Upload
natalitta
View
16
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Responsabilitatea Sociala Corporativa
Citation preview
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ
CORPORATIVĂ ÎN REPUBLICA
MOLDOVA: CE POATE FACE GUVERNUL?
Chişinău 2011
Pagina | 2
Cuprins:
Abrevieri ...................................................................................................................................... 3
Sumar executiv ............................................................................................................................ 4
Introducere ................................................................................................................................. 5
1. Metodologie ........................................................................................................................ 8
2. Modele de interacţiune business–societate ....................................................................... 9
3. Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea actorilor sociali .................................. 12
Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea companiilor ...................................... 12
Companiile şi activităţile filantropice .............................................................................. 15
Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea reţelelor independente de business 16
Comunicarea şi mass-media ............................................................................................ 17
Sectorul asociativ ............................................................................................................. 18
4. Responsabilitatea Socială Corporativă și autorităţile publice: viziune, instrumente și
măsuri de promovare ................................................................................................................ 20
Viziuni și politici de RSC la nivel de Guvern ..................................................................... 21
RSC și agenţiile guvernamentale de suport a businessului .............................................. 23
5. Politici RSC – practici internaționale ................................................................................. 25
Politica RSC în Marea Britanie ......................................................................................... 25
Politica RSC în Franța ....................................................................................................... 25
Politica RSC în Polonia ...................................................................................................... 26
6. Concluzii şi recomandări ................................................................................................... 28
Responsabilitatea Socială Corporativă în Moldova: nivelul de înțelegere și dezvoltare . 28
Recomandări de politici ................................................................................................... 29
Lista referințelor bibliografice ................................................................................................... 33
Anexe ........................................................................................................................................ 35
Pagina | 3
ABREVIERI AGSB – Agenții guvernamentale de suport a businessului
ECE – Europa Centrală și de Est
EP – Externalităţi pozitive
ONG – Organizație Ne-guvernamentală
PGM – Pactul Global Moldova
RIB – Rețele independente de business
RSC – Responsabilitate Socială Corporativă
Pagina | 4
SUMAR EXECUTIV Responsabilitatea Social Corporativă (RSC) este un subiect intens dezbătut în
ultimii 20 de ani la nivel mondial, atât la nivel academic, cât și în cadrul
comunității de afaceri și în rândul decidenților de politici. Mai multe state au
adoptat deja politici publice la nivel național pentru a încuraja implementarea
modelului RSC în rândul companiilor, în timp ce altele sunt încă în căutarea
mecanismului potrivit de abordare a acestui subiect.
În Moldova ultimii ani au fost marcați de creșterea conștiinței companiilor
privind rolul lor în dezvoltarea socială. Constituirea rețelei Pactului Global
Moldova (PGM), precum și creșterea numărului de companii ce au aderat la
PGM este o dovadă în acest sens.
Dacă filantropia este deja adânc înrădăcinată în cultura de afaceri din Moldova,
majoritatea companiilor mai au de parcurs o cale lungă până la adoptarea și
implementarea practicilor RSC. Prevalența practicilor filantropice în raport cu
cele de RSC este parțial explicată de relația dintre stat și sectorul privat stabilită
pe parcursul ultimilor 20 de ani. Astfel, companiile au fost în mod tradițional
„rugate” să facă donații pentru diferite proiecte considerate prioritare de
autoritățile publice centrale și locale și, drept rezultat, agenții economici au
ajuns să perceapă filantropia ca o „taxă” pe care o plătesc societății pentru
afacerea pe care o desfășoară.
La celălalt pol, Guvernul are suficiente instrumente pentru impulsionarea
practicării RSC la nivel de companie, dar până acum nu le-a folosit. Lipsa de
entuziasm de care dau dovadă autoritățile din Moldova este cauzată de
percepția obscură a conceptului de RSC și mai cu seamă, a potențialelor
beneficii ce derivă de implementarea acestuia.
Practicile internaționale aplicate cu succes în țările dezvoltate demonstrează
efectul sinergic și beneficiile macroeconomice de lungă durată asociate cu RSC.
Totuși într-un mediu de afaceri caracterizat de un grad relativ scăzut a RSC, cum
este Moldova, rolul statului devine crucial.
Pentru schimbarea actualei stări de lucruri companiile din Moldova au nevoie
de un impuls ce poate veni inclusiv de la autoritățile publice. Guvernul poate
juca rolul de catalizator, putând să utilizeze în acest sens o serie de instrumente
de reglementare, facilitare, intermediere și recunoaștere a meritelor
companiilor care deja sunt responsabile social.
Pagina | 5
INTRODUCERE Deşi responsabilitatea social corporativă (RSC) este un termen relativ nou
pentru Republica Moldova, în economiile avansate el a început să capete teren
încă în anii 1980. Primele companii care au sesizat beneficiile asociate cu
adoptarea unui model de RSC au fost corporaţiile mari (inclusiv transnaționale)
și reţelele regionale asociate acestora. Ulterior exemplul a fost preluat cu
succes și de către companiile de talie mai mică, iar la sfârșitul anilor 1990 –
începutul anilor 2000 termenul a început să fie propagat și în țările în tranziție
din Europa Centrală și de Est.
Până în prezent nu a fost elaborată o definiţie universală pentru termenul de
RSC. De regulă, este considerată social responsabilă acea companie care
urmărește depășirea standardelor minime obligatorii impuse de legislaţie în
ceea ce privește calitatea producţiei, condiţiilor de muncă, protecţia mediului,
atitudinea față de comunitatea în care activează etc. Prin urmare, aplicarea
principiilor RSC este în totalitate opţională, iar agenţii economici sunt liberi să
stabilească magnitudinea activităților desfășurate și impactului urmărit, sferele
RSC, sau să evite în totalitate acest aspect al culturii de afaceri moderne. Anume
din acest motiv, dezvoltarea unui mediu de afaceri care ar încuraja
responsabilitatea socială nu este posibilă fără pregătirea şi disponibilitatea
companiilor de a îmbrățișa practicile de responsabilitate socială.
De ce guvernele ar trebui să fie interesate de promovarea RSC? Într-o careva
măsură, aplicarea principiilor RSC de către companii poate complementa unele
eforturi ale guvernului orientate spre crearea unui mediu de afaceri prielnic şi
atractiv, dar poate complementa și politicile guvernamentale de dezvoltare ale
țării. Experienţa ţărilor vest-europene ne arată că integrarea modelului de RSC
în activitatea operațională a companiilor sporeşte competitivitatea ţării pe plan
regional şi atractivitatea ei investiţională, creşte productivitatea muncii,
contribuie la soluţionarea problemelor de protecţie a mediului şi a drepturilor
omului, etc.
Agenda contemporană de politici pro-RSC este structurată în baza premisei că
businessul este parte componentă a societății, relația companiilor cu societatea
este interdependentă, iar acestea au potențialul să aducă o contribuție
esențială la dezvoltarea societății. La nivel național, RSC este perceput ca un
mecanism de a eradica deficitul de bunăstare, dar și ca mijloc de promovare a
competitivității naționale1. De asemenea, integrarea practicilor de RSC face
1 Swift, Tracey and Zadek, Simon (2002). Corporate social responsibility and the competitive advantage of nations.
Pagina | 6
parte din soluțiile pentru problemele mediului ambiant, aprobată oficial de
către guvernele membre ale Comisiei Europene2.
Beneficiile implementării RSC se extind pe mai multe planuri. Este important ca
autoritățile publice din Moldova să sesizeze sinergia acestor beneficii și
impactul lor macroeconomic. Astfel, ar putea fi identificate cel puțin patru
motive pentru care guvernul ar trebui să integreze RSC în agenda sa de politici
publice3:
• Unul din obiectivele urmărite de autoritățile publice este dezvoltare
socială și economică incluzivă și sustenabilă. Implementarea RSC și
susținerea RSC la nivel de sector privat ar facilita și ar accelera atingerea
acestui obiectiv.
• RSC contribuie la consolidarea competitivității internaționale a statului4.
Studiile recente arată că competitivitatea internațională poate fi
ameliorată de către entitățile individuale (în cazul de față companiile)
care contribuie la dezvoltarea socio-economică durabilă prin
comportamentul lor responsabil.
• Crizele financiare și deficitele fiscale forțează tot mai multe guverne să
caute o nouă abordare a dezvoltării și să satisfacă cererea colectivă ce
nu poate fi întotdeauna acoperită de către autoritățile publice.
Colaborarea dintre companiile social-responsabile și guvern ar permite
astfel abordarea dezvoltării într-o altă perspectivă ce ar complementa
acțiunile guvernului.
• În final, deși RSC constituie o practică voluntară, experiențele țărilor
dezvoltate confirmă impactul pozitiv pe care îl poate genera guvernul
prin încorporarea strategilor de promovare a RSC în politicile publice5.
Scopul prezentului raport este de a identifica instrumentele de care dispun
autoritățile publice pentru a impulsiona adoptarea practicilor RSC la nivel de
companie, precum și identificarea necesităților la nivel de companie în
contextul RSC.
