluziune asociat cu un

anumit grup social

Problematica incluziunii sociale nu se reduce la cea a asistenţei sociale. De asemenea, grupurile cu risc de

excluziune socială nu sunt reprezentate doar de categoriile sociale “clasice” precum săracii , vârstnicii, romii etc.

Problematica incluziunii sociale poate fi destul de largă (de exemplu am putea include aici şi situaţia de limitare a

accesului la sistemul educaţional la care sunt expuşi copiii din mediul rural care nu au acces la internet dar care ar

trebui să folosească sisteme informatice educaţionale sau informaţii postate pe internet ). De asemenea, grupurile

cu risc de excluziune socială sunt destul de numeroase şi diferite (copiii pot fi un astfel de grup, de exemplu; la fel

de bine însă şi foştii de ţinu ţi politici pot constitui un astfel de grup sau chiar grupuri sociale relativ restrânse cum

ar putea fi, de exemplu, dislexicii sau poate chiar persoane care se autoexclud din societate ca urmare a unor

practici sau convingeri culturale).

În aceste condiţii se pot identifica materiale media în care, deşi este vorba de cazuri clare de excluziune socială,

grupurile sociale aflate în situaţii de excluziune socială nu sunt comunicate ca atare. De exemplu, au existat situaţii

în care presa a scris despre situaţia unor copii supradota ţi care sunt, uneori, subiectul unor practici de excluziune

(atât din partea colegilor cât şi din partea profesorilor). Cu toate acestea, copiii supradota ţi nu sunt asociaţi de

media cu un grup cu risc de excluziune socială.

De asemenea, pot exista situaţii în care jurnaliştii care nu cunosc îndeajuns de bine problematica incluziunii

sociale, fac confuzii şi ajung să afirme, de exemplu, că, în cazul romilor, se aplică deja politici de discriminare

pozitivă deci cele de incluziune socială nu mai sunt necesare. Astfel, ca urmare a unor astfel de materiale, media

poate induce ideea că anumite grupuri sociale nu sunt sau nu ar trebui să fie considerate ca fiind grupuri cu risc de

excluziune socială.

D. Tendin ţa media de a nu expune anumite grupuri cu risc de e xcluziune media

Media poate să se manifeste ca şi factor de excluziune socială nu doar prin materiale explicit discriminatorii la

adresa unor grupuri sociale ci şi prin evitarea men ţion ării unor situaţii sau a unor grupuri sociale cu risc de

excluziune socială în pofida faptului că acestea sunt recunoscute tacit ca fiind situaţii de discriminare sau grupuri

sociale cu risc de excluziune socială.

În aceste situaţii, grupurile care se află într-un risc real de excluziune şi situaţiile care pot duce la excluziune socială

devin „invizibile” pentru societate : problemele lor nu sunt cunoscute, situaţia de marginalizare a acestor grupuri

nu este conştientizată iar cazurile excluziune socială nu sunt percepute ca atare la nivel social.

Ca exemplu ilustrativ, unele dintre publicaţii ar putea să nu scrie nimic despre problemele sociale cu care se

confruntă persoanele care fac parte din minorităţi sexuale sau dependenţii de droguri. Deşi este evident şi

recunoscut la nivel teoretic, că acestea sunt grupuri cu risc de excluziune socială, media poate avea tendinţa de a

nu comunica nimic referitor la aceste grupuri sau de a comunica extrem de puţin comparativ cu alte grupuri cu risc





22222222

de excluziune socială. Astfel, despre aceste grupuri media pur şi simplu media nu publică materiale, nu vorbeşte

despre situaţiile acestora, nu le asociază cu problematica incluziunii sociale şi, implicit, continuă să întărească

atitudinea de marginalizare sau desconsiderare pe care societatea le poate avea faţă de aceste grupuri.

***

Astfel, în funcţie de modul în care media comunică subiectele legate de incluziune socială se pot distinge

următoarele „modele” de promovare a grupurilor cu risc de excluziune socială:

A. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă, preponderent

incluziv ă

Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt

următoarele:

− media comunică despre grupuri sociale pentru care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,

recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);

− media comunică consistent respectivul grup (multe materiale, cu o imagine media consistentă şi

notorietate ridicată);

− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv

B. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă, preponderent

excluziv ă


următoarele:





− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv;

− există situaţii de excluziune media asociate cu aceste grupuri.

C. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă (fie incluzivă, fie

excluzivă)


următoarele:





23232323





− se comunică, în egală măsură, mesaje media de tip excluziv şi incluziv;

D. Grupuri cu risc de excluziune socială faţă de care media are o atitudine excluziv ă (excluziune media)


următoarele:

− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă

(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);

− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv şi există multe situaţii

de excluziune media asociate cu aceste grupuri şi de materiale media negative referitoare la aceste grupuri

sociale

E. Grupuri sociale în cazul cărora media nu identifică un risc de excluziune socială


următoarele:

− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă

(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);

− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv

− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi

notorietate mică);

F. Grupuri cu risc de excluziune socială „invizibile” pentru media


următoarele:

− media comunică despre grupuri sociale faţă de care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,


− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv

− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi

notorietate mică);





24242424

Tip expunere pentru Tip expunere pentru Tip expunere pentru Tip expunere pentru grupuri cu risc de grupuri cu risc de grupuri cu risc de grupuri cu risc de

excluziune mediaexcluziune mediaexcluziune mediaexcluziune media

Imagine Imagine Imagine Imagine mediamediamediamedia

ImagineImagineImagineImagine excluzivăexcluzivăexcluzivăexcluzivă

Imagine Imagine Imagine Imagine incluzivăincluzivăincluzivăincluzivă

MaterialeMaterialeMaterialeMateriale negativenegativenegativenegative

Notorietate Notorietate Notorietate Notorietate mediamediamediamedia

Excluziune Excluziune Excluziune Excluziune mediamediamediamedia

Număr Număr Număr Număr mmmmateriale ateriale ateriale ateriale

(A) Grupuri cu imagine consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, preponderent

incluzivăincluzivăincluzivăincluzivă ridicată scăzută f.ridicată

f.puţine cazuri sau

deloc

ridicată

f.puţine cazuri sau

deloc f. multe

(B) Grupuri cu imagine consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, preponderent

excluzivă scăzută f.ridicată scăzută

mediu sau

ridicat ridicată

mediu sau

ridicat f. multe

(C) Grupuri cu imagine

consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, echilibratăechilibratăechilibratăechilibrată medie medie medie

f.puţine

cazuri sau

deloc

ridicată

f.puţine

cazuri sau deloc

multe

(D) Grupuri - excluse de către media (excluziune

media) f.scăzută f.ridicată scăzută

mediu sau

ridicat scăzută

multe cazuri

puţine

(F) Grupuri invizibileinvizibileinvizibileinvizibile f.scăzută medie ridicată

mediu

sau ridicat

scăzută f.puţine

cazuri sau deloc

puţine

GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ

În cadrul analizei media au fost identificate peste 25 de grupuri cu risc de excluziune socială care au fost

menţionate în materiale media în contexte legate de problematica incluziunii sociale. Numai o parte dintre acestea

însă au fost menţionate aproape constant în media, pe întreaga durată a proiectului de analiză.

Grupurile cu risc de excluziune socială care au fost analizate sunt descrise mai jos:

ŞOMERI

În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau

subiecte:

− materiale referitoare la şomeri, la persoanele disponibilizate, aflate în şomaj tehnic, care se află în diverse

situaţii de asistenţă socială post-şomaj sau care nu mai primesc indemnizaţii de șomaj;

− materiale referitoare la programe sau iniţiative locale, proiecte derulate din fonduri UE privind reintegrarea

şomerilor în muncă;





25252525

− articole referitoare la organizarea de burse ale locurilor de muncă, de cursuri de formare pentru

reintegrarea şomerilor;

− toate materialele de presă care se referă la şomeri (dacă subiectul respectiv are relevanţă pentru domeniul

incluziunii sociale).

COPII


subiecte:

− articole de presă care se referă la copii care se află în situaţii cu relevanţă socială (care sunt victime ale

unor situaţii sociale de tip excluziv sau, dimpotrivă, care sunt subiectul unei acţiuni sociale de incluziune);

− materialele media referitoare le acţiuni de inserţie socială a copiilor (acţiuni culturale, sociale ale copiilor,

tabere, activităţi artistice, sportive etc), la programe de ajutorare a celor care aflaţi în situaţii deosebite (orfani, fără

posibilităţi materiale etc.);

− articole de presă care descriu situaţia copiilor din centrele sociale, din casele de copii sau a celor care se

află în sistemul de asistenţă maternală;

− materiale media referitoare la integrarea educaţională a copiilor;

− materiale referitoare la problematica adopţiilor, a legislaţiei în acest domeniu;

− materiale referitoare la măsuri legislative privind acordarea de indemnizaţii pentru creșterea copilului,

pentru educaţie sau pentru mamele care au gemeni etc

Am considerat „copil” orice persoană care are sub 18 ani, nu poate lua decizii singură şi care are nevoie de un

tutore.

DEFAVORIZAŢI


subiecte:

− materiale în care este menţionat conceptul de „defavorizaţi” fără să fie numite alte grupuri cu risc de

excluziune socială;

− materiale relevante pentru tematica incluziunii sociale dar în care nu se specifică în mod clar care sunt

grupurile cu risc de excluziune socială despre care este vorba (ex: „măsuri de acordare de ajutoare financiare

pentru persoane care vulnerabile din punct de vedere social”);

− materialele care fac referire la mai multe grupuri cu risc de excluziune socială (ex: „centru social pentru

copii, vârstnici şi persoane fără adăpost”).





26262626

ROMI


subiecte:

− materiale care se referă la romi, ca etnie sau ca subiect al excluziunii sociale sau al unor programe, de

incluziune socială;

− materiale care conţin termeni precum „ţigani”, „ţigănie”, „ţigăneală” dacă folosirea acestora este peiorativă

(ex: „a înjurat ca un ţigan”) sau dacă sunt utilizate pentru promovarea unor mesaje discriminatorii (ex: „să scăpăm

de hoţii, de ţiganii aştia”) sau rasiste (ex: mesaje scandate mai ales la meciurile de fotbal în care jucători sau

antrenori sunt numiţi cu apelativul peiorativ „ţigan”).

Nu am inclus aici materiale media care conţin cuvintele „ţigan” sau „rom” atunci când acestea sunt folosite în

contexte irelevante pentru tematica incluziunii sociale (ex: articole în care a fost vorba de serialul „Inimă de ţigan”

sau de emisiunea „Şatra”) şi nici acele materiale în care menţionarea termenilor respectivi nu a avut semnificaţie

relevantă pentru tema analizei .

În schimb, am inclus materialele media în care se face referire la grupuri, reduse din punct de vedere numeric, sau

chiar persoane individuale care se află în diverse situaţii sociale (adesea cu semnificaţie infracţională) şi care sunt

denumite generic „romi” sau „ţigani” (ex: „romii din Craiova iar s-au încăierat”). De asemenea, am inclus şi

materiale în care jurnaliştii au preferat să nu descrie o persoană după nume, ci prin apartenenţa sa la etnia romă,

fără ca acest lucru să fie important pentru situaţia descrisă (ex: „în grupul de hoţi se aflau şi doi romi”).

PERSOANE CU HANDICAP


subiecte:

− materiale referitoare la situaţia socială a persoanelor cu dizabilităţi (fie cazuri de excluziune socială, fie

proiecte şi programe de incluziune socială);

− materiale în care apar menţionări ale unor subgrupuri precum nevăzători, hipoacuzici etc.;

− materiale în care apar termeni precum „handicapat”, folosiţi în sens peiorativ (pentru a spune despre o

persoană că nu este capabilă să înţeleagă ceva sau pentru a numi pe cineva care se află în situaţii de inabilitate

socială sau gafe);

− materiale în care persoanele cu handicap sunt denumite cu termeni depreciativi (ex: „ciungi”, „ologi” etc.).





27272727

HOMOSEXUALI


subiecte:

− articole referitoare la homosexuali, fie din perspectivă negativă (ca discriminare, excluziune socială), fie din

perspectiva acţiunilor şi programelor de incluziune socială;

− materiale care conţin interviuri sau ştiri dedicate unor persoane necunoscute sau personalităţi publice în

virtutea faptului că acestea şi-au declarat orientarea homosexuală;

− materiale care conţin apelative peiorative şi discriminatorii care trimit către comunitatea gay (ex: „bulangiu”,

„fetiţe” etc.).

Nu au fost incluse aici materiale media referitoare la alte minorităţi sexuale (transsexuali, travestiţi etc).

SĂRACI


subiecte:

− materiale care fac referire la persoane care un nivel de venituri scăzut, de obicei sub nivelul mediu de trai,

persoane care nu îşi pot asigura o alimentaţie decentă sau care nu au locuinţă şi trăiesc pe străzi;

− materiale referitoare la persoane care şi-au pierdut locuinţa şi trăiesc din cerşit (cerşetori)

− materiale media în care termeni precum „cerşetor”, „boschetar”, „aurolac” sunt utilizate în sens peiorativ

sau discriminatoriu pentru a denumi oameni cu posibilităţi materiale sub medie.

FEMEI


subiecte:

− materiale care fac referire la femei ca subiect al unor practici de excluziune sau programe de incluziune

socială (în această categorie au fost incluse numai persoanele de sex feminin majore, de peste 18 ani);

− acestei categorii i s-au identificat în media şi subcategorii:

A. Femei care practică prostituţia (fie ca urmare a unor abuzuri fizice sau ameninţări – deci ca victime ale traficului

de persoane în scopul exploatării sexuale, fie din cauza sărăciei, în România sau în alte state)

B. Mame (femei care au mulţi copii, mame singure care au probleme de integrare socială din cauza faptului că îşi

cresc copiii sau, invers, care au probleme în a-şi creşte copiii)

C. Femei supuse abuzurilor sexuale (femei care au fost maltratate, violate, fie cazuri din România, fie cazuri de

femei din România care au fost supuse unor abuzuri sexuale în alte ţări )





28282828

D. Femei supuse abuzurilor fizice (femei care au fost supuse unor abuzuri fizice, violenţelor, sechestrate fie de

persoane din familie – violenţă familială – fie de persoane străine)

− materiale media referitoare la subiecte care tratează mai ales femeile chiar dacă acestea fac parte dintr-un

alt grup cu risc de excluziune socială (ex: „s-a organizat un curs de formare profesională pentru femeile rome”).

TINERI


subiecte:

− materiale care fac referire la persoane majore (peste 18 ani) dar până în 35 de ani care sunt subiectul unor

acţiuni de excluziune sau incluziune socială.

BOLNAVI


subiecte:

− materiale care fac referire la persoane care suferă de diverse boli şi care sunt incluse în programele de

asistenţă medicală ale statului (nu sunt incluse aici persoanele bolnave care se tratează în spitale private, care

beneficiază de asigurări medicale private etc.)

Astfel, am luat în considerare materialele media care se referă la persoanele care suferă de boli precum: HIV/

SIDA, cancer, TBC, scleroză, Alzheimer etc. Aceste materiale au fost selectate spre analiză deoarece respectivele

grupuri de bolnavi se aflau în situaţii de vulnerabilitate socială (depind de indemnizaţii pentru medicamente, se

internează în centre de îngrijire sau în azile de bătrâni, suferă de boli cronice etc).

TOXICOMANI


subiecte:

− materiale despre persoane dependente de droguri sau despre categorii sociale expuse riscului de a

consuma droguri (ex: tineri);

− materiale referitoare la campanii împotriva consumului de droguri;

− materiale referitoare la măsuri de legalizare (sau de scoatere în afara legii) a drogurilor uşoare sau a

magazinelor care comercializează plante halucinogene (weed shops).

Nu am inclus aici alcoolismul sau tabagismul sau dependenţa de cofeină (cafea). De asemenea, nu am inclus

materialele referitoare la acţiunile poliţiei de capturare de droguri sau de reţinere a unor traficanţi (în afara cazurilor

când traficanţii nu erau şi consumatori şi în material s-a menţionat, eventual, şi faptul că au urmat un tratament de

dezintoxicare).





29292929

ROMÂNI


subiecte:

− articole de presă referitoare la practici (mai ales de excluziune, discriminare) a românilor în UE sau în alte

state;

− materiale media referitoare la românii din zonele populate majoritar de alte minorităţi etnice (ex: „românii

din Covasna organizează un festival local”)

VÂRSTNICI


subiecte:

− articole de presă referitoare la persoane vârstnice, de cele mai multe ori aflate în instituţii de îngrijire şi

asistenţă ale statului sau în instituţii de ocrotire private;

Nu am inclus aici situaţiile de bătrâni care se află şi în alte categorii de risc (ex: bolnavi etc).

PENSIONARI


subiecte:

− materiale referitoare la persoane care primesc pensie de la stat (inclusiv de boală, fie ca urmare a

îndeplinirii stagiului de cotizare normal).

Nu am inclus aici materialele care se referă la cei care beneficiază de pensii speciale, pensii din sistemul privat etc.

DEŢINUŢI


subiecte:

− materialele privitoare la persoane majore care execută pedepse privative de libertate în sistemul

penitenciar din România (nu au fost incluse aici cazurile de copii internaţi în şcoli de corecţie sau materialele care

se referă la pedepse care nu sunt privative de libertate – ex: munca în folosul comunităţii etc).

IMIGRANŢI

Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune

socială:

- materialele de presă referitoare la persoane de cetăţenie străină care sunt rezidente în România (fie

legal, muncesc în România cu acte în regulă, fie se află în centre pentru imigranţi).





30303030

Acest grup cu risc de excluziune socială a început să fie mai intens comunicat de media mai ales în ultimele luni de

analiză, mai ales în contextul

MAGHIARI

Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune

socială:

− materialele care conţin referiri la cetăţeni români de etnie maghiară (din perspectiva incluziunii sociale);

− materiale care se referă la cetăţeni maghiari care au venit în România (mai ales suporteri ale echipelor de

fotbal)

Nu am inclus materiale referitoare la cetăţeni unguri din Ungaria sau din lume.

EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE

EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIVĂ

În urma analizei cantitative am constatat că cele mai multe materiale de presă identificate s-au referit la grupuri cu

risc de excluziune precum: şomeri , copii , romi .

5626

3246

15021068835 809 632 588 347 330 303 297 276 248 162 42 19

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Som

eri

Cop

ii

Rom

i

Def

avor

izat

i

Sar

aci

Per

s.H

andi

cap

Fem

ei

Tin

eri

Rom

ani

Pen

sion

ari

Tox

icom

ani

Det

inut

i

Hom

osex

uali

Bol

navi

Var

stni

ci

Imig

rant

i

Mag

hiar

i

Număr materiale media (presă, radio, TV) / Grupuri cu risc de excluziune media





31313131

Numărul de materiale media / Grupuri cu risc de excluziune socială

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Som

eri

Cop

ii

Rom

i

Def

avor

izat

i

Sar

aci

Per

s. H

andi

cap

Fem

ei

Tin

eri

Rom

ani

Pen

sion

ari

Tox

icom

ani

Det

inut

i

Hom

osex

uali

Bol

navi

Var

stni

ci

Imig

rant

i

Mag

hiar

i

TV

Saptamanal

Revista

Radio

Cotidian

Majoritatea materialelor media despre aceste grupuri cu risc de excluziune socială au apărut în presa scris ă –

cotidiene .

În cazul anumitor grupuri cu risc de excluziune socială ponderea materialelor difuzate la TV sau radio a fost mai

ridicată. Acest lucru se poate explica mai ales prin faptul că au avut loc evenimente punctuale de interes pentru TV

şi care au asigurat o expunere suplimentară pentru respectivul grup social. În această situaţii se află următoarele

grupuri cu risc de excluziune socială:

1. Homosexuali (promovare mai intensă la TV datorată mai ales desfăşurării GayFest – Bucureşti din luna

mai)

2. Defavoriza ţi (promovare mai intensă la TV mai ales ca urmare a materialelor referitoare la măsurile luate

de Guvern pentru reducerea impactului crizei asupra persoanelor defavorizate sau a celor referitoare la programele

europene de ajutorare a persoanelor defavorizate).





32323232

Grup cu risc de excluziune socială

Cotidian Radio Revista Saptamanal TV Total

Someri 4695 113 15 422 381 5626

Copii 2674 49 85 172 266 3246

Romi 1220 22 17 139 104 1502

Defavorizati 812 38 11 84 123 1068

Saraci 739 2 13 68 13 835

Pers. Handicap 671 6 24 72 36 809

Femei 515 4 17 38 58 632

Tineri 516 8 8 40 16 588

Romani 279 4 20 30 14 347

Pensionari 263 9 5 25 28 330

Toxicomani 234 4 17 29 19 303

Detinuti 288 9 297

Homosexuali 124 17 6 37 92 276

Bolnavi 162 5 25 15 41 248

Varstnici 144 2 10 6 162

Imigranti 41 1 42

Maghiari 13 6 19





33333333

La nivel naţional, cele mai multe materiale media relevante pentru domeniul incluziunii sociale au fost identificate în

București dar și în Iași.

