Rentabilitatea comercială

1

CUPRINS

INTRODUCERE...4

CAPITOLUL I

ABORDAREA TEORETIC PRIVIND RENTABILITATEA FIRMEI

1.1. Abordarea general privind rentabilitatea.....6

1.1.1 Rentabilitatea i profitabilitatea......8

1.1.2. Lichiditatea i solvabilitatea......9

1.2. Analiza indicatorilor utilizai n exprimarea rentabilitii9

1.2.1. Analiza indicatorilor absolui..11

1.2.1.1. Profitul..12

1.2.1.2. Marjele..14

1.2.2 Analiza indicatorilor relativi.15

1.2.2.1. Rata rentabilitii economice16

1.2.2.2. Rata rentabilitii financiare.16

1.2.2.3. Rata rentabilitii comerciale17

1.2.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate...19

1.2.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat..19

1.2.2.6. Rata rentabilitii veniturilor.....19

2

CAPITOLUL II

METODOLOGIA DE ANALIZ A RENTABILITII CU REFERIRE LA RATA

RENTABILITII COMERCIALE

2.1.Metodologia de calcul a profitului...20

2.1.1. Analiza factorial a profitului..20

2.1.2. Analiza factorial a ratelor de rentabilitate..22

2.1.2.1. Rata rentabilitii economice....23

2.1.2.2. Rata rentabilitii financiare..27

2.1.2.3. Rata rentabilitii comerciale....32

2.1.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate33

2.1.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat......36

2.1.2.6. Rata rentabilitii veniturilor....36

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTIC A RATEI RENTABILITII

COMERCIALE LA S.C. PLUS 2 S.R.L.

3.1. Prezentarea general a societii...40

3.1.1. Scurt istoric..41

3.1.2. Obiect de activitate..42

3.2. Analiza ratelor de rentabilitate la S.C. PLUS 2 S.R.L...43

3.2.1. Analiza ratei rentabilitii economice..43

3.2.2. Rentabilitatea financiar..47

3.2.3. Rentabilitatea resurselor avansate51

3.2.4. Rata rentabilitii consumate...55

3.2.5. Rata rentabilitii comerciale...58

3

CAPITOLUL IV

CONCLUZII I PROPUNERI

4.1. Concluzii privind analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate..60

4.2. Propuneri privind msuri de cretere a ratelor de rentabilitate..61

ncheiere...62

Bibliografie...63

Anexe....65

4

INTRODUCERE

Cretererea gradului de complexitate a activitii economice a ntreprinderilor, in

contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde in procesul de conducere, care nu se poate

realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa

faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.

Integrata in activitatea de conducere a firmei, analiza economica financiara constituie un

instrument a carui utilitate este validata pe deplin de teorie, dar in special de practica economica.

Pin esenta ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercita si de

domeniul care il vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei date, a intregului complex de

cauze si factori care o determina, fapt care se realizeaza prin intermediul analizei economico

financiare.

Abordarea intregii problematici este subordonata cerintelor managementului intern al

intreprinderii, care trebuie sa asigure utilizarea eficienta a intregului potential de care dispune in

vederea sporirii rentabilitatii.

Metodologia prezentata constituie un cadru de elaborare a problematicii firmei, prin

prisma obiectivelor si scopurilor unor subiecti din afara firmei, care sunt interesati sa cunoasca

activitatea acesteia.

Ca activitate practica, analiza economico financiara are un caracter permanent,

indiferent daca se efectueaza de un organism din interiorul intreprinderii sau din afara acesteia si

nu constituie un scop in sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv. Prin analiza se ofera

solutii pentru fundamentarea deciziilor. Se poate spune ca analiza economico financiara este un

instrument util la indemana managerilor.

Telul firmelor in perioada actuala nu este numai acela de a supravietui, ci si de a

desfasura o activitate rentabila, o activitate care sa le aduca profit. Desi, se poate spune ca in

economia de piata, rationalitatea activitatii economice este finalizarea prin profit.

Am abordat aceast tema deoarece consider c analiza ratei rentabilitii comerciale este

absolut necesar pentru toi productorii, aceasta sporind capacitatea de nelegere a

complexitii fenomenelor economice.

5

Lucrarea de fa trateaz in primele trei capitole aspecte teoretice ale analizei ratei

rentabilitii comerciale, iar n capitolul patru este prezentat un studiu de caz efectuat la

societatea SC. PLUS 2 S.R.L.

Deci se poate spune c, lucrarea n ansamblul ei, nu este altceva dect o ncercare de a

contura i asigura nelegerea noiunii de rentabilitate comercial.

6

CAPITOLUL I

ABORDAREA TEORETIC PRIVIND RENTABILITATEA FIRMEI

1.1. Abordarea general privind rentabilitatea

Rentabilitatea constituie o form sintetic de exprimare a eficienei economice, care

reflect capacitatea unei firme de a realiza profit.1

Profitul este obiectivul de baz al oricrei entitiinnd cont de condiiile economiei de

pia. Pentru entitate este vital existent acestuia, fiind o necesitate obiectiv. ntreprinderile care

se dovedesc nerentabile sunt supuse falimentului. n raport cu cerinele consumatorilor n

orientarea produciei, rentabilitatea apare astfel ca instrument hotrtor n activitatea economiei

de pia. Rentabilitatea prevede obinerea unor venituri n urma vnzrii si ncasrii produciei

fabricate, mai mari dect costurile efectuate cu realizarea acesteia.

O cretere a rentabilitii este n interesul tuturor participanilor la activitatea firmei:

a) Managerii, care apreciaz performanele prin care intermediul profiturilor obinute;

b) Acionarii, care doresc pe de o parte, sa-si mreasc ctigul sub forma dividendelor, iar

pe de alta parte, sa-si mreasc valoarea de piaa a ntreprinderilor, prin

cretereaaciunilor listate la bursa. Creterearentabilitii are ca scop atingerea unor

obiective pe care acionarii si le propun in scopul creterii cotei de piaa a ntreprinderii;

c) Salariaii, au ca scop obinerea unor remuneraii mai mari intrnd in conflict cu

obiectivele rentabilitii pe termen scurt. Numai o rentabilitate pe termen lung ar putea

asigura o cretere a locurilor de munca, fapt dorit de ctresalariai;

d) Creditorii au ca scop rentabilitatea operaiuniintreprinderii, ca fiind singura care

acioneaz puterea de rambursare a datoriilor contractate;

e) Statul si organele administratei locale sunt cele care ncaseaz impozitele, ele

reprezentnd o parte din veniturile realizate de firme. Daca rentabilitatea este crescuta, se

creeaz venituri mai mari la bugetul de stat si la bugetele locale, ele venind sub forma

directa ca si impozitele pe profit, fie sub forma indirecta, sub forma de investiii si

crearea unor noi locuri de munca.

1 Lucian Buse-Analizaeconomico-financiara, ed. Economica, Bucureti, 2005, pag. 244.

7

Chiar dac maximizarea profitului nu mai reprezint, n toate cazurile, obiectivul primordial

al unui agent economic, datorit unor neajunsuri, de ordin conceptual i practice, cum ar fii

caracterul su static i neluarea n calcul a riscului, studiul rentabilitii prezint o importan

deosebit pentru analiza activitii oricrei ntreprinderi.2

Obiectivul principal al acionarilor unei firme lreprezintcreterea averii acestora, respective

creterea cotei de piaa a firmei. Creterea averii firmei recunoate rolul acestuia de principal

factor de influenta in atingerea acestui obiectiv.

O cretere a profitului ofer o orientare foarte buna a activitii managerilor, acest

obiectiv reflectnd punctual pana la extinsa producieadic acel punct in care venitul marginal

este egal cu costul marginal al ultimei uniti de produs. Daca producia este mai mica nu va

putea fi atins profitul maxim posibil iar daca producia este mai mare dect punctual in care

venitul marginal este egal cu costul marginal, atunci veniturile suplimentare vor fi mai mici dect

costurile suplimentare.

Necesitatea maximizrii profitului reiese chiar din numeroasele funcii mplinite de

acesta:3

1. Funcia de stimulare a activitii economice, ea constituie un scop fundamental a

acestuia. Pentru toi agenii economici, obiectivul principal l reprezint obinerea celui

mai mare profit, determinndu-l pe acesta s-i asume toate riscurile, anterioare

organizrii i desfurrii afacerilor n care se angajeaz;

2. Funcia de cretere economic ndeplinit de profit, aceasta reprezint principala sursa de

acumulare destinat investiiilor, viznd creterea i dezvoltarea economic, respectiv

crearea de noi locuri de munc.

3. Funcia de surs de finanare a aciunilor cu caracter social. Principala surs de formare a

veniturilor bugetare din care sunt finanate aciunile guvernamentale l reprezint

profitul.

n mod normal, cea mai mare parte a veniturilor bugetului statului este acumulat din

impozite i taxe care au ca provenien profiturile obinute de agenii economici. O

rentabilitate sporit a agenilor economici conduce n mod direct ctre o prosperitate n

domeniul social. Pe de alta parte, domeniul social poate fi afectat de o dereglare a sistemului

activitilor agenilor economici.

2Lucian Bue - Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag. 244. 3Lucian Bue- Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag. 245.

8

4. Funcia de control asupra activitii agenilor economici. Un indicator al calitii

activitii agenilor economici l reprezint nivelul i dinamica profitului realizat. O

stabilitate n timp este asigurat de un profit ct mai mare, o firm nerentabil fiind

eliminat de pe pia, supunndu-se falimentului.