Raportul are următoarea structură. În capitolul 1 este expus cadrul
metodologic. Capitolul 2 este axat pe explicarea diferențelor dintre principalele
modele folosite de companii pentru interacțiunea cu societatea. În capitolul 3
autorii identifică opina și așteptările companiilor, societății civile și mass mediei
vizavi de RSC, precum și care sunt principalele obstacole ce stau în calea
2 European Commision. (2007). Corporate social responsibility – National public policies in the European Union.
3http://www.unescap.org/tid/publication/indpub2565_chap4.pdf
4 Mac Gillivray, Alex, Begley, Paul and Zadek, Simon, The State of Responsible Competitiveness 2007
5 Pascal Lamy, Corporate Social Responsibility and the competitive advantage of nations
Pagina | 7
adoptării RSC la nivel de companie. Capitolul 4 trece în revistă instrumentele de
care dispune guvernul pentru a încuraja companiile să fie social responsabile și
analizează percepțiile vizavi de RSC existente la nivel de guvern. În capitolul 5
autorii fac un sumar al politicilor de promovare a RSC desfășurate la nivel
național în trei state europene: Marea Britanie, Franța și Polonia. Identificarea
acestora este importantă în lumina formulării unor recomandări realiste și
eficiente pentru autoritățile moldovenești.
Autorii își exprima recunoștința față de o serie de experți, manageri de
companii și oficiali publici care în cadrul interviurilor realizate au oferit
informații prețioase pentru realizarea acestui studiu: companii private,
reprezentanți ai ministerelor de profil, precum și reprezentanți ai societății
civile și a mijloacelor de informare în masă. Lista completă a persoanelor
intervievate este inclusă în Anexa 1.
Totodată, ținem să subliniem că opiniile și afirmațiile exprimate în acest raport
aparțin în exclusivitate autorilor acestuia și pot să nu coincidă în mod
obligatoriu cu părerea persoanelor și instituțiilor menționate în document.
Pagina | 8
1. METODOLOGIE În scopul obţinerii informaţiilor necesare pentru efectuarea acestui studiu au
fost intervievate peste 20 de companii diferite ca apartenenţă a capitalului,
sfere de activitate, număr de angajaţi și modele de afaceri . O bună parte dintre
respondenţi sunt membri ai Pactului Global - Moldova (PGM) 6. Totuși, pentru a
evita obţinerea unor rezultate distorsionate au fost intervievate și companii ce
nu fac parte din PGM.
Ulterior, am desfășurat câteva discuţii structurate aprofundate cu o serie de
companii. Această serie de interviuri a oferit informaţii mai detaliate, bazate pe
experienţa practică a intervievaţilor care au de a face cu aspecte de RSC în
activităţile lor profesionale cotidiene.
Pentru a reflecta părerea tuturor actorilor sociali implicaţi direct sau indirect în
politici de promovare a RSC, în procesul de elaborarea a studiului au fost
desfășurate interviuri aprofundate cu asociaţiile de business, reprezentanţii
guvernului și agenţiile guvernamentale ce interacţionează cu companiile.
Fiecare categorie de respondenţi a contribuit la elucidarea rolului celor mai
importanți actori sociali în promovarea și practicarea RSC și la crearea unei
viziuni de ansamblu asupra nivelului de dezvoltare a RSC în Republica Moldova.
Interviurile ne-au ajutat să înţelegem percepţia RSC la nivelul companiilor,
sector asociativ și la nivel de Guvern. Mai mult decât atât, informaţiile colectate
ne-au permis să identificăm așteptările care există în rândul companiilor și să
înţelegem ce pot face autorităţile pentru a le ajuta să fie social responsabile.
De asemenea, subliniem faptul că rezultatele sondajelor se bazează pe
autoevaluarea companiilor și organizaţiilor participante la sondaj. Expert-Grup
nu a apelat la surse de informaţii terţe pentru estimarea veridicităţii informaţiei
oferite nemijlocit de respondenţi. Din aceste motive răspunsurile în cauză
reflectă doar opinia subiectivă a respondenţilor.
6 Pactul Global Moldova este o rețea de companii naţionale şi multinaţionale de diferite dimensiuni. Aceste
companii au aderat la principiile universale privind protecţia drepturilor omului, standardelor muncii şi mediului înconjurător, garantând respectarea şi promovarea responsabilităţii sociale în cadrul societății moldoveneşti.
Pagina | 9
2. MODELE DE INTERACŢIUNE BUSINESS–SOCIETATE
Deşi RSC nu este un concept nou, în mediul de afaceri moldovenesc acesta a
intrat relativ recent. Tocmai din acest motiv diferite categorii de actori sociali
continuă să confunde termenul RSC cu alte activităţi ce au un impact social mai
mult sau mai puţin evident. De altfel, aceste confuzii sunt absolut firești
deoarece conceptul de RSC este în continuare dezbătut la nivel internaţional de
către reprezentanții lumii academice, comunitatea de afaceri și decidenții de
politici.
În ultimă instanță, RSC este o modalitate prin care businessul interacționează
cu societatea. Pentru a facilita evaluarea nivelului de RSC în Moldova este
esenţială definirea tipurilor principale de interacţiune business-societate și locul
RSC în aceste modele. Literatura de specialitate identifică trei modele principale
de interacţiune a businessului cu societatea (ele sunt prezentate schematic în
Tabelul 1). Primul model, filantropia, a fost înaintat de Porter şi Kramer în 2002.
Al doilea model, RSC a fost pus în discuţie pentru prima dată de Preston şi
Donaldson în 1995. Modelul ce vizează externalităţile pozitive (EP) a fost
înaintat de Milton Friedman.
Modelul de filantropie include totalitatea activităţilor ce implică un ajutor
material acordat benevol și necondiţionat de către companie unor categorii
sociale sau organizaţii nevoiașe. Acest tip de activitate are cel mai frecvent un
caracter ocazional, nu face parte din politica companiei și are un impact social
de termen scurt. Voluntariatul, dacă e făcut la nivel de companie este și el parte
componentă a activităților filantropice, întrucât în acest caz compania
investește resurse umane și de timp în beneficiul comunității. Această formă de
filantropie este un clasică și frecvent întâlnită în Moldova. Evident, există cazuri
în care companiile donează bani periodic, având chiar și o întreagă strategie în
acest sens.
Modelul RSC constă dintr-o serie de politici de business ce sunt orientate spre
crearea unui echilibru dintre bunăstarea societăţii și obiectivele stabilite de
companie. Principiile implicite ale acestui concept au un caracter continuu și
un impact social de lungă durată. Cu alte cuvinte, în cazul adoptării modelului
RSC, principiile implicite ale RSC vor face parte integrantă a operaţiunilor
derulate zilnic de către companie.
Modelul EP descrie situaţia în care o companie ce urmărește exclusiv
majorarea profitului creează (neintenţionat) și unele beneficii sociale. Spre
deosebire de celelalte două modele, în cazul EP imboldul motivaţional nu are
Pagina | 10
nici o legătură cu bunăstarea societăţii. Mai mult decât atât, uneori compania
poate să rămână total inconștientă sau indiferentă față de impactul pozitiv pe
care l-a generat prin activităţile sale de zi cu zi.
Analiza comparativă și diferenţele-cheie dintre filantropie, RSC și EP sunt
prezentate în Tabelul 1.
TABELUL 1. MODELE DE INTERACŢIUNE A COMPANIILOR CU SOCIETATEA – ANALIZĂ
COMPARATIVĂ
Externalităţi pozitive Filantropie corporativă Responsabilitate Socială Corporativă
Obiectivul final urmărit de companie
Profitul Profitul Dezvoltarea socială şi economică
Performanţele financiare versus sociale
Externalităţi pozitive Realizate concomitent Realizate concomitent
Corelaţia < 0 Beneficii sociale => financiare Beneficii sociale => financiare
Modul de luare a deciziilor
Decizia acţionarilor Decizia acţionarilor Viziunea acţionarilor
Criteriile de alocare a resurselor
Maximizarea profitului acţionarilor
Impact financiar pe termen scurt +
Impact social pe termen scurt
Impact social pe termen lung şi impact financiar pe termen scurt
Tipul activităţilor cu impact social
Nici o activitate , decât dacă este necesar
Doar proiecte speciale Incorporate în toate activităţile curente ale companiei
Factorul motivaţional al activităţilor sociale
Protecţia împotriva riscului Oportunităţi de creştere a venitului
Complet integrat
Sursa: The stakeholder theory of the corporation: Concepts, evidence and implications.
Academy of Management Review; Margolis, J.D. and Walsh, J.P. (2004). Misery loves
companies: Rethinking social initiatives by business.Administrative Science
Quarterl.yDonaldson, T. and Preston, L.E. (1995).
Una din deosebirile principiale dintre modelul RSC și celelalte două modele de
interacţiune socială este caracterul continuu determinat de implementarea
principiilor RSC la nivel de politică corporativă. De aici derivă și a doua trăsătură
caracteristică doar RSC - factorul determinant în deciziile manageriale. Astfel, în
companiile ce au integrat RSC în politica sa corporativă, deciziile și acţiunile
corporative sunt aprobate doar după o analiză minuţioasă a impactului social şi
economic implicit. Mai mult decât atât, sustenabilitatea înseamnă lucruri
diferite în aceste modele: în cazul modelului de filantropie, este vorba despre
sustenabilitatea avantajelor competitive, în timp ce în cadrul modelului RSC
este vorba despre sustenabilitatea mediului în care activează compania.