***

Din punctul de vedere al analizei cantitative analiza media arată următoarele:

1. Șomerii , copiii și romii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai frecvent menţionate

în materialele media

2. Homosexualii , bolnavii și vârstnicii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai rar

menţionate în materialele media (alte grupuri precum imigran ţii sau maghiarii sunt menţionate doar punctual)

3. Cele mai multe materiale media referitoare la problematica incluziunii sociale se regăsesc în cotidiene și

în săptămânale (presa scrisă locală și centrală)

4. Cele mai multe materiale media au fost menţionate, la nivel naţional în Bucure ști (3996 materiale), Iași

(peste 1200 materiale), Satu Mare (peste 500 materiale media)

Număr materiale media analizate la nivel naţional





34343434

EVALUARE GENERALĂ CALITATIVĂ

Analiza calitativă (cea prin care se evaluează capitalul de imagine media și notorietatea media pe care o

înregistrează temele sau grupurile cu risc de excluziune socială) arată însă faptul că media a accentuat în mod

deosebit materialele referitoare la copii și, de asemenea, acest grup a înregistrat cea mai ridicată expunere

(imagine sau impact) media dintre toate grupurile sociale analizate.

Impactul media pentru fiecare dintre categoriile sociale vulnerabile (cuantificat în puncte de imagine

media) (Presa scrisă)

31289.3

12249.810259.1

9004.74657.34603.6

3755.03354.6

2661.9

2479.22472.8

1417.31226.4

874.7368.1

343.1248.2

0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0 35000.0

Copii

SomeriFemei

Romi

RomaniSaraci

DefavorizatiHomosexuali

Tineri

Pers. HandicapToxicomani

VarstniciBolnaviDetinuti

Maghiari

ImigrantiPensionari

Astfel, deşi cele mai multe materiale media au avut ca subiect şomerii, din punctul de vedere al imaginii media,

grupul social cel mai intens comunicat de media îl reprezintă COPIII.

Cu alte cuvinte, media a alocat pentru articolele referitoare la copii spaţii editoriale mai largi, le-au poziţionat mai

bine şi, nu în ultimul rând, aceste materiale media au avut o expunere către un public mult mai larg decât în cazul

altor categorii sociale.

Ce înseamnă că pentru categoria COPII au fost înregistrate 31289.3 puncte de imagine media? Pentru ne putea

face o idee asupra impactului media al mesajelor sociale referitoare la copii, acesta se poate aproxima cu impactul

pe care l-ar avea un articol de o pagină despre probleme sociale ale copiilor care ar fi citit de peste 30 de milioane

de oameni. Sau, pentru o şi mai facilă aproximare, impactul în media al mesajelor referitoare la situaţia socială a

copiilor înseamnă că o treime din impactul pe care îl au mesajele media relevante pentru problematica

incluziunii sociale se refer ă la COPII.





35353535

Impactul în media pentru ŞOMERI este de aproape trei ori mai redus decât cel referitor la COPII. Cu alte cuvinte,

deşi mai numeroase, materialele media referitoare la ŞOMERI sunt, în medie, mai mici (respectiv, cu o durată mai

redusă în cazul TV sau radioului) şi cu o expunere mai slabă. Chiar şi aşa, ŞOMERII sunt un grup social cu risc de

excluziune socială intens promovat în media. Faptul că ŞOMERII acumulează 12249.8 puncte de imagine după

cinci luni de analiză este similar cu impactul pe care l-ar avea publicarea unui material de presă pe o pagină

referitor la şomeri şi care ar fi citit de peste 12 milioane de oameni.

De asemenea, un alt grup cu impact în media este cel al FEMEILOR. Media (mai ales presa scrisă) alocă spaţii

largi şi o expunere extrem de favorabilă pentru materiale care se referă la FEMEI (de cele mai multe ori fiind

subiectul unor acte de discriminare sau abuz).

Dacă media preferă să scoată în evidenţă materialele referitoare la COPII, FEMEI sau ROMI, în schimb există şi

categorii sociale despre care media evită comunice. Accentul pus de jurnalişti pe materialele dedicate unor

categorii sociale precum PENSIONARII, DEŢINUŢII sau VÂRSTNICII este extrem de redus. Cu alte cuvinte,

jurnaliştii preferă să evite materialele cu subiecte legate de aceste categorii. Sau, atunci când totuşi sunt scrise, au

o calitate a expunerii media redusă şi sunt publicate de vectori media cu o audienţă mai degrabă modestă.

În secţiunea următoare fiecare dintre categoriile cu risc de excluziune socială a fost analizată în detaliu.





36363636

BOLNAVI

Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)

-200.000

-100.000

0.000

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

01/0

5/09

15/0

5/09

29/0

5/09

12/0

6/09

26/0

6/09

10/0

7/09

24/0

7/09

07/0

8/09

21/0

8/09

04/0

9/09

18/0

9/09

Incluziune

Excluziune

BOLNAVII nu reprezintă pentru media un suport consistent pentru mesaje şi subiecte de impact. Evoluţia valorilor

de imagine media pentru această categorie socială arată faptul că BOLNAVII nu reprezintă o categorie socială cu o

vizibilitate consistentă în media şi nici nu este un grup social despre care media comunică mesaje de impact.

Singurele vârfuri în comunicarea în media pentru această categorie socială sunt înregistrate ca urmare a câtorva

campanii derulate mai ales de reviste din presa centrală (ex: Femeia, Bolero) dar şi de publicaţii locale .

BOLNAVII HIV/SIDA reprezintă subcategoria cu cea mai mare vizibilitate şi care constituie suportul pentru cele mai

de impact mesaje şi campanii derulate prin media (mai ales la nivelul presei centrale dar şi în presa locală).





37373737

Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)

-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

rad

Arg

es

Bac

au

Bih

or

Bis

trita

Bra

ila

Bra

sov

Buz

au

Cal

aras

i

Clu

j

Con

stan

ta

Cov

asna

Dam

bovi

ta

Dol

j

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

j

Hun

edoa

ra

Iasi

Mar

amur

es

Nat

iona

la

Nea

mt

Pra

hova

Sal

aj

Suc

eava

Tim

is

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

Calitatea imaginii pe care media o comunică în raport cu acest grup este relativ neuniformă. Sunt judeţe în care

media promovează mai ales mesaje de incluziune referitor la BOLNAVI : Argeş, Bihor, Braşov, Buzău, Clij

Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş sau Vrancea

Există însă judeţe în care se comunică preponderent un mesaj excluziv cu privire la BOLNAVI: Constanţa,

Dâmboviţa, Giurgiu sau Gorj. În aceste judeţe au fost publicate relativ puţine materiale de presă referitoare la

BOLNAVI . Atunci când au fost publicate însă, acestea s-au axat mai ales pe mesaje excluzive la adresa acestui

grup social: discriminarea la care sunt supuşi bolnavii de SIDA sau bolnavii psihic (de exemplu, materiale pe tema

problemelor de integrare socială pe care le au bolnavii de HIV / SIDA au apărut în toate judeţele menţionate mai

sus; în acestea imaginea bolnavilor HIV / SIDA este preponderent de grup social victimă a discriminării sociale fie

că aceasta se manifestă cu privire la retincenţa firmelor de a angaja pesoane bolnave HIV / SIDA, fie că este vorba

de tratamentele discriminatorii pe care le suportă aceștia în școli sau în comunităţi etc ) .

În cazul judeţului Vaslui situaţia este similară celei prezentate mai sus: sunt publicate doar două materiale de presă

despre BOLNAVI, însă unul dintre ele este negativ şi arată situaţia critică în care se află un bolnav din judeţ.





38383838

COPII


-400.000

-200.000

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

1400.000

04/0

5/09

18/0

5/09

01/0

6/09

15/0

6/09

29/0

6/09

13/0

7/09

27/0

7/09

10/0

8/09

24/0

8/09

07/0

9/09

21/0

9/09

Incluziune

Excluziune

COPIII reprezintă grupul cu risc de excluziune socială cel mai vizibil şi cel mai intens comunicat de media.

Cele mai ridicate valori de imagine media pentru această categorie socială se datorează mai ales materialelor

publicate în presa central ă și care au avut teme precum:

− Articole dedicate Zilei Familiei sau integrarea copiilor cu autism (articolele cu un impact de imagine maxim

au fost publicate de Jurnalul Naţional)

− Articole referitoare la copiii orfani publicate mai ales în reviste (ex: Avantaje, Q Magazin, Ioana etc)

− În a doua jumătate a lunii iunie izbucneşte cazul Jucu (copilul care îi scoate ochii unei colege la un centru

social pentru copii din comuna Jucu); presa comunică intens acest subiect atât din perspectiva mesajelor de

incluziune (măsuri luate de autorităţi pentru ameliorarea situaţiei celor doi copii dar și a celorlalţi care sunt

instituţionalizaţi la respectivul centru) cât şi din perspectiva excluzivă (materiale care au descris în amănunt uneori

întreaga poveste, care au pus accent pe învinovăţirea personalului, a copiilor din centru sau chiar materiale prin

care jurnaliștii solicitau izolarea copilului care a comis agresiunea)

− odată cu începutul lunii august izbucneşte cazul fetelor care au fost descoperite că se prostituează la un

centru pentru copii din Botoşani; ulterior una dintre fete este identificată ca fiind infectată cu HIV / SIDA ; acest

subiect determină o creştere a ponderii imaginii în media referitoare la copii atât pe mesaje incluzive cât şi pe

mesaje excluzive

− cele mai ridicate valori ale mesajului excluziv s-au înregistrat pe fondul materialelor de presă publicate în

ultima săptămână din luna august referitoare la cazul de pedofilie din Bucure şti în care au fost implicate mai

multe persoane cunoscute (una dintre ele fiind stilistul Marian Dârţă); subiectul a fost comunicat mai ales de presa

cotidiană de tip tabloid şi, în acest context, s-a scris foarte mult despre personajele mondene implicate şi,

dimpotrivă, extrem de puţin despre situaţia copiilor abuzaţi sexual și despre modul în care aceștia au fost ulterior

ajutaţi să treacă peste aceste experienţe traumatizante.





39393939

În media au fost publicate şi materiale de presă în care au fost promovate intens mesaje de incluziune referitoare

la copii. Câteva dintre cele care au avut un impact major au fost publicate mai ales în revistele pentru femei (ex:

Femeia de azi) dar, mai ales, cele publicate în suplimentele pentru femei ale unor tabloide (ex: Click pentru femei

sau Libertatea pentru femei). De cele mai multe ori aceste materiale au avut ca subiect prezentarea activităţii unor

persoane, instituţii sau ONG-uri implicate în ocrotirea orfanilor.

În ceea ce priveşte calitatea expunerii media pentru COPII se poate afirma că aceasta este destul de echilibrată la

nivel naţional. Majoritatea publica ţiilor expun atât mesaje de tip incluziv cât şi mesaje excluzive referitoare la

copii.


0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istr

itaB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ibiu

Suc

eava

Tel

eorm

anT

imis

Tul

cea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

Cu toate acestea există situaţii în care, în anumite judeţe, ponderea mesajelor excluzive pare să fie mai mare

decât cea a mesajelor incluzive: Bihor, Iaşi, Tulcea.

Parte din mesajele excluzive din Bihor , de exemplu, sunt determinate de articole de presă care se referă la

situa ţia copiilor care muncesc în pie ţe (acest subiect este legat direct de problema ocrotirii copiilor și a eliminării

muncii și exploatării copiilor, la comunicarea prevederilor legislative referitoare la protejarea copiilor faţă de

exploatare şi practicarea de munci obositoare). În Iaşi, în schimb, componenta excluziv ă legată de COPII este mai

accentuată şi provine din comunicarea intensă de către media a unor subiecte „de senzaţie” care se referă la

situaţii violente în care sunt implicaţi copiii:

− cazul unui copil care şi-a omorât mama cu lovituri de ciocan (cazul Teodosian)

− cazul copilului cu handicap care a fost ţinut de părinţi legat cu lanţul





40404040

− cazul părintelui care şi-a violat fiica timp de peste şapte ani etc.

Toate aceste cazuri (în special cazul Teodosian) au fost comunicate intens de presa locală din Iaşi şi, ca atare, şi

componenta excluziv ă a acestor mesaje legate de copii a fost destul de puternică (descrierea, uneori cu lux de

amănunte a situaţiilor de maltratare, abuz, viol sau chiar crimă, accentul pus în special pe „pedepsirea agresorului”

şi lipsa unor menţiuni cu privire la procesul de reintegrare şi recuperare fizică / psihică a victimei etc).

În Tulcea , imaginea pe care media o promovează pentru COPII, preponderent de tip excluziv provine mai ales din

materiale de presă referitoare la diverse cazuri în care copiii au fost mai ales subiectul neglijenţei adulţilor (copii

abandonaţi, copii care nu mai pot fi îngrijiţi cum trebuie de asistenţii maternali din cauza lipsei de finanţare din

sistem etc).

DEFAVORIZAŢI


-1000.000

-800.000

-600.000

-400.000

-200.000

0.000

200.000

400.000

600.000

04/0

5/09

18/0

5/09

01/0

6/09

15/0

6/09

29/0

6/09

13/0

7/09

27/0

7/09

10/0

8/09

24/0

8/09

07/0

9/09

21/0

9/09

Incluziune

Excluziune

Media a comunicat destul de inegal acest grup cu risc de excluziune. Pe de o parte, trebuie subliniat faptul că

persoanele DEFAVORIZATE nu reprezint ă propriu-zis un anumit grup cu risc de excluziune s ocial ă (cum

sunt, de exemplu, vârstnicii) ci este mai degrabă un nume generic folosit de media pentru a denumi mai uşor o

pătură socială care este formată din mai multe grupuri cu risc de excluziune socială.

Astfel, sub „eticheta” de persoane DEFAVORIZATE sunt incluşi adesea SĂRACII, PERSOANELE CU HANDICAP ,

PERSOANELE BOLNAVE (mai ales cele cu boli cronice) dar şi alte categorii cu risc de excluziune socială despre

care media nu scrie foarte mult (cum ar fi, de exemplu, persoanele care trăiesc în mediul rural).

DEFAVORIZAŢII reprezintă un grup social care este comunicat de media mai ales în contextul subiectelor

referitoare la măsurile de incluziune socială (mai ales a celor legate de acordarea de ajutoare sau de prestaţii

sociale) derulate de stat.





41414141

Cele mai multe subiecte în care DEFAVORIZAŢII apar ca grup asociat cu imagini de tip excluziv vizează

problemele pe care presa locală le-a identificat în funcţionarea unor centre de asistenţă socială din diverse judeţe.


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istrita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ibiu

Suc

eava

Tel

eorm

anT

imis

Tul

cea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

În urma analizei de imagine pentru categoria DEFAVORIZAŢI s-a stabilit că, cel puţin în cazul a patru judeţe

(Bacău, Galaţi, Ialomiţa şi Vaslui), se poate vorbi nu doar de o component ă excluziv ă consistent ă pe care media

o asociază cu persoanele DEFAVORIZATE ci şi de un ton jurnalistic negativ folosit de media pentru a comunica

subiecte legate de acest grup cu risc de excluziune socială.

În Ialomi ţa nu sunt publicate multe materiale referitoare la această categorie, în schimb câteva din cele publicate

sunt articole negative la adresa modului în care autorităţile locale administrează problema persoanelor

defavorizate.

De asemenea, în Galaţi au fost publicate materiale negative referitoare la modul în care au fost cheltuite fonduri

din proiecte PHARE, iar în judeţul Vaslui presa locală a lansat o adevărată campanie negativă la adresa conducerii

DGASPC din judeţ.





42424242

DETINUŢI


-20.000

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

06/0

5/2

009

20/0

5/2

009

03/0

6/2

009

17/0

6/2

009

01/0

7/2

009

15/0

7/2

009

29/0

7/2

009

12/0

8/2

009

26/0

8/2

009

09/0

9/2

009

23/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

Media nu îi consider ă pe DEŢINUŢI un grup cu risc de excluziune social ă. Ba chiar dimpotrivă, tendinţa unora

dintre jurnalişti – mai ales odată cu accentuarea efectelor crizei – este de a pune sub semnul întrebării justificarea

fondurilor cheltuite de stat pentru întreţinerea deţinuţilor şi pentru promovarea politicilor de incluziune socială a

acestora.

Cu toate acestea, mesajele asociate de media cu DEŢINUŢII sunt preponderent de tip incluziv . Acest lucru se

datorează mai ales faptului că majoritatea materialelor de presă dedicate subiectelor legate de deţinuţi se referă la

programe de incluziune socială derulate de stat sau de organizaţii neguvernamentale.

Unul dintre materialele media cu un impact de imagine semnificativ pentru această categorie socială a fost publicat

în mai în România liberă şi se numea „Atelierul condamnaţilor”. Componenta incluzivă a mesajului media asociat

cu DEŢINUŢII a fost cea mai ridicată dintre toate valorile materialelor analizate în cele cinci luni ale proiectului.





43434343


-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Ara

d

Arg

es

Bac

au

Bis

trita

Bra

ila

Dam

bovi

ta

Dol

j

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

j

Hun

edoa

ra

Iasi

Mar

amur

es

Mur

es

Nat

iona

la

Pra

hova

Sat

u M

are

Suc

eava

Tim

is

Tul

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

În mesajele pe care media le transmite referitor la DEŢINUŢI ponderea impactului incluziv este în general mai

ridicată decât cea a mesajului excluziv. Cu toate acestea, există anumite situaţii în care impactul mesajului

excluziv este mai ridicat decât al celui de tip incluziv. Această situaţie se regăseşte în media din Dâmboviţa şi

Suceava. Majoritatea acestor materiale se referă la problemele pe care încep să le aibă și deţinuţii, mai ales ca

urmare a crizei financiare, și care încep să se vadă mai ales în scăderea nivelului de asistenţă acordat acestora.

În Brăila în schimb (ca şi în Vaslui , de altfel, unde cazul este relativ similar) au fost publicate materiale de presă în

care DEŢINUŢII sunt ţinta unor mesaje excluzive (pe baza informaţiei că alocaţiile pentru elevi sunt mai mici decât

cele pentru deţinuţi, unii jurnalişti au aprecieri negative şi discriminatorii la adresa deţinuţilor dar și la adresa

autorităţilor centrale cărora le reproșează faptul că, în vreme de criză, fondurile ar trebui orientate mai degrabă

către ȘOMERI sau elevi și abia apoi către DEȚINUȚI; pe acest fond, au fost identificate și cazuri de excluziune

media : materiale în care unii dintre jurnaliști promovează în mod manifest ideea marginalizării deţinuţilor cel puţin

din punctul de vedere al fondurilor alocate acestora și a gradului de confort prea ridicat care li se asigură acum în

închisori).





44444444

FEMEI


-1000.000

-500.000

0.000

500.000

1000.000

1500.000

01/0

5/2

009

15/0

5/2

009

29/0

5/2

009

12/0

6/2

009

26/0

6/2

009

10/0

7/2

009

24/0

7/2

009

07/0

8/2

009

21/0

8/2

009

04/0

9/2

009

18/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

FEMEILE reprezintă unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială de care media se foloseşte pentru a

comunica subiecte „de senzaţie” Astfel, temele care au determinat cele mai consistente mesaje de tip excluziv

asociate cu FEMEILE au fost publicate mai ales în cotidiene de tip tabloid şi s-au referit la subiecte legate de

prostituţie, de cazuri de abuz sexual sau de violenţă domestică cărora FEMEILE le cad victime.


0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istrita

Bot

osan

iB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

uned

oara

Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ucea

vaT

eleo

rman

Tim

isT

ulce

aV

alce

aV

aslu

iV

ranc

ea

Incluziune

Excluziune

Modul în care media comunică imaginea FEMEILOR este extrem de diferit la nivelul judeţelor din ţară. Astfel, există

judeţe în care mass-media locală comunică intens componenta excluziv ă a mesajelor legate de FEMEI (Alba, Dolj,

Giurgiu, Mehedinţi). În toate aceste cazuri însă se regăseşte o situaţie comună: numărul de materiale de presă





45454545

dedicate problemelor sociale cu care se confruntă femeile este relativ mic însă au un accent consistent pe

componenta excluziv ă a mesajelor asociate cu FEMEILE. O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în Bihor sau

Botoşani, unde presa locală scrie foarte puţin despre situaţia socială a femeilor, însă, de această dată, accent

media cade mai mult pe dimensiunea incluziv ă a mesajelor legate de FEMEI.

În materialele de presă care scot în evidenţă componenta excluziv ă legată de FEMEI, subiectele pe care le

tratează jurnaliştii sunt legate de situaţia de victime ale femeilor supuse mai ales abuzurilor sexuale sau fizice

(prostituţie, viol sau maltratare). În topul materialelor de presă care accentuează dimensiunea incluziv ă a

mesajelor asociate de media cu FEMEILE apar subiecte legate de promovarea campaniilor de combatere a

traficului de fiin ţe umane (cea denumită „Omul cu două feţe” este doar una dintre ele) sau de promovarea

egalit ăţii de şanse între femei şi bărbaţi.

