RESURSELE NATURALE RESURSELE NATURALE ŞI AGRICOLEŞI AGRICOLE

I. I. RESURSERESURSELELE NATURALE NATURALE- sse pot clasificae pot clasifica::

A: A: dupdupăă modul modul îîn care pot n care pot (sau nu) (sau nu) fi reffi refăăcute cute de circuitele planetarede circuitele planetare: - : - resurse regenerabileresurse regenerabile;;

-- resurseresurse neregenerabile neregenerabile;;

B:B: ddupupăă locul unde se afl locul unde se aflăă situate: situate:

- r- resurse ale mediului esurse ale mediului natural;natural;

- r- resurse ale scoaresurse ale scoarţţei ei terestre;terestre;

Platforme de foraj marinPlatforme de foraj marin

A. RESURSE NEREGENERABILEA. RESURSE NEREGENERABILE- se diminueazse diminueazăă pe m pe măăsura utilizsura utilizăării lor, iar refacerea rii lor, iar refacerea

lor este imposibillor este imposibilăă- mai importantmai importantee pentru pentru om sunt om sunt: : reresursele energetice de combustibili fosili sursele energetice de combustibili fosili

(c(căărbunrbunii, petrol,, petrol, gaze naturale,gaze naturale, uraniu);uraniu); resursele de minereuri feroase resursele de minereuri feroase şşi neferoasei neferoase;; anumite sanumite săăruriruri;; roci foarte rareroci foarte rare;; solulsolul ( (ccare se regenerare se regenereeaazăză greu greu şşi i îîntr-un timp ntr-un timp

îîndelungat);ndelungat);

CărbuniCărbuni

ResurseResurseRezerveRezerve

(aproximate)(aproximate)Consum Consum anualanual

Asigurare Asigurare îîn n timptimp

CCăărbunirbuni

PetrolPetrol

Gaze naturaleGaze naturale

1 000 mld. t.1 000 mld. t.

160 mld. t.160 mld. t.

141 000 mld. 141 000 mld. tm³tm³

4,5 mld. t.4,5 mld. t.

3,0 mld. t.3,0 mld. t.

2 000 mld. tm³2 000 mld. tm³

230 ani230 ani

50 ani50 ani

70 ani70 ani

Minereu de Minereu de fierfier

BauxitBauxităă

CupruCupru

PlumbPlumb

StaniuStaniu

ZincZinc

MagneziuMagneziu

150-200 mld. t.150-200 mld. t.

20 mld. t.20 mld. t.

300-500 mld. t.300-500 mld. t.

60-100 mld. t.60-100 mld. t.

7-9 mld. t.7-9 mld. t.

140 mld. t.140 mld. t.

2,5 mld. t.2,5 mld. t.

850 mil. t.850 mil. t.

110 mil. t.110 mil. t.

10 mil. t.10 mil. t.

6 mil. t.6 mil. t.

0,2 mil. t.0,2 mil. t.

8 mil. t.8 mil. t.

0,3 mil. t.0,3 mil. t.

150-200 ani150-200 ani

180-200 ani180-200 ani

30-50 ani30-50 ani

10-15 ani10-15 ani

40 ani40 ani

15-20 ani15-20 ani

10 ani10 ani

SareaSarea este regenerabileste regenerabilăă îînn timp indelungat, dar timp indelungat, dar rezervelerezervele actuale reprezintactuale reprezintăă acumularea unor cantit acumularea unor cantităţăţi i îîntr-un interval foarte mare de timp.ntr-un interval foarte mare de timp.

rrezervele actuale sunt concentrate ezervele actuale sunt concentrate îîn proporn proporţţie de 1/40 ie de 1/40 pe continente pe continente şşi 39/40 sunt dizolvate i 39/40 sunt dizolvate îîn apa oceanelor.n apa oceanelor.

resursele de sare la consumul actual ajung peste 5,5 resursele de sare la consumul actual ajung peste 5,5 mil. ani, ceea ce reprezintmil. ani, ceea ce reprezintăă un grad de asigurare un grad de asigurare considerabil.considerabil.