Dacă comparăm nemijlocit filantropia şi RSC, observăm totuși careva
similitudini. Întâi de toate aceste două tipuri de activitate pot coexista fără a
Pagina | 11
cauză un conflict de interese sau o suprapunere de obiective. În acest context
este important să înţelegem că modul de abordare a activităţilor filantropice
comparativ cu cele de RSC este total diferit, după cum sunt şi rezultatele pe care
le generează. Activităţile filantropice sunt orientate de cele mai dese ori pe
termen scurt, în timp ce adoptarea unei politici de RSC asigură avantaje viitoare
materializate în imaginea companiei, dezvoltarea pieţei şi sporirea capacităţii de
cumpărare.
Astfel, decizia de a adopta un anumit model de interacţiune business-societate
depinde în primul rând de obiectivele și priorităţile stabilite la nivel de
companie. Din păcate, multe din companiile din Moldova se află încă abia într-o
fază premergătoare RSC, acestea evaluând beneficiile aplicării unor prevederi
legislative (spre exemplu: asigurarea condiţiilor bune de muncă, protecţia
mediului, etc.). În cazul în care compania decide să evolueze de la modelul EP
către alte modele de interacţiune, este mult mai probabil că aceasta va alege
filantropia și va neglija RSC. Doar companiile mature – majoritatea cu capital
străin - adoptă principiile RSC independent de implicarea lor în activităţi
filantropice.
Pagina | 12
3. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ
ÎN VIZIUNEA ACTORILOR SOCIALI
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN VIZIUNEA
COMPANIILOR Unele studii indică că cel puțin pentru anumite sectoare economice, practicarea
RSC aduce unele beneficii companiilor7. Printre cele mai evidente putem
enumera:
• Micșorarea costurilor de producere;
• Companiile ce oferă beneficii angajaților (precum ore de lucru flexibile,
colaborarea cu uniunile profesionale) beneficiază de o înaltă motivare a
personalului;
• Certificarea internațională, respectarea standardelor și adoptarea unui
cod de etică la nivel de companie generează creșterea inovării
tehnologice în cadrul instituției;
• Există de asemenea o corelație puternică între practicarea anumitor
activități RSC (cod de etică, audit extern) și atragerea noilor clienți și
parteneri.
Comisia Europeană sugerează de asemenea că compania are de câștigat în
urma RSC în următoarele domenii ale competitivității: structura costurilor,
resursele umane, perspectiva consumatorilor, inovațiile, gestiunea riscului și a
reputației precum și performanțele financiare8. Este adevărat că aceste beneficii
pot varia de la o companie la alta în dependență de sectorul de activitate,
numărul de angajați, numărul de concurenți pe piață, etc.
Ţinând cont de faptul că principalii promotori ai RSC ar trebui să fie companiile
şi reţelele de business, elaborarea acestui raport a început prin analiza
activităţilor pe care le desfășoară companiile și identificarea modelelor de
interacţiune cu societatea adoptate de acestea. De fapt, natura voluntară a
conceptului de RSC derivă din strategia de afaceri a companiei, implementarea
căreia nu trebuie să fie condiţionată de factori exteriori. Astfel, pentru a fi
credibilă și durabilă, intenţia de a fi social responsabilă trebuie să vină din
interiorul companiei.
Din păcate, interviurile aprofundate desfăşurate arată că există foarte puţine
companii ce sesizează deosebirea dintre filantropie şi RSC. Cele care înţeleg
diferenţa sunt în general companii mari, cu capital străin, membre ale reţelelor
7 COSMIC Project: Final Report of analysis about relationship existing between CSR and competitiveness in the
testile / clothing sector 8 European Competitiveness Report 2008
Pagina | 13
internaţionale de afaceri ce impun sau recomandă anumite standarde în
privinţa RSC. Pentru acestea, diferenţia dintre filantropie și RSC este evidentă,
așa cum și scopurile pentru care desfășoară anumite activităţi sunt diferite.
Aceste companii au bugete anuale, funcții delegate și, uneori, planuri concrete
pentru transpunerea în practică a principiilor RSC, precum și așteptări concrete
vizavi de rezultatele pe care le poate genera acest mod de a face business.
Pentru majoritatea companiilor moldovenești însă, RSC este un concept difuz,
împletit adesea cu filantropia sau, și mai banal, cu respectarea legislaţiei în
vigoare, iar uneori menţionează că ultimele două se includ în RSC, dar nu sunt
suficiente pentru a considera o companie social responsabilă. Acest lucru
demonstrează că companiile percep adesea activităţile filantropice şi RSC ca
fiind obligatorii. Altfel spus - un fel de „tribut” care trebuie plătit societăţii
pentru prosperitatea companiei. Filantropia este atât de înrădăcinată în cultura
de afaceri în Moldova inclusiv pentru că noțiunea ei este simplă, iar rezultatele
pot fi văzute imediat de către publicul larg. În plus, pentru orice societate
comercială este mult mai uşor să transfere ocazional o sumă de bani în scopuri
sociale, decât să integreze în activităţile curente ale companiei un nou model de
afaceri care presupune adesea schimbarea mentalităţii și a modului de
management. Pe de altă parte, multe companii în special cele din sectorul
construcţiilor sau agriculturii continuă să utilizeze munca copiilor și
adolescenților, angajându-i ilegal în activităţi ce le pun în pericol sănătatea şi
viaţa. În aceste condiţii, nu ne putem aştepta că acestea vor adopta conceptul
RSC prea curând, aşa cum asemenea companiei mai au încă o cale lungă de
parcurs până la respectarea legislaţiei în vigoare.
Chiar dacă marea majoritate a companiilor intervievate consideră că activităţile
RSC ar trebui să fie parte componentă a strategiei de afaceri, foarte puţini
patroni au elaborat ghiduri ce reflectă valorile etice ale companiei, au integrat
principiile etice la toate nivelele de interacţiune cu societatea sau au definit
strategii clare de evaluare a gradului de responsabilitate socială a companiei.
Calitatea de membru a PGM nu este neapărat necesară pentru ca o companie
să fie social responsabilă. După cum au arătat interviurile aprofundate, o bună
parte din companiile ce nu au auzit de PGM şi nici măcar de RSC au adoptat
modele de interacţiune cu clienţii, partenerii, furnizorii şi angajaţii foarte
apropiate de principiile RSC. Acest fapt denotă că există o acută lipsă de
comunicare și schimb de experienţă în rândul companiilor. Un alt exemplu în
susținerea acestei afirmații este și răspunsul unor companii la întrebarea: „Ce
rezultate aşteptaţi să obţineţi practicând activităţile RSC?” Multe companii nu
au nici un fel de aşteptări vizavi de rezultatele pe care le pot genera propriile
Pagina | 14
activităţi RSC, în timp ce ulterior în discuţiile aprofundate spun că au remarcat
schimbări în atitudinea clienţilor faţă de propria companie de când aceasta a
adoptat un alt mod de a face business.
Deși RSC este un concept relativ nou pentru mediul de afaceri din Republica
Moldova, multe companii se declară interesate de înţelegerea conceptului.
Multe dintre ele se află încă la etapa de clarificare a diferenţelor dintre
filantropie și RSC. Unele dintre ele (foarte puţine însă) sunt la etapa de
instituţionalizare a conceptului, în timp ce altele căută deja modelul potrivit ce
poate fi aplicat în interacţiunea companiei cu mediul intern şi extern (furnizorii,
clienţii, partenerii și angajaţii), iar câteva - la etape mult mai avansate
(elaborarea codului etic, elaborarea unei strategii şi buget anual destinat
activităţilor de RSC, etc.). Marea majoritate a managerilor companiilor nu
înţeleg însă ce presupune de fapt RSC, iar marea majoritate nici nu vede prea
curând integrarea în practica curentă a acestor principii şi valori şi nici nu
conştientizează beneficiile pe care le poate aduce aceasta asupra companiei.
Astfel pentru realitatea Moldovei, RSC rămâne la moment o practică mai mult
declarativă, fiind prea puţine companii predispuse să transpună în activitate
principiile RSC.
Companiile văd necesară intervenţia Guvernului în promovarea principiilor RSC
în rândul companiilor și anume diseminarea informației vizavi de RSC și
beneficiile pe care le poate aduce adoptarea acestei culturi de afaceri. De cele
mai multe ori, în viziunea acestora, intervenţia ar trebui să se limiteze la
furnizarea de informaţii vizavi de RSC, precum şi facilitarea comunicării cu
autorităţile publice.
În cazul marii majorităţi a companiilor mici (cu până la 20 angajaţi), decizia de a
face filantropie sau adopta RSC aparţine în întregime directorului general sau
executiv. Astfel, un rol deosebit de important îl joacă aici educaţia acestuia.
Deci, pe termen lung, instituţiile de învăţământ au un cuvânt greu de spus în
formarea unor directori (companii) social responsabile. Credem că accentul ar
trebui să fie pus în acest sens pe facultățile de Business și Administrare, dar
predarea modulelor de RSC să fie făcută la modul serios. Astfel, cursul de RSC ar
trebui să fie obligatoriu pentru studenții de la management și administrarea
afacerilor și facultativ pentru restul facultăților cu profil economic.
