Religia/religiozitatea la români - 1 (Religie vs. Știință)

Curs de Psihologia religiei

Prof.univ.dr. Alin Gavreliuc (UVT)

Religia – religiozitatea la români – o analiză critică din perspectiva diagnozei

sociale • Surse:

– Studii sistematice pe eșantioane naționale reprezentative:

• Facultatea de Sociologie și Asistență Socială – Universitatea București: Proiectul STISOC - Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.

• http://cursuri.sas.unibuc.ro/mcs/wp-content/uploads/2012/09/1-STISOC2010_Raport-de-cercetare.pdf

• IRES: http://www.ires.com.ro/arhiva/studii

Proiectul STISOC - Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.

• Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul dintre cele mai mari din Europa şi nu pare să se îmbunătăţească.”

• "În comparaţie cu alţi europeni, românii deţin un stoc de cunoaştere ştiinţifică mai scăzut, fiind deci mai puţin «alfabetizaţi» din punct de vedere ştiinţific“.

Exemple ale ”stocului” de cunoaștere științifică

• În 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, ci doar bacteriile.” 66% dintre români au răspuns greşit, convinşi fiind că antibioticele combat atât virusurile, cât şi bacteriile.

• În 2009, România se situa pe primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie de 3% în Uniunea Europeană.

• “Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului”,

• 34% dintre românii chestionaţi cred că nu e adevărat că genele tatălui determină sexul copilului, iar 31% nu ştiu.

• 35% dintre respondenţi au afirmat că „dacă bem apă după o persoană infectată cu HIV/SIDA este foarte probabil să ne infectăm şi noi.”

• Publicul românesc prezintă unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european : doar 1 din 7 români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă."

• Paradoxal, românii manifestă, pare-se, "un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (circa 1 din 2 români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetărilor ştiinţifice).“

• Mulţi români cred în eficienţa homeopatiei şi o consideră ştiinţifică, dar foarte puţini o folosesc. 95% dintre români declară că ei cred în Dumnezeu, dar abia jumătate dintre ei cred în existenţa iadului. Iar "un nivel ridicat de cunoaştere a faptelor ştiinţifice (măsurat prin cel puţin 10 răspunsuri corecte, din 13 posibile pe scala cunoaşterii ştiinţifice) coexistă cu un nivel ridicat de credinţă în influenţa zodiilor.“

• …

• "Totuşi“ “, aceste atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauză la metodele, valorile şi realizările ştiinţei."

Știință vs Religie • Populația adultă a României are unul dintre cele mai înalte niveluri ale

credințelor şi practicilor religioase declarate.

• Populația României este caracterizată de niveluri ridicate de credință şi practică

religioasă declarată. În context european, România se află printre primele țări

europene ca proporție a celor care merg cel puțin o dată pe lună la biserică şi a celor

care declară că se roagă zilnic. Din punct de vedere simbolic, românii percep în mai

mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de

practicare a religiei; un loc intramundan, mai mult decât o unitate de credință.

• 60% dintre români exprimă acordul cu afirmația conform căreia „Ne bazăm viața

prea mult pe știință și nu destul pe credință; aproximativ 4 din 5 români cred că

„Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de știință”, şi 2 din 3 români cred că

biserica nu greșește niciodată în ceea ce spune.

• Cu cât credința religioasă este mai puternic structurată în jurul unor entități

supranaturale, şi cu cât practicile religioase sunt mai frecvente, cu atât este mai mare

probabilitatea ca stocul individual de cunoaștere științifică să fie mai sărac.

• Cei care au un nivel crescut al structurării credinţei religioase în jurul unei ontologii

supranaturale au în mai mare măsură atitudini defavorabile faţă de ştiinţă. Acelaşi

lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel

ridicat de educaţie școlară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o

atitudine mai favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică.

Stocul cunoașterii

Stocul cunoașterii / PIB

Stocul cunoașterii - Metoda experimentală – înțelegere

Superstiții vs credință

”Norocul”

Superstiții

Credința

Credința

Credința - dinamica

Rugăciune

Stocul cunoașterii vs ”credință”

Religie vs știință

Beneficiile științei

Beneficiile științei

Beneficiile științei

Beneficiile științei