5. Funcia de amplificare a bogiei poate fi utilizat pentru dezvoltare sau pentru consum,

cu ct profitul firmei este mai mare, cu att va crete averea agenilor implicai n

activitatea firmei (manageri, acionari, salariai, bnci, stat).

Pentru a indica rentabilitatea la nivelul unei firme se utilizeaz dou tipuri de indicatori:

a) Indicatori absolui

- excedentul brut din exploatare

- rezultatul exerciiului

- rezultatul din exploatare

- capacitatea de autofinanare i autofinanarea

b) Indicatori relativi (rate de rentabilitate)

- rata rentabilitii economice

- rata rentabilitii financiare

- rata resurselor consumate

- rata rentabilitii veniturilor

- rata rentabilitii comerciale

1.1.1. Rentabilitatea i profitabilitatea

Rentabilitatea se refera la capitalurile investite, ea obinndu-se din raportul dintre

profituri i capitaluri investite. Ea poate fi exprimat sub urmtoarele forme:

- rentabilitatea economic;

- rentabilitatea financiar;

9

- profitabilitatea, este calculat prin raportarea profitului din exploatare la cifra de

afaceri, ea fiind un indicator de apreciere a eficacitii vnzrilor.

1.1.2. Lichiditatea si solvabilitatea

n timp ce profitul reprezint diferena ntre venituri i cheltuieli, lichiditatea reiese din

fluxul de disponibiliti nete sau de trezorerie, rezultnd din totalitatea ncasrilor i plilor.

Lichiditatea ntreprinderii reprezint capacitatea de a face fa oportun i

economic, cu activele de care dispune, la obligaiile de plat exigibile pe termen scurt sau

capacitatea de a transforma activele de care dispune n moned, fr costuri semnificative i fr

a-i prejudicia echilibrul economic.4

Sunt cunoscute dou rate de lichiditate, respectiv:

-rata curent de lichiditate;

-rata rapid sau testul acid.

Atunci cnd solvabilitatea are valoarea 2, se utilizeaz rata curent iar atunci cnd

solvabilitatea are valoarea 1 se folosete rata rapid.

Solvabilitatea exprim potenialul ntreprinderii de a-i onora obligaiile de plat ntr-o

anumit perioad de gestiune. Solvabilitatea este o lichiditate potenial i se apreciaz prin

capacitatea de autofinanare, iar lichiditatea exprim capacitatea real de plat a obligaiilor

exigibile i se apreciaz prin cash-flow.5

1.2. Analiza indicatorilor utilizai n exprimarea rentabilitii.

Rentabilitatea unei entiti economice este exprimat printr-un sistem de indicatori,

deoarece niciun indicator sau categorie economic nu poate reflecta perfect, complex i n

4Moroan, I. Analiz, previziune i diagnostic financiar - Editura Ankarom, Iai, 1999, pag 150. 5Andochitei M - Finanele ntreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1992, pag. 105.

10

totalitate realitatea, fenomenele ori procesele economice. Fiecare exprim o latur de detaliu

concret (indicatorii), esenial, dar una integral (categoria economic).6

Sistemul de indicatori ai rentabilitii se caracterizeaz printr-un grad superior de

sintetizare, de reflectarea rezultatelor economice financiare. Ei trebuie anexai cu ceilali

indicatori ai eficientei economice, din celelalte subsisteme ce se constituie n factori ce

determin cuantumul profitului i nivelul ratei rentabilitii. n funcie de fenomenul la care se

refer, fiecare indicator are o anumit form de exprimare. Astfel, se pot exprima n mrimi

relative sub forma de mrimi medii sau de indici si se mai pot exprima n uniti fizice, valorice

sau convenionale.

Aptitudinea de a degaja rezultate monetare un poate fi judecat independent de

mijloacele angajate pentru a le obine. De aceea, analiza rentabilitii nu se limiteaz doar la

investigarea indicatorilor ei absolui, ci i a celor relativi, obinui prin raportarea rezultatelor la

mijloacele angajate sau consumate pentru desfurarea activitii respective.

Plecnd de la teoria clasic, pentru exprimarea rentabilitii se folosesc doi indicatori:

profitul i rata rentabilitii. Astfel, mrimea absolut a rentabilitii este oglindit de profit

(indicator de volum al acesteia), iar mrimea relativ se exprim prin rata rentabilitii

(indicator care msoar gradul n care capitalul sau folosirea resurselor ntreprinderii

genereaz7profit), cele dou aspecte fiind indisolubil legate ntre ele i avnd prin urmare un

caracter corelativ.

Conform teoriilor moderne, pentru determinarea rentabilitii activitilor desfurate n

cadrul exploataiilor agricole, alturi de profitul net, este necesar determinarea unui indicator

numit marja brut. Prin intermediul acestuia se poate stabili rentabilitatea fiecrei activiti sau

ramuri de producie din cadrul exploataiei agricole i, de asemenea, rentabilitatea ntregii

exploataii. Fiecare activitate poate produce prin cumularea mai multe producii primare i

producii secundare, din valorificarea crora rezult venituri. La nivelul unei exploataii agricole,

prin nsumarea marjelor brute ale fiecrei activiti n parte se determin marja brut total.8

6Mateit., BileteanuGh. Evaluareaeficienei economice, EdituraFacla, Timioara, 1986, pg. 56.

7Andochiei M. Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992, pg.172. 8Andochiei M. Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992, pg.172.

11

1.2.1. Analiza indicatorilor absolui.

Indicatori absolui evidentiaz volumul unui ansamblu de uniti sau valoarea unei

caracteristici, pe total sau pe fiecare grup i exprim starea fenomenului analizat ntr-o perioad

de timp.

Indicatorii absolui se obin n procesul prelucrrii primare prin centralizarea datelor care provin

dintr-o observare total sau parial. Ei exprim direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii

cercetate, caracteriznd fenomenul sau procesul la modul cel mai general din punct de vedere

cantitativ. Ei rezult n urma observrii i centralizrii statistice a datelor individuale de mas, fie

prin nregistrarea direct, fie prin nsumarea total sau parial a datelor individuale de acelai

fel.

Prin centralizare se stabilesc niveluri totalizatoare pe grupe de manifestri pe ntreaga

colectivitate statistic. Deci, se poate spunce c indicatorii absolui indic volumul grupelor i a

ntregii colectiviti, precum i nivelul cumulat al diferitelor caracteristici pe grupe de uniti i

pe ansamblul colectivitii.

Datele primare se exprim n uniti de msur specifice caracteristicii observate,

deosebindu-se ntre ele numai n privina ariei de cuprindere i a momentului / perioadei de

nregistrare.

Indicatorii absoluti, dei reprezint baza informational pentru oricare analiza statistic, au

o capacitate relativ limitat de descriere i de informare. Aceasta deoarece reprezint valori

definite prin ele nsele, independent de orice sistem de referint. Puterea de informare a acestor

indicatori crete daca sunt comparai cu aceiai indicatori nregistrai pentru o alta unitate de

timp sau de spaiu, sau cu alti indicatori, caz n care rezult indicatori derivai.

n concordan cu structura veniturilor i cheltuielilor din contul de profit i pierderi n

analiza rentabiliti ntreprinderii se opereaz cu urmtorii indicatori:

1. Rezultatul exploatrii (profitul exploatrii) care reprezint diferena dintre veniturile din

exploatare i totalul cheltuielilor aferente exploatrii. 9

9M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-

Jiu, 2002, pag.125.

12

2. Rezultatul curent al exerciiului (profitul) care echivaleaz cu diferena dintre veniturile

curente (din exploatare i cele financiare) i cheltuielile curente (din exploatare i cele

financiare).

3. Rezultatul excepional reprezint diferena dintre veniturile excepionale i cheltuielile

excepionale)10

4. Rezultatul exerciiului naintea impozitrii stabilit prin nsumarea rezultatului curent i a

celui excepional.

5. Profitul impozabil (fiscal) reprezint rezultatul exerciiului naintea impozitrii la care se

adaug depirile fa de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli i se scad deducerile

fiscale prevzute (reducerea impozitului pe profit n cazul reinvestirii a).11

6. Rezultatul exerciiului (profit sau pierdere)este un indicator care poate fi definit ca i profit

net, adic profitul impozabil, (fiscal) corectat cu impozitul pe profit.

1.2.1.1. Profitul

Una din zonele fundamentale de venit ce se formeaz n economia de pia o reprezint

profitul. Profitul, n accepiunea cea mai larg, reprezint ctigul sau avantajul realizat n forma

bneasca dintr-o activitate economic de cei care le iniiaz.

Cuvntul profit provine din limba latin de la verbul proficere, care nseamn a da

rezultate, a progresa. Noiunea de profit este neleasa i acceptat diferit de ctre economist prin

prisma concepiei globale ca o rezultant dintre efortul economic i efectul exprimat n veniturile

obinute.

Pentru a obine profit, n toate situaiile, veniturile totale trebuie s fie mai mari dect

cheltuielile totale. Privindu-l astfel, profitul poate fi definit ca un excedent de venituri peste

10

M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-Jiu, 2002, pag.126. 11M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu- Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-Jiu, 2002, pag.126.