Per ansamblu, conştientizarea noţiunii de RSC este limitată în rândul
companiilor din Moldova. Unele nu cunosc termenul, deși desfăşoară activităţi
RSC. Altele recunosc termenul, susţin că sunt social responsabile, dar de fapt se
rezumă la activităţi de filantropie şi caritate. Doar câteva companii înţeleg pe
deplin complexitatea RSC şi desfăşoară activităţi ce pot fi calificate ca RSC în
Pagina | 15
sens larg. În acest context, nu ne putem aștepta că companiile vor învăţa din
mers să facă un alt fel de business, modelul tradiţionalist fiind încă destul de
impregnat în cultura de afaceri din Moldova. Pentru a schimba starea de lucruri
companiile au nevoie de un impuls din exterior ce poate veni inclusiv și de la
Guvern. Experienţa altor state arată că autorităţile publice pot determina
companiile să fie social responsabile prin propriul exemplu, precum şi prin
determinarea companiilor aflate în proprietate publică să adopte acest nou
model de interacţiune cu societatea.
COMPANIILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE Deşi pe termen lung companiile nu au de câștigat din activităţile filantropice pe
care le desfășoară, aceste activități nu pot fi neglijate, aşa cum constituie la
moment, în viziunea companiilor, cel mai la îndemână model de interacţiune cu
societatea, precum şi de „spălare a păcatelor”. De regulă, activităţile
filantropice sunt desfăşurate ocazional, atunci când parvin solicitări de finanţare
din partea unor ONG-uri sau alţi actori sociali sau în caz de calamitate naturală.
Totuși, anumite companii au propria agendă de filantropie pe care o
implementează mai mult sau mai puțin sistematic. Dar chiar şi în companiile
mari ce au un plan stabilit vizavi de activităţile de filantropie ce urmează să fie
desfăşurate, nu există un buget propriu-zis destinat acestor activităţi. De regulă,
finanţarea acestora se face din bugetul destinat activităţilor de promovare și
relaţii publice.
În Moldova persistă însă și practica de filantropie impusă, când companiile sunt
„rugate” să facă donaţii. Astfel de solicitări parvin din partea autorităţilor
centrale sau locale, de cele mai multe ori sub formă de propunere care este
percepută de companii ca fiind obligatorie. Aceste practici sunt deosebit de
dăunătoare. Autorităţile Moldovei ar trebui să înţeleagă că filantropia și
activităţile RSC sunt voluntare și nu pot fi impuse sub nici o formă. Dacă
autorităţile consideră necesară/oportună intervenţia companiilor într-un
anumit domeniu, acestea pot pune la dispoziţia publicului larg informațiile cu
privire la domeniile prioritare, instituţiile sau evenimentele ce au nevoie de
resurse din care companiile pot alege atunci când decid să desfășoare activităţi
filantropice. În acest sens, mass-media are, de asemenea, un rol important de
informare și educare (vedeți mai multe în secțiunea COMUNICARE ȘI MASS-
MEDIA).
Pe termen lung însă, statul per ansamblu are de câștigat în urma activităţilor
filantropice pe care le desfășoară companiile, în cazul în care acestea
complementează acţiunile autorităţilor.
Pagina | 16
Principalul obstacol cu care se confruntă companiile ce intenţionează să facă
donaţii este lipsa transparenţei financiare a instituţiilor ce beneficiază de ele.
Legislația fiscală impune efectuarea plăților strict în scopurile statutare ale
instituției nu însă și conform destinației donației primite. Astfel, practic cu există
instrumente la dispoziția companiilor donatoare de a verifica ce se întâmplă cu
banii după actul donației. Mai bine de jumătate dintre companiile intervievate
au menţionat în cadrul interviurilor aprofundate că donează banii doar la câteva
instituţii, în special prin intermediul reţelelor de business, şi asta pentru că nu
au capacitate de control asupra fondurilor donate. Lipsa transparenţei este o
adevărată problemă ce împiedică companiile să doneze fonduri şi altor actori
aflaţi în necesitate.
Întrucât reţelele de business amplifică și centralizează fondurile donate de
companii dar și servesc drept punte de conexiune între companii, rolul lor în
promovarea RSC și a filantropiei este mare. În secţiunea ce urmează am
considerat necesară analiza acestora din perspectiva RSC.
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN VIZIUNEA
REŢELELOR INDEPENDENTE DE BUSINESS În cadrul sondajului efectuat au fost intervievate 2 reţele independente de
business (RIB). Rolul acestor respondenţi în cadrul studiului este greu de
subestimat. Astfel, pe de o parte, opinia şi atitudinea RIB faţă de RSC şi
filantropie este promovată în rândurile companiilor membre, pe de altă parte,
aceste rețele reflectă percepţia și așteptările mediului de afaceri.
RESP ON S AB I LI TATE A SO CIALĂ CORP OR ATI VĂ Dintre toţi actorii sociali intervievaţi în cadrul studiului, RIB au fost cele mai
receptive. Din păcate însă, rezultatele interviului ne arată că, de rând cu alţi
actori sociali, și aceste rețele au o viziune destul de obscură asupra conceptului
de RSC. Liderii acestor organizaţii înţeleg prin RSC preponderent activităţi
filantropice. Mai mult decât atât, respondenţii tind să asimileze respectarea
legislaţiei în vigoare cu o parte componentă a RSC.
În acest context este esenţial de menţionat că RSC reprezintă un set de activităţi
opţionale ce sunt orientate spre depășirea standardelor minime obligatorii
impuse de stat, în timp ce aplicarea legislaţiei în vigoare este un imperativ ce nu
contribuie la gradul de responsabilitate socială al companiei. Sondajul efectuat
indică faptul că respondenţii nu sesizează deosebirea esenţială dintre caracterul
obligatoriu al reglementărilor impuse de stat şi caracterul opţional al
activităţilor RSC. De asemenea, răspunsurile primite indică nivelul scăzut de
pregătire al mediului de afaceri pentru implementarea unor elemente RSC
avansate.
Pagina | 17
În cadrul interviurilor am identificat şi câteva iniţiative ecologice care au fost
lansate și derulate cu succes de RIB. Această sferă de activitate RIB constituie un
element de RSC autentic, si prin urmare este mai mult decât plauzibilă. Totuşi,
aceste campanii ecologice au un caracter ocazional, ce nu implică promovarea
unei politici ecologice consistente în rândurile companiilor membre RIB.
F ILAN TROP I E RIB demonstrează o viziune clară a conceptului de filantropie şi o bună
gestionare a activităţilor filantropice. Reprezentanţii reţelelor independente de
business susţin şi pregătesc regulat activităţi filantropice. Iniţiativele lansate de
această categorie de actori social interesaţi se rezumă la coordonarea
campaniilor filantropice ce implică câteva companii membre ale RIB. În esenţă,
coordonând aceste campanii, RIB amplifică efortul individual, generând astfel
un impact de proporţii mai mari.
Un exemplu relevant în acest context este campania colectivă organizată de
Camera de Comerţ Americană în Moldova. În cadrul acestei acţiuni caritabile o
companie membră a RIB responsabilă de transport a trimis un camion ce
colectează contribuţii materiale de la sediile altor companii membre RIB și le-a
livrat la destinaţie (ex: casa de copii, sinistraţi).
Rolul RIB nu se reduce însă numai la monitorizarea şi lansare iniţiativelor. De
multe ori liderii acestor organizaţii preiau rolul de „mesageri”, cu intenţia de a
aduce la cunoştinţa autorităţilor publice dificultăţile cu care se confruntă
sectorul privat în activitatea sa filantropică. Un exemplu relevat sunt încercările
RIB de a influenţa poziţia autorităţilor publice în ceea ce privește tratamentul
fiscal aplicat activităţilor filantropice. În pofida acestor tentative de promovare
a intereselor agenţilor economici, potenţialul de intermediere al RIB este
valorificat doar parţial.
Putem concluziona că la această etapă RIB promovează preponderent
filantropia şi nu iniţiative autentice de RSC. Tendinţa este parţial explicată de
simplitatea conceptului de filantropie comparativ cu cel al RSC. Alt avantaj
considerabil al filantropiei în raport cu RSC este impactul cuantificabil şi
instantaneu. Cumulate, aceste caracteristici facilitează obţinerea suportului
financiar din partea companiilor membre RIB.
COMUNICAREA ŞI MASS-MEDIA În societăţile polarizate şi în care majoritatea populaţiei trăieşte la limita
sărăciei, există o percepţie specifică faţă de comunitatea de afaceri. De cele mai
multe ori companiile private sunt învinuite de egoism exagerat şi lipsa oricărui
interes faţă de problemele din societate. Acest fapt este cauzat de cele mai
Pagina | 18
multe ori atât de lipsa unor instrumente de comunicare dintre comunitatea de
business şi societate, lipsa de transparenţa în activitate, cât şi de reflectarea
slabă în mijloacele mass-media a proiectelor sociale ale businessului.
Dacă responsabilitatea social corporativă trebuie să fie parte a strategiei de
afaceri, atunci ea urmează să fie abordată alături de altă componentă absolut
indispensabilă - comunicarea. Elementele proprii de comunicare şi mijloacele de
informare în masă sunt cele mai importante instrumente care pot fi utilizate de
o companie pentru a promova principiile şi valorile unei responsabilităţi sociale
adecvate.
Transparenţa activităţii mediului de afaceri este unul dintre elementele
componente ale RSC. Din păcate, nu toate companiile din Moldova realizează
importanţa unei bune comunicări cu mediul extern. Cea mai mare parte a
companiilor, chiar şi din cele membre ale PGM nu folosesc în mod adecvat
instrumentele de comunicare cu clienţii, partenerii sau mass-media.
