40
150 REPREZENTAREA VIOLENŢEI FICŢIONALE ÎN AUDIOVIZUALUL ROMÂNESC A doua linie de forţă a acestui raport o reprezintă investigarea violenţei ficţionale. Prin această sintagmă înţelegem toată acea violenţă care apare în operele de ficţiune (cele care se bazează pe un script anterior) acolo unde violenţa este impusă de un / unii oameni cu rol în crearea acelei ficţiuni (autor(i) ai scenariului, ai regiei sau al / ai textului original care se ecranizează etc.), după anumite legi narative, sau pentru efectul de real al filmului sau pur şi simplu după propriul gust. Opusă acesteia este violenţa, numită de noi, „reală” care, aşa cum se vede din analiza de până acum, reprezintă reflectarea în audiovizual a unei realităţi violente. Fie că această violenţă este relatată / arătată într-un registru jurnalistic în emisiunile de ştiri, fie că apare ca manifestare spontană a unor participanţi la emisiuni de divertisment, emisiuni de dezbateri sau la reality show-uri, ceea ce o caracterizează în mod fundamental este faptul că este o manifestare neimpusă de niciun scenariu anterior, este o manifestare lesne regăsibilă (chiar dacă nu neapărat frecventă) în viaţa curentă. Nu vom insista acum pe diferenţele dintre cele două tipuri de violenţă în ceea ce priveşte influenţa violenţei televizuale asupra telespectatorului deoarece tema nu este obiectul acestui raport. Vom spune doar că deşi violenţa ficţională creează un imaginar violent care poate banaliza violenţa, totuşi există (sau ar trebuie să existe şi chiar se întâmplă în cele mai multe dintre cazuri) o anumită distanţare a telespectatorului faţă de ficţiunea respectiv şi, prin aceasta chiar se realizează o protecţie la nocivitatea violenţei televizuale (VTV). Elemente metodologice Au fost analizate, în acest registru al ficţionalului, cinci canale TV, dintre care patru canale generaliste (TVR1, PROTV, Antena 1 şi Prima TV) şi un canal tematic (Acasă TV). Emisiunile analizate au fost cuprinse în intervalul 19-23h şi, doar în cazul în care în acest interval începea filmul de noapte, era cuprins şi filmul de noapte. Unitatea de numărare a fost dublă: pe de o parte s-a numărat frecventa actelor de violentă şi, pe de altă parte, s-a măsurat durata acestor acte (în secunde). Categoriile folosite în analiză au fost aceleaşi ca şi la violenţa reală (anume: violenţă fizică, verbală, psihologică, economică, socială, sexuală). Obiectivele avute în vedere au fost, şi de această dată: 1. Calcularea indicatorilor violenţei; 2. Portretizarea violenţei ficţionale după actanţii implicaţi; 3. Portretizarea violenţei ficţională după contextele de semnificare în care apare.

Reprezentarea violenţei ficţionale în audiovizualul românesc filese vede din analiza de până acum, reprezintă reflectarea în audiovizual a unei realităţi violente. Fie că

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

150

REPREZENTAREA VIOLENŢEI FICŢIONALE ÎN AUDIOVIZUALUL

ROMÂNESC

A doua linie de forţă a acestui raport o reprezintă investigarea violenţei ficţionale. Prin

această sintagmă înţelegem toată acea violenţă care apare în operele de ficţiune (cele care se

bazează pe un script anterior) acolo unde violenţa este impusă de un / unii oameni cu rol în

crearea acelei ficţiuni (autor(i) ai scenariului, ai regiei sau al / ai textului original care se

ecranizează etc.), după anumite legi narative, sau pentru efectul de real al filmului sau pur şi

simplu după propriul gust. Opusă acesteia este violenţa, numită de noi, „reală” care, aşa cum

se vede din analiza de până acum, reprezintă reflectarea în audiovizual a unei realităţi

violente. Fie că această violenţă este relatată / arătată într-un registru jurnalistic în emisiunile

de ştiri, fie că apare ca manifestare spontană a unor participanţi la emisiuni de divertisment,

emisiuni de dezbateri sau la reality show-uri, ceea ce o caracterizează în mod fundamental

este faptul că este o manifestare neimpusă de niciun scenariu anterior, este o manifestare lesne

regăsibilă (chiar dacă nu neapărat frecventă) în viaţa curentă.

Nu vom insista acum pe diferenţele dintre cele două tipuri de violenţă în ceea ce

priveşte influenţa violenţei televizuale asupra telespectatorului deoarece tema nu este obiectul

acestui raport. Vom spune doar că deşi violenţa ficţională creează un imaginar violent care

poate banaliza violenţa, totuşi există (sau ar trebuie să existe şi chiar se întâmplă în cele mai

multe dintre cazuri) o anumită distanţare a telespectatorului faţă de ficţiunea respectiv şi, prin

aceasta chiar se realizează o protecţie la nocivitatea violenţei televizuale (VTV).

Elemente metodologice

Au fost analizate, în acest registru al ficţionalului, cinci canale TV, dintre care patru

canale generaliste (TVR1, PROTV, Antena 1 şi Prima TV) şi un canal tematic (Acasă TV).

Emisiunile analizate au fost cuprinse în intervalul 19-23h şi, doar în cazul în care în

acest interval începea filmul de noapte, era cuprins şi filmul de noapte.

Unitatea de numărare a fost dublă: pe de o parte s-a numărat frecventa actelor de

violentă şi, pe de altă parte, s-a măsurat durata acestor acte (în secunde).

Categoriile folosite în analiză au fost aceleaşi ca şi la violenţa reală (anume: violenţă

fizică, verbală, psihologică, economică, socială, sexuală).

Obiectivele avute în vedere au fost, şi de această dată:

1. Calcularea indicatorilor violenţei;

2. Portretizarea violenţei ficţionale după actanţii implicaţi;

3. Portretizarea violenţei ficţională după contextele de semnificare în care apare.

151

Rezultate generale

Frecvenţa actelor de violenţă

În perioada studiului au existat 1357 acte de violenţă ficţională pe canalele din eşantionul

nostru, cu o frecvenţă medie pe canal de 271 de acte.

Canal Tv Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima Total canale frecventa

medie pe canal

Numarul de scene de violenta fictionala

186 327 354 230 260 1357 271.4

Într-un clasament al canalelor violente, pe primul loc, în ceea ce priveşte numărul de acte de

violenţă pentru întreaga perioadă monitorizată, se află Acasă TV, cu 354 acte, urmat de

ProTV, PrimaTv, Antena 1 şi, în finalul clasamentului, de postul public de televiziune, TVR1

(aproape la jumătate faţă de primul clasat).

