100
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY 3/2005 Chiºinãu 2005 AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA Ă EDITOR: COEDITOR: CONSILIUL NAÞIONAL PENTRU ACREDITARE ªI ATESTARE Apare din 1995

REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE ...agepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_03...morfopatologie; prof. C. Ţâbârnă - 30 doctori şi 5 doctori habilitaţi în

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

    3/2005

    Chiºinãu ¬ 2005

    AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA

    Ă

    EDITOR:

    COEDITOR:

    CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE

    Apare din 1995

  • 2005 – Anul European al Cetăţeniei prin Educaţie

    CONSEILDE L’EUROPE

    COUNSILOF EUROPE

  • 3

    Inte

    llect

    us 3

    /20

    05C

    UPR

    INS /

    CO

    NTE

    NTS

    5

    13

    21

    25

    30

    35

    38

    45

    49

    52

    55

    62

    67

    70

    OBIECTIVE PRIMORDIALEŞtiinţa şi inovarea – fundamentul medicinii

    moderneIon ABABII, Viorel PRISĂCARU

    ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢIIINTELECTUALE

    Stabilirea gradului de confuzie pentru mărcilesimilare

    Andrei MOISEIDreptul la nume al autorului operelor de artă,

    literatură sau ştiinţăDorian CHIROŞCA

    Distinctivitatea – condiţie necesară pentruprotecţia mărcii

    Natalia OBRIŞTECondiţii de noutate privind înregistrarea desenelor

    şi modelelor industrialeJulieta FURCULIŢĂ

    COOPERARE INTERNAŢIONALĂSeminarul “Implicaţiile extinderii mărcii comunitare

    ca urmare a aderării României la UE”Simion LEVIŢCHI

    TEHNOLOGII INOVATIVEStructurile memoriei asociative în problemele de

    restabilire a imaginilorIgor MARDARE

    Aspectul agrochimic al cultivării grâului detoamnă preţios şi puternic

    Serafim ANDRIEŞВлияние вариации частоты высокочастотного поля

    на электрофизические параметры абрикосовАндрей ЛУПАШКО, Галина ДИКУСАР,

    Василий ТАРЛЕВ, Ольга ЛУПУПроект «URBAN TURBINE»

    Михаил ПОЛЯКОВ

    AFLUX DE FORŢE TINEREUnele proprietăţi pentru razele sferelor

    exînscrise ale tetraedruluiIgor POPOV

    NUME NOTORIIPersonalităţi ale intelectualităţii tehnice

    din Basarabia (2)Valeriu DULGHERU

    COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICEMetoda de extragere a parametrilor tranzistorului

    metal-oxid-semiconductorVitalie RUSANOVSCHI

    Aspecte epidemiologice ale strongiloidozeiMihai STANCU, Vlada-Tatiana DUMBRAVĂ,

    Maria COJOCARU, Victoria JUC

    PRIMORDIAL OBJECTIVESScience and innovation – foundation of themodern medicineIon ABABII, Viorel PRISĂCARU

    ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTYEstablishment of the confusion degreefor identical trademarksAndrei MOISEIRight on name of the author of the artistic,literary and scientific worksDorian CHIROŞCADistinctness – compulsory requirementfor trademark protectionNatalia OBRIŞTERequirements of novelty concerning registrationof industrial designsJulieta FURCULIŢĂ

    INTERNATIONAL COOPERATIONSeminar: ”Involvements of the Community trademarkextension as a result of adhesion of Romania to EU”Simion LEVIŢCHI

    INNOVATIVE TECHNOLOGIESStructures of the associative storage in the imagereconstruction problemsIon MARDAREStrong and valuable agrochemical aspect ofcultivation of the winter wheatSerafim ANDRIEŞInfluence of the radio-frequency field upon theapricot electrophysical parametersAndrei LUPASCO, Galina DICUSAR,Vasilii TARLEV, Olga LUPUDesign „URBAN TURBINE”Mihail POLYAKOV