Foarte puţine companii au publicate pe paginile web o descriere completă şi
explicită a serviciilor prestate, o categorie de noutăţi care să le reflecte
activitatea, iar numărul celor ce au publicat informaţii cu privire la contribuţia
proprie la dezvoltarea societăţii este şi mai mică. Mai mult ca atât, multe
companii nu folosesc nici măcar sursele gratuite disponibile (servicii de difuzare
a comunicatelor de presa, reţelele specializate de business, reţele de socializare
etc.) pentru a spori vizibilitatea proiectelor și inițiativelor sociale pe care le
desfășoară.
Mijloacele de informare în masă au un rol dublu în raport cu RSC şi anume, pe
de o parte ar putea promova bunele practici de responsabilitate socială şi
exemplele de implicare a companiilor în soluţionarea problemelor din societate,
iar pe de altă parte, ar putea servi drept sursă de identificare a celor mai
stringente domenii care necesită o atenţie sporită din partea mediului de
afaceri.
În prezent, în rândul mass-media autohtonă nu există o viziune clară asupra
responsabilităţii sociale a companiilor. Mai mult ca atât, dacă alţi actori admit că
companiile se implică în mod dezinteresat în dezvoltarea societăţii, atunci
reprezentanţii mass-media califică ab initio orice implicare/manifestare socială
a sectorului privat ca PR, publicitate și promovare.
SECTORUL ASOCIATIV Subiectul responsabilităţii sociale corporative, indiferent de tipologia adoptată,
lipseşte practic din aria de cercetare şi preocupare a organizaţiilor
neguvernamentale autohtone. RSC privită ca principii de activitate a unei
Pagina | 19
companii este un domeniu nou nu doar pentru o bună parte dintre mediul
privat, ci şi pentru majoritatea organizaţiilor din sectorului neguvernamental.
Asemenea altor actorilor relevanţi vizaţi în acest studiu, organizaţiile
neguvernamentale identifică RSC că o activitate de donaţie sau susţinere
financiară a diferitor evenimente, instituţii, sau cauze, alături de aplicarea unor
principii etice în afaceri şi respectarea legislaţiei în vigoare. Indiferent de modul
de abordare a RSC, ONG-urile ar putea juca un rol semnificativ în promovarea
RSC, iar acest lucru se datorează următorilor factori:
Expertiza sectorială – dacă RSC înseamnă protecţia mediului, drepturile omului
şi anticorupţie, atunci organizaţiile neguvernamentale sunt anume acele
instituţii care alături de experienţa de abordare a domeniului sunt deschise
colaborării, flexibile şi transparente în activitate.
Apropierea de comunitate –organizaţiile neguvernamentale prin definiție sunt
constituite din subiecţi asociaţi de anumite interese comune în soluţionarea
unor probleme specifice din comunitate. Această latură permite mediului privat
să utilizeze resursele ONG-urilor nu doar pentru identificarea problemelor
specifice şi actuale din societate, dar şi să le implice activ în soluţionarea
acestora.
Capacitățile de educare publică, lobby și mobilizare specifice ONG-urilor le-ar
putea atribui un rol mai important în promovarea RSC. Organizaţiile
neguvernamentale pot obţine acces la diferite surse de finanţare cu scopul de a
sensibiliza opinia publică, de a instrui companiile locale privind noţiunea de RSC
şi de a promova implicarea pro-activă a acestora în societate.
În prezent, din punctul de vedere al ONG-urilor, practic nu există piedici ce ar
împiedica o companie să devină mai social responsabilă, însă se evidenţiază o
necesitate de promovare mai activă a rolului mediului privat în dezvoltarea
socială.
Pagina | 20
4. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ȘI
AUTORITĂŢILE PUBLICE: VIZIUNE , INSTRUMENTE ȘI MĂSURI DE PROMOVARE
CE ROL POATE JUCA GUVERNUL?
Fără îndoială, acțiunile autorităților publice sunt esențiale pentru crearea unui
mediu ce reduce riscurile operaționale ale afacerilor, contribuie la buna
dezvoltare a sectorului privat și încurajează competitivitatea și responsabilitatea
companiilor. Provocarea ce stă în fața autorităților în acest sens este
identificarea priorităților, crearea stimulentelor și susținerea companiilor ce își
doresc să fie social responsabile. Un alt rol esențial al guvernului ține de
sensibilizarea opiniei publice privind RSC. Guvernul joacă astfel un rol important
în promovarea practicilor de RSC. Autoritățile publice au la dispoziție o serie de
instrumente de politici pe care le pot aplica cu succes pentru promovarea RSC.
Astfel, putem identifica cel puțin patru tipuri de instrumente de intervenție:
Reglementarea. Autoritățile de diferite nivele pot reglementa activitatea
companiilor prin definirea sau îmbunătățirea standardelor minime de operare a
businessului, dar și excluderea comportamentelor inadecvate prin
reglementarea acțiunilor companiilor în anumite domenii precum mediul
ambiant, forța de muncă etc. Reglementarea nu se reduce doar la elaborarea
unor acte normative sau legislative, ci include și o serie de recomandări pe care
le pot primi companiile de la stat.
Facilitarea. Guvernul poate juca rolul uni catalizator al RSC. Astfel, acestea se
poate implica prin furnizarea informației către companii, prin facilitarea
înțelegerii și, deci, respectării standardelor minime obligatorii impuse de
legislație, prin includerea elementelor de RSC în politicile publice (politica
industrială, comercială, de mediu ambiant și de ocupare a forței de muncă),
precum și prin susținerea certificării voluntare a companiilor în domeniile RSC.
Intermedierea. Guvernul poate combina resursele publice cu cele private în
vederea maximizării beneficiilor sociale provenite ca urmare a activităților RSC
desfășurate la nivel de companie. Astfel, guvernul poate îmbunătăți
interacționarea agențiilor guvernamentale de suport a businessului cu
companiile private, organizațiile societății civile, etc. pentru a aborda
provocările sociale și de mediu ambiant la nivel de stat. Acest lucru este posibil
prin inițierea dialogului cu companiile private, dezvoltarea și promovarea
ghidurilor RSC la nivel sectorial, implicarea companiilor în procesul de elaborare
a standardelor, precum și antrenarea resurselor și crearea parteneriatelor
public-private.
Pagina | 21
Recunoașterea meritelor. Guvernul poate îmbunătăți suportul politic acordat
RSC prin diverse metode. Spre exemplu, guvernul ar putea să-și asume obligația
de a implementa principiile internaționale, crearea și susținerea schemelor de
recunoaștere publică a companiilor social responsabile, crearea documentelor
de politici publice ce ar include domeniul RSC. Autoritățile pot influența
practicarea RSC și prin propriul exemplu manifestat în activitățile zilnice
desfășurate cum ar fi achizițiile publice și practicile de gestiune a sectorului
public.
În cadrul studiului au fost intervievaţi reprezentanţii câtorva ministere şi agenţii
guvernamentale de suport al businessului. Opiniile acestor categorii de
respondenţi sunt menite să identifice percepția conceptului şi natura politicii
guvernamentale în contextul RSC.
VIZIUNI ȘI POLITICI DE RSC LA NIVEL DE GUVERN
CE C RED E GU VERN U L D ESPRE RSC De rând cu alţi actori sociali interesanţi, autorităţile publice au o închipuire
destul de vagă vizavi de RSC. Deşi funcţionarii intervievaţi au specificat câteva
aspecte veritabile ale RSC, interpretarea parţial corectă a conceptului nu implică
promovarea şi susţinerea iniţiativelor RSC în rândul companiilor. Concluzia este
confirmată şi de faptul că instituţiile supuse analizei nu au implementat măsuri
de promovare RSC în regulamentele sale de funcționare.
În opinia reprezentanţilor ministeriali, companiile aflate în proprietate de stat
dau dovadă de un grad scăzut de RSC comparativ cu companiile aflate în
proprietate privată deoarece nu au un profit suficient de mare pentru a derula
activităţi RSC. Funcţionarii publici explică această tendinţă prin productivitatea
scăzută și lipsa de entuziasm în rândurile angajaţilor acestor companii. Această
opinie denotă percepţia distorsionată a conceptului RSC și corelarea gradului de
RSC cu profitul companiei. Din nou, legătură funcţională profit-RSC indică
confuzia tradițională dintre RSC și filantropie.
În cadrul interviurilor funcţionarii publici au asimilat facilităţile fiscale oferite
unor categorii de antreprenori cu măsuri de promovare RSC. În opinia lor,
majorarea mijloacele financiare disponibile ar duce la o implicare mai activă a
companiilor în sfera RSC – deși această poziție nu găsește și susținerea
ministerului finanțelor. Evident, stimulentele fiscale ce încurajează RSC stabilesc
o relaţie cauză – efect ce poate fortifica şi promova RSC în rândurile
antreprenorilor. Asemenea stimulente ar avea rol motivaţional necesar pentru
lansarea conceptului în fază incipientă. Totuşi, facilităţile fiscale necondiţionate
nu pot constitui o dovadă de promovare a RSC la nivel de stat.
Pagina | 22
Astfel putem concluziona că Guvernul a reuşit să identifice doar o fracţie din
oportunităţile oferite de RSC. Până în prezent funcţionarii publici nu au sesizat
cele mai importante beneficii asociate cu promovarea RSC (ex: creşterea
economică şi cea a competitivităţii statului pe plan internaţional). Astfel, cu
toate că conceptul RSC a devenit mai conturat în percepţia Guvernului,
autorităţile publice nu joacă un rol major în promovarea RSC şi a principiilor
implicite acestui concept.