Numarul de acte de violenta fictionala per canal

186

230

260271

327

354

Tvr1 Antena1 Prima media per canal a

VF

ProTV Acasa

Totuşi, acest indicator nu este foarte potrivit pentru a face un clasament al canalelor

violente deoarece, pe de o parte, Acasă TV este, aşa cum spuneam mai devreme, un canal

tematic, pe care, în toată perioada monitorizată au fost majoritar filme, şi, pe de altă parte, nici

în ceea ce priveşte restul canalelor nu se pot pune în balanţă aceste date brute, deoarece

programul din săptămâna studiată a cuprins şi anumite emisiuni atipice care au făcut ca nu în

fiecare seară să existe filmele obişnuite pe fiecare canal. Spre exemplu, Antena 1 a avut, atât

marţi cât şi miercuri, transmisii sportive (fotbal) ceea ce i-a diminuat considerabil cantitatea

de violenţă ficţională (la alţi indicatori, cu o comparabilitate mai mare, vom vedea că acest

canal se află pe primele locuri). La fel, TVR1 a avut luni o emisiune de concurs de modele.

152

Un indicator după care putem face o comparaţie a canalelor este indicatorul compus

“număr mediu de acte de violenţă pe emisiune”. Astfel, şi dacă anumite canale au difuzat în

perioada respectivă mai puţine emisiuni ficţionale, putem vedea înclinaţia unui canal de a

difuza emisiuni mai violente decât emisiunile difuzate de alt canal.

numarul mediu de acte de violenta pe emisiune

20 21

24

27

38

47

Prima Tvr1 Acasa numarul mediu de

acte de violenta

per emisiune (per

total)

Antena1 ProTV

Din această perspectivă, cel mai violent canal se arată a fi ProTV-ul, cu în medie 47 de

acte de violenţă pe emisiune, urmat de Antena1, Acasă, TVR1 şi Prima TV. Vedem astfel că,

deşi Acasă şi prima păreau canale violente după numărul de acte de violenţă per canal, ele

transmit emisiuni mai puţin violente decât ProTv sau Antena 1.

Canalul public de televiziune, rămâne şi după acest indicator un canal puţin violent, cu

o medie de 21 de acte de violenţă pe emisiune.

Totuşi, şi acest indicator are unele deficienţe. Astfel, sunt comparate emisiuni care

durează jumătate de oră sau mai puţin, cu emisiuni care durează o oră şi jumătate sau mai

mult. Pentru a îndrepta şi această deficienţă am construit un alt indicator, anume « frecvenţă

medie a actelor de violenţă pe oră de emisiune ». Menţionăm că ora de emisiune avută în

vedere este chiar durata concretă a emisiunii, fără pauzele publicitare care o preced, postced

sau segmentează (acolo unde este cazul).

153

frecventa medie a actelor de violenta pe ora de emisiune

14.8

24.4 25.2 25.5

31.9

40.8

Tvr1 media pe canale Prima Acasa ProTV Antena1

După acest indicator, cel mai violent canal este Antena 1 (cu o medie de 40 de acte pe oră),

urmat de ProTV, Acasă, Prima şi TVR1.

Durata actelor de violenţă ficţională

Aşa cum am văzut, canalele diferă în ceea ce priveşte numărul de acte de violenţă (per

total, per emisiune şi per oră de emisiune) şi în ceea ce priveşte durata emisiunilor difuzate,

dar, vom vedea în continuare, diferă semnificativ şi în ceea ce priveşte durata actelor de

violenţă.

Pentru toate canalele

nr. de emisiuni de tip fictional

durata minima durata

maxima suma

duratelor

durata medie a unei emisiuni de tip

fictional

durata emsiunilor de tip fictional (in

minute) 50 19 128 3115 62

La nivel general, pentru toate canalele, durata medie a unei emisiuni este de 62 de

minute.

Pentru toate canalele

numarul actelor de violenta

durata minima a actelor de

violenta

durata maxima a actelor de violenta

Suma duratelor actelor de violenta

durata medie a actelor de violenta

durata actului de violenta

(in secunde) 1357 1 320 21176 16

154

Durata medie a actului de violenţă este, la nivel tuturor canalelor, de 16 secunde. Cel

mai scurt act de violenţă durează 1 secundă, iar cel mai lung act durează 320 secunde.

total durata acte de violenta pentru fiecare canal (secunde)

2269 2327

3346

6217

7017

Prima Antena1 Tvr1 Acasa ProTV

Deşi, cum am spus şi la frecvenţe, indicatorii bruţi nu sunt neapărat relevanţi la o

comparaţie între canale, vom spune totuşi că, în ceea ce priveşte durata totală a actelor de

violenţă pe fiecare canal, ProTV-ul se situează pe primul loc cu 7017 secunde, urmat de

Acasă, cu 6217 secunde de violenţă, TVR1, Antena1 şi Prima. Deja putem vedea, din

inversarea primelor două clasate în tabelele cu indicatorii bruţi (total frecvenţe pe canal şi

total durate pe canal), faptul că tipul de violenţă ficţională difuzată pe ProTV diferă de cel de

pe Acasă TV (acesta din urmă având scene de violenţă mai scurte).

155

durata medie a actelor de violenta (secunde)

9

10

16

18 18

21

Prima Antena1 durata medie

generala a actelor

de violenta

Acasa Tvr1 ProTV

Pentru comparabilitate, am construit indicatorul “durată medie a actelor de violenţă”.

Prin aceasta am vrut să vedem dacă există un fel de profil al canalelor, în ceea ce priveşte

durata actelor de violenţă. În urma cercetării s-a constat că ProTV-ul are cele mai lungi acte

de violenţă, cu 21 secunde media actelor de violenţă, în timp ce Prima are cele mai scurte acte

de violenţă (9 secunde). Acasă TV este la egalitate, sub acest aspect cu canalul public de

televiziune cu o medie de 18 secunde per act de violenţă.

ponderea duratei violentei fictionale din totalul duratei emisiunilor de acest tip ponderea duratei violentei din o ora de emsiune

11 7

Un alt indicator construit a fost cel al ponderii pe care o are violenţa în durata totală a

emisiunilor de tip ficţional.