    AFFLUX OF YOUNG FORCESCertain properties for the tetrahedron’s radiusesof inscribed circlesIgor POPOV

    WELL-KNOWN NAMESPersonalities of the technical intellectualsfrom Bessarabia (2)Valeriu DULGHERU

    SCIENTIFIC COMMUNICATIONSMethod of extracting the parameters of the metal-oxide-semiconductor transistorVitalie RUSANOVSCHIEpidemiologic aspects of strongyloidosisMihai STANCU, Vlada-Tatiana DUMBRAVĂ,Maria COJOCARU, Victoria JUC

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    4

    The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by theNational Council for Acreditation and Attestation(NCAA) to be scientific works.

    Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Consiliul Naţionalpentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova

    (CNAA) lucrări ştiinţifice.

    CU

    PRIN

    S /

    CO

    NTE

    NTS

    74

    7475

    77

    78

    81

    85

    85

    86

    8788

    89

    90

    91

    95

    97

    98

    100

    REPERE ACADEMICEColaborare internaţională în domeniul inovaţiei şi

    transferului de tehnologiiNoi publicaţii ştiinţifice:

    Revista electronică „Problemele energeticiiregionale” ; “Buletinul Academiei de Ştiinţe a

    Moldovei. Ştiinţe Medicale”Valorificarea optimală a resurselor de sol.

    Dumitru BALTEANSCHIO nouă carte de specialitate – „Eroziunea solului”

    ANIVERSĂRIAntonie Ablov, spirit ce naşte comori

    Dumitru BATÎRNoduri pe firul amintirilor

    sau O viaţă dăruită oamenilorŞtefan GAJIM

    AGEPI NEWSSchimb de experienţă AGEPI-OSIM

    în domeniul informaticiiSimpozionul internaţional „Transfer tehnologic

    în inginerie electronică, materiale multifuncţionaleşi mecanică fină”

    Seminar în probleme de PI pentru agenţiieconomici din raionul TeleneştiSalonul Internaţional de Invenţii

    şi Tehnologii Noi „Novoe Vremea”Un nou site pentru inventatori: www.infoinvent.md

    MOZAICSurse alternative de energie: un nou proiect

    Anatol CARNAUHOV, Ion HANGANUCele mai importante zece realizări ştiinţifice

    ale anului 2004

    INSTRUIRE ÎN DOMENIUL PIProtecţia proprietăţii intelectuale în Republica

    Moldova (informaţie succintă) (1)

    DICŢIONAR

    RIDENDO

    JUBILIARIDr. Eugen STAŞCOV la 50 de ani.

    Itinerar marcat de căutări şi împliniri

    APARIŢII EDITORIALE „Lecturi AGEPI – 2005”

    ACADEMIC REFERENCE POINTSInternational cooperation in the field of innovationand technology transferNew scientific publications: Electronic magazine“Problems of the regional power engineering”;“Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova.Medical Sciences”Optimum use of soil resources.Dumitru BALTEANSCHIA new book of incontestable value – “Soil Erosion”

    ANNIVERSARIESAntonie Ablov, mind giving birth to treasuresDumitru BATÎRKnots on the memory thread or A life givento peopleŞtefan GAJIM

    AGEPI NEWSExchange of experience AGEPI-OSIM in the field ofinformaticsThe international symposium “Technology transferin the electronic engineering, multifunctionalmaterials and fine mechanics”Seminar in the IP issues for the economic agentsfrom the Telenesti districtInternational Exhibition of the Inventionsand New Technologies “Novoe Vremea”A new site for inventors: www.infoinvent.md

    MOZAICAlternative, sources of energy: a new designAnatol CARNAUHOV, Ion HANGANUTen most important scientific achievementsof the year 2004

    TRAINING IN THE IP FIELDIndustrial property protection in the Republic ofMoldova (brief information) (1)

    DICTIONARY

    RIDENDO

    AGEPI JUBILEEDr. Eugen STASCOV at his 50-th anniversary.Itinerary marked by searches and fillings

    EDITORIAL PUBLICATIONS“AGEPI Reading – 2005”

