Reguli de Ortografie

8/16/2019 Reguli de Ortografie

http://slidepdf.com/reader/full/reguli-de-ortografie 1/29

REGULI DE ORTOGRAFIE



C nd e “datorit ”, c nd e “dincauza”?

• Foloseşti “datorită” când efectul uneiacţiuni este unul pozitiv.Datorită ţie am câştigat.

• Foloseşti “din cauza” când efectul unei

acţiuni este unul negativ.Din cauza ceţii m-am rătăcit.



Se pune virgulă înainte de care” sau nu?

• !ve" două situaţii#

a) când aceste informaţii sunt indispensabile pentru sensul mesaului transmis! a"adar! nupot lipsib) când se aduc preci#$ri care pot % e&itate! f$r$ a se denatura 'nţelesul$n pri"ul caz! când informaţiile sunt indispensabile! se pune 'ntrebarea( care?”$n al doilea caz! când informaţiile pot lipsi! se pune 'ntrebarea( ce fel?” sau cu"?”Eemplu pentru primul ca#( *opiii care 'n&aţ$ din proprie iniţiati&$ sunt fericiţi+!ici e fără virgulă. %e ce? ,entru c$ lo-ica este 'n felul urm$tor(

.daca nu punem &ir-ul$! se 'nţele-e c$ doar copiii care 'n&aţ$ din proprie iniţiati&$ suntfericiţi+

.daca pune" virgulă! se 'nţele-e c$ toţi copiii 'n&aţ$ din proprie iniţiati&$ "i sunt fericiţi+Eemplu pentru al doilea ca#( Geanta mea! care are multe bu#unare! este foarte practic$+Ce fel de -eant$0 *are are multe bu#unare+ De ce este foarte practic$0 ,entru c$ are multe

bu#unare+ De"i informaţia 'ntre &ir-ule aduce eplicaţii suplimentare! poate lipsi+*a s$ te aut "i mai mult! o s$.ţi dau un eemplu(

1*$l$torii! care &or % -$siţi f$r$ bilet! &or % amendaţi+2 3Mic tratat de ortografe! deAleandru Graur)

Ei! aici despre ce este &orba0 A"a cum e scris! cu virgule! are urm$torul 'nţeles( toţicălătorii care călătoresc cu tra"vaiul fac fraude şi toţi vor pri"i a"endă. Dac$nu pui virgule! are sensul c$ doar călătorii care nu au &ilet vor ' a"endaţi.



nicio(nici o(niciun(nici un• ). Scrii într*un cuvânt nicio(niciun când ai

cantitate zero, ni"ic.4u am nicio &eri"oar$ 'n 5ac$u+• +. Se scrie în două cuvinte când#• a) când este ne-aţie repetat$(

• 4u &$d nici o ma"in$! nici o persoan$ pe drum+ E pustiu+• b) când este numeral(• *âţi oameni ai &$#ut 'n camer$0• c) când 'ntre 1nici2 "i 1o2 se interpune 1m$car2(

• 4u am nici m$car o pisic$ s$.mi ţin$ de urât+• d) când! 'n construcţia 1nici o6nici un2! o "i un sunt

articole ne7ot$râte(• 8aria nu este o fat$ ne"tiutoare "i nici o persoan$ u"or

de p$c$lit+



de "ult şi de"ult.• 1%e"ult” se scrie legat atunci când însea"nă odinioară, odată, cândva, de"ultă vre"e, cu "ult ti"p înainte”.

• %e "ult” locuţiune adver&ială- aresensul acesta# de "ult ti"p, de "ultăvre"e”.

• *e 'mi po&este"ti s.a 'ntâmplat de"ult+3când0)8ai demult 'mi pl$cea s$ oc tenis+ 3când0)

• 9ns$ (• De mult 3timp) 'mi doresc o biciclet$+ Te a"tept de mult+



Automatisme lin-&istice+*li"ee+

• )- izavi

:e folose"te doar cu sens local(• Sunt vizavi de casă. 9n mod -re"it! se folose"te 'n alte

contete! 'nlocuind 1despre;! 1faţ$ de;! 1'n pri&inţa;! 1cupri&ire la;! 1'n ceea ce pri&e"te; etc+

• +- ! se- focusa• 9n dicţionar! nu eist$ 1a 3se) focusa;! dar o s$ -$se"ti 1a

focali#a;! 'mprumutat din france#a• a se concentra asupra• 4e.am focusat pe soluţie+ 6 /e*a" concentrat asupra

soluţiei. corect-• a acorda atenţie• <uriul s.a focusat pe cei care au participat+ 6 0uriul le*a

acordat atenţie celor care au participat. corect-



Automatisme lin-&istice+*li"ee+

• 1- !lternativă• 1Alternati&a; 'nseamn$ 1posibilitatea de a ale-e 'ntre dou$ soluţii! 'ntre dou$ situaţii care seeclud2+ :e refer$ la o situaţie din care e2istădouă ieşiri! deci a % pus 'ntr.o alternati&$ec7i&alea#$ cu 1a a&ea de ales 'ntre dou$ soluţii;+

• Eemplu(• =rei sau nu &rei! asta e sin-ura alternati&$+• Cuvântul alternativă3 a început să înlocuiască su&stantivele soluţie,posi&ilitate, opţiune etc.3.