La nivelul tuturor canalelor, această pondere se află la nivelul de 11%. Pentru fiecare

canal în parte însă, situaţia diferă foarte mult. Dacă ProTV-ul, cel mai violent canal sub acest

aspect, are 21% din durata emisiunilor violenţă, Prima TV, nu are „decât” 6%. TVR1 rămâne

un canal mai puţin violent, la o treime din valoarea înregistrată pentru ProTV şi la jumătate

din violenţa de pe Antena 1.

156

Ponderea duratei actelor de violenta din durata totala a emisiunilor (procente)

6

7

1112

14

21

Prima Tvr1 media per canale Acasa Antena1 ProTV

Un alt indicator compus, echivalent cu cel de dinainte dar mai uşor de citit, este cel al

“duratei scenelor de violenţă din o oră de emisiune”. În medie, acest indicator are valoarea 7,

ceea ce înseamnă că, din 60 de minute de emisiune, 7 sunt violente.

Graficul de mai jos ne indică faptul că, pe ProTv, din o oră de emisiuni ficţionale, 47

de minute sunt neviolente, în timp ce 13 minute1 sunt pline de violenţă. Pe Antena 1 sunt 9

minute de violenţă într-o oră de emisiune, pe Acasă aproape 72 minute, pe TVR1 4 minute şi

pe Prima TV 3 minute.

1 Reamintim faptul că măsurarea s-a făcut în secunde. Doar pentru citirea mai uşoară a datelor s-a realizat

trecerea în minute. 2 Diferenţa de nivel între media per canale şi Acasă TV se datorează faptului că în reprezentarea grafică sunt

folosite datele reale, iar în afişarea valorii, aceste date au fost aproximate

157

durata scenelor de violenta fictionala din o ora de emisiune (in minute)

3

4

77

9

13

Prima Tvr1 media per canale Acasa Antena1 ProTV

Analiza actelor de violenţă în funcţie de tipul de emisiune în care apar

Deoarece această categorie mare folosită până acum (cea a „emisiunilor ficţionale”)

poate fi, la rândul său împărţită în mai multe subtipuri, după mai multe criterii, am analizat

mai detaliat toate aceste date.

În primul rând, prima clasificare făcută a fost cea în film şi teatru TV (acesta din urmă

a fost difuzat de TVR1 în ziua de luni).

film 1337

teatru TV 20

După cum se observă, teatrul a fost mai puţin violent şi faţă de media actelor de

violenţă pe emisiune la nivelul tuturor canalelor (27) şi faţă de frecvenţa medie a actelor de

violenţă per emisiune de pe TVR1 (21).

În ceea ce priveşte durata, un act mediu de violenţă a acestei emisiuni a durat 20

secunde, iar ponderea duratei violenţei din total durata emisiune a fost de 10,35%. Ambele

aceste valori sunt peste media pe canal, ceea ce redeschide discuţia despre necesitatea

contextualizării violenţei ficţionale.

O altă clasificare ce s-a operat în cadrul emisiunilor a fost cea între filme de seară şi

filme de noapte. Primele au fost considerate acele filme care începeau până la ora 22, în timp

ce filmele de noapte erau cele care începeau după ora 22.

158

ponderea actelor de violenta in functie de tipul de emisiune in care apar

film de seara

63%

film de noapte

37%

În ceea ce priveşte indicatorul frecvenţei (considerat deocamdată în stare brută),

filmele de seară par să conţină mai multă violenţă decât filmele de noapte. Trebuie ţinut însă

cont de faptul că au fost analizate mai puţine emisiuni care se încadrau în această ultimă

categorie şi deci, diferenţa de frecvenţă poate fi astfel explicată.

frecventa medie a actelor de violenta pe emisiune

26

28

0

5

10

15

20

25

30

film de seara film de noapte

Astfel că, pentru a putea compara cele două tipuri de emisiuni, am calculate

indicatorul pe care deja l-am mai folosit, anume cel al frecventei medii a actelor de violenţă

pe emisiune. De această dată, emisiunile de noapte s-au dovedit mai violente, nu însă mult

mai violente, cu 28 de scene de violenţă faţă de 26 din emisiunile de seară.

O altă clasificare a fost cea a tipologiei clasice a filmelor.

159

ponderea actelor de violenta in functie de tipul de film in care apar

actiune

28%

serial romanesc

22%

telenovela

18%

thriller

15%

comedie

8%

sitcom

6%

drama

2%

serial

1%

Other

9%

Astfel, cum era deja de aşteptat, cele mai violente filme sunt cele de acţiune (cu 28%

dintre cazurile de violenţă), în care predomină violenţa fizică dar apare şi cea psihologică şi

cea economică. Acestea sunt urmate de serialele româneşti (altele decât telenovelele sau sit-

com-urile care au fost clasate ca atare) cu o pondere de 22% din totalul actelor de violenţă.

Dacă ar fi să ne luăm după ţara de producţie, 41% din violenţa ficţională difuzată în perioada

monitorizată apare în producţii româneşti (este adevărat că există foarte multe producţii

româneşti în grilele televiziunilor monitorizate dar la fel de adevărat este că acestea sunt

foarte violente.

ponderea actelor de violenta in emisiuni dupa tara de producere a acestora

(procente)

autohtona

41%

SUA

53%

latino americana

6%

160

numarul mediu de scene de violenta pe emisiune pentru diferite emisiuni in functie de

tara producatoare

25.927.3 27.3

productie autohtona productie SUA productie latino americana

durata medie a actului de violenta in diferite tipuri de emisiuni (secunde)

14.6

17.3

6.0

productie autohtona productie SUA productie latino americana

161

ponderea violentei in durata emisiunilor in functie de tara de origine a acestora

(procente)

14.9

9.8

6.4

productie autohtona productie SUA productie latino americana

Tipologia actelor de violenţă

În ceea ce priveşte tipurile de violenţă, din totalul actelor înregistrate în perioada monitorizată,

54% sunt acte de violenţă verbală, urmate de 31% acte de violenţă fizică.

tipurile de violenta fictionala per total canale (procent din numarul total de acte de

VF)

fizica

31%

verbala

54%

psihologica

10%

economica

3%

sociala

1%sexuala

1%

162

Violenţa psihologică care nu însoţeşte niciun alt act de violenţă3 este prezentă în 10% dintre

cazurile analizate. Cel mai slab reprezentate tipuri de violenţă sunt cea socială şi cea sexuală,

cu câte un procent fiecare.

tipurile de violenta fictionala intilnite pe fiecare canal (procente)

39.2

55.0

16.7

11.7

29.2

54.3

23.2

66.4

77.4

59.6

4.8

11.0

12.1

8.7

10.4

8.6

2.0

0.9

2.3

0.8

1.1

0.5

2.1

0.6

1.3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

fizica verbala psihologica economica sociala sexuala

Pentru fiecare canal în parte, această pondere a tipurilor de violenţă variază faţă de media

canalelor. Astfel, în ceea ce priveşte violenţa fizică, PRO TV-ul este cel mai violent canal,

55% din cazurile de violenţă de pe acest canal fiind de tip fizic. Cel mai puţin violent canal

sub acest aspect pare să fie Antena 1 în care doar 11,7% dintre actele de violenţă ficţională

prezentate sunt de tip fizic. Canalul public de televiziune TVR1 este, sub acest aspect pe un

nedorit loc doi, cu 39% violenţă fizică din totalul actelor de violenţă de pe acest canal.