13

nivelul costurilorel este diferena pozitiv dintre venitul obinut prin vnzarea bunurilor

realizate de un agent economic i costul lor, considerate ca expresie a eficienei economice.12

Profitul se prezint ca venit net al ntreprinderii, ca excedent peste costurile fcute de

unitate pentru a-i apropia ncasrile ei totale. El este o component a preului de vnzare a

bunurilor sau serviciilor realizate de firm, preul final al acestora este determinat de marja de

profit acceptat.13

Un agent economic nu poate ntreprinde o activitate comerciala fr a realiza un avantaj

n forma bneasca pentru a-i recupera cheltuielile i a obine un excedent de venit. Astfel,

obinerea profitului este scopul comun al tuturor agenilor economici. Pentru ca acest el s fie

viabil, este necesar o previzionare ct mai corect a alternativelor posibile, de evoluie a

activitilor economice. Procesul de prospectare a pieei, derularea ntregului proces de

producie, obinerea preului dorit n funcie de cererea pieei presupune o mulime de

incertitudini sau riscuri.

Din acest punct de vedere, profitul este o consecin a riscului, o recompens pe care o

poate primi agentul economic pentru riscarea capitalului sau, este rezultatul prevederii viitorului

cu mai mare acuratee dect au fcut-o majoritatea celorlali (concureni).14

Profitul poate fi privit ca un bonus al ntreprinztorului pentru riscurile care pot aprea n

desfurarea activitii economice. Profitul rezult din procesele economice sau financiar

monetare conjugate cu cerinele pieei, valoare acceptat att de ctre ntreprinztori ct i de

stat, ea fiind sursa esenial de fonduri necesare consumului i dezvoltrii.

Este important cunoaterea urmtorilor termeni pentru analiza economic a activitii

ntreprinderii:

- Profitul contabil care reprezint excedentul de venit net peste costul contabil. De unii

autori este numit profit legislativ, static si oficial. Profitul se determina ca i diferen

ntre activul din bilanul de la sfritul anului fiscal (diminuat cu obligaiile aferente).

Aportul la capitalul social operat n cursul anului i veniturile stabilite prin lege se scad

din aceasta diferen ca fiind neimpozabile, iar n funcie de specificul activitii

contribuabilului se adug cheltuielile nedeductibile prevzute de lege i alte elemente

prevzute n bilanul contabil. Acest profit calculat se numete profit legitim sau legal.

12Dobrot Nia Dicionar de Economie, Editura Economic, Bucureti, 1999, pag. 400. 13

Andronic C Bogdan Performana firmei, Editura Polirom, Iai, 2000, pag. 35. 14

Heyne Paul Modul economic de gndire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1991, pag. 207

14

- Profitul economic reprezint diferena dintre venitul total al firmei i costurile de

oportunitate ale tuturor input-urilor utilizate de aceasta ntr-o perioad de timp.

- Profitul normal const dintr-un minim de profit pe care o firm trebuie s-l obin n

scopul ca aceasta s rmn n funciune. n acest caz, venitul total ncasat este egal cu

costurile totale ale oportunitii. Se consider c un nivel normal al profitului permite

funcionarea ntreprinderii n condiiile de rentabilitate, ceea ce nseamn c pe baza

ncasrilor se poate asigura continuarea activitilor la aceeai parametrii funcionali.

- Supraprofitul este un venit net ce depete costurile totale de oportunitate. El este un

profit suplimentar, considerat n comparative cu un profit normal.

Profitul reprezint unul dintre cei mai sintetici indicatori ai activitii economice a

ntreprinderilor. El sintetizeaz aproape toat ntreaga activitate economic a

acesteia,aprovizionarea, producia, desfacerea i rezultatele din alte activiti. Analiza profitului

ntreprinderii vizeaz studierea de ansamblu a dinamicii i structurii profitului, evidenierea

activitilor i produselor rentabile, evidenierea i valorificarea resurselor interne n creterea

permanent a rentabilitii lor.

Reflectnd eforturile ntreprinderii n creterea eficienei economice, profitul este un

indicator deosebit de util n aprecierea activitii economice, ns nu suficient.15

Pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a meninepotenialul sau

etnic si economic si de a asigura o expansiune raionalinnd seama de evoluiapieii si

tendinele conjuncturale orice firma caut sa realizeze un profit suficient. Profitul reprezint

mobilul activitiloragenilor economici si se plaseaz in prim planul bateriei de indicatori ai

acesteia. Iar in consecina, analiza si supravegherea lui se face att ca diagnostic static, (fata de

valori de referinreprezint previziuni, nivele ale concurentei si nivele precedente), cat si

dinamic-strategic.

1.2.1.2. Marjele

Ca marje n nelegerea de indicatori conexai rentabilitii n analiza diagnostic se au n

vedere:

15

Gheorghe I Ana Profitul, Editura Economica, Bucureti, 1998, pag. 16

15

1. Marjele costurilor de producie stabilit ca diferena dintre preul de vnzare al bunurilor i

costul de producie al acestora.

2. Marja comercial specific ntreprinderilor din sfera distribuiei calculate ca diferen ntre

preul de vnzare a mrfurilor i costul de cumprare

3. Marja costurilor variabile care reflect diferena dintre preul de vnzare i costul variabil.

Aceasta nseamn c marja costurilor variabile cuprinde costurile de structur (fixe) i profitul.

4. Marja costurilor directe reprezint diferena intre preul de vnzare i costurile directe

(cuprinde deci, costurile indirecte i profitul). Calculat la nivel de produs, capt accepiunea de

marj de contribuie.16

1.2.2. Analiza indicatorilor relativi

Analiza documentelor financiare este folosit, n primul rnd, ca un punct de plecare pentru

redefinirea continu a strategiei firmei ct i ca un mod de anticipare a condiiilor viitoare.

Determinarea indicatorilor financiari relativi, a ratelor financiare, este o etap important

pentru analiza financiar.

n pofida bogiei de informaii pe care analiza pe baza acestor indicatori o furnizeaz,

aceasta nu este ns suficient pentru satisfacerea nevoilor informaionale ale managementului

financiar al firmei. Explicaia este dat de faptul c analiza pe baza indicatorilor financiari

relativi se concentreaz doar pe evenimente trecute17.

Prin urmare, trebuie artat ca indicatorii financiari relativi nu pot sa asigure aprecierile

definitive ale administraiei financiare a unei firme.

nsa prin descrierea evenimentelor ce au avut loc, indicatorii financiari relativi pot s

ajute la identificarea de tendine n ceea ce privete performana financiar a firmei.

16

M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analizaeconomico-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-

Jiu, 2002, pag.126 17

Hoanta Nicolae - Capitalul firmei, Editura Tribuna Economica, Bucureti, 1998, pag. 56.

16

1.2.2.1. Rata rentabilitii economice

Rata rentabilitii economice msoar performanele totale ale activitii unei firme,

independent de modul de finantare i de sistemul fiscal.

Aceast rat se poate exprima sub mai multe forme, n funcie de modul exprimare a

indicatorului de efort. ntlnim astfel: 18

-rata rentabilitii economice a activelor, cnd indicatorul de efort este reprezentat de activele

totale sau cele de exploatare. Nivelul su prezint interes, n primul rnd pentru managerii

ntreprinderii, care apreciaz astfel eficiena cu care sunt utilizate activele disponibile;

-rata rentabilitii economice a capitalului investit, cnd indicatorul de efort este reprezentat de

capitalul investit.19

De nivelul acestei rate sunt interesai, n primul rnd, investitorii actuali i cei

poteniali (acionarii i bncile), care o compar cu rentabilitatea unor alte forme de plasament

(dobnzile la depozitele bancare, ctigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.), dar i

managerii, pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnific o gestiune eficient a capitalurilor

investite.20

1.2.2.2. Analiza ratei rentabilitii financiare

Rata rentabilitii financiare exprim eficiena utilizrii capitalului propriu sau permanent

al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitii financiare prezint o importan deosebit, n

primul rnd, pentru acionari, care apreciaz, n funcie de nivelul acesteia, dac investiia lor

este justificat i dac vor continua s sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri

sau prin renunarea, pentru o perioad limitat, la o parte din dividendele cuvenite.

Managerii, la rndul lor, vor fi interesai s pstreze un nivel corespunztor al acestei

rate, pentru a-i putea pstra poziiile i a putea realiza criteriile de performan ale firmei.

18

Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.280. 19

M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analizaeconomico-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-Jiu, 2002, pag.126 20

Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.285.

17

Rata rentabilitii financiare este influenat, n mod esenial, de existena a doi factori, i

anume:

- folosirea n cadrul structurii de capital a ntreprinderii a capitalului mprumutat;

- deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe

cheltuielile ntreprinderii (drept cheltuieli financiare) i existena efectului de scut de

impozit.

n plus, este necesar ca rata rentabilitii economice s fie superioar costului capitalului

mprumutat, n caz contrar folosirea capitalurilor mprumutate devenind insuficient.21

n funcie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:

- rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;

- rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.22

1.2.2.3. Rata rentabilitii comerciale

Prin definitie, rata rentabilitatii comerciale exprima raportul dintre profitul total aferent

vanzarilor intreprinderii si cifra de afaceri, exprimand sintetic rezulatul politicii comerciale a

acesteia, 23 cu alte cuvinte reprezint eficiena activitii comerciale a ntreprinderii, asigurnd

legatura dintre profitul i cifra de afaceri net.

Calitatea gestiunii unei ntreprinderi este validat prin aprecierea produselor sale pe pia,

situaie evideniat prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obinut i cifra de afaceri

reprezint rata rentabilitii comerciale.