HOMOSEXUALI


-100.000

0.000

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

07/0

5/2

009

21/0

5/2

009

04/0

6/2

009

18/0

6/2

009

02/0

7/2

009

16/0

7/2

009

30/0

7/2

009

13/0

8/2

009

27/0

8/2

009

10/0

9/2

009

24/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

Impactul incluziv al imaginii pe care media o comunică relativ la HOMOSEXUALI este mai accentuat decât cel

asociat cu componenta excluziv ă.

Pe de altă parte însă, HOMOSEXUALII nu au o imagine constantă în media (există perioade în care media nu

scrie deloc despre această categorie). Mai bine spus, media comunică imaginea HOMOSEXUALILOR doar atunci

când apar evenimente legate de acest grup.

Astfel, singurul subiect care a determinat o comunicare coerentă a media despre HOMOSEXUALI a fost marcat în

luna mai, cu ocazia desfăşurării GayFest.





46464646

Accentuarea mesajelor incluzive legate de HOMOSEXUALI a apărut în media în următoarele contexte:

− articole de presă în care se afirmă că fotbalistul Adrian Mutu este apreciat de homosexuali (articol apărut la

finalul lunii septembrie într-un tabloid de largă circulaţie)

− comunicarea desfăşurării GayFest în data de 21-22 mai (media a comunicat doar punctual acest

eveniment)

− un articol apărut la finalul lunii iunie care conţinea ştirea că Ricky Martin afirma că este homosexual

Mesajele excluzive asociate cu HOMOSEXUALII au precedat cu aproape o lună momentul desfăşurării GayFest.

De asemenea, publicarea în media, în cursul lunii septembrie, a rezultatelor unui studiu care arăta că românii

continuă să fie intoleranţi cu homosexualii nu a determinat accentuarea a componentei incluzive a imaginii

HOMOSEXUALILOR.


-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Ara

d

Arg

es

Bra

sov

Buz

au Iasi

Nat

iona

la

Nea

mt

Suc

eava

Incluziune

Excluziune

Ca și grup cu risc de excluziune media, în presa locală HOMOSEXUALII sunt „invizibili” . Presa locală nu scrie

aproape deloc despre HOMOSEXUALI iar atunci când o face, componenta excluziv ă a imaginii

HOMOSEXUALILOR este accentuată în trei din cele şase judeţe în care au apărut materiale media pe această

temă.

Cele mai multe materiale de presă legate de problematica socială a HOMOSEXUALILOR au fost publicate în

Argeş (patru materiale). Dintre acestea, două s-au referit critic la parlamentarii PNL şi PSD care au votat în

Parlamentul European în favoarea căsătoriei între homosexuali şi un altul lăuda iniţiativa autorităţilor locale de a

monta camere video în parc pentru a împiedica astfel întâlnirile între homosexuali.





47474747

IMIGRANŢI


0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

13/0

7/0

9

27/0

7/0

9

10/0

8/0

9

24/0

8/0

9

07/0

9/0

9

21/0

9/0

9

Incluziune

Excluziune

Despre IMIGRANŢI presa scrie foarte puţin. Cu toate acestea, acutizarea crizei economice şi creşterea interesului

media pentru problematica locurilor de muncă şi a şomajului au determinat apariţia unor materiale de presă

referitoare la situaţia celor care vin să muncească în România.


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Bot

osan

i

Con

stan

ta

Dam

bovi

ta

Dol

j

Gal

ati

Hun

edoa

ra

Iasi

Mar

amur

es

Nat

iona

la Olt

Sal

aj

Suc

eava

Incluziune

Excluziune





48484848

MAGHIARI


-20.000

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

02/0

7/2

009

16/0

7/2

009

30/0

7/2

009

13/0

8/2

009

27/0

8/2

009

10/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

Cel mai important promotor al imaginii media referitoare la MAGHIARI este presa centrală. Aceasta pune accent pe

promovarea componentelor incluzive legate de mesajele asociate cu MAGHIARII . Aceste mesaje însă sunt

legate de subiectul actelor de xenofobie care s-au desfăşurat în tribune la meciurile de fotbal dintre echipe

româneşti şi maghiare şi pun accent pe măsurile de combatere a acestora şi constituie, în acelaşi timp, şi

manifeste anti-xenofobe.


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Arg

es

Clu

j

Dam

bovi

ta

Gor

j

Mur

es

Nat

iona

la

Vas

lui

Incluziune

Excluziune





49494949

Majoritatea materialelor media referitoare la MAGHIARI sunt reacţii la atitudinea anti-xenofobă a presei centrale la

cazurile de violenţă de limbaj întâlnite pe stadioane. Componentele incluzive sau excluzive asociate cu mesaje

legate de MAGHIARI sunt aproape integral determinate de subiectele sportive.

PENSIONARI


-60.000

-40.000

-20.000

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

08/0

5/2

009

22/0

5/2

009

05/0

6/2

009

19/0

6/2

009

03/0

7/2

009

17/0

7/2

009

31/0

7/2

009

14/0

8/2

009

28/0

8/2

009

11/0

9/2

009

25/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

Media a comunicat constant, deşi nu cu un impact foarte ridicat, imaginea PENSIONARILOR . Au existat situaţii în

care media a comunicat preponderent o component ă excluziv ă a imaginii PENSIONARILOR (articole în care

aceştia au fost consideraţi de către jurnalişti, ca grup social, o „povară” prea mare pentru cei care sunt acum

integraţi în muncă). Singurul moment în care media a accentuat componenta incluziv ă a mesajelor asociate cu

PENSIONARII a fost la finalul lunii iulie, când a fost dată publicităţii o statistică privind nivelul de trai al

pensionarilor.





50505050


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Arg

es

Bac

auB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

v

Buz

auC

alar

asi

Car

as S

ever

inC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Nat

iona

la

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

aj

Sat

u M

are

Suc

eava

Tim

isT

ulce

a

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

În presa locală, imaginea PENSIONARILOR a fost comunicată pe fondul unor subiecte pe care jurnaliştii le-au

tratat cu un ton critic (negativ). Astfel, disfuncţionalităţile care au apărut în procesele de distribuire a biletelor de

tratament pentru PENSIONARI au determinat, în judeţele Gorj, Neam ţ sau Olt apariţia unor materiale de presă

negative .

PERSOANE CU HANDICAP


-150.000

-100.000

-50.000

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

01/0

5/20

09

15/0

5/20

09

29/0

5/20

09

12/0

6/20

09

26/0

6/20

09

10/0

7/20

09

24/0

7/20

09

07/0

8/20

09

21/0

8/20

09

04/0

9/20

09

18/0

9/20

09

Incluziune

Excluziune





51515151

Imaginea în media a PERSOANELOR CU HANDICAP este destul de consistentă iar ponderea componentelor

excluzive ale mesajelor asociate cu acest grup cu risc de excluziune socială este echilibrată şi de mesaje de tip

incluziv cu un impact în media important.

Astfel, materialele care transmit cea mai consistentă componentă incluziv ă legată de PERSOANELE CU

HANDICAP sunt cele care au ca subiect prezentarea unor persoane cu dizabilităţi şi a poveștilor de succes ale în

ceea ce privește integrarea socială și capacitatea lor de a-și trăi viaţa independent, aproape la fel de normal ca și

oamenii fără handicap.

Materiale media cu un impact incluziv consistent au fost publicate mai ales în reviste (ex: Cosmopolitan) dar şi în

cotidiene de tip tabloid. În acest ultim caz, subiectele cu un impact de imagine maxim s-au referit la comunicarea

ini ţiativei parlamentarilor de promovare a incluziunii sociale pentru persoanele cu handicap locomotor. Una

dintre acţiunile intens promovate a fost cea prin care Roberta Anastase a petrecut o zi în scaunul cu rotile.

Majoritatea componentelor de excluziune social ă asociate cu imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP apar în

materiale de presă care se referă tot la poveștile de viaţă ale unor persoane cu dizabilităţi. În acest caz, accentul

jurnalistului cade pe descrierea situaţiilor de discriminare şi de excludere cu care se confruntă PERSOANELE CU

HANDICAP . Componenta excluziv ă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este promovată intens mai ales

în reviste (ex: Esquire, Reader’s Digest etc) dar şi în cotidiene de tip tabloid (Libertatea, Cancan etc).


-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bis

trita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

as S

ever

inC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

siM

aram

ures

Meh

edin

tiM

ures

Nat

iona

laN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaT

eleo

rman

Tim

isT

ulce

aV

alce

aV

aslu

iV

ranc

ea

Incluziune

Excluziune

În general, componenta incluziv ă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este predominantă. Chiar şi la

nivelul presei cu distribuţie naţională (care, de obicei, se concentrează mai mult pe comunicarea mesajelor de tip

excluziv) imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP este cel puţin echilibrată din punctul de vedere al comunicării

mesajelor de tip incluziv / excluziv.





52525252

ROMÂNI


-100.000

0.000

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

04/0

5/09

18/0

5/09

01/0

6/09

15/0

6/09

29/0

6/09

13/0

7/09

27/0

7/09

10/0

8/09

24/0

8/09

07/0

9/09

21/0

9/09

Incluziune

Excluziune

La prima vedere, ideea că ROMÂNII ar putea fi comunicaţi în media din România ca un grup cu risc de excluziune

socială ar putea părea greu de înţeles. Cu toate acestea, în urma analizei de imagine realizate, am constatat că

media asigură o expunere consistentă a românilor care se află peste hotare (materiale media referitoare la românii

emigranţi în state UE, la modul în care aceștia se integrează social și pe piaţa muncii în statele respective, la

incidente sau infracţiuni în care sunt implicaţi românii dar și la declaraţii despre români – unele dintre ele

discriminatorii - pe care le fac politicienii sau autorităţile din statele respective).

Media (mai ales presa scrisă) a impus anumite stereotipuri legate de românii care au plecat să muncească în

străinătate. Astfel, imaginea românilor care au plecat să muncească peste hotare este legată de termeni peiorativi

precum „căpşunari” (deși majoritatea acestora muncesc în alte domenii decât cel agricol și nu sunt doar ca

muncitori necalificaţi).

Majoritatea mesajelor care accentuează componenta de tip incluziv asociată cu ROMÂNII apar în cotidienele de

tip tabloid (Libertatea, Click), în materiale dedicate experienţelor personale de viaţă ale românilor emigranţi (mai

ales în ţări ale UE) care „au reuşit” să se integreze în comunităţile din ţările adoptive şi să câştige respectul

acestora.

Media transmite însă şi mesaje asociate cu o componentă puternic excluziv ă, prin care se transmite o imagine a

ROMÂNILOR preponderent discriminatorie sau în care aceştia sunt victime ale diverselor tipuri de abuzuri (cele

mai frecvent menţionate fiind cele ale justiţiei din Italia sau abuzurile la care sunt supuşi unii dintre românii care

pleacă să muncească fără forme legale și ale căror drepturi sunt frecvent încălcate).

Unul dintre subiectele care au determinat un impact consistent al componentei excluzive asociate cu imaginea

ROMÂNILOR a fost cel al românilor acuza ţi de viol în Italia (ulterior s-a dovedit că aceştia nu au fost vinovaţi)

despre care media a scris destul de mult la întoarcerea în ţară a acestora.





53535353

Cea mai mare pondere a mesajelor de tip excluziv a fost identificată în tabloide (Libertatea, Click) dar şi în

cotidiene generaliste cu distribuţie naţională (Adevărul a comunicat destul de consistent imaginea românilor

emigranţi în UE).


0%

20%

40%

60%

80%

100%

Ara

d

Bac

au

Bis

trita

Bot

osan

i

Bra

ila

Bra

sov

Clu

j

Con

stan

ta

Cov

asna

Dam

bovi

ta

Gor

j

Hun

edoa

ra

Iasi

Mar

amur

es

Nat

iona

la

Pra

hova

Sat

u M

are

Suc

eava

Tim

is

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

În

presa locală, imaginea ROMÂNILOR , mai ales a celor plecaţi peste hotare, poate avea şi componente manifest

negative. Astfel, au existat materiale de presă în care jurnaliştii au scris pe un ton negativ despre românii care se

întorc în ţară pe perioada concediilor şi care adoptă o atitudine arogantă („aruncă cu bani prin localuri” sau „uită”

limba română). Acestea sunt cazuri clare de excluziune media .

De asemenea, presa local ă comunic ă mai mult subiecte legate de infrac ţiunile românilor care se află în

străinătate (articole despre cerşetori români sau despre grupuri infracţionale româneşti de peste hotare). Un alt

subiect important în presa locală a fost cel legat de atacurile extremi ştilor nord-irlandezi asupra romilor din

Belfast (în acest caz însă, media a avut tendinţa de a comunica mai degrabă incluziv acest subiect).





54545454

ROMI


-100.000

-50.000

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

01/0

5/20

09

15/0

5/20

09

29/0

5/20

09

12/0

6/20

09

26/0

6/20

09

10/0

7/20

09

24/0

7/20

09

07/0

8/20

09

21/0

8/20

09

04/0

9/20

09

18/0

9/20

09

Incluziune

Excluziune

ROMII reprezintă un grup cu risc la excluziune socială care are o imagine foarte consistent ă în media.

Principalele mesaje cu o intensă componentă de tip incluziv asociate cu imaginea ROMILOR au fost comunicate

mai ales în cotidienele de tip tabloid (Libertatea, Click) dar şi în ziarele de sport (ex: Gazeta Sporturilor) şi au fost

legate de următoarele subiecte:

− burse ale locurilor de munc ă organizate pentru romi (în ultima parte a lunii mai); în cazul acestui subiect

însă, imaginea de tip incluzivă este provine mai ales din materialele apărute în presa locală;

− materiale media referitoare la programe de incluziune adresate ROMILOR (construire de locuinţe, de băi

publice, infrastructură, sprijin acordat pentru copiii romilor la şcoală, formare profesională pentru femeile rome sau

chiar pentru romii deţinuţi în penitenciare, proiecte ale autorităţilor locale de luare în evidenţă a romilor fără carte de

identitate etc); aceste proiecte au fost comunicate mai ales în presa locală, în publicaţii cu un tiraj relativ redus

astfel că impactul componentei incluzive a acestor materiale a fost mai redus decât al subiectelor care au

accentuat componenta excluziv ă care au fost comunicate în presa centrală sau la TV (aceasta deoarece, în primul

rând, cititorii din presa locală sunt mai puţini decât cei din presa centrală, radio și TV cumulaţi; astfel impactul de

imagine preponderent incluziv din presa locală este “acoperit” de imaginea preponderent excluzivă referitoare la

ROMI promovată în media centrale);

− interviuri cu personalităţi din comunitatea romilor (de exemplu, un interviu publicat în revista Confidenţial

sau în Adevărul cu Damian Drăghici a contat extrem de mult în comunicarea unei componente incluzive la adresa

imaginii ROMILOR)

De asemenea, componenta excluziv ă a imaginii ROMILOR este predominantă în media la nivel naţional.

Componenta excluzivă, discriminatorie referitoare la ROMI a fost comunicată de media în două feluri:

a) accentuarea subiectelor în care ROMII sunt prezentaţi negativ





55555555

b) folosirea de către jurnalişti a unor termeni discriminatorii pentru comunitatea ROMĂ (ex: „ţigan” în sensuri

peiorative)(cazuri de excluziune media)

În acest sens, componenta excluziv ă asociată cu imaginea ROMILOR a provenit mai ales din următoarele

subiecte comunicate în media:

− conflicte ale ROMILOR cu comunităţi locale (româneşti sau maghiare); în acest context, conflictele dintre

ROMI şi maghiarii de la Sâncrăieni au determinat comunicarea unei componente excluzive consistente a imaginii

ROMILOR în media;

− reacţii negative ale jurnaliştilor faţă de unele dintre sărbătorile ROMILOR (festivalul romilor de la Costeşti,

prezentat de media, de exemplu, ca un chef „monstru” şi că romii cu mizeria lăsată de romi în urma lor);

− reacţii negative ale media ca urmare a declaraţiilor antirasiste ale Madonnei la concertul de la Bucureşti

(aceste reacţii negative la adresa ROMILOR au fost menţionate mai ale în presa locală);

− comunicarea în media a rezultatelor unor cercetări sociale care afirmau că românii sunt în continuare

intoleranţi faţă de ROMI (media a preluat mai ales componenta excluziv ă a acestor cercetări);

Am constatat că modul în care imaginea ROMILOR este prezentată în media este una dintre cele mai complexe.

Astfel, pe de o parte, există o presiune a mesajelor şi imaginii incluzive referitoare la ROMI determinată de

faptul că se derulează foarte multe programe de incluziune social ă pentru acest grup social, atât la nivel central

cât şi, mai ales, la nivel local. Astfel că jurnaliştii scriu din ce în ce mai frecvent în contexte de tip incluzive despre

ROMI.

Pe de altă parte însă, imaginea ROMILOR în media (mai ales în presa centrală de tip tabloid) este în continuare

marcat ă de stereotipuri şi discriminare . Acestea sunt prezentate în mod manifest chiar de către jurnalişti doar

atunci când apar subiecte controversate referitoare la ROMI (ex: declaraţiile antirasiste ale Madonnei care au avut

uneori un efect invers din partea media, de discriminare mai agresivă a ROMILOR; organizarea de burse ale

locurilor de muncă speciale pentru ROMI pe care jurnaliştii le prezintă uneori ca pe „eşecuri” deoarece „ROMII

oricum nu vor să muncească”; folosirea termenului de „ţigan” este încă asociată cu o jignire foarte serioasă şi

sloganuri rasiste referitoare la „ţigani” continuă să apară mai ales în subiecte legate de disputarea unor meciuri de

fotbal etc). În toate aceste cazuri se poate vorbi de exemple clare de excluziune media cu privire la ROMI.

Astfel, alături de FEMEI şi COPII, ROMII reprezintă, unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială care este, în

acelaşi timp, şi extrem de vulnerabil din perspectiva modului în care media îi comunică imaginea.





56565656


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Ara

dA

rges

Bac

auB

ihor

Bis

trita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ibiu

Suc

eava

Tel

eorm

anT

imis

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

Atitudinea presei locale faţă de ROMI este destul de diferită la nivel naţional. Astfel, există judeţe în care predomină

componenta incluziv ă a imaginii media referitoare la ROMI (Neamţ, Olt, Mehedinţi). Pe de altă parte însă, există

şi judeţe în care există o imagine media consistent excluziv ă a ROMILOR (Maramureş, Bihor, Suceava sau

Prahova, Botoşani şi Călăraşi). Mesajele de tip incluziv sunt axate pe subiecte precum:

− materiale referitoare la festivalurile romilor (dar şi cele care descriu tradiţiile şi obiceiurile etniei);

− materiale referitoare la programe de incluziune socială a ROMILOR (construirea de locuinţe, burse ale

locurilor de muncă, formare profesională, admitere la instituţii de învăţământ a romilor pe locuri speciale etc);

Pe de altă parte însă există şi situaţii în care media comunică preponderent componenta excluziv ă asociată cu

imaginea ROMILOR:

− în Botoşani, media are o atitudine critică faţă de romii care „invadează” oraşul şi, mai ales, faţă de

conflictele în care sunt implicaţi ROMII la Sâncrăieni (există şi articole incluzive la adresa ROMILOR publicate în

media din acest judeţ însă ponderea acestora este mai mică decât a celor cu componentă excluzivă);

− în Călăraşi, jurnaliştii scriu câteva articole negative la adresa ROMILOR;

− în Dâmboviţa, deşi presa locală comunică masiv imaginea ROMILOR, componenta excluzivă asociată cu

ROMII este în acelaşi timp şi critic marcată de jurnalişti: aceştia scriu despre faptul că ROMII nu au profitat de

oportunitatea angajării la bursa locurilor de muncă organizată special pentru ei şi că acest lucru este o sfidare la

adresa românilor care vor să se angajeze (se promovează manifest stereotipul „ţiganului leneş” şi, în consecinţă,

inutilitatea organizării unor programe de integrare în muncă pentru romi)(acestea snt cazuri clare de excluziune

media).





57575757

SARACI


-500.000

-400.000

-300.000

-200.000

-100.000

0.000

100.000

200.000

300.000

400.000

04/0

5/2

009

18/0

5/2

009

01/0

6/2

009

15/0

6/2

009

29/0

6/2

009

13/0

7/2

009

27/0

7/2

009

10/0

8/2

009

24/0

8/2

009

07/0

9/2

009

21/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

Imaginea media a SĂRACILOR este axată pe comunicarea componentei excluzive atunci când este vorba de

persoane fără adăpost (cerşetori) şi are un mesaj de incluziune când este vorba de persoane cu venituri reduse,

bolnavi sau pensionari.