Antena 1, pe de altă parte, pare să fie un canal pe care predomină violenţa verbală,

77,4% din violenţa ficţională a acestui canal fiind de acest tip. Violenţa psihologică este, ca

procent din total violenţă pe un canal, cel mai mult prezentă pe Acasă TV (12,1%), iar cea

economică pe PRO TV (8,6%).

Violenţa socială şi cea sexuală nu sunt prezente pe toate canalele, acolo unde sunt

prezente având procente foarte mici. Astfel, violenţa sexuală apare doar pe canalele Acasă TV

(cu 2,3% din total violenţă) şi Antena 1 cu (1,3%), în timp ce violenţa socială trece de un

procent doar pe canalul Pro TV (2,1%).

O altă manieră de a exprima rezultatele este prin ponderea actelor de violenţă de un anumit tip

de pe un canal din totalul actelor de acel tip. Cu alte cuvinte, cât la sută din total violenţă

fizică apare pe canalul public, cât la sută pe PRO TV etc.

3 Revenim cu o precizare metodologică: deoarece orice tip de violenţă (fizică, verbală, economică, socială sau

sexuală) poate să fie însoţit de violenţă psihologică, ceea ce ar fi multiplicat atât frecvenţa cât mai ales durata

actelor de violenţă, am decis să numărăm acest tip de frecvenţă doar atunci când nu însoţeşte un alt act. În caz

contrar, era analizat actul principal de violenţă.

163

ponderea violentei fictionale de tip fizic pe fiecare canal (procent din total violenta fizica)

6.5

14.2

17.6 18.3

43.4

Antena1 Acasa Tvr1 Prima ProTV

Graficul de mai sus indică această pondere în cazul violenţei fizice. Se observă faptul că

ProTV-ul rămâne cel mai violent canal sub acest aspect, 43,4% din totalul actelor de violenţă

fizică aparţinând acestui canal. După acesta urmează prima TV şi TVR1, care contribuie

aproximativ cu 18% la totalul de violenţă fizică, în finalul liste fiind canalul Antena 1, căreia

îi aparţine doar 6,5% din totalul de violenţă fizică.

ponderea violentei fictionale de tip verbal pe fiecare canal (procent din total violenta verbala)

10.2

13.6

20.8

23.9

31.5

ProTV Tvr1 Prima Antena1 Acasa

164

Deşi în cadrul canalului Antena 1 cea mai mare parte a violenţei era de tip verbal, totuşi cea

mai multă violenţă verbală, din totalul de acte de violenţă verbală, nu îi aparţine acestui canal

ci canalului Acasă. Acesta are 31,5% din totalul violenţei verbale, urmat de Antena 1, cu

23,9% şi de Prima Tv cu 20,8%.

ponderea violentei fictionale de tip psihologic pe fiecare canal (procent din total violenta

psihologica)

6.7

14.8

20.0

26.7

31.9

Tvr1 Antena1 Prima ProTV Acasa

TVR1 este, sub acest aspect, cel mai puţin violent, având doar 6,7% violenţă din totalul

violenţei psihologice.

ponderea violentei fictionale de tip economic pe fiecare canal (procent din total violenta

economica)

4.9

68.3

17.1

4.9 4.9

Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima

165

În ceea ce priveşte violenţa economic, aproape toată îi aparţine trustului Media Pro (68,3%

din violenţa economică apare pe PRO TV şi 17,1% apare pe Acasă TV). TVR1, Antena1 şi

prima sunt la egalitate sub acest aspect.

ponderea violentei fictionale de tip social pe fiecare canal (procent din total violenta sociala)

10.0

70.0

20.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

Tvr1 ProTV Acasa

Aşa cum am menţional deja, violenţa sexuală şi cea socială nu apar pe toate canalele

studiate. Astfel violenţa sexuală apare doar pe două canale, Acasă TV şi Antena 1, pe primul

apărând 72,7% dintre cazuri, în timp ce pe al doilea apare 27,3%.

ponderea violentei fictionale de tip sexual pe fiecare canal (procent din total

violenta sexuala)

Acasa, 72.7

Antena1, 27.3

166

tipurile de violenta corelat cu tara de productie (procente)

8.6

49.2

13.4

77.4

35.0

75.6

10.3

10.0

9.8

4.5

1.2

1.1

1.8

0.1

1.5

0.4

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

autohtona

SUA

latino americana

fizica verbala psihologica economica sociala sexuala

Formele de manifestare ale violenţei ficţionale

formele de manifestare a violentei de tip fizic (procente din totalul violentei fizice

pe toate canalele)

bataie, 26.8

tentativa de omor, 14.9

luare ca ostatic, 2.2

accident natural,

catastrofa, 1.5

accident de circulatie,

1.5

violenta de masa, 1.2

altele, 3.7

Other, 10.0

palma, 12.2

tortura, 2.4

ranirea cu obiecte

contondente, 5.6

ranirea cu arme de foc,

7.6omuciderea, crima, 9.8

agresare / ciocnire,

10.7

167

formele de manifestare a violentei de tip verbal (procente din totalul violenta

verbala, pe toate canalele)

insulta, 16.8

ridiculizare, 13.3

limbaj licentios,

obscen, 12.8

etichetari, stereotipii

etnice, 3.4

atac la persoana, 1.9

porecle denigratoare,

1.3

altele, 1.9

Other, 8.5

tipete, ridicare de ton,

23.6

etichetare prin

declasare, 7.5

insjurie, 7.8cearta, 9.6

formele de manifestare a violentei de tip psihologic (procente din totalul violentei

psihologice, de pe toate canalele)

amenintarea, 72.0

hartuirea, 3.8

stereotipii etnice, 1.5

violarea intimitatii

personale, 0.8

Other, 6.1

umilirea, 3.8

culpabilizare, 5.3obraznicie, 12.9

168

formele de manifestare a violentei de tip economic (procente din totalul violentei

economice, de pe toate canalele)

furt, 37.5

distrugerea de bunuri

ale victimei, 22.5

jaf, 12.5

acte de coruptie, 2.5

scoaterea abuziva din

locuinta, 2.5

incendieri, 2.5

Other, 7.5

acte ale crimei

organizate, 7.5

abuz, exploatatrea

victimei, 12.5

În ceea ce priveşte violenţa socială şi cea sexuală, numărul actelor de acest fel a fost foarte

mic în perioada monitorizată (6 şi 12 acte). Totuşi, pentru a păstra formatul în care au fost

datele prezentate până la acest moment, am calculat ponderea fiecărei forme de manifestare a

tipului respectiv.

