Cal

enda

rul B

iser

ices

cpe

190

8 fo

rmat

de

pere

te.

Set se citeasca inqUinfarea ce se getseqte lapag. 730 de pe luna Septembrie 1907

relativ la abonamentul acestei Reviste.ICI

BISERICA

ORTHODOXA ROMANARevista Periodica Eclesiastica

A

SWUM SIND AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

RHINE

ANUL AL X X X I-lea, No. 7. PtSAX,

1

000'110M331R.I_

TABELA MATERIILOR

Pap.

1 Q mica introducere,In capitulile Diaco--: -:;:nului Agapet. . . . ... 7312 Ciprian 747

V B Agriculture la Ebrei. . 7634 Virtutile cardinale. 776

./...5 Preotii rurali i rascoalele t'aranqti. 7866 Catagrafia Bisericilor Bucurestene. . , 8057 Hrisostom ca invatator at adevArurilor I

Bisericii. r: I 814v.8 Respectul si fanatismul ludeilor pentru ::;:':

Sf. Scriptura 8229 0 serbare bisericeascA. : ';834

10 Evangelia va Aturaj Dom-nului nos . . 843

1907_

F1110.

r

r

r

(

c

(41 r

.?

. . . . .

;Ia .

,

. I

TIPOGRAF

MIL1V_ MOW .1=,71rr

ME/I/CUT/

r

. . . .

.

:.-'

. . . . . . .

. . .

. . . . .

. . . . . . . .

. . .

9

4c4.0BUCUR199-

711 www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMAN.A." No. 7.

0 mica Introducere in capitulile Diaconului Agapet.

Aceste capitule au avut un rasunet foarte mare in se-culile trecute, pentru ca cuprinsul lor a interesat pe multi,pentruca eta sublim si curat moral lor, apoi mai continea siidei pline de invataturi evangelice trebuitoare celor Incoro-nati si demnitarilor din State. Erau adresate direct de autorImparatului Iustinian, cu scop de a se conduce dupa elein viata sa imparateasca; adica, de aceste sublime principiicrestine. Ele sunt redactate in general pentru orice per-soana incoronata, Imparat, Rege sau Domn, ba Inca sipentru oricare demnitar inalt dintx'un Stat, oricare arfi aceea. Se potrivesc ultim si pentru orice individ dinsocietate, considerat ca §ef de familie; ca un individ, careare sub el un personal supus administrarei lui. Pentrucasi individul in sfera lui mica, Ingusta si restransa se poatecompara cu orice autoritate chiar cea mai inalta;' caci dela el atarna direct situatia buna sau ra a celor ce depindde clansul si sunt sub directia lui. Pentru aceste cuvinte,aceste Indemnuri se potrivesc pentru orice persoana cear vol a se folosi de cuprinsul lor, de aceea le-am tradusdin greceqte si le-am publicat aceste indemnuri on staturi

www.dacoromanica.ro

732 o MICA INTRODUCERE

morale, foarte importante, date de autor celor de pe tro-nuri cu deosebire. Am cutat mult aceste capitule, darpana acum n'am putut sa dau peste ele. Le-am aflat insaacum intr'o scriere a mea, Intitulata: 'Atadyroo sob Op*6Co5 %at p.O0oc=Viata si fabulile lui Esop Frigianul, impri-mata. In 1777. Cum 'am dat de ele, cunoscandu-le de mai,inainte importanta si valoarea lor, le-am si tradus cat maibine Intalese, spre ale public, pentru cunostinta cititorilorRevistei. Aceste capitule In numar de 72 sunt de o tre-buinta foarte Insemnata, fiind toate pline de religiositate§i de idei curat crestine. Orice individ, cum am zis, sepoate mult si bine folosi din citirea lor cu atentie si maicu searna din punerea lor in practica, mai ales de cei insituatii de Stat. Foarte multe din aceste sfaturi au fost §isunt practicate si astazi de oamenii incoronati, de Impa-rati §i Regi, c6.'nd ei sä gandesc serios la menirea lor depe acest pamant, la gloria lor din viata, la siguranta tro-nurilor lor, la respectul ce sa'si atraga prin aplicarea lordin partea supusilor; in fine la stabilitatea dinastiei lor,menita a trece asupra succesorilor lor. Este evident capoporul, care are norocul a poseda. un Imparat sau Rege/nfrumusetat cu virtutile cupiinse in aceste indemnuri, nuse poate gandi niciodata la revolutii, la rasturnari si pre-faceri on schimbgri de dinastii, pentruca ei sunt prea mul-tamiti cu dinastia lor buna, ce o au In prezent. Caci Ro-manul zice: e Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor*.Multe de tot din aceste sfaturi au fost pra,icate si rea-lizate de bravul nostru Capitan dus numai de natura luinobila in dechrsul de 41 de ani, de catra Prea Inaltatul, zic,si iubitul nostru Rege, de and conduce cu o cugetare a-danca si cu o staruinta si rabdare ne'nvinsa poporul Ro-manesc pe calea progresului si a fericirei relative a tuturorsupusilor sal Declar ca not nu apreciem dupa merit marilecalitati si virtuti cu care Durnnezeu a Inzestrat pe acest

www.dacoromanica.ro

YN CAP1TU-ILE DIACONTLXI AGAPET '733

Mare Geniu al Romani lorCarol I de Hohenzolern. Ne-aiubit Dumnezeu trimitindu-ne in timpuri de re'nvierea noas-tra asemenea Rege Glorios! Nu-i aicea locul de a enumeraamanuntit cate din aceste sfaturi le-a realizat si le practicaInaltimea Sa, prin adanca Sa cugetare si pricepere. Chiaracum ajuns la batranete Majestatea Sa nu pierde ocaziabine-venita sä nu ne arate prin fapte reale savarsite-leSale In acest scop si pare ca ar avea dorinta de a reinti-neri ca sä inceapa deacapul activitatea Sa mareata si plindde roduri din trecut, pentru noi Romanii. Ce am fost noicu 41 de ani in urma si uncle suntem astazi ? Cate schim-bari in bine, cate Imbunatatiri nu s'au facut ? Toate s'aupetrecut sub ochii nostri si le cunoastem desavarsit.cu toate acestea sunt Inca multe de ,facut in tara noastratanara. Dar aceasta-i a timpului. Asa a stabilit Dumnezeulucrurile din lumea aceasta ca cu timpul O. se faca imbu-natatiri intre oameni. Dupre cum prin viata din pruncicrestem pe incetul si pe nesimtite si ne desvoltam tot maimult spre barbatie, ajunsi la maturitate o utilizam dupavointa, apoi dela o vreme declinam spre batraneta. « Trecegiva vine noaptea, trece viata vine. moartea» qi tot acestrestimp se scurge pe nesimtite. Dupa noi trecand din a-ceasta lume nu 'Imam cleat faptele noastre, care ne re-prezinta ca intr'o oglinda fidela pe. fiecare, ce fel am fostsi ce am lucrat in timpul viejei noastre: bine sau rail; cacifaptele noastre sunt menite a ramanea exemple de imitaturmasilor nostri. Atata depinde de noi si atata numai noiprin noi putem face. Unde mai sunt dar bogatiile, ono-rurile, renumele, placerile si desfatarile noastre din viata?Au disparut toate, ca urma zborului vulturului din vazduh,ce nu se mai cunoaste. Pamant suntem si in pamant neintoarcem toti dela mic pana la cel mai mare. Nu ramanedar dupa noi decat avutia singura a faptelor bune, ce leam savarsitr fata de sarac si de vaduva, de orfan si de

ySi

www.dacoromanica.ro

734 0 ARCA INTR. Is CAP DIAC. AGAPET

nemernic. Iar cat pentru Imparati si Regi, for iaras nu beramane dupd moarte decat stocul virtutilor for marete, pre-cum pazirea dreptatei Intre supusi, paza riguroasa a legilor,legiferarile folositoare, in fine putinta de' a tral toti ceta-tenii in pace, liniste si libertate etc. etc. Acesta-i monu-mentul for nemuritor intre popoare si amintirea for in se-culi! Incolo si ei au soarta comund a tuturor. Din acesterezulta real si evident, ca toate preocuparile noastre zilnicedin viata pentru a aduna averi si castiga functiuni pro-ductive, sunt lucruri numai aparente si Insalatoare, carepentru moment numai alunga dela noi scopul nostru ultim,grija mare, de a ne ocupa cu seriositate de viitorul nostruce va urma de sigur, dupa aceasta scurta si iute trecatoareviata. Si cu toate aceste pare ca noua la toti ne place säne Insalam singuri asupra menirei vietei noastre. Pare canu mai credem Ca astazi suntem si mane poate nu vommai fi si nici de ce va ramanea dupa noi atunci. Numaipraf si cenusa, daca ne lipsesc faptele bune si morale! Seobservam cu intristare, ca foarte putini dintre noi sa o-cupa de ceea ce sa va intampla cu ei dupa moarte! Deaceea rog cu insistenta pe cititorii Revistei, de a citi cuatentie cuprinsul acestor indemnuri, scrise in seculul al VIal erei crestine si care sunt de mare valoare si astazi inseculul al XX-lea. Dupre cum Noul Testament este cartede toata valoarea si ca o carte noua chiar pAna astazi sicare va fi In seculi nesfarsiti, pentru continutul sau, totasa si aceste capitule.

,

.

www.dacoromanica.ro

EXPUNEREA CAP. DIAL. ADAM '735

EXPUNEREACapitulilor Indemnatoare compuse de Agapet Diaconul Area

slintei Mari Biserici a lui Dumnezeu, a dror acrostih suns asa:Prey divinului si prea piosului Impirat al nostril lustinian."

Agapet cel mai mic intre Diaconi.

1). Avand demnitatea mai presus de toata onoarea Im-Orate, sa adorezi (inchini) mai mult cleat pe toti pe Dum-nezeu5 care ti-a dat aceasta demnitate, pentruca dupa

,asemanarea Imparatief ceresti ti-a dat tie sceptrul dinastieipamantesti, ca sg. conduci pe oameni spre paza dreptului

pe cei ce sa rasvratesc contra lui sa-i urmaresti prinlegile ce sunt in Imparatia to si prin cele ce legal doming.

-sub tine.2). Ca a unui Administrator neadormit pururea mintea

Imparatului cea prevazatoare, Orland in mani cu certitudinefranele bunei legislatiuni si Indeplinind cu putere neajun-surile nelegiuirei, ca vasul Intregului Stat SA nu cada inInvaluiri nedrepte.

3). Invatatura dumnezeeasca este: ca oamenii mai intaisa se invete a se cunoaste pe sine; caci cel ce sa cu-noaste pe sine, cunoaste pe Dumnezeu, iar cel ce cunoaste-pe Dumnezeu, prin fapte se aseamana cu Dumnezeu si-devine vrednic de Dumnezeu. Cel ce devine demn de_'Dumnezeu nu face (practica) nimic nedemn de Dumnezeu,-ci cugetand cele divine, vorbeste ceea ce cugeta si savar-seste ceea ce vorbeste.

4) Nimeni sa nu se laude cu nobleta stramosilor. Cacipamant sunt toti stramosii neamului si cei imbracati Inporfira si vison si cei, saraci si cei Investiti cu diademe si.cei ce petrec in placed. Deci sa nu ne laudam neamul dinmorminte, ci pre cei renumiti prin bunatatea moravurilor..

5). Sa stiff, o prea pioasa imagind a divinitatei! ca cu.cat te-ai Invrednicit de mai mad daruri dela Dumnezeu,.cu atat mai mult esti de asemenea dator lui Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

736 EXPUNEREA CAPITULILOR

Deci cel ce rasplateste bine-tacatorului sau datorita recu.nostinta, ca unul ce a primit darul ca haruire (faro. plata),reds dar pentru dar. Caci El pururea este stapan darurilorsi ca o datorie El rasplateste bine-facerile. Milostenie Elcere dela noi, si aceasta nu numai exprimata prin vorbe-frumoase, ci prin realizarea noastra de fapte pioase.

6) Nimic asa de bine-placut nu savarsaste om-ul, precumsa poata a practica adeea ce voeste si sa voeasca si säpractice pururea fapte umanitare. Deci fiindca tie ti s'adat dela Dumnezeu gratis putinta, de a ajuta pe cei ceau trebuinta de ajutorul vostru si vointa to buna, toate sale voeasca si sa le faca spre a placea celui ce ti-a dattie aceste bunuri.

7). Bogatia nestatornica a lucrurilor pamantesti sa a-seamana, mersului curgerilor riurilor, putin timp curgand,celor ce cred ca o posed; curand Insa se scurge alaturi, samuta la altii. Numai tezaurul faptelor bune ramane la ceice'l posed. Caci darurile faptelor bune se re'ntorc asupracelor ce le-au faptuit.

8). Neapropieat esti oamenilor pentru causa inaltimeiImparatiei tale de aici de Jos, fii aprciapiabil de cei ce aunevoe, pentru a obtinea stapanirea Imparatiei cei de Sus.Sa'ti deschizi urechile la cei cuprinsi de saracie, ca sä fieauzul tau ascultat la Dumnezeu. Caci dupa cum vom fila ai nostri compatimitori, asemenea vom afla la Dumnezeupentru noi compatimire.

9). Sa cuvine O. fie curatit sufletul cel mult Ingrijoratal Imparatului ca o oglinda, ca cu razile divine purureasä se lumineze ca sa se invete de acolo judecatile alace-rilor. Caci nimic nu face O. se vada cele necesare, precumpazirea sincera acelia (a justitiei).

10). Dupre cum respectiv de cei ce calatoresc pe mare,and pilotul greseste, putina primejdie aduce celor ce ca-latoresc; cand insa lnsusi carmaciul greseste, atunci sa Intampla sä se piarda tot vasul., Daca cineva dintre dem-nitari greseste, nu sufere atata obstea, cat el insasi. Iarand capul greseste toata societatea sa pericliteaza; duprecum sa supune la mart raspunderi daca 'si neglijeaza da-toriile; deci cu multa acurateta sa spuna toate si sa lepractice.

www.dacoromanica.ro

DIACONULUI AGA PET 737

11). Un ciclu or mata represinta lucrurile lumesti, altsdata in alt mod representandu-le, apoi in alt chip si pre-facandu-le, aceasta neegalitate este, ca adica nimic din_,cele prezente nu raman stabile.

Trebue dar ca tu, prea puternice imparate, in aceasta.._repede prefacere sa-ti ai ne schimbata si pioasa cugetarea ta.

12). Respinge cuvintele lingusitorilor Insalatori, ca peniste ghiare rapitoare ale corbilor. Caci aceia scot ochiitrupului, iar acestia intuneca judecatile, nepermitand a sevedea adevarul faptelor. aci sau lauda cate °data cele,ce sunt de defaimat, sau adese lucrurile ce merita laudele defaima, cu scop ca una din doul sä se falsifice, sau11111 sa se laude, sau binele sä se insulte.

13). Aceasi sa cuvine sä fie cugetarea Imparatului, cacia se schimba cu prefacerea lucrurilor este dovada de minte-nestabila. Tar din contra este forma hotarita si in afacerilebune sä respinga pedicile, precum pioasa noastra stapa-nire sä sprijina pe aceasta, cari nici "Ana la insolenta saIngamfa, precum nici pana la manie nu sa pogoara, aceastaste coduita oamenilor ce traesc cu siguranta si-si au su-,fl etul hotarit

14). Daca cineva 10 are cugetarea curata de insalaciu--nea omineasca 10 vede micimea naturei sale si scurtimea-si. trecerea curanda din aceasta viata, cum si pacatosiaInjugata la trup, si nu va cadea in prapastia mandriei, chiarde ar fi 0 in o demnitate Malta.

15). Mai presus de toate gloriile imparatiei religiositaleainfrumuseteaza pe imparat. aci bogAtia se duce, gloriatrece, iar renumele societatei indumnezeite de el (imparatRege or Domn) se intinde in seculi nesfarsiti si'i pune pecei ce o posed peste marginea uitarei.

16). 'Mi pare ca este foarte ominesc lucru, ca. bogatii_§i oamenii saraci din nelegalitatea lucrurilor sufar aceleasi_nenorociri. Unii coprinsi de dorinti se consuma, iar altii.de foamete mor. Unii posed proprietati pana la marginilelumii, iar altii n'au nici unde sa-si pue hainile. Deci caambele sa'qi afle indreptare, trebue o vindecare prin luare'dela unii si adaugire la altii, ca O. se aduca egalitate laneegalitate.

www.dacoromanica.ro

/38 EXPUNEREA CAPITULILOR

17). In timpurile noastre s'a demonstrat ca viata pros-perk pe care a prezis'o unul din cei vechi, va fi atunci,cand filosofii vor Imparati si Imparatii vor filosota; cacifilosofand va yeti Invrednici de Imparatii si fiind impa-rati, nu va veti departs de filosofie. Caci daca a iubi In-telepciunea, este a face filosofie; apoi stim ca InceputubIntelepciunei este frica de Dumnezeu, pe care o posedezipentru totdeauna in interiorul tau, aceasta este evidentca-i adevarat ceea ce se spune de mine.

18). Imparat pe tine cu adevarat te numesc, ca unulce poti sä Imparatesti si sa'ti stapanesti placerile, cacite-ai imbracat cu coroana castitatei si te-ai Invesmantatcu porfira dreptatei, cealalta autoritate a ta, 10 are desuccesiune moartea. Iar Imparatia de felul acesta aducepetrdcere in nemurire. Una dispare In veacul acesta, iarceilalta te curata de pedeapsa vesnica.

19). Daca onoarea se capata cu sfatul (vointa) tuturor,fate binefacator obstesc tuturor. Caci nimic nu atrage a-tata pe oameni spre bunavointa, ca darul binefacerei datcelor ce au trebuinta. Ca aj utorarea fa'cuta de teams esteo adulatie, prefacuta cu numele de onoare, Insala numaipe cei ce o pot suporta.

20). Respectata cu dreptul este Imparatia voastra, pen--trued vrajmasilor le arata puterea, iar supusilor legile u-manitare. Invingand pe aceea cu puterea armelor, iar peai tai ii supui cu nelnarmata dragoste. Cats departare esteIntre fiara salbateca si oae, atata se socoteste deosebireaintre amandoud.

21). Respectiv de substanta corpului, Imparatul esteegal cu tot omul; iar cu autoritatea si demnitatea este cucel a toateDumnezeu. Caci nu exists pe parnant nimineasuperior lui. Sal cuvine dar ca el, ca in asemanare cuDumnezeu, sä nu se manie si ca muritor, sa nu se man-dreasca, caci daca s'a si onorat cu inchipuire dumnezeeasca,sa nu uite ca este unit si cu tarana pamAnteasca, princare i se spune sa realizeze egalitatea !titre toti.

22). Primeste pre cei ce voesc sä te sfatueasca de celece sunt spre folos si nu pe cei ce cauta In totdeauna ate lingusi. Caci aceia au In vedere interesul pentru adevar,iar acestia O. pare ca au In vedere pe demnitari si imi-tand cerintile trupurilor, lauds pe acei ce sunt de partea lor._

www.dacoromanica.ro

DIACONCILVI AGAPET 739.

23). Astfel sa fii catra supu§ii tai dupre cum doreqteStapAnul tau, sa. fii. Caci precum vom asculta pe altii, ne-va asculta §i Dumnezeu, §i precum vom vedea la nevoipe altii, vom fi qi noi vazuti de Dumnezeu, vazatorul atoate. Sa aducem celui prea milostiv milostenie, ca sa ca-patam i noi de asemenea resplata la vreme.

24). Dupre cum oglinzile perfecte arata trasurile persoa-nelor noastre a§a cum ele sunt in realitate, placute celorplacuti, urAte celor urAti, de asemenea i dreapta judecataa lui Dumnezeu se compara respectiv de faptele noastre.Caci dupre cum vor fi acele savar§ite de noi, de asemeneavor fi pentru noi folositoare sau nu.

25). Consulta-te la ceea ce-i de facut cu intArziere, sa--varqWe Insa cu graba cele ce ai bine judecat sau hotarit.Pentru ca-i foarte primejdios a savAr$ fapte nejudecatemai inainte. Caci daca din nejudecare va savarql cinevaun rau, atunci devine necesara judecata la cele de trebuinta; precum darul sanatatei este de nevoe dupa experi-enta (suferinta) boalei. Sa cuvine deci, prea intalepte Im-,parate, prin sfatuire serioasa qi cu dorinta puternica a scrutacu deamanuntul cele ce convin Societatei.

26). Foarte bine vei administra on conduce Imparatiato frUmoasa, daca vei cauta sa vezi singur tot Si nimica sanu admiti nescrutat. Caci nu este lucru mic pentru tine,ceea ce sa pare ca-i mic in aparenta In raport cu ale tale.Fiindca §i cuvantul inalt al imparatului are mare Insemna-tate la WO.

27). Impuneti tie datoria de a conserva on pazi legile,nefiind pe pamant nimene care sa poata a to obliga. aci-astfel vei arata §i respectul legilor insu§i, mai Intai de altii,respectandu-le Si supuqilor se va dovedl ca a calca legilenu-i fara pericol.

28). Este egal cu a pacatul, gande§te-te, de a nu impe-dica pacatul sau greqalele. Caci cand cineva nu se conduce

-conform legilor §i ingadue vietuitorilor ilegalitAti, este ju-decat de Dumnezeu ca conlucrator a ralilor. Iar daca vo-e§ti sa reuqWi i in una qi in Alta, respecteaza pe cei cefac cele de cuviinta §i pedepse§te pe cei ce lucra fapte rele.

29). Socot ca este foarte -de interes de a fugi de con-versatiile on contactul celor rai; caci cel ce este in con-

www.dacoromanica.ro

740 EXPUNEREA CAPITULILOR

-tact cu oameni raj totdeauna rezulta: sau a te infecta saua te Invata ceva rail dela aceia. Iar cel ce sA asociaza cucei buni sau se aduc la imitarea celor bune sau se InvatAla micsurarea celor rale.

30). Incredintinduti-se de Dumnezeu Imparatia lumei pe-nimeni sA nu Intrebuintezi dintre cei rai on vicleni pentruadministrarea afacerilor. Cad daca aceia vor administra_ram, vei da cuvant lui Dumnezeu tu, care ai dat puterea.Dupa multa chibzuintA sA se faca numirile administratorilor-

31). De asemenea rau socotesc 0 este de a te suparkde rautatile vrajmasilor si a ingadul lingusirile prietenilor.Trebue dar cAtra ambele sl te Improtivesti cu tarie si sAnu te Indepartezi de loc dela cele ce se cuvin. Ca nu tuaparandu-te de rautatea acelora sl rasplatesti buna-vointa.prefacuta a acestora.

32). Socoate de prietini adevarati nu pe cei ce laud&toate cele zisa de tine, ci pe cei ce cu judecata dreaptase grabesc a face toate. Si pe cei carora le complace alucra fapte tot mai bune, atacand pe cei ce li se Impro-tivesc. Caci acestia dau proba de prietenia cea mai nefalsa-

33). SA nu-si schimbe socotinta prea Intaleapta tamaretie a acestei puteri pamAntesti, ci ca unul ce ai con -ducerea vremelnica, aibi neschimbata mintea In lucruriletrecatoare; nici in veselii sA te Inalti, nici In intristari s5.te

34). Dupre cum aurul cateodata in alt chip de artistisa straface si se preface in diferite moduri In ornaments,ceea ce este Insa in sine el ramane si nu sufera schimbare.Dc asemenea si tu, prea renumite Imparate, schimbandsituatie si alta, ai ajuns si la onoarea cea mai Inalta, rä-manand acelas, nu In aceiasi situatie de afaceri, avandu-ticugetarea tot in lucruri bune.

35). Grandeste ca atunci imparatesti cu siguranta, candclomnesti asupra oamenilor de bunA-voia lor. 'Caci supu-nandu-i faia voia lor, cAnd vor avea ocazie, ei se razvra-tesc. Ceea ce sA stapaneste cu legalitatea bunei-vointi,poseda supunerea sigura a poporului ce posedeaza.

36). Pentru ca stapanirea Imparatiei tale sA o faci pu-rurelnica, cauta ca cata manic ai asupra supusilor tai

atata sa ai si asupra ta Insasi cand gre§eqti. Caci

sa-

umile§ti.

o

gee-nil

www.dacoromanica.ro

DIACONULUI AGAPET 741

rnene n'are putere sa pedepseasca pe cel ce este cu atataautoritate, de nu judecata proprie, miqcata de Insu0 greqala.,

37). Cel cer a luat asupra§i o asa de mare putere, saimiteze dupa putinta pe datatorul ei. Daca lntru cat-vapoarta asemanarea lui Dumnezeu, care este preste toate,qi prin El stapanqte cu putere asupra tuturor, in aceastaprivinta mai ales sa imiteze pe Dumnezeu, Si sa nu so-coteasca nimic mai de preferat decat misericordia.

38). Mai presus de our Si de petre scumpe sa ne In-.bogatim cu bogatia faptelor bune, care §i aicea ne inve-seleqte §i cu speranta de rasplata in viata viitoare, qi acolone va induld cu experienta (rasplata) nadajduitei fericiri.Ca cele de acum din jurul nostru, ca unele ce nu ne a-partin ve§nic, A. nu ne captiveze.

39). Sirgue§te-te a rasplati cu daruri strAlucite pe ceice de buna-voe fac cele poruncite de tine. Caci cu acestchip vei inmulti Si dorinta de fapte bune qi pe cei rai tivei face sa uite rautatea lor. Caci a invrednici cu aceleaqimerite pe cei ce nu faptuesc asemenea, este foarte ne-legiuit.

40). Mai pretios decat toate este Imparatia, mai alesatunci sa intampla aceasta, cand Inzestrat cu aceste cali-tati nu duce statul spre rt.iinata scadere; ci are In vederelmbunatatirea lui, aceea este o actime antiumana ca pe ofiara o alunga; iar ceea ce este uman ca un ce dumnezeescti-o insuqqte.

41). Deopotriva fa judecata qi catra prieteni qi catravrajmai, nici -celor bine-voitori harazindu-le pentru bunafor vointa, nici celor desplacuti opunandu-te cu vrajma0e;pentruca este aceeaqi neregularitate §i and dreptate celuice n'o are, qi nedreptetind pe cel drept, macar de ti-ar

vrajmaq. Caci raul este egal de ambe partile, chiarand se gasWe la protivnici.

42). SA cuvine sa se asculte cu atentie judecata lucru-rilor, ca este dificila gasirea dreptatei, cAci mai u§or ease substrage dela cei ce nu's cu mare luare aminte; iardaca Iasi argumentarea cuvintelor la o parte §i posibilita-tea celor, care sa spun, atunci aruncat In confuziaideilor astfel nu-ti mai aminteqti ceea ce sa cauta deinpricinati, indoit pacat alungi, nici acestora dandu-le

ateptat, nici altora nu li se permite a face aceasta.

qi

fi

epti1i

bu-nul

www.dacoromanica.ro

142 EXPUNRREA CAPITULILOR

43). Daca vei ca4tiga nenumarate ca stelele faptuitele-tale, niciodata nu vei invinge (Intrece) bunatatea lui Dum-nezeu. Caci on cate ar proaduce cineva lui Dumnezeu dinale Lui ii proaduce. *i precum nu-i posibil sa se invingapropria umbra a soarelui, luand in ajutor pururea §i pe celmai tare impedicator, de asemenea nu vor intrece oameniibunatatea binefacerilor lui Dumnezeu.

44) Nesecata este bogatia bine-facerei, caci In a daeste a lua, i in distribuire se vede o adunare. Avand a-ceasta in sufletul tau Imparate, da cu Imbelqugare celorce cer dela tine. Pentruca vei avea nenumarate resplatiripentru acestea, cand va veni vremea rasplatirei faptelor..

45). Luand prin voia lui Dumnezeu Imparatia, imiteazalpre El prin fapte bune. Pentru ca sa fii bine-facator celornevoe§i, i nu numai celor ce nu au trebuinta de bine-fa-ceri. Caci promtitudinea distribuirei de bani nu este pe-dica pentru binefaceri la cei saraci.

46). Precum ochiul este pus in corp in mod natural,de asemenea Imparatul este armonia In lumea arzata deDumnezeu spre conlucrarea celor ce sunt de folos. Estedar nevoe de el ca de un membru propriu. De asemeneatoti oamenii sä se gandeasca spre a progresa in bine qi nua- regresa In rautati.

47). Socote§te siguranta cea mai mare a salvarei tale,ca nu cumva sä faci nedreptate supuOlor. Caci cel ce nuface nedreptate, nu este pandit (urmarit) de nimeni. Cei cenu nedreptatesc lqi. procura siguranta, cu mult insa maimult bine-facerea. Caci siguranta da, iar bunatatea nu trada-

48). Devina supuqilor, prea pioase Imparate, Si temut.pentru suprema ta putere i dorit prin calitatea bineface-rei. Nici despretuind teama pentru dorinta, nici neglijinddorinta din causa temerei. Ci blandeta avand'o nedespre-tuita, ca blandeta avand'o totul este u§or de Inlaturat.

49). Tu ceea ce legiferezi supu§ilor prin cuvinte, aceastasä o arati i prin fapte, ca sa se deprinda cu cuvintelede care eqti convins Si viata ta buna. Caci astfel to veiarata statului tau bine-voitor qi vorbind din experienta i

practicand cu judecata.50). lubeqte mai mult, prea luminate Imparate, pe cei

ce cer ca O. primeasca dela tine daruri, cleat pe cei ce

www.dacoromanica.ro

DIACONULUI AGAPET 743

sa" inceara. ati aduce daruri. Caci acestora devii obligatde rasplata, iar aceia Ili fac indatorat pe Dumnezeu, carese indatoreste de cele fa' cute acestora, si cu rasplata debunurile date pe iubitorul de oameni Dumnezeu si scopultau este uman.

51). Treaba soarelui este ca O. lumineze cu razele luifaptura. Iar a Regelui virtutea, de a milui pe cei nevoesi.Si este mai aratoasa cleat a aceluia, o ! religioase Impa-rate. Aceea Inceteaza cu venirea noptei, iar acesta tngaduese scape de vitii pe aceia; dar cu lumina adevarului sescruteaza si cele ascunse ale justitiei.

52). Imparatii inainte de tine au stabilit Statul; iar tol'ai facut pre acesta stralucit, salvandu'l cu blandeta au-toritatei de greutati si cu bunatatea ta InvingAnd pre ceice vin la tine cu frica. De aceea la limanul stralucirei taletoti alearga din cei ce au trebuinta de mila ta si cei cevoesc sa scape de turburarile foametei, cantandu-ti cAntaride lauda.

53). Dupre cum cu puterea intreci pe toti, de asemenealupta-te sa-i tntreci si cu faptele. Spera ca cu analogiamaretiei puterei tale sa savarsesti si lucrarea celor bune,spre a fi declarat de asemeni cu Dumnezeu, ca dupa. co-rona Imparatiei ne'nvinse sa castigi si corona de binefaca-tor pentru sprijinul saracilor.

54). Cugeta Inainte de a ordona ceea ce voesti, pentruca sä practici cu judecata ceea ce ai legiuit. Caci organullimbei este cu usurinta alunecator si aduce foarte marepericol celor ce'l desfateaza. Iar daca judecata pioasa cao armonie i-o impui, atunci rasuna melodia armonica avirtutei.

55). lute patrunzator sa cuvine sa. fie In toate Seful simai ales respectiv de judecatile afacerilor grele de rezolvat,foarte tarziu Insa sä se arate la manie. Pentru ca cu totulnemanios iarasi este usor de despretuit, sä se supere cumoderare si sä nu se manie. Pe de oparte pentru a oprlpornirile celor rai, iar pe de alta sa stavilesc pretentiilecelor buni.

56). In adancul sufletului tau intalege cu ingrijire ma-nierile celor ce te Incunjura, pentru ca sa cunosti precispe cei ce in adevar te iubesc si pe cei ce cu lnsalaciune

www.dacoromanica.ro

744 EX PUNE REA CAPI 1 ULTLOR

te linguqesc. Caci multi sa prefac ca'ti sunt bine-voitori, qimult vatarna aceasta pe cei ce-o cred.

57). Cuvantul ce poate sa te foloseasca asculti, nunumai cu auzul, Ci qi cu fapta qi admiti. Caci astfel seinveseleqte Statul Imparatului, cand sau prin el prevedecele de trebuinta sau de catra altul gasWe, netrecan-du-1 de loc cu vederea, cis fara ruOne Invata si faptuqtefara intarziere.

58). Fortul cel puternic tntarit cu ziduri sigure dispre-tueqte pe inimicii ce'l Impresura. Si piositatea voastra hn-parateasca fortificata cu milostenii si cu rugaciuni .veghe-toare de sine, neinvinsa de sagetile vrajmaOlor qi carepururea radica trofee contra acelora.

59). Intrebuinteaza cum sa cuvine Imparatia de aicea,pentru ca sa'ti fie tie scary catra gloria de sus. Caci ceice bine o administreaza pe aceasta, dupa ea sa. Invred-nicesc si de aceia. Pe aceasta o administreaza bine ceice sa arata parinteqte catra oficianti si primesc aceia caprincip pentru ei frica. Cu amenintarile sä restrang grep-lele, ne aducandu-0 for urmarea pedepsei.

60). Haina neinvechita este veqmantul bine-facerei §iImbracaminte necoruptibila iubirea earl saraci. Trebuedar ca cei ce voesc sa Imparatasca cu religiositate, cu a-cest veplant sa'§i embrace sufletul. Inve§mantandu-se cuporfira iubirei de saraci, se va Invrednici qi de imparatiacereasca.

61). Primind dela Dumnezeu sceptrul Imparatiei, cugetacum sa placi celui ce ti l'a dat. Si dupre cum ai fost pre-ferit tuturor oamenilor de catra El, mai mult de catra toti,cauta al invesell pre El. Acest dar socoteqte-1 ca este celmai mare, daca vezi ca. El prevede pe ce is creat, qica to datoreqti sa indeplinWi obligatiile bine-facerei.

62). A alerga la ajutorul de sus tot omul o datore§te,cel ce doreqte mantuirea, iar Imparatul mai mult decattoti, ca unul ce se Ingrijeqte de toti. Caci apropiindu-sede Dumnezeu §i contra vrajma§ilor sa lupta cu voinicie qipe ai sai ti asiguri cu seriositate.

63). Dumnezeu nimarui nu datoreqte cu nimica, iar Im-paratul numai lui Dumnezeu, Deci imiteaza pe cel ce n'aretrebuinta de nimeni, si raspandeqte cu tnbelqugare milele

sal

sa

cei

www.dacoromanica.ro

DIACONULUI AGAPRT 745

tale celor ce'ti cer, ne fiind sgarcit pentru cei din jurultau, ci da -le tuturor celor ce cer cele trebuitoare pentrusustinerea vietei. CAci mult mai bine este de a milui pentrucei demni pe cei nedemni, cleat a privy pe cei demnipentru cei nedemni.

64). Pe cei ce cer iertare de pacate dale -o iartg §iinsu§i pe cei ce au pAcAtuit contra ta. PentrucA la iertarese rasplAteqte cu iertare Si la impAcarea cu cei asemeneanoun se aduce prietenia lui Dumnezeu qi familiaritatea onapropierea de El.

65). SA cuvine ca cel ce cautA sa IMparAteasca ne'ntinat,sa suporte imprudentele celor din afarA §i insu0 sa sesfiiascA (ruOnesc) In fata lor, ca sa /nature §i pe aceia dea gre§1 pe fatA se Impedece in special de a grql ceide sub el. Caci daca supuqii se aratA ruqino§i (respectuo§i),cu atat mai mult imparatul sa face mai demn de respect.