Majoritatea autorilor consider c ordinea n care acioneaz factorii asupra ratei

rentabilitii comerciale este urmtoarea:

structura cifrei de afaceri pe produse;

21


22


Liviu Spataru, Analiza economico-financiara Instrument al managementului intreprinderilor, Bucuresti, 2004, pag. 385.

18

preul de vnzare pe produs, fr TVA;

costul complet unitar.24

n cazul intreprinderilor mari romneti se recomand, prin legislaia actual

din domeniul contabilitii, prezentarea n cazul notelor explicative ale situaiilor financiare a

anumitor indicatori care reflect performanele economico-financiare ale acestora, prin care i

rata marjei brute din vnzri.

Principala limit a acestor rate de rentabilitate n caracterizarea performanei la nivel

microeconomic este generat de faptul c se calculeaz pe baza profitului contabil, deci va fi

influenat semnificativ de politicile i practicile contabile utilizate de ntreprindere (metoda de

amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc). 25

Rata marjei brute din vanzari reflecta ponderea marjei brute fata de costul bunurilor

vandute in cadrul cifrei de afaceri nete. Aceast rat de rentabilitate reflect politica comercial a

ntreprinderii i capacitatea acesteia de a controla costurile de producie. Nivelul marjei de profit

depinde de natura activitii, dimensiunea, capacitatea tehnic i performanele acesteia, cota de

pia deinut, mediul concurenial naional i internaional etc.

Statisticile privind firmele americane demonstreaz c valoarea acestei rate financiare variaz

extrem de mult, de la 2,9% n industria textil la 10,5% n domeniul public al utilitilor. n plus,

rata rentabilitii comerciale i viteza de rotaie a activelor totale (n engl. Asset turnover), care

ambele reprezint determinani ai ratei rentabilitii financiare a capitalului propriu (conform

sistemului Du Pont), tind s varieze n sens invers. Astfel, companii (de exemplu supermarket-

uri) care au un nivel ridicat al vitezei de rotaie a activelor au, de regul, o marj redus a

profitului, iar ntreprinderi (de exemplu cele productive) cu o marj ridicat a profitului tind s

nregistreze o rotaie sczut a activelor. 26

n condiii normale de inflaie, majorarea preurilor de vnzare constituie efectul

mbuntirii calitii produselor i serviciilor, politicii comerciale a ntreprinderii, situaiei de

monopol sau poziiei concureniale puternice a ntreprinderii pe pia.

24

Al. Gheorghiu, Analiz economico-financiar la nivel microeconomic, Editura Economic, Bucureti, 2004, pag. 195 25

OMF 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu directivele europene. 26

R. C. Higgins, Analysis for Financial Management, Bussiness One Irwin, 1922.

19

1.2.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate

Prin definiie, rata rentabilitii resurselor consumate reflect raportul dintre rezultatul

aferent cifrei de afaceri i costurile totale aferente vnzrilor.

Factorii direci care influeneaz asupra ratei rentabilitii resurselor consumate sunt:

structura produciei vndute pe produse, costurile unitare i preurile medii de vnzare unitare,

exclusiv T.V.A..

Asupra ratelor rentabilitii resurselor consumate costul exercit o dubl aciune,

influennd n sensuri diferite prin numrtorul i numitorul raportului ( exemplu: n cazul

depirii costurilor unitare pe produs, numrtorul - profitul- se reduce, iar numitorul -

cheltuielile totale - crete, ceea ce face ca inflena negativ a acestui factor asupra ratei

rentabilitii resurselor consumate s fie mai puternic dect n cazul altor rate de rentabilitate).

n literatura de specialitate, nivelul acestei rate trebuie s fie cuprins ntre 9-15%.27

1.2.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat

Indicatorul care se calculeaz ca raport ntre profitul din exploatare i suma volumului

mediu al mijloacelor fixe i activelor circulante exprim rentabilitatea capitalului real, cu

ajutorul creia se poate analiza i fundamenta politica societilor comerciale sau a altor categorii

de ageni economici, din punctul de vedere al produciei, comercializrii produselor i serviciilor,

investiiilor, performanelor i aspectelor financiare, ntr-un mediu de afaceri n continu

schimbare.

Analiza eficienei utilizrii resurselor de munc se poate efectua n baza indicatorilor valorici ai

productivitii muncii.

1.2.2.6. Rata rentabilitii veniturilor

Rata rentabilitii veniturilor se calculeaz ca raport ntre nivelul absolut al profitului

neimpozabil i veniturile totale realizate , aferente unei perioade de gestiune si caracterizeaz

eficiena ntregii activiti a societtii comerciale n cursul unui exercitiu financiar.

27

V. Robu, N. Georgescu, Analiz economico-financiar, Editura Omnia Uni, Braov, 2000, pag. 221.

20

CAPITOLUL II

METODOLOGIA DE ANALIZ A RENTABILITII CU REFERIRE LA RATA

RENTABILITATII COMERCIALE

2.1. Metodologia de calcul a profitului

Analiza profitului poate fi efectuat i n funcie de factorii direci i indireci care

acioneaz la nivelul ntreprinderii. Lund n considerare diversitatea de forme sub care se

prezint profitul la nivel de ntreprindere, analiza factorial a acestuia poate fi aprofundat avnd

n vedere rezultatul aferent cifrei de afaceri.

2.1.1. Analiza factorial a profitului

Rezultatul exploatrii (Re) se circumscrie la nivelul activitii de baza a ntreprinderii i

caracterizeaz n mrime absolut rentabilitatea ciclului de exploatare. El se determin ca

diferen ntre veniturile din exploatare (Ve) i cheltuielile aferente acestora (Ce), astfel:

Re = Ve - Ce

Avnd n vedere caracterul eterogen al veniturilor i cheltuielilor de exploatare, conform

reglementarilor de armonizare cu directivele europene i Standardele Internaionale de

Contabilitate, rezultatul exploatrii se impune a fi analizat dup urmtorul model:

Re = Pr(CA)

+ Re'

Pr(CA)

= CA - ch(CA)

Re' = Ave - Ache

Ch(CA)

= Ce -[Qs + Qi + ct.658 + (ct.6812 -ct. 7812)]

unde:

Pr(CA)

= profitul aferent cifrei de afaceri nete;

Re' = rezultatul exploatrii din alte operaiuni dect vnzrile curente;

CA = cifra de afaceri net;

ch(CA)

= cheltuieli aferente cifrei de afaceri nete;

21

Ave = alte venituri din exploatare (despgubiri, amenzi i penaliti; donaii i subvenii primite;

din vnzarea activelor i alte operaiuni de capital; din subvenii pentru investiii etc.);

Ache (ct.658) = alte cheltuieli de exploatare (despgubiri, amenzi i penaliti; donaii i

subvenii acordate; cheltuieli privind activele cedate i alte operaiuni de capital etc.);

Qs = variaia produciei stocate;

Qi = producia imobilizat;

(ct. 6812 -ct. 7812) = ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 27 din ct. de

profit i pierdere).

n cazul firmelor cu activitate de producie pentru analiza factorial a profitului aferent

cifrei de afaceri, se recomand urmtoarele modele de baz:

a) Pr = qvp-qvc

b) prCApq

cq1pqP

v

v

vr

Aprofundarea analizei profitului total al ntreprinderii presupune studierea profitului

principalelor produse i stabilirea influentelor factorilor direci i indireci care acioneaz asupra

acestora.

Analiza profitului pe produs (Prp) se poate realiza pe baza modelului:

Prp = qw (p c)

c = cm + csd + ci

cm = csj pj

Csd = t sh

n care:

cm - reprezint cheltuielile cu materiile prime i materialele directe pe unitatea de produs;

csd - cheltuielile cu manopera direct pe unitatea de produs;

ci - cheltuielile indirecte pe unitatea de produs;

22

csj - consumul specific din resursa material ,j;

pj - preul de aprovizionare al resursei ,,j;

t - timpul de munc pe unitatea de produs;

sh - salariul mediu orar (inclusiv contribuiile pentru asigurri i protecie social);

Ci - suma cheltuielilor indirecte;

q - volumul fizic al produciei obinute.

Modelul de analiz prezentat mai sus poate fi folosit i n cazul analizei unui segment de

activitate conform IAS14 - paragraful 9 un segment de activitate este o component distinct a

unei ntreprinderi ce este angajat n furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu sau a

unui grup de produse sau servicii conexe, i care este subiectul riscurilor i beneficiilor ce sunt

diferite de aceleai din alte segmente de activitate... .

2.1.2. Analiza factorial a ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form

relativ situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii de a produce profit. Ratele

rentabilitii sunt printer cei mai importani indicatori prin care se apreziaz eficiena general a

activitii unei ntreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute prin urmarea trecerii prin toate

stadiile circuitului economic.

Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare,

n functie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE

sau ali indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de

afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugat) sau la mijloacele economice avansate sau

consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).

De aceea, putem clasifica ratele de rentabilitate n funcie de mai multe criterii, cele mai

importante fiind criteriul bazei de raportare i criteriul funcional. n afara acestora, mai pot

exista criterii referitoare la interesele urmrite n exprimarea acestor rate (interesele managerilor,

actionarilor, creditorilor, etc.) sau la tipul de rezultat ce se afla la numaratorul ratelor.

Dupa criteriul functional, ratele rentabilitii se pot clasifica n:

23

- rate ale rentabilitii economice;

- rate ale rentabilitii financiare;

- rate ale rentabilitii comerciale;

- rate ale rentabilitii resurselor consumate;

- rate ale rentabilitii capitalului real si consumat;

- rate ale rentabilitatii veniturilor.