Automatisme lin-&istice+*li"ee

• 4- ! servi "asa• a servi3, în ro"ână, înlocuieşte ver&ele

a "ânca3 sau a a &ea3. sensul greşit-•

Când, de fapt, el însea"nă# a pune, aaduce la "asa "âncarea, &ăutura etc.3sensul corect-.

• Deci(• Ga#da ne.a ser&it un desert delicios+• Tocmai am mâncat ce&a picant "i beau mult$

ap$+



Acordul). %acă su&stantivele*su&iect sunt nu"e de 'inţe, "asculine şi fe"inine, "asculinul

are prioritate#5$ieţii "i fetele sunt c7emaţi la cules de stru-uri+

+. %acă su&stantivele sunt nu"e de lucruri, acordul nu"elui predicativ se face în "ai"ulte feluri#a) :ubiectul multiplu format dintr.un su&stantiv neutru 3un deal! dou$ dealuri) "i unul la

fe"inin 3o femeie! dou$ femei) cere ca nu"ele predicativ să 'e la plural, fe"inin.*astronul "i farfuria sunt curate+&- Su&iectul "ultiplu for"at dintr*un su&stantiv la genul "asculin şi unul fe"inin cere

ca nu"ele predicativ să 'e la fe"inin#b+>+) când su&stantivul "asculin e la singular! nu"ele predicativ este la fe"inin+

,antoful si -eanta sunt -albene+&.+.- când su&stantivul "asculin este la plural, predicatul se acordă cu cel "ai

apropiat#,anto%i "i -eanta sunt -albene+• c- când su&iectul "ultiplu este for"at dintr*un su&stantiv "asculin la singular şi

dintr*un su&stantiv neutru, indiferent de num$r! se pune nu"ele predicativ la neutruplural. 3se acord$ cu substanti&ul la neutru ? un co&or! dou$ co&oare)(

•

,eretele "i co&orul din camera ei sunt curate+• d- când su&stantivul "asculin e la plural, iar cel neutru la singular, nu"ele predicativ

e la "asculin#• *opacii "i dealul 3Dealul "i copacii) sunt 'nalţi+• e- %acă a"&ele su&stantive sunt la plural, predicatul se acordă cu cel "ai apropiat#• *opacii "i dealurile sunt 'nalte+



Grade de compara@ie• .inferior 3NU EXISTĂ mai inerior, mai puțin inerior )

.superior 3mai superior )

.oportun 3mai oportun, mai putin oportun)

.anterior 3mai anterior )

. posterior 3mai posterior )

. ulterior 3mai ulterior)

. uria 3mai uriaș)

. 'ntre- 3mai ntreg)

. asemenea 3mai asemenea)

. complet 3mai puțin complet )

. perfect 3mai perect )

. principal 3mai principal)

. unic 3cel mai unic)

. nemaipomenit 3oarte nemaipomenit )

. etraordinar 3oarte e"traordinar )

. fantastic 3mai antastic)

. ecelent 3cel mai e"celent )

. mort 3mai putin mort )

. &iu 3oarte #iu)

. 'ns$rcinat$ 3mai nsărcinată)

. -enial 3oarte genial)

. milociu 3cel mai mi$lociu)

. po#iti& 3oarte poziti#, mai poziti# )

. ne-ati& 3oarte negati#, mai putin negati# )

. e-al 3mai egal)

. eterior 3cel mai e"terior )

. minimum 3oarte minimum)

. maimum 3mai ma"imum)

. &enic 3mai putin #eșnic )

. teribil 3cel mai teri%il)

. formidabil 3mai ormida%il)

. superb 3oarte super%)

. special 3mai s pecial, oarte special)



&entru ca să•

=reau s$ termin repede ce am de f$cut!pentru ca s$ mer- acas$+Greşit • 9n ca#ul 'n care! 'ntre 1pentru-ca2 i

1să2 mai intercale#i un cu&ânt sau dou$+ 9mi pre-$tesc lucrurile din seara aceasta!

pentru ca "âine să plec de&reme de.acas$+3 %!)