66). A privatului este poate de a fi rAu, zic, de a lucrarale qi vrednice de pedeapsa; iar abilitatea (qiretenia) Sefuluieste de a nu sAvar§1 rale §i strAine de situatia lui. Caci nuabtinerea de rAle justifica pe individ, ci flptuirea celor buneincununeazA pe un cineva. SA nu cugeti numai dar a toabtinea de viclenie, ci cautA sä practici dreptated.

67). Moartea nu se ru§ineazA (sfie§te) de strAlucireademnitAtilor. CAci i§i ImplantA dintii sAi In toti. Deci Simai Inainte de venirea neevitabilA a acelia, sa ne mutamaverea noastrA in ImpArAtia Cerurilor. CAci nimeni din ceice aduna averi pe pamant, le duce cu sine, cand pleacAde aicea, ci toate le lAsam pe pAmant, trebue dar sa con-sidere viata sa desbrAcatA sau goala de toate.

68). ImpAratul este Domn tuturor, este InsA sery alatu-rea cu toti fata de Dumnezeu. Atunci mai ales sa va chernaDomn, cand el pe sine sA va predominb. (stApanl) Si nuva fi sclAvit de plAceri nerationate. Ci avand conajutAtormintea pioasa sä va lupta contra ne'nvinsului impArat alpatimilor nerationate, contra indrAgostirilor consumAtoare,cu armAtura prudentei.

69). Dupre cum umbra urmeazA corpul, a§a Si pAcateleurmeazA actiunile suflete§ti, preconizand puternic faptele(activitatea) noastre. De aceea nu-i posibil a le tAgAdulla Judecata ultimA. Caci insu0 ele (faptele) vor mArturisi

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

746 EXPUNSREA CAP. DIAC. AGAPET

contra noastra, mai ca vorbind, astfel aratandu-se, precumau fost faptuite de noi.

70). Corabia and plutWe imiteaza curgerea prea cu-randa a situatiei vietei prezente, noi insa plutitorii pe eauitam de sine-ne i pe incetul ne continuam calea qi neduce pe fiecare din noi la §farOtul vietei. Daca aceasta ap,este, sä dispretuim lucrurile vremelnice, ce filthy:pi/lam inlume i sa ne grabim a ne duce spre cele ce merg cu noiin veacurile veacurilor cu siguranta.

71). Omul serios Si genial nu se ingamfa fiuturand dincoarne, ca un taur, ce intalege situatia precara (vremelnica)a trupului sau §i 'i astampara mandria inimii sale. Cacide§i a fost stapan pe pamant, sa nu uite ca-i din pamant;din pulbere Ora* a fost Inaltat pe tron, qi iar4 in pa-mant se va Intoarce.

72). GandWe-te In totdeauna, neinvinsule Imparate! Cadupre cum cei ce incep sa se sue pe sari, nu stau (seopresc) in mersul lor, mai inainte de a pune piciorul peultima treapta; Asemenea §i to invata-te dela bunii mer-gatori pe sari, pentru ca sä c4tigi §i Imparatia cea desus, pe care iti va harazi-o Hristos cel impreuna imparatal Imparatilor in veci. Amin.

Sfauitul expunerei sfatuitoare a lui Agapet Diaconulcatra Iustinian, qi care la Greci se numeqte programa. (ta-blettes) imparateasca (axa-,f) katXtxt).

C. Erbiceanu

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN(Vezi Biserica Ortodox& Rorn&na. Anul XKXI No. 5)

In continuarea lucrarii incepute, vom mai arata in co-loanele revistei Inca cateva din scrierile acestui slant Pa-rinte. Cu aceasta indeplinesc cele ce spuneam la inceput,adeca las sa se vadeasca cat mai mult insamnatatea luiCiprian. Se Ince lege ca ar fi fost, dupd parerea unora,mai bine daca as fi urmat redarea intreaga a lucrarilordupa orignal, ca sa se inceapa a se umplea golul diri Bi-serica noastra: lipsa in rornanqte a scrierilor sfintilor Pa-rinti qi a scriitorilor biserice§ti. Cum insa Inca dela inceputn'am intentionat o aqa grea lucrare, pentru mai multeconsideratiuni, pe care nu cred necesar a le arata aci;voiu continua -a§a cum am inceput punand in evidentapersoana autorului din cele ce ne-au ramas dela el, ur-marind coprinsul lucrarilor lui. Cu aceasta lucrare ne ti-nem cat mai aproape de cerintele Regulamentului acesteireviste.

Pentru acum vom vorbi despre alte doua lucrari: primadespre facerea de bine ji darea de milostenie* qi a douadespre foloasele raddrii».Cum s'a putut vedea din biografia autorului, Ciprian s'a

distins printr'un zel adevarat apostolic in privinta ingriji-rei de saraci. Saracii, oamenii lipsiti din lume erau obi-

Biserica OrtodoxA Bonittnit 2

www.dacoromanica.ro

748 CIPRIAN

ectul 1ngrijirei adevaratilor urmasi ai Mantuitorului. Cutoata greutatea Indeplinirei misiunei apostolice, apostoliiDomnului gasiau timp si pentru strangerea de ofrande pecare sa le Imparta la cei nevoiasi. Caci una din notelecaracteristice ale invataturei crestine, este de a veni Inajutorul celor suferinzi. Ei bine, Ciprian era atat de multdedat acestei Ingrijiri, in cat, cu toate piedicile ce'i sta.-teau In cale, In niste timpuri grele pentru Biserica, ca Siprin scris si prin fapta pune un foarte mare pret, pe In-grijirea de saraci. Si spre a gas1 cat mai multi imitatori,.Ciprian 4si vinde averea sa si o Imparte la opere de bine-facere. Exemplul dat, nu era suficient. Averea sa nu a-jungea. sa umple golul si de aceea 11 gasim adresandti-se-inimilor caritabile si Indemnandu-le ca sä faca ca si el.In aceasta directiune lucreaza neincetat, cum se poate vexdes din tot ceea ce el a scris. Iar lucrarea sa specialldespre facerea de bine si darea de milostenie>> este o.

dovada evidenta ca el n'a Incetat sa fac5 tot ce i-a statprin putinta spre a ajuta pe cei nevoiasi. Cine 30 amin-teste de starea rea de pe acele timpuri, cand multime decrestini zaceau in lnchisorile pagane, luati captivi, vedenumai de cat cum sf. Parinte ingrijat de aceasta stare,cauta sa se stranga mijloace spre a putea rascumpArkpe acei prizonieri. Iar cine citeste lucrarea aceasta, seconvinge cu prisosinta de ardoarea cu care autorul cautaa atrage pe cat mai multi la facerea de fapte bune, sin-gurele ce asigura crestinilor rasplata cereasca. Condus desfanta Invataturd a Mantuitorului, despre Intrebuintarea a-verei, Ciprian arata ca numai acela care stie sa faca faptebune, numai acela va gasi dobanda averei ceruri, undeva primi fericirea vesnica. Omul greseste, zice Ciprian.Datoria sa este de a se cal de gresale si de a face faptebune, ce'i aiuta spre iertarea pacatelor. Spre intarirea,spuselor sale, autorul aduce locuri din Vechiul si din Noul

In

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN '749

Testament. Spre a raspunde acelora, cari i-ar fi obiectat,ca Intrebuintarea averei i-ar fi dus la saracie pe ei sau peurmasii lor, Ciprian restabileste adevarul asupra doban-direi averei si arata ca Dumnezeu, care da omului avere,ingrijeste de el si de ai saf, daca omul stie sa indepli-neasca constiincios poruncile dumnezeeti si administreazabine ceea ce Dumnezeu i-a dat. Pe cand acel care estestapanit de dragostea de bani, trece In stapanirea diavo-lului, care nu'l lases a face cele ce trebue sä faca.

In general In cele 26 de capitole cate contine scrierea,autorul expune /nvataturile de mai sus. In special vorbestedespre asigurarea mantuirei pe care o dobandeste cres-tinul daca face fapte bune si se arata Indurator, catrafratii sai. Tot prin fapte bune i se iarta crestinului pa-catele ce face dupes primirea Botezului. Iar indurarea luiDumnezeu trebue a fi cu atat mai mult pretuita, cu catea ne deschide calea mantuirei, intru cat nimeni nu estecu totul fail de pacat.

Sa vedem cum trateaza autorul aceste Invataturi co-prinse in primele trei capitole ale scrierei sale.

Binefacerile lui Dumnezeu in care s'a aratat se area nein-cetat actives bunatatea cea bogata prisositoare a lui DumnezeuTatal §i a lui Hristos spre mantuirea noastra, sunt multe §i marl.Multimea si maretia acestor fapte o arata Ciprian din faptul caTatal pentru conservarea i reinsufletirea noastra a trimis peca sä ne readuca in starea de mai inainte, Si din faptul ca Fiultrimis a primit sa se faca fiu al omului spre a ne face fii ai luiDumnezeu. Fiul s'a injosit, spre a radices poporul ce zacea, s'aranit spre a-vindeca ranele noastre, s'a. facut sery spre a conducepe servi la libertate. Fiul, zice el mai departe, a suferit moartea,spre a asigura nemurirea celor muritori. Acestea sunt multe Si mariodaruri ale indurarei dumnezee0. afara de aceasta ce ingrijireeste aceasta si ce mare bunatate, ca pentru mantuirea noastra,pentru ,paza omului ce is parte la ma'ntuire, sa se ingrijasca demai inainte trite() masura asa de mare! Caci cand Domnul la ye-nirea sa a vindecat acele rane pricinuite de Adam Si a facut ne-

qi

§i

Fiul,

www.dacoromanica.ro

750 CIPRIAN

Vatamatoare vechia otrava a sarpelui, dete celui sanatos o legeporunci, a nu mai gresi, pentru ca sa nu i se intample ceva mairau, daca el ar pAchtul. Noi eram constransi i stramtorati prinmasura unei purthri ce'i in afara de pedeapsh. daca nu s'ar fiaratat indrumarea spre faptele indurarei si ale cumpatimirei untfel de cale spre asigurarea mantuirei, ca sa ne sphlam prin mi-lostenie de toate necuratiile ce ne ating, deci dach n'ar fi venitin ajutor bunatatea dumnezeiasca, n'am fi stiut a ne ajute. In ne-putinta i slabiciunile defectuosithtei omenesti.

Ca sa arate meritul milosteniei, autorul se refers la cele ce spunesfanta Scripture. In dumnezeestile Scripturi, zice el, vorbeste sfan-tul Duh i spune : Prin milostenie 0 credin0 se iarta grevalele"(Prov. 15, 27). spre a nu se face confuzie, Ciprian adaoga in-data, ca de sigur nu acele gresale ce au fost iertate mai inainte,adech acele facute inainte de Botez, caci acestea s'au cur* prinsangele mantuirea lui Hristos. Revenind la zisele sfintei Scrip-turi, aduce mai inthi locul din Sirah 3, 30: Dapd cum apa stingeiocul, tot asa milostenia pacatele", loc in care se arata, ca dupecum baia apei mantuitoare a stins focul gheenei, tot asa se astam-para flacara pacatelor prin milostenie fapte ale cumpatimirei.dupe cum in Botez se asigurh °data lasarea pacatelor, tot asaramhne facerea de bine neincetata si in continua asemenea c aBotezul odinioarh gratia lui Dumnezeu. Mantuitorul Inv* ase-menea in Evangelie. Aci aduce zisele Mantuitorului dela Luca XI,40-41 : Acela ce a Mout cea din ailing, a hicat si cea din M-antra. Insa cele ce sant la voi, milostenie: ci iata toatevor fi VOtla curate", raspuns prin care el invata §i 'arath ca numainile, ci inima trebue spalata si a indeparth mai mult necura-tenia Ihuntrich de cat acea de pe dinafard. Caci, zice mai departeCiprian, cel care ne-a invatat prin ce mijloace putem sa ne cu-ratim, a adhogat obligatia de a da milostenie. El, cel milostiv,invata si sfatueste de a face milostenie. pentruch cauta a pazi.pe aceia pe cari i-a rascumparat cu un pret mare, de aceea 'Inv*ca aceia, cari s'au necurhtit dupe Botez, pot fi din nou curatici.

Dupe aceste dovezi si sfaturi, Ciprian, adresandu-se prea iubi-tilor frati, be zice sa recunoasch darul mantuitor al Gratiei dum-nezeesti si sa caute a se curatI de plicate si de oarece nu pot fifard toate ranele constiintei, sa'si mantuiesch ranele cu mijloacespirituale. De asemenea sa nu se socoata nimeni ca are o inimacurate nepatath asa ca sa creada in nevinovatia sa ch.' nu trebue.

i

qi

i

dafi-le

§i

qi

Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro

C PRIAN '751

sa intrebuinteze vr'un mijloc de vindecare, cad scris este: vinese poste lauds, ca are curate? Sari cine va cutezit a zice,a caratarat de pacate?" (Prov- XX, 9) si iaras loan in epistolasa I-a I, 8 zice : De vom zice ca pficat nu

Ia,r

avem, pe noine qi adevar nu este intro not". dace nimeni nu poatefi fail de pacate, si cel care zice, chi este fara villa, este sau e-goist sau nebun, se vede cat este de necesar si de placut ca bu-natatea dumnezeeasca a Ingrijit de mijloace de mantuire, spre 4se face omul din nou sanatos si vindecat de ranele pacatului, caciea stie ca si la cei vindecati yin dupe Botez unele rave.

Dupe acestea sfantul Parinte, tot In scopul de a inve-dera cat mai mult zisele sale, aduce noi locuri din sfantaScripture, In care se vorbeste despre cerintele si Indato-ririle de a face milostenie. Apoi ititemeiat pe cele ce sus-tine si ca sä influenteze cat mai mult asupra crestinilor,arata meritele ce decurg din milostenie, merite desprecare iarasi vorbeste sfanta Scripture. Cu mult folos aducemai apoi exemplul cu Tavita ale cArei merite, pentrufaptele sale bune, sunt recunoscute. Tot radicandu-se spreo mai mare 1ntarire a spuselor sale, Ciprian indica cres-tinilor sfaturile pe care le da insus Mantuitorul de a facecrestinii milostenie. Locurile insemnate si numeroase pecare el le aduce, sunt o probe a cunostintei aprofundatece avea asupra acestei cestiuni, ca si in general asupraintregei sfinte Scripturi.

SA vedem ce spune autorul asupra punctelor aci in-dicate.

Nici odata n'au incetat si n'a fost lasata sfatuirea dumnezeiascain sfintele Scripturi, atat ale vechiului cat si ale noului Testament,de a misca totdeauna si ketutindeni poporul lui Dumnezeu lafapte ale indurarii. Si dupe cerintele si indemnurile sfantului Duh,se ordona aceluia ce se indreapta spre speranta Imparatiei ceresti,de a face milostenie. Asa lui Isaia i se porunceste si i se prescrie :Striga zice el, cu Carle fi nu lnceta, ca o trambip Inaba glasultau fi spume poporalui meu piicatele for .,si easel lui Iacov farede legile for ". (58 1,). Si cand el le-a ordonat a pune inainte pa-

Mimi

Infi-neInfieliim,

este

www.dacoromanica.ro

752 CI PRIAN

catele lor, cand a citat fara de legile lor in plina impetuositatelipsei de vointa §i a zis, ca nu vor prezenta. nici °data satisfa-

cere pentru crimele lor, de vor lua refugiu in rugaciuni, in cereri§i post, §i nici odata nu vor putea inlatura mania lui Dumnezeude se vor Imbraca in sac §i in cenu§a, adaoge Inca spre a arataCa Dumnezeu poate fi imblanzit numai prin milostenie : Pran-ge celui ilamand painea ta, i pe saracii cei !gra de cases, ba-ga'i in casa ta. De vezi pe cel gol, imbracaq, 0 nu trece cu ve-derea pe cei ce sunt din samanfa neamalui tan. Atunci va efi dedimineayi lumina ta, fli sanatatea ta currant va rasari, i va mergeinaintea ta dreptatea ta, ma rirea lui Dumnezeu to va inconjura.Atunci vei striga 0 Dumnezeu to va nazi, 0 inca graind to vazice : aid sunt!

Daces cre§tinii pacatuesc dupes Botez §i daces aceste pacate berapesc bunurile vietei ve§nice, de nu se vor cal §i nu vor facefapte prin care sa impace pe Dumnezeu, se intelege ca ei trebuesä tie ce au de facut. De aceea autorul, in urma celor spuse maisus, atrage atentia creqtinilor, ca mijloacele de a se Impaca cuDumnezeu, sunt date prin chiar cuvintele lui Dumnezeu. Adaei sunt invatati de cele ce trebue a face prin indicatiuni dumne-zeeti, adeca sa." dea satisfacere prin fapte ale indurarii, caci se faccurati de pacate prin meritele indurarii. la Solomon citim: In-chide milostenia ta fn camarile tale, 0 aceasta to va serrate dintot raula (Sir. XXIX 15). iara§: Cel. ce'si astapii urechile saleca sa nu auda pe eel neputincios, 9/ acela va striga, fi nu va fitine sa-1 aucla". (Prov. XXI, 13). Acel care n'a fost indurator, nu'§iva putea dobandi indurarea lui Dumnezeu, nici nu va. putea primiceva in cererea sa dela buna..tatea dumnezeiasca acela ce nu s'aaratat omenos la cererea saracului. In Psalmi sf. Duh aceasta a-testa §i lamure§te cand zice: Fericit este eel ce se nits spre

mifelul: In ziaa cea rea va izbav3 pe el Domnul". (40, 1).

La aceasta prescriptiune cugetand Daniil dete ca mijloc spre adobandi ajutorul dumnezeesc, atunci cand regele Nabuhodonosor,spaimantat de un vis rail, era intro grija asemanatoare: Pentruaceea impetrate! data] men place ye, fi pficatele tale enmilostenie le rascumpara i nedreptayle tale cu induriiri saradlor,doar va fi Dumnezeu malt ingadnitor pacatelor tale". §i pentrucaregele n'a voit s'asculte de el, a avut sa sufere paguba §i nevin-decarea, ce a vazut; el s'ar fi scapat de acestea §i le-ar fi pututinlatura, daces ar fi deslegat pacatele sale prin milostenie. Insu§i

i

sa-racul ysi

sa-fi

pi

Bi

Si

www.dacoromanica.ro

N 753'

ingerul Rafail intare0e aceasta §i sfatue0e de a da milosteniebunavointa i cu prisosinta, cand zice : Bunk este rugficiunea cuepost milostenie ; caci milostenie mantaepte de moarte 9/ cora-(We de pficate". (Tov. XII, 8). Prin aceasta arata ca rugaciunilenoastre §i posturile numai putin pot daca nu sunt ajutate de mi-,lostenie, ca rugaciunea noastra singura numai putina.' putere are,de a procure ascultare, daca nu este miqcata in deajuns prin lu-crari §i fapte bune care s'o insoteasca. Pe cand rugaciunile noastredevin lucratoare prin milostenie, descopere §i intare0e ingeruf, caprin milostenie viata scapa de pericole Si sufletele se mantuesc demoarte. Totu§ nu vom educe aceasta, fara a o intari printr'o martune factice. In Faptele ApostolilOr se ga.'se§te dovada istoricaeste prezentata prin indicatiunea unei fapte ce s'a intamplat,adeca sufletele 'se mantuesc prin milostenie nu numai de moarteaa doua ci qi de cea dintai. Pe cand Tavita care se silea a a. do-vezi prin °practicarea faptelor bune ,Si prin milostenie, se bolnaviqi muri, fit chiemat Petru langb." cadavrul neinsufletit. Pe cand a-cesta, potrivit unei iubiri de oameni ce se vedea la apostoli, zicemai departe Ciprian, sosi neintarziat, it inconjurara vaduvele inplans rugaciune, §i'i aratara hainele ce le primise mai inainte,

rugara pentru decedata nu atat cu vorbele for ci mai mult cufaptele ei proprii. dupa ce a ingenunchiat Petru §i s'a rugat0 a prezentat lui Dumnezeu rugaciunile ce i s'au facut ca undemn reprezentant al vaduvelor qi saracilor, se intoarse spre ca-davru ce spalat deja statea in coOug §i zise : Tavito / scoalig

el n'a lipsit a veni in ajutorul lui Petru, cum a zis in Evanghelie, ea se va da totul, ce va fi rugat in numele sau. Moarteafu inlaturata sufletul redat, §i, spre mirarea i surprinderea tu-turor, fu reinsufletit din nou corpul pentru aceasta lumina a vietei.A§a de mult poate meritul indurarii, atat de mult lucreaza faptelebune. Aceea care 'a dat mijloace de viata vaduvelor sarace, do-bandi rechiemarea la viata dupa." rugaciunile vaduvelor.

De aceea cere porunce0e Domnul in Evangelie, invatatorulvietei noastre §i lucratorul mantuirei ve§nice, care a oferit o noua-viata poporului credincio0lor, §i care poarta grija pentru cei in-viati din nov In privinta verliciei, sub poruncile sale divine i pre-scriptiunile sale cere0i, ca nu trebue a cugeta la nimic mai cuzel, de cat a da milostenie, §i sa n'alergam dupa posesiuni pa-mante§ti, ci sa ne adunam avutii cereVi. Vindeti al vostrudafi milostenie" (Luc. XII, 33). iaraq : Na tra, adunaci avutii

CIPRIl

fi

§i'l

§i

on

ca.

ei

si

pi

www.dacoromanica.ro

754 C P RIAN'1

pe pamfint, pe care le rod moliile 0 rugina si pe can frith lestyli sf le lure. Ci va aduna0 voufi cornori In cer, uncle nicimoliile, nici rugina nu le stria, 0 uncle furii nu le saps nicinu le lurk Ca unde este comoara voastrii, acolo va E si inimavoastrii". (Mat. VI, 19-21). Si de oarece voia s'arate calea spreperfectiune i deplinatate dare este mai pre sus de observarea legii,zice : De voefti se flu desavarfit, mergi, vinde averile tale, 0 leda saracilor, 0 vei avea comoarii In cer: si vino de urmeazii mie".(Mat. XIX, 21). De asemenea Intealt loc zice, ea acela ce voqtea ()Nine gratia dumnezeeasca §i a mqten1 Imparatia cereasca, dupece a dobandit cu al sau margaritarul costisitor, adeca mantuireavepica prin sangele nepretuit al lui Hristos, trebue sa cumpereprecul intregei sale averi : Iarasi asemenea este lmpfirafia cerariloromului negupltor, ce cauta margaritari buni. ()are afiand in mar-garitas de mare prep, mergfind a vandut toate ate avea, si lacumparat pe el".

Dupe toate aceste locuri, din care se vede rostul avutiei in lume§i cum trebue ea intrebuintata, Ciprian adaoga spune ca Man-tuitorul numeVe fii ai lui Avraam pe aceia, pe cari ii vazii anddovezi factice prin Intretinerea §i ingrijirea saracilor. Caci candZacheu a zis . Tata jumatatea din avrifia mea Doamne o dartsaracilor, 0 de am napastuit pe cineva, lntorc Fmpatrit, ii raspunselui Iisus §i'l zise: Astfizi s'a 1ficut mantuire casei acestia pentrucasi acesta flu al lui Avraam este ". Caci dacA, zice autorul, Avraamcrezii lui Dumnezeu, i s'a socotit aceasta spre indreptare. Tot

crede cu certitudine §i acela in Dumnezeu, care da milosteniedupe porunca lui Dumnezeu ; cel ce are credinta adevarata, a-cela pazWe frica de Dumnezeu ; §i tine pazWe frica de Dumnezeu,acela cugeta la Dumnezeu, intru cat se arata indurator fata desaraci. Spre a urma in mod logic concluziunile sale, Ciprian a-daoga qi zice, ca de aceea este creVinul binefacator, pentru eacrede, fiindea ea este adevarat ceea ce s'a prezis prin cuvan-tul lui Dumnezeu §i ca sfanta Scripture nu poate sa mints, candspune ca arborii nefructiferi, adeca oamenii fare fapte bune vorfi taiati §i aruncati in foc, iar cei Induratori vor fi chiemati in im-paratia cereasca. De asemenea intr'un alt Lod' nume§te el credin-cio0 pe binefacatori cari fac fructe, iar acelora aceea can n'aducfruct §i sunt fare fapte bune, le dezice credincio§ia, caci zice :Deci data Intru cel nedrept mamona n'afi Post credincio0, pe caladevarat cine'l va incredinta roufi dacii Mira cel strain n'ati

qi

a§a

ii

pi

pi

sem

pi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 755-

fort credinciofi, pe cel ce este al vostru cine'i va clit voua-P" (Luc.XVI, 11-12).

Dupa ce Ciprian expune cele de mai sus §i cauta aindrepta pe cre§tini spre calea cea buna qi folositoare amilosteniei §i tndurarei, ca sa'} ca§tige in scopul. crqtinescce-1 urmarea qi despre care am vorbit in alt loc, Ciprianse vede indatorat de a risipi orice umbra de indoiala din-tre frati. In adevar, doctrina Mantuitorului despre avutieqi impartirea ei la saraci ar fi provocat unele nelin*i insufletele cre§tinilor. S'ar fi intrebat, de buna seams, unii:Dar cu ce ramanem pentru trebuintele noastre qi ce lasamcopiilor no§tri ? Grija de a se vedea cazuti in saracie o-preapoatepe unii de a indeplini ceea ce sfantul Pa-rinte le cerea. De sigur ca acqtia nu erau dintre aceiformati in spiritul adevarat §i drept al invataturei creqtine.Totu§i, spre a risipi indoelile, autorul, trecand mai de-parte, asigura pe frati, ca binefacatorul n'are sa se teamaca va cadea in lipsa, caci cel ce imparte bunurile lumeiacWeia, poarta grija de ai sai. Apoi averea trebue sa fieconsiderate ca un mijloc nu ca un scop. Si daca scopulpe care'l urmareqte cre§tinul este imparatia cereasca, iaraverea mijloc care' sa'l duca aci atunci se cuvine a as-culta de poruncile dumnezeWi, cari sfatuesc pe cre§tinide a fi milostivi qi induratori. Toata grija §i toata teamanoastra sä fie a ne teme sa nu perdem sufletul, nu ave-rea. Caci cel ce perde averea, o poate redobandi cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cand cel ce'qi perde sufletul, numai poate a'l dobandi prin nimic. Oamenii cari intrebuin-teaza averea la fapte bune dobandesc mantuirea, pe candavutii nemilostivi, nu pot infra in cer. Apoi, Dumnezeucare ingrijWe de ai sai, nu va 16.0, in mizerie pe aceiace executa cu sfintenie poruncile sale. Avarul stapanit degrija ca sa faca cat mai multa avere, uita tndeplinirea da-toriilor, caci inima sa s'a lipit de avere. Gandul avarului

:

www.dacoromanica.ro

756 CIPRIAN

nu este cleat la bani, pofta aceasta urata i-a Incatqatinima qi nu vede nici n'aude de suferintele aproapelui.Tin astfel de om nu poate fi binefacator, el nu tie ce esteIndurarea Si milostenia. Pe cand milostivul, tie ca Dum-nezeu i-a dat avutie ca s'ajute pe cei nevoia0., qi daca inviata sa greqeqte, 'qi capata iertare prin faptele sale bune.Spit intarirea ziselor sale, intre altele, Ciprian arata exem-plul vaduvei care a pus in cutia bisericei ultimul sail go-logan. Iar daca face fapte bune qi da din averea sa, copiii'nu raman neajutati, pentruca insuqi Mantuitorul arata pre-ferinta sa pentru nevinovatii copii. Si aci tntareste ziselesale pe citate din sfanta Scripture Si aduce un exemplu cuvaduva din Sarefta. Grija de copii nu trebue sa neliniq-teasca pe parinti. Din contra, zice el, cu cat cineva aremai multi copii, cu atat trebue sa se sileasca mai mult dea se arata binefacator. Dumnezeu care ne da copii, poartagrije de ei. Si cand un parinte ia din ceea ce ar fi pututlase copiilor sai, dobande§te mai mult, caci 'i asigura deajutorul dumnezeesc. Banul caqtigat. se poate perde. Ceva lase tatal, la moartea sa copiilor, daca in viata a perdutaverea §i nici n'a fost in stare sä ajute pe cineva, sä. facevr'o fapta buna? In orice caz creqtintil nu trebue a iublmai mult averea cleat pe Hristos, iar Hristos porunceqtea ingriji de saraci qi vaduve in suferinta. Iar ca sa inta-reasca in credinta sa cea buna qi dreapta pe creqtini, Ci-prian le aduce exemplul cu Tovie, care tie atat de binesa'§i creasca copilul qi sal indrumeza de a aver, pe Dum-'nezeu in inima sa §i a asculta de poruncile lui in toatczilele vietii sale. 0 aqa educatie este cel mai nepretuitbun, pe care un parinte iubitor de copiii sai, le poate lassdupe moarte.

Te temi, zice Ciprian, ca vei perde mostenirea, daca incepi ada din ea milostenie multd, si nu stii, nefericitule, ca pe cand toto temi, poate sa' i dispara averea, saIi. perzi viata si mantuirea

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 757

$i pe cand te ingrije$ti sa nu suferi nici o paguba in bunurile tale,nu judeci, tu care iube$ti mai mutt pe mamona deck sufletul tau,ca tu singur iti pricinue$ti paguba, a$a ca in timp ce te ostene$tia aduce cat la mai bine averea ta, tu singur duci la ruins avutiata. De aceea apostolul, relativ la aceasta, zice: Ca nimic n'amadus in lame, aratat este cil nici a scoate ceva nu patem. Ca a-vAnd branta fi imbractiminte, ca acestea indestalati vom A iar-cei ce vor sa se imbogfifiascii, cad in ispite 9i in curse fi fn faptemalts litiii de socoteara fi va tit' matoare, care cufandil pe oameniin peire 0 in perzare. Cad radlicina tuturor rilutatilor este iabi-rea de argint, care unii poftind'o, as ratficit din credinfa fi s'aupatrans cu dareri multe (I. Tim. VI, 7-10).

Tot pe aceasta cale urmand, autorul se adreseaza celor cari s'arteme ca'$i pierd averea $i raman saraci, $i le zice adresandu-seunuia pentru totalitate : Te temi, ca ar suferi paguba patrimoniultau, daca tu Incepi sa faci din el binefaceri multe. Insa cand s'aintamplat sa'i lipseasca celui drept hrana zilnica, caci scris este:.Na va acids Domnul prin foams an sufiet drept" (Prov. X, 3).Spre edificare $i intarire, Ciprian aduce exemplul cu Ilie, care afost hranit in pustiu printr'un corb eel servia, $i lui Daniil i s'apregatit prin ingrijire dumnezeeasca o mass, atunci cand fu inchis.inteo groapa ca prada a leilor duipa porunca regelui. *i tu te temiCa ti s'ar putea, daca faci fapte de binefacere $i ca$tigi indurareaDomnului, sa'ti lipseasca hrana, pe cand insu$1 atesta $i zice inEvangeliu spre ru$inarea acelora, cari sunt cu Putina credinta $icu indoiala : Privifi la paserile cerului, ca nici seamana, nici se-ceril, nici aduna in Anil°, fi Estill vostra cel ceresc le briinettepe ele; au voi nu mai malta deosebire ave(i de &costes?" Dum-nezeu hrane$te pe paseri $i da vrabiilor hrana zilnica $i lor, cann'au nici o idee despre ceva dumnezeesc, nu le lipseqte nici bau-tura nici hrana. Crezi tu ati va lipsi ceva ca unui iubitor alDomnului sau, unui servitor at lui Dumnezeu, care e$ti harnic infapte bune ?

Spre mai multa edificare, Ciprian continua a expune invataturacreOns in aceasta privinta. SA cugete deci creVinul, zice el, caacel care mananca pe Hristos, nu va fi mancat iara$i de Hristos,sau ca acelora carora le va lipsi cele pamante$6, le va da celecere$ti qi dumnezee$ti. be unde dar aceasta socotinta necredin-cioasii, de unde aceasta cugetare saOrilega .$i pacatoasa ? Ce trebueo inima necredincioasa in casa credintei? De ce se nume§te §i se.

www.dacoromanica.ro

758 CIPRIAN

zice crestin, acela care nu'i da lui Hristos nici o credintA ? Si aciCiprian, cu drept cuvant, adresandu-se unui astfel de crestin 'izice : Pentru tine abea daca se potriveste numele unui fariseu. Siindreptandu-se la cele spuse de Mantuitorul, autorul zice, cA pecand Hristos vorbea de milostenie, si sfatuia ca trebue sa ne facemdin folosul pamantesc prieteni printr'o binefacere ingrijita, care sane ducA dupa aceea in locuintele vesnice, Scriptura adaoga vor-bele: $i atzzea toate acestea pi 'arisen, cari erau iubitori de ar-gint, fin batjocurea pe el". Astazi vedem unii de acestia in bise--rica ale caror urechi astupate si inimi oarbe nu lass nici o luminaindemnurilor spirituale si mantuitoare. Dar de acestea ce observamla ei, zice Ciprian, sa nu ne miram, ca despretuesc cuvintele ser-vului, caci vedem ca de acestia este despretuit insusi Domnul.

Si dupa ce acula cum se cuvine pe aceia cari aplauda si facca si necredinciosii, Ciprian adresandu-se la cei cari sunt orbiti deavutie, le spune ca sunt prisonieri si sclavi ai banului, legati culegaturile avaritiei, cari pazeso banul, ce nu'i pazeste pe ei. Avaruln'asculta de poruncile lui Dumnezeu. Averea, continuand a se a-dresa avarului, o gramadesti, dar ea te apasa cu greutatea ei, sinu cugeti la aceea ce obiecta Dumnezeu bogatului, dupre care zice :In noaptea aceasta, nebunale, sutletul tau se va care dela tine ;iar cele ce ai giitit, ale cui vor fi ?" i spre a detrage pe crestinidela asa preocupAri periculoase, le zice a imparti avutiile cu Dom-nul, Dumnezeul tau, a da o parte lui Hristos, a face pe Hristospartas de mostenirile pamantesti, ca sa'i faca si el mostenitori atimparatiei sale ceresti.

Tu cel ce crezi a fi totdeauna bogat in lume, zice. Ciprian, gre-sesti si te inseli. Si pentru a'i detrage dela aceasta viata ii faceatenti la cele ce Domnul spune in Apocalipsa III, 17 -18: C'dzici, di' bogat sant pi m'am fmbogatit, f i de nimic n'am lipset, pinu f t ii ca to esti cel ticillos pi misel, fi siirac f i orb f i gol Tesfiltoesc sit cumperi dela mine aur lamurit din loc. ca .94 to im-boggiepti, pi halm albe ca sa to lmbraci, pi sa nu s'arate rupineagoliciunei tale; fi cu cabirion unge ochii tai ca sa vezi. Deci tucare esti plin de bunuri si bogat, cumpara dela Hristos aur la-murit in foc, pentru ca tu, dupa ce vei fi curatit de necuratenia-ta ca si prin foc, sä poti fi aur curat, daca te vei curati prin mi-lostenie si fapte de binefacere. Tinandu-se mai departe de cele cespune Domnul, sfatueste pe bogat de a'si cumpara o haina alba,'pentru ca tu, care ca urmas at lui Adam ai fost gol si plin de

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 759

urAciune, sa fii imbracat cu vestmant alb. Apoi adresandu-se uneimatroane plina de bunuri bOgata in biserica lui Hristos, ii spune.a unge ochii cu negreala diavolului, ci cu unsoarea lui Hris-tos, ca sa poate ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca prin faptebune viata morals sa dobandeasca gratia lui Dumnezeu.