  • 5

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5O

    BIE

    CTI

    VE

    PRIM

    ORD

    IALE

    În virtutea faptului că USMF „Nicolae Testemiţanu”şi-a început activitatea având drept bază cadreledidactice ale Institutului I de Medicină dinS.-Petersburg (evacuat la Kislovodsk în timpulblocadei, iar ulterior transformat în Institutul deStat de Medicină din Chişinău), cercetărileştiinţifice din perioada dată sunt stimulate şiprezentate de mari personalităţi ale ştiinţei şi

    medicinii, care activau în cadrul acestei instituţii:F. Agheicenko (morfopatologie), S. Blinkin(microbiologie), M. Borzov (dermatovenerologie),V. Cecurin (otorinolaringologie), A. Furman(terapie-semiologie), A. Kocerghinski (obstetricăşi ginecologie), N. Kornetov (terapie de spital),I. Kurlov (oftalmologie), N. Kuzneţov (histologie),M. Ghehtman (medicină socială şi organizarea

    {TIIN|A {I INOVAREA –FUNDAMENTUL MEDICINII MODERNE

    acad., prof. univ.Ion ABABII, rector

    Înfiinţarea în anul 1945 a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, astăzi Universitateade Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, a deschis calea de afirmare a ştiinţeimedicale în Republica Moldova. Din primul an de funcţionare, Universitatea îşi stabileştedirecţiile sale de cercetare ştiinţifică, ţinând cont de problemele regionale ale sănătăţiipopulaţiei în perioada respectivă, şi anume:Ô Lichidarea consecinţelor medico-sanitare ale războiuluiÔ Infecţiile tifoideÔ TuberculozaÔ MalariaÔ Avitaminozele şi hipovitaminozeleÔ Problema anestezierii etc.

    dr. hab., prof. univ.Viorel PRIS+CARU,prorector pentru [tiin\=

    Universitatea de Stat de Medicin= [i Farmacie “N. Testemi\anu”

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    6

    OB

    IEC

    TIV

    E P

    RIM

    ORD

    IALE ocrotirii sănătăţii), F. Golub (chirurgie de spital),

    A. Livov (chirurgie generală), A. Molohov(psihiatrie), S. Rubaşov (chirurgie de facultate),L. Rozenier (boli infecţioase), B. Şarapov(neurologie şi neurochirurgie), N. Starostenko(terapie de facultate), V. Stârikovici (pediatrie),A. Zubkov (fiziologie) etc., care pe bună dreptatepot fi consideraţi drept fondatori ai şcolilorştiinţifice medicale din perioada postbelică înMoldova.

    O instituţie de învăţământ devine însă şcoalăatunci când îşi realizează rostul şi îşi confirmăviabilitatea atât prin capacitatea anticipativă, cât şiprin creativitatea succesivă a valorilor spirituale.Un argument în acest sens îl reprezintă realizareaşi susţinerea tezelor ştiinţifice. Prima teză dedoctorat este susţinută de către NataliaGheorghiu în anul 1949 la tema: „Tratamentulchirurgical al bonturilor amputante ale coapsei şigambei”.

    În doar 10 ani (1949-1958) şi-au susţinut tezelede doctor în ştiinţe medicale circa 70 decolaboratori, mulţi din ei fiind absolvenţi aiUniversităţii. Din această pleiadă de tineridoctoranzi au făcut parte N. Anestiadi,Z. Gorbuşina, I. Tarcov, I. Şroit, V. Anestiadi,B. Perlin, C. Ţâbârnă, P. Bâtcă, R. Coşciug, V. Jiţa,M. Zagarskih, Gh. Palade, N. Testemiţanu,F. Chiticari, Al. Nacu, V. Cant, N. Cherdivarenco,G. Rudi, D. Gherman, S. Stamatin, V. Halitov,E. Maloman, A. Guţan etc., care mai apoi auformat, de fapt, cea de a doua generaţie deconducători ai catedrelor şi şcolilor ştiinţificemedicale din Moldova, contribuind substanţial lapregătirea de mai departe a cadrelor medicaleştiinţifice şi didactice.