2.1.2.1. Rata rentabilitii economice

Rata rentabilitii economice msoar performanele totale ale activitii unei firme,

independent de modul de finanare i de sistemul fiscal.28

n literatura de specialitate se ntlnete exprimat sub mai multe forme, i anume:

unde:

Pc = profitul curent

At = activul total

unde:

Pe = profitul din exploatare

Ae = active de exploatare

28


24

unde:

Cp = capitalul permanent29

Aceast rat se poate exprima sub mai multe forme, n funcie de modul exprimare a

indicatorului de efort. ntlnim astfel:

- rata rentabilitii economice a activelor, cnd indicatorul de efort este reprezentat de activele

totale sau cele de exploatare;

- rata rentabilitii economice a capitalului investit, cnd indicatorul de efort este reprezentat de

capitalul investit.30

a) Rata rentabilitii economice a activelor se calculeaz ca raport intre rezultatul total al

exerciiului sau profitul brut total (Pb) i activul total (At), format din activele imobilizate (Ai) i

activele circulante (Ac):

Nivelul su prezint interes, n primul rnd pentru managerii ntreprinderii, care apreciaz

astfel eficiena cu care sunt utilizate activele disponibile.

Un alt model de analiz factorial a ratei rentabilitii economice a activelor se prezint astfel: 31

(

)

unde:

- profitul mediu la 1 leu venituri totale;

29

M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analizaeconomico-financiar a firmei, EdituraAcademicBrncui, Trgu-Jiu, 2002, pag.126.

31

M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analizaeconomico-financiar a firmei, EdituraAcademicBrncui, Trgu-Jiu, 2002, pag.126.

25

eficiena utilizrii activelor imobilizate;

eficiena utilizrii activelor circulante.

Influenele factorilor se calculeaz cu metoda substituirilor n lan.

Analiza factorial a ratei rentabilitii economice a activelor se mai poate efectua i cu

ajutorul urmtorului model:

unde:

Pc = profitul curent al exerciiului

Vc = veniturile curente (cele de exploatare i financiare).32

Interpretarea influenelor se realizeaz asemntor ca la modelul anterior.

O alt form de exprimare a ratei rentabilitii economice a activelor ine seama de rezultatul

de exploatare sau de profitul eferent cifrei de afaceri i de activele totale ale firmei, astfel:

(

)

, sau

(

) ( )

Potrivit acestui model, rata rentabilitii economice a activelor totale i cheltuieli la 1 leu

cifra de afaceri, ale cror influene se determin cu metoda substituirilor n lan.

Pentru creterea nivelului su, se poate aciona prin creterea eficienei utilizrii activelor

totale i prin reducerea cheltuielilor ce revin la 1 leu cifr de afaceri.

32Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.283.

26

Avnd in vedere c activele totale au dou componente(active imobilizante i active

circulante), analiza poate continua prin urmrirea eficienei acestora, pe baza urmtorului

model:33

(

) (

)

sau

( ) (

)

Influenele factorilor se determin cu metoda substituirilor n lan.

Rata rentabilitii economice a activelor se poate calcula i numai pentru activitatea de

exploatare, prin raportarea profitului de exploatare sau a excedentului brut de exploatare la

mrimea activelor de exploatare, astfel:34

Prin aplicarea metodei substituirilor n lan, se pot calcula influenele factorilor asupra

modificrii ratei rentabilitii economice i se pot face aprecieri cu privire la factorii cu influen

pozitiv i negativ care au determinat evoluia acestei rate.

a) Rata rentabilitii economice a capitalului investit se determin ca raport ntre rezultatul

total al exerciiului sau rezultatul din exploatare i capitalul investit:

De nivelul acestei rate sunt interesai, n primul rnd, investitorii actuali i cei poteniali

(acionarii i bncile), care o compar cu rentabilitatea unor alte forme de plasament (dobnzile

la depozitele bancare, ctigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.), dar i managerii,

pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnific o gestiune eficient a capitalurilor investite.

n acest sens, ei compar rata rentabilitii economice cu rata medie a costului capitalului,

putndu-se ntlni urmtoarele situaii:

33



27

- Cnd Re >Rci nseamn c activitatea desfurat degaj o rentabilitate economic

superioar costului capitalului, nregistrndu-se o valoare adugat economic pozitiv

care va spori valoarea de pia a ntreprinderii;

- Cnd Re

28

Rata rentabilitii financiare este influenat, in mod esenial, de existena a doi factori, i

anume:

- folosirea n cadrul structurii de capital a ntreprinderii a capitalului mprumutat;

- deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe

cheltuielile ntreprinderii (drept cheltuieli financiare) i existena efectului de scut de

impozit. 36

n plus, este necesar ca rata rentabilitii economice s fie superioar costului capitalului

mprumutat, n caz contrar folosirea capitalurilor mprumutate devenind insuficient.

n funcie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:

- rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;

- rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.

a) rata rentabilitii financiare a capitalului propriu se poate calcula prin raportarea

profitului net la mrimea capitalului propriu, astfel:37

Pentru a elimina influena elementelor extraordinare, cu caracter aleatoriu, care pot avea

uneori o pondere semnificativ n cadrul profitului net, este necesar ca, n locul rezultatului

net al exerciiului dup impozitare (profitul net), s operm cu rezultatul current al

exerciiului. n vederea folosirii valorilor nete, putem deduce mrimea teoretic a impozitului

pe profit aferent acestui rezultat curent.

Pentru o analiz mai detaliat a acestei rate, se impune descompunerea sa ntr-un produs

de dou sau mai multe rate. Un astfel de model ine seama de eficiena utilizrii capitalului

propriu i de rata rentabilitii vnzrilor, astfel:

unde:

CA = cifra de afaceri.

36



29

Un alt model de analiz factorial ine seama de proporia ntre capitalul investit i

capitalul propriu, de eficiena utilizrii capitalului investit i de rata rentabilitii vnzrilor,

astfel:38

unde:

Kinv = capitalul investit;

G = capitalul propriu;

Rv = rata rentabilitii vnzrilor;

Eki = capitalul investit.

Pentru analiza factorial a ratei rentabilitii financiare, se mai poate utiliza un model care ia

n considerare multiplicatorul capitalului propriu, eficiena utilizrii activelor totale i rata

rentabilitii vnzrilor:39

unde:

At = activul total

Ceilali factori de influen, eficiena utilizrii activelor totale i rata rentabilitii vnzrilor, au

crescut n anul curent fa de anul de baz, influennd favorabil modificarea ratei rentabilitii

financiare.

b) Rata rentabilitii financiare a capitalurilor permanente se calculeaz pe baza relaiei:

In cadrul analizei, se poate studia i legtura dintre rata rentabilitii financiare, rata

rentabilitii economice si rata dobnzii, prin intermediul gradului de ndatorare sau a prghiei

financiare si a cotei de impozit pe profit

38

Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.287. 39Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.287.

30

Fiecare dintre aceste categorii de rate exprima modul de finanare a unei forme de capital.

Astfel, daca rata rentabilitii economice exprima eficienta utilizrii capitalurilor investite, rata

rentabilitii financiare si rata dobnzii exprima modul de remunerare a celor doua component.

ale acestuia (capitalul propriu si capitalul mprumutat). In condiiile unei rate a rentabilitii

economice date, orice modificare a raportului dintre capitalul propriu si capitalul mprumutat 40

conduce la modificarea ratei rentabilitii financiare.

Pentru a exprima legtura dintre aceste trei rate se folosete relaia:

* ( )

+ (

)

unde:

Rd = rata dobnzii pentru creditele luate de la bnci;

D = datoriile purttoare de dobnzi;

Ci = cota de impozit pe profit;

= levierul sau parghia financiara;

( )

= efectul de levier financiar.

Din aceasta relaie, observam ca in funcie de raportul care exista intre rata rentabilitii

economice si rata dobnzii, efectul de levier financiar va fi pozitiv sau negativ, adic apelarea la

credite bancare va conduce la creterea sau la scderea rentabilitii financiare. Astfel:

a) Dac Re > Rd , apelarea la capitaluri mprumutate va conduce la creterea rentabilitii

financiare, deoarece efectul de levier financiar va fi pozitiv si va revenii acionarilor (

Rf>Re). In acest caz, ntreprinderea va avea interesul sa foloseasc cat mai multe

mprumuturi pentru a beneficia de efectul de levier financiar, ns pana la limita riscului

de insolvabilitate.

b) Daca Re=Rd, apelarea la credite nu va avea nici un efect asupra rentabilitii financiare,

nivelul acesteia fiind egal cu cel al rentabilitii economice (Rf=Re).

c) Daca Re

31

activitatea firmei respective se caracterizeaz prin ineficienta si va conduce treptat la

decapitalizarea sa.

Deci efectul de levier financiar este pozitiv dect in msura in care rata rentabilitii

economice este superioara ratei dobnzii. Problema fundamental este de a tii 41

daca eventualele condiii economice nefavorabile pot conduce la reducerea rentabilitii

economice astfel nct sa provoace un efect de levier financiar negative.