9mi pre-$tesc lucrurile din seara aceasta!pentru ca s$ plec mâine de&reme de.acas$+3/6)



La toţi6tuturor

• Cui? Cui să desc7izi uşa?• *are e &arianta corect$0•

8uturor9 4u mai desc7ide@i u"atuturor necunoscu:ilorB• Le.am spus tuturor 3la to@i) ade&$rul

despre mine+• La to@i ne e -reu! &orba cui&a()+ Tuturor ne e -reuB



,leonasme• pleonas"+

*âte&a eemple ar %(. a ng'eţa de rig de parcă ai putea îng7eţa şi de căldură-;. a re#eni din nou este su'cient să spune" a reveni-;. rămâne n continuare precizare de prisos, corect este# ră"âne-;. acord comun sensul cuvintelor se suprapune-;. la el ca( spune" ori la fel, ori ca -;. a creşte mare evident că nu poate creşte "ic -;. a anticipa dinainte ver&ul a anticipa însea"nă < a şti, a gândi

dinainte-;. a asigura securitatea în loc de a garanta securitatea-;. a cola%ora mpreună sensul de &ază al pre'2ului co* este cel de“asociere”, aşa că adver&ul î"preună este aici de prisos-;. mi$loace mass-media lat. "edia este pluralul lui "ediu" < "i=loc-;. pedeapsă penală rădăcina ad=ectivului este lat. poena, care

însea"nă “pedeapsă, sancţiune”-;. fzionomia eţei totalitatea trăsăturilor feţei cuiva care deter"inăe2presia ei particulară-;. alegeri electorale ver&ul a se- alege însea"nă < dese"nare prinvot a unei persoane pentru un anu"it post în organele puterii destat-.



,leonasm• reșit *nerecomandat) ? Corect#

. a%iturient la $urnalism ? candidat la =urnalis";

. a%onament inter%i%liotecar+intern+e"tern ? serviciul(sec:ia de- î"pru"ut inter&i&liotecar;. *a) a%ona *o pu%licație) . a se a&ona la>-;. *ost+oști) a%sol#ent, -ți ? a&solvent, *:i;. *a) a%sol#i+a%sol# ? a a&solvi(a&solvesc;* abzaț < alineat; paragraf;. acum *( ani n urmă) ? acu" > ani-;. alimentare *cu %enzină)+a alimenta ? sta:ie de &enzină(&enzinărie(;a face plinul-;. *din) alineat ? cu- alineat;. anul mpre$ur ? tot anul;. *a lua) apă *n gură)( . a tăcea- c7itic("âlc("olco">

. a se aran$a ? a se anga=a(a se încadra;

. ar'itector, i ? ar7itect, *:i;

. auditoriu *sală) ? sală de cursuri(de conferin:e; a"'teatru, aulă;

. *a se) %alota ? a candida(a*i de-pune candidatura;

. care#a *ntre%ări) ? vreo(nite între&ări-.



• accident nepre&a#ut6 neplacut 3 cand &orbim de accidente ne referim la e&enimente intamplatoare si neplacute)

C atac a-resi& 3atac actiune a-resi&a impotri&a cui&a)

C a a&ansa inainte 3a a&ansa a inainta)

C a&erse de ploaie 3a&ersa ploaie rapida)

C cel mai celebru 3celebru foarte &estit)

C cobai pentru eperienta 3cobai animale folosite in eperiente de laborator)

C a cobori os 3a cobori a se indrepta in os)

C a colabora impreuna 3a colabora a lucra impreuna)

C a conlucra impreuna 3a conlucra a lucra impreuna)

C contrabanda ile-ala 3contrabanda marfa transportata ile-al)

C a con&ietui impreuna 3a con&ietui a t rai impreuna)

C desc7iderea &ernisaului 3&ernisa desc7idere o%ciala a unei epo#itii de arta)

C a dainui permanent 3a dainui a persista! a se permanenti#a)

C a ecrani#a un %lm 3a ecrani#a a adapta o lucrare literara6 mu#icala pentru ecran)

C eemple ilustrati&e 3a ilustra a clari%ca prin eemple)

C foarte ecelent 3ecelent cel mai bun! eceptional)

C 7emora-ie de san-e 37emora-ie scur-ere de san-e)

C incident neasteptat6 neplacut 3incident intamplare neasteptata si neplacuta)

C infatisare cu aspect coc7et 3infatisare aspect)

C a in-7eta de fri- 3a in-7eta a amorti de fri-)

C miloace mass.media 3mass.media miloace de comunicare in masa)