    Un exemplu elocvent îl reprezintă prof. NataliaGheorghiu, care fondează şcoala de chirurgiepediatrică din Moldova. Ea a pregătit 16 doctori şi2 doctori habilitaţi în ştiinţe medicale; prof.N. Anestiadi – fondatorul şcolii de chirurgiepulmonară şi cardiovasculară, într-un timp scurtpregăteşte 14 doctori şi 5 doctori habilitaţi; prof.,acad. V. Anestiadi - 35 doctori şi doctori habilitaţi înmorfopatologie; prof. C. Ţâbârnă - 30 doctori şi 5doctori habilitaţi în chirurgie; acad. Gh. Palade –30 doctori şi doctori habilitaţi în obstetrică şi

    ginecologie; acad. D. Gherman – 19 doctori şi 4doctori habilitaţi în neurologie şi neurochirurgie;N. Testemiţanu – 14 doctori şi doctori habilitaţi înmedicină socială şi organizarea ocrotirii sănătăţii;prof. S. Stamatin – 5 doctori şi 7 doctori habilitaţiîn traumatologie şi ortopedie; prof. Al. Nacu - 13doctori şi doctori habilitaţi în psihiatrie;prof. P. Bâtcă – 6 doctori şi 2 doctori habilitaţi închirurgie etc.

    La ora actuală catedrele şi şcolile ştiinţifice de laUSMF „Nicolae Testemiţanu” sunt conduse înmarea lor majoritate de profesori care fac partedin a treia sau a patra generaţie de savanţi aiUniversităţii: acad. I. Ababii, acad. Gh. Ghidirim,membrii corespondenţi ai AŞM V. Beţişor,I. Corcimaru, E. Gudumac, E. Gladun, V. Lacustă,N. Opopol, V. Procopişin, E. Zota; profesoriiuniversitari C. Andriuţă, V. Andrieş, Z. Anestiadi,C. Babiuc, Gh. Baciu, E. Bendelic, Gr. Bivol,V. Botnari, V. Burlacu, I. Butorov, E. Cicală,Gh. Ciobanu, O. Cerneţchi, E. Diug,V.-T. Dumbravă, N. Eşanu, C. Eţco,V. Friptu, Gr. Friptuleac, P. Galeţchi, T. Gheorghiţă,V. Gherec, V. Ghicavîi, P. Godoroja, F. Gornea,L. Groppa, Şt. Groppa, V. Gudumac, V. Hotineanu,I. Ilciuc, V. Istrati, L. Lâsâi, S. Matcovschi,P. Mogoreanu, I. Moldovanu, P. Moroz, Gh. Muşet,An. Nacu, Gh. Nicolau, V. Niguleanu, Gh. Ostrofeţ,B. Pârgari, Il. Postolachi, V. Prisăcaru, V. Revenco,M. Rudi, A. Saulea, E. Stasii, D. Şcerbatiuc,M. Ştefaneţ, A. Tănase, Ia. Tighineanu, D. Tintiuc,V. Topală, B. Topor, T. Ţârdea, V. Ţurea, V. Vovc,Gr. Zapuhlâh.

    La cei 60 de ani de la înfiinţare, USMF „NicolaeTestemiţanu” a devenit un adevărat Centruştiinţific, didactic şi medical din republică şidispune de un potenţial ştiinţific considerabil,capabil să rezolve cele mai importante problemeale sănătăţii publice. Dacă în martie 1946 înUniversitate activau 134 lectori, inclusiv 23 doctorişi 20 doctori habilitaţi, apoi în anul 2005potenţialul ştiinţifico-didactic constituie deja 1068de persoane, inclusiv 524 doctori în ştiinţemedicale, 145 doctori habilitaţi şi 15 membrititulari şi netitulari ai AŞM. Cercetările ştiinţifice seefectuează în 110 subdiviziuni: 84 catedre, 10cursuri, 16 laboratoare ştiinţifice.