MĂSUR I LE D E PROM O VARE RSC PR AC TIC ATE LA NI VE L M IN IS TER IAL În cadrul interviurilor reprezentanţii ministeriali au exprimat intenţia de
cooperare cu sectorul privat în vederea promovării RSC. Totuși, până în prezent
ministerele nu au elaborat careva planuri de acţiuni sau strategii în acest sens,
iar intenţiile ce nu sunt susținute de politici și obiective concrete nu pot
schimba cursul evenimentelor în domeniul RSC. În cadrul interviurilor am
identificat că funcționarii ministerial tind să confunde responsabilitățile sale de
bază cu măsuri de promovare a RSC. De exemplu susținerea producătorului
local și îmbunătățirea calității producției – frecvent invocată de reprezentanții
ministerelor în calitate de măsură pro-RSC - este de fapt o funcție ministerială
de bază și prin urmare nu poate fi asimilată unei măsuri de promovare RSC.
Cu toate că promovarea RSC rămâne o arie puţin explorată, unele elemente RSC
sunt implementate chiar la nivel de ministere. Cu alte cuvinte, principii de RSC
pot fi identificate la nivel de management instituţional. În viziunea
reprezentanţilor intervievaţi, un rol deosebit în contextul RSC le revine
condiţiilor de muncă în instituţiile publice. Importanţa acestui aspect este
argumentată de necesitatea reţinerii cadrelor calificate în instituţii publice.
Realizarea de către oficialii publici a beneficiilor asociate unei componente RSC
este pe cât de surprinzătoare, pe atât de bine venită. Deși aplicarea RSC la
nivelul/în cadrul instituţiilor publice nu constituie o măsură conștientizată de
promovare a principiilor implicite, aceasta totuși le poate oferi agenţilor
economici un model ajustabil la realităţile sectorului privat.
Reprezentanţii ministeriali sunt de părere că stabilirea unui dialog între sectorul
public şi sectorul privat este absolut esenţială în promovarea RSC. Totuși în
cadrul studiului nu au fost depistate careva măsuri concrete care susțin aceste
afirmații. astfel, nici unul din funcționarii publici intervievați nu a fost informat
de organizarea meselor rotunde dedicate subiectului de RSC sau promovarea
altor forme de comunicare dintre sectorul privat și cel public în vederea stabilirii
obiectivelor RSC.
Pagina | 23
F ILAN TROP IA CO RPOR ATI VĂ ÎN VIZIU NE A O FIC IALI LOR PU BL IC I Conceptul de filantropie este interpretat corect de către autoritățile publice.
Totuși, potrivit interviurilor cu reprezentanții ministeriali organizarea
iniţiativelor filantropice ce survin la nivelul sectorului privat nu face parte din
funcţiile ministeriale. Afirmația în cauză este susținută și de regulamentele
privind organizarea și funcționarea ministerelor. Drept urmare, la acest nivel nu
există careva structuri sau persoane responsabile de gestionarea inițiativelor
filantropice ce apar la nivel de sector privat.
Totuși, statul deține instrumentele de stimulare fiscală a filantropiei. Astfel în
prezent contribuabilii rezidenți pot deduce oricare donaţii efectuate în decursul
anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, cuantumul cărora nu
depăşeşte 10 la sută din venitul impozabil.
RSC ȘI AGENŢIILE GUVERNAMENTALE DE SUPORT A
BUSINESSULUI
RESP ON S AB I LI TATE A SO CIALĂ CORP OR ATI VĂ AGSB au percepţii polarizate asupra RSC. Astfel, funcţionari intervievaţi au fie o
viziune foarte clară asupra RSC, fie nu o au deloc. Divergența opiniilor este
parţial explicată de funcţiile şi obiectivele stabilite la nivel guvernamental
pentru fiecare AGSB în parte.
Acele AGSB care sunt competente în domeniul RSC sunt totodată și promotoare
ale principiilor RSC în rândurile agenţilor economici. Una dintre activităţile
invocate de AGSB ca fiind orientate spre sporirea gradului de RSC sunt
competiţiile organizate cu scopul de a selecta cele mai social responsabile
companii. Un exemplu relevant în acest context ar fi concursul „IMM – Model
de Responsabilitate Socială” organizat în mai 2010 de către Organizaţia pentru
Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat
cu UNDP și o companie privată. Participanţii la concurs au fost premiaţi pentru
realizări obţinute în decursul anului 2009 în domeniile protecţiei mediului
înconjurător, respectării condiţiilor de munca a angajaţilor, integrării sociale și
sprijinului acordat comunităţii.
De asemenea, în rândurile acestei categorii de actori sociali survin ocazional
iniţiative de training-uri menite să promoveze RSC în rândurile companiilor mici
şi mijlocii. Totuşi, din discuţiile cu reprezentanţii AGSB rezultă că aceste
iniţiative sunt blocate în fază incipientă de către funcţionarii publici suspuşi.
Deciziile de a bloca iniţiative RSC sunt argumentate de irelevanţa acestui subiect
în contextul realităţii economice.
Pagina | 24
În fond, neglijarea RSC denotă atitudinea autorităţilor publice faţă de acest
subiect. Ca rezultat al ignorării subiectului RSC de către funcţionarii cu putere
decizională, agenţiile guvernamentale şi reţelele de business nu plasează
promovarea RSC în rândul priorităţilor sale. Astfel, în prezent RSC rămâne un
obiectiv obscur ce este preluat ocazional de diferiţi funcţionarii publici.
F ILAN TROP I E Contrar conceptului de RSC, cel de filantropie este interpretat corect de către
funcţionarii publici. Totuşi interviurile cu reprezentanţii AGSB demonstrează că
filantropia nu constituie o activitate prioritară pentru AGSB chiar dacă ocazional
ele organizează campanii de talie mică ce au ca scop susţinerea unor case de
copii, mănăstiri, etc. Ca şi în cazul RSC funcţia de susţinere şi promovare a
iniţiativelor filantropice nu este repartizată unei persoane sau unui
departament concret. Drept rezultat, iniţiativele filantropice ce apar în rândurile
companiilor nu sunt susţinute şi direcţionate de AGSB în mod eficient.
Pagina | 25
5. POLITICI RSC – PRACTICI INTERNAȚIONALE Unele politicile RSC aplicate la nivel guvernamental de către statele vest
europene pot fi preluate și ajustate la realitatea economică din Moldova. În cele
ce urmează vom prezenta trei modele de RSC aplicate în Marea Britanie, Franța
și Polonia.
POLITICA RSC ÎN MAREA BRITANIE Promovarea principiilor RSC este integrată în lista obiectivelor curente ale
fiecărui minister din Marea Britanie. Totuși, sfera de activitate atribuită fiecărui
minister în parte este sincronizată cu funcțiile de bază pe care le îndeplinește
instituția publică.
Astfel, începând cu anul 2001 Departamentul de Mediu, Produse alimentare și
Afaceri Rurale (DEFRA) este responsabil de protejarea mediului ambiant,
diversității biologice și susținerea dezvoltării zonelor rurale. Pentru a mări
gradul de responsabilitate a sectorului privat DEFRA a stabilit un set de
indicatorii de poluare a mediului ce pot fi utilizați de fiecare companie în
cuantificarea impactului său ecologic.
Departamentul responsabil de controlul imigrației și de unele aspecte ce țin de
securitate (Home Office), derulează un program intitulat ”Unitatea Activă a
Comunității” ce încurajează indivizii din comunitatea corporativă să contribuie
cu timpul și abilitățile sale personale la dezvoltarea comunității. Scopul final
urmărit de acest program este atragerea investițiilor în comunități ce necesită o
susținere financiară.
Cele două exemple prezentate reflectă caracterul benefic al RSC în diferite
sectoare și industrii gestionate. În prezent aceste măsuri sunt orientate spre
încurajarea comportamentului RSC prin crearea unui cadrul legislativ adecvat și
prin asigurarea unor stimulente fiscale / economice9.
POLITICA RSC ÎN FRANȚA Promovarea RSC în Franța este susținută de măsuri ce asigură transparența
activităților derulate de agenții economici. Astfel, Franța a fost prima țară care a
implementat raportarea obligatorie de RSC la nivel de companie.
Actul emis la data de 15 mai 2001 ce vizează Noile Reglementări Economice le
obligă pe companii să includă o serie de informații în rapoartele sale anuale cum
ar fi statutul angajaților, mobilitatea personalului, orele de muncă, relațiile
sociale, siguranța și sănătatea personalului, distribuția profiturilor, etc. Separat,
companiile sunt obligate să prezinte o descriere a activităților ce afectează
9 Corporate Social Responsibility a role in Government Policy and Regulation?”, autorul Constantina Bichta
Pagina | 26
comunitatea precum și a măsurilor întreprinse cu scopul de optimizare a
resurselor energetice. Acest act nu menționează careva indicatori și nu
stabilește limite admisibile. De fapt, scopul final urmărit de autorități este
stabilirea unui cadru de raportare orientat spre facilitarea comunicării diferitor
departamente din cadrul companiei.