ddintre resursele neregenerabile, o situaintre resursele neregenerabile, o situaţţie aparte o au ie aparte o au hidrocarburile lichide hidrocarburile lichide şşi gazoasei gazoase (petrol (petrol // gaze gaze naturale), deoarece sunt utilizate naturale), deoarece sunt utilizate îîn intensiv n intensiv şşi i îîn n cantitcantităţăţi foarte mari.i foarte mari.

ppetroletrolulul e materia prime materia primăă de baz de bazăă pentru pentru rramuri amuri industriale (petrochimia, termoenergia) industriale (petrochimia, termoenergia) şşi pentru i pentru transporturi, fiind resursa principaltransporturi, fiind resursa principalăă a lumii a lumii contemporanecontemporane;;

ccriza petrolului, riza petrolului, (de(deceniile 8 si 9 ale secoluluiceniile 8 si 9 ale secolului)), a , a dus la dus la exploatarea extensivexploatarea extensivăă şşi nerai neraţţionalionalăă a petrolului a petrolului;;

eefectul fectul l-l-a reprezentat (pe langa scumpirea reprezentat (pe langa scumpire) ) o o diminuare a consumului diminuare a consumului şşi plafonarea acestuia la i plafonarea acestuia la dimensiuni mari, dar constante (3 mld. tone, fadimensiuni mari, dar constante (3 mld. tone, faţăţă de de 3,2 mld. 3,2 mld. ttoneone););

pepe ţăţări, situari, situaţţia aratia aratăă un grad un grad îînalt de concentrare a nalt de concentrare a rezervelor îrezervelor în Orientul Mijlociu n Orientul Mijlociu şşi Apropiat, care i Apropiat, care cuprinde toate cuprinde toate ţăţările cu peste 10 mld. tone rezerve.rile cu peste 10 mld. tone rezerve.

Platformă de foraj marinPlatformă de foraj marin

ŢaŢararaVolum Volum rezerverezerve

(mld. t)(mld. t)

Raportul Raportul rezerve/producrezerve/producţţie ie

(ani)(ani)

Arabia SauditArabia Saudităă

IrakIrak

KuwaitKuwait

IranIran

Emiratele Arabe Emiratele Arabe UniteUnite

35,6235,62

13,4113,41

13,3513,35

12,3312,33

9,849,84

8484

354354

130130

6868

111111

ŢŢaraara CapacitateCapacitate ProducProducţţieie

SUASUA

FederaFederaţţia Rusia Rusăă

JaponiaJaponia

ChinaChina

ItaliaItalia

763 000763 000

301 062301 062

260 000260 000

170 000170 000

139 800139 800

762 512762 512

178 009178 009

209 350209 350

130 938130 938

89 25389 253

ggazele naturaleazele naturale,, la fla feell ca şi pca şi petrolului etrolului sunt limitate în sunt limitate în timp. timp.

gaze se găsesc în cantităţi mari îgaze se găsesc în cantităţi mari în n ţăţările foste ale Urile foste ale U..RR..SS..SS.. (Federatia Rus(Federatia Rusăă, Turkmenistan, Ucraina). , Turkmenistan, Ucraina).

ppe a doua pozie a doua poziţţie se situeazie se situeazăă Iranul, urmat de alte Iranul, urmat de alte ţăţări din ri din jurul Golfului Persic.jurul Golfului Persic.

RegiuneaRegiunea ProducProducţţiiaa

ConsumConsumulul

Europa de VestEuropa de Vest

Europa de Est si ex-Europa de Est si ex-URSSURSS

America de NordAmerica de Nord

America LatinaAmerica Latina

Orientu MijlociuOrientu Mijlociu

AfricaAfrica

Asia si OceaniaAsia si Oceania

215215

685685

684684

107107

138138

8484

206206

307307

582582

695695

109109

131131

4242

215215

Conductă de gazConductă de gaz

căcărbunirbuniii vor ajvor ajunge peste 200 de aniunge peste 200 de ani;; rrepartiepartiţţia lor e legatia lor e legatăă de continentele unde de continentele unde îîn n

anumite condianumite condiţţii climatice, de vegetaii climatice, de vegetaţţieie ş şi i tectonice s-au format rezervele cele mai maritectonice s-au format rezervele cele mai mari;;

ddeeşşi produci producţţia mondialia mondialăă s-a diminuat s-a diminuat îîn ultimii n ultimii ani, cani, căărbunele rrbunele răămmââne o resursne o resursăă care va putea care va putea îînlocui petrolul nlocui petrolul şşi gazele naturale dupi gazele naturale dupăă epuizare epuizare;;

impedimentul impedimentul acestei resurse acestei resurse este este poluarea poluarea mediului.mediului.