C cel mai optim 3optim cel mai bun! ecelent)

C a prefera mai bine 3a prefera a ale-e ce este mai bine)

C panaceu uni&ersal 3panaceu repre#inta ideea de medicament care ar putea &indeca orice boala! prin urmare adau-area adecti&ului uni&ersal nu adau-a nimic la intelesul cu&antului panaceu)

C poate % posibil 3posibil care poate eista! care poate % reali#at)

C prin prisma punctului de &edere 3prin prisma din punct de &edere)

C procent la suta 3procent a suta parte dintr.un intre-)

C impartit in trei trimestre6doua semestre3trei si doua sunt inutile! pentru ca trimestre ori semestre includ dea informatiile referitoare la numarul trimestrelor ori cel al semestrelor)

C a protesta impotri&a 3a protesta a manifesta o impotri&ire fata de ce&a)

C perioada de timp 3perioada inter&al de timp)

C pubela de -unoi 3pubela recipient pentru -unoi)

C a relua din nou 3a relua a lua din nou)

C scurta alocutiune 3alocutiune scurta cu&antare)

C a urca sus 3a urca a se deplasa in sus! a sui)

C a urma in continuare 3a urma a desfasura in continuare! a continua)

C acord comun( acordul presupune intele-erea intre doua sau mai multe parti+

C desc7iderea &ernisaului( &ernisa este ceremonia de desc7iderea a unei epo#itii+



• a aduce aportulcobaii de eperienţ$

a a&ansa 'naintecontraband$ ile-al$

a&erse de ploaiea cobor' os

bab$ b$trân$conclu#ie %nal$

cali-ra%e frumoas$conducere mana-erial$

cel mai superiora conlocui laloialt$

a cere o solicitarea conlucra 'mpreun$

a conţine 'n cuprinscopartenera d$inui permanenta ecrani#a un %lm-enunc7iul piciorului7emora-ie de sân-ea 'n-7eţa de fri-miloace mass.mediaperioad$ de timppersuasiune con&in-$toarea poposi pentru odi7n$

a prefera mai bine3) procente la sut$a r$mâne 'n continuarea relua din noua repeta 'nc$ o dat$a rescrie iara re&eni din nouscurt$ alocuţiunea urca sus

a urma 'n continuare&esti-ii trecute



=ir-ula• @n propoziţie, se pune virgulă#

ntre părţi de propoziţie de acelaşi el, atuncicând nu sunt legate prin şi copulati# ori prin sau# H su%iectul multiplu, urmat sau nu de determinări

aietele 'n-riite! cărţile curate! creioanele bine ascuţite caracteri#ea#$ un ele& con"tiincios+!

• H numele predicati# multiplu, urmat sau nu de determinări 8i7aela este naltă, suplă, graţioasă 'n mi"c$ri+

• atri%ute de acelaşi el i.a cump$rat o ma"in$ roşie, lu"oasă, elegantă. . /

• complemente de acelaşi el :unt pasionat de dans, muzică, e"cursii.

• ntre su%stanti# şi apoziţia e"plicati#ă, iar dacă după ea mai urmează şi altă parte de propoziţie,apoziţia se intercalează ntre #irgule L.am &$#ut pe Mi'ai, ratele tău. 8inai! ratele tău, a plecat la %lm+

• după o construcţie gerunzială sau participială, care este aşezată la nceputul razei 0ăzând acestea! m.am sup$rat+ 1$uns acolo! am &orbit cu directorul+

• complementele circumstanţiale aşezate ntre su%iect şi predicat se marc'ează prin #irgule, dacă

su%iectul se a2ă n aţa predicatului ,o&estea! n situaţia de aţă, pare real$+Geor-e! nemaiputându-se stăpâni, se repe#i la ea+

• n cazul sc'im%ării de topică se intercalează ntre #irgule un complement circumstanţial Acesta e autorul pe care l.aţi citit! la insistenţele mele, acum câţi&a ani0



• se intercalează ntre #irgule cu#inte sau construcţii incidente i iat$ cum! mulţumită eorturilor #oastre, aţi reu"it s$ 'n&in-eţi+

• după ad#er%ele de afrmaţie sau negaţie

Desigur, s.a 'n"elat+ 3u, nu m.am 'n"elat+

• după un su%stanti# n cazul #ocati# rigore, &ino repede+

• după inter$ecţii 4i, ce &este 'mi aduci0

• con$uncţia aşadar şi locuţiunea con$uncţională prin ur"are, aşezate n interiorul propoziţiei se pun ntre

#irgule Luni! aşadar, ne pre-$tim de plecare+=om pleca! prin urmare, toţi 'n aceea"i #i+