Asa cum esti, zice mai departe, nu poti nici °data sa faci actede binefacere in biserica. Caci ochii tai nu vad pe saraci si ne-voiasi, ochi cari sunt unsi cu negreata acoperiti cu intuneric sinoapte. Avuta si bogata esti, crezi a serba jertfa Domnului, tucare n'ai cugetat nici odata la vr'un dar, tu care vii fara sacrificiuin casa Domnului, in care iai o parte din jertfa ce este adusa sA-racilor. Priveste la vaduva din Evangelie, care face binele cu toatanevoia constrangerea cugetand la poruncile ceiesti, si aruncain cutie cei doi dinari, singurii ce'i avea pe care cand Domnulo observa, zise dupa fapta sa din afara ce vaza: Adevarst zicyou'd, ca aceasta vaduva saracii, mai mult de cat toti a aruncat,ca toti oceflia din prisosin(a for au aruncat Ia darurile lui Dum-nezeu, iar aceasta din lipsa sa, toata an:pa sa care a avat, aaruncat-o I (Luc. XXI, 3-4). Femee fericita si plina de merit, caredobandi a fi laudata la ziva judecatei prin cele zise de judecator.Bogatii trebue sa se rusineze de lipsa de fapte bune si de necre-dinta. 0 vaduva fara avere, fit aflata bogata in binefacere.cum totul, ce este dat, se da in parte saracilor si vaduvel ortot asa da ea, care ar fi trebuit sa primeasca, pentru ca sa cu-noastem ce pedeapsh.' asteapta pc bogatii neroditori in fapte bune,caci dupa acest exemplu saracii trebue sä fie binefacatori.pentru ca sa vedem ca acest sacrificiu a fost dat lui Dumnezeu,si ca fiecare care aduce sacrificiu dobandeste indurare dela Dum-nezeu, de aceea Hristos numeste acesta dar facut lui Dumnezeui explica; ca aceasta vaduva a aruncat doi dinari la darurile lui

Dumnezeu, spre a se arata din ce in ce mai mult ca acela, careda saracului face dator chiar pe Dumnezeu insus. Sa nu se li-psasca crestinii, zice Ciprian, de fapte bune si milostive, nici prinfaptul cum ar crede cineva ca el se poate justifica prin ajutorul cetrebue a da copiilor.

Aci autorul se refers la cele ce Domnul spune la Matei X, 37:Cel ce iubefte pe tatgl sau sau pe mama sa mai malt decat pemine, nu este vrednic de mine; Isi tine iabefte pe Bu sau pe Megmai malt decal pe mine, nu este vrednic de mine! Tot asa, zice el,3e afla si in cartea a V-a a lui Moisi, spre a intari credinta Si a in-

ysi

si

et

siei

ei 5i

www.dacoromanica.ro

760 CIPRIAN

flacara iubirea de Dumnezeu : Cel ce zice tatfilui sau 0 mamei sale,nu to -am vfizut, fi pe 1'10 sai nu i-a cunoscat pe fill sal na1-a fitiat. Ga a pfizit cavintele tale fi loges to a finuta. Iar dace:not iubim pe Dumnezeu' din toata inima, atunci nu trebue a preferslui Dumnezeu nici pe parinti, nici pe copii. Spre intarirea acestora,autorul se refers la cele ce spune Joan in 1 -a epistola III, 17: larcel ce are bogapile lumei aceftia si vedo pe Iratele sau avandtrebainffi, lnahide inima sa despre clausal, cam ramane dra-gostea Jai Dumnezeu Mira clausal". Caci daca se face datornicDumnezeu prin milostenia sa."racildr, si daca cat de putin se da,lui Hristos se ofera, atunci nu este nici un temei ca cineva säprefere cele pamantesti celor ceresti puns cele omenesti celuidumnezeesc.

Inca un exemplu intareste zisele autorului, Caci de altfel, cumam spus deja, Ciprian la fiece pas se refers la sfanta Scripture

aduce exemple biblice. Exemplul it is de data aceasta din carteaa III-a a imparatilor si este privitor la vaduva Sarefta-Sidonului. Savedem ce spune aci.

veni Ilie si cera pregateasca de mancare si apai din ceeace'i mai ramasese dea si copiilor, dela acea vaduva de carevorbeste cartea III a imparatilor, dupe ce terminase totul in timpde seceta si de foamete si care tocmai din putina Mina untde-lemn ce'i mai ramasese, Meuse o turf', dupe terminarea carei voiasa moara ea si copiii sai. ea asculta fare a face ceva fare aaduce pe ea si pe copii sai lipsiti de hrana. aceasta autorul ainvedereaza, spre a arata dovedi cat de mult face credinta sinadejdea in Dumnezeu, care porunceste a da hrana si bautura celuice'ti cere. Caci vaduva aceasta nu s'a gandit de cat la exercitareamilosteniei si a uitat lipsa in care se afla ea si copii sai. De aceeaii si zise Ilie: Ca aceasta zice Domnul Damnezeal lui Israil:vadra de Mina nu va scadek i urcioral de rzntdelemn nu se valmpufina panii la zilele fn care va da Domnul ploae pe pfimant".(XVII, 141). i potrivit cu integritatea promisiunei dumnezeesti ise dete vaduvei mai mult si cu prisosinta pentru ceea ce ea a dat,§i cum faptele bune si meritele indurarei aduc fericire si binecu-vantare, se umplura vasele cu Mina untdelemn. exemplul a-cesta asupra caruia Ciprian inzista, este foarte categoric in ceeace priveste ajutorul celor care trebue dai celor cari au ne-cesitate.

Dar ar fi putut cineva sa se scuzeze cu multimea copiilor, De

i

fiyt

si sä

Si salsa

SiSi

si Si

sal

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 761

aceea autorul, spre a nu lash in indoiala pe crWini qi asupra a-cestui punct, aduce mai departe lamuriri. Sunt multi copii in cask.zice el, numarul mare al fiilor te impedica a te sirgui sa faci:fapte bune in masura indestalatoare. Totu§ pentru aceea trebuesa faci bine mai mult, fiindca a ti tats a multi copii. Sunt multi,pentru care tu trebue sa rogi pe Domnul, multora trebue sa lise ierte pacatele, sa li se curate conqtiintele, multora sa li semantuiasca sufletele. Dupe cum in aceasta viata trecatoare mij-loacele de hrana qi de intretinere sunt cu atat mai mail, cu catmai mare este numarul lor, tot ape trebue a 11 qi in viata spiri-tuals qi cereasca cu atat mai marl spesele, cu cat qirul copiiloreste mai considerabil. Toy aduse sacrificii numeroase pentru copiisail §i dupa cum numarul in cash era de mare, tot aqa aduselui Dumnezeu un numar mare de animale spre sacrificiu. dupacum nu pop lipsi de a face pacate in fata lui Dumnezeu, sä nulipseasca nici sacrificiile zilnice, spre a'ti putea spala pacatele. A-ceasta o intareqte dumnezeiasca Scripture cand zice: Icy era anom Agra de prihanet, drept, fi avea flu 0 3 Rice curafea peei si aducea pentru ei fettle, dupa numarul lor, si an vifel pentrupima". (boy I, 1, 2, 5). Deci dace tu inteadevar iti iubeqtitrebue cu atat mai mult sa faci binele, spre a'i recomanda luiDumnezeu prin fapte de binefacere. nu crede ca acela este'tatapentru copii, care traeqte mult este slab, ci cauta pe acela careeste tats spiritual puternic vepic. Lui incredinteaza-i bogatiiletale ce le-ai pastrat pentru urmaqii tai. El este tutorele copiilor tai,el e administratorul averei, el ii apara pe ei de toate relele lumeicu majestate dumnezeiasca. Averea incredintata lui Dumnezeu n'ois nici statul, nici fiscul, nici n'o pierde vr'o intriga oarecare. Mos-tenirea este push' in sigurantk dace este pastrata prin ingrijirealui Dumnezeu. Aceasta este a prevedea pentru viitorul iubitilor co-pii, aceasta este de a purta grija cu dragoste parinteasca pentruInWenirea viitoare, dupa netnOlatoarele cuvinte ale santei Scrip-turi care zice: Mai tara r am fost, fi am fi imbatrAnit, fi n'amvazut pe dreptul parasit, nici samilnfa lui cerfind pine. loathziaa miluefte Ali imprumuteazii dreptul stirnAnfa lui intro bine-cuvantare va 29". iar4 : Gina petrece nevinovat Intru dreptate,fericifi va lasa, pe flu sal". Eqti tu deci un tats uiti datoriile§i tradator dace nu ingrijWi cu credincio0e pe copii tai, dace nufaci toate preparativele necesare pentru intretinerea lor cu o dra-goste conqtiincioasa qi adevarata. Tu care e0i inclinat mai mult

7 el

§i

si

i

si

pi§I

www.dacoromanica.ro

762 CIPEIAN

spre mostenirea pamanteasca deck pentru cea cereasca, si voestiati recomanda copii tai mai bine diavolului deck lui Hristos, pa-catuesti de doua ori, comiti o crima indoita, prima caci nu asiguricopiilor tai ajutorul lui Dumnezeu, Tatalui, si secundo, ca invetipe copii tai p. iubi mai mult averea deck pe Hristos. De aceea Ci-prian, spre a intoarce pe parinti dela astfel de rele judecati, careaduc prejuditii si for si copiilor, le athice exemplul cu Tovie. Fii,zice el mai departe, un astfel "de Tata pentru copiii tai cum era.Tovie. Da invataturi folositoare si mantuitoare copiilor tai, cumacela dete copilului sau, da porunci copiilor tai, cum da si acelafiului sau, cand zise: Si acum, fiiule, tine legea ,si poruncile, ifii iubitor de mila ,si drept, ca sa fie fie bine". i iaras : In toatezilele fiule adu' /i aminte de Domnul Dumnezenl nostru, $i cu voeanu pacatui ci nu calca poruncile lui. in Coate zilele vietei talefa dreptate ci nu umbla pe calk nedreptatei. Ca de vei face toadevarul cu spor vor fi chile tale intro faptele tale. Din cele ceai to fa milostenie §i sa nu pistnueasca ochiul tau, cand faci mi-lostenie. set' nu'ti intorci fata to de third nici un sarac §i decatra tine nu' ,ci va intoarce Dumnezeu fata sa. Dupes cat demulta avere ai, fa milostenie: de ai mult, mult da. De ai putin,dupes cat ai de putin nu to sfii a face milostenie. Ca comoarabunii agonisqli,tie la ziva cea de Upset', Ca milostenia din moarteizbavqte, §i nu'l lath sa intre in intuneric. Ca bun dar este mi-lostenia tuturor celor ce o fac pe ea inaintea Dumnezeului celuiprey inalt".

B oroian u.

.'i

......_______

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA LA EBRO.

Sub cuvantul agricultura Intelegem in general toatepartile sale deosebite, fie privita ca arta sau considerateca §tiinta, adica vom arata tot ceea ce depinde de dansa,mar mult sau mai putin, in mod, direct.

Aratand foloasele ce aducea agricultura Ebreilor, vomamintl legile lui Moisi asupra acestui insemnat_ subiect qivom explica, prin ce mijloace vechiul popor al lui Dum-nezeu Imultea rodnicia unui pamant, de altfel In destul despornic din natura sa.

Cele dintai capitole ale Genezei ne aminte§te, ca. Cains'a ocupat cu lucrarea pamantului, pe care'l facea roditorprin munca sa §i ca el a fost parintele araturei. Astfel, dela Inceputul lumei plugAria fu privita ca singur mijloc,spre a dobandi din pamant bogatiile, ce producea maiInainte el Insuqi, fare a fi lucrat. De asemenea vedem peNoe, abia exit din corabie, se dada din nOu la lucrareapamantului. Mai mult, Insuqi nomazii, In mijlocul vietei lorratacite, se pazeau foarte mult a lase. agricultura In parasire.

Moisi, crescut qi instruit la Egipteni, dete cetatii Ebrei-lor agricultura ca temelie. El hotara fiecarui cetacean olntindere oarecare de pamant, pe care trebuia sal ludreze§i sal lase mo§tenitorilor sai §i nu'i era ingaduit a se desface de dansul pentru totdeauna, ci putea numai a'l In-straina pentru un timp, care era hotarat la cel dintai anal jubileului, epoca In care intra. In bunul sau. Prin aceastaInteleapta hotarare sfantul legiuitor Impedica pe cei bogati,de ai apropria cea mai mare parte de pamanturi i a lipsi

Biserica Ortodoxi RomAnl. 3

-

www.dacoromanica.ro

764 AGRICULTURA LA EBREI

pe cei saraci, ceea ce mai totdeauna a avut loc, in orient,care se practica Inca si astazi. La aceasta d'intai lege Moisiadaogd o adotia: aceasta este, Ca in Intervalul chiar alvanzarei pans la jubileu, dreptul de retragere era totdea-una In folosul vanzatordlui sau a rudelor sale de aproape,mai cu' seams ca acela, care void ss rescumpere fondulsau de pamant In acest interval, intorcea cumparatoruluivaloarea fructelor sau venitul, care ar fi trebuit sail stranga,daca s'ar fi bucurat de acest fond Ora la jubileu. Prin oaka lege, care tinded a nu considera pe Ebrei, decal caarendasi sau locuitori ai lui Iehova, singur stapan si domnsuveran al liamantului, Ebreii fura tinuti a-i platl dajdieadin toate fructele si din toate productiunile pamantului. Insfarsit, prin a patra lege, Moisi voind ca posesiunile E-breilor sa fie privite ca lucruri sfintite, porunci ca margi-nile sa fie insemnate prin hotare si pronunta blestemulcontra oricaruia ar indrazni sa schimbe locul de hotar. Inconformitate cu aceste legi Cara Ebreilor fu despartita subIosua in triburi si ca ea mai tarziu fu impartita In miciportiuni, ce se Insemna fiecarui individ. Aceasta despartiresi aceasta impartire se facea, prin mijlocul unei sfori, in e-breeste Nebel cuvant, care In urma sluji a exprima chiarfondul pamantului, proprietatea.

0 legislatie de asemenea binefacatoare vietei agricole,care de alts parte prezinta in ea insasi foloase nepretuite,nd putea lipsi d'a marl consideratia, pe care natiunea oavea deja pentru agricultura. De aceea moravurile Israe-litilor fura acelea ale popoarelor agricole. Ghedeon treeragraul sau, calk' un Inger i incredinta din partea lui Dum-nezeu insarcinarea de a libera poporul sau de sub jugulMadianitilor. De asemenea pe cand Saul revenea, spre alucra campul sau, Samoil '1 face solemn recunoscut rege,de poporul adunat la Galgala si chiar In momentul, candEliseu, fiul lui Safat, conduced un car, Ilie i comunicaspiritul profetiei. Daca mai tarziu agricultura nu a fost a--tat de pretuita, din cauza gustului pentru lux, care se In-troduse printre Iudei si care merged totdeauna crescand,ea nu fu cu toate acestea parasita cu totul, chiar dupacaptivitate.

Pamantul Palestinei, roditor din natura, devens.5. Inca mai

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA IA EBBE,: 765

mult, prin ingrijirea si industria Ebreilor. Ceea ce contri-buia. mai cu seama la aceasta rodnicie, erau ploile imbel-§ugate de toamna si primavara, de cari aceasta regiune,,deosebita de aceea a Egiptului, nu era lipsita mai nicio-zlata. Cu toate acestea, cand seceta devenea simtita, ei_stieau a se scapa de aceasta nenorocita influents. Nu nu-mai ei curatau campiile for de pietre, dar faceau si san-turi prin cari, inpartind apele In toate partile, Intretineauo umezeala continua. Prin acest mijloc ei puteau in timpulcalduros al verei sa lucreze campiile, ca pe niste gradini.De aceea izvoarele, fantanele si raurile nu erau mai putinpretioase agricultorilor, ca si insusi nomazilor.. De aseme--nea in descrierile, ce face Moisi despre Palestina, nu nitasä aminteasca fantanele si izvoarele, cari sunt in mare nu-mar in aceasta Zara, pe cand ele lipseau cu totul In Egipt.-Un al doilea mijloc intrebuintat la Ebrei, ca pamanturilesa. fie mai producatoare, era ingrasarea for prin gunoiu sila aceasta Intrebuintare fac amintire sfintitii scriitori, candvorbesc despre adavrele raspandite ca de gunoiu.

Se pare, el puterea Ingraserilor si folosul irigatiuniloran fost recunoscute din timpurile cele mai vechi, pentru-ca se gasesc pretutindeni la toate popoarele. 0 intrebu-intare atat de statornica si universala nu dovedeste, caaceste mijloace a face ca pamantul sa fie roditor, au fosttrecute in chip traditional din generatie in generatie pang.in zilele noastre ? Caci este de observat, ca pentru iriga-tiuni mai cu seama, Egiptul, Iudea, Libia, pare ca a lucratpe aceiasi baza.. Pretutindeni, unde se gaseau apele, aufost tntrebuintate In folosul agriculturei.

In sfarsit, ceea ce contribuia mult la producerea pa--mAnturilor, este timpul de repaos, dat de Ebrei. e Timp-de sease ani, nice legea, tu vei semana campul tau si tuvei vlastari via ta, dar in al saptelea an va fi un repaos

-absolut ". Parasite in ele insasi, pe timpul acestui al sap-telea an, pamanturile recapata slabirea puterilor, ce a pututsä le pricinueasca cease recolte una dupa alta si turmelenumeroase, readuse din deserturi, pasteau nesuparate peaceste telini, marind Inca productiunea si le pregateaupentru not productiuni, prin saruri si ingraseli, ce ele lasauIle aceste locuri.

www.dacoromanica.ro

766 AGRICULTURA , LA EBREI

Aratura poate fi privita prin raport la instrumentele de,arat, cari erau In Intrebuintare la Ebrei, sau la animalele, ceslujeau la lucrarea campurilor sau in sfarsit prin raport lapamantul care'l supuneau araturei.

Instrumentele, de cari se slujeau la Inceput, pentru a-ratul campurilor au trebuit sä fie prea simple. Probabitele nu constau cleat din lemne ascutite la Arad, prin mij-locul carora se radea. numai patura pamantului arabil. Ast-fel numai In curgerea timpului se invents sapa, tarnacopulsi plugul. Ori cum ar fi, cunoastem prea putin instrumen-tele de aratura, intrebuintate de Ebreii cei vechi.

Se aminteste la Deuteronomiu despre un instrument, cucare Ebreirtrebuia sä faca o borta in pamant, afara dintabard, pentru trebuintele for naturale. Acest instrument,numit in ebreeste yated, putea fi un fel de sapa sau Lo-pata de lemn sau de fier, care slujea asemenea spre alucra pamantul.

Tot astfel se aminteste In cartea Intaia a lui Samoil,despre mai multe instrumente de aratura, de cari nu neputem forma deal o idee neperfecta, mai cu seams casfintitii scriitori nu intra in nici un amanunt. Ele sunt nu-mite In ebreeste: mahareset et cardom maharesa. Cel din-taiu este reprodus de Vulgata prin vomerem sau ferul plu-gului, al doilea prin ligonem, care Insemneaza furca, ,a1treilea prin securim, adica secura si sarculum sau cosor.Niebuhr, vorbind despre starea actuala din Egipt, Babilon,Mesopotamia, Siria si Palestina, face aceasta. observare:«Instrumentele de aratura acolo sunt prea rele, ca si InArabia si Indii. Ei se slujesc de un plug rau, spre a miscapamantul in lung si in lat, pana ce el este destul de des-legat. Acest plug este tras de boi, In loc de cai. In Im-prejurimile Bagdatului am vazut in doua randuri Inhamatiun asin cu boi si aproape de Mosul doi catari. In loc deun tarnacop Arabii din Iemen se slujesc de o sapa defier, spre a lucra gradinile lbr si pamanturile muntoaseprea strimpte, pe unde nu poate trece cu plugul. Ei auun tarnacop mare, spre a face micile canaluri In campiigradini si doi oameni se slujesc Impreuna; unul '1 Ingroapain pamant, cellalt '1 trage la sine prin a funie legata de fer.

Lucratorul trebuia totdeauna sd tins cu o mana. tare-

Si

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA LA EBREI 767

li sigura mersul plugului; ochii sai trebuia. neincetat saurmeze -mersul instrumentului, pentru ca nici o parte dinpamant sa nu scape lucrarei sale si ca pamantul sa fiepretutindeni arat intr'un chip potrivit.

Maimed, In greceste 6opicXte, 66ozevspov, sau bold deboi, astfel cum se gaseste astazi in Palestina, este cu totuldeosebit de cel obicinuit. Maundrell, care '1 a vazut, in-credinteaza, ca acest instrument este o bucata de lemn,care are o lungime de opt picioare si sease degete In cir-umferenta la capatul cel mare; el este inarmat la capatul

cel mic de un punt, care slujeste a Intepa boii, spre a-iface sä Inainteze si la celalt capat de o _razatoare de fiertare si masiv, destinat a ridica dela plug gratia, care '1

Impedica de a lucre.. Aceit calator adaoga, ca din aceease poate presupune, cä cu un asemenea instrument Sam-gar macelarl pe Filisteni, despre cari se aminteste in cap.III, 31, din cartea Judecatorilor. In sfarsit, este Invederat,ca la cei vechi boldurile boilor, puteau ajunge in manaagricultorilor o army infricosata, si cu acest instrument,dup. cum spune Omer, Licurg infranse cu desavarsire peBacsanti.

Desi in cartile sfinte nu se aminteste despre grapa, to-tusi fare indoiala ea era cunoscuta de Israeliti, sau celputin agricultorii se slujeau de un instrument asemanat,caci in ebreeste se gasesc doua verbe isidel qi ,siva, intre-buintate de mai multe ori, spre a exprima. ideea de apotrivl pamantul

p otrivisi a risipi bulgarii. Niebuhr zice, ca E-

giptenii, spre a pamantul, se slujeau de un arboresau scandura groasa, legata cu o funie de amandoua mar-ginile si trasa de boi. Boldul boilor se pune de obiceiupe arbore sau scandura, caci taranii din Egipt nu se mul-tumesc a merge, cand pot fi tarati. Se pare, ca s'ar pre-supune si un alt argument adica, ca agricultorii se puneauastfel pe marina de arat, spre a devenl mai Brea si maiapasatoare si prin acest mijloc, spre a potrivi mai binepamantul. Ori-cum ar -fi, totul incredinteaza, ca Ebreii de-prinsi pentru agricultura la scoala Egiptenilor, nu au ne-socotit un instrument atat de folositor in lucrarea Oman-turilor lor.

Spre a lucre pamantul Arabii intrebuintau boi, asini si

www.dacoromanica.ro

'768 AGR1CULTURA LA EBREI

eatari. In Persia, dupa cum ne spun calatorii, se slujeau,asemenea cu boi si bivoli. Ebreii se slujeau de taurl, devaci, de asini si asine, dar dupa cum cu drept cuvant ob-serva Jahn, cand Santa Scriptura aminteste de boi, trebueIn general a intelege tauri, pentruca castrarea animalelorera, oprita, afara de supozitia, care putea sa se intamplecate odata prin calcarea legei. Este de observat, ca inclimele calde taurii nu sunt asa de netnfranati, in cat sanu se supuna la jug. and, prin efectul unei hrane Inbel-sugate, deveneau sate odata furiosi si greu de stapanit, lestrapundea narile prin un belciug, de care lega o cureasau funie si prin acest mijloc apasa respiratia animalului,care devenea Indata supus si bland si tot astfel se inblan-zea camilele, elefantii si leii. Deci, despre acest obiceiufac amintire sfintitii scriitori, cand ne arata principi si pu-ternici, cari trecand din starea de biruitori la cea de bi-ruiti, sunt redusi la neputinta cea mai umilita.

Amintind despre instrumentele de arat, am facut cunos-cut In parte modul cum orientalii lucreaza pamanturile forsi la acest subiect adaogam putine lucruri. In descriereasa despre Persia, Chardin zice: «Aratura se face cu urt.brazdar, sau fier de plug, tras de boi slabi, caci boii dinPersia nu se ingrase ca ai nostri si legati nu de coarne, cifprintr'un arc de pieptul animalului. Acest brazdar esteprea mic si ferul plugului numai zgarie pamantul si pecand brazdele sunt trase, muncitorii sparg bulgari cu cio-cane de lemn si cu gfapa, care este mica si are mici dintisi in urma cu sapa unesc pamantul puindu'l In patrate, capartile din gradina, facand margini Inalte de un picior maimult sau mai putin, dupd cat trebue a fi udat cu apa»-

Niebuhr, din partea sa, ne povesteste cum se face se-manatura in muntii din Iemen: (Un taran, zice acest ca-Iator, martor ocular despre ceea ce arata el, ducea un sac-mic cu linte, pe care o semana foarte rar In brazde, dupacum se seamana. mazarea In gradini si inaintand apasa cupicioarele amandoua partile brazdei, ca sa acopere samanta.

In alte parti semanatorul mergea In urma plugarului siFarunca samanta in brazda si celalt Intorcandu-se acoperea.Indata pamantul cu plugul. Aceste doua feluri de semanatsunt prea obositoare, pentruca semanatorul trebuia. sa faca

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA LA EBRKI 769

atatea intorsaturi cate sunt brazdele; dar nu raman pepamant atatea graunte, can se usuca sau luate de pasari.De altfel Arabii nu intrebuinteaza atata samanta ca Eu-ropenii, timpul fiind mai regulat In Cara for taranulpoate sa socoteasca, ca grauntele sau nu se va usca sauputrezi In pamantp.

De0 Santa Scriptura nu ne da nici un amanunt asupramodului, cum Ebreii arau §i semanau campiile lor, dar sepresupune, ca Intrebuintau aceleaqi mijloace. 0 lege de-osebita oprea de a pune In acelas camp sau In aceia§ivie deosebite feluri de graunte, si ne Incredinteaza, ca eraoprit Ebreilor de a Imparti un camp sau o vie In maimulte parti qi a semana In fiecare din aceste parti sä-manta deosebita, adica a arunca In acela§i camp fara oran-duiala §i fara alegere, deosebite feluri de samanta. Unuldin cele mai de capetenie foloase ale acestei legi era, dea Indatora pe Ebrei a alege grauntele for Si prin urmarea-i Impedica de a semana graul cu neghina, atat de vata-matoare graului Si a-i pune in masura, d'a putea alegecele mai mari graunte, adica graunte vrednice a produceun grail mai bine hranit §i in mai 'mare inbel§ugare. A-ceasta ne lamureqte, pentru ce se amintqte in pilda se-manatorului, cá este un om vrajmas, care a venit sä semeneneghina In mijlocul graului celui bun, pe cand semanatoriierau dati la odihna somnului.

* *Nu avem intentiunea de a face o descriere metodica §i

complecta asupra vegetalelor, ci ne marginim a spune cate-va cuvinte despre plantele, de can se aminte§te In cartilesfinte, spre a putea intelege mai bine locurile din Biblie,cand este chestiunea despre ele. In acelaq scope inainte dea infra In amanunte, despre aceste vegetale, facem acestedoua observatiuni: Mai 'filth", trebue a se §ti, ca sunt cincifeluri de a !multi plantele : samanta, radacina, vlastarul,mlada Si crapatura sau altoiul. Deci, aceste deosebite fe-luri, prin can natura sau arta Imulteqte vegetalele, suntcuprinse In Sfanta Scriptura sub numele general de sa-manta. Astfel, cand Dumnezeu zice In Geneza, ca pamantulva produce ierburi qi copaci roditori, avand in ei Insuqi

si

qi

www.dacoromanica.ro

770 AGRICULTURA LA MEI

samanta lox, aceasta se -intelege in genere principiul, des-pre imultirea plantelor si prin urmare se poate face apli-carea la cele cinci feluri vorbite mai sus. In al doilea locobservam, ca este ataf de insemnat a cunoaste deosebiteleparti, din cari fiecare planta este compusa, caci ele suntsubiectul unor comparatii nemarginite, acute de sfintitiiscriitori. Trebue a se reamintl, ca plantele au o radacina,ramuri, cari es din trunchiu, in sfarsit foi, boboci, flori sifructe, la care trebue adaogat vlastarele, in ebreeste hoter,cuvant pe care Vulgata '1 reproduce prin virga.

* *

Termenul general, prin care in ebreeste se exprima ce-realele, este dagan, nume derivat dintr'un verb, a carui in-semnare este a se imulti minunat. Acest nume se potrivestedesavarsit la grau, care, dupa cum se stie, produce panala insutit in unele parti din orient.

Cele mai principale spete de grau sunt, hita sau graul,care este cea mai buns specie, nisman, adica meiul; cuse-met sau secara; dohan, care pare a fi speta de meiu, pecare latinii '1 numesc holcus si sehora sau. orzul. Shaw, inobservatiunile sale asupra regatelor Algeria si Tunis zice,ca in acele parti se seamand putina secard. Cat despreovaz el spune, ca Arabii nu seamana niciodata si in gene-ral nutresc caii for cu orz. Se poate presupune, ca tot ast-fel era si la Ebrei si ca furagiul, numit belil, nu era decatorzul, in care amesteca pae tocate.

Niebhur observa, ca in Arabia se afla doua feluri de orz:acela care se gaseste pretutindeni si cel negru, care estemai bun pentru vite si care produce pentru unul cincizeci,pe and cea dintai speta produce numai cincisprezece. Erne mai spune despre doua feluri de grail, din cari unulproduce mai molt decat celalt si in sfarsit despre un felde samanta, numita dUra, care, dupa cum '1 a incredintat,producea In munti, una suta cincizeci la una, doua sutein Tehama si cateodata chiar patla la patru sute in aceastadin urma Cara si mu este fara indoiala, dupa acest calator,daca, dupa cum a auzit, Jura, dupa ce a fost taiata, ra-sare din nou, se coace si produce a doua si chiar a treiarecolta. «Cel mai productiv patna.nt, despre care am auzit

www.dacoromanica.ro

AGRTCUi TURA LA EBREI 771

vorbindu-se, adaoga Niebuhr,-este acela Imprejurul Alexan-driei din Egipt; dupa cum afirma comerciantii europeni,cari locuesc in acest oras, graul aci produce Insutit,dupa cum asemenea s'a observat de vehii autori. Daceeste astfel despre acele parnanturi, nu este cu neputinta,ca aceiasi Inbelsugare a existat In unele parti ale Oman-tului fagaduit. Dar se poate ca, pe cand Herodot spune,In prima sa cartea 182, ca fructele Ceresei produce In A-siria doua 'Ana la trei sute si pe cand &Arita Scripturevorbeste despre insutit, unul si alta inteleg samanta dura,

iar nu graul. De obiceiu Arabii mai nu au alta paine, decat aceea de dura. Unii m'au Incredintat, el oatheni dinpopor aproape de Tripoli si prin urmare In apropiereamuntelui Liban, unde grail] se produce cu inbelsugare, '1

vinde si mananca paine de dura. De asemenea se presu-pune, ca si 'in Palestina cea mai mare parte a locuitorilorse multumeau cu aceasta, si ca. Isaac, dupa cum amintesteGeneza cap. XXIV, 12, secera insutit, semanase In Carinasa dura.

In unele parti din orient cerealele sunt cu mult maitimpurii, ca in carile noastre. Niebuhr zice, ca Forskal, Ina doua sa calatorie prin Arabia, voind sa stie tirnpul ho-tarat, cand graul se seamana si se coace, observe, ca cam-piile dimprejurul canalului Alexandriei se seamana in Oc-tombre si se secera graul in Februarie; ca pamanturile maiapropiate de Alexandria, cari nu pot fi udate de Nil, suntsemanate in Noembre; ca graul aci se coace In Februariesi orzul In Martie. si Imprejurul Kahirei orzul este sransla sfarsitul lunei Aprilie. Cu toate acestea, nu este ase-menea pretutindeni : <(La inceputul lui Aprilie, zice Shaw,orzul este Inaltat In spice In tot parnantul sant si incepea devenI Omar pe la mijlocul aceleiasi luni, in partea demiazazi a tarii. .Mai departe catre Ierihon aceasta nu s'a.facut, decat la sfarsitul lui Martie si in campiile Acrei Incacu cincisprezece zile mai tarziu. Dar nu se ,afla atunci, decat foarte putin grau In spice, in toate partile numite siIn campiile aproape de Betleem si Ierusalim graul nu a-yea decat un picior de Inaltime.

Cerealele sunt supuse, ca si celelalte plante, la douaboale mortale: una numita in ebreeste sedefa si ,sidafon,

www.dacoromanica.ro

772 AGRICULTURA I A EBREI

pricinuita de vantul arzator din orient, care usuca qi face sepiara graul, cand are deja aproape doua picioare de inal-time; si alta, numita yeracon, care da spicele tngalbinitesi impiedeca semintele de a se forma.

Niebuhr a vazut in muntii Iemen un fel de scobituri pearbori, unde Arabii se aseaza, spre a pazi campiile for semanate; acest calator observa, ca dupa cum arborii suntprea rani in Tehama, ridicau aci o schela usor construita..Se crede, ca o asemenea intrebuintare se afla si la Ebrei..Cu toate acestea legea mozaica ingaduia, la orice calatorsi la tot trecatorul apasat de foame sä zmulga cateva spice-de grail. Astfel ucenicii Domnului nostru Iisus Hristos auzat de acest drept comun, cand trecand prin lungul gra-nelor si apasati de foame zmulsera cateva spice, spre ale manca. De asemenea, dupa cum se poate observa, dacaFariseii s'au plans Domnului, a facut aceasta numai dinpricina imprejurarei sabatului, cart, prin aceasta fapta, pre-tin deau a fi calcat legea.

A doua zi de Paste, adica, a seasesprezecea a lunei Nisan,care corespundea cu a -seasesprezecea zi dupa luna noun:a lui Aprilie, se aducea. ca ofranda un znop de orz pealtar si atunci incepea secerisul, care tined seapte sapta-mani sau [Ana la cincizecime. In tot acest timp, numitsaptamanile secerisului, nu erau decat sarbatori si veselii.Stapanii si copii lor, sclavii, servitorii si lucratorii platiti,se indeletniceau la munca secerisului cu multumire. Detoate partile nu se auzeau decat strigate §i cantece de bu-curie. and recolta era inbelsugata, trecatorii urau fericireseceratorilor, ca despre o favoare insemnata, de o bine-facere divina; pre cand un seceris sarac si slab era privitca o pedeapsa a cerului si prin urmare, ca un fel de ne-cinste.

Vorbind despre modul, prin care se practice, secerisulin Arabia, Niebuhr face aceasta observatiune: «and grauleste copt Arabii '1 smulg cu radacina, cel putin am vazutastfel facandu-se secerisul orzului in Iemen. Graul verde,iarba si tot ce era hotarat pentru furagiul vitelor, se taecu o secera. Locuitorii se servesc cu acelasi instrument,spre a secera orezul si spre a WA un fel de palmieri.Acest din urma instrument era in intrebuintare fait con-

www.dacoromanica.ro

A GR1 CULT DE A LA EBREI 77

trazicere 0 la Ebrei; cat despre cea dintai, imputarea a-dresata Domnului Iisus Hristos de Farisei, cari pretindeau,ca ucenicii sai a facut o lucrare servild, p entruca ei auzmuls spice de grau pare a Insinua, ca exista asemenea 0la Iudei. 4 and grail' era taiat '1 puneau In znopi. Trebuea observa, ca legea mozaica nu Ingaduia, celui care faceIrecolta, nici a merge sa caute znopi uitati in campii, sauspicele scapate seceratorilor, nici chiar de a secera, capatulcampului feat hascadi; aceasta parte a secer4ului era la--sata pentru saraci, orfani i straini. Se aducea in urma cubratul. la arie znopi adunati, sau Incarca animalele de povara, sau 'i transporta pe care. Cat despre arie era unloc neted §i circular, economisiI pe pamant, expusa In aer-liber, chiar In mijlocul campului Si In partea cea. mai Inal-tata,r Pe aceasta suprafata plana Ingramadea znopi de grauspre a-i calca sau a-i bate, Intrebuintare, care a procurato frumoasa figura profetilor Vechiului Testament. «Ace§tiznopi astfel gramaditi pe arie, zice Jahn, figureaza un po-,por hotarat la mari nenorociri.