În ultima săptămână a lunii iunie au fost publicate materiale de presă mai ales în cotidiene de tip tabloid

(Libertatea) în care este prezentată situaţia critică a săracilor. Tonul este negativ la adresa autorităţilor centrale,

care nu reuşesc să asigure un nivel de trai decent pentru anumite persoane defavorizate.

Exemple de subiecte care au promovat o imagine incluzivă a persoanelor SĂRACE:

− campania de ajutorare cu alimente din fonduri UE pentru persoanele sărace a adus o componentă

incluzivă importantă pentru SĂRACI atât în media locală cât şi în cea centrală;

− de asemenea, comunicarea programelor de construcţie / amenajare de centre sociale pentru persoanele

fără adăpost a consolidat o percepţie incluzivă asociată de media cu SĂRACII;

− participarea naţionalei de fotbal a României formată din persoane fără adăpst la un turneu special la care

participă numai persoane care fac parte din aceste grupuri cu risc de excluziune socială, de asemenea,

comunicarea unei imagini a SĂRACILOR cu o componentă incluzivă consistentă.

Componenta excluziv ă a imaginii media legate de SĂRACI provine mai ales din campaniile de „combatere a

cerşetoriei” pe care le-a promovat în special presa locală. În multe din materialele de presă pe această temă,

persoanele sărace fără adăpost au avut o imagine discriminatorie şi excluzivă, au fost descrise ca un „flagel” care

trebuie „eradicat”. Astfel, conform opiniilor jurnaliştilor, singura instituţie a statului îndreptăţită şi „somată” chiar să





58585858

intervină este Poliţia, care trebuie „să adune de pe străzi” şi să „amendeze” persoanele carenu au locuinţe.

Au existat însă şi materiale de presă dedicate subiectului combaterii cerşetoriei care au promovat o imagine

incluziv ă pentru SĂRACI, punând accent pe soluţiile de integrare a acestor persoane în societate.


-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istrita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ucea

vaT

eleo

rman

Tim

isT

ulce

aV

alce

aV

aslu

iV

ranc

ea

Incluziune

Excluziune

În presa locală, imaginea media a SĂRACILOR este destul de eterogenă. Astfel, există judeţe în care media

promovează mesaje preponderent de tip incluziv (Braşov , Olt , Arad sau Bihor ).

Pe de altă parte există şi judeţe în care este promovată preponderent componenta excluziv ă a imaginii media a

acestui grup social:

− în Alba jurnaliştii au publicat câteva materiale de presă care accentează dimensiunea excluziunii sociale

şi a problemelor cu care se confruntă SĂRACII din judeţ;

− în Bistriţa însă, media a derulat o campanie „anticerşetorie” care, uneori, prin tonurile folosite şi imaginea

promovată, poate fi interpretată ca discriminatorie la adresa SĂRACILOR fără adăpost din oraş; materialele

publicate pe această temă au titluri precum: „O plagă numită cerşetorie”, „Milogii bistriţeni atacă gara oraşului”,

„Bebeluşii, momeală pentru mila publică” etc; aceste materiale constituie şi exemple clare de excluziune media, de

materiale care promovează discriminarea persoanelor fără adăpost din oraş; au existat însă şi materiale de presă

cu o predominantă component ă incluziv ă (de exemplu, legate de programele administraţiei locale de construire a

unui adăpost pentru oamenii care trăiesc în stradă) însă acestea au avut un impact mai redus decât cele care

promovează o imagine de tip excluziv la adresa SĂRACILOR astfel că, în general, a predominat imaginea

excluzivă, discriminatorie la adresa SĂRACILOR .

Mesajele care accentuează imaginea incluziv ă a SĂRACILOR se referă la subiecte precum:





59595959

− statistici privind nivelul de sărăcie înregistrat în România;

− prezentarea unor cazuri sociale critice în care se află persoane sărace şi care au fost ajutate să îşi

găsească locuinţă, serviciu etc.;

− campania de distribuire a alimentelor din fonduri UE sau fonduri guvernamentale şi alocarea ajutoarelor

pentru încălzire au contribuit, de asemenea, la construirea unei imagini preponderent incluzive pentru SĂRACI;

ŞOMERI


-100.000

-50.000

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

01/0

5/09

15/0

5/09

29/0

5/09

12/0

6/09

26/0

6/09

10/0

7/09

24/0

7/09

07/0

8/09

21/0

8/09

04/0

9/09

18/0

9/09

Incluziune

Excluziune

Problematica ŞOMAJULUI a constituit un subiect de primă importanţă pentru media fapt care a fost pus în

evidenţă și în analiza media realizată..

Subiectele și temele mesajelor din media și imaginea ŞOMERILOR au fost axate aproape exclusiv pe

problematica muncii (extrem de puţine mesaje se leagă și de alte aspecte ale vieţii șomerilor în afară de cele

legate de piaţa muncii). Practic, imaginea pe care media o transmite despre șomeri se leagă aproape 100% de

problematica incluziunii (sau excluziunii) acestora doar în ceea ce privește piaţa muncii.

Mesajele din media care transmit o puternică imagine de tip excluziv (subiectele legate de disponibilizări, cele

legate de încetarea alocării de indemnizaţii pentru şomeri, problemele în acordarea unor beneficii pentru firmele

care angajează şomeri sau absolvenţi etc) asociază adesea ȘOMERII şi cu alte grupuri cu risc de excluziune

socială:

− temele legate de consumul de droguri sau sărăcie conţin mesaje puternic asociate cu ŞOMAJUL;

− tot asociate cu ŞOMAJUL sunt şi tematici de incluziune socială precum creşterea gradului de

conștientizare faţă de problematica traficului de persoane (şi sublinierea faptului că unul dintre grupuri cu risc de

excluziune socială expuse acestui pericol este cel al şomerilor care doresc cu orice preţ să muncească şi care cred





60606060

în promisiunile mincinoase ale traficanţilor de persoane pentru munci ilegale)

Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent incluzive legate de şomeri au fost:

− bursele de locuri de munc ă organizate de ANOFM (şi structurile judeţene) pentru integrarea şomerilor;

aceste materiale media nu au o calitate a expunerii deosebită în schimb sunt extrem de multe; astfel, aproape 70%

din imaginea preponderent incluzivă asociată cu ŞOMERII se datorează mesajelor comunicate în media referitoare

la acţiunile AJOFM şi ANOFM de integrare a şomerilor; se poate spune că instituţiile statului (AJOFM, ANOFM mai

ales) sunt principalii vectori de promovare în media a unei imagini incluzive pentru ŞOMERI.

− un alt subiect care a adus o pondere consistentă de imagine incluzivă asociată cu ŞOMERII este cel al

integr ării în munc ă a absolven ţilor ; pe fondul creşterii şomajului, una dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale

este cel al proaspeţilor absolvenţi care nu îşi pot găsi de lucru; acţiunile derulate de MMFPS pentru integrarea

tinerilor (formare profesională, burse ale locurilor de muncă special dedicate absolvenţilor etc) precum şi măsurile

legislative de stimulare a integrării în muncă a tinerilor (acordarea de subvenţii şi finanţări pentru firmele care

angajează absolvenţi, creşterea duratei de indemnizare pentru ajutorul de şomaj etc) au determinat în media

conturarea unei imagini de tip incluziv a ŞOMERILOR (dar mai ales a ŞOMERILOR TINERI).

Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent excluzive legate de şomeri au fost:

− materialele de presă legate de disponibiliz ările operate de companii (mai ales în cazul în care acestea nu

erau însoţite de măsuri de integrare socială minimală a disponibilizaţilor ca de exemplu acordarea de salarii

compensatorii etc);

− perspectiva şomajului în sectorul bugetar (o temă care nu a apărut decât spre finalul perioadei de

analiză dar care a înregistrat valori foarte ridicate de imagine excluzivă asociată cu ŞOMERII);

− articole referitoare la cazuri sociale critice în care au fost implicate persoane care şi-au pierdut locul de

muncă (adesea jurnaliştii au scris despre sinuciderile celor care şi-au pierdut locul de muncă sau despre

problemele pe care le au mai ales persoanele bolnave sau cele care o vârstă peste medie în a-şi găsi un nou loc

de muncă).





61616161


0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Ara

dA

rges

Bac

auB

ihor

Bis

trita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

luj

Con

stan

taC

ovas

naD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ibiu

Suc

eava

Tel

eorm

anT

imis

Tul

cea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

Problematica ŞOMAJULUI şi imaginea media a ŞOMERILOR reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte

sociale din media şi sunt comunicate destul de coerent la nivelul întregii ţări (atât de presa locală cât şi de presa

centrală).

Tematicile de incluziune / excluziune socială sunt aproximativ aceleaşi. Există însă şi diferenţe de accent în

mesajele de tip incluziv / excluziv între presa centrală şi cea locală în ceea ce priveşte problematica ŞOMERILOR:

− impactul maxim al mesajelor incluzive legate de ŞOMERI în media locală nu este dat de articole care au ca

subiect acţiunile ANOFM de organizare a burselor locurilor de muncă pentru şomeri ci, mai specific, se referă în

mod accentuat la bursele de locuri de muncă organizate pentru tineri ; cu alte cuvinte, în media locală ponderea

cea mai ridicată a imaginii incluzive este asociată cu ŞOMERII TINERI

− de asemenea, impactul în media locală al mesajelor de tip incluziv asociate cu acţiunile de formare

profesională pentru integrarea în muncă a diverselor categorii sociale este mult mai ridicat decât în presa centrală;

pentru presa locală formarea profesional ă este unul dintre mesajele care comunic ă cel mai intens o imagine

incluziv ă a ŞOMERILOR





62626262

TINERI


0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

04/0

5/2

009

18/0

5/2

009

01/0

6/2

009

15/0

6/2

009

29/0

6/2

009

13/0

7/2

009

27/0

7/2

009

10/0

8/2

009

24/0

8/2

009

07/0

9/2

009

Incluziune

Excluziune

TINERII au o imagine în media mai degrabă modestă. De asemenea, vizibilitatea acestei categorii sociale în media

nu este constantă, ci depinde de evenimente separate.

Este important de subliniat faptul că TINERII reprezintă pentru jurnalişti o categorie socială incertă (adesea sunt

confundaţi cu COPIII iar alteori integraţi în diverse alte categorii sociale cu risc de excluziune media, de exemplu,

persoane cu handicap tinere sau tineri care suferă de autism etc). Cu alte cuvinte, TINERII nu reprezintă în sine o

categorie socială recunoscută în media ca având un risc la excluziune socială (cum se întâmplă, de exemplu, în

cazul VÂRSTNICILOR sau PERSOANELOR CU HANDICAP ).

Cele mai ridicate valori de imagine media de tip incluziv au fost identificate în perioada 27.10 – 10.08 și provin din

materiale media apreciative referitoare la o iniţiativă de integrare a tinerilor defavorizaţi (şcoala de cascadori a lui

Szobi Czeh).





63636363


0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Ara

dA

rges

Bac

auB

ihor

Bis

trita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

luj

Con

stan

taD

ambo

vita

Dol

jG

alat

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghita

Hun

edoa

raIa

lom

ita Iasi

Mar

amur

eM

ehed

inti

Mur

esN

atio

nala

Nea

mt

Olt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ibiu

Suc

eava

Tel

eorm

anT

imis

Tul

cea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Incluziune

Excluziune

Imaginea media a TINERILOR este destul de diferit comunicată în media locală. Principalele teme prin care media

comunică o imagine cu o componentă predominant de tip excluziv a TINERILOR sunt următoarele:

− problemele pe care le au tinerii absolven ţi la angajare (chiar în contextul ajutoarelor oferite de stat, tinerii

care au terminat studiile au probleme serioase în a-și găsi un loc de muncă); de asemenea, o importantă

componentă excluzivă este dată şi de faptul că au apărut probleme în finanţarea oferită de stat pentru firmele care

doresc să angajeze absolvenţi;

− unul dintre mesajele cu o puternică componentă excluzivă se referă la TINERII care p ărăsesc sistemul

de asisten ţă social ă şi care îşi găsesc extrem de greu un loc de muncă suficient de bine plătit pentru a se putea

întreţine.

Principalele teme prin care se promovează o imagine preponderent de tip incluziv pentru TINERI sunt

următoarele:

− oportunităţile pe care le au tinerii absolvenţi la angajare (mai ales organizarea de burse ale locurilor de

munc ă special pentru aceştia şi, de asemenea, organizarea de cursuri de formare profesională);

− campaniile antiviolen ţă promovate mai ales de către şi pentru tineri.





64646464

TOXICOMANI


-50.000

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

01/0

5/09

15/0

5/09

29/0

5/09

12/0

6/09

26/0

6/09

10/0

7/09

24/0

7/09

07/0

8/09

21/0

8/09

Incluziune

Excluziune

Media comunică foarte puţin mesaje referitoare la situaţia socială a persoanelor dependente de droguri şi se

axează pe problematica drogurilor în general şi mai ales pe cea a legalizării drogurilor uşoare. Gradul de vizibilitate

ridicat al acestor teme a fost sensibil ridicat prin iniţiativele unor politicieni care au propus şi, astfel, au introdus în

dezbaterea publică, tema legaliz ării drogurilor u şoare (şi a prostituţiei).

Mesajele care au promovat componenta incluziv ă a imaginii legate de TOXICOMANI sunt:

− campaniile antidrog ; acestea au înregistrat valori de imagine foarte ridicate atunci când mesajele antidrog

au fost asociate cu personalităţi sportive (fotbalişti precum Chivu şi Mutu);

− materiale de presă care au promovat închiderea magazinelor de plante halucinogene u şoare (weed

shops) (cea mai mare parte a imaginii incluzive pe această temă provine mai ales din materialele de presă

publicate în media locale).

Temele care au promovat cu precădere componenta excluziv ă a imaginii media a TOXICOMANILOR sunt:

− în media centrală predomină subiectele legate de lipsa de fonduri pentru asigurarea funcţionării clinicilor

de dezintoxicare sau a tratamentelor pentru persoanele dependente de droguri;

− la nivelul presei locale, subiectul predominant este cel al consumului de droguri u şoare (cazuri de tineri

care au ajuns la spital deoarece au cumpărat plante halucinogene de la magazinele care le vând legal etc.).





65656565


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

rges

Bih

or

Bis

trita

Bra

ila

Clu

j

Dam

bovi

ta

Dol

j

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

j

Hun

edoa

ra

Iasi

Mar

amur

es

Nat

iona

la

Nea

mt

Pra

hova

Sal

aj

Sat

u M

are

Tel

eorm

an

Tim

is

Vas

lui

Incluziune

Excluziune

Vizibilitatea în media a problemei pe care o reprezintă pentru tineri magazinele de droguri u şoare este de

aproape 10 ori mai mare în presa locală decât în media centrală. Practic, în presa locală nu există decât două

subiecte importante legate de droguri şi de TOXICOMANI:

1. Campaniile antidrog (derulate în multe dintre judeţele din ţară), care constituie principalul mesaj de tip

incluziv asociat cu această temă;

2. Problema drogurilor u şoare şi a magazinelor de plante halucinogene (temă de interes ridicat mai ales

în Iaşi), care reprezintă principalul mesaj de tip excluziv asociat cu această temă.

Cazul judeţului Iaşi este special din acest punct de vedere deoarece în acest judeţ media locală acordă un interes

extrem de ridicat temei drogurilor uşoare . Astfel, în media cu difuzare naţională (publicaţii centrale, radio, TV) au

apărut peste 130 de materiale referitoare la problematica drogurilor în general, în timp ce doar în Iaşi presa locală a

publicat aproape 70 de articole de presă pe tema drogurilor uşoare.

Peste 70% din imaginea problematicii drogurilor uşoare a fost promovată de media locală (în proporţie covârşitoare

în Iaşi) şi numai 30% din imaginea asociată cu această temă a fost promovată în media centrală.

De asemenea, este important de menţionat faptul că, mai ales în presa centrală (reviste, de cele mai multe ori) au

fost publicate materiale de presă cu o expunere extrem de bună care au asigurat o imagine foarte bună pentru

magazinele care vând plante halucinogene (ex: Forbes). Dimpotrivă, presa locală susţine ideea închiderii acestor

magazine şi duce o campanie prin care presează autorităţile locale să ia măsuri în acest sens (mai ales în Iaşi).





66666666

VÂRSTNICI


-100.000

0.000

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

01/0

5/20

09

15/0

5/20

09

29/0

5/20

09

12/0

6/20

09

26/0

6/20

09

10/0

7/20

09

24/0

7/20

09

07/0

8/20

09

21/0

8/20

09

Incluziune

Excluziune

Imaginea în media a VÂRSTNICILOR este inconsistentă. Ca şi categorie cu risc de excluziune socială,

VÂRSTNICII nu sunt suficient de mult comunicaţi în media. De cele mai multe ori media comunică despre vârstnici

doar dacă aceştia se află în alte situaţii de risc social (dacă sunt bolnavi, pensionari sau săraci).

VÂRSTNICII sunt o categorie extrem de puţin comunicată la nivelul presei centrale: 90% din imaginea media a

acestei categorii este comunicată în media locale şi numai 10% în media centrale.

Ilustrativ în acest sens (interesul scăzut alocat de media centrale pentru VÂRSTNICI) este şi faptul că singurul

material cu expunere media consistentă se referă la o familie de bătrâni săraci, rude ale preşedintelui Traian

Băsescu.





67676767


-100%

-80%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%A

lba

Ara

dA

rges

Bis

trita

Bot

osan

iB

raila

Bra

sov

Buz

auC

alar

asi

Car

asC

onst

anta

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

uned

oara

Iasi

Mar

amur

esN

atio

nala

Nea

mt

Pra

hova

Sal

ajS

atu

Mar

eS

ucea

vaT

eleo

rman

Tim

isT

ulce

aV

aslu

iV

ranc

ea

Incluziune

Excluziune

În media locale, principala temă asociată cu VÂRSTNICII este cea a căminelor / azilelor de bătrâni. Cea mai mare

parte a materialelor media se referă la teme care ţin de modul de funcţionare, de finanţarea sau investiţiile realizate

la centre de asistenţă pentru bătrâni.

În Botoşani, Suceava şi Tulcea imaginea negativă a fost determinată de subiecte precum:

− probleme apărute în asigurarea asistenţei în căminele de bătrâni;

− situaţia vârstnicilor care sunt abandonaţi de familie în spital şi lăsaţi să moară.

În Dâmboviţa, în schimb ponderea negativă şi excluzivă a imaginii asociate cu bătrânii este cauzată de un subiect

local: problemele apărute la două centre sociale (Gura Ocniţei şi Săcuieni). În câteva situaţii jurnaliştii au scris

materiale de presă negative la adresa modului în care autorităţile au administrat problemele din cele două centre

sociale.





68686868

Concluzii preliminare

NOTE:

1. Pentru o evaluare mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc

analizate, recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare.

2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte, concluziile

din acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată, ci este foarte probabil ca ele să fie valabile, ca

tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica

incluziunii sociale). În cazul concluziilor pe care le-am considerat aplicabile unor evenimente sau tipuri de media

specifice sau doar pentru intervalul analizat, vom menţiona că ele nu pot fi generalizate.

1. COPIII, ŞOMERII şi FEMEILE sunt grupurile sociale care au înregistrat cea mai ridicată vizibilitate în

media din punctul de vedere al imaginii media de tip incluziv.

Capital de imagine de tip incluziv

11425.95672.4

3254.73117.1

2770.62340.0

2173.42129.9

1759.21459.51428.5

1224.2690.4

480.9326.4251.7249.3178.4

0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000.0 12000.0

CopiiSomeriFemeiRomi

SaraciHomosexuali

RomaniDefavorizati

Tineri

Pers. HandicapToxicomaniAlte grupuri

DetinutiBolnavi

MaghiariVarstniciImigranti

Pensionari

2. Grupurile cu risc de excluziune socială a căror imagine de tip incluziv este cel mai puţin consistentă sunt

PENSIONARII, IMIGRANŢII şi VÂRSTNICII.





69696969

Capital de imagine de tip excluziv

19699.37151.6

6045.55304.4

2169.42168.0

1847.21622.4

1315.21197.91118.61015.0860.8680.5

258.493.841.731.1

0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0

CopiiFemei

SomeriRomi

RomaniAlte grupuri

SaraciDefavorizatiToxicomani

HomosexualiVarstnici

Pers. HandicapTineri

BolnaviDetinuti

ImigrantiMaghiari

Pensionari

3. Grupurile sociale a căror componentă excluziv ă a imaginii este mai intens comunicată în media sunt

COPIII, FEMEILE şi ŞOMERII. Cu alte cuvinte media transmite o imagine preponderent de tip excluziv pentru

aceste grupuri sociale. Astfel, imaginea COPIIILOR, FEMEILOR sau ȘOMERILOR pe care media o prezintă cu

insistenţă este axată mai ales pe subiecte sau teme în care aceste grupuri sociale apar ca victime ale unor acţiuni

de excluziune socială: abuzuri fizice sau psihice (mai ales în cazurile COPIILOR și FEMEILOR), accesul limitat la

resurse sociale (mai ales pentru ȘOMERI), situaţii de discriminare sau marginalizare (mai ales în cazul ROMILOR)

etc.