De asemenea, statul francez gestionează companie publică intitulată ”Fondul de
Depozite și Hârtii de Valoare” (FDHV) ce deține o cotă minoritară de titluri de
valoare emise de către 200 companii din sectorul privat. Autoritățile publice se
întrunesc anual cu liderii acestor companii pentru a discuta probleme ecologice,
sociale și unele probleme de gestionare.
Unul din obiectivele FDHV este contractarea brokerilor cu scopul de a obține
informații suplimentare vizavi de companiile ce nu îndeplinesc toate cerințele
Pactului Global10.
POLITICA RSC ÎN POLONIA Cu toate că nivelul RSC în Polonia nu poate fi comparat cu cel din Marea
Britanie sau Franța, efortul depus de către guvernul acestei țări a avut un
impact considerabil asupra mediului de afaceri.
Primii pași pe care i-a făcut guvernul polonez cu scopul de interesa companiile
locale in RSC erau orientați spre informarea agenților economici. Astfel, în 2006
Oficiul Competitivității și Protecției Consumatorului în colaborare cu Banca
Mondială au organizat o masă rotundă ce viza nemijlocit RSC în Polonia.
La această întrunire au fost invitate mai multe categorii de actori sociali
(companii medii și mijlocii, corporații, ONG). Subiectele discutate la masa
rotundă au fost clasificate in 3 mari categorii: Rolul guvernului in promovarea
RSC; Angajații - beneficiari RSC și Evaluarea RSC în Polonia11.
Este important de menționat că în 2002 Banca Mondială a organizat
evenimente RSC la care însă nu participau reprezentanții guvernului și care nu
erau focusate pe rolul statului în contextul RSC. Totuși, odată cu aderarea
Poloniei la UE în 2004, curentul pro-RSC s-a intensificat, iar structurile
guvernamentale au început să joace un rol mai activ în promovarea RSC12.
Astfel, promovarea RSC în Polonia a devenit un obiectiv a politicilor
guvernamentale relativ recent. Autoritățile publice se află în faza de
10
Michel Douci, Ambassador responsible for Bioethics and Corporate Social Responsibility, ”France’s policy for
reporting corporate social responsibility undertakings 11
Grzegorz Piskalski „CSR concept in Poland. Current sate and perspectives for development. 12
http://siteresources.worldbank.org, ”Corporate Responsibility Takes Root in Poland
Pagina | 27
conceptualizare și sesizare a beneficiilor asociate RSC. Pe lângă actorii
internaționali cum ar fi Banca Mondială, cel mai activ promotor al RSC în
Polonia este Ministerul Muncii. Până în clipa de față nu a fost elaborată o
strategie concretă de promovare a RSC, însă influența statelor membre și cea a
politicilor reformatoare constituie o măsură de pregătire pentru o politică
concretă de RSC13.
13
The CSR Navigator Public Policies in Africa, the Americas, Asia and Europe” www.bertelsmann-stiftung.de/csr
Pagina | 28
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN MOLDOVA:
NIVELUL DE ÎNȚELEGERE ȘI DEZVOLTARE • Conceptul de RSC este în general difuz în rândul companiilor din
Moldova, acestea asociindu-l frecvent cu filantropia sau cu banala
respectarea legislaţiei în vigoare. În acest context, sunt foarte puţine
companii ce tind să fie responsabile social în sensul larg. Marea
majoritate a companiilor declară sunt social responsabile, dar că
intenţionează să practice și în continuare activităţile filantropice.
• Profilul companiilor interesate de integrarea RSC ca element al
modelului lor de business este diferit de cel al companiilor ce practică
filantropia: sunt companii mari, membre a reţelelor internaţionale ce
înţeleg beneficiile pe care le aduce responsabilitatea socială pe termen
lung. Acestea sunt deci conștiente de beneficii și urmăresc scopuri
exacte.
• În timp ce RSC este un termen aparent dificil de înţeles pentru marea
majoritate a companiilor intervievate, filantropia pare să fie foarte bine
integrată în cultura de afaceri din Moldova. Companiile privesc adesea
donaţiile ca pe un „tribut” pe care îl plătesc societăţii. Cu toate astea
companiile întâmpină dificultăţi întrucât de cele mai multe ori
instituţiile ce solicită donaţii nu sunt transparente, iar donatorul nu are
la îndemână nici o metodă de verificare a utilizării fondurilor. Tocmai
din această cauza companiile preferă să doneze bani în mod constant
unei și aceleiași instituţii „verificate”.
• Rețelele independente de business sunt în prezent cea mai pro-activă
categorie de respondenţi în ceea ce privește organizarea și susţinerea
activităţilor filantropice. Mai mult decât atât, RIB încearcă să informeze
autorităţile publice cu privire la dificultăţile întâlnite de agenţii
economici în activitatea filantropică. Totuși, RIB au un potenţial foarte
mare în promovarea RSC care rămâne nevalorificat.
• Deși în urma studiului efectuat am identificat careva progrese în ceea ce
privește practicarea activităţilor filantropice, esenţa termenului RSC
rămâne în continuare relativ obscură pentru toţi actorii sociali
interesaţi. Marea majoritate a respondenţilor tind să asimileze RSC cu
filantropia.
• Categoria care sesizează într-o careva măsură deosebirea dintre aceste
doua tipuri de activităţi este cea reprezentată de oficialii din ministere.
Din păcate, rezultatele studiului demonstrează că anume acești
respondenţi sunt cei mai dezinteresaţi de aplicare și promovarea RSC.
Pagina | 29
Parţial acest dezinteres este explicat de faptul că autorităţile publice nu
realizează oportunităţile ce le deschide aplicarea pe scară mai largă a
principiilor RSC. Drept rezultat autorităţile publice nu au elaborat
politici care ar viza promovarea sau cel puţin susţinerea activităţilor
RSC.
• În cazul activităţilor filantropice identificăm o problemă de
management instituţional care constituie o barieră în atragerea
fondurilor. Prin urmare, agenţii economici ce vor să deruleze careva
activităţi filantropice de multe ori renunță la aceste iniţiative din simplu
motiv că nu găsesc un funcţionar public ce i-ar direcţiona în acest sens.
• Unele agenții guvernamentale au un șir de iniţiative, atât filantropice,
cât și de RSC, care de multe ori nu sunt susţinute de funcţionarii publici
la nivelele ierarhice superioare. La acest nivel încă o dată poate fi
depistat dezinteresul autorităţilor în promovarea RSC.
RECOMANDĂRI DE POLITICI Această secţiune conţine recomandări destinate implementării şi dezvoltării
RSC în rândurile companiilor. Recomandările prezentate sunt bazate pe
rezultatele interviurilor aprofundate şi practicile aplicate cu succes de ţările ECE.
RECOM AND ĂR I G ENE RALE
• Întrucât principalii promotori RSC în Moldova sunt preponderent
reţelele de business și organismele internaţionale considerăm că PNUD
Moldova poate și trebuie să joace un rol crucial în promovarea RSC în
Moldova, în special în rândul companiilor ce nu sunt familiarizate cu
conceptul.
• PGM trebuie să fie și în continuare intermediar între companii și actorii
interesaţi de RSC iar PNUD Moldova ar trebui să susțină inițiativele
venite din partea acestei rețele. De asemenea, ar trebui să încurajeze
instituţiile guvernamentale să definească și implementeze propria
agendă de promovare a RSC.
• Mai multa transparență în operațiunile zilnice efectuate de guvern ar
influența pozitiv percepția pe care o au companiile dar și alți actori
sociali despre acesta și ar constitui un impuls pentru companii în
vederea adoptării aceleiași practici.
RECOM AND ĂR I SP ECI FIC E Instituțiile publice au la dispoziție o serie de instrumente prin intermediul
cărora pot impulsiona adoptarea principiilor RSC în operațiunile zilnice ale
companiilor.
Pagina | 30
INS TR U ME NTE D E R EG L EM EN TAR E
• Agențiile Guvernamentale trebui să adopte coduri de etică interne care
să specifice clar principiile după care se conduc angajații, dar și instituția
per ansamblu în interacțiunea cu beneficiarii, furnizorii, etc. Astfel de
coduri de etică pot fi sugerate de asemenea companiilor private, dar
vor servi și ca semnal și model pentru sectorul privat;
• Guvernul poate sugera companiilor private să își sporească gradul de
transparență prin elaborarea și prezentarea publică (site web, reviste
de specialitate) a rapoartelor RSC;
• Sporirea rolului şi vizibilităţii structurilor guvernamentale abilitate cu
funcţii de comunicare cu publicul în elaborarea, promovarea şi
coordonarea campaniilor sociale. Guvernul, prin exemplul său de
coordonare corectă, transparenţă şi eficienţă a promovării mesajelor
sociale poate atrage mediul privat în calitate de parteneri care pot
contribui la menţinerea şi distribuirea mai eficientă a acestora;
• Guvernul trebuie să impună prin lege elaborarea și prezentarea publică
a rapoartelor de donații și cheltuieli acoperite din aceste fonduri în
cazul instituțiilor pe care le are sub tutelă (case de copii, școli, aziluri,
grădinițe, etc.) și să sugereze acest lucru pentru restul beneficiarilor de
donații.
INS TR U ME NTE D E FAC IL ITAR E
• Dezinteresul autorităţilor publice faţă de RSC este determinat în primul
rând de înțelegerea confuză a conceptului și beneficiilor asociate cu
implementarea acestuia. Pentru a clarifica termenul de RSC
recomandăm autorităţilor publice organizarea seminarelor dedicate
elucidării acestui subiect în rândurile funcționarilor publici. Seminarele
în cauză trebuie predate de către specialiști internaţionali în domeniu
RSC a căror experienţă ar avea o valoare adăugată substanţială.