Se pare ca la lnceput, vechii Ebrei se margineau a batecu un toiag spicele adunate la arie §i ca daca acest mijlocse gase§te intrebuintat mai tarziu, nu este nicidecum cleatIn cazul, cand cineva n'a adunat cleat o mica catatimede spice. Dar adeseaori se slujeau de boi, spre a face saiasa samanta de grail. Deci, aceste animale de ordinarcalcau cu picioarele paele sau tragea un instrument oare-care, care facea efectul batatoarelor noastre. Cat despreinstrumentele, intrebuintate de vechii Ebrei spre acest sfar-0t, era barcanim, in sens literal piatra de cremene: morag,care pare a exprima ideea a sfarama qi harif, adica as-cutit, taietor. Nu ne putem face o idee mai buna despreaceste instrumente deosebite, decat comparand pe acestea,cari sunt astazi in intrebuintare la orientali. »and graultrebuia batut, zice Niebuhr in descrierea sa despre Arabia,Arabii din Iemen pun graul pe pamant in cloud randuri,spic la spic, dui:4 care fac sä se tarasca pe deasupra opiatra mare in forma cilindrica, trasa de doi boi. Ma0nacu care se sluja0e in Siria, consista din cateva scanduri,prevazute de desupt de o catatime de cremene de puFa,,4In calatoria sa prin Arabia, el observa, ca marina cu care-

www.dacoromanica.ro

'774 AGRICULTURA LA EBREI

Egiptenii se slujea in asemenea caz, deosebita de cele pre-cedente, consta din o sanie cu trei cilindre, can se Invar-tesc Imprejurul axelor for si dintre can fiecare este pro-vazut de niste feare rotunde si late, Ace las calator adaoga,ca se aducea pe camile si asini graul facut znopi si dupace'I puneau pe ifn pamant neted de optzeci 'Ana la unasuta pasi In circonferenta, formeaza un rond de aproapecease sau opt picioare In largime si doua inaltime si pe acifaced sa treaca si sa se intoarca din nou sania cu doi boi,-pe care este asezat boldul de boi, pana cand graul a exitcu totul din spice si In tot timpul acestei batai un om esteocupat a aduna cu o furca spicele, can nu au fost Incabatute. Din aceea se poate presupune, ca barcanim al E-breilor era o marina asemanata cu scandurile Sirienilor,ca morag nu se deosibea mult de sania cu trei cilindre aEgiptenilor si harg corespundea Indestul cu piatra cilin-drica a Arabilor din Iemen. Sub imaginea acestui chip detreerat gram], sfintitii p.utori au zugravit adesea on mad sigrozave nenorociri. Astfel ei ne arata pe un popor biruitorasemenea cu o marina mare de treerat, plimbanilu-se pecoline, Ca ea calca In picioare si striveste ca si paele, careacopere graul. Cu toate acestea se intampla cateodata., cacei biruiti erau Inteadevar aruncati pe pamant, ca znopiide gram si erau striviti cu aceleasi masini, can slujeau labaterea spicelor. i dupa cum prin o binefacere a legeimozaice, care oprea de a lega gura boului, cand treeragraul, dobitoacele, can trageau masinele puteau neopritea se satura din spice, treeratul a devenit Inca figura uneivieti luxoase si delicate.

Shaw, dupa ce a observat, ca Maurii si Arabii au pas-trat vechiul obiceiu al orientalilor de a treera granele lor,adaoga: tt Dupa ce au treerat astfel graul, '1 vantura arun-candu'l cu lopetile In contra vantului». Niebuhr, vorbinddespre ceea ce a vazut, ca se practica In Egipt, zice, capaele si gram' sunt aruncate In contra vantului, mai Intaicu o furca de lemn cu. cinci dinti, numita medra si Inurma dupa aceasta lucrare, paele fiind Impinse, graul sispicele nebatute, cad la o parte; ca un muncitor adunabulgari de pamant si celelalte gunoae unde s'a amestecatgraul si le arunca Intr'un 'ciur si In sfarsit, cand prin pu-

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA LA EBREI 775.

terea calcarei cu picioarele a ajuns a deosebi tot graul despice, '1 arunca in aer cu o lopata, spre a'l curati. In Sf.Scripture se gasesc multe nume, can ne incredinteaza, elEbreii nu lucrau altfel, spre a curati qi treera graul. Maiintai rahat, pe care unii inteleg ca este o furca de lemn,altii un ciur qi in sfar§it altii o lopata, arata netagaduitunul din aceste instrumente. Toata lumea se Invoe§te caKebara insemneaza ciur, iar mizre arata neaparat un ciursau o lopata. Dar se observe, ca ciurul celor vechi nu se-mana cu cel obicinuit la noi. Se presupune ca era facutca un fel de lopata. Lucrarea de vanturat, care despartea.in intregime graul de pae §i gunoae, ce le aruncau la oparte, este in Santa Scripture simbolul impra§tierei unuipopor, impra§tiere in care cei rai sunt aratati ca deosebitide cei drepti Si luati de Ont. Si dupe cum se ardea deobiceiu o parte din aceste pae, scriitorii Vechiului §i NouluiTestament au aratat din aceasta iutrebuintare o frumoasafigura, despre sfar§itul trist al celor pacato0.

Vechii Ebrei nomazi strangeau probabil gi-anele for inbeciuri sau magazii facute sub pamant, dupe cum era obi-ceiul la mai multe popoare vechi §i precum ne incredin-teaza Pliniu dupe cum se vede Inca §i astazi la Mauri§i Arabi. Shaw zice, ca a vazut odata im'preuna doua sautrei sute din aceste matamore sau magazii subterane, dintrecari In cele mai mici puteau sa incapa patru sute banitide grau. Astfel, numai in curgerea timpului s'au construitin Palestina ca in Egip. t granare §i ,sure de piatra pentrapastrarea graului.

(VaC.

9i

drat).

si

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALE.

(Vezi Biserica Ortodox Romani anul al XXXI-lea No. 6).

Cine ascultd, cu urechile bine deschise, rugaciunile ce-preotii le citesc la sfintele altare de prin biserici in Du-mineci si sdrbatori, acelaYaude, cum slujitorii Domnului,-titre altele, se roaga la sfanta liturgie, rostind si cuvin-tele acestea: «Sa- cerem dela Domnul a sfar,si ceealaltdvreme a vie /ii noastre in pace pothintei §i sa cerem«sfdr,sit crerstinesc vie /ii noastre, lard patimd, neru,sinat, cupace rdspuns bun la infrico,s-atul judel a lui Hristos.Rugaciunile acestea le-a asezat sfanta noastra maica Bi-serica pentru obstea crestinilor pe temeiul intelepciuniicrestine. and preotul le rosteste din sfantul altar, maicaBiserica voieste, ca fiecare crestin sa treziasca In mintea sagandul, ca Intelepciunea intelepcitnilor este a griji de su-fletul sau, a'l curati cu pocdinta adevarata de pacatelevietii trecute, a'l pastra curat de pacate in toata clipa ceo traim, si a purta grija neadormita sa nu fie intinat cupacate in ramdsita traiului de aice, caci numai asa va pu-tea da raspuns bun la Infricosatul judet a lui Hristos. Ah!si acest judet Infricosat ne asteaptd cu atata siguritate, Incat mai iute se poate /ntampla sa nu mai vedem inteo zisoarele rasaritid, decat sa nu ne vedem stand «toli ina-intea jua'ecalii lui Hristos» (Rom. 14, 10) si « fiecare dinnot de sine ddnd samd lui Dumnezeu« (Rom. 14, 12), care«va judeal tainele oamenilor» (Rom. 2, 16). Tata, de ce.zice Hristos: «Se cade a lucra pang and este ziva, ca vaveni noaptea, and nimene nu va puled sd lucreze> (Ioan

in

,s1

,si

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARD_NA,LE 777

'9, 4). Feriti-va adeca de pacate si faceti numai bine intoata clipa ce o traiti si in toata ramasita vietii voastre,ca daca noaptea mortii vg. va Inchide ochii de veci, a-tunci nimic nu yeti, mai putea lucra pentru sufletul vostrusi, daca n'ati lucrat binele, cat ati trait, atunci bietul su-flet ajunge gol In ostrovul de osanda al vesniciei.

Cu cat mai Inalta este treapta, pe care lumea 11 inaltape om, cu atata mai mare trebue sä fie si grija lui de aface binele 'Astra. sufletul curat de pacate, si cuatata mai mare va fi si raspunderea ce el va trebui s'odeie Inaintea Infricosatului judet a lui Hristos. Eu suntpreot. Intelepciunea cresting. Imi spune: Implineste-ti slujbapreoteasca totdeauna cu sarguinta si ravna cea mai mare,caci din manile tale se vor cere sufletele pastoritilor tai.Deci nu to teme de pedepsele omenesti, ci de Cel ce sitrupul si sufletul tau II poate pierde, in gheena, adeca Infocul de veci. Si, tot asa graieste Intelepciunea crestina sicatra toti cei ce au carma popoarelor de pe pamant, fieei imparati, regi, principi, ministri, generali, diregatori deorice fel, primari comunali, profesori, Invatatori m. d:Pe voi Dumnezeu sfantul va pus sä carmuiti

caci orice stapanire de Dumnezeu este rAnduita.darn .de binele fiecaruia si mai ales de binele obstesc,

dupa cum va povaluiesc legile cele sfinte si vesnice a luiDumnezeu. Nu cercati a va. cauta din slujba voastra nu-mai folosul vostru, nu cutezati a va. aduna din binele ob-stesc comori pierzatoare pentru sufletele voastre si pagu-bitoare pentru toti, nu trageti nedreptatea cu funiile min-ciunii si pacatele ca cu franghiile de cars nu ziceti ca rauleste bine si binele rau, nu faceti intunerecul lumina silumina intunerec, nu faceti amarul -dulceata si dulc6ataamar, nu fiti intelepti numai in ochii vostri si cumintinumai in parerea voastra, nu faceti dreptate nelegiuituluipentru daruri si nu rapiti dreptatea celui drept (Isaia 5,18 s. m. d.), ci totdeauna fiti gata a va jartfl chiar si viatapentru binele obstesc al fratilor, dupa pilda prea dulceluiFiiu a lui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos,care pentru binele obstesc al omenimei si-a varsat scumpulsau sange pe cruce! Asemenea graieste Intelepciunea cres-tina si catra fiecare mama si tata sau capi de familie:

s.si sä stapa-

niti,

g9 a-si

Gri-jiti

www.dacoromanica.ro

778 VIRTUTILE CARDINALE

Deprindeti pe copiii vostri de mici la frica de Dumnezeusi frica de pacate, aratati-le cat de adese icoana Mantui-torului Hristos, spuneti-le ca. El este Ace la, prin careleatoale s' au felcut ,si /aril de ainsul nimic nu s'a Mc-zit, ces'a facut» (Ioan 1, 3) «,si in nime altul nu este meintuireb(Fapt. ap. 4, 12), decat numai in lisus Hristos. Spuneti-lede mici toata istoria vietii Sale pamantesti si a mantuiriinoastre, invatati-i de mici a se inching si a se rugs Luicu manile ina1tate si cu genunchile plecate, ba si cu cape-tele plecate pang la parnant, grijiti, ca iubirea for de Dan-sul sa covarsiasca orice altfel de iubire lumeasca si sfantaLui lege sä fie sufletul intregei for vieti. -Deprindeti pecopiii vostri de mici la munca inteleapta asa, incat niciun minut sä hu li treaca In zadar, caci izvor de nesfarsitepacate este lenea sau trandavia, si pentru astfel de pacate,ce ei le-ar face in viata din pricina nepasarii voastre, voiyeti avea sä raspundeti.

Intelepciunea cresting ne povatueste sa ne ferim puru-rea de pacate, caci mult mai rau deal veninul pentru trupeste veninul pacatelor pentru suflet. Ajute-ni deci Domnul,ca intelepciunea aceasta sa se salasuiasca in not toti siraspuns bunsa dam inaintea infricosatului judet a lui Hristosce ne asteapta.

9. Cum cd,s-tigdm inklepciunea cresting ,si cum ne inlcirimintr' einsa.

Frica de Dumnezeu si frica de pacate sunt lucrurile celedintai si cele mai de capitenie, cu cari omul isi castigaintelepciunea cresting. Intemeiati-va dar toata clipa vietiipe frica aceasta, caci atunci si numai atunci yeti dobandlintelepciunea aceea, care ne indeamna O. facem toate, catene duc la mantuirea de veci, si sa pe ferim de toate, catene-ar impedica sa ajungem la acea mantuire. Oamenii suntincatusati mai ales de intelepciunea, ce cauta binele numaipentru viata de aice. Dar aceasta intelepciune a lor, farafrica de Dumnezeu si de pacate, nu este nimic alta decatviclenie, falsitate si inselaciune si ea va ramanea cu totulde rusine. Caci nu in zadar zice prorocul David ca. «in-ceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu» (Psl. 110, 9),

www.dacoromanica.ro

V1RTIITILE CARDINALE 779

nu in zadar zice §i Isus Sirah (1, 13) ca ginceputul inte-lepciunii este a se teme de Dumnezeu», fiindca toald in-/elepciunea este dela Domnul) (Intel. Sir.1, 1) §i «in sufletulcel viclean nu va intra intelepciunea, nici va locui in trupulcel supus fidcatului» (Intel. Sol. 1, 4), SA ai tu on cat demulta minte, on cat de multa pticepere si agerime si sti-inta lumeasca, daca eqti inglodat In pacate §i In faradelegisi nu te temi de Dumnezeu, cu bung seamna ca vei fiintrecut si de omul. cel mai de rand, care nu tie nici ascrie nici a citi, dar se teme de Dumnezeu si de pacate.Deci on §i cine ai fi tu, omule, numai Intelepciunea cres-ting iii poate, mantul sufletul, si de aceea numai cleattrebue sa ai frica de Dumnezeu si de pacate.

Intelepciunea crestina ni-o mai cAstigam si ne intariminteansa, daca ne infranam patimele. Infranati-va deci pa-timele si inaduOti dorintele §i poftele cele necuvioase sinecurate ale trupului, caci ele Sunt dusmanii ce orbescochii intelepciunii crestine, precum foarte bine zice pro-rocul Daniil catra judecatorul cel batran care o urmariape Susana: «frumusela te-a inielat pe tine ,si pofta a relz-vrdtit inima la» (v. 26). Orbit i de patimi si de pofte, notniciodata nu putem vedea, ce este necuviincios, neiertat,pacatos si stricacios. Sau ian spuneti-mi singuri, daca vis'a Intamplat de ati facut ceva in focul maniei on al altorpatimi, oare n'ati judecat cu totul altfel, dupa ce foculacela s'a potolit, si nu v'a parut la urma rau de ceeaceati facut? Vedeti, cum patimele si poftele. nechibzuite or-besc §i cum II rapesc ele omului judecata sanatoasa? Decibine zice sfantul Ambrosie ca «pe uncle rdtdceste patima,acolo rcitcice,ste ochiul ci ,omul nici nu mai vede ,ci nicinu mai aude, . Cum Sodomenii cei pedepsiti cu orbire Ina-intea casei lui Lot «s' au ostenit cdutand u,sa* (Fac. 19, 11),a§a se ostenesc §i oamenii cei orbiti de patimi si de pofte,cautand in zadar usa Tnantuirii.

Mai departe tu iii ca§tigi intelepciunea cresting si te in-tare§ti inteansa, daca te adance§ti in ganduri despre lucrurile lumii acesteia, despre adevarurile cele mari si veqnice§i despre gre§elele tale on ale altora. Ad ancire a inganduri temeinice despre un -lutru iti aduce folosul cel

Biserica Ortodoxa 'Romani 4.

pi

www.dacoromanica.ro

780 V1RTUTILE CARDINALE

mare, ca. Impedica zbucnirile patimase ale firii tale. Cerce-tand adanc si de mai multe on ceeace cu nedreptul aigraft on ai facut, dela un timp incepi a fi mai cu luarede seams. Inteieptul pagan Seneca zice: «boatel din ne-norocirea strains, de ce ai sd te din trecutul Mu

invdtdturd pentru viitor. Chiar dobiloacele ,stiu sd seferiascd de ceea ce k-a stricat odaid ete nu merg a douaoars pe drumul, pe care au cazut in o groapd! omul sänu gandiasca la stricaciunile ce le-a path °data, el sa nusi-le puie la inima ? Cu tot dreptul zice prorocul Ieremia,ca. «tot pdmcintul s'a skins, pentrucd nu este barb& care sdpuie in inimd» (12, 11), adeca nu-i nimenea care sa seadanciasca In ganduri si sa judece temeinic despre cuge-tele, vorbele sf faptele sale. Despre acest adevar vreau seva dau o pilda trista si din Santa Scripture: Iisus Hristosera rastignit pe cruce si jidovii II huliau, iara paganul sutasroman a marturisit ca. Iisus a fost cu adevarat Fiiul luiDumnezeu. Oare' de ce Jidovii cei de un neam si de olege cu Iisus 11 huliau pe rastignitul Mantuitor, iar paga-nului sutas asa i s'a luminat mintea, 'neat a zis ca Ras-tignitul a fost Fiiul lui Dumnezeu ? Raspuns ne da sfaritulevangelist Marcu, care zice asa: (Jidovii) cei ce treceau(pe langa Iisus) it huliau», iara «suta,sul, cel ce sta ina-intea lui (Iisus), vdzdnd cd, asa strigiind, a rdposat, a zis:Adevdrat omul acesta Fiiul lui Dumnezeu a fost» (15, 29si 39). Jidovii cei patimai treceau numai pe langa Iisus,ei nu se iiitau la El, nu se adanceau in ganduri despresuferintele Lui si de aceea iY huliau; iara paganul sutasroman sta inaintea lui Iisus, privindu'l drept In fate si a-dancindu-se In ganduri despre patimele Lui, de aceea elcu judecata sa a nimerit adevarul, cand a zis: Adevdratomul acesta Fiiul lui Dumnezeu a Jost», gresind numai, capagan, ce n'a zis «este», in loc de «a lost».

intelepciunea crestina o mai castigi sf te Intaresti&Ansa, daca cauti sa stai adese de vorba cu oameni cu-cernici si intelepti, sä te sfa' tuiesti cu ei, sa asculti Inva-taturile for sf sa-ti iai pilda de trai dela dansii. In Pildelelui Solomon citim, ca «cel ce imbld_ impreund cu cei inte-lepfi, inklept vd fi, lard cel ce imbld cu cei farce de mink,se va cunoa,ste» (13, 21), adeca se va cunoa,ste ca singur

fereiti,

si

In-

fiis -li

ySi

e.,S7

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALS 781

va fi fait de minte. Unde te poate duce insotirea cu oa-meni stricati, obraznici si Ingamfati ? Cu buna seamy ca tepoate duce numai la stricaciune, obra.'znicie si ingamfare.Si ce poti Invata dela niste oameni, carora le place a gillnumai de traiul In placeri si in zburdaciuni, iara de legeadumnezeeasca, de slujitorii ei si de fiecare om graiesc nu-mai de rau? Poti Invata numai nepasare si dispret fata delegea to cea sfanta stramoseasca. Si daca crezi tu ca In-telepte ,sunt vorbele si faptele acestor oameni, apoi sa. stiffct aceasta-i Intelepciunea, de care Dumnezeu zice prinrostul sfantului apostol Paul: «Perde-voi intelepciunea in-teleptilor stiinta celor stiutori o voi lepdda» Cor. 1, 19).«Apropie» darn «urechia to la cuvintele intelefitilor» celorcucernici (Pild. Sol. 22, 17), ca «cel ce defaimd intelepciu-nea si invdtdtura (dumnezeeasca.) ticalos este ,s-i desarid esperarea for si ostenelele faro fobs si netrebnice lucrurilekr, muierile for farce minte si rdi fiii for bldstdmaldnasterea lor» (Intel. Sol. 3, 11-14). De ti-ar fi minteaon si cat de luminata, din sfatul cu oameni Intelepti sicucernici totdeauna poti Invata ceva. Imparatul AntoninEvlaviosul se sfatuia in toate trebile cu barbatii cei maicu vaza si lndatina a zice : «Mai bine e sd primesc sfatutatator oameni maxi, decdt sd nu inchipuit ca eu asi aye&mai multd pricepere decdt ddnsii». Iar sfantul loan Gurade our zice: «De ai fi tu chiar o minune de inteleficiune

ai sti toate, ate sunt de trebuintd, totu,s-i e,s-li numai omai lipsa de un sfdluitor, cdci numai Dumnezeu n' are

lipsd de nimenea si de nici un sfdtuitor». Si daca nu potisa ai satuitor intelepti in frica Domnului, apoi citestecarti bune despre legea crestineasca scrise de oameni cu-cernici si luminati de intelepciunea lui Dumnezeu.

In sfarsit not castigam virtutea tntelepciunii crestine, sine Intarim Inteansa, daca ne rugam cat de adese on luiDumnezeu, daca ne Impartasim cu sfintele taine si cerce-tam cu sirguinta toate slujbele dumnezeesti ce le facemaica noastra Biserica. Sfantul apostol Jacob (1, -5) zice:«De este cineva dintre voi lipsit de intelepciune, sd cearddela Dumnezeu care dd tuturor cu dreplul si nu infruntd ,

si se va da lui». Rugaciunea este cel dintai izvor, din carene rasare lumina in toate lucrurile, despre can stain la in-

ii (I.

,si

,si,si

www.dacoromanica.ro

k

CARDINALE782 VIRTIITILE

doiala. Singur Dumnezeu zice card regele Solomon: >>.lataam dat tie znima inteleafild si infelegatoare, (cum) mai ina-inte de tine n' a fast om ca tine, si duper line nu se vascull asemenea fie» (III Impar. 3, 12). Si oare de ce Dum-nezeu i-a dat lui Solomon atata Intelepciune? Solomon neraspunde singur, 'zicand: «Eu m' am rugat si minte mi s' adat mie, chiemat-am si a vend intru mine spirilul intelefi-ciuniiz. (Intel. Sol. 7, 7). Daca am putea sa-i Intrebam petoti sfintii lui Dumnezeu, de unde au avut ei intelepciunea_aceea, cu care au stiut totdeauna sa deosebiasca binelede rau, sa simtiasca amagirile satanei §i sa afle calea ceaadevarata in toate incurcaturile vietii, §i daca ei ne-ar pu-tea raspunde, raspunsul for ar fi cu buna seama: «Noine-am rugal si infelepciune ni a dat, not cu rugaciunilenoastre ne-am apropiat de Dumnezeu si El ne-a luminat,not in intunerecul vietii am afiat lumina in sfinlele tame,pentrucci numai Domnul este alumina cea adevaratd, carelumineaza pe tot omul ce vine in iume» (Ioan 1? 9).

Deertaciune este sa vrei a sti ceva, ca sa pari a fi In-telept; dwrtaciune este sa vrei a §ti ceva, ca sa ai unea5tig, dar sa vrei sa to sarguiesti a sti, cum ai sd slu-jesti lui Dumnezeu, ca sa-ti mantuqti sufletul, asta va sazica a avea adevarata virtute a intelepciunii crqtine. Iata,ce regula minunata ne da sfantul Ignatie, ca sa stim, cumavem sa ne folosim de intelepciunea cresting in toate im-prejurarile vietii. El zice: «Caul& la orice lucru, ce are elfientru onoarea lui Dumnezeu si pentru vesnica to mdrire,s1 gdndeste la amandoud acestea fiarti ale lui. dacddespre un lucru staff la indoiald, cugeta la el cu toald fiu-terea, pone -le inaintea lui Dumnezeu, dela care vine totdarui desdvdrsil, roagd-le sd to lumineze, si apoi ascultacu ureckile spiritului la ceeace El isi pune in inimd sereonoarea si buna placerea Lui. Gdndeste, ce sfat i-ai da

daca to -ar intreba despre acelasi lucru; gdndesteJ9arte bine, cum ai dori sa fi facut lucrul aceea in oaramoqii tale, si cum ai a'or:: 1 lmplinesti in clipa, cad veistet, inaintea judecatii celei infricosate, ca iai rdsfilata,.

Am sfai*t acum toata invatatura despre virtuteacrWine. Sa nu ne mirdm, daca vedem atatia oa-

meni perzandu-i zilele vietii in desfranari, rataciri, nebunii

altuia,

s..1."

sd-liinte-

lepciunii

si

www.dacoromanica.ro

VIRTU TILE CARDINALE 183

i prostii qi patandu-se cu atatea pacate. Ei, in loc sa se-siliasca castiga Intelepciunea crestina, se lases taraitinumai si numai de oarbele patimi iztrorate din firea for stri-cata. Si daca fiecare gande§te la sine si se intreabaoarede ce gre,se,sc eu atdta, de ce ma poticnesc a,sa de mu& depe calea adevarului a mantuiriiapoi numai decat tre-bue sa-si raspunda el singur, ca asta se intampla numaifiindca ii lipseste Intelepciunea crestina. Noi niciodata n'aminvatat sa stim, ce-i virtutea aceasta, niciodata n'am cu-noscut-o cum se cuvine. Abia i-am auzit de nume, on poatenici atata, iar despre trebuinta si folosul ei n'am §tiut asiOcurat nimica. Acum Insa am auzit de dansa si o cunoa--tern, acum stim cum sa ne folosim de ea, ca sa ne intoc-mim, cu ajutorul ei, viata de aici si cea de veci. Decifi-vom oare nepasatori de Intelepciunea cre§tineasca si maideparte, dupes cum am fost panes acuma? Feriasca-ne bunulDumnezeu! Hotarati sä fim de acum Inainte de a face once lucru numai asa, cum ne povatueste ea, caci numai a-tunci vom putea da raspuns bun la infricoptul judet a luiHristps.

Virtutea dreptalii cre#irte

10. Ce-i virtutea aceasta ,si ce cere ea deta noi?

Am zis mai inainte ca dreptate inseamna in Santa Scrip-tura tot atata, cat invatatura sau lege dumnezeeasca saucuvant dumnezeesc. Dreptatea aceasta cere dela noi sa Im-plinim toate virtutile si toate datoriile noastre asa, incesttotdeauna si In tot locul sä nazuim, cu cuget curat, a facenumai binele si a ne feri de orice rau. Daces facem tot-deauna numai binele si ne ferim de orice rau, atunci im-plinim voia lui Dumnezeu qi ne sfintim, si Dumnezeu nu-mai atata ne cere, de oarece apostolul Paul zice ca Da-ceasta este voia iui Dumnezeusfintirea voastra» Tes.4, 3).Drepate insa se mai numqte si curatirea omuluipacatos de pacatele sale. Pacatosul adeca, cu pacatele cele-a facut, se departeaza si se Instraineaza de Dumnezeu,si daca se curateste de dansele, isi c4tiga din nou miles

Di:irrinezeu, fiindca si-a plait datoria pacatelor, martu-

(I.

a-si.

si

www.dacoromanica.ro

784 VIR1UTILE CARDINALE

risindu-le cu inima Infranta, implinind canonul de pocaincl.Si sfintindu-se prin cornunicarea cu prea curatul trupsange al Mantuitorului Hristos.

Dara eu n'am sa va vorbesc acuma nici de dreptateasfinfrii omului nici de dreptatea curd/irii sale de pcicate,ci am sa va vorbesc numai de dreptatea aceea, carelasa da fiecaruia dreptul sau. «Dreptatea» zice fericitulAugustin«este virtutea,. care ii dd fiecdruia ce este alsdu». De dreptatea aceasta vorbeste si Iisus Hristos, zi-dud: «Dati lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu

impdratului cele ce sunt ale impdratului,» adeca fiti cudreptate totdeauna fata cu Dumnezeu si fata cu toti oa-menfi. Prorocul Mihea zice: «Ce cere Domnul dela tine,.fdrd numai de a face dreptate?» (6, 8). sfantul apostolPaul zice: Dati tuturor cele, cu cari sunte /i datori: Celuicu dajde, dajde; celui cu vamd, yam& ; celui cu frica, fried;celui cu cinstea, cinste. Nimdrui cu nimic nu fi ti datori, fdrdnumai a iubi unul pe altul» (Rom. 13. 7 si 8). Asemeneazice sfantul apostol Petru: «Onorati pe toti, iubiti frdtia,onorati pe impdratul» (I. ep. 2, 17). Mai pe scurt 1.5.nta

Scriptura ne spune, ce-i dreptatea, cu aceste putine cu-vinte: »Ce urd,sti tu, nimdrui sd nu faci» (Tovit. 4, 19) si.«toate cdte vreti sd vd facd voud oamenii; ,ci voi sd le face /ilor» (Mat. 7, 12). Romanul da intelesul dreptatii cu vorbascurta: « Ce tie nu-ti place, altuia nu face!»

acum sa ne Intrebam, ce cere dreptatea aceasta dela noi? Ea cere mai Intai sa dam ceeace ii suntem datorilui Dumnezeu, adeca sa.'L iubim mai mult cleat orice dinlumea aceasta, sa credem Inteansul, sä ne punem nadej-dea in El, sa ascultam de voia Lui cea sfanta, sa ne silima-I da lauda si marirea cuvenita, pentruca El este depli-natatea deplinatatilor; sa ne rugam Lui, pentruca El esteatotputernic; sa ne curatim de pacatele, cu cari I-am gre-§it, pentruca El este atotdrept si atotsfantmai pe scurtsa implinim toate datoriile legii celei sfinte dumnezeesti.Cine nu Implineste numai una din acele datorii, acela numai da lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeunu mai poate fi drept Inaintea Lui.

Dreptatea cere mai departe sa ne dam noi singuri celece datori suntem sa dam trupului si sufletului nostru, a-

si

1i.si ii

,ci

Si

Si

si

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALE 785-

decd trupului si -i dam numai atata hrana. si bauturd sihaine si curatenie si grija, cat li trebue sä fie sanatos sivrednic de muncd, nu Insa sal gogulim si sal dezmierdam,cd atunci pdcatuim In contra virtutii dreptatit crestineiara sufletului nostru sl-i dam tot felul de invatAturi bunepentru viaM si mai ales invatatura legii dumnezeesti, carenumai singura 11 duce la mantuire. Dreptatea/crestina maicere sä dam ceeace suntem datori aproafte/ui nostru saufiecdrui om, adeca sd crutarn viata, averea si onoarea lui,sa ne bucuram de bucuria lui si sal mangaiem cand eIntristat, sa. grijim de binele lui trupesc si sufletesc si sd...onoram persoana si starea lui.

Pr. Constantin Morariu.(Va urma).

www.dacoromanica.ro

PREOTII RURALI SI RASCOALELE -IMAM'.

(Vezi Biserica Ortodox5. Ron:Lank Anul XXXI-lea No. 6)

20. Ancheta protoiereului ,si revizorului ,ccolar de Dorohoi.

«S'a adus multe invinuiri corpului preotesc si invatato-resc, ca ar fi fost Indrumator spre rasvratire si cu prilejulvizitarii cautand sa. ne formarn deplina convingere asupraacestui punct, ca s'd aratam si sa scoatem pe acei putini,porniti pe cale gresita, din randul celor buni si cari suntadevarati luminatori. Va supunem cunostintei d-voastra,intemeiati atat pe cercetarile acute de noi, cat si pe adresaparchetului No. 3.846 din a. c., ca dintre preotii acestuijudet nu s'a gasit nici unul care sA se fi facut vinovat deaceasta miscare, ci din contra au dat sprijinul for cu totii,cat le-a fost cu putinta, la linistirea spiritelor; iar dintreinvatatori, singur Ion Alexandrescu, dela scoala din Hu-deistii-Mari, este implicat §i dat judecatii, pe cand toticeilalti au fost la inaltimea misiunii lor, cautand sA linis-teasca spiritele, ceeace in multe parti au' reusit.

Cu multumire am constatat aceste lucruri si Va comu-nicam ca aceste doug corpuri, clerical si invAtAtoresc dinacest judet, acum ca si in totdeauna au raspuns datoriilorsfinte, de a fi calauza spre binele satenilor in mijloculcarora se afla, si deci, invinuirea e departe de a fi inte-meiata; si ar fi bine de a se aduce la cunostinta D-luiministru respectiv, tinuta demna in mijlocul poporului a

www.dacoromanica.ro

PREOTI! RURAL! sI RASCOALELE TARANBrI 187

-acestor adevarati apostoli §i a se Indeparta, pata care s'aadus prin lnvinuirile de can nu s'au facut capability.

21. Din raportul protoieriei de Fdlciu.

«and In ziva de 9 Martie s'a produs prima rasvratireIn parohia Corni, corn. Albesti, megie$ cu jud. Vaslui,'prin bataia unor evrei qi devastarea caselor a opt familiidin acestia, de catre o ceata de case preotul parohlocal Haralambie Se Irbu facut cu prisosinta datoria.Chiar in momentul actiunii, el n'a pregetat a se duce Inmijlocul for qi de a incerca cu toata energia de a-i oprldela faptele lor. Daca n'a teusit pe deplin, din cauza cadevastatorii erau turmentati de bautura, totu§i a reuOt ascapa pe cei devastati de a nu fi sfasiati de multime. Adoua zi, Sambata 10 Martie, dupa terminarea slujbei, totacest preot, profitand de prezenta mai multor enoria0, levorbi despre ru§inea facuta Intregului sat de catre cei caseindivizi in ajun si pentruCa acum se hotarisera a merge innfimar mai mare, spre a devasta casa proprietatii dinVladnic, preotul le spuse ca daca nici de data asta nu-iva asculta glasul, ii va parasl.

Cuvintele avura o mare inraurire asupra celor prezenti,iar rezultatul fu ca devastatorii din ajun nu s'au mai dusla Vladnic si astfel casa proprietatii a fost salvata.

Intre preoti am remarcat activitatea urmatorilor :Economul stavrofor Spiridon Popa, paroh al parohiei

Bozia, care in ziva de 9 Martie, and locuitorii din acestsat s'au rasculat §i au vroit sa sfaqie In furia for pe aren-.dasul moOei, Edmond Brocle, s'a dus imediat In mijloculsatenilor §i i -a Impiedecat dela savarsirea acestui act, sea-pand viala arendasului §i crutandu-i curtea prin staruintaqi energia sa.

Acest fapt a lost constatat de subsemnatul, prin marturi-sirea lui de care niste sateni din Bozia, cu can am vor-bit. De altfel acest vrednic si distins preot se bucura de-cea mai mare vaza Inaintea pastoritilor sai, care-i asculta,cuvantul in toate imprejurarile.

Economul stavrofor .,Stefan Andriesca al parohiei Mosna,

si-ainsi,

www.dacoromanica.ro

'788 PREOTII RURALI

care prin zelul qi activitatea sa a tinut in frau populatiunea.-destul de numeroasa a parohiei sale, oprind-o de a se a-gita sau rasvratl. Apoi tot acest preot a lost insarcinatde catre subsemnatul a fi in ajutorul preotului din comunaRaducaneni si a doi controlori de ai bancilor popularein zilele de 12 qi 13 Martie, cand primisem cunoqtintadespre o planuita devastare a targuprului Raducaneni.

Economul Petre Vasiliu, paroh al bisericei Sf. Voevozidin Hu,si qi subprotoeria de rerdinta, pentru meritul dea ne fi stat in ajutorul nostru, in munca incordata din tottimpul rascoalelor.

Preotul sachelar Dimitrie Ciocdrlan, paroh al parohieiBazga din comuna Rdclucdneni, qi

Preotul Gh. Lupu, al parohiei Pdhneisti, can ambii cuenergia si ascultarea de care se bucura intre pastoritii lor,i-au oprit dela once agitatie.