• /6 se pune niciodată virgulă# H ntre părţi de propoziţie de acelaşi el atunci când sunt legate prin şi copulati# ori prin sau: 4le#ii şi proesorii se 'nţele- bine+5uni sau marţi &om pleca0 +++

• H ntre su%iect şi predicat 4lena n#aţă,

• complementele directe şi indirecte aşezate după predicat El a cump$rat o carte interesant$+Am dat Jorile mamei mele+

• con$uncţiile însă, deci şi ad#er%ul totuşi, aşezate n interiorul unei propoziţii Am câ"ti-at premiul f$r$ nsă niciun spriin+A plecat deci f$r$ niciun anunţ prealabil+A &enit totuşi destul de repede+



• &- în frază#• A In situaţia raportului de coordonare între propoziţiile razei!

C propoziţiile $u"tapuse se despart prin #irgulă 1 #enit, +aplecat 6"i nici n.am obser&at+6C se pune #irgulă ntre coordonate de orice el =reau6 să citesc, +să ascult muzică, +să mă

rela"ez. - completi#e directe6 C ntre coordonate ad#ersati#e :.a 'ntors acas$! dar nu l.am au#it+C ntre coordonate dis$uncti#e, când ncep amândouă cu &a, când, 'e, ori, sau# 7a &ine! 6 %a pleac$+ând nu &ede! 6 când nu aude+8ie &rea!6 fe nu &rea! 6tot &a da eamen+9ri "tie! 6 ori 7abar n.are despre ce e &orba0:au se duce la %lm! +sau st$ acas$+

• C se pune #irgulă totdeauna nainte de o coordonată conclusi#ă 'n&aţ$ super%cial! 6 aşa că nu &a lua eamenul+6

• C se pune #irgulă nainte de con$uncţia şi atunci când este narati#ă ;i-au mers! "i.au mers! şi-au mers! pân$ au auns la o p$dure de aram$+

• 1tenţie< /6 se despart niciodată prin virgulă#

• coordonatele legate prin şi copulati" ori prin sau:• Geor-e 'n&aţ$ 6 şi scrie poe#ii+

A c7iulit +sau este 'ntr.ade&$r bolna&0



• In situaţia raportului de subordonare în raz#: C propoziţia atri%uti#ă e"plicati#ă se desparte prin #irgulă de cu#ântul pe care-l determină Locuia 'n alt$ camer$! +unde se a2au ogrămadă de cărţi.

• = propoziţiile completi#e directe şi indirecte se despart prin #irgulă atunci când suntaşezate naintea regentei e ştiu,+ nu &reau s$ ţin secret+6

ui e o%işnuit cu cititul,+ nu i se pare -reu acest roman+6•

C propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de scop se despart prin #irgulă cândsunt aşezate naintea regentei >nde mi-ai spus, 6acolo m$ duc+6 . 5

ând m-am ntors, 6caietul disp$ruse+6 . ?8ără să se tul%ure câtuşi de puţin, + Geor-e "i.a &$#ut de drum+6 -Ma să a$ungem la timp, + mer-em cu ma"ina+6 . :

• C propoziţia cauzală totdeauna se desparte prin #irgulă de regenta ei 8iindcă era ultima zi de şcoală, 6am plecat mai de&reme+6

Am plecat mai de&reme!6findcă era ultima zi de şcoală. + • C su%ordonata concesi#ă se desparte totdeauna prin #irgulă de regentă

u toate că era ntuneric, 6nu i.a fost fric$+64u i.a fost fric$! 6 deşi era ntuneric.@

• C propoziţiile de orice el, intercalate n propoziţia regentă, se despart prin #irgule 9n frunte mer-eau! ca să conducă grupul, -7idul "i sal&amonti"tii+



• /6 se despart niciodată prin virgulă# C propoziţiile su%iecti#e şi predicati#e nu se despart de

regentă prin #irgulă, indierent de locul lor aţă de regentă Ar râde +cine i-ar a2a intenţiile. e simţea 6era +că #a ace un gest necugetat.

• C atri%uti#a neizolată nu se desparte niciodată de cu#ântul pecare-l determină El seam$n$ cu sora lui 6 care este %runetă. Am cump$rat

cartea 6 pe care o căutam de atâta timp.

• C propoziţiile, completi#e de agent nu se despart prin #irgulă deregenta lor Aceste m$suri au fost luate 6 de cine este interesat pentru

siguranţa statului.