Extragerea cărbunilorExtragerea cărbunilor

memetalele radioactive naturaletalele radioactive naturale (uraniu (uraniu şşi thoriu) i thoriu) ee utilizutilizatat îîn atomocentralen atomocentrale;;

pproducroducţţia de uraniu ia de uraniu e acum îe acum în un uşşoaroarăă sc scăăderedere;; atomoenergia produce 18% din totalul energiei atomoenergia produce 18% din totalul energiei

electrice electrice şşi i cca. cca. 6% din balan6% din balanţţa energica energicăă.. ggradul de asigurare radul de asigurare îîn timp e mult mai mare decn timp e mult mai mare decâât a t a

altor resurse energetice altor resurse energetice iar iar utilizarea materialelor utilizarea materialelor radioactive e o soluradioactive e o soluţţie pentru energia postie pentru energia post--petrolierpetrolierăă..

ddintre resursele de intre resursele de minereuriminereuri neferoase, se pune neferoase, se pune îîn n evidenevidenţăţă epuizarea rapid epuizarea rapidăă a celor de cupru; a celor de cupru;

o asigurare reduso asigurare redusăă îîn timp o au n timp o au şşi resursele de i resursele de plumb, staniu plumb, staniu şşi zinc, minereuri cu o importani zinc, minereuri cu o importanţăţă deosebitdeosebităă îîn metalurgie n metalurgie şşi i îîn construcn construcţţiile de maiile de maşşini.ini.

UraniuUraniu

bbauxita auxita şşi minereui minereurilerile de fier de fier au un grad mai mare de asigurare.au un grad mai mare de asigurare. existexistăă o dependen o dependenţăţă energetic energeticăă a societ a societăţăţii omeneii omeneşşti de anumite ti de anumite

resurse neregenerabile (petrol, gaze naturale)resurse neregenerabile (petrol, gaze naturale);;

o po problemroblemăă e e epuizarea rapidepuizarea rapidăă a resurse a resurselorlor de baz de bazăă şşi poluarea i poluarea intensintensăă a aerului a aerului;;

alternativa alternativa ee trecerea la alte resurse trecerea la alte resurse ((regenerabileregenerabile)), care necesit, care necesităă tehnologiitehnologii, , dar diminueazdar diminueazăă poluarea mediului poluarea mediului;;

Bauxita

Folii / vase de aluminiu

B. RESURSE REGENERABILEB. RESURSE REGENERABILE

eenergia nergia geotermalgeotermalăă

eenergia solarnergia solarăă eenergia eoliannergia eolianăă eenergia mareelornergia mareelor hhidrogenulidrogenul hhidroenergiaidroenergia

sunt sunt iinepuizabile, sau se refac nepuizabile, sau se refac îîn anumite intervalen anumite intervale;;

eenergia atomicnergia atomicăă e o form e o formăă alternativ alternativăă fa faţăţă de de resursele clasiceresursele clasice;;

îîn privinn privinţţa minereurilor feroase, posibilita minereurilor feroase, posibilităţăţile ile utilizutilizăării unor resurse alternative sunt deocamdatrii unor resurse alternative sunt deocamdatăă modestemodeste;;

acestea sunt:acestea sunt:

Energia solară

Energia eoliană

1. 1. Energia geotermalEnergia geotermalăăe manifestarea la suprafae manifestarea la suprafaţăţă a energiei interne a a energiei interne a TerreiTerrei;;

maremare parte din energia intern parte din energia internăă se consum se consumăă naturalnatural::

mmigrarea magmei igrarea magmei îîn astenosfern astenosferăă;;

ddeplasarea eplasarea şşi coliziunea pli coliziunea plăăcilor tectonice;cilor tectonice;

ffenomene de vulcanismenomene de vulcanism şi a şi aparipariţţia rifturilor; ia rifturilor;

altaltăă parte a energiei interne poate ajunge la parte a energiei interne poate ajunge la suprafasuprafaţăţă îîntr-o formntr-o formăă modificat modificatăă::

eenergia termicnergia termicăă a apelor (energia geotermal a apelor (energia geotermalăă););

căcăldura terestrldura terestrăă; ;