22. Din raportul protoieriei ae Gory.

«....Contra preotilor qi Invatatorilor la inceput era un cu-rent de banueli si nemultumiri; ele insa au disparut prindovedirea ei qi-au indeplinit misiunea de impaciuitori Inmentinerea

Un singur preot, Constantin Stoichitoiu din corn. Ceauru,cu Invatatorul si trei fruntaqi, au fost adu§i la prefecturaldupe oarecari pariciuni ale unui ingrijitor al mosiei de a-colo, cu escorts de doi jandarmi; Insa constatandutse a-cele parIciuni neadevarate, ei s'au eliberat.

Preotului Ilie Ro,soga din Turburea, fiind banuit ca. afost de coniventa cu d. V. M. Cogalniceanu, i s'a facut per-chizitie domiciliary.; dar nu s'a gasit nici un act compro-mitator. Alta nemultumire nu i s'a cauzat.

S'au chemat la parchet preotii: Ion Tomescu din Valea-lui-Cc2ine, Ion Balan din Stolojani §i Jacob Bdrbulescu dinCorne,sti, ca martori informatori, pentru oarecari persoaneacuzate de faceri de rele si instigatori.

Nemultumiri sunt si contra preotilor pentruca iau taxela inmormantari §i alte serviciuri, ca. nu se duc cu botezutla casele lor, cu Nasterea si altele.

ca.linistei.

www.dacoromanica.ro

RASCOALELE TARINEM 789

Contra invatatorilor ca le iau copii la gcoala qi li se'impun amenzi pentru absenDa for).

23. Din raportul firefecturei de Ialomita.

«In contra preotilor §i a invatatorilor din acest judet nuavem a ne plange; din contra an fost demni de misiuneafor gi ne-au dat tot concursul pentru potolirea mentine-rea bunei ordine».

24. Din raportul protoieriei de Ialomita.

«In acest judet, din fericire, nu s'a intamplat absolutnici o rasvratire taraneasca; iar cucernicii preoti, in unirecu Invatatorii din comunele respective, pe tot timpul re-voltelor din Cara au stat cu un devotament demn de lauda,ca strejari neadormiti Si noaptea printre locuitori, expli-candu-le manifestul guvernului, indemnandu-i la linigte, larespectul care legile autoritatile tarii, zugravind in a-celag timp cu colorile cele mai negre pe rasvracitii dinalte judete relele la cars se expun atat ei cat gi ur-magii lor; aga ca, in fata instructiunilor ce li s'a dat latimp dupa ordinele chiriarhale, neavand de inregistrat re-volte, nu sunt nici instigatori Si nici banueli ca atare.»

25. Din raportul protoieriei de Ilfov.

-...«Prin masurile luate din vreme, prin sfaturile gi ru-gaciunile acute de preoti, prin concursul dat de d-nii in-vatatori gi onor. administratiuni comunale, precum gi prinvizitele gi sfaturile ce subscrisul, in timpul rascoalelor, afacut la peste 60 sate, nu s'a ivit nici o rasvratire din milalui Dumnezeu qi nici un preot n'a fost dat ca instigatori nici inchis. Un singur caz s'a Intamplat in parohia Ho-

taru, unde cucernicul paroh subprotoereu D. Iorddchescu,in urma unui denunt anonim era sä fie ridicat; insa cons-tatandu-se netemeinicia celor imputate, a fost lasat In pa-rohie, renuntandu-se a mai fi ridicat. Preotul amintit aramas foarte abatut de' aceasta inscenare; cand el, maimult ca altii, s'a pug in fata locuitorilor sai gi satelor ve-cine, sfatuindu-i a nu da crezamant rauvoitorilor tarii Sineamului romanesc.

Si

gi

gi

pl

si

www.dacoromanica.ro

790 PREOTII RURALI

Un alt caz s'a mai petrecut cu preotul paroh dela pa--rohia Teinzeidau, care a facut o petitie satenilor, dupe a_for cerere, relativ la cererile for fata de d. arendas res-pectiv. Cazul a fost anchetat de d. inspector comunal, jarrezultatul a fost cerut de protoerie, spre a-1 inainta SfinteiMitropolii.

Mai adaug spre lamurire, ce oriunde m'am prezentat inmijlocul satenilor si le-am vorbit si sfatuit a fi linistiti, anu da crezarnand iscoadelor si rauvoitorilor neamului nos-tru, cu totii au declarat ca se vor uni a 'Astra. pacea sia se opune celor cari ar cauta sd le turbure linistea; insanu este mai putin adevarat; ca cu totii au declarat cesunt tare apasati si saraciti, si roaga cu toata caldura peonor. guvern a se tine de promisiuni, spre a le mai usurkintru catva povara ce atat de greu apasa asupra lor, sianume a li se da pamant de arat, islaz pentru pasunatulvitelor, usurari la invoeli si dreptati JR masuri.

26. Din raportul protoieriei de Neamtu.

«In acest judet, absolut nici un preot sau alt cleric n'afost implicat sau dovedit ca instigator al satenilor si niciunul n'a fost adus inaintea justitiei, nici cel putin ca martor.Preotul Gh. Gheorghiu, din parohia si Comuna Margineni,fiind presedintele unei cooperative satesti si ca se nu fieimplicat fare de voie in vre-o rascoala, ati binevoit a-I per-mute imediat in alta parohie.

Preotul Gh. Popescu, din comuna Uricheni, fiind maislab de fire s'a incercat a face cooperative si a cumparamosia Uricheni; despre acest caz, supus voiu referl dupl.ce voiu face cercetarea locala. Parohul I. Scildgeanu, dinparohia Schitu Hang-u, fiindca a rostit vorbe nesocotite afost chemat de. Inalt Prea Sf. Voastra telegrafic la SantaMitropolie si ati binevoit a lua masuri 'pentru permutareasa de acolo.

Acqti singuri preoti au facut greseli in aceste timpuri,fait insa de a avea intentiunea de a indemna sau de a seface culpabili de rascoalele taranesti.

Ordinul Inalt Prea Sfintiei Voastre telegrafic No. 459,plin de povete parintesti, a fost primit tocmai in twill

www.dacoromanica.ro

§1 RISCOALELE TARINEVTI 791

rascoalelor si preotii incurajati prin aceasta s'au pus pelucru.

Am fost de fata prin comunele rasculate: Roznov, Za-nesti, Costisa, Silistea, Tazlau, unde preotii stateau printrerasculati de dimineata pana seara flamanzi, sfatuind pesateni sa se linisteasca. S'au distins prin sfaturi si auto-ritatea for fata de rasculati urmatorii preoti:

Parohul Ion Constantinescu, din parohia Ddnesti, corn.Girov, care a facut un memoriu, pe care supus 11 Inaintezaci anexat; parohul Gr. Luj5eanu, din parohia comunaTazldu, care a pus pe sateni de a respins pe rasculati.din alte catune, ce veniau sa devasteze.

Parohul G. Sdndulescu, din parohia si comuna Drago-miresti, care a spus satenilor ca mai intaiu sa treaca pestecorpul sau si numai atunci vor putea devasta.

Parohul Simion Ungureanu, din parohia, Secu-Buhalnita;parohul Alexandru Posmoseaml, din parohia Filioara; pa-rohul Gh. Bdloiu, din parohia Bodesti-Precestei; parohulChiril Chirulescu, din parohia Buhalnita; parohul V. Gheor-ghiu, din parohia Bdrjoveni; parohul V. Atanasiu, din pa-rohia Pcistrdveni; parohul Gavril Girachescu, din parohiaBdlidgefti; si in fine aproape to ;i preotii acestui Jude; si-aufacut datoria cu mult zel.

Mijloacele ce au intrebuintat au fost rugaciunile in bi-serici, amenintati ca de sf. sarbatori nu li se va da sf.impartasanie, starea in mijlocul rasculatilor si cuvantarilein biserici»,

27. Din raporiul protoieriei de Prahova.

In jude ;ul Prahova, nici un preot nu s'a dovedit ca in-stigator.

Dar vantul de turburare ce a suflat peste scumpa noastraCara a facut raul, ca chiar acolo unde a fost liniste, augasit drum liber patimi si multe animozitati.

A fost invinuit preotul loan Voiculescu, titularul paro-hiei Bdnessli, care a apreciat raul pe evrei si a dat rela-tiuni de cele ce se petrec in Cara unui grup de ;arani depe mosia Comarnic.

Parchetul insa a clasat afacerea, scotand pe preot dinurmarire.

si

www.dacoromanica.ro

792 PREOTII RURAL!

Ceilalti preoti, ca Petre Provianu - Bucov, Dumitru Sdvu-lescu- Builenari qi Stelian Popescu-Sangeru, au fost absolutcurati si nici ca s'a deschis vre-o actiune pentru ei, darau fost supraveghiati.

Mai mult, preotu Dumitru Savulescu dela Bu,stenari,cu catva timp lnainte a venit la Ploesti si In mod duhov-nicesc relatandu-mi oare cari inceputuri de nemultumiriprintre lucratorii dela sondele petrolifere, am fost cu el laprefectul judetului si acolo Impreund am chibzuit la ma-surile de luat; iar pe dansul 1-am trimis noaptea ca agentde ordine In Bustenari, unde s'a vazut efectul interven-tiunii sale calmandu-se spiritele, si totusi acest preot mo-del de purtare si activitate pastorala a fost chemat in nu-mele protoeriei la Campina eu nu stiam si tinut o zisi o noapte.

In singura localitate Sdngeru unde taranii s'au datla jafuri, nu preotul Popescu a fost cauza, caci parchetulnu a constatat nimic, ci cauza a fost aiurea.

Batranul preot dela Rumdneiti, Ion Popescu, care estedelegat pro vizoriu a servi la Tisa, sat Tanga Sangeru, imirelata la cancelarie:

0 zi intreaga, un satean, anume Niculae Vasile a can-tat cu goarna In mijlocul satului, chemand lumea la ras-coala si spunand ca asa este ordin.

s<M'am dus la el, spunea batranul preot, 1-am sfatuit,dar nu am fost ascultat nici de el, nici de cei adunati injurul lui, si cand i-am vazut ca pleaca spre Sangeru m'amluat dupa ei, dar n'am reusit a intoarce Inc larat cleat pe unbatran, si fiind si seara m'am dus In padure si m'am rugat!

«and a sosit arrnata, am spus totul>>.La acest sat se produc turburari in acest judet*.

28: Din adresa P. Sf. Epircop de Roman.

eparhia noastrA nu a fost nici un preot inculpatsau dovedit de instigator in nenorocita rasvratire taxa-neasca,

Numai cantaretul Ion Spdnu dela parohia Panciu, ju-detul Putna, fiind inculpat in rascoalele taranesti cand s'adevastat Panciu, a fost depus; In urma Insa constatandu-

4....3n

www.dacoromanica.ro

sI RASCOALELE TARINEVII 793

se nevinovatia lui a fost pus in libertate si reintegrat Inlocul sau de antaret.

De altminterea, inceputuri de rascoale au avut ldc sipe alocurea; insa au fost inabusite prin atitudinea Inte-leapta a preotilor, cari cu riscul vietei lor nu au lipsitdin mijlocul poporului, dandu-i sfaturi romanesti si cres-tinesti nu numai in biserici, ci si in alte locuri potrivite,numai si numai spre a-i Iinisti.

Acolo unde rascoalele nu au putut fi linistite, mai alescs erau venite din alte sate si comune, preotii au servitde liman celor inviforati, ocrotindu-i in casele lor, ba a-jungand pans acolo cu ajutorul ce li-1 dau, pans luau dinmainile rasculatilor uneltele cu care distrugeau averile lorsi acum si vieata lor.

In definitiv, preotii din eparhia , noastra cu totii s'aufacut vrednici de toata lauda si recunostinta tuturor, da-toria de fii adevarati si apostoli ai neamului romanesc).

29. Din raporiul protoeriei de Romanafi.

«Din stiintele culese din raspunsurile date dinrapoartele cucernicilor preoti si exarhi, -precum si. din in-formatiunile ce am capatat pe cale particulars, am ajunsla credinta, ca preotii in acest judet nu numai ca n'auluat parte ca faptuitori impreuna cu rasculatii, nici n'auindemnat pe sateni spre rascoala; ci din contra, mai totipreotii din acest judet au fost la inaltimea misiunii lor deapostoli ai pacii.

Mai multi preoti s'au intrunit si din comuna in comunaau facut servicii religioase si au tinut cuvantari, sfa' tuindpe sateni la liniste, in conformitate cu ordinele si instruc-tiunile ce am primit in aceasta privinta. Multi preoti austrejuit in timpul noptii prin ulitele comunei lor, contri-buind cu pretul vietei pentru pace si numai multumitaacestor preoti, multe comune au scapat de aproape ine-vitabile rascoale.

Au fost inteadevar arestati urmatorii preoti; Marin Io-nescu din comuna Dreighiceni, Pr. Vasile Marinescu dincomuna Celeiu, Pr. Spiridon Ionescu din comuna Bastdvdt,Pr. loan Popescu din comuna Pope2nzdle,rti, Pr. D. Ionescu

www.dacoromanica.ro

794 PREOTII RURALI

din comuna Crimpeni; dar dintre acestia, Marin Ionescu-Drdg-hiceni si Pr. Vasile Marinescu-Celeiu au fost imediateliberati ca nevinovati, iar ceilalti s'au eliberat toti mai peurma. Acesti preoti au fost arestati numai pe simple mo-tive de banueli sau pad. din partea adversarilor, iar nicide cum din motivele aratate de presa».

30. Din rap.ortul protheriii de Suceava.

«La potolirea rascoalelor taranesti din acest judet s'audistins prin predici si sfaturi folositoare preotii:

Vasile Florescu, paroh la Ruginoasa;Dimitrie Sofronie, » » Lespezi;Gh. Slatineanu, * » Heciu, Lespezi;Nicolae Florescu, » » Paicani;Victor Ionescu, » » Saveiti;

31. Din raportul protoeriei de Tutova.

ODei aceste nenorocife rascoale au lost gata a isbucniIn mai multe parti ale judetului, In nici una Insa din a-cele localitati, preotii si celalalt cler, nu_ numai ca n'auluat parte cu rasculatii, ci din contra, au facut tot ce le-astat prin putinta a linisti pe rasvratiti, chiar cu risculvietei lor.

Urmatorii preoti au lucrat la potolirea rasvratirii:Preotul Stefan Popescu, din comuna Plopana, a fost

gray maltratat de rasculati; Economul Ion G. Filly), dincomuna Pueiti; Sach. Maxim Tofiald , din comuna Casks*,a fost batut si insultat de rasculati; Sach. Panaite Cor-ciovd, din comuna Puntiseni, parohia si comuna Puntiseni,fiind vecina cu parohia si comuna Costesti, unde sateniis'au dedat la devastari, ambii preoti din Puntiseni, ausculat pe locuitori si Inarmati au venit la hotarul comuneidinspre Costesti, oprind valul furios al rasculatilor dinCostesti sä nu intinda incendiul revolutiimii in comunaPuntiseni si de aci in toate comunele din sudul judetului;Preotul Gh. Teodorescu, din comuna Punti,seni; Econo-mul Gh. Paladi, din comuna .Sendre,sti; Preotul Ion 4.Dumbravd, din comuna Schineni; Preotul Necol. Dum-

www.dacoromanica.ro

$1 RASCOALELE TARANE$TI 795

bravd, din comuna Schineni; Economul Pay. Strdtulescu,din Murgeni; Preotul Zaharia Nasie, din comuna Mur-geni; Preotul Dimitrie Codreanu, din comuna Epureni;Preotul Ion Nita-, din comuna Pogone,sti, au oprit pe ras-culatii din Ivqti (judetul Tutova) a patrunde in Pogone§ti§i a mijlocit la Incheierea invoelilor agricole intre locuitoriidin Pogoneqti Si arenda§; Sache Ion Negrea, din comunaUntesti, Preotul Enache Teleba,sa, din comuna Banca;Preotul Cons/. Lepddatu, din comuna Banca; Sachelar.Const. Chirilescu, din comuna Bldge,sli, au oprit pe ras-culatii din judetul Covurlui a patrunde In judetul Tutova.Economul Necul. Buta, die comuna Ccirja; Preotul VasileLuftun, din comuna Sldnue,sti; Sache Gr. Pascal, din co-muna Avrdme,sti; Economul Const. Tudorescu, din comuna_Frunti,seni; Sachelar. Const. Buiuz, din comuna Odaia-Bursucani; Sach. Const. Antonovici, din com. Flore,s-ti;Econ. Gh. Cierdscu, din comuna Bogdana».

32. Din raportul protoeriei de Vdlcea.

cPreotii in genere au fort la Inaltimea datoriei for depotolitori ai rascoalelor numai datorita energiei multoradin ei s'au prevenit rasvratiri §i jafuri in forte multeparti.

Printre cei ce au desfaprat mai milk& activitate cu o-caziunea rascoalelor, pot cita pe preotii Gh. Folescu,din Cdlina; 7h. Bald iel; din ..Stefetne,s-ti; C. Rddulescu,din Locusteni; Gh. Diaconescu, din Pope,sti si preotulMarin Ursescu, din Cire,su. Dar cu tot devotamentul pre-

pentru pacea §i rasvratirea poporului invrajbit, to-nu au fost scutiti de banueala ca ei an instigat in

rascoale, din care cauza vre-o Seapte au avut de induratamenintari cu Impuqcari, batai qi aspre anchete.

Toti au fost pu§i In libertate, cand li s'a constatat ne-vinovatia».

33. Din raportul protoe-riet.de Vaslui.

Nici un preot sau un alt servitor din-fost implicat §i dovedit ca instigator in

Biserica Ortodoxi Ro nitha

acest judet n'anenorocita ras-

5

§i

tu0-otilor,

www.dacoromanica.ro

796 PREOTII RURALI

vrAtire tAraneasca, precum se atesta i de d. procuror altribunalului local.

Urmatorii preoti s'au distins in potolirea sau preintam-pinarea rascoalei:

Preotul D. Galaaion,2. Alexandru Vasiliu,) C. Luntrariu,) Evd. Dimitriu,) Gh. Mogo,s',) C. Manoilescu,) Dim. Patrichi,

din comuna Laza.) D Laza.) D Ciortern.) ) Tel cuta.) D Negre,sti.D D Brodoc.2. a Dobrovdf.

) Ion Gherghiescu, ) ) Bdrze,s-ti.2. Const. Popovici, p D Bdrzeit.D Gh. Darie, D D Tangujei.) Nicol. Piz' traicu, ) ) Coa' deiti.) Vasile Rotariu, ) D Tanacu.D Gh. Resmeritd, ) ) Todire,sti.

34. 0 paitiune din Vla,sca adresatd d-lui Ministru atCultelor ,si instructiunii.

Donninle Ministru,

»Noi, locuitorii comunei Mdgura, jud. Vlasca, declarampe a noastra con§tiinta, cum ca d. invAtator al acesteicomune, Tdnase Bdrleanu, se bucura in comuna de ceamai bung. reputatie, iar la foc'ul ce a fost aci la moqiaStatului, arendata d-lui Ilie Sabareariu, sus numitul inva-tator, impreund cu preotul Dragomir Georgescu, cu admi-nistratorul mo§iei §i altii au aparat mai multe zile avereaarendaplui; iar in ziva cAnd s'a dat foc averii, invatato-rul §i cu preotul, cum §i alti oameni inarmati cum auputut, s'au silit sa tina piept raufacatorilor.

Astazi vedem ca este luat din mijlocul nostru qi acuzatde vinovat, ceea ce pentru dansul este o irvinuire ne-dreapta.

Va rugam, d-le ministru a asculta plangerea noastra.Primiti, Va rugam, domnule ministru, asigurarea pro-

fundului respect ce Va pastram».Administratorul mo§iei, G. Ursescu, Preotul Sack. Drag.

Georgescu, I reot. Dumitru Stanescu.Compt. mo§iei, Gh. lonescu, Gh. Bddulescu, Preot. Bdlutd

www.dacoromanica.ro

RASCOALELE TARANE§TI 797BSI

V.

Dupa publicarea raportului D-lui Ministru al Cultelor §iInstructiunei catra M. S. Regele cum a anexelor in Mo-nitorul oficial, D-nul ministru a mai primit §i alte adresegi rapoarte. Intre acestea e si adresa P. S. Episcop alRamnicului Noul Severin, pe care o publicam acum pen-tru deosebita ei Insemnatate. Eparhia aceasta a fost dincele mai greu incercate §i se cuvine sä cunoa§tem cuvan-tul Episcopului, ei.

Tata adresa:

Cu referire la adresa acestei Sf. Episcopii No. 925/907am onoare a va face cunoscut, ca anume am intarziat cucomunicarea §tiintelor cerute de Domnia Voastra cu a-dresa No. 6842' a. c., pentruca la acea data groaznicilefapte criminale ale rasculatilor erau proaspete qi inspai-mantasera lumea Inteatata ca o judecata nepartinitoarenu era cu putinta, astfel ca patimile de razbunare indem-nasera pe unii sa ridice invinuiri grave in potriva preoti-lor. qi invatatorilor.

Acum insa and instructia judecatoreasca a rascoalelora luat sfarqit, sunt in masura, cu privire la rolul preotilorin nenorocita rasvratire taraneasca, sä va aduc la cuno-qtinta cele ce urmeaza:

Mi§cari cu caracter pronuntat anarhic au fost: judetulRomanati, In 19 parohii; judetul bolju in 94 parohii; Me-h'edinti in 50 parohii §i judetul Valcea in 4 parohii. Por-niri spre rascoala au fost In mai toate parohiile din sprecamp ale celor cinci judete din Eparhie; ele insa nu auajuns la devastari, incendieri §i omoruri din cauze diferite,unele locale, ca impacare intre proprietar on arenda0sateni, sfatuiri, etc., iar altele din afara, ca energice ma-suri luate de autoritatile administrative §i venirea armatei.

Au fost omoriti prin impuqcare de armata trei preotidin judetul Mehedinti, despre care v'am comunicat prinadresa No. 1014/907. Asupra acestor preoti, dupa afir-marile Prea Cucernicului Protoereu al judetului Mehedintidin raportul No. 284/907 Si ale preotilor suplinitori din

si

si

www.dacoromanica.ro

798 PREOTIFRUBAII

raspunsurile date la chestionarul Sf. Episcopii, va mai re-latez acum si acestea: a) Preotul din parohia GvardinitaNicolae Craineanu, unul din cei mai supusi si cinstiti preotidin judetul Mehedinti, a fost nevinovat: primarul comuneisi in special arendaqul local, care a suferit pierderi foartemari dela rasculati, marturisesc nevinovatia lui, de oreceel a esit inaintea cetelor rasculate si in genuchi le-a rugatsa nu devasteze;

b) Preotul din parohia Corcova, Alexandru Popescu,tot nevinovat a fost, dupa cum i-a declarat Prea Cucer-nicului Protoiereu respectiv D-1 Sujet administratorul

printului Bibescu;c) Preotul din parohia Podu- Grosuiui, Joan Podeanu,

Intorcandu-se dela Severin unde luase parte la conferintapreotilor. a fost impuscat de trupa, cAnd s'a dat jos dintren la statia Tamna.

Protoiereul zice ca, g moartea i s'a cuvenit, dupa celece se vorbesc, ca a mers prin sat indemnand la revoltaD.Parohul din apropiere, care suplineste parohia Podu-Gro-sului, declara acum, in raspunsul la chestionarul acesteiSf. Episcopii, ca numitul preot si-a fa.cut datoria de pastorsufletesc, povatuind pe oameni la supunere.

La parohia Tamna, a fost ranit de armata qi preotulNicolae Bordescu, parohul parohiei Valea Ursului, din ju-detul Mehedinti. Dupa ranire, a fost arestat si depus, darin urma a fost lasat in libertate, dupa cum v'am comu-nicat prin adresa No. 2302/907, d. jude instructor de-clarand prin ordonanta sa definitiva ca nu exista cazurmarire pentru faptul de rebeliune.

Preoti invinuiti ca instigatori la revolta si depusi au fost:a) in jud. Mehedinti, Constantin Isvoranu; parohul paro-hiei Rogova, despre a caruia nevinovatie v'am comunicatcu adresa No. 2307/906; b) In jud. Dolj, Joan Demetrescu,parohul parohiei Adunatii de Geormaiie, asupra vinova-tiei caruia justitia nu s'a pronuntat. definitiv, .duipa cumreese din diferite mandate de depunere emise si apoi in-firmate de catre chiar Inalta Curte de Casatie si Justitiec) in jud. Romanati, Spiridon lonescu, supranumerar Inparohia Brustavatu, pus in urma in libertate dupa cumv'am comunicat cu adresa No. 2042/907; Sachelarie Joan

mo-§iei

de

www.dacoromanica.ro

§1 RASCOALELE TABINE§TI 799

Popescu, fost paroh in parohia Papanzalesti, care, dupacum arata d. Procuror al Tribunalului Romanati prin a-dresa No. 6321/906 care Protoieria respectiva, adresaprimita in original pe lamp raportul Prea Cucernicului Pro-toiereu No. 562/907, a fost scos de sub urmarire, fiindnevinovat; Dimitrie Ionescu, fost paroh al comunei Cam-peni, jud. Romanati, iar acum paroh la parohia Stroestiidin jud. Valcea, intaiu a fost depus, apoi eliberat pe cau-tiune morala si dupa cum reese din adresa mai sus citataa d-lui procuror al Trib. Romanati, find gasit vinovat pen-tru faptul prevazut de art. 81 c. p., prin ordonanta defi-nitive a fost trimis inaintea Curtii de Jurati.

Preoti banuiti, arestati si cercetati de parchetele Tribu-nalelor si apoi eliberati imediat, fiind gasiti nevinovati, aufost: a) in jud. Valcea: Ilie Nicalaescu, parohul parohieiGanta, Alexandru Radulescu, parohul parohiei Ionesti-Min-cului, Gheorghe Nicolaescu, parohul parohiei Pietraru desus, despre care v'am amintit in adresa acestei Sf. Epis-copii No. 1496/907, Constantin Prundeanu, parohul pa-rohiei Caineni, Constantin Popescu din comuna Roesti;b) in jud. Romanati: preotul Marin Ionescu, parohul dinparohia Draghiceni, a fost arestat si pus In libertate inimprejurari relatate de el prin declaratia pe care v'aminaintat-o in copie cu adresa No. 1496/907, Vasile Mari-nescu, parohul parohiei Celeiu; c) in jud. Doljiu, preotulMarin Gheorghe, parohul parohiei Racari; d) In jud. Me-hedinti : loan Cernaianu, parohul parohiei Cernaia si StefanIonescu, parohul parohiei Gar la Mare.

Preoti simplu banuiti si nearestati. au fost: a) in judetul Valcea: Florea Ceauseanu, parohul parohiei La los siNicolae Lazarescu, supranumerar in parohia Costesti, de-nuntati cel I-iu de un proprietar si cel al II-lea de un car-ciumar, ale caror pari nefiind sustinute, numitii preoti auscapat nearestati, insa s'au ales cu spaima bataei cu careau fost amenintati; in judetul Doljiu: loan Paunin, parohulparohiei Predestl, care datorita numai, unei imprejurari pro-videntiale a scapat neexecutat de trupa, fiind trecut dingresala pe o lista de resculati ce o avea comandantul res-pectiv; c) in judetul Gorjiu: Constantin Stoichitoiu, din co-muna Ceauru, care a fost parit de un ingrijitor de mosie-

www.dacoromanica.ro

800 PREOTII RIIRAII

pe nedrept si Ilie Rosoga din comuna Turburea, caruiai s'a facut perchizitie domiciliary ca unul ce luase partela congresul taranesc din Bucuresti.

Au foat ucisi prin impuscare de armata: 1) cantaretulStoian Popescu dela parohia Salcea, judetul Mehedinti, carein timpul rascoalei n'a propoveduit decat linistea si pacea(sä se vada adresa Sf. Episcopii No. 1277/907); 2) epi-tropul bisericesc Dumitru Nicolaescu, alesul cuviosilor dinparohia Rudari, judetul Do lj, care a fost cap de rebeliune(sa, se vada adresa Sf. Episcopii No. 1069/907); .3) can-taretul Ion Dascalul, care d'asemenea a fost cap de re-volta in parohia Ostrovu-Corbovei din judetul Mehedinti(sa se vada adresa Sf. Episcopii No. 1441/907.

Cantareti arestati ca instigatori au fost: 1) In judetulValcea: Mihail Popescu dela parohia Faurestii (sy se vadaadr. Sf. Episcopii No. '1346/907), loan Georgescu delaparohia Targu-Hurez (sa se vada adr. Sf. Episcopii No.1335/907); 2) In judetul Dolj : Constantin Ionescu dela pa-rohia Ghiudeni (sa se vada adr. Sf. Episcopii No. 1075/907.

Domnule Ministru, chemarea preoteasca prin insasi or-ganizarea ei potrivit Invataturii Mantuitorului, lucreaza nu-mai In imperiul sufletesc al credinciosilor. Preotul, In exer-citarea indatoririlor sale, neintrerupt se gaseste in atingeresufleteasca intima si tainica cu cei incredintati spre pas-torire si povatuire care mantuire; de aci natural urmeazaca nimeni altul decat preotul sa aiba cunostinte mai drepte§i lamurite despre starea sufleteasca a credinciosilor. Ames-tecati cum sunt In cele mai variate infatisari ale vietii sä-testi, preotii cei dintaiu, la siguranta, au surprins primeleInceputuri ale nemultumirilor obstesti si dansii In mareparte fii de tarani, s'au facut, dupa cum si cerea da-toria ca slujitori ai adevarului si sprijinitori ai sarmanilor,pacinici talmacitori ai nevoilor si suferintilor norodului ca."-tre proprietari si arendasi. Aceste mijlociri care, dupa lo-calitati, adesea on au avut loc nu in public, ci in diverseintalniri particulare, au ramas, sä vede, in inima unora dinproprietari si arendasi, asa ca atunci and focul sa intin-sese in Intreaga tarn, dansii, cuprinsi de spaima nebunala un asa de napraznic dezastru al averilor lor, stranse cumulta truda, cu totii au scos blasfemii Infricosate si invi-

www.dacoromanica.ro

BSI RiscoALELE TARANE§TI 801:_

nuiri salbatece in contra preotilor In general si nu mai pu--tin si in contra invatatorilor, ca singuri raspunzatori de si- -

tuatia desperate a momentului.Zapaceala aceasta sufleteasca si p'alocurea faptul ca u-

nii comandanti de trupe erau si dansii proprietari si poatechiar suferisera dela rasculati pagube pe mosiile lor, explicaimpuscarea celor trei preoti din Mehedinti apoi depune-rile, arestarile, terorizarile si amenintarile a altor preoti dinEparhie,toate acute cu scop de Inselare asupra adeva.--ratelor pricini a miscarilor satesti si de satisfacere a por-nirilor de rasbunare a celor pagubiti, ravarsate asupra ha-nuitilor uneltitori ai ratacirilor de un moment a poporu-lui asuprit.

Domnule Ministru, nu ma voiu incerca a descrie aci ca--uzele miscarilor satesti, nici putin satisfacatoarea nete-meinica stare religioasa-morala, materiala; -higienica si sa-nitara a taranului, nici raporturile aspre dintre unii pro-prietari on arendasi cu satenii, nici pildele rele ce acestipropietari si arendasi dau prin vieata for imorala, prin re-fuzarea oricarui ajutor bisericilor, scoalelor, spitalelor, in-firmeriilor, etc., prin nerespectarea repaosului duminical,prin absenta for dela cercurile culturale, prin nevenirea labiserica, etc.,caci sunt incredintat ca acestea v'a ajunsla cunostinta pe alte cad de informatiune. Ceea ce tin, capastor al acestei pazite de Dumnezeu Eparhii, a va asi-gura este ca preotimea, in special cea rurala, pornind delaun malt sentiment de patriotism si de jertfire pentru bi-nele obstesc, si-a indeplinit cu prisosinta datoria. In ade-,1var, preotii au stat cu tarie apostolica in fata rasculatilor,i-au indemnat la liniste, le-au aratat grozavia fapteler cevoiau a savarsl, si pedepsele lumesti si dumnezeesti la caresä expun, iar atunci card furia cuprinsese pe rasculati sile intunecase mintile, au cazut in genunchi, cerand staru-itor asculte si sa se opreasca dela devastari i incen-dieri. Preotii au dat sprijin puternic autoritatii locale sip'alocurea, and primar si sef de garnizoana fugisera, auorganizat garzi cetatenesti prin sate, inarmandu-se chiarei si comandandu-le. Preotii s'au intrunit pe cercuri, au sa-varsit slujbe solemne bisericesti la care au citit manifes-tele Guvernului, precum si ordinile. Chiriarhale prin care-

sa-i

www.dacoromanica.ro

802 PREOTIf RURALT

locuitorii satelor erau dezlegati de juraminte faOute spre ase rascula, si prin care sä dispunea ca rasculatii Impuscatisa nu fie tnmormantati religios. Preotii, la venirea arma-tei au esit la marginea satelor cu crucea si evanghelia in-tervenind staruitor la comandantii militari a nu se born-barda satele, a nu se Impusca oameni nevinovati, iar inurma au dat un concurs pretios la potolirea spiritelorturburate si mentinerea ordinei In parohiile lor.

Printre dansii Insa cari au excelat In devotamentul siactivitatea pastorale au fost urmatorii :

In judetul Valcea: Preotul Gheorghe Folescu, parohulparohiei Celina, despre care cu lacrimi de recunostinta Inchiar altarul bisericei Adormirea din Dragasani, cu prilejulunui serviciu solemn de pace, d. Alex. Ionescu, arendasulmosiei Statalui din acea parohie, a vorbit Prea Cucerni-cului Protoiereu respectiv; preotul Constantin Radulescu,parohul parohiei Ganesti Locusteni, care in curs de catevazile s'a luptat neadormit cu enoriasii sai infuriati si gatala miscari, pans i-a potolit; preotul Marin Ursescu, paro-hul parohiei Ciosu, care si-a expus viata Indemnand laliniste si aparand conacul proprietarului .Sordoni si a reusita Inlatura focul, facand pe rasvratiti sa.' se multumiascanumai cu daramarea unor cosuri, cu spargerea unor gea-muri si cu distrugerea unor mobile vechi; preotul TeodorBalasel, parohul parohiei Stefanesti, care a organizat pa-trule prin sat pentru paza linistei In timpul noptilor si aIndemnat pe locuitori sa fie linistiti, astfel ca in parohie n'a.fost turburare, desi satele de prin prejur erau in plina ras-coala si cele de peste Olt in flacari, si preotul Gheorg4Diaconescu din parohia Popesti, care a sca.'pat ca prin mi-mine de furia unor razvratiti, pe care ii Indemna la linistesi respectul legilor. Jud. Dolj. Preotii: Dumitru Lungulescu,parohul parohiei Sf. Gheorghe Nou din Craiova, care, incalitate de confesor al garnizoanei, a Insotit trupele peteatrul rascoalelor si a propavaduit pace si ordine; IonTucu, parohul parohiei Caloparu (acum paroh al parohieiBuzoreni, Jud. Valcea) care a stat cu curaj Impreuna cuInvatatorul local inaintea celor ce pornisera a se misca, siprin sfaturi i-a linistit, astfel ca nu s'a Intamplat nimic Inparohie; preotul Dumitru Andreescu, parohul parohiei Balta

www.dacoromanica.ro

RASCOALELE 'TIRANE VTI 803

(corn. Filiasi), activitatii caruia sa datoreste ca parohiaa fost linistita. Acesti preoti au fost cinstiti de subscrisulcel intai cu rangul bisericesc de «Icononp, iar ceilalti doicu rangul de «Sachelarie>. Mai sunt in judetul Dolj Incavre-o 40 preoti, can au facut jertfe pentru liniste si desprecare se va aminti mai pe urma In o adresa specials pri-vitoare si pe bunii preoti din judetele Romanati si Gorj,Jud. Mehedinti: Preotul Ion Gomoiu, parohul parohiei Al-majelu, Vasile Petrescu, parohul parohiei Salcea, GavriilMateescu, parohul parohiei Secu, Nicolae Gavrilescu, pa-rohul parohiei Bresnita de Motru, Joan Lucriteanu, paro-hul parohiei Balacita si preotul Gheorghe Maneanu, parohulparohiei Gutu, cari au stat Inpotriva rasculatilor si prinsfaturile date, i-au inpiedecat sa savarseasca devastarilece proiectasera. Dintre acesti preoti au fost deja cinstitide subscrisul cu ranguri bisericesti: cel din Almajel curangul de eIconorn», iar cei dela Secu si Gutu cu rangulde «Sachelarie». Mentionez de asemenea pe preotii: Di-mitrie Paleacu, parohul parohiei Broscari si Nicolae Flo-rescu, paroh la Simianu, cari au fa' cut garda noaptea peulitele satelor. Mai Inainte de a terminal gasesc ca estebine a nu trece Cu vederea si activitatea vrednica de toatalauda desfasurata de catre Prea Cucernicii Protoierei dejudete, cari, intelegand gravitatea situatiunei, au jertfit totulpentru Implinirea datoriei. Intre altele; pe vremea rascoa-lelor, au stat neintrerupt in corespondents telefonica cupreotii din judete, incurajandu-i la munca apostolica pentrumentinerea ordinei; au convocat preoti In conferinta, au,conlucrat cu autoritatile in tot ce priveste executarea or-dinelor ce se luau fats cu imprejurarile, si au subscrismanifestele acelorasi autoritati catre s'ateni. In special PreaCut. Iconom stavrofor Melete Rautu, Protoiereul judetuluiValcea cand judetul fusese cuprins de fiorii revoltel, a in-sotit pe Dl. Prefect si procuror respectiv in partile celemai turburate, unde au tinut Intruniri pe cercuri cu preotii,cu cari, in soboare de nu mai putin cease preoti, au sa-varsit slujbe solemne bisericesti, cu care prilej a vorbit sa-tenilor dandu-le sfaturile trebuincioase.