  • 7

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5O

    BIE

    CTI

    VE

    PRIM

    ORD

    IALE Rezultatele ştiinţifice ale colectivuluiUniversităţii vorbesc de la sine.

    Numai pe parcursul ultimilor 10 anicolaboratorii USMF au publicat 15.115lucrări ştiinţifice, inclusiv 114 monografii,468 elaborări metodice şi instrucţiuni, 6893articole ştiinţifice şi 7630 teze în culegeriştiinţifice (fig. 1, 2). Circa 20% dinlucrările ştiinţifice sunt publicate în diversereviste şi culegeri de lucrări ştiinţifice pestehotarele republicii, 9 cicluri de lucrăriştiinţifice au fost apreciate cu Premiul deStat al RM în domeniul ştiinţei şi tehnicii.

    N. Leşan, I. Pasecinic ş.a. (1983) - pentru ciclulde lucrări „Argumentarea ştiinţifică multilateralăcu aplicare în practica ocrotirii sănătăţii a unorforme noi de organizare a asistenţei de ambulatorspecializate pentru locuitorii rurali”;L. Cobâleanschi, C.Ţâbârnă, V. Beţişor, A. Zorkin,M. Corlăteanu, L. Lâsâi, V. Niguleanu ş.a. - pentruelaborarea şi aplicarea în practică a complexuluide tratament patogenetic argumentat altratamentelor grave cu aplicarea sistemuluiautomatizat de dirijare în medicina de urgenţă şi acalamităţilor; V. Ghicavîi, S. Sârbu (1996) - pentrulucrarea „Fitoterapia afecţiunilor stomatologice”;E. Gladun, V. Friptu, M. Ştemberg, N. Corolcova(1998) - pentru manualul „Ginecologie neopera-torie”; D. Gherman (1998) - pentru lucrarea„Paralizia cerebrală vasculară: factori de risc şiprofilaxia”; Gh. Paladi (2001) - pentru manualul„Ginecologie”; A. Spânu, C. Ţâbârnă, V. Hotineanuş.a. (2004) - pentru manualul „Chirurgie”;V. Ghicavîi ş.a. (2004) – pentru lucrarea„Elaborarea medicamentelor noi autohtone şiimplementarea lor în practica medicală”.

    Rezultatele cercetărilor au fost prezentate lamultiple foruri ştiinţifice naţionale şiinternaţionale. O dată cu proclamareaindependenţei Republicii Moldova se produce oactivizare organizatorică, inclusiv participareaactivă a colaboratorilor Universităţii la foruriştiinţifice internaţionale.În ultimii 10 ani colaboratorii Universităţii auorganizat 43 congrese (33 naţionale şi 10internaţionale), 196 conferinţe (133 naţionale şi63 internaţionale) şi 43 simpozioane(32 naţionale şi 11 internaţionale) (fig. 3).Rezultatele cercetărilor au fost prezentate ladiferite foruri ştiinţifice internaţionale din SUA,Franţa, România, Germania, Spania, Olanda,Canada, Italia, Turcia, Grecia, Portugalia, Bul-garia, Austria, Cehia, Polonia, Israel, Rusia,Ucraina, Belarus, Uzbekistan, Lituania etc.

    Un compartiment aparte privind realizărileştiinţifice la USMF „Nicolae Testemiţanu” îlreprezintă activitatea inventivă şi inovaţională.

    Numai în ultimii 10 ani colaboratorii USMF„Nicolae Testemiţanu” au elaborat şi implementatîn practica medicală 2192 metode noi de diag-nostic, tratament şi profilaxie (fig. 4).

