MÄRZREVOLUTIONPRIMĂVARA 1848 - VARA 1849

Revoluția de la 1848 în Germania

CAUZELE REVOLUŢIEI :

Economice (create de înfrînarea progreselor economiei capitaliste de către regimul absolutist)

Socio-politice (nemulţumirea burgheziei, muncitorimii şi ţărănimii datorită lisei drepturilor politice şi revenirii la absolutism)

Naționale (nevoia de unire a statelor fărămiţate).

CERINŢELE REVOLUŢIONARILOR GERMANI:

libertăţi economice, sociale, politice, dar şi din dorinţa de a participa la conducerea ţării şi unificarea Germaniei.

Faţa de Franţa, apare pentru prima dată scopul naţional.

DESFĂȘURAREA:

A pornit din statele din sud şi a ajuns în 15 martie la Berlin, capitala Prusiei, cînd au loc demonstraţii populare.

Regele Frederic Wilhelm al IV-lea aduce armata, dar poporul se apără pe baricade.

După 3 zile de lupte grele, regele cedează. Se formează o Adunare Naţională Constituantă.

Pentru a se înfăptui unificarea Germaniei, se constituie o adunare a reprezentanţilor poporului german, care a fost denumită Parlamentul de la Frankfurt, după oraşul unde şi-a desfăşurat lucrările.

Acesta votează Constituţia pentru întreaga Germanie şi oferă coroana regelui Prusiei, care o refuză, pentru că nu vrea să domnească conform unor principii democratice.

A refuzat-o , despre care spunea că ”vine din noroi”.

Muncitorii din Berlin încep din nou lupta în iunie 1848. Guvernul burghez şi regele aduc trupe care înăbuşesc sîngeros insurecţia.

Este dizolvată Adunarea Naţională Constituantă.

Regele Frederic Wilhelm al IV-lea trimite trupe şi spre alte zone din Prusia cu populaţie răsculată.

În primăvara lui 1849 Marx Engels şi alţi revoluţionari comunişti sau democraţi au încercat să reaprindă scînteia revoluţiei.

Parlamentarii de la Frankfurt sunt împrăştiaţi cu forţa, fără rezultate imediate.

IMPORTANȚA

Revoluțiile de la 1848 au dat semnalul deșteptării naționalismului european, fiind cunoscute de aceea și sub denumirea de "primăvara popoarelor“. 

 Deși înăbușite, revoluțiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul creării statelor naționale în Europa.

Modelul instituțional preconizat de acesta a fost însă aplicat mai tîrziu, în sistemul bismarckian.

MULTUMESC PENTRU ATENȚIE !

NASTAS DAN, FIN 1409 G