Primiti etc,Episcop (ss) Athanasie.

eful cancel. (ss) D. Sireteanu.

"§I

www.dacoromanica.ro

804 PREOTII RURALI RASCOALELE TARANESTI

VI.

Din toate aceste adrese rapoarte, se vede destul deldmurit ca preotimea noastra In zilele nenorocite de res-tr*e a fost la innAltimea chiemarii ei. Si nici nu putedsa creaza cineva altfel! Preotii noWi prea bine, cd.In afard de iubirea desavdr§ita de Cara pe care o datorimcu toti, e in firea religiunii cre§tine,' ca pacea sd dom-neased intre oameni, ca cine trage sabia de sabie va perl!Preotii sunt apostolii supunerii la legi §i stdpanire, pazi-torii ordinei §i bunei randueli, povatuitorii numai spre cee bun qi frumos. Ar fi fost cea mai mare nenorocire pentruTara qi neamul nostru ca preotii no§tri sa fi lucrat altfel.Suntem insa adanc convinqi ca aproape toata lumea s'aluminat acum pe deplin de binefacatorul rol, pe care l'auavut preotii no§tri in imprejurarile din Martie trecut.

Raportul D-lui Ministru Haret adresat M. S. Regelui varamane ca cel mai frumos neperitor monument de re-cunoqtintã fata de tinuta vrednica patriotica a preotimeinoastre. Dea Dumnezeu ca aceasta laudd publica adusdPreotimei, serviasca ca imbold de a lucra numai pen--tru binele bisericii qi al scumpei noastre

G...

§i

§tiu

qi

§i

sd-itari.

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURWENE

LA 1810.

(Urmare. Vezi Biserica Ortodoxa Romana, anul al XXXI-lea, No. 6).

XXIX. Mahalaua sf. Vasilie. '70 case, 132 barbati,.142 famei, 274 suma toata. Biserica de zid, hramul sf._Vasilie, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Trandafir sinMarin, 40 ani, bun, neglobit, insurat (Ilinca Prezvitera,ficele sale Ilina §i Dumitrana), fecior de mirean, hirotonitde Arhiereul Vrata chir Sofronie, in biserica Stejar, hra-mul Inaltarea Crucii, in zi Sambata, cu carte de preotie aMitropolitului Dositei, la leat 1804 Ghenar 9, pa bisericaunde Si acum sa afla. 2) Paraschiva sin loan, 30 ani, bun,neglobit, insurat (Ilinca Prezvitera, ficele sale Dumitranaqi Ilinca), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Vratachir Sofronie, in biserica Schitul Magureanului, in zi Marti,cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei, pa bisericasatului Tantava sud Ilfov, apoi au fost mutat cu cerereamahalagiilor §i cu pecetluitul parintelui Mitropolit Dosi-thei, la leat 1807 Ghenar 9, unde acum sä afla. 3) Gheor-ghe sin popa loan, 28 ani, bun, neglobit, insurat (MariaPrezvitera), fecior de preot, s'a hirotonit de par. ArhiereuVrata chir Sofronie, in biserica Ci§meaua, hramul IzvorulPrecistii, in zi Sambata, cu carte de preotie a Mitropoli-tului Dosithei, la leat 1808 Ghenar 28, pa biserica undeacum sa afla.

www.dacoromanica.ro

806 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCUREMNE

XXX. Mahalaua Ci ,cmeaua lui Mavroghene. 82 case,135 barbati, 127 famei, 262 suma toata. Biserica de zid,hramul Izvorul Precistii, cu toate deplin. Are doi preoti:1) Stoica sin popa. Neagu, 46 ani, bun, neglobit, Insurat(Maria Prezvitera, ficele sale Maria si Ana, fiul sau Con-standin arca), fecior de preot, birotonit de EpiscopulEparhiei Argesului chir Iosif, in biserica Antim, hramultoti Sfintii, in zi Dumineca, cu carte de preotie a Mitro-politului Dosithei, la leat 1794 Avgust 29, pa bisericaunde si acum sä afla. 2) Badea sin Constantin, 38 ani,bun, neglobit, Insurat (Maria Prezvitera, ficele sale Mariasi Ioana), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Vratachir Sofronie, In biserica sf. Dimitrie, In zi Joi, cu carte-de preotie a Mitropolitului Dosithei, la leat 1804 Sep-temvrie 2, pa biserica unde si acum sa afla.

XXNI. Mahalaua Dichiului. 117 case, 107 barbati,183 famei, 290 suma toata. Biserica de zid, hramul sf.Ierarh Niculae, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Ma-nole sin popa Fatul, 55 ani, bun, neglobit, vaduv (fiulsau Ilie, fie-sa Stanca), fecior de preot, hirotonit de Ar-hiereul Zihnon chir Daniil, in biserica Coltii, hramul sfintiiIerarhi, in zi Dumineca, cu carte de' preotie a Mitropoli-tului Grigorie, la leat 1783 Noemvrie 15, pa biserica satuLTartasestii sud Dambovita, apoi au fost [mutat], fara pe-cetluit, unde si acum sa afla. 2) Jipa sin Niculae, 45 ani,bun, neglobit, Insurat (Balasa Prezvitera, fie-sa Ilinca, fiisai Dimitrie si Joan), fecior de mirean, hirotonit de Ar-hiereul Cerveno chir (loc alb) din orasul Rusciuc In bisericasf. Gheorghe, In zi Marti, cu carte de preotie, la leat1809 Mai 22, apoi au fost mutat cu pecetluitul Mitropo-litului Dosithei unde si acuni sa afla. 3) Andrei sin Voicu,35 ani, bun, neglobit, Insurat (Marica Prezvitera, fie-sa Pa-una, fiul sau Radu), fecior de mirean, hirotonit de Arhie-reul Eleupoleos chir Nicodim, in biserica Caimata, hramulAdormirii, in zi Joi, cu carte de preotie a MitropolituluiDosithei, la leat 1800 Ghenar 4, pa numita biserica undesi acum sa afla.

XXXII. Mahalau Popa Rusul. 71 case, 143 bar-bati, 120 famei, 263 "suma toata. Biserica de lemn, hra-

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISBRICILOR BUCURESTENE 807

rnul. Cuvioasa Paraschiva, cu toate deplin. Are doi preoti:1) Grigorie sin Dimitrie, 60 ani, bun, neglobit, vaduv,fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Eleupoleos chir.Serafim, in biserica sf. Mitropolii, in zi Sambata, cu cartede preotie a Mitropolitului Grigorie, la leat 1776 Avgust 10,pa biserica unde si acum sa afla. 2) Andrei sin popa loan,40 ani, bun, neglobit, vaduv (fiul sau Ioan, 10 ani, ficelesale Rada, Sanda, Stoica), fecior de preot, hirotonit deArhiereul Serafim chir Timotei, in biserica Curtii. vechi,in zi Dumineca, cu carte de preotie a Mitropolitului Do-sithei, leat 1796 Octomvrie 29, pa biserica unde si acumsa afla.Ilinca Prezvitera, vaduva, Lita Prezvitera, vaduva,fii sai Constandin si Maria.

XXXII'. Mahalaua Scaunile.-140 case, 380 -barbati,340 famei, 720 suma toata. Biserica de zid, hram (localb), cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Danciul sinpopa Neculae, 65 ani, neglobit, insurat (Bina Prezvitera,ficele sale Ecaterina si Ilina, fii sai Constantin si Hristodor),fecior de preot, hirotonit de (loc alb), in biserica Ras-vanu, In zi Sambata, cu carte de preotie a IVIitropo-litului Grigorie, leat 1770 Julie 13, pa biserica satuluiBotesti, apoi au fost mutat cu pecetluitul MitropolituluiDosithei la biserica unde si acum sa afla. 2) Petre sinNeculae, 60 ani, bun, neglobit, Insurat (Maria Prezvitera),fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Sidis chir Grigorie,In biserica sf. Mitropolii, in zi Sambata, cu carte de preotiea Mitropolitului Filaret, la leat 1783 April 24, pa bise-rica unde si acum sa afla. 3) Niculae sin loan, 54 ani,betiv, vaduv, fecior de mirean, hirotonit de ArhiereulSidis chir Grigorie, in biserica sf. Mitropolii, in zi Dumi-neca, cu carte de preotie a Mitropolitului Grigorie, la leat(loc alb), pa biserica Precupetii noi, hramul AdormireaPrecistii, apoi au fost mutat, fa'ra de pecetluit, unde si a-cum sa afla.

XXXIV. Mahalaud Popd Meru. 71 case, 263 barbati,148 famei, 411 suma toata. Biserica de zicl, Intra-Tea In Biserica, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Ioansin poN Ilie, 50 ani, bun, neglobit, Insurat (Floarea, Prez-

'Ar-am-al

www.dacoromanica.ro

808 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE

vitera, flcele sale Pasca si Chirita), fecior de preot, hiro-tonit de Arhierul Sardeon chir Timotei, in biserica Gor-ganului, hramul prorocului Ilie, in zi Marti, cu carte depreotie a Mitropolitului Cozmii) la leat 1785 Decemvrie16, pa biserica Tarchilesti, apoi au fost mutat cu pece-tluitul Mitropolitului Dosithei unde si acum sa afla. 2) Ma-nolache sin Neculae, 30 ani, bun, neglobit, insUrat (SozaPrezvitera), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Vratachir Sofronie, in biserica Batistii, hramul Adormirei sfinteiAnii, In zi Sambata, cu carte de preotie a MitropolituluiDosithei, leat 1806 luli 1, pa biserica satului Maruncestisud Ilfov, apoi au fost mutat cu pecetluitul MitropolituluiDosithei unde si acum sd afla. 3) Preda sin popa Con-standin, 45 ani, betiv, globit, Insurat (Sultana Prezvitera,fie-sa Ba lasa, fii sai Gheorghe si Loan), fecior de preot,hirotonit de Arhiereul Titopoleos chir Teofilact, in bi-serica sf. Gheorghe vechiu, in zi Dumineca, cu carte depreotie a Mitropolitului Dosithei, la leat 1796 Martie 16,pa biserica unde si acum sa. afla.

XXXV . Mahalaua Caimata. 113 case, 230 barbati,181 famei, 411 suma toata. Biserica de zid, hramul sf.Adormiri, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Niculae sinEvdochim Monahu, 50 ani, bun, neglobit, insurat (MariaPrezvitera, fie-sa Balasa), fecior de mirean, hirotonit deArhiereul Tevaida chir Meletie, in biserica Zlatari, hramulsf. Ana, in zi Dumineca, cu carte de preotie a Mitropo-litului Dosithei, la leat 1803 Avgust 30, pa biserica undesi acum sa. afla. 2) Oprea sin Soare, 60 ani, bun, neglobit,Insurat (Sultana Prezvitera, fii sai Stoica, Radu, Con-stantin), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Mederuchir Paisie, in biserica dintr'o zi, hramul sf. Ierarh Nicu-lae, in zi Sambata, cu carte de preotie a Mitropolituluichir Grigorie, la leat 1786 Dechemvrie 1, pa biserica satuOtopeni sud Elfov, apoi au fost mutat cu cererea maha-lagiilor cu pecetluitul Mitropolitului Dosithei la biseticaunde si acum sä afla. 3) Stoica sin Neculae, 30 ani, bun,neglobit, Insurat (Dumitra Prezvitera, fie-sa Dobra), feciorde mirean, hirotonit de Arhiereul Vrata chir Sofronie, inbiserica hanul Coltii, hramul sf. proroc Ilie, in zi Joi, cu

www.dacoromanica.ro

CATAGRAPIA BISER1CILOR BUCUREVENE 809

carte de preotie a Mitropolitului Dosithei, leat 1808 Ghe-nar 8, pa biserica unde si acum sa afla.

XXXVI. Mahalaua of. Visarion. 90 case, 222 bar-bati, 244 famei 466 suma toata. Biserica de zid, hra-mul sf. Visarion, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Lucasin popa Constantin, 40 ani, bun, neglobit, insurat (Lu-csandra Prezvitera, ficele sale Maria si Ilinca), fecior depreot, hirotonit de Arhiereul Pogonianis chir Antim, Inbiserica hramul sf. Imparati Constantin si Elena, In ziSambata, cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei, laleat 1803 Iulie 10, pa biserica unde si acum sä afla. 2)Badea sin diacon Anton, 28 ani, insurat (Maria Prezvi-tera, fiii sai Neculae si Constandin), fecior de diacon, hi-rotonit de Arhiereul Vrata chir Sofronie, in biserica Zia-tari, hramul sf. Ana, In zi Dumineca, cu carte de preotiea Mitropolitului Dosithei, la leat 1807 Ghenar 10, pa bi-serica unde si acum sa afla. 3) Alexie sin Antonie, 30ani, insurat (Theodora .Prezvitera, fiul sau Antonie), feciorde mirean, hirotonit de Arhiereul Vrata chir Sofronie, inbiserica, Gorganului, hram sf. proroc Ilie, sud Ilfov, in ziVineri, cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei laleat 1807 Decembrie 7, pa biserica unde si acum sa afla.

XXXVII. Mahalaua Optarului. 73 case, 136 barbati,159 famei, 295 suma totala. Biserica de zid, hramul sf.Voevozi, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Bogdan sinpopa Apostol, 60 ani, bun, neglobit, insurat (NedeleaPrezvitera, fie-sa Zmaranda, fiul sau Lupascu), fecior demirean, hirotonit de Arhiereul Sidis chir Grigorie, in bi-serica Batistii, hramul Adormirii Precistii, In zi Sambata,cu carte de preotie a Mitropolitului Grigorie, la leat 1786Julie 28, pa biserica unde si acum sa afla. 2) Vasile sinpopa Ghiorghe, 40 ani, betiv, globit, insurat (Ancuta Prez-vitera, fie-sa Sultana, fii sai Neculae si Andrei), fecior depreot, hirotonit de Arhiereul Tevaida chir Meletie, in bi-serica Zlatari, in zi Sambata, cu carte de preotie a Mi-tropolitului Cozma, la leat 1770 (sic) Noemvrie 22, pabiserica popii Rusului, hramul cuvioasa Paraschiva, apoiau fost mutat cu pecetluitul Mitropolitului Dosithei, unde

www.dacoromanica.ro

810 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE

Si acum sa afla. 3) Constandin sin DumitraFu, 40 ani,bun, neglobit, vaduv, fecior de mirean, hirotonit de, pa-rintele Sevaipoleos chir Calinic, cu blagoslovenia par. Mi-tropolit chir Dosithei, la leat 1803 Iunie 14. GaneaPrezvitera, fii sai loan §i Niculae.

XXXVIII. Mahalaua Papa lva,scu. 95 case, 192 bar-bati, 220 famei, 412 suma toata. Biserica de zid, hramulsf. Niculae, cu toate deplin. Are doi preoti: 1) Stefan sinSerpu, 35 ani, bun, nu citqte bine, neglobit, Insnrat(Prezvitera Gherghina, fiu Savu), fecior de mirean, hiroto-nit de Arhiereul Pogonianis chir Antim, In biserica popa*Iva§cu, hramul sf. Ierarh Niculae, ziva Sambata, cu cartede preotie a Mitropolitului Dosithei, la Teat 1805 Avgust

biserica unde §i acum sa. afla. 2) Stancu sin Petre,35 ani, bun, neglobit, insurat (Stanca Prezvitera, fiiRadu i Constandin), fecior de mirean,' hirotonit de Ar-hiereul Sevastis chir Dionisie, cu blagoslovenia Mitropoli-tului Dosithei §i cu adeverinta Arhiereului, pa satul Tunarisud Ilfov, apoi au fost mutat, fara pecetluit, la aceasfa bi-serica unde §i acum sa afla.Zamfira Prezvitera vaduva,ficele sale Frusina §i Rada, fiul sau Tudorache.

XXXIX. Mahalaua Precupetii Noi. 85 case, 202 bar-bati, 202 famei, 404 suma toata. Biserica de zid, hramulAdormirea, cu toate deplin. Are trei preoti. 1) loan Du-hovnic sin popa Dumitru, 45 ani, bun, neglobit, insurat(Ioana Prezvitera), fecior de preot, hirotonit de parinteleTitopoleos 'chir Teofilact, cu blagoslovenia parintelui Mi-tropolit Dosithei, la leat 1794 Julie 4. 2) Constandin sinVoicu, 30 ani, bun, neglobit, insurat (Maria Prezvitera), fe-cior de mirean, hirotonit de parintele Arhiereu Tevaidachir Meletie, cu blagoslovenia parintelui Mitropolit Dosi-thei, la leat 1803 Iunie 5. 3) Zamfir sin popa .Andreiu,30 ani, bun, neglobit, nu cite§te bine, Insurat (StancaPrezvitera), fecior de preot, hirotonit de parintele Arhie-reu Vrata chir Sofronie, cu blagoslovenia parintelui Mi-tropolit, la leat 1808 Fevruar 26.Rada Prezvitera vaduva.

XL. Mahalaua Precupefii Vechi. 162 case, 287 bar-bati, 260 famei, 547. suma toata. Biserica de zid, hramul

5, pa

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCUREMINE 811

toti Sfintii, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Iordache sinpopa Radu, 52 ani, Insurat (Maria Prezvitera), fecior de preot,hirotonit de parintele Eleupoleos chir Serafim, cu blago-slovenia Mitropolitului Grigorie, la leat 1781 Fevruarie 3,pa biserica unde §i acum sa afla. 2) Stroe sin popa Gri-gorie, 45 ani, insurat (Maria Prezvitera, fice StancaMaria, fiu Gheorghe), fecior de preot, hirotonit de parin-tele Sevastis chir Iosif, cu blagoslovenia parintelui Mitro-polit Filaret, la leat 1793 Ghenar 23. 3) Nicolae sin popaIancul 35 ani, bun, Insurat (Rada Prezvitera, fice Soficaqi Anastasia, fiu Stoica), fecior de preot, hirotonit de pa-rintele Sevastis chir Meletie, cu blagoslovenia parinteluiMitropolit Dosithei, la leat 1793 Iu lie 14.

Mahalaua Mo,silo. 50 case, 158 barbali, 145famei, 303 suma toata. Biserica de zid, hramul sf. JoanBotezatorul, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Dimitriesin Daniil, 50 ani, Insurat (Maria Prezvitera, fica Rada,fiu Joan), fecior de mirean, hirotonit de parintele ArhiereuVrata chir Sofronie, cu blagoslovenia Mitropolitului Do-sithei, leat 1808 Martie 9, mutat fiind la numita bisericacu cererea mahalagiilor, far de pecetluit. 2) Iordache sinpopa Stefan, 50 ani, Insurat (Sultana Prezvitera, fiu Con-standin), fecior de preot, hirotonit de parintele ArhiereuVrata chir Sofronie, cu blagoslovenia Mitropolitului Dosi-thei, la leat 1807 Decemvrie 10. 3) Iacov sin Neculae,28 ani, insurat '(Calita Diaconeasa), fecior de mirean, hi-rotonit de parintele Arhiereu Pogonianis chir Dionisie, cublagoslovenia parintelui Mitropolit Ignatie, la leat 1810Julie 13.

XLII. Mahalaua Silivestrului. 123 case, 222 barbati,195 famei, 417 suma toata. Biserica de zid, hramul sf.Joan, cu toate deplin. Are patru preoti: 1) Tudorachesin Dobrin, 65 ani, Insurat (Sada Prezvitera, fie-sa Gher-ghina), fecior de preot, hirotonit de Arhiereul Eliupoleoschir Serafim, cu blagoslovenia parintelui Mitropolit Gri-gorie, la leat 1772 Iu lie 20, pa biserica unde acum saafla. 2) Damian sin popa Iordache, 52 ani, Insurat (Necu-lina Prezvitera), fecior de preot, hirotonit de parintele

Bimvie.a Ortodoxit Roun A. 6

XLI,

1i

www.dacoromanica.ro

812 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE

Sidis chir Grigorie, cu blagoslovenia Mitropolitului Cozma,leat 1787 Iu lie 13. 3) Gheorghie Duhovnic sin loan, 48ani, vaduv (fica Ana, fiu Joan), fecior de mirean, hirotonitde parintele Sevastis chir Iosif, cu blagoslovenia parinte-lui Mitropolit Filaret, leat 1792, pa biserica unde si acumsa afla.' 4) Simeon (Duhovnic) sin Gheorghe, 30 ani, in-surat, fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Sevanipo-leos, cu blagoslovenia parintelui Mitropolit Dosithei, leat1804 Avgust 14, pa biserica- unde si acum sa afla.

XLIII. Mahalaua Popa Pdtru. '71 case, 165 barbati,143 famei, 308 suma toata. Biserica de zid, hramuL A-dormirii, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Andronachesin popa Milea, 60 ani, insurat (Sultana Prezvitera, ficeGherghina Safta), fecior de preot, hirotonit de parinteleAmidis chir Paisie, cu blagoslovenia parintelui MitropolitGrigorie, la leat 1781 Decemvrie 25. 2) Dimitrie sin Ilie,35 ani, cu sotie, fecior, de mirean, hirotonit de parinteleArhiereu Pogonianis chir Antim, cu blagoslovenia parin-telui Mitropolit Dosithei, la leat 1787 Avgust 25, pa bi-serica unde acum sa afla. 3) Stan sin diacon Gheor-ghie, 45 ani, insurat (Stoiana Prezvitera, fice Ioana qi Do-brita, fii Radu si Vasile), fecior de diacon, hirotonit deparintele Arhiereu Tevaida chir Meletie, cu blagosloveniaparintelui Mitropolit Dosithei, la leat 1787 April 10, si aufost mai nainte la biserica satu Cusubestii sud lalomita,

cu pecetluitul parintelui Mitropolit Dosithei s'au asezatla ciasta biserica unde ysi acum sa afla.

XLIV. Mahalaua Ciau,s. David. 91 case, 240 barbati,235 famei, 475 suma toata. Biserica de zid, hramul A-dormirea Precistii, cu toate deplin. Are doi preoti: 1) A-postol sin Vladu, 45 anii bun, neglobit, vaduv (fica E-caterina, fiu Andreiu), fecior de mirean, hirotonit de pa-rintele Arhiereu Zehnon chir Daniil, cu carte de preotiea Mitropolitului Dosithei, leat 1796 Fevruar 4, pa bisericaunde si acum sä afla. 2) Voicul sin Ioan, 30 ani, bun,neglobit, insurat (Stanca Prezvitera), fecior de mirean, hi-rotonit preot de parintele Arhiereu Pogonianis chir Antim,cu carte de preotie a parintelui Mitropolit Dosithei, carele

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURETTENE 813

mai nainte au lost la biserica mahalaua popa Ivaqcu i

cu pecetluitul Mitropolitului Dosithei s'au mutat la aceastabiserica unde §i acum sä afla, leat 1795 Februar 7.DascalStefan, 20 ani.Dumitra Prezvitera, fica Elena, fiu Radu.

XLV. Mahalaua Bakstii. 87 case, 206 barbati, 154famei, 360 suma toata. Biserica de zid, hramul Adormiriisf. Anii, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Constandinsin Andreiu, 40 ani, bun, neglobit, insurat (Samfira Prez-vitera, fica Ecaterina, fiu Niculae), fecior de mirean, hiro-tonit de parintele Pogonianis chir Antim, cu blagosloveniaParintelui Mitropolit Dosithei, leat 1805 Mai 21, pa bise-rica unde i acum sa afla. 2) Barbu sin loan, 35 ani,insurat (Maria Prezvitera, Sultana fica, Dumitru fiu), feciorde mirean, hirotonit de parintele Vr4a chir Sofronie, cublagoslovenia parintelui Mitropolit Dosithei, la leat 1803Februar 12, pa biserica unde §i acum sa afla. 3) Radusin popa Constandin, 42 ani, Insurat (Stoiana Prezvitera,Gherghina fica, Costandin fiu), fecior de preot, hirotonitde parintele Arhiereu Titopoleos chir Teofilact, cu bla-goslovenia parintelui Episcop Costandie, la sat Tohani sudSaac, i cu pecetluitul pgrintelui s'au mutat la aciastabiserica unde qi acum sa afla, leat 1796 Septemvrie 21.

XLVI. Mahalaua sf. Gheorghie eel Nou. 208 case, 309barbati, 204 famei, 513 suma toata. Biserica de zid, hramulsf. Gheorghe, cu toate deplin. 1) Anastasie, 35 ani, bun,neglobit, vaduv, - fecior de mirean, s'au hirotonit de pa-rintele Alesoniot ( ?) gi au venit la BucurWi la leat 1805,cu blagoslovenia parintelui Mitropolit Dosithei, la aciastasf. biserica unde qi acum sa afla. -- Dascal: Chiriac hagiul,50 ani, bun, neglobit, dela Arvanotohoria Tarnovii. DascalCalinic sin hagi Gheorghe, 30 ani, bun, neglobit, Insurat,canta bine, citWe bine. Dascal loan sin erban, 25 ani,bun, neglobit.

(Va urma).

www.dacoromanica.ro

IIRISOSTOM CA IMITATOR AL ADEVARURILOR BISERICII1).

Iubirea, pe care a proriaveduit-o toata viata, acea iu-bire care mustra iarta, i-a fost indreptarul lui Hrisostomqi in certurile religioase ale bisericilor din Orient. El afost credincios fara nici o abatere dela credintele stabiliteprin conciliul din Nicea. E adevarat ca el a trait intr'untimp de pace, daca nu pace desavarita cel putin relativa,qi n'a avut ocaziune sa se amestice in certuri dogmatice,fiindca activitatea lui ca presbiter in Antiochia §i episcop

1) La 14 Septembrie anul acesta s'au implinit 1500 ani delamoartea marelui patriarh al Constantinopolului Ionn Hrisostom(40-7). Cu ocaziunea Implinirii unui si jumatate dela acestinsemnat eveniment in istoria desvoltarii bisericii crestine, catoliciidin toata lumea in urma enciclicii papale dela 22 Iulie a. c.se pregatesc sa comemoreze pe marele invatator, prin serbari bi-sericesti, in cursul lunei viitoare, Noembre, in toate bisericile lor;iar la 27 Ianuarie 1908, printr'o deosebita festivitate in Roma, insusiPapa, inconjurat de intreg colegiul cardinalilor, it va preamari inpersoana, in biserica sf. Petru, printr'o liturgie solemna.

Noi am gasit de folos sa amintim, tocmai in zilele acestea, pre-otilor nostril despre Hrisostom, sa-i citim inaltatoarele fapte sane alaturam cu mintea si cu inima de acel ce a fost odinioaraGura de aur.

Acesta este motivul pentru care publicam acest studiu asupraactivitatii multilaterale a neintrecutului parinte al bisericii. 11 vomprivi din patru puncte de vedere : I ca invatator al adevarurilorcredintei, II ca educator al vointei muItimii i ca indrumator sprevirtuti crestinesti, III ca predicator, si IV ca Patriarh (ca pastor alturmei sale). Ne-am abatut dela obicinuita expunere cronologicaa faptelor si am adunat materialul in asa chip ca cititorii sa poataavea o privire limpede asupra activitatii unui barbat asa de in-semnat, si munca noastra a fost tintita nu atat asupra adancimiiin expunere, cat asupra claritatii faptelor imprejurarilor din a-cele timpuri grele pentru biserica.

ysi.

milenin'

i

i

www.dacoromanica.ro

HRISOSTOM CA INVAT. AL ADEV. BISER1CII 815

al Constantinopolului, qi-o Incepe Indata dupa conciliul aldoilea, qi o terming Inainte de a se manifests framantarileaduse de qcoala lui Nestor, cari au provocat al treilea qial patrulea conciliu ecumenic, dela Efes §i Calcedon. Siiara§i, de alts parte, temperamentul sau absolut pornitspre directia practica, II faces foarte nedestoinic pentruspeculatiuni dogmatice §i directii teoretice. Si inteadevarIn scrierile qi In predicete lui se gasesc numai indicatiunidogmatice, dar §i acelea numai and stau in nemijlocitraport cu viata practica. Insu§i felul cum explica SfantaScriptura, §i a explicat-o necontenit, 11 arata ca e omulInvataturilor etice, nu al celor dogmatice. Intro predicatinuta In Constantinopol el zice: «Voiti sa ma ucideti cupietre? Eu sunt gata sa-mi vars sangele,- numai sä potImpiedica pacatul. De ura §i de rdzboiu eu nu ma _Inte-resez. De un singur lucru Imi pass: de indreptarea sprebine a ascultatorilor mei». Stia. el bine ca certele religi-oase sunt ale teologilor ele sunt de multe on numaipretexte ale du§maniilor personale, caci poporul nu le pri-cepea. Se putea predica In aceiaqi biserich" §i In ideile luiArie qi In ale sinodului din Nicea §i poporul nu bags. deseams. qSanctiores aures plebis, quam corda sunt sacerdo-tum», zice episcopul Ilarie de Poitiers.

Uneori a fost nevoit sa Intre In dogme, cum a fost ca-zul In anul dintaiu al presbiteriatului, and secta Euno-mienilor din capitala Siriei 1-au provocat sa-§i spue parereade pe anon. Secta avea multi adepti in Antiochia1 caciAetiu Eunomiu, principalii conducatori ai ei, propave-duisera Intr'acest oraq. Hrisostom Insa intentionat n'a a-tacat secta multa vreme, fiindca vedea intre ascultatoriisai pe multi eunomieni qi nu voea sa-i sperie on sa-i a-lunge, ci mai vartos captiveze. Ei veneau cu dragsa.-1 asculte §i-1 iubeau aqa de mult, hicat chiar ei 1-auprovocat sa-qi arate argumentele contra invataturii lor.

Nu putem aici sä ream argumentele lui, qi din cauza

i ca

§i

sa-i

www.dacoromanica.ro

816 HRISOSTOM CA TNVATATOR

ca ne ar ocuph prea mult loc, qi pentruca nu e intentiuneanoastra sä o facem. Ne multumim numai cu doua pasagiidin predicele sale contra eunomienilor. and qi-a inceputseria de predici 1) a zis : «De mult ma simtiam constranssä va vorbesQ voua despre acest lucru, dar am amAnat,pentruca vazui, ca multi din acei ce sufer de aceasta boala,asculta cu drag predicile mele; pentruca nu vream sa-iinspaimAnt pe ace0a, pe cari nadajduiam sa-i pot IncachOga.... Dar acum, and pFin mila lui Dumnezeu suntchemat de Ins4i ei la aceasta lupta, eu apuc cu Increderearmele, cari nimicesc toate gandurile qi toate inaltimelece se ridica impotriva cunoaqterei lui Dumnezeu. Dar a-ceste arme le-am apucat nu ca sa culc la pamant pe

ci ca .sa ridic iara§i pe cei cazuti, caci in aceastasta puterea acestor arme; ele tiu saipata pe cei ce cautacearta, dar pe ascultatorii, ce iubesc adevarul, §tiu sa-ivindice cu multa iubire. Deci sa nu fim suparati pe aceia,ci sa le vcsrbim cu blandete, caci cleat blandetea nu enimic mai puternic».

Doua mai ales erau punctele cari deosebiau pe euno-mieni de niceeni: Intaiu, ca sustineau inferioritatea luiHristos fag de Tata], §i se bazau pe uncle expresiuni alelui Iisus Ca: «Tatal este mai mare cleat mine» sau «Eusunt mai mic cleat Tatab, qi deci negau adevarata dum-nezeire a lui Hristos; iar al doilea era ca omul poate cu-noaste deplin pe Dumnezeu 2).

La primul punct Hrisostom raspunde: «Punand cazul ch.Hristos e Dumnezeu adevarat, putem gasi destule temei-nice motive, de a explich Intrebuintarea acelor expresiuni

1) Omilia 1,/cept 3cxcacayrroii.2) Eunomiu afirma deplina noastra cunoa§tere a fiintei divine

a lucrarilor ei. Si arguments: Daca Dumnezeu §i acum ne-e as-cuns, cu neputinta sä-1 cunoa§tem, atunci de ce a venit Hristos?Sau Hristos atunci a venit degeaba qi nu ne-a relevat nimic, iarin cazul acesta stam tot pe aceiaqi treapta cu paganii". Concluziaduce la absurditate.

si

dus-mani,

Si

www.dacoromanica.ro

AL ADEVARUBILOR BISERICII 817

micsoratoare din partea Lui. Unde Insa Hristos vorbestedespre sine, dandu-si o valoare superioara, nu gasestepentru aceasta nici un temeiu, daca n'ar fi voit sa o re-leveze omului. Cel mare poate, negresit, sa vorbiasca des-pre sine ceva mai umilit (mai micsorator) si nimeni nu-iface vina, caci tocmai aici se arata blAnda smerenie. Insa,cand cel mic spune despre el ceva mare, nu poate scapade invinuirea ca e fala goala. Deci, daca Fiiul lui Dum-nezeu e mai pre jos cleat 'fatal, El nu trebuea sä !titre-buinteze cuvinte, prin cari El sa arata deopotriva en Tatal,caci aceasta ar fi o lauda fara minte. Cad El, cel de opotriva cu Tatal, a intrebuintat despre sine si cuvinte maimiscatoare, aceasta nu ne poate da motiv de invinuire,ci mai ales, in acest mod, El e demn de toata lauda, sivrednic de a fi admirat». lar la punctul al doilea a its-puns: « fiindea reiese clar din Sf. Scriptura, ca e cuneputinta sä cunoastem fiinta lui Dumnezeu. Fiindea notnu vorbim din dusmanie, ci numai ca sa-i indreptam, levom dovedi ca nu nestiinta despre ceea ce e fiinta luiDumnezeu, ci aroganta de a vrea sa o cunosti, aceasta eadevarata nestiinta despre Dumnezeu Si copilul vede,aude, si vorbeste multe, dar nimic limpede si definit; totasa eu cunosc to viata aceasta multe, insa nu cunosc peacel cum? Ca Dumnezeu e pretutindeni, asta o stiu, darnu stiu cum (in care mod). Ca existenta Lui e fara ince-put si vesnica, asta o stiu, dar cum, asta nu o stiu, pen-truca mintea nu poate pricepe, cum poate sa existe o fling,care n'a lost adusit la existengi nici prin sine,si, nici prin

Eu stiu ca. El a nascut pe Fiiul sau, dar nu stiucum. Tu nu poti cunoaste fiinta propriului tau suflet, tunu poti explica nici cum e sufletul tau in trup, si tu in-draznesti sa vrei a cunoaste fiinta lui Dumnezeu?» 1).