Schematic, se pot prezenta urmtoarele observaii:

- cnd conjunctura economica este stabila sau in cretere regulata si permite efectuarea de

- previziuni valabile privind ncasrile viitoare, ndatorarea este relativ puin periculoasa si

poate fi utilizata la niveluri ridicate (daca diferena dintre rata rentabilitii economice si

rata dobnzii este stimulativa);

- daca, dimpotriv, perioada este marcata de instabilitate economica, riscul ca activitatea

ntreprinderii sa scad intr-un mod imprevizibil creste, ceea ce face ca ndatorarea sa

devina periculoasa. 42

Nivelul ratei rentabilitii financiare este influenat, in mod considerabil, de modalitile

de finanare a activitilor firmei, respective de structura financiara. Pentru ca un investitor s

fie interesat sa achiziioneze aciuni la o firma, rata rentabilitii financiare a capitalurilor

proprii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobnzii pe piaa financiara.

Rata rentabilitii financiare a capitalului propriu este un indicator elocvent de apreciere a

gradului de remunerare capitalului, dar ea are semnificaii diferite pentru acionari, in funcie

de numrul de aciuni deinute si de interesele lor in cadrul firmei.

Astfel, daca un acionar urmrete realizarea unei investiii pe termen lung in cadrul

ntreprinderii (de regula, acionarul majoritar), el nu va solicita o remunerare pe termen scurt a

capitalului investit. El va fi mulumit cu un nivel mai redus al dividendului, dar va urmrii o

capitalizare cat mai mare a profitului, in scopul creterii valorii firmei pe termen lung.

Acionarii care urmresc doar efectuarea unei speculaii pe termen scurt (acionarii

minoritari) vor fi interesai doar de valoarea dividendelor ncasate si mai puin de profitul net

totale obinut. De regula, aceasta categorie de investitori i lichideaz participaiile in cadrul

firmei imediat dup trecerea datei de referina de acordare a dividendelor.

41Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.291. 42Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.291.

32

Se observa ca interesele celor doua categorii de acionari sunt opuse, in funcie de orizonturile

de timp avute in vedere pentru investiiile efectuate. Firma poate decide nsa si o alta varianta de

distribuire a profitului net obinut, care sa satisfac att acionarul majoritar, cat si pe cei

minoritari. Este vorba de majorarea capitalului social prin capitalizarea ntregului profit sau a43

celei mai mari pari a acestuia in cadrul companiei si acordarea de aciuni gratuite proprietarilor.

In acest fel, acionarii minoritari vor obine aciuni a cror valoare de piaa depete nivelul

dividendelor pe care le-ar fi obinut daca firma ar fi decis acordarea acestora, iar acionarul

majoritar va fi satisfcut, ntruct i va menine poziia in cadrul acionariatului firmei, iar

compania nu se decapitalizeaz prin ieirea unor fluxuri de lichiditi in contul dividendelor. 44

2.1.2.3. Rata rentabilitii comerciale

Este frecvent folosit n practica economic. Rata amintit reprezint raportul dintre

profitul aferent cifrei de afaceri i cifra de afaceri exprimat n preurile de vnzare, respective:

adic

x100

Calitatea gestiunii unei ntreprinderi este validat prin aprecierea produselor sale pe pia,

situaie evideniat prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obinut i cifra de afaceri

reprezint rata rentabilitii comerciale.

n literatura de specialitate exist mai multe moduri de calcul a acestei rate de rentabilitate, dar

cele mai utilizate sunt urmtoarele: 45

a)

b)

c)

43Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.292. 44Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.293. 45

Al. Gheorghiu, Analiz economico-financiar la nivel microeconomic, Editura Economic, Bucureti, 2004, pag. 195

33

Unde:

Rc - rata rentabilitii comerciale

Rcn rata rentabilitii comerciale nete

RMb rata marjei brute din vnzri

CA cifra de afaceri net

Pr profit aferent cifrei de afaceri nete

Po profit operaional

Pn profit net

Analiza factorial a ratei rentabilitii comerciale se poate realiza pe baza modelului:

(

)

Majoritatea autorilor consider c ordinea n care acioneaz factorii asupra ratei rentabilitii

comerciale este urmtoarea:

structura cifrei de afaceri pe produse;

preul de vnzare pe produs, fr TVA;

costul complet unitar.

2.1.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate

Evidenierea consumurilor de resurse se realizeaz n conturile de cheltuieli. Eficiena

acestor consumuri se poate aprecia n raport cu rezultatele obinute, pe baza ratei rentabilitii

resurselor consumate, cunoscut i sub denumirea de rata rentabilitii costurilor.

adic

Rata rentabilitii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport intre un anumit rezultat

economic si cheltuielile efectuate pentru obinerea acestuia. Prezint interes pentru managerii

ntreprinderii, care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile. Putem calcula

astfel urmtoarele rate:46

a) Rata rentabilitii cheltuielilor de exploatare (Rce), cu doua exprimri:

46


34

n care:

Ce = cheltuielile de exploatare;

A = cheltuielile cu amortizare;

Cpe = cheltuielile cu provizioanele de exploatare.

b) Rata rentabilitii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (Rc), calculate ca raport intre

profitul aferent cifrei de afaceri a ntreprinderii (Pr) si costul produciei vndute:

( ) ( )

( )

Rezulta ca modificarea ratei rentabilitii resurselor consumate se explica in mod direct prin

modificarea structurii produciei vndute (s), a costurilor pe produse (c) si a preturilor de vnzare

fr TVA pe categorii de produse (q). Schema factorilor cu influenta directa se prezint astfel:

s

Rc c

p

Modificarea volumului fizic al produciei vndute pe sortimente (q) nu influeneaz in

mod direct asupra ratei rentabilitii resurselor consumate deoarece apare si la numrtor, si la

numitor, pe ansamblul influenta sa fiind nula.

In ceea ce privete modificarea structurii produciei, dei si aceasta apare att la

numrtor cat si la numitor, influenta acesteia nu este nula. Deoarece la numrtor avem

structura produciei vndute exprimata cu ajutorul preului si a costului, in timp ce la numitor

avem structura produciei vndute exprimata numai cu ajutorul costului, ori, raportul cost/pre nu

35

este constant pentru toate produsele si deci si cele doua posibiliti de exprimare a structurii sunt

diferite.47

Creterea ratei rentabilitii resurselor consumate poate avea loc prin: 48

- mbuntirea structurii produselor vndute prin creterea ponderii produselor a cror rata

a rentabilitii resurselor consumate este superioara ratei medii pe ntreprindere (r> );

- reducerea costurilor pe unitatea de produs ( );

- creterea preturilor de vnzare, care poate avea loc numai prin creterea calitii

produselor si in corelaie cu evoluia raportului dintre cererea si oferta pentru bunurile

respective ( ).

In situaia de fata se observa ca preturile de vnzare au avut o influenta pozitiva asupra

evoluiei ratei rentabilitii, in timp ce costurile pe unitatea de produs au crescut, determinnd o

reducere a ratei rentabilitii.

Modelul de analiza prezentat are dezavantajul ca furnizeaz informaii in medie la nivelul

ntreprinderii, fr sa permit o aprofundare a analizei pe produse. Pentru eliminarea acestui

dezavantaj, rata rentabilitii resurselor consumate se mai poate calcula in funcie de structura

celuielilor pe sortimente (gi) si de rata rentabilitii resurselor consumate pe anumite categorii

de produse (ri), astfel:

unde:

47

Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.295. 48Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.295.

36

Prin luarea in considerare a acestor influente se pot face aprecieri mai corecte asupra

modificrilor intervenite in rata rentabilitii resurselor consumate, precum si asupra

posibilitilor de cretere a rentabilitii la nivelul fiecrui produs. 49

2.1.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat (fix i circulant):

n analiz se folosesc metode variate ale ratelor menionate, pentru nceput doar ca

indicatori ai rentabilitii n mrimi relative.

sau

Indicatorii reprezentai mai sus constituie instrumente utile i eficace ale analizei

financiare pentru caracterizarea general a politicii produciei comerciale, de investiii i

financiare a ntreprinderii, respectiv ale performanelor economico-financiare ale acesteia.

Rentabilitatea activitii economico-financiare nu reprezint unicul criteriu de apreciere a

rezultatelor. Cu precdere n sectorul distribuiei la ea trebuie conexai i indicatorii sociali

referitori n primul rnd la calitatea satisfacerii cerinelor consumatorilor. 50

2.1.2.6. Rata rentabilitii veniturilor

Rata rentabilitii veniturilor (Rv) exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri.

Nivelul sau se determina corelaia:

Prin acest model, urmrim corelaia dintre dinamica profitului si dinamica veniturilor. Pentru

a evidenia influentele factorilor se folosete metoda substituirilor in lan.51

49


M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analiza economic-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-Jiu, 2002, pag.127. 51Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.297.

37

1. Influenta veniturilor totale:

2. Influenta profitului total:

O situaie favorabila se nregistreaz atunci cnd profitul creste intr-un ritm superior

creterii veniturilor totale.

Pentru analiza factorial mai poate fi utilizat urmtorul model:

unde:

gi = structura veniturilor totale pe categorii;

ri = rata rentabilitii pe categorii de venituri;

Influentele celor doi factori se determina astfel:

1. Influenta structurii veniturilor totale:

38

2. Influenta ratei rentabilitii pe categorii de venituri:

Potrivit acestui model, pentru creterea ratei rentabilitii veniturilor se poate aciona prin

modificarea structurii veniturilor totale in favoarea celor cu o rentabilitate mai mare, dar mai

ales prin creterea rentabilitii diferitelor categorii de venituri.

