COSTUMUL FRANCEZ N VREMEA RENASTERIICONDITII DE DEZVOLTARE n Franta, devastata in secolul al XV-lea de Razboiul de 100 de ani,Renaaterea a aparut ca un fenomen mai tardiv,in secolul al XVI-lea, folosind experienta Italiei, cunoscuta direct prin campaniile militare din peninsula, iar productia artistica s-a concentrat in jurul curtii regale.Mobil~ francez~, secolul al XVI-lea, Paris, LuvruCadrul artistic n statul francez, in care regalitatea isi continua opera de centralizare, s-au construit indeosebi palate (castelele de pe rul Loara, palatele de la Fontainebleau si Luvru), in care traditia artei medievale nationale franceze s-a imbinat cu unele sugestii italiene antichizante. n comparatie cu stilul Renasterii italiene, cel francez se deosebea printr-o impodobire mai bogata, ceruta de viata de la curte, cu sculpturi figurative, reliefuri marunte ca o dantela pe fatade ca si pe mobilier, ceramica etc., corespunznd inca gustului gotic de ornamentare vibrata a suprafetelor.Idealul de frumusete era cel al Renasterii italiene, cunoscut in nordul Alpilor prin lucrarile artistilor manieristi, grefat pe cel traditional, gotic. Nudurile din picturile si sculpturile scoliide la Fontainebleau puneau in valoare nu robustetea, ci eleganta si gratia, prin alungirea trupului si subtierea incheieturilor (Diana,atribuita lui Jean Goujon, nimfele pictate de Franois Clouet)Jean Clouet, Regele Carol al IX-lea,1565, Paris, LuvruCARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUICostumatia curtii franceze trada oscilatia acesteia intre reprezentarea rangurilor inalte prin costumul de tip spaniol aristocratic si exprimarealibera a vitalitatii sugerata de moda italiana a Renasterii. Crusta rece a matasurilor si podoabelor de pret lasa sa se vada totusi ceva dintrupul viu gtul si decolteul, iar mersul femeilor era mai degajat, fara a ascunde pantofii. Sculptural, trupul era modelat ca si in Italia, involume largi, regulate, cu contur rotunjit, gratios, dar cu suprafete mai rigide, sustinute,la fel ca in Spania, de corset si de srme.Pictural, costumele erau ceva mai colorate dect in Spania, cu tonuri deschise, de floare. Materialele folosite erau de obicei matasuri sicatifele italiene.COSTUMUL BRBTESCErau evitate exagerarile spaniole, pantalonii nu erau sustinuti pe perne, ci erau sau foarte scurti sau lungi pna la genunchi si strmtipe picior.Jean Clouet, Regele Francisc I,cca. 1528, Paris, LuvruCOSTUMUL FEMININFata femeilor avea forma de inima, conturata de rulourile parului imbinate in unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi chip. Miscarea era reluata de gulerul inalt, apretat, ridicat la spate in jurul decolteului, si apoi de fusta sustinuta pe solduri de un cerc de srma in forma de roata.Corneille de Lyon, Gabrielle de Rochechouart,cca. 1574, Muzeul Cond, Chantilly