formele de manifestare a violentei sexuale (procente din totalul violentei sexuale,

de pe toate canalele)

tentativa de viol, 16.7

harturie sexuala, 50.0

obligare la perversiuni

sexuale, 33.3

169

Astfel, din actele de violenţă sexuală, jumătate au fost de tipul hărţuielii sexuale (adică

6 acte), o treime a fost obligarea la perversiuni şi 16,7% tentativă de viol.

formele de manifestare a violentei de tip social (procente din totalul violentei

sociale, de pe toate canalele)

interdictia de a

comunica cu alte

persoane, 50.0

consum de droguri,

16.7

altele, 33.3

Întâmplător, am găsit aceleaşi proporţii şi la formele de manifestare ale violenţei

sociale. Concret, jumătate dintre acestea sunt reprezentate de interdicţia de a comunica cu alte

persoane, o treime de alte forme de manifestare şi în 16,7% apare consumul de droguri ca tip

de violenţă socială.

Actanţii scenelor de violenţă. Agresori şi victime

Agresorii în actele de violenţă

170

Numarul de agresori in fiecare act de violenta (procente per canal)

56.8%

78.0%

90.7%

83.8%

94.6%

82.8%

16.5%

18.7%

7.6%

3.5%

10.0%

26.7%

3.4%

1.7%

12.7%

1.5%

7.2%

3.8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

unul mai multi neprecizat

Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima media per canal

Uman 89.4% 94.1% 96.6% 100.0% 98.4% 96.1%

Animal 0.7% 0.6% 0.4% 0.3%

Robot \ masinarie

1.4% 0.3% 0.4% 0.3%

Natura 4.2% 0.5%

Grupul 0.7% 4.4% 3.1% 0.4% 2.1%

Masa de oameni 0.7% 0.9% 0.4% 0.4%

altele 2.8% 0.3%

171

descrierea actelor de violenta din perspectiva actantilor implicati (ponderea pe

fiecare canal)

62.1%

61.4%

44.5%

47.7%

71.6%

56.8%

14.3%

19.3%

48.9%

46.7%

23.7%

32.1%

22.1%

19.3%

6.0%

4.1%

4.7%

10.6%

1.4%

0.6%

1.5%

0.6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

Masculin Feminin Nu e cazul nespecificat

analiza actelor de violenta in functie de varsta agresorilor (procente, media per canal)

Adult, 60.9%

Tanar, 10.9%

Batran, 6.6%

Copil, 1.1%

Adolescent, 0.6%

Other, 8.2%

Nespecificat, 9.7%

Nu e cazul, 10.2%

172

analiza comparativa a actelor de violenta pe canal in functie de rolul pe care

agresorul il are in actiune (procente din total frecvente pe canal)

23.5%

38.2%

19.2%

5.5%

20.7%

22.6%

8.1%

3.8%

16.3%

77.5%

11.0%

21.0%

15.4%

37.3%

17.2%

4.5%

6.9%

18.1%

38.2%

5.0%

41.3%

11.0%

57.7%

30.1%

14.7%

15.7%

6.0%

1.5%

3.7%

8.2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

Negativ Neutru Pozitiv Nespecificat Nu e cazul

analiza comparativa a actelor de violenta in functie de modurile in care este

definit agresorul (procente din totalul frecventelor pe canal)

2.4%

16.2%

13.9%

2.7%

9.1%

4.7%

0.3%

1.3%

30.6%

12.5%

12.4%

7.1%

33.2%

17.4%

1.3%

0.5%

45.2%

43.0%

64.1%

89.9%

58.0%

59.6%

21.8%

23.7%

8.4%

2.0%

4.9%

12.2%

1.0%

0.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

top economic activism civic profesie mass media om comun nu e cazul

173

tipurile de profesii prin care este definit agresorul

(procente din totalul celor care sunt definiti prin profesie)

altele, 63.2%

politist, 31.6%

profesor, 1.7%

medic, 3.2%

elev, 0.2%

Victimele actelor de violenţă

Actul de violenţă rămâne unul suportat individual în majoritatea cazurilor de violenţă

ficţională (75,2%), doar în 13% dintre cazuri existând victime multiple. Cea mai frecventă a

doua situaţie se găseşte pe canalul ProTV a cărui profil filmic face ca violenţa ficţională

prezentată să fie una de tip excepţional, unde răul ameninţă o masă mare de oameni, sau chiar

planeta şi binele e de obicei încarnat într-un individ, o pereche sau un grup de oameni.

Numarul de victime din fiecare act de violenta (procente per canal)

58.6%

65.4%

85.2%

76.4%

83.5%

75.2%

14.8%

26.0%

7.4%

5.2%

9.6%

12.9%

26.6%

8.6%

7.4%

18.3%

6.9%

11.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

una mai multi neprecizat

174

Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima media per canal

Uman 89.5% 92.3% 95.2% 99.4% 97.2% 94.8%

Animal 2.3% 0.6% 0.6% 0.4% 0.6%

Robot\masinarie 1.5% 0.6% 0.9% 0.6%

Grupul 4.5% 5.0% 3.0% 2.0% 3.0%

Masa de oameni 2.3% 1.5% 0.9% 0.4% 1.0%

descrierea actelor de violenta dupa sexul victimelor (procente din totalul actelor pe fiecare

canal)

60.9%

52.0%

48.6%

65.0%

74.9%

58.6%

13.5%

14.6%

40.2%

31.1%

12.6%

23.5%

23.3%

33.4%

10.2%

4.0%

12.6%

17.4%

2.3%

0.9%

0.5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

Masculin Feminin Nu e cazul Nespecificat

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente, media per canal)