70707070

Tipologie imagine media / Grupuri cu risc de excluziune socială

1142

5.9

5672

.4

3254

.7

3117

.1

2770

.6

2173

.4

2129

.9

2340

.0

1224

.2

1428

.5

1759

.2

1459

.5

251.

7

480.

9

690.

4

326.

4

249.

3

178.

4

1969

9.3

6045

.5

7151

.6

5304

.4

1847

.2

2169

.4

1622

.4

1197

.9

2168

.0

1315

.2

860.

8

1015

.0

1118

.6

680.

5

258.

4

41.7

93.8

31.1

0.0

5000.0

10000.0

15000.0

20000.0

25000.0C

opii

Som

eri

Fem

ei

Rom

i

Sar

aci

Rom

ani

Def

avor

izat

i

Hom

osex

uali

Alte

gru

puri

Tox

icom

ani

Tin

eri

Per

s.H

andi

cap

Var

stni

ci

Bol

navi

Det

inut

i

Mag

hiar

i

Imig

rant

i

Pen

sion

ari

Incluziune

Excluziune

4. HOMOSEXUALII , SĂRACII sau TINERII constituie categorii sociale care sunt reprezentate în media cu o

componentă de imagine preponderent incluzivă. Astfel imaginea pe care media o comunică cu privire la aceste

grupuri sociale este preponderent una axată pe subiecte și teme care promovează integrarea socială a acestora.

5. Anumite grupuri sociale nu sunt identificate de media ca având risc de excluziune socială. În această

situaţie se află TINERII şi VÂRSTNICII.

6. Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt „invizibile” pentru media: imaginea acestora nu este

deloc sau extrem de puţin comunicată (eventual doar dacă se ivesc subiecte controversate sau care pot aduce

audienţă). În această situaţie se află HOMOSEXUALII, care sunt o categorie socială „invizibilă” în presa locală

(concluzia se aplică doar pentru presa scrisă locală). Cu alte cuvinte, presa local ă evit ă să scrie despre acest

grup cu risc de excluziune social ă. În aceeaşi situaţie se află şi TOXICOMANII (consumatorii dependenţi de

droguri) despre care media comunică extrem de puţin (se comunică, în general, despre problema consumului de

droguri, dar nu se comunică deloc despre problema socială a persoanelor care sunt dependente de consumul de

droguri).

7. Anumite teme sunt „invizibile” la un anumit nivel al media sau, în orice caz, extrem de localizate la nivel

geografic. De exemplu, tematica legată de magazinele de plante halucinogene (weed shops) este aproape exclusiv

o tematică a presei locale şi, mai precis, a presei locale din Iaşi. În rest, media nu comunică aproape nimic sau, în

orice caz, extrem de puţin această temă

Notă: această concluzie nu reprezintă o tendinţă a media ci ar putea fi infirmată în perioada următoare.





71717171

ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLU ZIUNE

SOCIALĂ

În urma analizei de imagine media realizate pe baza a peste 16.000 de materiale media, au fost identificate peste

60 de teme generale legate de problematica incluziunii sociale şi peste 400 de subiecte legate de aceste teme.

În funcţie de numărul de materiale media subsumate acestora, topul primelor 10 teme relevante pentru domeniul

incluziunii sociale este exprimat în graficul de mai jos:

Număr materiale media / Teme

30642815

18401045

535510476

422234231202202

164141

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Statistici somajIntegrare - someri

Copii - cazuri socialeCopii - integrareRomi - integrare

Ajutoare si prestatiiIntegrare - pers. Handicap

Probleme SASViolenta domestica

Femei - cazuri socialeDetinuti - integrare

Discriminare - romaniCazuri sociale / Saracie

Integrare - bolnavi

Pentru clarificare, am inclus în continuare şi o descriere a acestor teme (conţinutul comun al materialelor media

care au fost selectate în cadrul aceleiaşi teme):

Statistici şomaj

− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării situaţiei numărului de şomeri

(din judeţe sau din ţară), a numărului de persoane care sunt disponibilizate de la firme de stat sau private;

− majoritatea acestor articole au fost realizate pe baza datelor statistice sau a informărilor AJOFM în fiecare

judeţ (sau ANOFM la nivel naţional);

− în marea lor majoritate, aceste materiale de presă nu includ şi precizarea unor măsuri de incluziune socială

pentru şomeri (sunt prezentate aproape exclusiv situaţii de excluziune socială a şomerilor).

Integrare – şomeri

− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării acţiunilor sau programelor prin

care se facilitează angajarea şomerilor;

− au fost incluse aici inclusiv materialele de presă (de cele mai multe ori transmise de ANOFM sau AJOFM)

care au ca subiect anunţarea numărului de locuri disponibile pentru angajarea şomerilor în fiecare judeţ şi în





72727272

Bucureşti;

− au fost incluse aici materiale referitoare la măsuri de reconversie profesională şi/sau formare profesională

derulate fie de instituţii de stat fie de organizaţii private dedicate creşterii şanselor de integrare a şomerilor pe piaţa

muncii;

− au fost incluse în această temă şi materialele de presă referitoare la măsurile guvernamentale de creştere

a indemnizaţiilor de şomaj sau de creştere a duratei de indemnizare pentru şomeri;

− toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop

facilitarea angajării şomerilor sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale acestora precum şi a gradului de acceptare şi

integrare socială a lor.

Copii - cazuri sociale

− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării unor cazuri concrete de copii

care au fost supuşi celor mai diverse tipuri de agresiuni (maltratări sexuale, psihice etc), sau situaţii de

vulnerabilitate socială extremă (copii fără adăpost, neglijaţi de părinţi, abandonaţi sau fugiţi de acasă etc);

− în plus, au fost incluse în această temă articole cu subiecte legate de copii cu diverse boli sau în situaţii în

care au nevoie de asistenţă specială (medicală sau doar socială) (ex: copii bolnavi de autism, care suferă de ADHD

etc);

− majoritatea acestor articole de presă conţin nu numai descrieri ale acestor cazuri sociale ci şi descrieri ale

proiectelor, măsurilor, activităţilor, ajutoarelor sau asistenţei acordate de instituţii de stat, ONG-uri sau persoane

private copiilor care se află în aceste situaţii (aşadar, majoritatea conţin şi prezentarea unor măsuri de incluziune

socială);

− această temă se concentrează aşadar aproape exclusiv pe cazurile individuale pe care media le prezintă şi

care sunt legate de copii aflaţi în situaţii sociale critice.

Copii – integrare

− temă care se referă la măsuri luate de organisme ale statului, de ONG-uri sau de mediul privat pentru a

minimiza efectele excluziunii sociale la care sunt supuşi copiii;

− principalele subiecte care au fost subsumate acestei teme au fost:

a) Situaţia adopţiilor în România

− subiecte referitor la intenţia autorităţilor de modificare a legislaţiei pentru facilitarea adopţiilor

copiilor de către familiile din România (scurtarea timpului necesar pentru formalităţi)

− subiecte legate de modul în care instituţiile şi organismele politice europene şi non-europene

(SUA) privesc problema adopţiilor copiilor din România

b) Integrare copii asistaţi

− subiecte care se referă la programe şi măsuri de integrare copiilor care se află în asistenţa





73737373

statului (orfani, copii cu handicap etc); aici au fost incluşi şi copiii care sunt îngrijiţi de asistenţi maternali

− de asemenea, au fost incluse şi materiale de presă referitoare la acţiuni de ajutorare a acestor

copii din partea unor ONG-uri, persoane fizice sau organizaţii private

− au fost incluse aici şi materialele de presă care au avut ca subiect acordarea de indemnizaţii

pentru creşterea copiilor (mai ales situaţia mamelor care au gemeni şi care au obţinut în instanţă şi, ulterior, prin

lege, acordarea de indemnizaţii de creştere a copilului pentru fiecare dintre copii)

c) Integrare copii emigranţi români

− subiecte care se referă la iniţiative de realizare a unor programe de ajutorare a copiilor ai căror

părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare (realizare de centre speciale de găzduire a acestora pe timpul vacanţei

sau după ore, în timpul anului şcolar, trimiterea lor în tabere şcolare etc.)

− a fost inclus aici şi subiectul legat de iniţiativa legislativă prin care se pune în atenţia părinţilor

care doresc să plece în străinătate la muncă pe o perioadă mai mare de timp să îşi lase copii în grija unei persoane

din familie, respectându-se anumite condiţii pentru îngrijirea copiilor

- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea

copiilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale

acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare sociale a copiilor.

Romi – integrare

− această temă se referă mai ales la programe şi activităţi de incluziune socială (de integrare pe piaţa

muncii, locativă, de luare în evidenţa populaţiei, de formare profesională, de asigurare de infrastructură socială etc.)

a romilor

− materialele media relevante pentru această temă au ca subiect programele complexe de integrare a

romilor ca grup social în general (nu doar a femeilor rome sau a copiilor romi de exemplu)

− articolele de presă subsumate acestei teme se referă la subiecte precum:

- investiţii locale pentru construirea de locuinţe pentru romi, de utilităţi pentru comunităţile de romi

(drumuri, băi publice etc.)

- programe cu finanţare europeană care au ca scop incluziunea comunităţilor de romi în general

- iniţiative prin care se realizează cărţi de identitate pentru romi

- programe de mediere între romi şi comunităţile locale (inclusiv articole referitoare la înfiinţarea

posturilor / ocuparea / pregătirea persoanelor care au funcţii de mediere pentru comunităţile de romi la nivelul

administraţiilor locale)

- manifestări şi activităţi ale comunităţilor rome

- programe de formare profesională pentru romi

- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea





74747474

romilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale

acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare socială şi nediscriminare a romilor

Ajutoare şi presta ţii sociale

• această temă se referă la materialele media care au ca subiect activitatea unităţilor din teritoriu

responsabile pentru activitatea de asistenţă socială şi prestaţii sociale pentru persoanele defavorizate

• această temă include şi materiale de presă referitoare la acţiuni de caritate şi de ajutorare cu bani, hrană

sau haine desfăşurate de organizaţii private sau persoane fizice în sprijinul persoanelor sărace sau al altor categorii

defavorizate

Integrare – persoane cu handicap

• această temă se referă la materialele media care au ca subiect acţiuni, programe care vizează integrarea

socială a persoanelor cu handicap

• în cadrul acestei teme au fost incluse, de exemplu, materiale media referitoare la donaţii pentru persoanele

cu handicap, acordarea de indemnizaţii pentru acestea, iniţiative legislative care vin în sprijinul persoanelor cu

handicap, organizarea de burse ale locurilor de muncă special pentru persoanele cu handicap, cursuri de formare

profesională etc.

Probleme SAS

• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii expun situaţii de criză, probleme,

disfuncţionalităţi care au apărut în sistemul de asisten ţă social ă (SAS)

• în această temă au fost incluse materiale referitoare la problemele care apar în instituţiile de ocrotire a

copilului sau a persoanelor defavorizate, în centrele de asistenţă socială sau în derularea unor programe de

incluziune socială ca urmare a subfinanţării din sistem

• de asemenea, în această temă au fost incluse toate cazurile de disfuncţionalitate, abuz etc. Identificare de

jurnaliști în sistemul de asistenţă socială.

Violen ţa domestic ă

• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii se referă la problema violenţei domestice

• materiale referitoare la campaniile sau măsurile de incluziune socială puse în practică în beneficiul

persoanelor care sunt cel mai frecvent victime ale violenţei domestice (femei, copii, vârstnici)

Femei - cazuri sociale

• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii sociale grave în care s-au aflat femei

ca urmare a abuzurilor fizice, sexuale sau a traficului de persoane, maltratării, discriminării sau a oricăror alte

situaţii de excluziune socială





75757575

• această tematică nu subsumează şi materiale de presă referitoare la campanii pentru promovarea egalităţii

de şanse sau pentru combaterea violenţei domestice sau a traficului de persoane; pentru aceste subiecte au fost

create teme separate

Deţinu ţi – integrare

• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la programele derulate pentru facilitarea

reintegrării sociale a deţinuţilor şi eliminarea stigmatizării sociale a acestora;

• au fost incluse aici materiale media referitoare la acţiuni desfăşurate în închisori (concerte, piese de teatru

etc.), programe de formare profesională pentru deţinuţi, programe de muncă pentru deţinuţi etc.

Discriminare – români

• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii de discriminare a românilor aflaţi peste

hotare

• în această temă au fost incluse materialele media referitoare la acţiunile sau declaraţiile xenofobe faţă de

români ale politicienilor sau ale unor grupuri din alte state (Italia, Germania, Marea Britanie etc.), articole referitoare

la cazurile în care românii plecaţi la muncă devin „sclavi” (nu le sunt respectate drepturile fundamentale), cele care

au ca subiect discriminarea la care sunt supuşi românii în unele state ale UE (Italia, Spania etc)

Cazuri sociale / S ărăcie

• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect prezentarea unor cazuri sociale în care

diverse persoane sau grupuri sunt afectate de sărăcie.

Integrare - bolnavi HIV/SIDA

• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect campaniile promovate de diverse

organisme şi instituţii de stat sau private pentru promovarea drepturilor persoanelor infectate cu HIV / SIDA şi care

promovează destigmatizarea socială a acestora

***





76767676

Capital de imagine media / Teme

23113.8

6280.4

6017.7

5540.4

5498.0

2473.1

2199.6

1739.3

1506.7

1379.7

1244.3

965.3

914.6

591.6

0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0


Statistici somaj


Copii - integrare

Integrare - someri

Discriminare - romani

Romi - integrare

Violenta domestica

Ajutoare si prestatii sociale

Integrare - pers. Handicap

Cazuri sociale / Saracie

Integrare - bolnavi HIV/SIDA

Probleme SAS

Detinuti - integrare

C

Din punctul de vedere al capitalului de imagine media asociat cu aceste teme, tema care are cel mai ridicat impact

în media este Copii – cazuri sociale . Următoarele teme care au înregistrat o vizibilitate şi un impact în media

considerabile au fost Statistici şomaj , Femei – cazuri sociale , Copii – integrare , Integrare şomeri .

Este important de subliniat faptul că pentru mass-media din România COPIII reprezintă subiectul care are o

vizibilitate maximă, o expunere extrem de intensă şi un impact maxim.

În continuare sunt prezentate detalii pentru primele trei teme:

Tema Copii – cazuri sociale

Tema Copii – cazuri sociale este intens promovată în media iar publicul este expus la un nivel extrem de ridicat la

imaginea copiilor victime ale actelor de abuz sau de excluziune socială. Impactul extrem de ridicat al acestei teme

în media este ilustrat de faptul că un sfert din imaginea întregului domeniu al incluzi unii sociale provine din

aceast ă tematic ă.

Alte date relevante pentru descrierea modului în care media comunică această temă:

• tema a fost identificată în peste 1580 de materiale de presă

• 85% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în cotidiene

• 91% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrală

• tema promovează o imagine preponderent excluziv ă a copilului (73% din imaginea media acestei teme

se referă la copii ca victime sau aflaţi în situaţii de excluziune socială, mai ales abuzuri fizice)

• peste 23% dintre materialele asociate cu această temă au ca subiect abuzuri sexuale ale căror victime au





77777777

fost copiii

• în termeni de capital de imagine media însă, peste 31% din imaginea temei provine din materiale de presă

referitoare la abuzuri sexuale suferite de copii

• 57% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în tabloide (Libertatea, Click,

Cancan etc) şi numai 35% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene

Subiectele care au avut cel mai ridicat grad de vizibilitate au fost:

− cazul de pedofilie în care au fost implicate câteva persoane publice (cel mai cunoscut fiind stilistul Marian

Dârţă)

− cazuri de copii abandonaţi sau daţi dispăruţi

− cazul unui tată care şi-a ucis fiica de 3 ani

− cazul Teodosian (copilul de 13 ani care şi-a ucis mama cu lovituri de ciocan)

− situaţia copiilor cu autism

Aceste subiecte cumulate înseamnă aproape 35% din întreaga imagine media a acestei teme.

Tema Statistici şomaj

Tema Statistici şomaj a fost promovată intens în media şi a înregistrat valori de imagine extrem de importante.

Această temă a fost menţionată în peste 2600 de materiale de presă (şi peste 340 de materiale la radio şi TV) însă

capitalul săi de imagine, impactul său în media a fost mult mai redus decât cel al temei Copii -cazuri sociale.


• 65% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi

numai 35% din materialele publicate în presa locală

• 93% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în

cotidiene

• această temă promovează o imagine preponderent excluziv ă pentru şomeri (60% din imaginea media

acestei teme se referă la şomeri aflaţi în situaţii de excluziune socială)

• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a şomerilor s ăraci

care au emigrat în UE

• 73% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene generaliste şi numai

16% provine din cotidiene de tip tabloid





78787878

Tema Femei – cazuri sociale

Imaginea temei Femei – cazuri sociale este aproape la fel de intens promovată în media ca şi cea referitoare la

şomaj.


• 97% din imaginea media a cestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi

numai 3% din materialele publicate în presa locală

• 81% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în

cotidiene

• această temă promovează o imagine preponderent excluziv ă pentru femei (78% din imaginea media

acestei teme se referă la femei aflate în situaţii de excluziune socială)

• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a femeilor care au

fost supuse abuzurilor sexuale (inclusiv prostituţie)

• 81% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene de tip tabloid şi

numai 10% provine din cotidiene generaliste

**

Tipologie imagine media / Teme

3537.4

1822.9

16791.6

1101.5

941.5

264.2

852.5

1024.6

1278.2

4714.7

100.9

2307.1

3617.1

6295.0

4426.6

1118.0

1237.7

713.2

83.4

381.3

1329.6

490.5

0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000.0

12000.0

14000.0

16000.0

18000.0

Statistici somaj

Integrare - someri


Copii - integrare

Romi - integrare



Probleme SAS

Violenta domestica


Detinuti - integrareIncluziune

Excluziune

Componenta excluziv ă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:

− Statistici şomeri

− Copii – cazuri sociale





79797979

− Probleme SAS (sistem asistenţă socială)

− Femei – cazuri sociale

− Violenţă domestică

În aceste cazuri, temele respective transmit o imagine preponderent excluzivă în care grupurile cu risc social care

sunt subiectul acestora (respectiv şomerii, copiii sa femeile) sunt comunicate mai ales în asociere cu imagini şi

mesaje în care acestea apar în poziţii de victime, de persoane sau grupuri care suportă discriminări sau care nu pot

accede la drepturi sau situaţii sociale decente.

Componenta incluziv ă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:

− Copii – integrare

− Ajutoare şi prestaţii sociale

− Deţinuţi – integrare

Aceste teme transmit preponderent o imagine prin care grupurile sociale care sunt subiectele materialelor de presă

sunt prezentate ca fiind subiectul unor procese de integrare, de inserţie socială sau de suport social.

EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE

Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA MAI 2009

0500

100015002000250030003500400045005000

Teme

Statis

tici s

omaj

Integ

rare

- som

eri

Copii -

cazu

ri soc

iale

Copii -

integ

rare

Romi -

integ

rare

Ajutoa

re si

pres

tatii s

ocial

e

Integ

rare

- per

s. Han

dicap

Proble

me S

AS

Violen

ta do

mestic

a

Femei

- caz

uri so

ciale

Detinu

ti - in

tegra

re

Discrim

inare

- rom

ani

Cazur

i soc

iale

/ Sar

acie

Integ

rare

- bo

lnavi

HIV/S

IDA

Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă





80808080

Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IUNIE 2009

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Teme

Statist

ici so

maj

Integ

rare -

som

eri

Copii -

cazu

ri soc

iale

Copii -

integ

rare

Romi -

integ

rare

Ajutoa

re si

pres

tatii s

ocia

le

Integ

rare

- per

s. Han

dicap

Proble

me S

AS

Violen

ta do

mestic

a

Femei

- caz

uri so

ciale

Detinu

ti - in

tegra

re

Discrim

inare

- rom

ani

Cazur

i soc

iale

/ Sar

acie

Integ

rare

- bo

lnavi

HIV/S

IDA


Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IULIE 2009

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Teme

Statist

ici so

maj

Integ

rare

- som

eri

Copii -

cazu

ri soc

iale

Copii -

integ

rare

Romi -

integ

rare

Ajutoa

re si

pres

tatii s

ocia

le

Integ

rare

- per

s. Han

dicap

Proble

me S

AS

Violen

ta do

mestic

a

Femei

- caz

uri so

ciale

Detinu

ti - in

tegra

re

Discrim

inare

- rom

ani

Cazur

i soc

iale

/ Sar

acie

Integ

rare

- bo

lnavi

HIV/S

IDA






81818181

Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA AUGUST 2009

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Teme

Statist

ici so

maj

Integ

rare -

som

eri

Copii -

cazu

ri soc

iale

Copii -

integ

rare

Romi -

integ

rare

Ajutoa

re si

pres

tatii s

ocia

le

Integ

rare

- per

s. Han

dicap

Proble

me S

AS

Violen

ta do

mestic

a

Femei

- caz

uri so

ciale

Detinu

ti - in

tegra

re

Discrim

inare

- rom

ani

Cazur

i soc

iale

/ Sar

acie

Integ

rare

- bo

lnavi

HIV/S

IDA


Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA SEPTEMBRE 2009

0

500

1000

1500

2000

2500

Teme

Statis

tici s

omaj

Integ

rare

- som

eri

Copii -

cazu

ri soc

iale

Copii -

integ

rare

Romi -

integ

rare

Ajutoa

re si

pres

tatii s

ocial

e

Integ

rare

- per

s. Han

dicap

Proble

me S

AS

Violen

ta do

mestic

a

Femei

- caz

uri so

ciale

Detinu

ti - in

tegra

re

Discrim

inare

- rom

ani

Cazur

i soc

iale

/ Sar

acie

Integ

rare

- bo

lnavi

HIV/S

IDA






82828282

TEME: ANALIZA DETALIATA

Copii – cazuri sociale

Capital de imagine media incluziv vs excluziv

Tema: Copii - cazuri sociale

0.050.0

100.0150.0200.0250.0300.0350.0400.0450.0500.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune

Statistici somaj


Tema: Statistici somaj

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune





83838383

Femei – cazuri sociale


Tema: Femei - cazuri sociale

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune

Copii – integrare


Tema: Copii - integrare

0.010.020.030.040.0

50.060.070.080.090.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune





84848484

Integrare – someri


Tema: Integrare șomeri

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune

Discriminare – romani


Tema: Discriminare romani

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune





85858585

Romi – integrare


Tema: Romi - integrare

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune

Violenta domestica


Tema: Violenta domestica

0.02.04.06.08.0

10.012.014.016.018.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune





86868686



Tema: Ajutoare si prestatii sociale

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune

Integrare – pers. Handicap


Tema: Integrare persoane cu handicap

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Alb

aA

rad

Arg

esB

acau

Bih

orB

istri

taB

otos

ani

Bra

ilaB

raso

vB

uzau

Cal

aras

iC

aras

Clu

jC

onst

anta

Cov

asna

Dam

bovi

taD

olj

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

mita Iasi

Mar

amur

esM

ehed

inti

Mur

esN

eam

tO

ltP

raho

vaS

alaj

Sat

u M

are

Sib

iuS

ucea

vaTe

leor

man

Tim

isTu

lcea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Excluziune

Incluziune





87878787

MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIALĂ

Mass-media pot influenţa direct modul în care sunt comunicate către public imagini, valori, atitudini faţă de

problemele referitoare la incluziunea socială sau faţă de grupurile cu risc de excluziune socială.

Astfel, mass-media constituie unul dintre instrumentele importante de promovare a stereotipurilor sociale , a

formelor de discriminare şi a atitudinilor de excluziune a societăţii faţă de anumite grupuri sau în anumite situaţii. În

acelaşi timp însă, mass-media este şi unul dintre instrumentele importante de transmitere a mesajelor de tip

incluziv , non-discriminatorii.

În acest sens, mass-media nu doar că transmit o anumită imagine referitor la problemele legate de problematica

incluziunii sociale ci contribuie şi la formarea acestei imaginii. Nu este doar un mijloc de comunicare a incluziunii /

excluziunii sociale ci şi un factor care contribuie la definirea problematicii de incluziune sau de excluziune socială.

În urma analizei media realizate, am identificat două perspective din care mass-media poate funcţiona ca şi factor

de incluziune sau excluziune:

1. Prin selec ţia mesajelor (media este cea care propune audienţei care sunt acele mesaje care sunt

comunicate în mod deosebit: cele de tip incluziv sau cele de tip excluziv; de asemenea, media este cea care

propune semnificaţii incluzive sau excluziv pentru concepte sociale sau pentru grupuri sociale; media propune

etichetări sau aprecieri care pot fi, de asemenea, de tip incluziv sau excluziv etc)

2. Prin mecanisme de promovare proprii a componentelor de tip incluziv sau excluziv pentru grupurile

sociale (media pot utiliza instrumente şi mecanisme proprii prin care poate influenţa percepţia audienţei asupra

problematicilor legate de incluziune sau excluziune socială; media pot alege dacă să comunice sau nu un anumit

subiect sau accentul care este pus pe comunicarea imaginii unui anumit grup social)

Este important de menţionat faptul că atitudinea excluzivă a media faţă de un anumit subiect sau grup social nu se

manifestă doar prin articole de presă negative referitoare la subiectul respectiv. Uneori articolele negative la adresa

unui subiect sau grup social pot constitui de fapt promovarea unei imagini de tip incluziv.

Câteva exemple în acest sens pot fi următoarele:

Subiect material media Grup social vizat Tip imagine media promovată Articol critic (ton negativ ) legat

de faptul că pensionarilor nu li se distribuie în mod corect biletele

pentru tratament

Pensionari Componenta predominant ă a imaginii pensionarilor este incluziv ă (pensionarii au dreptul la aceste bilete dar autorit ăţile

le îngr ădesc accesul) Articol cu ton apreciativ la

adresa autorităţilor (ton pozitiv) legat de faptul că romilor li s-au

construit locuinţe noi la marginea oraşului, într-un spaţiu îngrădit,

unde au toate facilităţile

Romi Componenta predominant ă a imaginii romilor este una excluziv ă (deoarece

autorul materialului laud ă o ini ţiativ ă de segregare a romilor, de excludere

social ă a acestora)





88888888

MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Cel mai simplu şi mai uşor de identificat mod prin care media se impune ca factor de incluziune sau de excluziune

socială este cel legat de modul în care media comunic ă mesajele sociale.

Astfel, în urma analizei media realizate au fost identificate două modalităţi principale prin care media impune

perspective de tip incluziv sau excluziv atunci cân d îşi comunic ă mesajele :

1. Mesaje neutre în care se folosesc concepte inclu zive sau excluzive

Media poate transmite mesaje care, din punctul de vedere al conţinutului, sunt chiar de tip incluziv însă, prin

folosirea unor termeni excluzivi, se transmite, dimpotrivă, o imagine de tip excluziv.

Exemplu: Titlul unui material media analizat a fost “Boschetară înjunghiată”; teoretic acest material ar fi fost de tip

incluziv dacă autorul nu ar fi folosit termenul de “boschetar” care este, în sine, un concept depreciativ, excluziv, la

adresa unor persoane care nu au locuinţă.

2. Mesaje care promoveaz ă manifest o atitudine incluziv ă sau excluziv ă

Jurnaliştii pot transmite, în mod manifest, opinii, interpretări de tip excluziv. De cele mai multe ori acest tip de situaţii

se regăsesc în materialele „de opinie” (editoriale, articole de fond, emisiuni de autor etc) şi exprimă părerea

personală a autorului respectiv.

Exemplu: Un material de presă în care autorul susţine în mod direct că politicile de integrare a romilor ca minoritate

aduc deservicii şi pun majoritatea într-o poziţie de inferioritate.

Cele mai frecvente concepte cu semnificaţie excluzivă folosite de media în materialele difuzate sunt:

Grup risc de excluziune socială Termen excluziv utilizat de media Persoane fără adăpost Cerşetori (în anumite contexte)

Milogi Boschetari Aurolaci

Emigranţi români în UE Căpşunari (folosit chiar şi pentru cei care lucrează legal în construcţii sau în domeniul financiar, de exemplu)

Deţinuţi Puşcăriaşi (denumiţi astfel după eliberare) Romi Ţigani (numai în anumite contexte; teremenul ţigan nu este unul

folosit doar în contexte excluzive) Ciori (mai rar folosit, dar întâlnit în media)

Femei Curve (pentru femei care practică prostituţia; frecvent utilizat în cotidienele de tip tabloid)

Homosexuali Bulangii (doar în publicaţii precum România Mare) Feti ţe

Rapoartele lunare de analiză de fond conţin şi exemple (scan-uri ale materialelor de presă în care au fost

identificate mesaje manifest excluzive la adresa acestor grupuri cu risc social de excluziune).





89898989

MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Mass-media poate să determine caracteristica incluzivă sau excluzivă a unui mesaj fără a interveni, a prima

vedere, asupra conţinutului acestuia.

Sunt cel puţin două modalităţi prin care mass – media poate utiliza mecanisme proprii pentru a interveni asupra

imaginii incluzive sau excluzive legate de un anumit mesaj:

1. Accentuarea subiectelor

2. Modalit ăţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului

1. Accentuarea subiectelor

Media are puterea de a scoate în evidenţă evenimente sau ştiri de o anumită factură sau cu un anumit subiect şi,

dimpotrivă, de a nu expune deloc anumite ştiri sau subiecte. Prin comunicarea acestora către public media oferă o

realitate care poate fi uneori sensibil alterată: cu unele ştiri extrem de mult expuse iar altele pur şi simplu trecute cu

vederea.

Exemplu: Un exemplu ilustrativ de exagerare a unor evenimente de către media este şi cel legat de modul în care

televiziunile au comunicat cutremurul din România din luna aprilie. În acel moment a avut loc un cutremur relativ

obişnuit pentru România însă televiziunile au „forţat” expunerea acestei ştiri, au indus un o imagine de panică în

rândul telespectatorilor şi, nu în ultimul rând, astfel au înregistrat audienţe cu până de 7 ori mai ridicate decât cele

de dinaintea cutremurului.

Ulterior CNA chiar a transmis avertismente unor televiziuni în acest sens şi le-a

acuzat că au exagerat expunerea şi tonul jurnalistic asociat cu acest eveniment şi

au indus o stare de panică nejustificată către privitori.

În cazul presei scrise, acest procedeu constă în expunerea materialului care se

doreşte a fi scos în evidenţă pe prima pagină, cu fotografii, cu titluri cu caractere

disproporţionat de mari.

În exemplul alăturat, prima pagină a unui cotidian de tip tabloid din România (Click )

publică în 6 august un material pe prima pagină referitor la faptul că o fată care era

internată într-un centru de copii şi care practica prostituţia era bănuită că este

infectată cu HIV / SIDA.





90909090

Titlul este „Bombă SIDA la casa de copii” (titul materialului este mai mare decât titlul cotidianului!!). Iar numele

materialului în pagina de interior era „Curva de la casa de copii are SIDA”.

Expunerea media pe care a înregistrat-o un astfel de material a fost extrem de ridicată. De asemenea, prejudiciul

de imagine pe care un astfel de material îl aduce fetei în cauză care se afla într-o situaţie socială extrem de gravă

nu a f ăcut decât s ă accentueze mesajele de excluziune , de discriminare la adresa acesteia.

Acest caz este, fără îndoială, o situaţie socială deosebită, un caz critic care merita atenţia media aşa cum, de altfel,

au scris despre acest caz şi alte publicaţii. Însă foarte puţine dintre acestea au folosit în asemenea măsură acest

caz pentru a-l transforma într-un subiect „de audienţă”. Şi, de asemenea, în foarte puţine cazuri, victima a devenit

atât de repede obiectul stigmatizării şi discriminării sociale (ca persoană infectată cu HIV / SIDA).

COPIII şi ŞOMERII sunt grupurile sociale faţă de care media foloseşte cel mai frecvent acest tip de supraexpunere

a subiectelor în vederea fructificării la maxim a impactului ştirii şi, astfel, a creşterii audienţei.

2. Modalităţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului

Mass-media poate influenţa modul în care comunică un subiect sau un anumit grup cu risc de excluziune media

doar prin modul în care îl expune.

Un astfel de exemplu îl poate constitui un material difuzat la TV referitor la concertul Madonnei din Bucureşti.





91919191

Scriptul materialului difuzat în data de 28 august a.c. este prezentat mai jos:

Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment) ...Aseară, în Parcul Izvor, au fost peste 70.000 de oameni. Nu toţi au fost însă încântaţi de spectacolul oferit de Madonna şi trupa ei. A existat chiar şi un moment în care diva a fost huiduită atunci când a vorbit publicului de discriminarea la adresa romilor... [Titlu ecran: Show Show Show Show şi nu prea cu Madonna ]

Diva pop a urcat pe scena amplasată în Parcul Izvor şi a dat startul show-ului cu piesa “Candy Shop”. Aşa cum a promis, Madonna a cântat la Bucureşti şi muzică ţigănească. Momentul a fost foarte a apreciat de publicul român însă nu şi mesajul cântăreţei de după. [Titlu ecran: Show şi nu prea cu Madonna]

“…It has been brought to my attention, that there is a lot of discrimination against Romanies and Gypsies in general in Eastern Europe – it made me feel very sad. We don’t believe in discrimination, we believe in freedom and equal rights for everyone…”





92929292

[Declaraţii spectatori la concert]

...luaţi ciorile şi gunoaiele...

...cred că a fost spectacol pentru Europa de Est, pentru români, pentru...

...nu ne-am aşteptat să aibă o diversitate aşa de mare...şi faptul că a atins şi partea asta de

spanioli...de gypsy ca să spunem aşa...

Oribil!...Pentru că indirect ne-a cam făcut ţigani printr-o melodie şi prin discursul scurt pe care l-a

ţinut.

Nasol! Cel mai slab pe care l-am văzut în ultimii 5 ani. (Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v----a plăcut?)a plăcut?)a plăcut?)a plăcut?) Lecţiile de

discriminare cu ţiganii.

[Final material]





93939393

În acest material jurnalistul nu a intervenit cu aproape nici un fel de comentariu. Practic, s-a limitat să „decupeze”

declaraţii ale „oamenilor de pe stradă”. Aceste opinii însă au fost şi intens excluzive, chiar rasiste la adresa romilor.

Astfel, a existat cel puţin o replică a unui spectator de la concert (a cărui figură nici nu apare foarte clar în cadru)

care a spus “...luaţi ciorile şi gunoaiele...”. Şi redactorul respectiv a ales să includă respectiva remarcă în materialul

difuzat pe post fără să facă nici un fel de comentariu în acest sens.

Aşadar, media nu a făcut nici un fel de comentariu excluziv referitor la romi în schimb a selectat opinii

discriminatorii, de tip excluziv al unor cetăţeni, a permis difuzarea pe post a unor remarci cu evidente tente rasiste

şi, mai grav, a încercat să lase impresia că aceste opinii sunt reprezentative pentru toţi cei care au participat la

concert.

De aceea, prin modul în care au fost selectate opiniile unor spectatori, imaginea pe care acest material o transferă

către public este o imagine preponderent excluziv ă la adresa romilor .





94949494

HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE

Unul dintre obiectivele importante ale analizei a fost acela de a stabili dacă există deosebiri la nivel de judeţ în ceea

ce priveşte modul în care media comunică subiecte, teme legate de problematica excluziunii sociale.

De asemenea, am fost interesaţi să aflăm cum comunică media locale grupurile cu risc de excluziune socială

analizate şi să comparăm aceste rezultate cu cele înregistrate pentru media centrale.

În plus, un alt obiectiv al acestei cercetări a fost acela de a stabili ponderea mesajelor incluzive raportate la cele

preponderent excluzive în media. În harta prezentată mai sus se prezintă ponderea imaginii media incluzive în

media locale pentru fiecare judeţ în parte.

Judeţele în care ponderea imaginii incluzive este predominantă sunt: Vaslui, Buzău sau Caraş – Severin. Judeţele

în care ponderea imaginii de tip incluziv este mai redusă sunt: Alba, Iaşi sau Galaţi.

În cazul presei centrale a fost identificată ponderea cea mai scăzută a imaginii de tip incluziv : numai 42% din

imaginea media referitoare la problemele sociale a fost de tip incluziv (aşadar presa centrală este preponderent

excluziv ă).





95959595

**

Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă

(Presa scrisă / Puncte media)

47160.733877.5

-10000 0 10000 20000 30000 40000 50000

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Nationala Incluziune

Nationala Excluziune

Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv

Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , femei

Mesaje preponderent incluzive: săraci , homosexuali, tineri

Mesaje preponderent excluzive: copii , femei , romi





96969696

ALBA



46.534.3

-10 0 10 20 30 40 50

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Alba Incluziune

Alba Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, persoane cu handicap , romi

Mesaje preponderent excluzive: pensionari , femei , şomeri , vârstnici





97979797

ARAD



94.7178.3

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Arad Incluziune

Arad Excluziune

Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv

Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, persoane cu handicap, tineri

Mesaje preponderent incluzive: copii , bolnavi, şomeri , tineri

Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, homosexuali,





98989898

ARGES



259.9425.4

-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Arges Incluziune

Arges Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, femei

Mesaje preponderent incluzive: copii , femei , deţinu ţi, pensionari, persoane cu

handicap, vârstnici, toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: -





99999999

BACAU



229.8232.9

-50 0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Bacau Incluziune

Bacau Excluziune

Imaginea preponderentă în media: echilibrat

Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii

Mesaje preponderent incluzive: copii , deţinu ţi, romi, tineri

Mesaje preponderent excluzive: femei, pensionari, s ăraci,





100100100100

BIHOR



125.5269.0

0 50 100 150 200 250 300

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Bihor Incluziune

Bihor Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, tineri, romi

Mesaje preponderent incluzive: femei , şomeri, tineri, s ăraci

Mesaje preponderent excluzive: romi





101101101101

BISTRITA



127.4129.0

0 20 40 60 80 100 120 140

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Bistrita Incluziune

Bistrita Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci , şomeri, copii,

Mesaje preponderent incluzive: femei , şomeri, tineri, toxicomani, copii

Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, s ăraci,





102102102102

BOTOSANI



148.8154.1

-40 -20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Botosani Incluziune

Botosani Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii,

Mesaje preponderent incluzive: săraci






103103103103

BRAILA



46.095.9

-20 0 20 40 60 80 100 120

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Braila Incluziune

Braila Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, deţinu ţi, pensionari, tineri,

persoane cu handicap

Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, copii





104104104104

BRASOV



72.069.5

-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Brasov Incluziune

Brasov Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: tineri , şomeri

Mesaje preponderent incluzive: copii, bolnavi, s ăraci, vârstnici

Mesaje preponderent excluzive: pensionari





105105105105

BUZAU



25.661.6

0 10 20 30 40 50 60 70

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Buzau Incluziune

Buzau Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, persoane cu handicap, tineri

Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap , romi, şomeri






106106106106

CALARASI



51.775.3

-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Calarasi Incluziune

Calarasi Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci, şomeri, copii, defavoriza ţi

Mesaje preponderent incluzive: copii , persoane cu handicap, s ăraci

Mesaje preponderent excluzive: pensionari, vârstnici





107107107107

CARAS SEVERIN



9.622.3

0 5 10 15 20 25

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Caras Severin Incluziune

Caras Severin Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: femei , persoane cu handicap, tineri, şomeri

Mesaje preponderent excluzive: defavoriza ţi, pensionari, vârstnici





108108108108

CLUJ



170.1194.9

-50 0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Cluj Incluziune

Cluj Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii, s ăraci

Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , femei , persoane cu handicap,

toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: pensionari, romi





109109109109

CONSTANTA



55.392.9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Constanta Incluziune

Constanta Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii

Mesaje preponderent incluzive: copii , femei, tineri

Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, imigran ţi, săraci, vârstnici





110110110110

COVASNA



19.531.7

0 5 10 15 20 25 30 35

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Covasna Incluziune

Covasna Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, femei, defavoriza ţi

Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , copii , romi






111111111111

DAMBOVITA



112.2188.6

-50 0 50 100 150 200

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Dambovita Incluziune

Dambovita Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, s ăraci

Mesaje preponderent incluzive: copii , persoane cu handicap , tineri , toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, defavoriza ţi, femei





112112112112

DOLJ



156.0202.1

0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Dolj Incluziune

Dolj Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, tineri

Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , persoane cu handicap , toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi





113113113113

GALATI



96.686.0

-20 0 20 40 60 80 100 120

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Galati Incluziune

Galati Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , persoane cu handicap , toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi, şomeri





114114114114

GIURGIU



38.265.5

0 10 20 30 40 50 60 70

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Giurgiu Incluziune

Giurgiu Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, defavoriza ţi

Mesaje preponderent incluzive: copii , defavoriza ţi, şomeri, s ăraci

Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap, femei, romi, toxicomani





111111115555

GORJ



161.2182.6

-50 0 50 100 150 200

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Gorj Incluziune

Gorj Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: romi , şomeri

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, s ăraci, tineri, toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: bolnavi





116116116116

HARGHITA



75.8115.7

0 20 40 60 80 100 120 140

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Harghita Incluziune

Harghita Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: romi , şomeri

Mesaje preponderent incluzive: săraci, s ăraci






117117117117

HUNEDOARA



321.8350.7

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Hunedoara Incluziune

Hunedoara Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , săraci , romi , şomeri

Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, copii, tineri

Mesaje preponderent excluzive: romi, s ăraci





118118118118

IALOMITA



6.37.1

-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Ialomita Incluziune

Ialomita Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , pensionari , romi , tineri

