Resursele naturale ale RomanieiVasilescu Maria Clasa a XII-a
E
CuprinsResurse naturale generalitati Harta resursele naturale
ale Romaniei Resurse energetice1.
Gaze naturale Petrol Carbuni
2.
3.
Minereuri feroase Minereuri neferoase Roci de constructie
Resurse naturale generalitatiDefinitie Resursele
naturalereprezint totalitatea zcmintelordemineralei deminereuri, a
terenurilorcultivabile, apduriloriapelorde care dispune o anumitar.
Clasificare 1.dupa capacitatea de refacere: resurse regenerabilesi
resurse neregenerabile
Resursele naturale ale Click to edit Master text styles Romaniei
level Second
Third level Fourth level Fifth level
Resurse energeticeConsumul de energie este n general exprimat n
tep (tone echivalent petrol). Consumul de energie alRomniein
anul2005 a fost de 40,5 milioane tep, din care:1.
36,4% - gaze naturale 25,1% - iei i derivai petrolieri 22,4% -
crbune i cocs 16,1% - hidro i altele
2.
3.
4.
1.Gaze naturaleGazele naturale asigur aproximativ 40% din
consumul de energie al Romniei Gazele naturale cuprind: gazele
associate si gazul metan. Gazele associate se gasesc impreuna cu
zacamintele de petrol la partea superioara a acestora de unde si
denumirea de Cap de Gaz. Gazul metan se afla singur in zacamant,
este un gaz pur, el poate fi utilizat direct in consum fara o
prelucrare in prealabil. Gazul metan se exploateaza la noi in tara
din DCT de la
Gaze naturale utilizari- drept combustibil (sursa energetica cu
ardere complete, fara sa degaje fum sau sa lase cenusa) - ca
materie prima in industria electrica - ca meterie prima pentru
industria chimica (utilizare pentru obtinerea metanului,
amoniacului, maselor plastice, maselor sintetice etc.)
2. PetrolTiteiul sau petrolul brut constituie una dintre
principalele bogatii naturale ale tarii noastre. Zacaminte mari de
de titei se gasesc in judetele:Bacau,Prahova, Arges si Gorj. De
altfel, trebuie sa amintim ca Romania este o tara cu o traditie de
netagaduit in domeniul petrolului si al gazelor, inscriindu-se,
multa vreme, in elita producatorilor si exportatorilor mondiali de
titei si utilaje petroliere. In acelasi context, sa nu uitam ca
Timisoara a fost primul oras european care s-a bucurat de
iluminatul cu gaz natural In Romania se exploateaza petrol din
Campia Romana, Campia de V, Platforma Continentala a Marii
Negre.
Petrol - utilizariUtilizarile principale ale petrolului sunt
pentru combustie, ca lubrifianti si ca materie prima n chimie. La
acestea se adauga avantajul arderii fara produse reziduale care ar
putea prejudicia mediul nconjurator, n plus putnd fi transportat la
distante mari si distribuit prin conducte. Aceste calitati explica
folosirea petrolului n cea mai mare parte n scopuri energetice,
cresterea pretului petrolului constituind unul dintre factorii
importanti ai declansarii si accentuarii crizei energetice
mondiale.
3.Carbunin Romnia crbunii se clasific 1.Turba
cel mai tnr crbune, dinNeogen, formndu-se i astzi Turba uscat i
brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se
poate folosi ca material filtrant sau Carbune brun ca ngrmnt crbune
mai vechi, dinPaleogen
3. Huila
este un crbune vechi, datnd dinCretacic iJurasic Este cel mai
preios crbune. Huilele cu flacr lung i de gaz nu cocsific, ca
urmare se folosesc n scopuri energetice Huila de cocs i parial cea
gras cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului,
valorificare mult mai valoroas dect prin ardere.