• I- irgula în propoziţie desparte#• • >) dou$ sau mai multe p$rţi de propo#iţie de acela"i fel aJate 'n raport de coordonare prin utapunere(

• E( $i"ezile% c&'purile c$p$taser$ o culoare ru-inie+• A 'mbr$cat o roc7ie str&'t#% scurt#% decoltat#!• • K) un substanti& sau un pronume 'n &ocati&(• E( =ino! b#ieteB• =ino! tu<

• • ) o interecţie f$r$ funcţie sintactic$(• E#(ai , ce minuneB• •

M) un cu&ânt sau o construcţie incident$(• E( A cântat! desi)ur , pe scen$+• • ) o apo#iţie de#&oltat$ sau simpl$(• E(4adia *om$neci! si'bol al sportului ro'&nesc! a dus faima României 'n lume+•



• N) O construcţie 3-erun#ial$! participial$! in%niti&al$! cu supinul) cu funcţie de atribut sau complement! pentru c$ acesteconstrucţii sunt propo#iţii contrase3 restrânse la partea de propo#iţie corespun#$toare)(

• E( Din spirit de solidaritate cu tân$rul Ali! r#'as pe strad# şi c#lc&nd pe ur'ele lui% Denis 'ncepuse s$ scrie acelarticol+

• • ) p$rţi de propo#iţie de acela"i fel aJate 'n raport de coordonare ad&ersati&$3dar, iar, nsă, ci) ! conclusi&$3deci, aşadar ) "i

uneori! copulati&$3şi, nici) sau disuncti&$3sau, ori, fe)! când se repet$ conuncţia(• E( 9ri &orbe"te cum ţi.e &orba! ori te poart$ cum ţi.e portul+• A plecat! dar a l$sat lucrurile puse la punct+•

A 'n&$ţat! deci "tie lecţia+• 3ici 'n c$ruţ$! nici 'n tele-uţ$+• • P)*omplemente antepuse &erbului(• E( *nainte de+a teleona! "i.a &eri%cat a-enda+• • Q)Ad&erbe de ne-aţie sau de a%rmaţie când sunt ec7i&alente cu o propo#iţie• E( 4u o las$0• /u,*n-o lasă) c.a"a.i re-ula+•

• >) marc7ea#$ modi%c$rile de topic$ mai neobi"nuite! disloc$rile sintactice ale unor p$rţi de propo#iţie+• E( ,roblema! cu tot eortul depus! nu primise o re#ol&are• • >>)marc7ea#$ elipsa &erbului copulati&(• E( =orba lun-$!3e) s$r$cia omului+•



• irgula în frază desparte(• • >) dou$ sau mai multe propo#iţii de acela"i fel aJate 'n raport de coordonare prin utapunere(• ES( tia 6ce Jori 'i pl$ceau! 6ce culori o ncântau,+ ce parumuri o e"taziau.+

• • K) o propo#iţie incident$(• E( 4u &reau! a răspuns copilul.• • ) Opropo#iţie subordonat$ intercalat$ 'n re-enta ei 3cu ecepţia predicati&ei "i a subiecti&ei)(• E( ot$rârea luat$!6 deşi era corectă! 6o nemulţumea+• • M) O propo#iţie atributi&$ eplicati&$ de re-enta ei(• 4oile re-lement$ri le-islati&e! 6care au ost adoptate în plen,+ pre&edeau sancţiuni dure• • )O propo##iţie atributi&$ apo#iti&$ de re-enta ei(• 8.am eprimat 'n felul meu! 6adică, a" spus lucrurilor pe nu"e.

•

• N)O propo#iţie subordonat$ completi&$ direct$ sau indirect$ antepus$ re-entei(• E( Be cine a întâlnit! 6a 'ntrebat despre adresa ei+6• Ce ţie nu*ţi place!6 altuia nu face+6•

• )O propo#iţie subordonat$ circumstanţial$3 de loc! de timp! de mod! de scop ! condiţional$) antepus$ re-entei(• E( Când "*a" trezit!6 soarele era dea sus+



• P) Totdeauna ! subordonata concesi&$ 3*=)! cau#al$3*) "i consecuti&$3*4:) de re-enta ei3 cu ecepţia situaţiei când *4: eintrodus$ prin conuncţia de! a"e#at$ imediat dup$ &erbul re-ent)(

• E (:e laud$ 63de-nu "ai poate.• • Q)O propo#iţie subiecti&$ reluat$ printr.un subiect(• E# Cine sapă groapa altuia6 ! acela cade sin-ur 'n ea+• • >) Dou$ sau mai multe propo#iţii de acela"i fel aJate 'n raport de coordonare3prin conuncţie) ad&ersati&$! conclusi&$ sau uneori!