Polemica cu Eunomienii, si in Antiohia si In Constan-tinopol, a dus-o foarte prudent, pentruca insusi a vazut

1) Acelea§i Omilii 5.

al ii.

www.dacoromanica.ro

818 HRISOSTOM CA INVATATOR

baza Invataturii Eunomiu, directia pe care o cautamintea in sbuciumul ei de a vrea sa tie toate, aceastain ultimele ei consecinte ar trebul sä duca cu mult maideparte cleat insuqi Eunomiu ar fi dorit-o. Ca reactiuneamintii contra credintii ar duce spre-o absoluta negare aspiritului Intrupat in lume 2), qi deci spre ateism, qi catot supranaturalul, divinul, metafisicul, toata acea realitate,pe care o vede numai credinta, ar disparea.

Contra eunomienilor a vorbit el si ca patriarh, insa po-lemica cu ei a fost totdeauna, ca sa zicem ass, dela dis-tanta. Altfel Insa a fost cu Adeptii lui Arie, cu cari a venitin conflict pang la varsare de sange. Arienii erau in Con-stantinopol partida dominants, pana la venirea lui Teodosieca Imparat, qi a lui Grigorie de Nazianz ca patriarh, decicam vre-o douazeci de ani Inaintea venirii lui Hrisostomin Bizant. Patriarhuluf Grigorie ii reuise sa alunge pe a-rieni afara din zidurile cetatii qi sa pue bazele unei comu-nitati niceeane, care la Inceput, In lipsa unei biserici, seaduns si se rua Intr'o casa particulars, fa.'cuta mai tarziubiserica si numita Anastasia.

De §i arienii pierdura posesiunea, bisericilor din oral, einu Incetara a exists ca partid si a nelini§ti pe niceeaniInca §ovaelnici. Hrisostom chiar In predica sa de inaugu-rare a adus vorba de qcoala lui Eunomiu qi a atras atentiacomunitatii sale sä se fereasca de dialectica acestei qcoale.Insa a facut-o cu toata blandetea, aqs ca multi eunomieni,ca §i multi arieni si alti ereticicari veneau sa-i ascultepredicile, atra§i de renumele lui ca orator qi curioqi savada cum apara el ortodoxismulse Intorceau din bise-rica convinqi de adevarul aparat de el. "Si nu-i convingeaprin subtilitati dogmatice, ci numai prin puterea exem-plelor din Sf. Scriptura si prin zelul qi iubirea lui de oa-meni. Iar sAngerosul conflict cu arienii s'a Intamplat fara

2) Ceeace se intampla astazi cu negarea absoluta a spiritului,din partea filozofiei materialiste, care nu recunoaqte dealt materie.

ca 1111

www.dacoromanica.ro

AL ADEVARURILOR BiSER1CII 819

voia lui Hrisostom, si numai din Area multa rivna a celorce-1 iubeau. Arienii aveau obiceiul, de and au fost gonitidin oras, sa se adune noaptea, in ajunul sarbatorilor sispre Duminici, sub arcadele cetatii, si acolo sa formezecoruri si sa ante antifoane, ale caror refrenuri contineauinvatatur1 de ale lui Arie 1).

Hrisostom era ingrijat de acest lucru. Cu influenta careo avea la curte el ar fi putut usor sa faca sä se dea unedict, prin care sä opreasca adundrile lor, dar el a voitmai bine sa lupte cu arme spirituale contra tor, si niciinteun caz sa nu le suprime cu violenta. De aceea a or-ganizat si el procesiuni la fel, cu coruri si faclii.

Eudoxia imparateasa a daruit in loc de sfesnice cruelmari de argint, a dat si bani pentru aceste procesiuni, sicameristul ei, eunucul Brison, etta conducatorul procesiu-nilor. Lucru e lesne de inteles, ca s'au intamplat ciocniriintre procesiunile celor doua particle, si au ajuns la bataesi varsare de sange. Urmarea fu ca imparatul opri cutotul procesiunile si intrarea arienilor in oras.

In Antiohia el avii sa combata si pe Manihei si peInsa fiindca acestia in capitala erau putinide

si prin satele si orasele Siriei erau in mare numar sin'aveau nici o influenta, Hrisostom atingea numai in trea-cat invataturile_lor in predici, atunci and avea nevoe dea dovedi libertatea vointei sau netemeinicia fatalismului.Aceasta era o caracteristica a lui, ca atingea invataturilestraine bisericii numai and ii aduceau un bolos practic,niciodaia insa nu le discuta numai de placerea discutiunei

1) Filostorg, in Istoria lui, Cartea II § 2 (Vezi traducerea facutade I. P. S. Sa losif Gheorghian, Mitropolitul Primat, Bucure§ti 1899:

dupd ce Arie s'a despartit de biserica, el compuse cantece sprea fi cantate pe mare de catre mateloti, altele spre a fi cantate inmori de catre morari, altele spre a fi cantate pe drumuri de carecalatori, §i altele asemenea punandu-le pe diferite arii; el atrase pecei necunoscatori prin dulceata cantarii la nelegiuirea ratacirilorsale." Asemenea incercari a mai facut Augustin cpntra Donati§tilor.

Biserica Ortodoxa Romani 7,

Gnostici.

www.dacoromanica.ro

820 HRISOSTOM CA NVITATOR

teoretice qi a dialecticei dogmatice, lucru care era la modide altfel la ceilalti predicatori, qi era predilectia episco-pilor de a se pierde in nesfarOte polemici subtile de teo-logie dogmatica. De multe on poporul, ascultand aseme-nea predici, ierau din biserica hraniti «cu pae cu Ant).

Lui Hrisostom ii venea la Indamana sa se lege de Ma-nihei mai ales cand isi sustinea marea sa teza ca vointaeste totul deci nu duhurile rele sunt cauza ra'ului, cuatat mai putin trupul, qi ca trupul nu poate, de altfel caorice de dinafara de suflet, sa siliasca pe om a pacatui.

Lupta a avut sä poarte apoi in Antiohia cu Vitalieniiapollinari, iar In Constantinopo cu Novatienii. Vitalis fu-sese un coleg a lui Hrisostom, presbiter din partidul luiMeletie, Si din cauze dumanoase s'a alipit de secta luiApolinarie, care avea o invatatura foarte ciudata desprepersoana lui Hristos. Primejdia aici era mai mare decaton unde qi Hrisostom era foarte ingrijat. Si cu toate a-cestea, e lucru uimitor, ca Hrisostom tocmai cu acWias'a purtat cu cea mai neexplicabila indulgentai fie ca sänu-i inaspreasca, fie ca sa-i ademeneasaa, fie, In sarqit,ca inima cea cu adevarat lngereasca a lui Hrisostom nuputea sa condamne. El nici odata nu i-a osandit, nu i-anumit eretici; ceea ce iara§i e adevarat ca el toata viatan'a excomunicat pe nimeni qi dojenea pe episcopi ca «sedepums unul pe altul cu atata uqurinta necrWineasca sica-0 imputa mereu eresii. In vorbirile ce le adresa aces-tor apolinari, e atata iubire de oameni i atata durere!cintinde refeclua iubirii, ca nu cumva cel ce e ichiop saologeascd, ci mai ales sd se vindece). «Aral& cd lu cu su-flet curat vrei sd impcirtdveisti s2 altora binele ce-1 ai tosingur*: «Aruncd dulcea undild a compdlimiri ,si cercetdndcu ea addncurile sufletului, scoate din prdpastia pieirii gre-Felile ce se ascund acolo>'. Si dand ca exemplu pe Paul,ca el n'a asvarlit asupra nimanui blesteme, §i nici defa.'i-mari, qi nici anateme, ca.' ci altfel niar fi caqtigat lui Dum-

qi

§i ca

www.dacoromanica.ro

AL ADE1TARURILOR BISERICII 821

nezeu atatea popoare §i cetati, ci mai ales s'a umilit§i a lasat sa-1 bata, §i sa fie batjocorit de toti, iar elle vorbea prietenos, Indemna ruga dupa acestexemplu Inchie: «Sa urmarn acestei pilde, la aceasta vä In-demn §i pe voi dimpreund cu voi pe mine, Daca tu daijudecata de osandire asupra unuia care e Inca viu, tu lucreziimpotriva lui Dumnezeu, fiindca tu scoti din Imparatia luiDumnezeu pe unul care se poate Inca Indrepta. Iar daca emort, atunci faci i mai mare fall de lege, pentru ca elacum sta sub judecata poporului judecator, §i e un lucruca'ra minte sa dai tu Invatatura ce trebue sa faca Dum-nezeu, acela care singur cunoa§te masura puterilor §i ma-rimea credintei fiecaruia>.

Cat de adanc adevarate si din ce iubire crWineascasunt pornite cuvintele acestea! Daca ar fi urmat bisericain totdeauna Invatatura aceasta a marelui dascal, cate fra-mantari zadarnice n'ar mai fi avut loc, cat sange catfoc, ar fi lipsit sa turbure pacea bisericii §i s'arunce bat-jocura pe. capul ei! Dar aka, abia dupa cativa ani, Insu0Hrisostom a fost constrans5 cu atata neomenie, de ne-demnul patriarh Teofil al Alexandriei, sa arunce anatemaasupra unui mort, asupra marelui Origene! Hrisostom n'afacut-o si a cazut, §i a . murit in exil, necalcanduii nicicuvantul nici inima.

(Va urnia)M. P.

qi

ysi

ai-i ai-i

www.dacoromanica.ro

REHM EA.NATISTIL 1110EILOR PRE SF. SCRIPTURA.

(Vezi Biserica Ortodoxl Romank Anul XXXI-Iea No 6)..

Astfel sunt si astfel se prezint astazi Iudeii cu respectulSi fanatismul lor religios In mijlocul tuturor natiunilormantului, on unde s'ar afla. Ei iubesc si respecteaza cuun fanatism demn de toata lauda sfanta Scriptura si totce apartine religiunei. Ei adore si apoteozeaza tot ce ea cu-prinde si tot ce vine si li se prezinta ca apartinand, de-curgand, sau fiind in legatura cu cele ce cuprinde sfantaScriptura si religiunea. Ei fac toate acestea cu credinta fermaca invatatura cuprinsa In codicele lor sacru, le da viatasi ii pastreaza ca poporul ales si favorisat de Dumnezeuin mijlocul tuturor neamurilor pamantului.

Pentru aceasta ii vedem cu o astfel de iubire, respectsi fanatism fara margini, caci sunt conscienti de avanta-giile si binefacerile ce be au din aceasta iubire pentru sf.Scriptura si tot ce este religios. Pentru aceasta ingrijesca o 'Astry intacta si ne alterata si astfel a o reproduce incultul si rugaciunile lor. Pentru aceasta ingrijesc a nu seface nici o schimbare intru nimic. Pentru aceasta in cufanatism ca sd se pastreze pururea curate si astfel sd sereproduce de toti credinciosii in rugaciu. nile lor si on decite on citesc Scriptura spre a se edifice moralminte.Pentru aceasta in si pretind ca nimeni sa nu schimbe ni-mic, nimeni sa nu atinga acest deposit sacrosanct al lor!

* *Dar dace dela aceasta iubire fara margini, dace dela

acest respect si fanatism excesiv al Iudeilor pentru sfanta

S,I

pd-

www.dacoromanica.ro

RE3P. §I FAVATISMUL IUDEILOR PENTRII SF. SCRIPTURI 823

Scriptura qi religiune trecem, sa vedem, cum se petreclucrurile in lumea cre§tina, dela inceput, trebue sa recu--noWem qi sa marturisim ca este deosebire, ba chiar de-osebire mare.

Au fost timpuri de glorie si preamarire In viata lumiicrWine, cand credincio0i a5a de mult iubiau credinta Sicartile ce o cuprindeau, in cat 10 puneau chiar qi viatapentru ele. Aceasta iubire insa a ramas ca o virtute stra-buna, la care ne referim adesea. A ramas pentru not creq-tinii de astazi ca o admiratiune la care dorim a ajungecand este vorba a ne indemna la bine si la iubire deDumnezeu; dar astazi lucrurile stau cu desavar0re altfel.

In zilele noastre locul iubirei Si al respectulu; care sf..Scriptura i religiune pare a'l fi luat indiferenta .5i raceala,pe alocurea chiar dispretul, ura §i derisiunea. Despre fa-natism religios, despre cult qi adorare a tot ce este 0apartine sfintei Scripturi Si religiunei in genere, nu maipoate fi vorba, cleat ca despre virtuti creOne, cari, dacen'au disparut cu desavar0re, sunt insa cu totul rare 0mai nu se mai vad.

** *

Purtarea aceasta a cretinilor din zilele noastre esteinexplicabill §i in acelas timp nedreapta, sub toate punc-tele de vedere, Si on cum ar vol s'o judece cineva.

Este inexplicabila, caci dad. omul In lumea aceasta estedator a se ferl de rau, a'l uri §i a'l evita din toate puterile-sale, ca ceva nedemn Si vatamator, negre0t ca el este da-tor a iubi qi a face tot ce este bun qi de folos. Deci darnu se poate explica o astfel de afitudine de indiferifitkTaceala §i ura catre Invatatura cuprinsa in sfanta Scriptura,care nu ne povatueqte decat la bine qi la tot ce ne estede folos, atat in viata aceasta, cat i in cea viitoare din-colo de mormant.

Purtarea aceasta este nedreapta, caci invatatura cu-prinsa in sfanta Scriptura este invatatura credintei noastre

www.dacoromanica.ro

824 RESPECTUL FANATISMUL MURMUR

crqtine. Ea covarqeqte toata invatatura ce a putut omulsä conceapa prin geniul Si puterile sale. Ea este invataturadivina. Iar cre§tinul fiind indiferent fata de ea, sau despre-tuind'o, savarqte un act cle cea mai mare nedreptate, caciel despretuqte qi urWe, tocmai acee4 ce trebue sa iubiasca, sa respecte qi sä adore, pentru a se inspira d'acolocu lucruri la can el prin propriile sale puteri n'a putut a-junge niciodata, dar pe care Dumnezeu, in marea qi ne-inarginita sa iubire de oameni, le-a descoperit prin insu0Fiiul Sau, Domnul nostru Iisus Hristos, pentru a noastramantuire.

Si cu drept cuvant. Prin revelatiunea evangelica, omuls'a tnvrednicit sä vaza lumina cea adevarata despre totce trebue sa creada qi sa marturiseasca aci pre pamant. Aceasta revelatiune i-a facut cunoscut tot ce trebue sä for-meze crezul sail, in viata sa pioasa qi religioasa. I-a facutcunoscut tot ce trebue sa tie despre Dumnezeu, despresine §i despre aproapele. I -a descoperit cum sä se poarte-qi ce trebue sä faca in aceasta lume, spre a'qitoate datoriile sale care Dumnezeu, care semenii sai Sicatre sine, spre a fi pre parnant fiinta morala, chip a-semanare a lui Dumnezeu, cel ce l'a creat.

Prin revelatiunea evangelica omul a fost ridicat la dem-nitatea de fiu al lui Dumnezeu, dupa har qi adevar. Prinea a fost ridicat la adevarata demnitate de om, coroanaa creaturilor; qi tot prin aceasta revelatiune, s'au pus a-devaratele baze ale vietei sociale intre oameni, ca ei sätraiasca Intre danOi ca frafi ai aceluia,si parinteDumnezeu.

Si daca lucrul este aqa, atunci cum trebue a fi numitapurtarea acelora cari primind toate binefacerile acestei in-vataturi in societatea moderna,caci tot qi toatacivilisatiunea cu care ea se falqte astazi nu'l datoreqte decat ideilor creqtine,ei continua, de sigur, din anume porniri interese nu numai a nu respecta, dar a dispretui

implini

qi

ysi

,s1 fii

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRPTVIIX 825

chiar a insults dumnezeeasca Invatatura a revelatiunei e-vangelice ? Credem ca daca am calificat de inexplicabila Sinedreapta aceasta purtare a unor astfel de crqtini, am.Intrebuintat cel mai dulce qi cel mai slab epitet, de oarecunii ca acWia merit cu desavarqire alt nume, numenecinste.

Dar este ceva mai mult.* *

Revelatiunea evangelica adusal oamenilor de Insu§i FHA].§i Cuvantul lui Dumnezeu, a salvat qi a regenerat orenirea.Pe fiecare zi se simte in toate pantile, unde ea strabate,foloasele ei binefacatoare, qi cu toate acestea in sanul a-cestei societati, care primeqte a se numi cu numele de-onoare al Celui ce a descoperit oamenilor aceasta invata-tura §i religiune, in sanul ei, se vad membri can despre--tuesc qi nu respecta tnvatatura credinta al card nume11 poarta!!

Este o stare de lucruri cu desavar§ire anormala. Pur-tarea acelor membri ai societatei creqtine, este blamabiladin toate punctele de vedere. Ei sunt liberi, de nu voescmai mult a fi creqtini, sä aiba orice credinta ar vol, sa aibaon Si ce fel de convingeri religioase le-ar placea, pot chiarsä n'aiba nici o convingere, nici o credinta, pot sa fie ateiqi necredincioqi, dar sä traiasca in sanul societatei creqtine,sa beneficieze de toate darurile binefacatoare ale acesteiInvataturi, pe deoparte, iar pe de alta sa fie inimici nem-pacati derazatori ai ei, aceasta este nedrept ca sa nuzicem necinstit chiar pervers Si criminal.

Din norocire insa numarul acestora este mic, qi socie-tatea 4i desaproba qi despretuWe, on de ate on ei voesca se arata necuviincio§i fats de Invatatura de credinta,care formeaza painea cea sere fiinta a societatei creqtine.

Dar daca din norocire numarul derazatorilor Si al ne--credincioqilor in sanul societatei crqfine este mic, e trist-ea tot aqa de mic este, daca nu mai mic, numarul a-

de

§i

§i

xi

www.dacoromanica.ro

826 REbPECTUL §I Fitts ATISMUL IUDEILOR

"celora cari sä iubeasce cu caldura si cu fanatism invata-tura credintei, sfanta Scriptura si religiunea. Apoi iarasitrist este ca foarte mare e numarul acelora cari, desi nuurasc invatatura credintei, desi nu sunt ostili sau vrajmasiei, sunt insa indiferenti, si par a fi legati de ea numai cunumele for de crestini pe care 11 poarta. Negresit, martu-risim aceasta cu parere de rau, dar trebue sd marturishnadevarul. In intreaga biserica crestina, grosul credinciosilortraesc aproape straini de cuprinsul invataturei de credinteal religiunei al carui nume poarta. Majoritatea for suntindiferenti. Mai tuturor le lipseste caldura credintei, iubi-rea, respectul si devotiunea cu care .ei trebue sä fie tot-deauna alipiti de credinta si religiunea in care s'au nas-cut, In care traesc, in care se pretind el cred, purtandnumele ei si pe care trebue se o marturiseasca din toatainima, din tot cugetul si din toate puterile, cu inima sicuget curat.

Negresit ca aceasta stare de lucruri, care se vede inintreaga lume crestina este o stare rta si ingrijitoare, darastazi astfel e majoritatea credinciosilor crestini, cu oarecare deosebire In diferitele biserici, cari poarta numele luiHristos. Grosul for sunt cel putin reci si nepasatori fatede revelatiunea evangelica, fata de religiune si de tot ceea cuprinde.

* *Dace privim in trecutul vietei crestine pentru a urmari

iubirea, respectul, devotiunea si fanatismul credinciosilorpentru sfanta Scriptura si religiune, constatam ca ele auvariat in diferite timpuri.

Dela timpuri glorioase de prea marire, dela iubire sifanatism lard margini care credinte si religiune, adeseas'a trecut la cealalta extremitate, cazand in indiferenta, urasi chiar dispret. Apoi se mai vede, ca chiar in entusias-mul general, chiar in apogeul iubirei si al fanatismului,n'au lipsit necredinciosii si derizatorii. Dar ceea ce este

11

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCR' P TURA 827

Imbucurator e faptul constant ca n'au lipsit niciodata iu-'bitorii si adoratorii cei adevarati si devotati; n'au lipsitniciodatd aparatorii sinceri si zelosi, cari insufletiti si in-calziti, de caldura credintei celei adevaratd, au aparat'o dintoate puterile, contra tuturor atacurilor. N'au lipsit nicio--data aceia cari sa'si pund chiar si viata pentru invatatura,care a scos pre om din intuneric si din umbra mortii; n'aulipsit niciodata credintei, care a luminat cu adevaratsi lumineazd pre tot omul ce vine in lume cu lumina ce-teasca, cu lumina divine plina de dar si de adevar I).

* * *Astazi iubirea respectul si fanatismul religios se poate

zice ca variazd, mai mult sau mai putin dupe cum cre-dinciosii crestini apartin uneia sau alteia din bisericele cres-tine. Noi vom examina aci, negresit In trasuri genericeaceasta iubire, devotiune si pietate religioasa, In cele treimari ramuri cari alcatuesc intregul arbore al crestinatatei.'Le vom examine la credinciosii celor trei mari biserici siconfesiuni ce alcdtuesc intregul edificiu al lumei crestine.Le vom examine In lumea crestine ce apartine bisericein fruntea careia se aft' Papa, in lumea crestind asa zisd

Romano-catolicd. Apoi In lumea crestind protestanta si Iniirma in lumea crestind care apartine bisericei crestineortodoxe a Orientului, careia apartinem si not Romanii.

Vom cauta a veded cum sta iubirea, respectul, devoti-unea si fanatismul religios la fiecare din aceste trei mari.confesiuni sau grupari de credinciosi precum si deosebirelece se observe intre dansele in privinta acestui respect siiubire care sfanta Scripture si religiune. Vom insista Insamai mult asupra bisericei crestine ortodoxe a orientuluisi in deosebi asupra bisericei noastre crestine ortodoxeTomane.

** *

Crestinii asa numiti Romano-catolici, in fruntea cat-or&

1) Comp. Joan I, 4 §i urmatoarele.

.zelosii

www.dacoromanica.ro

828 RESPECTUL §1 FANATISMUL IUDEILOR

se afla pastor suprem si cap bisericesc episcopul Romei,,cu numele de Papa si mare pontifice, sunt In generepiosi si reverentiosi. Ei creel cu pietate si religiositate Inbiserica si religiunea lor. Asa in cat pietatea si religiosi-tatea, unite cu un respect deosebit sunt o nota caracte-ristica a credinciosilor acestei biserici, dela mare pana lamic, In toate straturile sociale. Si este o nota bunk, carenu arare on merge, pentru foarte multi, pana la iubire sidevotiune desavarsita, unity chiar cu fanatism.

Ne tagaduit, sunt putini aceia cari cunosc Scripturilesi In genere tot ce coprinde cuvantul lui Dumnezeu sireligiunea. Sunt si mai putini aceia cari sa'l mediteze,dupa cuvantul Psalmistului, ziva si noaptea 1), dar In ge-nere majoritatea for sunt familiarisati, nu numai cu Scrip-tura, dar chiar O. cu cartile de ritual, In deosebi cu sfantaliturgie.

Clericii si carturarii teologi ai acestei biserici sunt ingenere foarte atasati si devotati religiunei. Ei sunt in mareparte apostoli ai ei. Cunosc bine si Isi dau multa, silintad'a cunoaste tot ce coprinde cuvantul lui Dumnezeu sireligiunea. La fiecare din ei, dela cel din urma paraclisier.'Ana \la cardinali vezi totdeauna In mana. Scriptura, saucel putin Noul Testament. Clericii in genere dela mare-pana la mic lucreaza mult pentru a raspandi. In popor.cunostinta Cuvantului dumnezeesc si a religiunei. Poporulprimeste cu religiositate tot ce li invata representantiisfantului Altar. El indeplineste cu sfintenie si se supunecu mult respect si bunavointa la toate povetele ce i sedau In numele religiunei.

Clericii, ce este drept, lucreaza, lucreaza. din rasimteri, sinu fara folos d'a apropia pre toti cat mai mult de Cuvantullui Dumnezeu si de religiune. Ei se silesc din toate puterile-d'a face pre toti sk stie religiunea si tot ce ea coprinde.Roma a renuntat de mult si credem pentru tot deatina.

1) Comp. Psalm. I, 2 0 urmatoarele.

www.dacoromanica.ro

PSNTRU SF. SCRIPTURA 829

la vechile ei tendinte si hotatiri d'a nu permite poporuluisi credinciosilor ca ei sa cunoasca coprinsul sfintelor scrip-turi 1 Ea astazi sa sileste prin toti clericii sai, cari merg farapreget si fara murmur pana la marginele lumei ca sa insufletutulor cunostinta adevarurilor revelatiunei evangelice. Eavoeste ca toti sä cunoasca tot ce cuprinde religiunea si totce ordona biserica. Ea voeste ca toti sä cunoasca chiar si tot,ce se refers la ritual. netagaduit clerul bisericei romane,transformat in apostoli si misionari in toate straturile socie-tatei romano-catolice si pretutindeni in lume, spre a faceproseliti, are mare merit. El a lucrat si lucreaza mult ingreaua sa misiune sacerdotala apostolica si misionara.lasand la o parte rezultatele celor doua din urma Inde-letniciri, clerul acesta ca sacerdotiu al bisericei papale, a re-usit sa apropie mult pe credinciosii acestei biserici, pentruca ei sä cunoasca, pe cat este posibil, cuvantul lui Dum-nezeu coprins in sfanta Scripture si urmeze cu pietate,silindu-se a'l aplica In viata de toate zilele. Clerul acesteibiserici, a reusit, negresit, spre marea sa mangaiere simultumire sufleteasca., sa vada pe credinciosi, dela marepans la mic, fare deosebire, venind la biserica cu carteasa de rugaciune, dandu'si astfel fiecare seama prin sineInsusi, de ceea ce se savarseste in biserica uride este ve-nit a se trichina si rugs lui Dumnezeu.

Un alt merit pe care 11 au credinciosii acesteifern deosebire de treapta socials, dela mare pans la mic,fie bogat sau sa.'rac, cult sau incult este ca. ei cu totii,dace nu sunt patrunsi de coprinsul religiunei sunt con--stienti si patrunsi de respectul ce se cuvine religiunei sibisericei. Ei cu totii isi arata acest respect In toate

for si on de ate on este vorba de invaturile sipreceptele bisericei si ale religiunei. Nimeni nu vazutnici odata sa is In batae de joc, sau sä persifleze co-prinsul scrierilor sfinte sau Invataturile bisericei si ale re-ligiunei, afara numai de aceia cari pe fata, pentru anume

biserici,

*i

sal

www.dacoromanica.ro

830 RESPECTUL §1 FANATISMUL IUDSILOR

cauze sail interese, s'au declarat inamici ai bisericei §i aireligiunei. Aci. numai ateii qi necredincio§ii hotariti 1§i daupe fate ideile qi necredinta lor, dar atunci unii, ca ace§-tia rup on ce legatura cu biserica. Asupra unora ca a-ce§tia biserica Romei a avut qi are o deosebita luare a-minte, §i ideile for vatamatoare §i periculoase pentru cre-dincio§i totdeauna au fost stigmatizate, ba chiar s'au luat §imasuri asupra celor ce le-au profesat, cari nu arare orin'au fost in spiritul tnvataturei religiunei cre§tine. Iar dacepe alocurea astfel de idei periculoase au adus vatamarecredintei §i pietatei religioase §i au scos din sanul bise-ricei pe multi, Biserica Romei s'au ingrijit sa Invinga toatepiedicele, pentru rca raul sa nu ia proportiuni man §i da-unatoare. Ea nu arare on s'a silit sa compenseze ork cepierdere prin ademenirile la care se Indeletnice§te in sanulsocietatilor cre§tine eterodoxe pentru ea Si prin propaganda,religioasa sa caute a compensa acele pierderi.

Or ce s'ar zice, netagaduit este ca §i clerul qi credin-cio§ii acestei biserici, cand este vorba de iubirea, respec-tul §i veneratiunea credintei §i a religiunei, cum §i de a-titudinea for fate de sfanta Scriptura §i Cuvantul lui Dum-nezeu, trebue a marturisl adevarul ca ei cu totil sunt pa-trun§i de respectul §i veneratiunea ce li se cuvine qi cutotii se silesc a le arata in tot timpul, in tot locul §i latoata ocasiunea.

Poporul este reverentios fata de biserica, §i de tot ceapartine ei Si religiunei, §i nu este nici o clasa de oameni,sau vre un strat social in sanul acestei biserici, cari salipseasca dela acest respect §i reverenta. Mai nimeni, nuse vede ca prin atitudinea sa, a§a din chiar senin, sa per-sifieze sau sa ia In ras, sa sfideze §i sa batjocureascaceea ce sfanta Scriptura Si religiunea invata.

Netagaduit iara§i este ca intru aceasta are mare meritclerul acestei biserici care a §tiut sa exercite o a §a, in-fluenta §i tnraurire asupra credincio§ilor, in cat sa. ti fac6_

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 831

pc toti supusi, devotati si reverentiosi catre Invataturasfanta a bisericei si A religiunei, si sa fie totdeauna pusila index aceia cari au Indraznit a o ataca intr'un modsau In altul.

Cu privire In deosebi la sfanta Scriptura si Invatatura decredinta se poate zice c5 aceasta biserica dela separatiuneaei de crestinatatea cea adevarata a Bisericei lui Iisus Hristos,ea a fost foarte vigilenta, ba chiar cea mai vigilenta si nus'a dat In Lauri chiar d'a intrebuinta mijloace nepermisesi ne ertate de invatatura blandului Iisus, dar numai casa salveze credinta, asa cum ea o credea si o Intelegeasi cum voia sa o impund tutulor.

** *

Credinciosii bisericilor protestante, multe in adevar sidiferite Intre dansele, sunt, se poate zice cei mai apro-piati de sfanta Scriptura. Aceasta In mare parte, ca eimai toti socotesc ca singur si unic izvor de credinta nu-mai sfanta Scriptura. Ei Isi bazeaza pe ea toatA credinta,toata pietatea si toata Invatatura religioasa si bisericeasca.Ei vor ca toate sä le sprijine numai pe sfanta Scriptura,dar si aceasta inteleasa de cei mai multi, far5. nici uncriteriu normativ, ei in mod cu desavarsire liber si inde-pendent, mai totdeauna dup5. Intelegerea libera, dupe price-perea si chiar . dupa vointa a fiecaruia.

Negresit aceasta este caracteristica speciala a acestorbiserici cu diferitele si multiplele for confesiuni, dar nuaceasta voim a discuta si examine aci. Cu privire la su-biectul ce tratam, aceea ce ne intereseaza si ne preocupa,si aceea ce aflam la credinciosh acestor confesiuni, mai latoti, far5. deosebire, de sectA, este ca la ei toate treptelesociale si In orf ce conditiuni si stari s'ar afla, au cu totii oeducatirme bisericeasca serioasa, dela mare panA la mic.Sunt foarte familiariati cu sfintele Scripturi. Le citesc sile cunosc mai toti. Sunt foarte atasati de ele si de totce priveste religiunea si ritualul. In deosebi ritualul bise-

www.dacoromanica.ro

832 RESPECTUL $1 FANATISMUL MDE1LOR

ricesc, redus, precum este stiut, la multe din sectele pro-testante, pang. la cea mai simple expresiune, dar asa cumeste, credinciosii it cunosc, lsi dau seama de el cu totii,barbati si femei, ba chiar si copii. Cu un cuvant se poatezice ca credinciosii diferitelor secte protestante sunt ceimai atasati de sfanta Scriptura si ritual bisericesc, si itcunosc mai bine de cat credinciosii on carei dintre cele-laite biserici si confesiuni crestine.

Apoi aceea ce se mai observe la credinciosii acestorbiserici, este ca ei, cu tot spiritul for de liberalitate inmaterie de credinta si religiune, precum si de a intelegesi explica fiecare asa cum voeste si chiar, nu arare ori,cum ii convine sfanta Scriptura si tot ce apartine cre-dintei si religiunei, ei cu totii sunt reverentiosi, au respectde tot ce apartine bisericei si religiunei, si le respectadin convingere. Ba ce este mai mult nu arare on suntchiar fanatici in respectul for care ele.

Nimeni, nici °data dintre credinciosii acestor confesiuninu'si permite a iesi din marginele bunei cuviinte, sau sälipseasca dela respectul cuvenit sfintelor Scripturi si pen-tru tot ce apartine credintei si religiunei, Sunt se poatezice foarte respectuosi si cuviinciosi, sunt cu totii patrunsica se cuvine si trebue sa se respecte tot ce -apartine cre-dintei si religiunei si au un deosebit respect pentru santaScriptura singurul izvor de credinta., al religiunei crestinedupe marturisirea for de credinta.

Am cunoscut foarte multi protestanti apartinand la di-ferite directiuni si confesiuni. Am cunoscut si din aceiape cari multi ii credeau ca sunt cu desavarsire emanci-pati de credintele si convingerile religioase, mai ales caerau profesori universitari, la facultatile de liter; filosofie,drept si medicine, dar marturisesc cal am admirat atitu-dinea for demna si cuviincioasa fata de sfanta Scriptura,fate de credinta si religiune. Adesea on vorbeau cu mult

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 833

entusiasm qi caldura, §i multi sustineau sfanta Scriptureadevarurile credintei cu fanatismu chiar,Cu un distins profesor de filosofie din Lipsca, profesor

care facea fala §i gloria acelei universitati Si pe care multi,mai ales dintre Romanii ce 1 i faceau studiile acolo, 11credeau, Si poate chiar 11 cred de ateu, am avut o insem-nata discutiune asupra unor locuri din evangeliile delaMatei qi Marcu. Ei bine marturisesc, ce era un credinciosconvins. Aver, o cunoqtinta serioasa qi aprofundata a sfin-telor Scripturi qi a religiunei creqtine. Am admirat pietatea§i religiositatea sa. Am admirat respectul reverenta sapentru ideile qi credinta cre§tina. Dar am admirat maimult de cat .toate fanatismul cu care_ le apara. Admira-tiunea mea era cu atat mai mare, cu cat vedeam o astfelde atitudine la un profesor universitar, cunoscut de totica cel mai distins profesor de filosofia materialists. Multmia dat de gandit qi atunci qi dupe aceea atitudinea sa.Multe idei qi reflexiuni mia sugerat cand vedeam pe fi-losoful materialist, consumat in qtiinta., aparand cu atataentusiasm §i fanatism sfanta Scripture, autoritatea qi va-loarea ei de credinta.

Am adus acest exemplu ca sa se vada cat respect auadevaratii oameni de qtiinta pentru sfanta Scripture qi re-ligiune, qi ca sä se vada de ce idei sunt inspirati cei maidistinsi representanti din lumea protestanta.

Drag. Demetresou.(Pa

qi

qi

semi).

www.dacoromanica.ro

0 SERBARE BISERICEASCA.

La 10 Octomvrie a. c. a avut loc in Iasi, la sfantatropolie, o frumoasa serbare bisericeasca, sfintirea para-clisului din palatul metropolitan.

Serbarea aceasta a avut un caracter eminaminte biseri-cesc. S'a savarvit fara cel mai mic caracter de oficialitate.S'a servit fara, nici un fel de trimbitare si Invitatiuni, cinumai In fata acelora pre cari pietatea for religioasa viiubirea de cele sfinte i-a indemnat a lua. parte.

Cu toate acestea a lost o serbare mare si impunatoaresub multe raporturi, vi se Impunea prin caracterul ei deadevarata serbare pioasa si bisericeasca, cum sunt toateserbarile ce se savarvesc la Iasi, si in deosebi la aceasfanta Metropolie.