Energia geotermală

2. 2. Energia solarEnergia solarăă

e e foarte marefoarte mare, , ca sursca sursăă energetic energeticăă / / de energie de energie electricelectricăă;;energia solarenergia solarăă e dispensat e dispensatăă inegal, datorit inegal, datorităă unor unor cauze diferite, cum ar fi:cauze diferite, cum ar fi:

fforma Porma Păămmâântului;ntului;mmiişşccăările Prile Păămmâântului;ntului;mmasa atmosferei strasa atmosferei străăbbăătute;tute;aalbedoul;lbedoul;nnebulozitateaebulozitatea,, etc.; etc.;

ddin in totalul totalul de energie solarde energie solarăă, 80% se consum, 80% se consumăă îîn n circuitul apei circuitul apei îîn naturn natură şă şi 16% pentru fotosintezi 16% pentru fotosinteză;ă; aceaaceasta are valori foarte mari sta are valori foarte mari îîn zona tropicaln zona tropicalăă, , maxime maxime îîn Sahara n Sahara şşi valori mici i valori mici îîn zonele polare. n zonele polare.

Energia solară

3. 3. Energia eolianEnergia eolianăă

4. 4. Energia mareelorEnergia mareelor rreprezinteprezintăă form formaa de stocare a energiei cinetice a de stocare a energiei cinetice a

oceanelor oceanelor îîn min mişşcarea de ridicarecarea de ridicare / / coborcoborââre a re a suprafesuprafeţţei sale, ca urmare a atracei sale, ca urmare a atracţţiei Luniei Lunii;ii;

sunt importantesunt importante regiunile unde amplitudinea mareic regiunile unde amplitudinea mareicăă (diferen(diferenţţa dintre flux a dintre flux şşi reflux) e mai mare de 8 m.i reflux) e mai mare de 8 m.

11 22

Flux (1) şi reflux (2) în Golful Fundy; sursa: WikipediaFlux (1) şi reflux (2) în Golful Fundy; sursa: Wikipedia

5. 5. HidrogenulHidrogenul aare mare capacitate energeticre mare capacitate energetică;ă; esteste nepoluante nepoluant; ; e predispus la aprinderi accidentale;e predispus la aprinderi accidentale; se obse obţţine din hidrocarburi;ine din hidrocarburi; principala rezervprincipala rezervăă o reprezint o reprezintăă apa; apa; se obse obţţine prin electrolizine prin electrolizăă sau prin sau prin

utilizarea energiei nucleare (utilizarea energiei nucleare (care e care e deficitardeficitarăă););

6. 6. HidroenergiaHidroenergia ee forma cea mai cunoscut forma cea mai cunoscutăă de utilizare de utilizare

energeticenergeticăă a unei resurse alternative a unei resurse alternative;; îîn prezent, produce aproape 1/5 din n prezent, produce aproape 1/5 din

producproducţţia mondialia mondialăă de energie electric de energie electricăă..

HidroHidroccenenttrara

ll

ee

PPedosferaedosfera e o resurse o resursăă natural naturalăă fundamental fundamentală;ă; este este mediul mediul unde unde se dezvoltse dezvoltăă plante de cultur plante de culturăă şşi i

vegetavegetaţţieie;; ssuprafauprafaţţa solurilor utilizabile agricol a solurilor utilizabile agricol e de e de ccacca.. 32 32

mil. mil. kkm²m²;; oo problemă:problemă: asigurarea unor resurse de hran asigurarea unor resurse de hranăă

suficiente pentru suficiente pentru îîntreaga populantreaga populaţţie a planeteiie a planetei;; îîn n sesecolul trecut (deceniile 8colul trecut (deceniile 8,, 9) cre 9) creşşterea populaterea populaţţiei iei

Terrei Terrei a fost superioara fost superioarăă cre creşşterii producterii producţţiei iei agroalimentareagroalimentare;;

îîn ultimul deceniu situan ultimul deceniu situaţţia s-a echilibrat, dar s-au ia s-a echilibrat, dar s-au adadââncit decalajele ncit decalajele îîntre regiuni ntre regiuni şşi i ţăţări.ri.