Adult, 53.50%

Batran, 6.40%

Nu e cazul, 16.90%

Nespecificat, 7.80%

Copil, 2.40%

Adolescent, 0.70%

Tanar, 12.40%

175

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente, ), Tvr1

Adult, 54.10%

Nu e cazul, 24.10%Nespecificat, 15.00%

Tanar, 5.30%Copil, 0.80%

Adolescent, 0.80%

Other, 1.60%

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente, ProTV)

Adult, 52.60%

Nu e cazul, 33.40%

Copil, 6.20%

Tanar, 5.30%

Nespecificat, 2.20%

Adolescent, 0.30%

Other, 2.50%

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente, Antena1)

Batran, 42.00%

Adult, 38.50% Nespecificat, 9.80%

Tanar, 6.90%

Nu e cazul, 2.30%

Copil, 0.60%

Other, 2.90%

176

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente), Prima

Adult, 75.70%

Nu e cazul, 11.30%

Nespecificat, 8.50%

Tanar, 2.00%

Copil, 0.80%

Adolescent, 0.80%

Batran, 0.80%

Other, 2.40%

analiza actelor de violenta in functie de varsta victimelor (procente, Acasa)

Adult, 45.50%

Tanar, 32.80% Nu e cazul, 9.60%

Nespecificat, 8.70% Copil, 1.50%

Adolescent, 1.20%

Batran, 0.60%

Other, 3.30%

177

analiza comparativa a actelor de violenta pe canal in functie de rolul pe care victima il are in

actiune (procente din total frecvente pe canal)

23.2%

27.8%

27.3%

4.0%

15.8%

21.3%

8.0%

25.6%

10.6%

4.0%

9.8%

13.3%

8.8%

8.4%

11.5%

78.3%

10.3%

20.1%

40.8%

8.8%

41.6%

9.1%

55.6%

30.5%

19.2%

29.4%

9.0%

4.6%

8.5%

14.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

Negativ Neutru Pozitiv Nespecificat Nu e cazul

Comparativ, putem spune că, atât dintre victime cât şi dintre agresori, cei mai mulţi nu au un

rol clar definit narativ, neputând fi astfel încadraţi ca fiind personaje pozitive sau negative.

comparatia actantilor implicati in violenta fictionala din perspectiva rolului pe care

il au in naratiune (procente, media per canal)

21.3%

13.3%

20.1%

30.5%

14.9%

22.6%21.0%

18.1%

30.1%

8.2%

Negativ Neutru Pozitiv Nespecificat Nu e cazul

victime agresori

Dintre cei care sunt identificabili după acest criteriu, observăm că agresorii au preponderent

rol negativ şi neutru (22,6% şi 21%) cei mai puţini agresori fiind personaje pozitive. Acest

rezultat ne reaminteşte de faptul că noul cinematograf, aşa cum observă Olivier Mongin,

extinde agresivitatea în rândul personajelor neutre. Aceasta nu mai este apanajul exclusiv a

178

personajelor cu „parte întreagă în acţiune” (cei „buni” sau cei „răi”). Dintre victime, cele mai

multe sunt personajele bine definite, pozitiv sau negativ, apărând totuşi si victime cu rol

neutru în 13,3% dintre cazuri.

analiza comparativa a actelor de violenta in functie de modurile in care este definita victima

(procente din totalul frecventelor pe canal)

3.5%

9.9%

7.1%

1.4%

0.7%

4.3%

1.6%

17.6%

9.0%

12.0%

7.9%

32.4%

14.9%

52.8%

34.1%

63.1%

88.1%

53.8%

55.9%

25.4%

42.7%

17.8%

4.0%

10.5%

22.2%5.3%

1.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media per canal

top economic activism civic profesie om comun nu e cazul

În funcţie de modul cum este definită victima, preponderent aceasta este încarnată de

„omul comun” (în 55,9% dintre cazuri), fără însuşiri definitorii nici economice, nici prin

profesie şi nici prin trăsături civice. Aceştia sunt urmaţi de cei definiţi prin profesie (15%) şi

de care reprezintă o poziţie de top din punct de vedere economic(6,3%).

Per canale, Antena 1 este cea în care cele mai multe victime sunt „oamenii comuni”

(88,1%). Pe de altă parte, la polul opus se află ProTv-ul cu 34,1% victime de acest tip. Cele

mai multe victime definite prin profesie sunt prezentate pe Prima TV (cu 32,4%) în timp ce

cele mai puţine apar, în compensaţie, pe canalul Antena 1.

Cele mai multe victime cărora nu li se poate aplica acest indicator, fie pentru că sunt

sub mai multe victime, fie că sunt animale, roboţi etc., apar pe canalul ProTV (42,7%) şi cele

mai puţine pe Antena1.

Poliţistul pare să fie, victima cea mai frecventă4, cu 20% dintre cazurile în care este

prezentată profesia victimei. Elevii şi studenţii, cei care în DA reprezentau 37,2% dintre

victime, sunt, în filmele neanimate, doar în 0,7% dintre victime.

4 A se vedea în acest sens explicaţia pe care o dăm la capitolul DA despre alegerea profesiilor analizate.

Reamintim că nu ne-au interesat toate profesiile ci doar unele despre care am găsit referiri în studii de

specialitate sau cele pe care situaţia socială actuală le-au relevat ca fiind problematice.

179

tipurile de profesii prin care este definita victima

(procente din totalul celor care sunt definiti prin profesie)

altele, 75.1%

avocat, 0.4%

profesor, 0.4%

asistent medical, 0.2%

Other, 1.1%

elev, 0.7%

politist, 20.0% medic, 3.1%

Contextele în care au loc actele de violenţă

Localizarea actelor de violenţă

Ca medie per canale, cele mai multe acte de violenţă au loc în casă, în 42% dintre cazuri,

urmate de stradă cu 11,3%. Locul de muncă, spaţiile publice şi natura, parcul, sunt locuri

predilecte pentru desfăşurarea actelor de violenţă cu câte aproape cinci procente de

reprezentativitate fiecare. Cluburile, barurile etichetate ca locuri „ale pierzaniei” sunt, în

imaginarul ficţional pus în scenă de canalele româneşti, mai puţin identificate ca locuri de

desfăşurare a actelor violente.

localizarea actelor de violenta (procente, media pe canale)

casa, 42.0%

altele, 24.4%

cluburi-baruri, 3.4%

neprecizat, 3.0%

scoala, 0.2%

Other, 6.6%

natura-parc, 4.6%

alte spatii publice, 5.5%

locul de munca, 5.6%

strada, 11.3%

180

Revenind puţin la „locul cel mai violent” aşa cum pare să fie casa, am spune că poate

ar trebui să fie pus în legătură (nu vom spune neapărat că legătura e unui- sau bi-dimensională

şi care ar fi sensul ei în primul caz) acest rezultat din analiza violenţei ficţionale cu

recrudescenţa violenţei domestice despre care aflăm atât de multe (poate chiar prea multe) în

anumite jurnal televizuale. Ar trebui să fim poate mai atenţi cu conotarea casei, a căminului,

în registrul violenţei.