O varianta a ratei rentabilitii veniturilor, circumscrisa activitii de exploatare, este rata

rentabilitii comerciale (Rcom). Aceasta rata exprima eficienta activitii de comercializare a

ntreprinderii, ca rezultat al eforturilor de promovare a produselor si mai ales al politicii de

preturi adoptate de ntreprindere.52

Rata rentabilitii vnzrilor se poate determina sub una din urmtoarele forme:

( )

( )

In cadrul acestui model apar ca factori de influenta cifra de afaceri, drept factor cantitativ,

determinate la rndul sau, de volumul produciei vndute si de preul de vnzare fr TVA si,

respective, excedentul brut de exploatare sau rezultatul brut de exploatare, ca factori calitativi.53

Pentru ntreprinderile mici si mijlocii, care nu au o fora de piaa deosebita sau care se afla pe

piee puternic concureniale, creterea rentabilitii vnzrilor se poate obine mai ales prin

sporirea EBE sau a RE, ca rezultat al reducerii costurilor de producie, deoarece cifra de afaceri

nu poate nregistra creteri foarte nsemnate.

Daca ne vom referii strict la activitatea de producie si comercializare, adic la profitul

aferent cifrei de afaceri, deoarece rezultatul de exploatare poate conine influenta altor elemente,

care nu au legtura directa cu cifra de afaceri, rata rentabilitii comerciale sau a vnzrilor poate

fi exprimata astfel:



39

( ) ( )

( )

unde:

gi = structura cifrei de afaceri pe produse;

ri = rata rentabilitii comerciale pe produse.

Aceste modele cuprind aceeai factori de influenta ca si rata rentabilitii resurselor

consumate, situai in aceeai ordine de condiionare: s, c, p.

Calculul si interpretarea influentelor acestor factori se face in mod asemntor ca si in cazul

rentabilitii resurselor consumate, prin aplicarea metodei substituiei in lan.54


40

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTIC A RATEI RENTABILITII

COMERCIALE LA S.C. PLUS 2 S.R.L.

3.1. Prezentarea generala a societii

Statutul juridic al firmei este cel de societate cu rspundere limitat, firma avnd un

capital social subscris de 50.000 RON.

Numrul angajailor care i desfoar n prezent activitatea n firm este de 35 dar

acesta urmnd s creasc ntr-un viitor apropiat datorit tendinei i totodat necesitii de

extindere a activitii att n planul diversificrii serviciilor ct i privind locaiile, respectiv

punctele de lucru ale firmei.

n prezent agenia i desfoar activitatea n municipiul Rovinari, str. Prieteniei, jud.

Gorj ntr-un spaiu nchiriat, n imediata apropiere a centrului oraului, acest lucru fiind un atu al

firmei ntruct este tiut faptul c poziionarea este unul din aspectele cheie n succesul unei

afaceri i ofer o simbioz perfect ntre stilul clasic i modern. Aici serviciile i luxul sunt de o

mare importan. Angajatilor li se asigura condiii optime de promovare n cadrul firmei.

Bucurndu-se de o reputaie foarte bun n randul clienilor, sunt siguri c produsele i serviciile

pensiunii vor oferi o satisfacie garantat. i pentru ca S.C. PLUS 2 S.R.L. stie ce nseamn un

client multumit, sunt sigur c poate face fa oricrei provocari.

Obiectivul unitii este de a satisface pe deplin exigenele gastronomice ale clienilor, avnd n

vedere c preocuparea oamenilor pentru o alimentaie sntoas i hrnitoare este n cretere n

ultimii ani conform studiilor de pia efectuate de Agenia de monitorizare a tendinelor de

consum.

Elegan, calitate, profesionalism, iat doar cateva cuvinte care definesc restaurantul

nostru.

mbinam arta culinar cu serviciile de nalta calitate i ne mndrim cu priceperea buctarilor

notri.

Restaurantul cuprinde dou sli destinate evenimentelor importante din viaa dumneavoastr.

41

Restaurantul este o locaie de evenimente care se remarc prin servicii de calitate, printr-un

design deosebit i care ofer elegana specific evenimentelor importante ce au loc n viaa

dumneavoastra.

Pot fi organizate evenimente precum:

.

* Nuni

* Botezuri

* Aniversri

* Petreceri de firm

* Cursuri festive

* Business lunch

* O cin romantic sau o masa ntre prieteni.

Experienta pe care o avem ca restaurant pentru evenimente ne recomand oricarui proiect festiv

sau de afaceri pe care l-ai avea, indiferent de amploarea acestuia sau doar o simpla mas

Pentru una din cele mai importante zile din viata dumneavoastr, restaurantul noastru va pune la

dispozitie o gam variat de meniu-uri, aranjamente i decoratiuni.

Amenajarea slii i servirea ireproabil a restaurantului dar i mncrurile pregatie n buctria

noastr sigur te vor convinge de profesionalismul echipei.

Pentru ca invitaii dumneavoastr s se bucure pe deplin de cadrul restaurantului, v asteptam s

organizam mpreun cele mai fericite evenimente din viaa dumneavoastr!

3.1.1. Scurt istoric

Societatea comercial Plus 2 a fost nfiinat n data de 15 martie anul 2005, avnd ca

obiect de activitate principal restaurant dar, cod CAEN 5610.

n scurt timp societatea a reusit s-i cstige un loc important pe piaa de profil lucru

realizat prin crearea unei curbe de experienta productive, prin formarea i modelarea unei culturi

si viziuni organizationale care a permis apararea mpotriva atacurilor din partea concurenilor.

42

Aceasta presupune totodata o cunoatere foarte bun a clienilor i implicit posibilitatea

satisfacerii depline a nevoilor si dorintelor acestora.

Prioritatea strategiei de dezvoltare a constat n a face ct mai repede accesibile toate informaiile

legate de produsele noastre, pentru acei clieni care doresc un restaurant de o calitate i un

rafinament deosebit. De aceea, am editat o serie actualizat de cataloage de prezentare i am

realizat propriul nostru website. Internetul reprezentnd un mare potential n promovarea

imaginii produselor noastre. Avem tot timpul informatii actualizate despre evoluia i

schimbrile care apar pe pia, n ideea de a nelege mai bine nevoile i cerinele partenerilor i

modul n care putem comunica mai bine cu ei.

Schimbarea volumului de activitate a facut necesar achiziionarea in anul 2006 a

unuispaiu mai vast. Dup finalizarea amenajrii acestuia activitatea de producie s-a mutat in

acest spatiu. Astfel acea suprafa cuprinde birouri, depozit de materii, buctria si sala. Se sper

ca n anul viitor se va deschide un nou punct de lucru si in Tg-Jiu.

3.1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al unei societi comerciale reprezint nsi activitatea economic

desfaurat de catre comerciant n scopul obinerii de profit.

Conform Legii nr. 31/1990 privind societiile comerciale, republicat i modificat,

precum i a Ordinului nr. 601/2002 privind actualizarea Clasificrii activitilor din economia

naional - CAEN, activitatea economic desfaurat de ctre comerciani se clasific n grupe i

clase, fiecare clas facnd referire la una sau mai multe tipuri de activiti.

Este obligatoriu ca la nfiinarea oricrui tip de societate comercial actul constitutiv al societii

s prevad o asemenea clasificare a obiectelor de activitate.

43

3.2. Analiza ratelor de rentabilitate la S.C. PLUS 2 S.R.L.

Rata de rentabilitate reprezint un raport ntre un indicator care relecta un flux de

activitate sau un stoc.

n analiza financiar a ntreprinderii principalele rate de rentabilitate sunt:

- Rata rentabilitii economice;

- Rata rentabilitii financiare;

- Rata rentabilitii comerciale

- Rata rentabilitii avansate;

- Rata rentabilitii resurselor consumate;

3.2.1. Analiza ratei rentabilitatii economice

Pentru analiza ratei rentabilitii economice n cadrul societii noastre vom folosii urmtorul

model:

Unde:

- rata rentabilitii economice;

- rezultatul exploatrii;

- active totale;

CA cifra de afaceri

Rata rentabilitii economice va avea urmtoarele valori:

n anul 2009:

44

n anul 2010:

n anul 2011:

Analiza factorial a ratei rentabilitii economice:

Pentru perioada 2009-2010:

din care datorit influenei

urmtorilor factori direci i indireci:

1. Influena modificrii vitezei de rotaie a actualului total exprimat ca numr de rotaii

(

):

(

)

(

)

2. Influena modificrii ratei rentabilitii comerciale ( )

(

)

( ) ( )

( ) , din care datorit influenei urmtorilor factori direci:

45

2.1. Influena modificrii structurii produciei vndute ( ):

( )

(

) (

)

( )

2.2.Influena modificrii preurilor medii de vnzare ( ):

( )

(

) (

)

( )

2.3. Influena modificrii costurilor unitare ( )

( )

( ) ( )


, din care datorit influenei


1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total exprimat ca numr de rotaii

(

):

(

)

(

) ( )

2. Influena modificrii ratei rentabilitii comerciale ( ):

46

(

)

( ) ( ) din care datorit

influenei urmtorilor factori direci:

2.1.Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ( ):

( )

(

) (

)

( ) ( )

2.2.Influena modificrii preurilor medii de vnzare ( ):

( )

(

) (

)

( )

2.3.Influena modificrii costurilor unitare ( ):

( )

( ) ( )

n perioada 2009 2010 se constat o scdere a ratei rentabilitii economice cu 5,35%,

de la 24,54% ct s-a nregistrat n anul 2009 la 19,19% valoarea atins n anul 2010.

Aceasta scdere s-a datorat faptului c att viteza de rotaie a activului total, ct i rata

rentabilitii comerciale au influenat negativ evoluia ratei rentabilitii economice, cu -3,8%

respectiv cu -1,55%.