Dar serbarea a avut un caracter deosebit vi o insem-natate mare pentru istoria acelei sfinte Metropolii vi aIerarhului ce o arhipastorevte. Ea venea a desavarvi operacea grea si anevoioasa pentru care a hicrat mult I. P. S.Mitropolit Parthenie, dela suirea sa pe scaunul arhipastoralal acelei sfinte Metropolii. Sfintirea paraclisului complectaopera de restaurare ce s'a efectuat In cei vase ani ai ar-hipastoriei sale, reedificarea vi prefacerea radicals, a pala-tului metropolitan cu paraclisul sau. in acelas timp, actulacesta se desavkvia In ziva cand inaltul vi distinsul IerarhImplinea anul al 60-lea al etatei sale.

Me

ySi,

www.dacoromanica.ro

SERBARE BISHRICFAECA 835

In aceasta zi dar scumpa I. P. S. Sale s'a facut sfintireaparaclisului din palatul metropolitan, ambele rezidite sirestaurate radical, cu multe anevointe si greutati, pe carinumai rabdarea si puterea de rezistenta a I. P. S. Sale aputut sä le Invinga, pantru a duce lucrul la bun sfarsit, asacum se cerea si se cuvenea pentru demnitatea si podoabasfintei Metropolii a Moldovei si Sucevei, care astazi, pelanga-o catedrala frumoasa si monumentala, are si un maret sifrumos palat In care se cuprinde, un paraclis, care Incu-nuneaza totul prin frumusetea sa.

In cerc dar restrans si cu desavarsire bisericesc s'a facut-sfintirea paraclisului, oficiind I. P. S. Sa Metroriolitul Mol-dovei si Sucevei D. D. Dr. Partheniu, P. S. Episcop alRamnicului, Noului Severin, D. D. Dr. Atanasie si P. S.Sa Arhiereul Ghenadie Bacaoanul, vicarul acelei sfinte Me-tropolii, cu clerul catedralei metropolitane. La oficiul sfin-tirei raspunsurile au fost cantate de psaltii sf. Metropolii,jar la liturghie de corul ceremonial. Asistenta se compuneadin clericii ieseni si personalul administrativ eparhial. Mai-erau pe langa cati-va credinciosi, DI. loc.-colonel C. Langa,subsemnatul, Dl. Profesor si Pictor G. Popovici, carele apictat paraclisul, si Dl. G. VAntu, defensor eclesiastic, careleIntamplator s'a aflat in acea zi In Iasi.

Cu ocasiunea sfintirei s'a depds In sfanta mass urmato-rul act comemorativ:

REGATUL ROMANIEI

gin numele Tatalui si al Fiului si at Sfantului DuhTreimea cea-de-o-fiinta si nedespartita* In care not

Sfintei Biserici autocefale ortodoxa. Romane de R-a-sarit, ne botezam si credem, pentru ca sa ne facem fii simostenitori ai Imparatiei cerurilor, adunatuneam astazi Inacest nou palatresedinta metropolitans a de Dumnezeupazitei Eparhii a sfintei metropolii-.Moldovei si Sucevei, Inziva de 10 Octombrie, anul mantuirei una mie noun sute

Biserica Ortodoxii Romani. 8

u

cre-tinii

www.dacoromanica.ro

836 o SERBARE BISERICEASCA

sapte, al XLI al glorioasei dinastii si domnii a iubitoruluide Hristos Majestatea Samarele si inteleptul nostru Reg-eCarol I; a prea gratioasei Sale sotii si a noastra DoamnaMajestatea Sa Regina Elisabeth; a augustului sau nepotiubitorul de HristosAlteta Sa Regaid Principle Ferdi-nand, mostenitorul Tronului Tarei noastreRomania; astralucitei Sale sotiiAlteta Sa Regald Principesa Maria

a bine credinciosilor si mult dragalasilor Lor fii Principii:Carol, Elisabela, Maria fi Nicolae; Presedinte al consiliu-lui de MinistriDimitrie A. Sturdza; Ministru de Culte siInstructiuneSpiru Haret.

Eu umilitul robul lui DumnezeuArhiereul ParthenieS. ClinceniMetropolit Moldovei si Sucevei, dupa ce amluptat si lucrat neobosit, ziva si noaptea, In tot timpulcelor XVI ani de 'Astoria mea ca Episcop Eparhiot laDunarea de. Jos, ca sä vad inaltat cu mandrie acel palatEpiscopal din orasul Galati, si cu ajutorul Celui Atot pu-ternic, sä sfintesc in ziva de 8 Septembrie 1901, Paraclisuldin El.

Voind Dumnezeu ca, In ziva de 8 Februarie 1902, sa'miincredinteze 'Astoria acestei de Dumnezeu pazite Eparhiia Moldovei si Sucevei, nu putin am ostenit pentru a ridica

aici in Iasi, In curtea sfintei metropolii, pe temeliile ve-chiului palat metropolitan, un nou palat maret, pe careYam inaugurat la 8 Februarie 1905, c5.nd m'am si mutatIn el.

acum inaltand, cu sobor liturgic, psalmi si cantari delauda, m'a invrednicit Dumnezeu ca sa sfintesc astazi, cuharul sfantului si savarsitorului Duh, acest Paraclis-Orto-dox Intemeiat in acest palat si inchinat tot vechei sarba-tori «Duminica Tuturor Sfintilor», pentru aducerea in-transul a jartfei celei-fara-de-sange, spre ertarea pacatelorsi asezarea noastra a tuturor in cortul dreptilor, asistat siajutat de P.P. S.S. Arhierei : D. D. Dr. Atanasie Miro-nescu Episcopul Ramnicului Noului Severn', Ghenaa'ie Geor-gescu Bacaoanul vicarul acestei sfinte metropolii si Clericiicei de fata, cart cu religiositate au servit santa si Dum-nezeiasca liturghie, Impreuna cu mine si au semnat acestact comemorativ, pentru ca sa fie spre lauda neamuluinostru romanesc, acum si pururea si In vecii vecilorAmin.

si

ySi

ri

www.dacoromanica.ro

0 SERBARE BISERICEASCA 837

Facut si iscalit in rerdinta metropolitans din Iasi, as-tazi In 10 Octombrie anul mantuirei una mie noun sute§apte, a qasezecia aniversara dela na§terea mea din 1847

al §aselea an al pastoriei mele de Metropolit Moldoveisi Sucevei.

t PARTHENIZ Metropolit Moldovei i Sucevei-1* ATANASIE Episcop Eamnicului Noului Severin

GIIENADIE BACAOANUL Vicarul sf. Metropolii Moldovei

Econom. Stavrofor St. lonescu eful Cancelariei MetropolitaneDr. Dragomir Demetrescu Lt. Colonel C. Langa

Prof. la Facultatea Teologica din BucurestiEconom. Stavrofor P. Savin Director Seminarului Veniamin

Costache din IasiGh. Vtintu Defensor Eclesiastic. Econ. Stavrofor Gh. Carp Re-

vizor Eparhial. Econ. Stavrofor C. Stamate Protoiereu Jud. Iasi.Econ. Stavrof. Gh. Popovici Protoiereu Jud. Neamtu. Econ. Stavr.V. Chirilescu Protoiereu Jud. Suceava. Econ. Stavr. V. PavelescuProtoiereu Jud. Botosani. Econ. Stavr. C. Petrovici Protoiereu Jud.Dorohoiu. Econ. Stavr. I. Mitescu Presedintele Consistorului Epar-hial. Econ. Stavrof. Al. Serban Membru in Consistorul Eparhial,Econ. Stavrof. Gh. Florescu Registrator in Cancelarie.Gh. Popovici Pictor Profesor. Arhim. Eremia Iliescu Mare Ec lesiarhPreot I. Mitru V. Martian Arhid. Metropoliei A. Varlaam Diacon

Cezarie Diacon. Gh. Grigoriu Protopsalt Mitropoliei.

Dupa terminarea sfintirei qi a sfintei liturghii, I. P. S.,Sa Mitropolitul, cu P.P. S.S. Lor, episcopul Ramnicului qiArhiereul Ghenadie, cu clerul liturghisitor si cu toti ceice au asistat la aceasta serbare, s'au pogorIt In sala cea,mare de mancare §i aci s'a servit o adevarata agapa du-h ovniceasca, cate o prescura la fiecare §i un paharutde vin.

Aci inaltul Ierarh luand paharul, foarte emotionat amultumit lui Dumnezeu ca l'a invrednicit sa ajunga a sfintlfrumosul paraclis qi a Indemnat pe toti a ura sanatate qiindelunga inzilire M. Sale scumpul qi marelui nostru RegeCarol I, pe care, a zis, nu trebue sal uitam nici odata la ru-gaciunele noastre. I. P. S. Sa a terminat cuvintele, sä

§i

tr3.-

www.dacoromanica.ro

838 0 SERBARE BISERICEASCA

iasca M. S. Regele cu augusta gratioasa noastra Doamna.qi Regina Elisabet; sä traiasca Alteta Sa regala principeleFerdinand, mWenitorul tronului, Alteta sa regala pTinci-pesa Maria, cu binecredincis4i for fii intreaga dinastie..La aceste cuvinte corul metropolitan a cantat imnul regal,ascultat de toti cu pietate religiositate, stand in picioare.

A luat dupa aceea cuvantul P. S. Atanasie, episcopulRamnicului, felicitand pe inaltul Ierarh al Moldovei qi a-ratand meritele, zelul §i ra.vna sa pentru binele Si prospe-ritatea sfintei noastre biserici §i pentru Casa Domnului.P. S. Sa incheind cu cuvintele sa traiasca lntru multi anicu deplina sanatate spre a lucra mai departe, corul aintonat: Multi ant trdiascd.

Ina It P. S. Sa viu miqcat de frumoasele cuvinte ale P.S. Episcop Atanasie, i-a multumit §i a felicitat sfa.nta noas-tra biserica care are in numarul ierarchilor sai episcopide valoarea §i pietatea P. S. Episcop al Ramnicului, pecare l'a numit podoaba a sf. noastre biserici. Ia urat sä-natate a inchinat cu cuvintele: Sa -traiasca intru multiani, la care corul a intonat: Multi ani tritiascd.

Au mai cuvantat: D-1 Locot.-colonel C. Langa, P. Cucer.iconom Stefan Ionescu, §eful cancelariei. Pictorul Popoviciqi P. Cucer. iconom Pavel Savin, Directorul Seminaruluittoti exprimandu-i admiratiunea §i aducand urari de sana-tate distinsului Ierarh care conduce astazi cu atata dem--nitate vrednicie sf. Metropolie a Moldovei Si Sucevei.

Astfel s'a terminat aceasta frumoasa §i mareata serbarebisericeasca, dupa care intreaga asistenta iu I. P. S. Sa,cu inaltii prelati Si clerul liturghisitor a luat loc in fatabisericei catedrale qi In fata palatului metropolitan, undes'au fotografiat.

** *

Terminand cu aceste randuri in mod sumaric darea deseamy despre aceasta frumoasa serbare bisericeasca, amsocotit potrivit ca, Incheind cele privitoare pe ea, sa.

§i

§i

ala-

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

0 SERBARE BISERICEALCA 839

turam o dare de seams a domnului profesor si pictorPopovici, asupra picturei ce a executat In acest paraclis,insotind'o si de oare cari reflexiuni, pe care mi le-a inspi-rat privirea frumoasei picturi pe care a executat'o acesttalentat pictor al neamului nostru.

Iata cum se exprima, in darea sa de seams.

Pictura Paraclisului Metropolitan Iasi.In altar.Pe bolts, in marime naturals. este reprezentata Maica Domnului cu

Pruncul in brate §ezand pe nori si incunjurata de peste 120 serafimi.Pictura imiteaza mozaicul.lntreg tabloul este racut pe un fond albastru mat (stans) stra-

ba'tut de razele ce tmprejmuesc icoana- Maicei Domnului.Nici un serafim nu samana cu altul §i fiecare in o situatiune

deosebita, aparand disparand printre nori.'Aurul nu s'a intrebuintat la decoratiune, ci s'a imitat din coloare.La marginea bollei, unde este braul in forma de arc carele se-

para altarul de interiorul capelei, sunt imitate in mozaic cu motivebiserice0, tasuturile noastre. Iar pe marginea acestui brau dinspreinterior este scris pe o bands in trei limbi: evree§1e, romcine#e §igrece§le glasul tunetului tau in roata".

Sub braul care incunjura in sens orizontal tabloul Maicei Dom-nului, brau, care pare a fi 1n sculpture (caci pictura imiteaza incolori toate reliefurile, ca sa se creada ca ar fi sculpturi), sunttrei tablouri cuprinse in chenare ale carora desemn si coloratiunecen4e ne aduc aminte pielea de carpe.

Aceste trei tablouri reprezinta: pe Sfintii Trei Ierarhi; pe Dom-nul Hristos in scaunul arhieresc, avand in dreapta pe MaicaDomnului §i in stanga pe Sf. Loan Botezatorul; cel d'al treileareprezinta pe Sin /ii 2rei Diaconi.

Desemnul acestor icoane este barbarizat in stilul iconarilor ne-practici de arta, cari pretind ca barbaria artei for ar apartine sti-lului bizantin.

Pictura imiteaza mozaicul.De jur imprejurul paretilor, este imitata o draperie de coloare ros-

cata. Doua cruci zugravite in mozaic complecteaza pictura altarului.De a dreapta si de a stanga amplei sunt pictati doi serafimi,.

imitand mozaicul.

si

si

www.dacoromanica.ro

840 o SERBARE BISERICEASCA

In interiorul capelei :Pe bola in jurul luminatorului de forma octogonica, este cons-

,truita o stea cu opt ramure, dupa laturile octogonului, decoratecu un desemn imitand relieful baghetelor de ipsos. Coloarea ra-murilor stelei este galbue strabatuta de un desemn in zig-zaguri,de coldare cenu§ie.

Steaua este zugravita pe un fond albastriu vanat in latime cade 25 centimetri conturand i marginele celor patru mari basso-relievuri imitate in pictura (de culoarea ipsosului) §i care orna-menteaza toata bolta cap elei. Ele sunt dispuse in forma de cruce.

Aceste basso-relievuri reprezinta :1) Sfanta Treime; 2) NWerea Domnului; 3) Invierea; 4) Botezul

Domnului.Pe la cele 4 parti ale boltei sunt 4 medalioane reprezentand pe

evangeli0 cu simbolele lor,Pictura imiteaza basso-relievurile colorate i sunt imprejmuite de

ornamentatii avand aparenta unor decoratiuni in ipsos lipite pe bona.De a dreapta intrarei in Paraclis este zugravit sinodul de Iasi, in

care Petru Movila citWe cartea sa, avand un gest de acuzare.De a stanga intrarei se afla conciliul dela Nicea, in care sunt

reprezentati 318 parinti. Ace0a se pot numara. Pe primul planeste Sf. Nicolae lovind pe Arie (dinspre marginea tabloului de langaintrare), jar in mijloc se afla Sf. Spiridon stringand caramida, dincare apa cade in jos, focul se inalta in sus §i lutul ramane in mana.

Ambele conciliuri sunt pictate in colori stanse ca §i cum s'arprevedea prin ceata, Si imiteaza mozaicul.

Deasupra u§ei se afla Adormirea Maicei Domnului in stilul ico-naresc, avand inscriptia deasupra arcului ce limiteaza partea su-perioara a tabloului: Intru adormire lumea nu o- ai parasit deDumnezeu nascatoare.

Sub acest tablou deasupra u§ei este capul lui Hrist incununatde spini, murind pe cruce.

lath' in dreapta §i stanga upi pe acela§i perete se afla portre-tele M.M. L.L. Regele i Regina, avand aureole in jurul capetelor§i portretele I. P. S. S. Metropolityl Iacob Stamate, fundatorul pa-latului Metropolitan i al I. P. S. S. Metropolit Parthenie S. Clinceni,restauratorul acestui palat.

Pictura in genere este in afara de aceea ce se obi§nue§te prinbisericile noastre. Am vrut sa fac un pas in directiunea unei artemonumentale cu caracter local, in vederea unei arte biserice0 ro->maneasca avand inspiratiunea sa introduc genul basso-relievului,

www.dacoromanica.ro

0 SERBARE BISERICEASCA 841

nepracticat pans astazi in arta picturei din toate timpurile, ca sainlocuiasca arta sculpturei pe care biserica noastra nu o admite lainfrUmusetarea ei.

Aceasta inspiratiune este a mea §i am convingerea ca prin rea-lizarea ei, arta romaneasca nu va intarzia de a fi imitata. Dar pen-tru aceasta trebue sä multumesc libertatei de gandire qi executarece mi-a acordat-o I. P. S. Mitropolit Parthenie. Greclele de formace sunt in picturi, sunt lasate necorectate inadins spre a nu faceprea izbitoare o arta noua fata de vechea pictura, pe care o lau-dam de stramopasca, in timp ce ea ne este adusa de pictorii A-toniti, cu toate imperfectiunile unei arte archaice.

Constructiile s'au faeut direct pe perete, fara uzul cartoanelor Sia unui plan stabilit a priori.

Toata pictura am facut-o singur.Jrnamentatiile sunt zugravite cu mana libera si nicidecum cu

tip arul.Pentru executarea acestor luctari am intrebuintat 2 ani si, 8 luni..

Gh. Popovici.

Netagacluit pictura paraclisului metropolitan este cevanou si deosebit in arta noastra picturala bisericeasca, pre-cum nu numai D-sa se exprima, dar precum poate vedeaorice cunoscator.

In pictura noastra, bisericeasca, pang astazi, mai totiartistii pictori s'au silit sa imiteze, sau pictura bizantina,.la care putini au putut ajunge abia prin oare care razea o imita, sau pictura atonitica, pe care foarte multi,.daca nu mai toti au ajuns a o schimonosl chiar, crezandca o imiteaza si mai bine, sau au pictat, dupd modele,transportandu-se In sfanta noastra biserica, picturile bise-ricilor maxi, greaca, latina si ruseasca, cars, precum sa stieau reusit sä imprime picturei si celorlalte arte frumoaseintroduse in biserica un caracter national si adesea on local, sau in fine au pictat asa cum le a venit In gand sicum i-au putut ajuta puterile si talentele for picturalebisericesti.

Dl. Profesor si pictor Popovici, In pictura paraclisului incestiune s'a format un plan si a urm&it un ideal. El a.

www.dacoromanica.ro

S42 o SERBARE )313ERICdASCA

voit sa imprime picturei bisericesti un caracter si o nuantadeosebita de cele deja in uz. El a voit sa apropie picturabisericeasca de genulpicturei executata de talentele pic-torilor nostri nationali, si in realizarea idealului sau a tinutsa respect e prescriptiunile traditionale bisericesti. D-1. Po-povici a voit sa puns primele inceputuri si sa indrumezepictura in bisericile noastre, catre o pictura proprie a bi-sericei romane, unde figurile pictate, iar nu reproduse safie apropiate cu nuanta si trasurile for caracteristice defigurile ce vedem in neamul nostru.

Intru aceasta, nu stiu daca Dl. profesor si pictor Popovicis'a inspirat oarecum dela raposatul pictor Grigorescu si indeosebi dela monumentala sa pictura aflata In biserica dinsfnta monastire Agapia, cea pictata de el. Aci se vadprimele inceputuri vadite despre o astfel de pictura In bi-serica Romans, pictura bisericeasca adica cu nuanta propriesi nationals, deosebita de iconaritul strein de mai Inainte.Aceasta tendinta devine pronuntata si mai mult in picturaexecutata de Dl. Popovici; iar basso-reliefurile sunt, con-ceptiune proprie a Domniei Sale, si se vad pentru intaiaoars introduse la noi.

Nu putem aecat sa felicitam din inima pe D-nul pictorPopovici pentru monumentala si maestrita sa opera dearta ce a executat paraclisul palatului metropolitan dinIasi, dar nu este mai putin adevarat si trebue ca si insusiD-sa s'o marturiseasca, ceea ce de altfel a si facut indarea de seamy niai sus aratata, ca.' tot impulsul si tot in-emnul catre .ceea ce a facut, l'a avut dela I. P. S. Me-tropolit al Moldokrei si Sucevei D.D. Partheniu.

Drag. Demetrescu.

In.

www.dacoromanica.ro

EVANGELIASEU

VIATA $1 INVETATURA DOMNULUI NOSTRU

IISUS CHRISTOSODUPRE CET PATRU EVANGELIFI; NSA IN §1R0 CHRONOLOGICO §1 PARAPHRAZATA.

DE

MELCHISEDEC EPISCOPUL DE ROMANU.

(Urmare. Vezi 4Biserica Ortodox Roman., anul al XXXI-lea, No. 5).

3). Intre acestea servitorii pu0 ca sa prinda pe Iisusuimiti de 'cuvintele privirea lul pOte temandu-se depoporii, nu a cuteclatil nici unulu sa puna mana pe

cand re'ntorsii la-cei ce ii trimisese, intrebati fiind:pentru ce adusa dupre ordinu» ei au respunsil,

ca an fost opriti de puterea cuvintelor lui: «Caci nol, di-ceati ei, nu am mai auclitil nici unit omil care O. graescaasa intelepte Si frumose cuvinte, precum a graitit omultiacesta). Atunci Phariseil cu mania mustratil: chucumva Si vol y'ati inqelatil a crede in cuvintele lul cele a-magitorel Nu videtl vol ca nixie dintre personele notabili

dintre Pharisel nu punii nici unit pretti pe vorbele lul;ci numal poporulti de josti, teranimea acea ignoranta §iblestemata sä uita in gura lui»? Voindu Sinedriulu numalde cat sa condemne pre Iisus, unulti din Metnbri, Nicodem,

Si,

nu

'iati

sdu

pi si

da;

Paa

www.dacoromanica.ro

'844 EVANGELIA !At

carele convorbise Intru o nopte cu Iisus, li s'a opusU, cli-cendU: «legea nostra nu condemna pre nime nejudecatil.Trebue mai anteiii cerceta, constata vinovAtia siapol a da sententia asupral». La acesta Intimpinare a luiNicodem, colegil lul au replicatil plinl de necazil: «Se vedeca -si to esci galileanii, de ilit aperl; cercA scripturile siveT videa, ca din Galilea nu a esitil prophetil*.Opositia lui Nicodem a fost asa de puternica, in cat Si-nedriuld s'a spartil fa'ra a mai putea discuta pentru con-demnarea lui Iisus. Sera Iisus s'a retrasn in muntele olive-

unde a petrecutu panA dimineta.

§. 38. Continuarea predicei lei Iisus, ,s-i a dispulei stilecu Phariseii, in templulii lerusalimului, carii cduta di in-tinde curse (Ioan VIII).

Adoua cli de dimmetA a revenit Iisus in templu, si se-explica acolo scripturile poporului, care s'a adunatii

multime, IndatA ce s'a invetA in templu.Carturaril si phariseii, spre a's1 putea forma noue argu-mente contra lul Iisus, isi planuescU de ale pune in nece-sitate sA exprime vre-o socotintA, carea sa 136ta fi con-traria sea legei lul Moysi see legilor romane. Spre acestilfinit aducu ei la densulu o mulere ce comisese, dupre cjisalor, IntrebA, ce socote elu a se face cu ea ?SA se urmecle ore cu ea dupre legea lul Moysi, carea le-giuesce a se ucide cu petre faptuitoriulil de asa crima ?AcestA Intrebare o propusera ei cu scopti, ca de va res-punde Iisus, ca sa se urmeqe dupre legea 1u1 Moysi,salupota invinovati la procuratorulii romanil, ca pre unti cAl-

romane, care nu invoian pedepsa morteilath cercetarea si confirmarea procuratoruluT; era de varespunde ca sa nu se ucidA mulerea: atunci salil declarepoporului ca pre unit dispretuitoriii alit legel lui Moysi. Iisus,precum si alte dati a refusatit de a se face judecatoriii

a'i

lor,

ca elu

adulteriu, lilt

inaciintiatti

catoriii-de-legile

www.dacoromanica.ro

VIATA INVETATURA LUI 11SUS CHRISTOSU 845.

in questiuni lumesci, dinteanteiti nu voia a le da nicl unnrespunsil, ci plecanduse in josil scria cu degetulii pe pa-mentii, pi:Ste ca spre ale da sä intelega ca elu nu interceluare aminte la intrebarea lor; dar vecjindul ca ei staruenumal de cat al audi socotinta, se scula si le disc: «Celtice este intre voi castu acela sä arunce mai anteiii cu pe-tra asupra eiD ; apoi drasi plecanduse giosil continua a scriepe pamentil. Ispititorii, temanduse ca nu staruindil maimultu cu intrebarea lor, Iisus sä denunta cumva vitiurilelor de care IT mustra consciinca, folosindu-se de atintireapriviret lul Iisus in pamentil, se retrasera unuln cate unul,incependa de la cei mai superiori pana la cel mai inferiors;si asa femeea acusata remase singura, stand in midloculupoporului Inaintea lui Iisus. Atunci eln ridicandu-se, discacusatei: «muiere! unde stint acusatoril ten Nu te a con-demnatti nime dintre ei*? Ea a respunsii: <mime, Domne».«Daca nime din acusatori nu te a condemnatii, continuoIisus, cu atata mai pugin te voila condemna en, ca unuluce nu stint judecatoriult. vostru. Mergi deci la casa tea,si inceteza de a mai pecatui).

Iisus din nail reincepu predica sea catra poporii:stun lumina lumel: celti ce va urma inveteturei metenu va remanea intru intunereculti ignorantei, ci va avealumina cea viii-facetere, carea lumineza privirele spiritului$i face fericirea Phariseil la acesta au obje-ctatil: fiind-ca to ensuci marturisesci despre tine ca estilumina lumel, acesta marturia nu este valabile). Res-puns'a Iisus: «de si en ensumi marturisesca despre mine,totusi marturia mea este adeverata: pentru ca numal etb,sciii ca am venial trimisil dela Dumnedeu, si ca Tarasiatria sa me intorcil la celu ce m'a trimis; era vol nu pu-teti Wag fici marturi despre acesta, pentru ca vol nu scitide unde am venitti si unde am sa me ducn. Marturieledupre care voi judecati se marginescil numal la lucrarile

§I

«Eft

6minilors.

www.dacoromanica.ro

846 EVANGELIA

-ominesct, era nu si la cele mat pre sus de omil; si mar-turia ce eti dan despre mine tocma se atinge de nisceobjecte care covirsescti sfera judecatet ominescl. Dar despreadeverulti marturiei mele ye putett si voi convinge din aceeaca despre elu marturisesce si Tata. lu cerescil prin putereace mi-a clatil de a face intre vol semne care intrecil pu-terile ominesci. Si. in legile vostre se zice Ca marturia datade &Sue persone se primesce de adeverata. Prin urmarevoi trebue sa credeti cuvintelor mele chiar dupre formelepazite la judecatile vostre. Despre missia mea avett &tiemarturii: una a mea, carea sum marturti oculara despreceea ce ye graescil, si alta a Tata lut meu, carele mi-adatii puterea sea de a lucra in numele lut». Phariseit,-prefacendu-se ca nu intelegu, ,intreba. pre Iisus: «unde esteTatalu ten»? Eiji le respunde: «voi nu puteti cunosce preTatalii met", fiind-ca nu me cunosceti pre mine; dacam'ati cunosce pre mine, att cunosce si pre Tatalii. meti.(Aceste cuvinte le grata Iisus in acea parte a templulutunde era vistieria bisericesca, si nu cuteza nime sa'hiprinda, caci nu sosise timpul5 patimilor lui). trasi a re-

Iisus catra Phariset si capitenit: «EU amu sa mere'ntorcil de unde amu venitil; va veni timpulu cand mevett cauta, ca sä ye ajutti; dar vett muri intru necredintasi in pecatele vostre ce ye urmarescri, spre a ye aducepedepsa lul Dumnedeti; unde mere] eu not nu vett pu-tea veniD. Phariseit, cal-it se sileati a restalmaci spre reutote vorbele lut Iisus, diceau intre sine: «se vede ca eluare de scop a se sinucide, de dice, ca unde se va duceelu not nu nom putea merge. Iisus continua: «dorintelevostre stint atintite cu totulti numai la lucrurile lumesci,si despre cele mai presus de lume nu voiti a sci. Eu dimmat pre sus de fume, si ye vorbescii lucruri mat pre sus delume, dela care atarna mantuirea vostra cea eterna. Dar'spre nenorocirea vostra nu voitt sa credeti cuvintelor mele:

SAO

petite

www.dacoromanica.ro

VIATA st INVETATURA LUI IISUS CHRJSTObU 847

de aceea v'am disc, ca veti muri in pecatele vostre».Deci ilu lntrebara: «cine esti tip? Iisus le respunde: «Enstun aceea ce v'am spus la Inceputulti cuvintarei, si caresi acum vi o declarn. Multe stint de graitil qi de judecattiasupra Impetrirel si necredintei vOstre; dar adeveruln nuare nevoid de multa vorba; Celu ce m'a trimisil este en--susI adeveruln, si eu graescil in lume ceea ce amu auclitndela densuln». Phariseil Anse, orbiti de reutate, nu voiansa Inte lega' ca. Iisus le vorbia despre Tatalu cerescn, care"IA trimisese in lume. l7is'a for Iisus: «dupa ce yeti indicape cruce pre Fiiulii ominescii, atunci yeti cunoqce ca enstimi aceln asteptatti de vol, si a tote cele ce fact.' si

graescil eu nu stint dela mine, ci dela Tataln, carele m'aInvetatii ce se facu si ce se graescii. Tataln carele m'atrimisn nu me lasa singuru, ci'ml std intru ajutorin, pen-tru ca en tot-de-una facn cele placute lui». Aceste graindnIisus, multi ail creclufil intru elu, cara cari adresanduseIisus, le a (list]: «de yeti remanea statornici intru Inve-Vetura mea, conformandu-ve viata vostra cu ea, ca ade-verat, yeti fi invetecel al mel, qi .veti cunosce adeveruln,Si adeveruln ye va elibera de sub domnirea pecatuluiin carea voi ye aflati». Phariseil, spre a reci credinta po--poruluI in Iisus erasi sa incerca a perverti intelesul cuvin-telor lui: «Noi stintem urmasI al lul Abraam, celn bine--cuventatn. de Dumneden, prin urmare nor chiar de ori-ginea nostra siintein liberl, era nu sclavl: cum dar cjicitu: yeti fi liberi ? au dora nor suntem sclavii cuiva! Res-puns'a «ve asigur, ca tot cell"' ce face pacatulii,este sclavulti pecatuluI. Precum deer sclavuld nu este par-ta§n la driturile fiilor, §i la bunurile casei domnulul sen,de care se indulcescii fiii lul; aqa si voi numal atunci yeveti invrednici bunurilor pregatite de Dumne4en dreptilor,-cand prin Invetetura fiiului lui Dumnellen intru adeverilIre veti elibera de sclavia pecatelor ce ye domnescii.

ySi

www.dacoromanica.ro

848 EVANGELIA SECT

ca ye trageti din Avraam, si ye place a ve lauda cu o-rigina vostra; dar faptele vostre nicl -de -cum nu semankcu ale lul Avraam. Elu era temetoriii de Dumnecleii sinu facea nimanui reil; vol din contra, cautatI sa ma ucidetT, numaI pentru ca Invetetura mea nu se potrivescecu plecarile cele rele care ye domina. Invetetura mea esteadeverata, pentru ca en Invetii pre ominT asa cum m'ainvatatu Tata meil; era voT ve opuneti eT, pentru caTatalu vostru asa ye Inyata sa. facetID. Phariseii se pri-faceati a nu MO lege ca. Iisus numesce tata alu for pre

si replicara: cTatalti nostru estre Avraam).DecI a ciisa for Iisus: dDe ati fi vol fiiI luT Abraam, atT.urma virtutilor lul; voT Anse cautati sa me ucideti pentruca ye spunil adeverulil ce mi l'a comunicatil Dumne4eilLAbraamil nu a avutil asemine fapte. Vol faced lucrurile,altuia, care este adeveratulii vostru tata.». el: A-fail de Parintele nostru firescil Abraam, not nu avem altotata, de cat pre Dumnecleil, caruT ne lnchinam; cacT .nustintem pagan' InchinatorT de idoliD. De ar fi Dumnecleiltatalu vostru, de ati fi vol adeverati Inchinatori al luT,.

kn'atT iubi; pentru ca di am venitil in lume trimis deDumne4en; si inyetetura ce eu propunil nu este a mea,ci a luT. Vol nu putetT Intelege cuvintele mele, pentru elreutatea \rostra nu ye las'a a ye patrunde de ele. Volconduced de Tatald vostru diavolulu, si Are place a implinidorintele lul. Elu a fostil omucidil anca. dela Inceputulitlumel, si s'a abatut dela adeveru; pentru aceea el urasceadeverulii, si tot este numaT minciuna si Inselaciune, incat ela nu pote sa graeasca de cat minciuna, ca unulnce este principiulii minciunel. Cauza dar pentru carea nucredetT vol mie este, ca eu ye graescil adeverulii era volsiinteti inspirati de spiritulil celu reii alii Tatalui minciu-neTdiavolulil. Seu demonstratT ca Invetetura mea esteretacita; seil daca.' ea este adevarata primiti-o. Daca vole

diavolulu,

Ye-

la

Pia'ati

www.dacoromanica.ro

VIATA I TNVETATURA LUI HMIS CHRISTOSt 849

atT fi adeveratl inchinatori aT lul Dumnedeii, precum qicetT,atT asculta graiurile lui Dumnedeil, pre care eu vi le a-nuntti; dar- vol nu sfmteti stimatorT de Dumnedeil, si pen-tru aceea nu voilT a asculta Inveteturele date de elti».Respuns'ail PhariseiT cu insulta: «Nu avem not ore drep-tate, cand te calificamti de uritoria alii legeT nostre, sinebunil numindu-te Samarinenil si Indracitu»? Eti nu stunnebunii, li replica Iisus; ci insulta vostra asupra mea pro-vine numaT din aceea ca stimedii pre Tatalu mea si im-plinesc voia lul. Eu nu voescu a me apera contra insul-telor vastre, pentru ca ell nu am venit ca sa'ml agoni--sescil gloria dela orninT. Dumneden este acelil ce va spri-jini dreptatea mea si va judeca faptele vostre. Ve asigur,ca cine va priori invataturele mele si'sT va conforma viatasa cu ele, se va invrednici de o fericire eterna». Iisus aexprimatti figuratil ideea fericirel eterne, prin cuvintele:-«nu va videa mortea in viacT». PhariseiT lean cuvinteleaceste literalminte, spre a'si face pretextti de all insultaerasi, si IT replica: tacum cun6scema ca in adevaril estiIndracitil. Tatalu nostru Abraam, acelu Imbunatatitil, deaseminea tots muritil; era tu dici, ca celuce va urma Inveteturele tele nu va gusta mortea In vealCine esci tu de te puT mai pre sus de cat Abraamil siprophetiT ? Nu cumva cutezi a te crede pal mare de cateT, laudandu-te astfeliti»? Iisus le respunde: 4daca eu en-sumT m'asil face maT mare de cat Abraamil, o aseminemarire nu ar avea nici o valOre; dar acesta marire mi oa data ensusT Tatalu meti, pre carele vol flu c,licetT a fiDumnedeulu vostru; cu tote ca cunosceti. Eli Anseilu cunoscii, fiindca am venitil dela elii; si dac5 asil diceca cunoscii asu fi minciunosu ca si vol. Si tocmapentru ca flu .sciti, de aceea si facil voile lul. Ca sa scit/vol ca eu cu adeveratil shm maT mare de cat Abraamparintele vostru, ye spurrii, ca acela a dorita sa veda ye-

prophetii,au

null

www.dacoromanica.ro