Analiza comparativa a locurilor in care se desfasoara scenele violente (procente din

frecventa)

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

alte locuri strada alte spatii

publice

casa cluburi-baruri natura-parc locul de munca neprecizat

Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima

Canalul cu cea mai mare aplecare spre acest lucru pare să fie Antena 1 (cu 84,7%

dintre acte în mediul domestic), cele mai puţine acte de violenţă în spaţiul domestic (din

totalul actelor de violenţă prezentate de respectivul canal) aparţinând ProTV-ului. Locul de

muncă apare cu aproape aceeaşi pondere pe fiecare canal iar strada apare ca loc violent mai

ales pe TVR1 şi Pro TV.

181

analiza locurilor in care se desfasoara actele de violenta in functie de tara unde este produs

filmu (procente din tara de origine a filmului)

75.0%

8.4%5.7%

3.1% 2.4% 2.2% 1.7% 1.5%

17.5%

33.6%

6.1%

19.0%

6.5%8.9%

4.0% 4.3%

41.5%37.6%

2.4% 2.4%4.9%

9.8%

1.2%

casa altele locul de munca strada natura-parc alte spatii

publice

cluburi-baruri neprecizat

autohtona SUA latino americana

Pornind de la constatarea de mai sus legată de imaginea casei ca loc violent, am vrut

de asemenea să vedem care sunt producţiile, în funcţie de ţara de origine, în care se întâmplă

cel mai frecvent acest lucru. graficul de mai sus arată corelarea spaţiului în care au loc scenele

de violenţă cu tara de origine a filmului. Ceea ce am descoperit a fost cu atât mai îngrijorător,

în producţiile autohtone fiind cele mai frecvent asociat spaţiul domestic cu violenţa. Este

adevărat, aşa cum o arată graficul de mai jos, că preponderent această violenţă este de tip

verbal (cu o pondere de 73%) dar asta nu anulează ci doar diminuează, poate, gravitatea

faptului.

Am mai menţiona faptul că strada apare ca loc violent mai ales în producţiile din

Statele Unite şi că cel mai frecvent apare clubul, barul ca loc violent în producţiile latino

americane. Locul de muncă are aceeaşi reprezentare ca spaţiu violent în producţiile autohtone

şi cele din SUA, şi mai puţin în cele latino americane.

ponderea tipurilor de manifestare ale violentei in spatiul domestic

(procente din totalul actelor violente care se desfasoara in casa)

verbala, 73.0

sociala, 0.4sexuala, 1.1economica, 2.0

psihologica, 10.5fizica, 13.1

182

Intenţionalitatea

În ceea ce priveşte intenţa actului de violenţă, în emisiunile de tip ficţional sunt puse

în scenă, preponderent acte realizate cu intenţie (92%). Doar 3,7% dintre cazuri se datorea ză

accidentului şi în 3,6% dintre situaţii nu s-a putut discerne intenţionalitatea actului.

Se observă astfel că violenţa ficţională este într-o mai mare proporţie rezultatul unei

intenţii clar exprimat faţă de violenţa reală. La aceasta din urmă, datele arată o intenţie clar

exprimată în 69,5% dintre cazuri şi accident n 10,3% dintre cazuri. Tot în cazul violenţei de

tip real, nu s-a putut identifica intenţionalitatea în o cincime dintre cazuri.

Intentionalitatea actelor de violenta (procente, media pe canale)

cu intentie, 92.0%

neidentificat, 3.6%

nu e cazul, 0.7%

accident, 3.7%

Din nou, aceste diferenţe ne atrag atenţia asupra importanţei analizei contextelor de

semnificare ale violenţei. Dacă din necesităţi narative violenţa din operele de ficţiune este

asumată (şi, de cele mai multe ori, din aceleaşi necesităţi, pedepsită), violenţa reală apare de

multe ori sub semnul accidentului, ceea ce o deresponsabilizează. Deşi, bineînţeles, nu negăm

realismul acestei situaţii, totuşi nu putem să nu vedem că induce o stare de fatalism care, dacă

se extinde şi asupra acelor acte care nu sunt în registrul accidentului ci în cel intenţional, pot fi

nocive din punct de vedere social. Tocmai de aceea atragem atenţia asupra importanţei

înţelegerii tot timpul a contextului intenţional.

Prezentarea consecinţelor actelor de violenţă pentru diferiţi actanţi

Am descoperit în urma cercetării acestui item că, în cea mai mare proporţie, 34,3%, nu

sunt prezentate consecinţele pentru victimă ale actelor de violenţă. Doar în 23,9% dintre

cazuri sunt prezentate consecinţe de natură fizică şi în 14,6% dintre cazuri sunt prezentate

consecinţe emoţionale.

183

prezentarea consecintelor actelor de violenta pentru victima (procente, media pe canale)

nu sunt prezentate, 34.3%

nu e cazul, 24.0%

fizice, 23.9%

economice, 2.1%

sociale, 0.8%

sexuale, 0.4%

Other, 3.2%

emotionale, 14.6%

Acest rezultat, dacă îl punem în legătură cu faptul că 54% dintre acte sunt de violenţă

verbală, la care ne-am aştepta să avem consecinţe de tip emoţional, ne indică o proporţie

foarte mare de „insensibilitate” la violenţa de tip verbal. Acest pattern de receptare a vorbelor

„urâte” face ca acestea să se devalorizeze, să nu le mai fie apreciată negativitatea şi să fie

folosite frecvent, uitându-se de multe ori că şi vorbele „dor”.

Comparativ cu canalele de desene animate, se observă o mult mai mică

„responsabilitate” în prezentarea actelor de violenţă. Dacă pe canalele de DA, 65% dintre

situaţii erau prezentate consecinţele (de o formă sau alta), în cazul emisiunilor ficţionale

neanimate doar în 42% dintre cazuri există această prezentare.