copulati&$ sau disuncti&$3 când se repet$ conuncţia coordonatoare sau cele dou$ sunt la distanţ$ 'n fra#$)(• E( A &enit acas$! 6dar nu a stat prea mult+• • 4u punem &ir-ul$ 'ntre(• >) subiect "i predicat+ :ubiectul "i predicatul se aJ$ 'ntr.un raport de inerenţ$3 adic$ se determin$ reciproc "i nu pot eista unul f$r$

cel$lalt decât 'n ca#ul unor ecepţii)+• E( Ele&ul 3!4U) s.a c7inuit mult c.o problem$ de -eometrie+• :5 ,=• K) 'ntre propo#iţia subiecti&$ "i re-enta ei(• E( Trebuie6 să plec+• ,R ,:5• ine aleargă după doi iepuri6 nu prinde niciunul+• ,:5 ,R• Fire"te 63că) #a #eni

• ,R ,:5• Este bine 6că a plecat.

• ,R ,:5• 9mi place6 *să) citesc.

• ,R ,:5



• ) 'ntre subordonata predicati&$ "i re-enta ei• E( Ade&$rul era 6că o%ţinuse %une rezultate.

• ,R , ,• :$ %e6 cum doreşti.

• ,R ,,• M) 'ntre substanti&3 ori un subst itut al acestuia) "i atributul care 'l determin$• E( Flori 3 ! 4U)de munte 'mpodobeau poiana+• :ubst+ Atrib+ :ubst+• Ascult$ fo"netul 3!4U)tainic al p$durii+• :ubst+ Atrib+ad+• )9n ca#ul atributului substanti&al apo#iţional a&em urm$toarele situaţii(• E( ,rofesorul3!4U) Geor-escu a lipsit+ .nu! 'n ca#ul apoziţiei simple

• :ubst+ Apo#+simpl$• El! fratele meu! "tia c$ &in+ .corect 'n ca#ul apoziţiei acordate

• Apo#+ Acord+• Dan! c$pitan de plai! este persona principal+.corect 'n ca#ul apoziţiei dez#oltate

• Apo#+de#&+• A) 1tri%uti#ele de identifcare şi de califcareşi circumstanţiale nu se despart prin &ir-ul$ de re-enta lor• E( Rar$ul este muntele6 ' n prea$ma căruia gra#itează o ntregă lume.

• ,R , AT• :trânse mai bine c7in-a 6care-i ţinea %raţul legat de la c'imir "i nu• ,R r$spunse+):ado&eanu)• ,AT• Dar atri%uti#ele e"plicati#e se despart prin &ir-ul$ de re-enta lor+• E( 5unicii locuiau 'ntr.un sat! 6unde era o li#adă de nuci.

• ,R , AT• • Iar apoziti#a se desparte prin &ir-ul$! dou$ puncte sau linie de pau#$ de re-ent$+• E( A&ea un sin-ur -ând(6 să plece cât mai departe.

• ,R , A,• • ) ,ropo#iţiile su%ordonate completi#e directe şi indirecte nu se despart prin &ir-ul$ de re-ent$+•

E( tia perfect 6ce are să acă.• ,R ,*D• :unt incapabil 6să scriu un rând măcar

• ,R ,*I4D• • Dar propo#iţiile su%ordonate completi#e directe şi indirecte se despart de obicei prin &ir-ul$ când sunt a"e#ate 'naintea re-entei+• E( e ştiu!6nu &oi spune+• , *D ,R• ui e o%işnuit mersul pe $os,6 un drum cu ma"ina 'l obose"te+• , *I4D ,R•



• P) ,ropo#iţia su%ordonată circumstanţială de loc nu se desparte prin &ir-ul$ când este a"e#at$ dup$re-ent$+

• E( I.a #is 6s$ se duc$6 unde ştie

• , R , *L• 9n sc7imb când e antepus$ se desparte prin &ir-ul$(• E( >nde nu gândeşti!6 acolo 'l -$se"ti+• , *L , R• Q) ,ropo#iţia su%ordonată circumstanţială de timp a"e#at$ dup$ re-ent$ nu se desparte prin &ir-ul$+• E(• Frica i.a disp$rut 6când a #ăzut lumina.

• ,R , *T• 9n sc7imb! se desparte prin &ir-ul$ când este antepus$ re-entei+• E( După ce a plecat 6 a 'nceput 6s$ se -ândeasc$• ,*T , R• •

>) ,ropo#iţia su%ordonată cauzală se desparte prin &ir-ul$ de re-ent$ indiferent de po#iţia ei+• E( &entru că n-a nţeles! 6a mai 'ntrebat o dat$+• ,* ,R• 9n situaţia 'n care se insist$ asupra cau#alei! &orbitorul punând accentul pe ea! nu se desparte prin &ir-ul$

indiferent de locul re-entei+• E( 4.a &enit6 pentru că n-a a#ut %ani de drum.