Atragerea specialiștilor ar putea fi susţinută de PNUD Moldova precum
și de către instituţiile superioare de învăţământ;
• Cooperarea la nivel guvernamental cu statele Europei centrale ar facilita
procesul de familiarizare cu termenul de RSC. De asemenea, detașarea
funcţionarilor publici ar elucida beneficiile ce derivă din promovarea
RSC. În general, schimbul de experienţa ar permite preluarea unor
elemente din politicile vest-europene ce ar putea fi aplicate cu succes în
realitatea economică a Moldovei;
• Guvernul ar trebui să găsească metode de a facilita înțelegerea
standardelor minime obligatorii impuse companiilor pentru a evita
încălcarea legislației în vigoare, cel mai frecvent în cazul muncii copiilor;
Pagina | 31
• Informarea companiilor nou create vizavi de conceptul RSC poate fi
efectuată cu ajutorul unei broșuri informative înmânate la înregistrarea
companiei la Camera Înregistrării de Stat;
• Gradul de sensibilizare al mediului de afaceri față de RSC poate fi sporit
prin introducerea unor cursuri universitare în programul de studii al
universităților de profil. Subiectul în cauză trebuie să aibă un caracter
obligatoriu pentru studenții facultăților de management și administrare
a afacerilor. Cursurile ar trebui să fie predate de către specialiști
calificați, iar aici UNDP și PGM ar trebui să intervină.
INS TR U ME NTE D E INT E R ME DI ER E Ș I CO OR DO N AR E
• Recomandăm Guvernului să comunice cu companiile, pentru a
identifica și înlătura eșecurile pieței. Astfel, acordarea unor facilități
fiscale companiilor nou create pentru a elimina un anumit eșec de piață
(spre exemplu o companie a cărei scop primar este colectarea și
reciclare hârtiei utilizate ar putea beneficia de facilități fiscale) ar trebui
să fie o prioritate pentru autoritățile publice;
• Autorităţilor cu un grad ridicat de putere decizională le recomandăm să
susţină iniţiativele RSC care apar atât la nivel de AGSB, cât și la nivel de
RIB. Crearea unor posturi / departamente responsabile de susţinerea
activităţilor filantropice și RSC sau integrarea acestor responsabilități în
unitățile de analiză și monitorizare a politicilor este un imperativ pentru
autorităţile publice. Repartizarea responsabilităţilor ce ţin de
organizarea iniţiativelor filantropice la nivel de stat va facilita și va
stimula atât agenţii economici individuali cânt și membrii RIB.
• Autorităților publice ar trebui să preia inițiativa creării unei mese
rotunde la care s-ar întruni mai multe categorii de actori sociali
responsabili (AGSB, RIB, PGM, reprezentanți IMM, etc.) cu scopul de a
stabili prioritățile, barierele și perspectivele RSC în Moldova. Aceiași
actori pot fi consultați în cazul stabilirii sau modificării standardelor
minime obligatorii de operare a afacerilor;
• Guvernul ar trebui să comunice intens cu PGM și alte rețele de afaceri
în vederea identificării celor mai bune practici RSC la nivel național și să
le disemineze prin intermediul agențiilor guvernamentale ce
interacționează cu mediul de afaceri;
• Pentru maximizarea efectului social pozitiv, recomandăm autorităţilor
publice centralizarea necesităților instituțiilor într-o bază de date
accesibilă atât agenţilor economici care sunt interesaţi în derularea
unor activităţi filantropice,cât și altor actori sociali interesaţi;
Pagina | 32
• Guvernul trebuie să încurajeze companiile locale să se asocieze în reţele
de business și să iniţieze dialoguri în vederea promovării celor mai bune
practici, dar și să se asigure astfel că vocea lor este luată în considerare
în procesul de consultare.
INS TR U ME NTE D E R ECU NOA ȘT ER E A M ER I TE LO R
• Autorităţile ar trebui să elaboreze o strategie RSC ce ar încorpora
domeniile prioritare promovate la nivel de stat. În cadrul strategiei
recomandăm susţinerea iniţiativelor şi politicilor ecologice; organizarea
concursurilor şi premierea celor mai social responsabile companii;
implementarea unor facilităţi fiscale pentru companiile ce practică
principii RSC;
• Statul ar putea promova principiile RSC prin intermediul companiilor
aflate total sau parțial în proprietatea sa. Mai exact, modelul RSC aplicat
de către aceste companii ar constitui un bun exemplu pentru
companiile din sectorul privat. Evident, se prea poate că nu va fi posibilă
implementarea principiilor RSC în toate companiile aflate în proprietate
publică, dar implementarea practicilor RSC în cadrul companiilor
importante pentru stat ar trebui să fie o prioritate;
• Statul trebuie să încurajeze și susțină inițiativele de recunoaștere
publică a companiilor social responsabile.
Pagina | 33
LISTA REFERINȚELOR BIBLIOGRAFICE • News & Bad The Media, Corporate Social Responsibility and Sustainable
Development, First Edition 2002;
• Sustainability, Ketchum and the United Nations Environment
Programme;
• Med NGO Strategies for Promoting Corporate Social Responsibility, ©
2002 by Carnegie;
• Council on Ethics and International Affair Business/NGO Engagement on
CSR Current Thinking, Concern Universal;
• BIS, Pactul Global in Moldova, Analiza comparativă a reglementărilor cu
privire la publicitatea în Republica Moldova, Franţa, Romania (UE),
Ucraina;
• Codul Audiovizualului al Republicii Moldova, COD Nr. 260
din 27.07.2006;
• Legea cu privire la publicitate LEGE Nr. 1227 din 27.06.1997;
• http://www.unescap.org/tid/publication/indpub2565_chap4.pdf;
• Margolis, J.D. and Walsh, J.P., The stakeholder theory of the
corporation: Concepts, evidence and implications. Academy of
Management Review; (2004).;
• L.E. Donaldson, T. and Preston, Misery loves companies: Rethinking
social initiatives by business (1995);
• COSMIC Project: Final Report of analysis about relationship existing
between CSR and competitiveness in the textile / clothing sector;
• European Competitiveness Report 2008;
• Constantina Bichtat , Corporate Social Responsibility a role in
Government Policy and Regulation?”
• Michel Douci, Ambassador responsible for Bioethics and Corporate
Social Responsibility, ”France’s policy for reporting corporate social
responsibility undertakings;
• Grzegorz Piskalski „CSR concept in Poland. Current sate and
perspectives for development;
• http://siteresources.worldbank.org, ”Corporate Responsibility Takes
Root in Poland;
• The CSR Navigator Public Policies in Africa, the Americas, Asia and
Europe” www.bertelsmann-stiftung.de/csr;
• Elena Gallová Kriglerová, Zuzana Kerestesová, Miroslav Kollár, Michal
Vasecka , Baseline Study on Corporate Social Responsibility Practices in
Slovakia;
Pagina | 34
• Eyyub Hajiyev, Baseline Study on Corporate Social Responsibility
Practices in the Western Balkans
Pagina | 35
ANEXE L I S TA IN S TI TU ȚI ILOR Ș I PER SO ANE LO R IN TERVI EVATE
Companii
1 Termo Clima Igor Zadnipru
2 Donaris Group Eugen Motrescu
3 Covoare Ungheni Elena Cebanenco
4 Total Leasing Elena Cobzari
5 Foto Rapid Sergiu Cocoș
6 Grada Logistic Group Vitalie Belescu
7 Milenium Group
8 Floare Carpet SA Alexandru Leonti, manager vânzări
9 ProConsulting SRL Corina Sîrbu
10 Microinvest Igor Gudumac
11 Axa Mangment Consulting dl. Popa
12 Tatra-Bis Andrei Rusu
13 Bioprotect Cristina Miriuță
14 Brodsky Uskov Ruslan Uskov
15 MAIB Eugen Josan
16 Trimetrica Eugeniu Hristev, director general
17 Efes Vitanta Moldova Brewery Ion Basiul, marketing manager
18 Sun Communication John Maxemchuk, director general
19 Imunotehnomed Sergiu Rața, director general
20 Orange Ludmila Buzulan
Rețele de business
1 American Chamber of Commerce Mila Malairău, director executiv
2 Clubul Oamenilor de Afaceri ”Timpul” Ion Leșan, director executiv
Instituții superioare de învățământ
1 ASEM Sergiu Tutunaru
Autorități publice
1 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie Valentina Buliga, ministru
2 Ministerul Finanțelor Victor Barbăneagra, viceministru
3 Ministerul Economiei Marian mamei, șef Direcţie politici de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice
4 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Valeriu Cosarciuc, ministru
Pagina | 36
5 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova Mihai Bîlbă, director, Departamentul Dezvoltarea Competenţelor
6 Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii
Olga Melniciuc, șef direcție Planificare, Coordonare şi Monitorizare a Programelor
7 Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor
Andrei Timuș, director executiv
Societatea civilă
1 Asociația Presei Independente Petru Macovei
2 IDIS Viitorul Liubomir Chiriac
3 CREDO Sergiu Ostaf
Mijloace de informare în masă
1 Publica
2 Jurnal TV
3 M1
4 Timpul
5 Jurnal de Chișinău