184

Analiza comparativa a consecintelor pentru victima a scenele violente (procente din

frecventa)

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

fizice nu sunt

prezentate

nu e cazul emotionale economice sociale sexuale

Tvr1 ProTV Acasa Antena1 Prima

Cele mai multe consecinţe de tip fizic apar pe canalele TVR1 si ProTV, şi cele mai

puţine astfel de consecinţe apar pe Acasă TV. Pe acest din urmă canal, de cele mai multe ori,

consecinţele pentru victimă nu sunt prezentate. Consecinţele de tip emoţional sunt prezentate

cel mai mult pe Prima Acasă şi ProTV şi cel mai puţin pe TVR1.

analiza comparativa a modurilor in care sunt prezentate consecintele actelor de violenta

pentru victima in diferite productii

40.6%38.0%

17.2%

1.5% 0.9% 0.9% 0.9%

20.8%16.1% 14.5%

44.4%

3.4%0.7%

95.1%

1.2% 1.2% 2.5%

nu sunt prezentate nu e cazul emotionale fizice economice sociale sexuale

autohtona SUA latino americana

Corelând prezentarea consecinţelor cu ţara de producţie a emisiunii, observăm că în filmele

latino americane, de cele mai multe ori nu sunt prezentate consecinţele actelor de violenţă.

Consecinţele fizice ale violenţei sunt cel mai mult vizibile în producţiile americane (cu 44%

dintre cazuri). Astfel, deşi aceste producţii sunt foarte violente, totuşi ele sunt „uşor de citit”

185

de către copil, în condiţiile în care contextul de semnificare al actelor este unul care conotează

negativ violenţa.

consecintele fizice ale violentei pentru victima (procente medi pe canale)

altele, 42.3%

moarte, 29.7%

spitalizare, 0.8%

handicap, 0.3%

Other, 1.1%

ranire, 26.9%

Atunci când sunt prezentate consecinţe fizice pentru victimă, acestea iau, de cele mai

multe ori forma morţii (29,7%), urmate de rănire, în 26,9%. Consecinţele „pe termen lung”

(bineînţeles faţă de rănire, căci moartea este o formă ultimă pe care o pot lua urmările

violenţei) nu apar în emisiunile de tip ficţional. Protagoniştii filmelor sunt „doar” răniţi, etapă

de moment, fără să avem conştiinţa urmărilor acestei stări, urmări traduse în spitalizare sau

eventual handicap. Cel mai mult „se moare” pe TVR1, 47,8%, şi cel mai puţin pe Acasă TV

(10%), acesta fiind însă canalul în care apar cele mai multe răniri (75%).

consecintele actelor de violenta pentru agresor (procente medii pe canale)

nu exista, 74.3%

morale, 1.6%

sociale, 0.7%

Other, 2.3%

legale, 2.5%

nu sunt prezentate, 20.9%

186

Dacă consecinţele pentru victimă sunt, cât de cât, prezentate, consecinţele pentru

agresor sunt eclipsate cu totul din emisiunile ficţionale. Ele fie nu există deloc, fie e posibil să

existe dar nu sunt prezentate (împreună, aceste două situaţii reprezintă 95,2%). Sunt

prezentate consecinţele legale ale actelor de violenţă în doar 2,5% din cazuri, consecinţele

morale fiind şi mai puţine, doar 1,6%. Din nou amintim faptul că multe dintre acte sunt de tip

verbal, 54%, a căror consecinţă pentru agresor poate fi mai degrabă de tip moral, social decât

legal. Sancţionarea socială, pe lângă cea care ţine de conştiinţa fiecăruia, sunt lucruri prea

puţin prezente în emisiunile ficţionale. Cele mai multe sancţiuni morale apar pe TVR1 (4%)

în timp ce sancţiunile legale sunt cel mai frecvent arătate pe ProTv cu 5,8%.

Analiza contextelor de semnificare ale actelor de violenţă

analiza actelor de violenta in contextul legitimitatii acestora (procente pe canal)

80.7%

67.9%

91.5%

95.6%

84.3%

83.6%

14.8%

30.6%

8.2%

4.4%

15.7%

15.3%

4.5%

1.5%

0.3%

1.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

gratuita legitima nu e cazul

187

analiza actelor de violenta din perspectiva contextului ludic al acestora (procente

pe canal)

16.0%

24.8%

22.1%

82.5%

31.7%

34.0%

84.0%

75.2%

77.9%

17.5%

68.3%

66.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

ludic non ludic

analiza actelor de violenta din perspectiva contextului eroizant in care sunt

prezentate (procente pe canal)

9.7%

8.0%

6.5%

1.3%

2.4%

90.3%

92.0%

93.5%

98.7%

97.6%

94.4%5.6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

da nu

Foarte puţine acte în context eroizant au fost prezente în programele cercetare de noi –

ceea ce poate fi văzut şi în rolul în acţiune al actanţilor (foarte mulţi fiind aşa cum am văzut,

persoane neutre). Cel mai mult, în acest context este prezentată violenţa de pe TVR1 şi cel

mai puţin pe Antena 1 (în care violenţa este de tip banal, cotidian, lipsit de spectacular).

188

analiza actelor de violenta din perspectiva contextului maniheist in care sunt

prezentate (procente pe canal)

9.1%

39.3%

15.3%

2.6%

34.0%

21.7%

90.9%

60.7%

84.7%

97.4%

66.0%

78.3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

da nu

analiza actelor de violenta din perspectiva contextului de semnificare in care sunt

prezentate (procente pe canal)

66.4%

60.9%

76.5%

100.0%

74.5%

75.1%

33.6%

39.1%

23.5%

25.5%

24.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

de avertizare de panicare

189

prezenta sau absenta interventiilor pentru ajutorarea victimei (procente pe canal)

9.9%

33.0%

10.5%

2.2%

2.9%

13.1%

26.2%

19.6%

38.9%

20.1%

56.6%

32.5%

9.2%

17.3%

7.4%

7.0%

10.0%

59.3%

38.2%

33.2%

70.3%

33.6%

44.3%

4.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

interventie pentru ajutorarea victimei neinterventie neclar nu e cazul

analiza actelor de violenta din perspectiva contextului de semnificare

naturalizanta in care sunt prezentate (procente pe canal)

21.0%

29.4%

26.9%

51.1%

20.2%

29.9%

79.0%

70.6%

73.1%

48.9%

79.8%

70.1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tvr1

ProTV

Acasa

Antena1

Prima

media pe canale

da nu