Mesaje preponderent incluzive: săraci

Mesaje preponderent excluzive: copii , şomeri , defavoriza ţi





119119119119

IASI



989.2861.4

0 200 400 600 800 1000 1200

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Iasi Incluziune

Iasi Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii

Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi,

Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap , pensionari , români,

toxicomani





120120120120

MARAMURES



292.8328.9

-50 0 50 100 150 200 250 300 350

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Maramures Incluziune

Maramures Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , copii

Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi, săraci, tineri, toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi, romi





121121121121

MEHEDINTI



24.439.7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Mehedinti Incluziune

Mehedinti Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: copii, romi, s ăraci, şomeri

Mesaje preponderent excluzive: tineri





122122122122

MURES



82.380.8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Mures Incluziune

Mures Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri , romi , persoane cu handicap

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, de ţinu ţi






123123123123

NEAMT



56.593.8

-20 0 20 40 60 80 100

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Neamt Incluziune

Neamt Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri , romi ,

Mesaje preponderent incluzive: săraci, romi, tineri, toxicomani

Mesaje preponderent excluzive: homosexuali





124124124124

OLT



91.2155.2

-20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Olt Incluziune

Olt Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, romi, s ăraci






125125125125

PRAHOVA



156.0211.4

0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Prahova Incluziune

Prahova Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: copii, defavoriza ţi, persoane cu handicap

Mesaje preponderent excluzive: bolnavi , romi





126126126126

SALAJ



97.5124.9

0 20 40 60 80 100 120 140

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Salaj Incluziune

Salaj Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, persoane cu handicap,

săraci

Mesaje preponderent excluzive: pensionari





127127127127

SATU MARE



269.9518.9

0 100 200 300 400 500 600

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Satu Mare Incluziune

Satu Mare Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, de ţinu ţi, femei, pensionari, s ăraci,

tineri, toxicomani






128128128128

SIBIU



37.659.3

0 10 20 30 40 50 60 70

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Sibiu Incluziune

Sibiu Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, tineri






129129129129

SUCEAVA



393.6415.8

-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Suceava Incluziune

Suceava Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, săraci






130130130130

TELEORMAN



46.773.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Teleorman Incluziune

Teleorman Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , romi

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, toxicomani, vârstnici






131131131131

TIMIS



187.7223.5

-50 0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Timis Incluziune

Timis Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: copii, defavoriza ţi, săraci






132132132132

TULCEA



5.96.9

-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Tulcea Incluziune

Tulcea Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci , deţinu ţi, copii

Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi, defavoriza ţi, femei, tineri

Mesaje preponderent excluzive: copii , săraci





133133133133

VALCEA



128.5214.3

0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Valcea Incluziune

Valcea Excluziune



Mesaje preponderent incluzive: copii , femei , persoane cu handicap , romi , tineri Mesaje

preponderent excluzive: -





134134134134

VASLUI



62.6198.0

-100 -50 0 50 100 150 200 250

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Vaslui Incluziune

Vaslui Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: copii

Mesaje preponderent incluzive: săraci, tineri

Mesaje preponderent excluzive: defavoriza ţi, romi





135135135135

VRANCEA



87.3183.9

-50 0 50 100 150 200

Alte grupuri

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Total

Vrancea Incluziune

Vrancea Excluziune


Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , copii , romi

Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, persoane cu handicap, romani,

romi






136136136136

NOTORIETATEA MEDIA

Notorietatea media este un indicator de analiză utilizat pentru a determina gradul de acoperire al media pentru un

mesaj. Cu alte cuvinte, cu cât un subiect este preluat de mai multe publicaţii diferite, cu atât indicatorul de

notorietate media este mai mare.

Nivelul maxim de notorietate media (valoarea 1.000, nivel atins doar la nivel teoretic) ar însemna, pentru ilustrare,

ca tema sau subiectul respectiv să fie comunicate într-un material din media, în fiecare zi şi în fiecare dintre

publicaţiile analizate.

Analiza de notorietate media a fost realizată doar pentru presa scrisă locală şi centrală.

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE

În presa central ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:

− Statistici şomaj


− Integrare şomeri

0.072

0.047

0.020

0.0150.006

0.005

0.004

0.003

0.003

0.001

0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080

Statistici somaj


Integrare - someri

Copii - integrare





Romi - integrare

Violenta domestica

Notorietate media - presa centralăTeme





137137137137

În presa local ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:

− Integrare şomeri

− Statistici şomaj


0.178

0.147

0.057

0.0420.023

0.016

0.016

0.004

0.001

0.000

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180

Integrare - someri

Statistici somaj


Copii - integrare

Romi - integrare



Violenta domestica



Notorietate media - presa localăTeme

***

Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care

este comunicată o anumită temă în presa centrală şi modul în care este comunicată aceeaşi temă în presa locală:

• tematicile legate de şomaj au o notorietate mult mai mare în presa locală decât în cea centrală

• tema Integr ării şomerilor este cu mult mai importantă în presa locală decât în presa centrală

• Integrarea romilor este o temă radical mai mult comunicată în presa locală decât în presa centrală

• în presa centrală, în schimb, au fost înregistrate valori de notorietate media mai mari pentru teme

preponderent excluzive: Discriminare români şi Femei – cazuri sociale





138138138138

Notorietate media

Presa centrală vs. presa localăTeme

0.016

0.057

0.042

0.000

0.001

0.016

0.178

0.023

0.147

0.004

0.004

0.047

0.015

0.006

0.005

0.003

0.020

0.003

0.072

0.001

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180 0.200



Copii - integrare




Integrare - someri

Romi - integrare

Statistici somaj

Violenta domestica

Notorietate central

Notorietate local





139139139139

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE

În presa central ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:

− Şomerii

− Copiii

− Romii

0.119

0.0990.048

0.0200.020

0.015

0.015

0.010

0.009

0.0070.006

0.004

0.001

0.001

0.001

0.001

0.000

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120

Someri

Copii

Romi

Romani

Saraci

Defavorizati

Femei

Homosexuali

Pers. Handicap

Toxicomani

Tineri

Bolnavi

Pensionari

Detinuti

Imigranti

Varstnici

Maghiari

Notorietate media - presa centralăGrupuri cu risc de excluziune socială





140140140140

În presa local ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:

− Şomerii

− Copiii

− Romii

0.331

0.1440.056

0.0420.034

0.030

0.027

0.013

0.008

0.0070.0030.003

0.003

0.001

0.000

0.000

0.000

0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350

Someri

Copii

Romi

Defavorizati

Pers. Handicap

Saraci

Tineri

Femei

Pensionari

Detinuti

Toxicomani

Varstnici

Bolnavi

Romani

Imigranti

Homosexuali

Maghiari

Notorietate media - presa localăGrupuri cu risc de excluziune socială

***





141141141141

Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care

este comunicată un anumit grup cu risc de excluziune media în presa centrală şi modul în care este comunicată

acelaşi grup în presa locală:

• notorietate media a ŞOMERILOR este aproape dublă în presa locală faţă de presa centrală

• notorietatea media a PERSOANELOR CU HANDICAP şi a persoanelor DEFAVORIZATE este de aproape

trei ori mai mare în presa locală faţă de presa centrală

• în schimb, notorietatea media a ROMÂNILOR şi a HOMOSEXUALILOR este cu mult mai mare în presa

centrală faţă de cea locală

Notorietate media

Presa centrală vs. presa localăGrupuri cu risc de excluziune socială

0.003

0.144

0.042

0.007

0.013

0.000

0.000

0.000

0.008

0.034

0.001

0.056

0.030

0.331

0.027

0.003

0.003

0.004

0.099

0.015

0.001

0.015

0.010

0.001

0.000

0.001

0.009

0.020

0.048

0.020

0.119

0.006

0.007

0.001

0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350

Bolnavi

Copii

Defavorizati

Detinuti

Femei

Homosexuali

Imigranti

Maghiari

Pensionari

Pers. Handicap

Romani

Romi

Saraci

Someri

Tineri

Toxicomani

Varstnici

Notorietate central

Notorietate local





142142142142

CONCLUZII PRELIMINARE

NOTE:

1. Pentru o evaluare şi mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc

analizate recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare

2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte concluziile din

acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată ci este foarte probabil ca acestea să fie valabile, ca

tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica

incluziunii sociale). În cazul în care există şi concluzii care se aplică unor evenimente sau tipuri de media

punctuale, care se aplică doar pentru intervalul analizat şi nu pot fi generalizate, vom menţiona acest lucru.

1. Notorietatea media maximă a fost înregistrată pentru temele referitoare la ŞOMERI şi cele referitoare la

COPII; aşadar, media a fost interesată în general de subiectele sociale legate de şomeri şi copii

Obs : Această concluzie se aplică doar pentru perioada analizată şi nu reprezintă o tendinţă care poate fi pusă în

evidenţă de cercetări similare realizate ulterior.

2. Presa locală a comunicat în mai mare măsură temele legate de incluziune socială a ŞOMERILOR (această

temă a fost de notorietate în media locală mai mult decât în presa centrală).

3. Notorietatea media a COPIILOR şi ŞOMERILOR fost chiar de două ori mai mare în presa locală decât în

cea centrală.

4. Există anumite categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa central ă: ROMÂNII,

HOMOSEXUALII . Petru presa locală aceste categorii sociale sunt aproape “invizibile” (nu sunt comunicate nici sub

aspectul incluziunii şi nici nu sub aspectul excluziunii sociale).

5. Există alte categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa local ă: VÂRSTNICII, PENSIONARII şi

DEŢINUŢII.





143143143143

FAVORABILITATE MEDIA

Favorabilitatea media este un tip de analiză media prin care se pune în ce măsură canalele media favorizează

anumite subiecte sau comunicarea imaginii anumitor grupuri sociale. Astfel, am urmărit să aflăm dacă un anumit

tip de canal media (ex: cotidian sau săptămânal) a favorizat sau defavorizat grupuri cu risc de excluziune socială. .

Favorabilitate media

TIP MEDIA (LOCALĂ / CENTRALĂ)

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Bol

navi

Cop

ii

Def

avor

izat

i

Det

inut

i

Fem

ei

Hom

osex

uali

Imig

rant

i

Mag

hiar

i

Pen

sion

ari

Per

s.H

andi

cap

Rom

ani

Rom

i

Sar

aci

Som

eri

Tin

eri

Tox

icom

ani

Var

stni

ci

Medie

Presa locala

Presa centrala

Evaluarea de favorabilitate media pe tipuri de media din punctul de vedere al distribuţiei geografice (media locale

vs cele centrale) a pus în evidenţă următoarele:

• media centrale au o pondere foarte consistentă în comunicarea imaginii grupurilor sociale cu risc de

excluziune; practic, media locale nu reuşesc să contrabalanseze impactul de imagine pe care îl au materialele

difuzate în media locale

• doar în cazul unui singur grup social media locale şi media centrale au un impact media comparabil:

PENSIONARII

Aşadar, cu excepţia poate a PNESIONARILOR, în cazul oricărui grup social cu risc de excluziune materialele

difuzate de media centrale vor avea o vizibilitate, expunere şi, implicit, vor transmite o imagine cu un impact mult

mai ridicat decât în cazul media locale.

Astfel, se poate afirma că presa central ă favorizeaz ă imaginea grupurilor cu risc de excluziune social ă (atât

imaginea de tip incluziv cât şi pe cea de tip excluziv). Această tendinţă este mai accentuată în cazul FEMEILOR,

VÂRSTNICILOR , TINERILOR şi COPIILOR. Această tendinţă de favorizare este însă mai puţin accentuată în

presa centrală în cazul altor grupuri cu risc de excluziune socială precum: PENSIONARII, ŞOMERII, IMIGRANŢII,

HOMOSEXUALII .

Nu se poate vorbi de o tendin ţă clar ă a presei centrale de a defavoriza un anumit grup c u risc de excluziune

social ă. Totuşi, se poate spune că există un risc consistent ca presa centrală să defavorizeze imaginea unor





144144144144

grupuri sociale precum: PENSIONARI sau ŞOMERI.


TIP DISTRIBUȚIE MEDIA (COTIDIAN / SAPTAMANAL / REVISTA)

-20.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

Bol

navi

Cop

ii

Def

avor

izat

i

Det

inut

i

Fem

ei

Hom

osex

uali

Imig

rant

i

Mag

hiar

i

Pen

sion

ari

Per

s.H

andi

cap

Rom

ani

Rom

i

Sar

aci

Som

eri

Tin

eri

Tox

icom

ani

Var

stni

ci

Medie

Saptamanal

Revista

Cotidian

În medie, REVISTELE asigură o vizibilitate şi o expunere media mai ridicată pentru multe dintre grupurile cu risc de

excluziune analizate. REVISTELE pot constitui un mijloc de comunicare prin care imaginea anumitor grupuri

sociale ar putea fi comunicată cu un impact media, expunere şi vizibilitate net favorabile: COPII , DEFAVORIZAŢI,

PERSOANE CU HANDICAP, SĂRACI

Obs: În acest context este nevoie şi de o explicaţie: valoarea extrem de ridicată a imaginii pentru REVISTELE care

promovează imaginea TINERILOR se datorează unui număr extrem de redus de materiale publicate. Ca atare,

această valoare nu este suficient de consistentă pentru a afirma că REVISTELE constituie un suport de

comunicare media favorabil.

De asemenea în cazul celorlalte grupuri sociale cu risc de excluziune media, SĂPTĂMÂNALELE constituie un

suport de comunicare care ar putea asigura o expunere media mai consistentă decât în cazul în care s-ar folosi alt

tip de canal de comunicare. Aşadar, am putea vorbi în cazul săptămânalelor de o promovare favorabilă a imagini

mai ales pentru COPII, FEMEI, TOXICOMANI şi chiar SĂRACI.

În afară de aceste concluzii, trebuie adăugate şi următoarea observaţie

1. COTIDIENELE nu reprezintă un canal de comunicare favorabil pentru HOMOSEXUALI

Pe analiza de favorabilitate se observă că HOMOSEXUALII sunt categoria socială care este promovată favorabil

de cotidiene. Acest lucru nu este însă valabil decât pentru perioada în care s-a desfăşurat GayFest din Bucureşti.

Este destul de probabil ca acest grup social cu risc de excluziune să nu fie comunicat de cotidiene decât dacă

apare un eveniment similar GayFest.





145145145145


TIP AUDIENTA MEDIA

-50.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

Bol

navi

Cop

ii

Def

avor

izat

i

Det

inut

i

Fem

ei

Hom

osex

uali

Imig

rant

i

Mag

hiar

i

Pen

sion

ari

Per

s.H

andi

cap

Rom

ani

Rom

i

Sar

aci

Som

eri

Tin

eri

Tox

icom

ani

Var

stni

ci

Medie

Sport

Generalist

Femei

Cultural

Business

Barbati

Tabloid





146146146146

CONCLUZII

1. ÎN PRESA CENTRALĂ TEMATICILE PREDOMINANTE SUNT CELE DE TIP EXCLUZIV ŞI SUNT

LEGATE DE COPII ŞI FEMEI

Expunerea media a temelor de excluziune socialăPRESA CENTRALĂ

Dis

crim

inar

e - r

oman

i

Fem

ei - c

azur

i soc

iale

Vio

lent

a do

mes

tica

Aju

toar

e si

pre

stat

ii so

cial

eIn

tegr

are

- pe

rs. H

andi

cap

Rom

i - in

tegr

are

Cop

ii - i

nteg

rare C

opii

- ca

zuri

soci

ale

Sta

tistic

i som

aj

Inte

grar

e so

mer

i

0.000

0.010

0.020

0.030

0.040

0.050

0.060

0.070

0.080

0 5000 10000 15000 20000 25000

Notorietate media

Vizibilitate media

Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa

centrală arată următoarele:

• tema Copii – cazuri sociale este o temă supraexpusă (cu o vizibilitate media şi notorietate cu mult peste

nivelul celorlalte teme analizate)

• tema Statistici şomeri este tema care are cea mai ridicată notorietate însă nu are nici măcar un sfert din

vizibilitatea temei legate de copii

• tema Femei – cazuri sociale este o temă cu vizibilitate media bună dar cu o notorietate redusă

Astfel, media centrale tind s ă promoveze destul de mult temele axate pe excluziun e social ă (în care copiii sau

femeile sunt prezentaţi ca şi cazuri sociale, victime ale unor acte de abuz, maltratare, discriminare sau excluziune

socială) însă cel mai frecvent difuzate teme, temele care au acea mai mare acoperire în media sunt cele legate de

şomeri (Statistici şomaj şi Integrare şomeri).





147147147147

2. ÎN PRESA CENTRALĂ IMAGINEA MEDIA A COPIILOR ESTE SUPRAEXPUS Ă

Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socialăPRESA CENTRALĂ

Pen

sion

ari

Det

inut

iIm

igra

nti

Mag

hiar

i

Bol

navi

Per

s. H

andi

cap

Tin

eri

Tox

icom

ani

Var

stni

ci

Def

avor

izat

i

Homosexuali

Sar

aci

Rom

ani

Rom

iS

omer

i

Fem

ei

Cop

ii

0.000

0.020

0.040

0.060

0.080

0.100

0.120

0.140

0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0

Notorietate m edia

Vizibilitate m edia

Comparativ cu vizibilitatea şi notorietatea celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială, COPIII reprezintă, în

media centrale, un grup social cu risc de excluziune care este supraexpus: cu alte cuvinte presa centrală comunică

exagerat imaginea copiilor (mai ales cea a copiilor care se află în situaţii de excluziune socială).

În aceeaşi situaţie însă la un nivel mai redus de supraexpunere se află şi FEMEILE în media centrale. Şi în acest

caz se poate vorbi de o utilizare excesiv ă în anumite tipuri de publica ţii din media centrale (mai ales tabloide)

a unei imagini preponderent excluzive pentru femei.

Restul grupurilor cu risc de excluziune socială sunt destul de puţin comunicate în presa centrală ajungând chiar ca

în cazul unor dintre ele (PENSIONARI, DEŢINUŢI, IMIGRANŢI, VÂRSTNICI sau PENSIONARI) imaginea şi

notorietatea media a acestora să fie extrem de redusă.

Este important de observat faptul că, în media centrale, imaginea unora dintre grupurile cu risc de excluziune foarte

importante şi, care de asemenea, reprezintă un segment important din punct de vedere numeric din populaţie,

PENSIONARII, au o expunere media extrem de redusă, aproape la fel de mult ca şi şi DEŢINUŢII, de exemplu sau

IMIGRANŢII.





148148148148

3. ÎN PRESA LOCAL Ă TEMATICA PREDOMINANTĂ ESTE CEA REFERITOARE LA ŞOMAJ

Expunerea media a temelor de excluziune socialăPRESA LOCALĂ

Dis

crim

inar

e - ro

man

i

Fem

ei - c

azur

i soc

iale

Vio

lent

a do

mes

tica

Aju

toar

e si

pre

stat

ii so

cial

eIn

tegr

are

- pe

rs. H

andi

cap

Rom

i - in

tegr

are

Cop

ii - in

tegr

are

Cop

ii - ca

zuri

soci

ale

Sta

tistic

i som

aj

Inte

grar

e so

mer

i

0.000

0.020

0.040

0.060

0.080

0.100

0.120

0.140

0.160

0.180

0.200

0 500 1000 1500 2000 2500

Notorietate media

Vizibilitate media

Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa

locală arată următoarele:

• nu se poate vorbi de o temă anume care să fie exagerat comunicată faţă de alte teme; în schimb este

evident interesul media locale de a comunica mai ales trei teme importante: Integrare şomeri , Statistici şomaj şi

Copii – cazuri sociale

• presa locală pune mai mult accent pe mesajul de tip incluziv asociat cu copiii decât presa centrală astfel că

tema Copii – integrare are o expunere bună relativ la celelalte teme

• interesul presei locale pentru tema Femei – cazuri sociale este cu mult mai redus decât în cazul presei

centrale

• presa locală comunică mai eficient decât cea centrală tematica referitoare la integrarea romilor

Astfel, media locale tind s ă promoveze destul de mult temele axate pe incluziun e social ă (Integrare şomeri ,

Copii – integrare , Romi – integrare etc). De asemenea, în presa locală interesul pentru problematica şomajului

este maxim .





149149149149

4. ÎN PRESA LOCAL Ă ŞOMERII REPREZINTĂ GRUPURL CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIAL Ă CEL MAI

INTENS COMUNICAT

Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socialăPRESA LOCALĂ

Copii

Femei

Someri

RomiRom

ani

Sar

aci

Def

avor

izat

i

VarstniciToxicomani

Tineri

Per

s. H

andi

cap

Bol

navi

Imigranti

Det

inut

i

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

0.300

0.350

-500.0 0.0 500.0 1000.0 1500.0 2000.0 2500.0 3000.0 3500.0 4000.0 4500.0

Notorietate m edia

Vizibilitate m edia

În presa locală problematica incluziunii sociale este aproape integral “confiscată” de problematica şomajului.

Practic, în presa locală atunci când este vorba de incluziune socială imaginea dominantă este cea legată de

şomeri , copii (şi romi , într-o măsură mult mai mică).