• ,R ,*



• >>) ,ropo#iţia su%ordonată fnală se desparte prin &ir-ul$ de re-enta ei de obicei+ *ând este introdus$ prin prepo#iţia 1de2 nu se desparte prin&ir-ul$+

• • E+ :.a dus drept la fratele s$u! 6ca să-i spună mamei %ucuria+• ,R ,*:• ilnic mer-ea la fântân$6 de aducea apă.

• • ,R ,*:• >K),ropo#iţia su%ordonată circumstanţială de mod se desparte de re-enta ei indiferent de locul pe care.l ocup$+• E( 8ără să se tur%ure!6 pri&ea la locul accidentului+•

,*8 ,R• • >) ,ropo#iţiile su%ordonate concesi#e, consecuti#e, opoziţionale şi cumulati#e se despart prin &ir-ul$ de re-entele lor+• E( E atât de rea! 6ncât nu-i calcă nimeni pragul

• ,R ,*4:• Deşi s-a nserat !6 s.a dus s$ se plimbe+• ,*: ,R• :e ţine de ocuri!6 n loc să n#eţe carte.

• ,R ,O,• &e lângă că era curată!6 se 'mbr$ca "i frumos+• ,*U8 ,R• • > ,ropo#iţiile su%ordonate circumstanţiale instrumentale, sociati#e şi de relaţie nu se despart prin &ir-ul$ de re-entele lor+• E( u ce arde #ara6 ar % 'nc$l#it iarna toate sobele+• ,I4 ,R• Fu-eau toţi 'n toate p$rţile6 cu ce apuca a lua.

• ,R ,:O*• Re-iunea pare s$rac$6 pentru cine #ine de la şes.

• ,R ,REL



*acofonia• vitarea cacofoniei se face prin intermediul câtor&a p$rţi de &orbire! cum ar %( decât, drept, faptul că,

ase"enea, întrucât 3'n loc de pentru că-, articole proclitice ori pur "i simplu refor"ulând enunţul.

• *ele mai frec&ente cacofonii sunt( la,la- sa,sa- ca+ca6 ca+ce*ci)6 că+ca6 cu,co- că+co6 c#,cu- c#,c&nd- cii,ru- pul,a! •

De e"emplu Ast$#i facem ora de c7imie la la&orator.( 1stăzi acem ora de c'imie în laborator! Aceasta este o politică care ener&ea#$ electoratul+ 6 această politic# ener#ează electoratul. A 'ntocmit o anali#$ econo"ică care nu se ba#ea#$ pe realitate+ 6 1 ntocmit o analiză econo'ic# #r# să se

%azeze pe realitate. Re-ret căDcolegii mei nu sunt de acord+ 6 Begret că nu sunt de acord cole)ii 'ei! :unt deprimat! pentru că caut de mult o soluţie+ 6:unt deprimat, întruc&t caut de mult o soluţie.

• De data asta pleca către eterior+ 6 De data asta pleca spre e"terior.

Ca consilier are noi responsabilit$ţi+ @ @n calitate de consilier are noi responsa%ilităţi. Locuinţa lui este la fel ca casa mea+ 6 5ocuinţa lui este ase'enea casei mele. A fost desemnat ca candidat la :enat+ 6 1 ost desemnat drept candidat la :enat. Trebuie ca cineva s$ r$spund$+ 6 ?re%uie să răspundă cine"a! Am &enit cu rugă"intea de a.mi moti&a absenţele+ 6 0ă ro) să-mi moti#aţi a%senţele. + 1m ru)#'intea să-mi

moti#aţi a%senţele. *u ti"pul a 'nţeles toate problemele+ 6 In timp, a nţeles toate pro%lemele. In ti"pul acesta &orbea profesorul+ 6 n acest timp, #or%ea proesorul. 8ipul acela nu.mi place + 1cel tip nu-mi place.

•

H .ntoni'ul pentru cacofonie este eufonie, care 'nseamn$ succesiune armonioas$ de sunete! efect auditi& pl$cut+

• H4orma literar$ conda"nă folosirea lui ca "i 3sau a lui ca, virgulă- 'n loc de ca pentru e&itarea cacofoniilor 3"i cu atâtmai mult când acest pericol nu eist$)! 'n construcţii de tipul ca şi consilier+ ca, "ir)ul#% consilier - care pot % 'nlocuiteprin construcţii directe precu" /a ost nu'it consilier/ sau /l+a luat drept consilier/ ori /în calitate deconsilier/!

Documents

Reguli de Ortografie