47

Rata rentabilitii comerciale a avut o influen negativ asupra ratei rentabilitii

economice datorit influenei negative a modificrii costurilor unitare de -4,71%, care a fost

suficient de mare ct s acopere influenele pozitive ale modificrii produciei vndute pe

produse cu -,32% i modificri preurilor medii de vnzare cu 2,30%.

n anul 2011, rata rentabilitii economice atinge valoarea de -18,85%, nregistrnd o

scdere mai mic dect cea din perioada precedent, de doar 0,34%. Acest lucru s-a datorat

faptului c, deci, modificarea vitezei de rotaie a activului total a influenat pozitiv evoluia ratei

cu 5,96%, modificarea ratei rentabilitii comerciale a nregistrat o influen negativ mai mare,

de -6,30%, societatea nerealiznd nici de data aceasta s nregistreze o cretere a ratei

rentabilitii economice.

Acest lucru s-a datorat faptului c dei modificarea vitezei de rotaie a activului total a

influenat pozitiv evoluia ratei cu 5,96%, modificarea ratei rentabilitii comerciale a inregistrat

o influen negativ mai mare, de -6,30%, societatea nereuind nici de data aceasta s

nregistreze o cretere a ratei rentabilitii economice.

Preurile medii de vnzare au nregistrat n aceast perioad o evoluie pozitiv

considerabil, de 18,96%, ns influena negativ a structurii produciei vndute pe produse i a

consumurilor unitare au determinat evoluia negativ a ratei rentabilitii comerciale.

3.2.2. Analiza ratei rentabilitii financiare

Rentabilitatea financiar exprim corelaia dintre profit i capitaluri n calitatea lor de

resurse de finanare a activitii ntreprinderii n funcia de capital utilizat n determinarea acestei

rate, n literatura de specialitate recomand doi indicatori:

- Rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;

- Rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.

Deoarece n cadrul societii analizate nu avem datorii pe termen mediu i lung, capitalul

permanent va fi egal cu capitalul propriu.

Voi utiliza urmtoarea relaie pentru a determina rata rentabilitii financiare:

48

Unde:

Rfin rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;

Pn profitul net;

Kpr capitalul propriu;

Vt venituri totale;

At active totale;

viteza de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii;

factorul de multiplicare a capitalului propriu sau prghia financiar;

rentabilitatea net a veniturilor totale.

Valorile ratei rentabilitii financiare a capitalurilor proprii vor fi:

n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

49

Analiza factorial a ratei rentabilitii financiare:

Pentru perioada 2009 2010:

, din care datorit

influenei urmtorilor factori:

1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii

(

):

(

)

( )

2. Influena modificrii factorului de multiplicare a capitalului propriu (

);

(

)

( )

3. Influena modificrii rentabilitii nete a veniturilor totale

:

(

)

( )

(

)

( )


, din care datorit

influenei urmtorilor factori direci:

1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii

(

):

50

(

)

( )

2. Influena modificrii factorului de multiplicare a capitalului propriu (

):

(

)

( )

3. Influena modificrii rentabilitii nete a veniturilor totale

:

(

)

( )

Se constat c rata rentabilitii financiare are tendina de a scdea.

n perioada 2009-2010, rata rentabilitii financiare scade de la 24,23%, valoarea atins n

anul 2009, la 20,23% n anul 2010, nregistrnd o diminuare de 4,04%.

Aceast scdere a fost determinat de influena negativ a modificrii vitezei de rotaie a

activului total de -3,42% i de influena negativ a rentabilitii nete a veniturilor totale de -

1,38%. Dei, prghia financiar a influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii financiare,

valoarea acesteia nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperii influenele negative ale

celorlali factori, nregistrnd o cretere de doar 0,75%.

Rata rentabilitii financiare continu s creasc atingnd n anul 2011 valoarea de

19,92%.

n perioada de 2010-2011, rata rentabilitii financiare a nregistrat o scdere mai redus

fa de perioada precedent, i anume 0,29%. Aceast scdere a fost determinat de influena

negativ a rentabilitii nete a veniturilor totale de -6,30%. Influenele pozitive ale parghiei

financiare i vitezei de rotaie a activului total nu au fost nici de aceast dat suficient de mari

pentru a determina o cretere a ratei rentabilitii financiare.

51

3.2.3. Analiza ratei rentabilitii resurselor avansate

Rata rentabilitii resurselor avansate reprezint raportul ntre rezultatul curent al

exerciiului i valoarea medie a activiti fixe i a solidului mediu al activelor circulante.

Analiza ratei rentabilitii resurselor avansate sau ocupate se poate realiza utiliznd

urmtorul model:

unde:

Ra rata rentabilitii resurselor avansate;

Pfb-profitul brut ;

-valoarea medie a fondurilor avansate;

Valorile ratei rentabilitii resurselor avansate vor fi:

n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

Analiza factoriala ratei rentabilitii resurselor avansate:




1. Influena modificrii valorii medii a fondurilor avansate ( ):

52

1.1. Influena modificrii valorii medii a activelor imobilizate ( ):

1.2. Influena modificrii valorii medii a activelor circulante ( ):

2. Influena modificrii profitului brut( ):

,

din care datorit influenei urmtorilor factori direci:

2.1. Influena modificrii volumului fizic al produciei vndute ( ):


2.3. Influena modificrii costului pe unitate de produs ( ):

53

2.4. Influena modificrii preului de vnzare pe produs ( ):




1. Influena modificrii valorii medii a fondurilor avansate ( ):

1.1. Influena modificrii valorii medii a activelor imobilizate ( ):

1.2. Influena modificrii valorii medii a activelor circulante ( ):

2. Influena modificrii profitului brut ( ):

, din care datorit influenei urmtorilor factori direci:

2.1. Influena modificrii volumului fizic al produciei vndute ( ):

54


2.3. Influena modificrii costului pe unitate de produs ( ):

2.4. Influena modificrii preului de vnzare pe produs ( ):

Rata rentabilitii resurselor avansate scade n anul 2010 de la 25,06% ct s-a nregistrat

n anul 2009 la 20,11%, nregistrnd aadar o scdere de pn la 4,95%.

Cu toate c modificarea profitului brut a influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii

resurselor avansate cu pn la 0,83%, aceasta a nregistrat scdere deoarece modificarea negativ

a valorii medii a fondurilor avansate de 5,78% a fost dup cum se observ mult mai mare.

Valoarea medie a fondurilor avansate a nregistrat o modificare negativ datorit faptului

c, att activele circulante, ct i activele imobilizate au nregistrat modificri negative n

perioada 2009 2010.

n perioada 2010 2011, rata rentabilitii resurselor avansate continu s scad,

ajungnd n 2011 la valoarea de 19,71%, nregistrnd aadar o scdere de doar 0,4%, mult mai

mic fa de cea din perioada 2009 2010.

Dei valoarea media a fondurilor avansate a nregistrat n perioada 2010 2011 o modificare

pozitiv de 0,19%, aceasta nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperii modificarea

negativ a profitului brut de 1,31%, societatea nregistrnd i n aceast perioad o scdere a

ratelor rentabilitii resurselor avansate.

55

Activele circulante au avut un rol important n influena valorii medii a fondurilor

avansate, modificarea pozitiv a acestora de 1,12% reuind s acopere minusul rezultat din

influena negativ a activelor imobilizate de 0,21%.

3.2.4 Analiza ratei rentabilitii resurselor consumate

Rata rentabilitii resurselor consumate reflect corelaia dintre rezultatul aferent cifrei de

afaceri i costurile totale aferent vnzrilor.

Analiza ratei rentabilitii resurselor consumate se poate realiza utiliznd urmtorul

model:

, unde:

reprezint rata rentabilitii resurselor consumate;

Re reprezint rezultatul exploatrii;

reprezint veniturile din exploatare;

reprezint cheltuielile de exploatare.

Valorile ratei rentabilitii resurselor consumate vor fi:

n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

56

Analiza factorial a ratei rentabilitii resurselor consumate:



urmtorilor factori direci:

1. Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ( ):

2. Influena modificrii costurilor unitare ( ):

3. Influena modificrii preurilor medii de vnzare pe unitate de produs ( ):



urmtorilor factori direci:

1. Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ( ):

57

2. Influena modificrii costurilor unitare ( ):

3. Influena modificrii preurilor medii de vnzare pe unitate de produs ( ):

Rata rentabilitii resurselor consumate are tendina de a scdea, n anul 2010 scznd de

la 28,61%, ct s-a nregistrat n anul 2009, la 25,59%, deci cu aproximativ 3,02%.

Scderea cu pn la 3,02% a ratei rentabilitii resurselor consumate se datoreaz

modificrii negative a structurii produciei vndute de -1,73%, a costurilor unitare cu pn la -

4,57% i a preurilor medii de vnzare pe produs cu -3,28%.

n perioada 2010 2011 rata rentabilitii resurselor consumate nregistreaz o scdere

mult mai mare fa de perioada precedent, de 7,02%.

Cu toate c att modificarea structurii produciei vndute, ct i modificarea preului pe

unitate de produs au influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii resurselor consumate, acestea

nu au fost suficient de mari, pentru a determina o cretere a ratei rentabilitii resurselor

consumate, modificarea costului pe unitate de produs nregistrnd o influen negativ mai mare

dect cele dou cumulate.

58

3.2.5 Analiza ratei rentabilitii comer

Documents

Rentabilitatea comercială