II. II. RESURSERESURSELE LE AGRICOLEAGRICOLE

- î- în prezent n prezent îîntntââlnim urmlnim urmăătoarele posibilittoarele posibilităţăţi:i: ccele mai populate ele mai populate ţăţăriri (China(China//India) dezvoltIndia) dezvoltăă produc producţţia ia

agroalimentaragroalimentarăă mai mult mai mult decdecâât cret creşşterea terea populaţiei;populaţiei;

ţăţările cu agriculturrile cu agriculturăă comercial comercialăă şşi produci producţţie ridicatie ridicatăă au sporit producau sporit producţţia agroalimentaria agroalimentarăă mai mult decât mai mult decât crecreşştertereaea popula populaţţiei, dar iei, dar mai puţin faţă de pmai puţin faţă de posibilitosibilităţăţililee propriiproprii;;

ţăţările cu agriculturrile cu agriculturăă de subzisten de subzistenţăţă au avut cre au avut creşşteri ale teri ale producproducţţiei agroalimentare nesemificative faiei agroalimentare nesemificative faţăţă de de populapopulaţţieie;;

- a- acest grup de cest grup de ţăţări (ri (ţăţările africane, rile africane, ţăţări dinri din America LatinAmerica Latinăă şşi i Asia de Sud-Est) sunt confruntate cu un deficit permanent Asia de Sud-Est) sunt confruntate cu un deficit permanent de produse agroalimentare de produse agroalimentare şşi creeazi creeazăă o “problem o “problemăă a a hraneihranei” ” la nivel regional la nivel regional şşi mondial.i mondial.

- posibilităţposibilităţile de utilizare a terenurilor pentru agriculturile de utilizare a terenurilor pentru agriculturăă, , au au urmurmăătoarele dimensiuni: toarele dimensiuni:

ccrereşşterea productivitterea productivităţăţiiii terenurilor actuale, printr-o terenurilor actuale, printr-o agrotehnicagrotehnicăă şşi chimizare corespunzi chimizare corespunzăătoare;toare;

eextinderea irigaxtinderea irigaţţiiloriilor îîn zonele semiaride n zonele semiaride şişi utilizarea utilizarea resurselor de soluri cu o fertilitate redusresurselor de soluri cu o fertilitate redusăă;;

dedezvoltarea unor practici agricolezvoltarea unor practici agricole care permit care permit crecreşşterea cantitativterea cantitativăă şşi diversificarea calitativi diversificarea calitativăă a a produselor agricole;produselor agricole;

cconservareaonservarea atent atentăă a resurselor de soluri; a resurselor de soluri;

AgriculturAgriculturăă

la nivel mondial, existla nivel mondial, existăă o discrepan o discrepanţăţă îîn privinn privinţţa a consumului produselor agroalimentare.consumului produselor agroalimentare.

oo problem problemă ă importantimportantăă ar fi ar fi îîncercancercarearea asigur asigurăriiării intregii populaintregii populaţţii a planetei. ii a planetei.

Produse agricole

Bibliografie: manual clasa a XI-a Bibliografie: manual clasa a XI-a CorintCorint

WikipediaWikipedia

Encarta Encarta 20002000

TEMĂ DE CASĂTEMĂ DE CASĂ

Realizaţi un eseu cu Realizaţi un eseu cu caracter geografic de maximum caracter geografic de maximum două pagini, având titlul: două pagini, având titlul: “Modul “Modul de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor naturale în gospodăriile naturale în gospodăriile omeneşti”omeneşti”

RealizaRealizare:re:

EEleva: leva: MMăăddăălinalina Ţetcu ŢetcuClasa: a XI-a Clasa: a XI-a ŞŞtiintiinţţe ale Naturiie ale Naturii

Prof. dirig. Prof. dirig. Horaţiu TudorHoraţiu Tudor

Liceul Teoretic “Axente Sever” MediaLiceul Teoretic “Axente Sever” Mediaşş

20092009