4. Antracit
Carbune - utilizariDrept combustibil, att casnic, ct i n
producerea decurent electricprodus cu
ajutorulturbinelordintermocentrale. Prin ardere crbunele
elibereazclduri produce gaze de ardere cadioxid de carbon, dioxid
de sulfi vapori deap. In anul 2003 24,4% din energia primar produs
peglobi 40,1% dinenergia electricera produs pe baz de crbune, cu
ponderea nsemnat a huilei i lignitului. Termocentralele moderne au
redus substanial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea
crbunilor. Ca materie prim nindustria chimici n
Exploatarea carbunelui:nValea Jiuluiexist apte mine de huil la
Petrila, Uricani i Paroeni, care urmeaz a fi nchise, i la Lonea,
Livezeni, Vulcan i Lupeni. BazinulPetrosani
Principaleleexploataridin bazinulPetrosanisintin parte de
est:Loneacu mai multe mine cucarbunebrun spre huila, Petrila
siDiljacu huilenecocsificabile. In partea central-nordica este
exploatarea de laAninoasa. Pe valea Jiului, la vest,
seinsiruieexploatarilecu huile de la Vulcan, Lupeniavindcele mai
bune huile de gaz si Uricani de calitate mai slaba, dar care se
cocsifica in mare parte. BazinulRovinari-MotrudinOlteniade nord
cuprindecarbunimult mai noi, majoritatea din dacian, din
categorialignitilor, cu o putere calorica mica.Zacamintulprezintao
mare extensiune intre marginea de nord aPodisuluiGetic, de la
valeaLuncavatuluipinala cea aMotrului. Bazinul Baraolt
Exploatarilese fac in mineleCapenisiVirghis
Harta resurselor subsoluluiClick to edit Master text styles
Second level Third level Fourth level Fifth level
Minereuri feroaseIndustria extractiva a minereurilor feroase si
siderurgia. -materiile prime de baza suntminereurile de fier. -cele
mai mari cantitati se extrag din mineleGhelari siTeliuc(M-tii
Poiana Rusca) -cantitai mai mici laOcna de Fier(Muntii Dognecei),
laLueta(Muntii Harghitei) si laBaisoara(Cluj) -mare parte din
minereu se importa
Utilizari: -se folosesc la fabricarea fontelor:manganul,
vanadiul, cromuletc -exploatari de mangan langa Vatra Dornei
(Iacobeni, Saru Dornei) -combustibili:cocsul metalurgic din huia de
la Petrosani insuficenta de aceea se importa
Minereuri feroase industrie
Centre siderurgice cu furnale:Galati, Hunedoara, Calan, Resita,
Vlahita -Galati cel mai mare centru siderurgic din ara materie
prima de import aduse pe Dunare; -Hunedoare minereu de fier din
apropiere (minele Ghelari si Teliuc), dar si din import -Calan se
produce fonta de turnatorie semicocs din huila din E depresiunii
Petroani -Resita fonta, oeluri, laminate de calitate;
Minereuri neferoaseIndustria extractiva a minereurilor neferoase
si metalurgia neferoasa. In Romania se exploateaza din M-tii
Apuseni si din zona Baia Mare. Bauxita se exploateaza din M-tii
Apuseni se prelucreaza in alumina la Oradea si in alumina la
Slatina. Utilizari: -produce metale cu intrebuinari industriale
diferite: aluminiu, cupru
Metalele colorate cuprul, plumbul, zincul -minereuri complexe la
poalele munilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare -se
extrag in minele de laBaia Sprie, Cavnic, Baiu, Nistru, Baia Borsa,
in depresiunea Maramures -zacamintecupriferese exploateaza
la:Toroiaga(jud. Maramures), Lesu Ursului, Crucea, Fundu
Moldovei(jud. Suceava),Balan(jud. Harghita),Baita si Deva(jud.
Hunedoare) si laMina Altan-
-zacaminte deplumb munii Gutai -metalul se obtine prin topire
laBaia Mare -alte centre de extractie:Ruschita(m-tii Poiana Rusca)
siMuncelu Mic -folosit la fabiricarea camerelor de plumb, tevi
pentru apa potabila, in tipografie -este o industrie foarte nociva
-aluminiul mare raspandire pe glob -industrie aeronautica, aliaje
usoare, conductori electrici
Metalele auro-argentifere -Aurul exploatat de daci dinaintea
stapanirii romane exploatari dezvoltate inca din periaoda antica
-1. Muntii Metaliferi Valea Ariesului Valea Muresului
centre:Criscior-Brad, Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium,
Sacaramb, Baita -2. Baia Mare aurul+argint alaturi de alte
minereuri neferoase Gutai -obtinerea si rafinarea se face laBaia
MaresiZlatna
Harta activitatilor Click to edit Master text styles
industrialelevel Second
Third level Fourth level Fifth level
Roci de constructierocile sedimentare: calcarul constituie
materi prima pt industria liantilor ( ciment, var, ipsos).
Calcarele se exploateaza din : Sandulesti (jud. Cj ), Bicaz. Argila
este utilizata ca materie prima in industria ceramicii ceramica
fina si bruta ( caramizi, tigle ). Nisipul este utilizat ca materi
prima pt. industria sticlei rocile magmatice: se utilizeaza pt
pocara
SareanRomniazcminte de sare se afl n localiti care poart des
denumirea deocn(minde sare) ca de exemplu:Ocna Sibiului,Ocnele
Mari, Ocna Mure,Ocna Dejului,Trgu Ocnaetc. Romania ar putea da sare
la toata planeta pentru ca dispune de zacaminte bogate: numai cel
de la Slanic-Prahova ar fi capabil sa asigure nevoia de sare a
intregii planete, pentru o perioada de 400 de ani.
Click to edit Master text stylesSecond level
Third levelFourth level Fifth level
Utilizari: Soda are o larga intrebuintare in industria hartiei,
a lacurilor, vopselelor, sapunurilor, colorantilor, in pielarie,
industria maselor plastice, a uleiurilor nealimentare, in industria
sticlei si a geamurilor. Sarea naturala, sub forma de cristale
mari, are si efecte benefice pentru organismul nostru.
Salina Iasi
BibliografieInternet:
http://www.ziare.com/articole/rezerve+carbune+ro
http://www.scritube.com/geografie/EXPLOATAREA-C Carti:
VictorTufescu- "Romania-natura, om, economie"-
EdituraStiintifica,Bucuresti, 1974.
http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune#Reze