    Fig. 1. Editarea monografiilor şi elaborărilormetodice

    Fig. 2. Publicarea articolelor şi tezelor ştiinţifice

    Laureaţi al Premiului de Stat au devenit:V. Anestiadi, E. Zota, S. Rusu (1977) pentru ciclulde lucrări în domeniul morfologiei funcţionale,histoenzimologiei şi ultrastructurii sistemuluivascular; N. Testemiţanu, V. Guţu, Z. Cobâlean,

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    8

    OB

    IEC

    TIV

    E P

    RIM

    ORD

    IALE

    Fig. 4. Metode noi de diagnostic, tratamentşi profilaxie implementate

    Menţionăm doar câteva dintre ele: preparatelemedicamentoase noi, indigene „Izoturon”,„Difetur”, „Profetur”, „Metiferon” (preparatehipertensive); „Olizim” (decongestionant nazal),„Regesan” (remediu regenerator şi citoprotector);„Carbosem”, „Medicas E” (remedii absorbante);„Izohidrafural”, „Cimpelsept”, „Unguentantibacterian”, „Nucina” (remedii antibacteriene şiantifungice); peste 20 de substanţe noi, dinmaterie primă locală, cu proprietăţi antibacterieneşi antifungice pronunţate, care pot sta la bazalărgirii fondului de remedii antibacteriene şiantifungice indigene; noi metode de diagnosticaremicrobiologică şi imunologică, cum sunt „Mediulde cultură pentru indicarea bacteriilorHelicobacter pylori”, „Mediul nutritiv pentrucultivarea Campylobacter jejuni şi Campylobactercoli”, „Mediul nutritiv pentru depistarea selectivă amicroorganismelor Enterobacteriaceae”, „Mediulselectiv de identificare a bacteriilor din genul

    Streptococcus” etc.; transplanturi pentrureconstrucţia defectelor articulare, remodelarealobului nazal şi plastiei faringelui; diferitedispozitive şi metode pentru optimizareatratamentului „Aparat pentru repoziţia şi fixareaoaselor bazinului”, „Dispozitiv pentru fixareafoiţelor mucoase ale septului nazal”, „Dispozitivpentru examinarea tubei auditive la pacienţii cuotită medie cronică”, „Dispozitiv de stabilire îndeformaţiile şi traumatismele coloaneivertebrale”, „Metodă de osteosinteză a fracturilorrotulei”, „Metodă de preparare a autotransplantuluiosos”, „Metodă de osteosinteză a fracturilorperioprotetice de femur”, „Metodă de plastieligamento-tendioase în piciorul strâmb, plat şidisplastic la copii”, programul computerizat deevaluare a serviciului de salvare, algoritmul decalcul al capacităţii pieţei farmaceutice etc.

    În baza elaborărilor obţinute de către colaboratoriiUSMF „Nicolae Testemiţanu” pe parcursulultimilor 10 ani au fost depuse 210 cereri şiacordate 201 brevete de invenţie, de asemeneaau fost eliberate 1405 certificate de raţionalizare(fig. 5, 6).

    O sporire a activităţii inventive se înregistrează odată cu crearea, în 1992, a Agenţiei de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI).

    Având susţinerea AGEPI-ului, colaboratorii USMFau participat în această perioadă, cu elaborăribrevetate, la 123 de expoziţii, inclusiv 62internaţionale, în cadrul cărora au fost obţinute 38medalii de aur, 66 – de argint, 51 – de bronz şipeste 200 de diplome. Pentru rezultateremarcabile înregistrate în domeniul inventicii,profesorii V. Gudumac şi V. Prisăcaru s-auînvrednicit de titlul „Inventator emerit al RepubliciiMoldova”, Medalia de aur OMPI a OrganizaţieiMondiale de Proprietate Intelectuală (Geneva),Medalia specială de aur şi Premiul Mare al AGEPI.

    Printre inventatorii remarcabili ai USMF „NicolaeTestemiţanu” se înscriu prof. V. Ghicavîi, distins,pentru rezultate performante în inventică, cuMedalia specială de aur şi Premiul Mare al AGEPI,Premiul Parlamentului şi al Ministerului Sănătăţii,cu circa 20 de medalii de aur, argint şi bronz ladiverse expoziţii naţionale şi internaţionale; prof.F. Gornea, câştigător al concursului republican

    Fig. 3. Congrese, conferinţe şi simpozioaneştiinţifice organizate de colaboratorii USMF“Nicolae Testemiţanu” (1995–2004)