Expunerea media a celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială este extrem de redusă. Ca şi în cazul presei

centrale, VÂRSTNICII reprezintă un grup social extrem de slab comunicat în media.

5. LA NIVEL LOCAL, ÎN IA ŞI PROBLEMATICA INCLUZIUNII SOCIAE ESTE CEL MAI INTE NS

COMUNICATĂ DE MEDIA

În judeţul Iaşi, problematica incluziunii sociale în media este foarte intens prezentată. Aici au fost menţionate şi cele

mai multe materiale media legate de acest domeniu.

De asemenea, în acest judeţ au fost menţionate şi campanii cu o pondere a imaginii de tip excluziv consistente

referitoare la copii şi femei însă, pe de altă parte, şi intensitatea mesajului incluziv a fost destul de ridicată (mai

ales dacă vorbim de campania de conştientizare referitoare la magazinele de droguri uşoare – weed shops – din

oraş).





150150150150

6. TABLOIDELE REPREZINT Ă PRINCIPALUL SUPORT DE COMUNICARE A IMAGINII DE TIP EXCLUZIV

Tabloidele (cotidienele de genul Libertatea, Click etc) promovează o imagine consistent de tip excluziv mai ales în

ceea ce îi priveşte pe COPII şi FEMEI. Materialele publicate în aceste cotidiene folosesc, de asemenea, termeni

excluzivi, promovează etichetări şi o atitudine de discriminare pentru grupurile cu risc de excluziune socială (COPII,

FEMEI, ROMI etc).

De asemenea, expunerea media acestor materiale este extrem de ridicată: articolele de presă constau adesea în

fotografii de mari dimensiuni, titluri cu fonturi mari, poziţionări pe prima pagină etc.

Limbajul şi terminologia utilizate în aceste materiale de presă (preponderent de tip excluziv, discriminatoriu),

expunerea media extrem de mare alocată acestor tipuri de subiecte sociale da şi tirajele foarte ridicate ale acestor

publicaţii fac ca imaginea media în general a subiectelor sociale şi, mai ales, a grupurilor cu risc de excluziune

socială, să fie mult influen ţate de modul în care acestea sunt comunicate de tab loide.

Adesea, tipul de abordare a, subiectelor sociale „şocante” (cazuri de crime, violuri, maltratări etc) limbajul agresiv

utilizat sunt copiate şi de către publicaţii cotidiene generaliste şi, uneori, chiar în formate de televiziune. Acest lucru

duce la creşterea ponderii imaginii de tip excluziv pe care med ia o promoveaz ă pentru anumite subiecte şi

grupuri sociale cu risc de excluziune.

7. MEDIA CONTINUĂ SĂ UTILIZEZE CONCEPTE EXCLUZIVE

Media continuă să folosească, relativ frecvent, concepte care au semnificaţii discriminatorii, de tip excluziv destul

de consistente.

Astfel, media continuă să folosească termeni precum „boschetari” pentru persoanele sărace care nu au adăpost, se

referă la creşterea numărului de persoane care trăiesc în stradă ca la un „flagel” care trebuie „eradicat”, vorbesc

despre „ţigani” numai în contexte excluzive („fură ca nişte ţigani”, „leneşi ca ţiganii” etc), folosesc termeni peiorativi

la adresa celor care muncesc peste hotare („căpşunari”), se referă în continuare la femei cu apelative peiorative

etc.

8. COMUNICAREA MMFPS / ANOFM / AJOFM PE TEMA ŞOMAJULUI A FOST BINE PRELUAT Ă DE

MEDIA LOCALE

Tematica socială a şomajului este extrem de importantă pentru media locale iar componenta de tip incluziv a

imaginii media legate de şomeri a fost asigurată, aproape în exclusivitate, de comunicarea MMFPS / ANOFM şi

AJOFM pe teme şi subiecte legate de integrarea şomerilor.

Subiectele care au avut impact de imagine în media locale au fost mai ales cele legate de integrarea tinerilor, cele

legate de organizarea de burse ale locurilor de muncă sau cele legate de programe de formare profesională pentru

aceştia.





151151151151

9. JURNALIŞTII AU ÎNCĂ PROBLEME CU PRELUAREA DISCURSURILOR DE TIP INCLUZI V

În urma analizelor mesajelor (analiză de conţinut) s-a constatat că jurnaliştii asimilează destul de greu concepte

cheie ale domeniului incluziunii sociale.

Astfel, în continuare jurnaliştii continuă să asocieze preponderent ideea de incluziune socială doar cu anumite

grupuri sociale cu risc de excluziune precum: PERSOANELE CU HANDICAP , ŞOMERII sau ROMII. Jurnaliştii nu

conştientizează încă faptul că şi alte grupuri ar putea fi subiectul practicilor sau atitudinilor de excluziune socială

(de exemplu FEMEILE sau COPIII).

În cazul media locale se poate constata un interes crescut atât faţă de problematica incluziunii sociale în general,

cât şi faţă de comunicarea programelor sau acţiunilor de incluziune socială. În cazul media centrale însă,

permeabilitatea faţă de acest tip de mesaj este cu mult mai redusă.

În cazul media centrale nu putem vorbi nici de preluarea discursurilor de tip incluziv şi nici măcar de conştientizarea

faptului că anumite grupuri pot fi victime ale excluziunii sociale. Mass - media centrale sunt mult mai „opace” faţă

de discursul de tip incluziv şi mult mai interesate de comunicarea imaginii „şoc”, a „cazurilor” sociale, aşadar, de

comunicarea imaginii de tip excluziv.





152152152152

ANEXE

NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE

Presa centrala 4086 Presa locala 11073

Radio 282 TV 1205

CANALE MEDIA ANALIZATE

TELEVIZIUNE

POST TV MATERIALE MEDIA

ANTENA1 61

ANTENA3 190

B1TV 16 MONEY

CHANNEL 55

N24 192 NATIONAL

TV 30

PRIMA TV 60

PRO TV 142 REALITATEA

TV 340

TVR 1 84

TVR2 35

RADIO

POST RADIO MATERIALE MEDIA

EUROPA FM 85

INFOPRO 45

KISS FM 25

PROFM 40

RADIO 21 11

RRA 76





153153153153

COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ

COTIDIAN MATERIALE

MEDIA 7 PLUS 93

ADEVARUL 385

ADEVARUL SUPLIMENT 5

AZI 99

BURSA 71

BUSINESS STANDARD 85

CANCAN 141

CLICK 190

COTIDIANUL 114

CRONICA ROMANA 148

CURENTUL 285

CURIERUL NATIONAL 66

ECONOMISTUL 63

EVENIMENTUL ZILEI 203

FINANCIARUL 106

GANDUL 135

GARDIANUL 246

GAZETA SPORTURILOR 19

JURNALUL NATIONAL 154 JURNALUL NATIONAL DE

DUMINICA 2

JURNALUL NATIONAL SUPLIMENT 5

LIBERTATEA 239

NINE O CLOCK 18

PRO SPORT 18

ROMANIA LIBERA 177

ROMANIA LIBERA - SUPLIMENT 12

ROMANIA LIBERA WEEKEND 3

ULTIMA ORA 21

ZIARUL FINANCIAR 106

ZIARUL FINANCIAR-PROFESII 10

ZIUA 174





154154154154

REVISTE – PRESA CENTRALĂ

REVISTE MATERIALE MEDIA

AGENDA CONSTRUCTIILOR 2

AUTO BILD 1

AUTOSHOW 2

AVANTAJE 7

BIZ 3

BOLERO 4

CARGO BUS 2

CARIERE 7

CE SE INTAMPLA DOCTORE 1

CIAO! 1

COMUNICATII MOBILE 1

CONFIDENTIAL 5

CONNECT 1

COOL GIRL 1

COSMOPOLITAN 2

DIVA 1

ELLE 6

ESQUIRE 6

FELICIA 10

FEMEIA 7

FEMEIA DE AZI 6

FHM 2

FOOD & BAR MAGAZINE 1

FORBES 19

GLAMOUR 1

IN STYLE 2

IOANA 8

LUMEA 9

LUMEA FEMEILOR 8

MAMI 16

MAMICA DE AZI 2

MARIE CLAIRE 14

MAX 2

MAXIM 3

MENS HEALTH 2

NATIONAL GEOGRAPHIC 16

OBLIQUE TV MAGAZIN 5

PREVENTION 1

PRO TV MAGAZIN 3

PSYCHOLOGIES 7





155155155155

Q MAGAZINE 12

READERS DIGEST 10

SLAB SAU GRAS 1

STAR 5

STORY 4

SUPER BEBE 4

TABU 3

TANGO 2

THE DIPLOMAT 1

THE ONE 1

TIME OUT 2

TONICA 1

TRANZIT 4

TV MANIA 3

TV SATELIT 1

UNICA 5

VIATA MEDICALA 12

VIP 6

VIVA 3





156156156156

SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ

SAPTAMANALE MATERIALE MEDIA

22 3

ACADEMIA CATAVENCU 23

ADEVARUL DE DUMINICA 40

ADEVARUL DE WEEK-END 2

ADEVARUL SUPLIMENT 4

BUCAREST HEBDO 2

BUCHAREST BUSINESS WEEK 1

BUSINESS MAGAZIN 12

CAPITAL 18

CLICK - SUPLIMENT 2

CLICK DE DUMINICA 34

CLICK PENTRU FEMEI 20

DILEMA VECHE 15

ECONOMISTUL 60 EVENIMENTUL ZILEI DE

DUMINICA 27

FORMULA AS 10 JURNALUL NATIONAL DE

DUMINICA 13

JURNALUL NATIONAL SUPLIMENT

1

LIBERTATEA DE DUMINICA 15

LIBERTATEA PENTRU FEMEI 15

MONEY EXPRESS 1

OBSERVATOR CULTURAL 2

PROFIT NET 19

ROMANIA MARE 61

SAPTAMANA FINANCIARA 13

SUPLIMENT CANCAN 1

THE BUSINESS REVIEW 2





157157157157

PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE

Alba ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ALBA 4 EVENIMENTUL DE BOTOSANI 1 INFORMATIA DE ALBA 37 MONITORUL DE ALBA 38 UNIREA 56

Arad GLASUL ARADULUI 76 JELEN 3 JURNAL ARADEAN 42 OBSERVATOR ARADEAN 79 Arges ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PITESTI 13 ANCHETA 32

ARGESEANUL 13 ARGESUL 97 ATITUDINE 32 CUGET LIBER 2 CURIERUL ZILEI 106

ESENTIAL IN ARGES 10 GHIMPELE DE ARGES 5 JURNAL DE ARGES 15 OBIECTIV ARGESEAN 18 OBSERVATOR ARGESEAN 1 REFLECTOR ARGESEAN 1

SOCIETATEA ARGESEANA 14 TOP 116 VESTEA 4 ZIARUL DE ARGES 11 Bacau ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BACAU 76

DESTEPTAREA 146 GAZETA DE BACAU 23 INFORMATIA BACAULUI 2 OBSERVATOR 129 ZIARUL DE BACAU 134 Bihor ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ORADEA 21

BIHARI NAPLO 3 CRISANA 42 JURNAL BIHOREAN 43 JURNALUL DE DIMINEATA 12





158158158158

REALITATEA BIHOREANA 8 REGGELI JUSAG 3

Bistrita ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BISTRITA 43 GAZETA BISTRITEI 22 GAZETA DE BISTRITA 10 MESAGERUL 90 RASUNETUL 45

SPORTUL BISTRITEAN 1 Botosani ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BOTOSANI 1 EVENIMENTUL DE BOTOSANI 152 INFORMATIA BOTOSANIULUI 1 JURNALUL DE BOTOSANI SI DOROHOI 25 JURNALUL DIMINEATA BOTOSANILOR 1

MONITORUL DE BOTOSANI 124 Braila ACTUALITATEA 5 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BRAILA 5 ARCASU 14 BRAILA 26

MONITORUL DE BRAILA 57 OBIECTIV VOCEA BRAILEI 77 ZIARUL DE BRAILA 73 Brasov BUNA ZIUA BRASOV 46 GAZETA DE TRANSILVANIA 15 MONITORUL EXPRES 42

TRANSILVANIA EXPRES 76 Buzau AMPRENTA 1 FRONTAL 19 OPINIA 71 RACNETUL BUZAULUI 4

SANSA 69 STRADA 49 VIATA BUZAULUI 61 Calarasi ABC CIVIC 8 ARENA 18 AVANGARDA 1

EVENIMENTUL 20 EXPRES DE CALARASI 20 GAZETA LINIA FIERBINTE 1 JURNALUL DE CALARASI 4





159159159159

OBIECTIV 21 OBSERVATOR DE CALARASI 92

PAMINTUL 3 SEMNAL DE IALOMITA SI CALARASI 13 Caras Severin JURNALUL DE CARAS SEVERIN 58 PRISMA 4 Cluj ADEVARUL DE CLUJ 14

ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CLUJ 4 FACLIA 84 FOAIA TRANSILVANA 41 GAZETA DE CLUJ 1 JURNALUL DE CARAS SEVERIN 2 KRONIKA 8

MONITORUL DE CLUJ 66 ROMANIA LIBERA - EDITIA DE BANAT 13 SZABADSAG 6

ZIARUL FINANCIAR - EDITIE DE

TRANSILVANIA 1

ZIUA DE CLUJ 63 Constanta ATITUDINEA 2 CUGET LIBER 26 JURNALUL DE CONSTANTA 5 LIDERUL 18 OBSERVATOR 39

REPLICA 11 TELEGRAF 30 ZIUA DE CONSTANTA 1 Covasna CONDEIUL ARDELEAN 1 CUVANTUL NOU 59

OBSERVATORUL DE COVASNA 40

Dambovita ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE

TARGOVISTE 16

DIMBOVITA 171 IMPACT 22 INCOMOD 20

JURNAL DE DAMBOVITA 126 SEMNAL DE DAMBOVITA 8 SOCK DAMBOVITEAN 3 UNIVERSUL DAMBOVITEAN 24





160160160160

Dolj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CRAIOVA 47 CUVANTUL LIBERTATII 29

EDITIE SPECIALA 28 GAZETA DE SUD 46 Galati IMPACT EST 1 IMPARTIAL 31 MONITORUL DE GALATI 127

VIATA LIBERA 96 Giurgiu CUVINTUL LIBER 21 GIURGIU EXPRESS 21 GIURGIUVEANUL 32 INFORMATIA DE GIURGIU 23 JURNALUL GIURGIUVEAN 32

SEMNAL DE GIURGIU SI ILFOV 1 Gorj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE GORJ 31 DOMINO 38 GHIMPELE DE GORJ 17 GORJEANUL 148

GRAIUL GORJULUI 9 IMPACT IN GORJ 77 INFORMATIA GORJULUI 34 LUPTA IN GORJ 15 OBIECTIV GORJEAN 6 OGLINDA GORJULUI 2

PANDURUL 69 POLEMIKA 13 SAPTE ZILE 21 SCANDAL DE GORJ 7 VERTICAL 15

VIATA IN GORJ 13 Harghita CSIKI HIRLAP 14 HARGHITA-NEPE 19 INFORMATIA HARGHITEI 33 KRONIKA 4 Hunedoara 7 ZILE HUNEDORENE 7

ACCENT MEDIA 6

ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE

HUNEDOARA 41

GAZETA VAII JIULUI 5





161161161161

GLASUL HUNEDOAREI 4 HUNEDOREANUL 22

INFORMATIA DE HUNEDOARA 15 MESAGERUL HUNEDOREAN 54 REPLICA 11 SERVUS HUNEDOARA 36 ZIARUL HUNEDOREANULUI 46

Ialomita CURIERUL IALOMITEAN 11 EVENIMENTUL DE IALOMITA 1 IALOMITA 6 IMPACT 1 INDEPENDENT 5 INFORMATIA 1

JURNAL DE IALOMITA 11 REALITATEA IALOMITEANA 2 SEMNAL 4 STIREA 3 TRIBUNA IALOMITEI 4

Iasi 24 ORE 94 7 EST 21 ADEVARUL - EDITIE DE MOLDOVA 45 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE IASI 95 BUNA ZIUA IASI 373 EVENIMENTUL 130

FLACARA IASULUI 97 IESEANUL 2 ZIARUL DE IASI 246 ZIUA DE IASI 136 Maramures ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BAIA MARE 16

GAZETA DE MARAMURES 6 GLASUL MARAMURESULUI 105 GRAIUL MARAMURESULUI 81 INFORMATIA ZILEI DE MARAMURES 107 JURNALUL DE VINERI 11 Mehedinti DATINA 40

INFORMATIA DE SEVERIN 26 MEHEDINTEANUL 15 OBIECTIV MEHEDINTEAN 10 Mures 24 ORE MURESENE 42





162162162162

ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE MURES 2 CUVANTUL LIBER 30

INFORMATIA DE MURES 8 NEPUJSAG 19 OPINIA MURESEANA 2 PUNCTUAL 4 VASARHELYI HIRLAP 16

ZI DE ZI 52 ZIARUL DE MURES 3 Neamt CEAHLAUL 62 MESAGERUL DE NEAMT 1 MONITORUL DE NEAMT 68 REALITATEA 99

ZIARUL DE ROMAN 23 Olt ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SLATINA 42 EVENIMENTUL DE OLT 33 GAZETA DE OLT 46 GAZETA OLTULUI 52

LINIA INTII 5 MONITORUL DE OLT 13 OLTUL 5 REALITATEA OLTULUI 2 ZIARUL DE OLT 2 Prahova ACTUALITATEA PRAHOVEANA 2

ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PLOIESTI 17 ALTPHEL 2 INFORMATIA PRAHOVEI 114 PLOIESTI 4 PRAHOVA 170

REPUBLICANUL 25 TELEGRAFUL DE PRAHOVA 79 VALEA PRAHOVEI 6 Salaj GRAIUL SALAJULUI 104 INFORMATIA 2 MAGAZIN SALAJEAN 90

SALAJEANUL 110 SALAJUL EUROPEAN 84 SZABADSAG 3 Satu Mare ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SATU 42





163163163163

MARE FRISS UJSAG 43

GAZETA DE NORD-VEST 163 GLASUL SATMARULUI 113 INFORMATIA ZILEI 201 Sibiu ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SIBIU 11 GHIMPELE DE SIBIU 1

MONITORUL DE SIBIU 27 PULSUL SIBIAN 4 RONDUL 8 SIBIU 100% 4 SIBIU STANDARD 19 TRIBUNA 28

Suceava ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SUCEAVA 62 CRAI NOU 115 JUPANU 16 MONITORUL DE SUCEAVA 151 OBIECTIV-VOCEA SUCEVEI 111

Teleorman CONTRASENS 11 GAZETA DE SUD-EST 1 GAZETA DE TELEORMAN 55 INFORMATIA DE TELEORMAN 54 MARA 25 REALITATEA TELEORMANA 1

TELEORMANUL 45 UNIREA 4 Timis ACTUALITATEA 5 ADEVARUL - EDITIE DE VEST 26 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE TIMIS 25

AGENDA 69 AGENDA ZILEI DE VEST 3 EVENIMENTUL ZILEI - EDITIE DE VEST 7 RENASTEREA BANATEANA 78 TIMISOARA 34 TIMPOLIS 22

UJ SZO 10 ZIUA DE VEST 84 Tulcea ACUM 2 DELTA 29





164164164164

OBIECTIV 7 Valcea ARENA VALCEANA 5

CURIERUL DE RAMNIC 65 CURIERUL DE VALCEA 28 IMPACT REAL 8 INFO PULS 43 JURNALUL VALCEAN 24

MONITORUL DE VALCEA 30 OBIECTIV 6 PUBLIAS 12 VIATA VALCII 31 VOCEA VALCII 4 ZIARUL DE VALCEA 14

Vaslui GHIMPELE DE VASLUI 11 MERIDIANUL DE VASLUI 50 MONITORUL DE VASLUI 162 OBIECTIV 117 VREMEA NOUA 125

Vrancea CORECT 30 MONITORUL DE VRANCEA 122 ZIARUL DE VRANCEA 74





165165165165

GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA

Grup cu risc de excluziune

Presa centrala

Presa locala Radio TV Total

Someri 1108 4024 113 381 5626

Copii 771 2160 49 266 3246

Romi 508 868 22 104 1502

Defavorizati 178 729 38 123 1068

Saraci 205 615 2 13 835

Pers. Handicap 114 653 6 36 809

Femei 216 354 4 58 632

Tineri 62 502 8 16 588

Romani 251 78 4 14 347

Pensionari 29 264 9 28 330

Alte grupuri 212 95 1 8 316

Toxicomani 109 171 4 19 303

Detinuti 35 262 297

Homosexuali 156 11 17 92 276

Bolnavi 71 131 5 41 248

Varstnici 23 133 6 162

Imigranţi 25 17 42

Maghiari 13 6 19

Total 4086 11073 282 1205 16646

Documents

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN … si... · reflectarea incluziunii sociale În mass-media din romÂnia Cercetare realizat ă în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02