    226175

    241

    242

    254

    218

    153

    146

    237

    264

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

  • 9

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5O

    BIE

    CTI

    VE

    PRIM

    ORD

    IALE

    „Invenţia anului 2004” şi titular al mai multormedalii în cadrul expoziţiilor naţionale şiinternaţionale, prof. B. Topor, distins cu PremiulMinisterului Sănătăţii al RM (1999), cu insigna„Inventator de Elită” (2002) şi medalia de aur încadrul EXPO-2000 (Hanovra, Germania), prof.P. Moroz, distins cu Diploma de Excelenţă şiPremiul Societăţii Inventatorilor din România,medaliat la mai multe expoziţii naţionale şiinternaţionale, prof. V.-T. Dumbravă, distinsă cuPremiul „Cea mai bună inventatoare” în cadrulexpoziţiei „Infoinvent–2000” şi cu insigna„Inventator de Elită” în cadrul expoziţiei interna-ţionale „Inventica–2002”, Iaşi, medaliată la maimulte expoziţii naţionale şi internaţionale, prof.Gh. Nicolau, distins cu Ordinul Regatului Belgia îngrad de Comandor în cadrul ExpoziţieiInternaţionale „Bruxelles–2004”, medaliat la maimulte expoziţii naţionale şi internaţionale etc.

    Remarcăm o activizare a tineretului studios însfera inovativă. Printre inventatorii tineri, având

    lucrări serioase în domeniul inventicii, se înscriudoctoranda Argentina Moroz – laureată aSalonului Internaţional pentru Tineret „Inventica”şi distinsă cu Premiul „Cel mai bun tânărinventator” în cadrul expoziţiei „Infoinvent”;doctoranzii – A. Beţişor, O. Losâi, N. Zarbailov,D. Romanciuc, A. Homa ş.a. – distinşi cu medaliila diverse expoziţii naţionale şi internaţionale.

    În cadrul expoziţiei „Infoinvent-2004”, USMF„Nicolae Testemiţanu” a fost desemnată dreptorganizaţia cu cele mai bune rezultate înactivitatea inventivă din ţară, fiind menţionată cuDiploma de gradul I şi propusă pentru acordareaTrofeului OMPI.

    Problema la zi a activităţii inovaţionale constă înimplementarea elaborărilor realizate în circuituleconomic al ţării.

    Menţionăm că actualmente în medicină seimplementează mai efectiv metodele noi detratament, diagnostic sau profilaxie care, deregulă, nu necesită mari investiţii.

    Iată doar câteva din aceste implementări: „Metodăde hemostază în hemoragiile arozive înpancreatita acută distructivă”, „Metodă detratament a şocului combustiţional”, „Utilizareapreparatului „Carbosem” în endo- şiexointoxicări”, „Utilizarea preparatului„Izohidrafural” în tratamentul osteomielitei”,„Metodă de plastie a faringelui”, „Procedeufizioterapeutic antiacme”, „Metodă de determinarerapidă a stafilococilor” etc.

    De bună seamă, prin implementarea unorasemenea elaborări colaboratorii USMF „NicolaeTestemiţanu” contribuie substanţial laeficientizarea serviciilor de asistenţă medicală, înspecial în diagnosticarea şi tratamentulmaladiilor. Un calcul preventiv demonstrează cănumai pe parcursul unui an (2003) colaboratoriicatedrelor şi laboratoarelor ştiinţifice ale USMF,prin implementările realizate, au adus unbeneficiu economic de 1,67 mln lei. Spre regretulnostru, la ora actuală în medicină nu există omodalitate de evaluare a beneficiului economicfinal, nemaivorbind de cel social şi moral. Cusiguranţă, el este mult mai mare decât celcalculat.

    35

    21222222

    1820

    17 161716

    28

    181920

    18

    2424

    14

    20

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    Cereri de invenţii Brevete de invenţii

    Fig. 6. Propuneri de raţionalizare

    117145 150

    159176

    122 124 120

    154138

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    Fig. 5. Cereri şi invenţii brevetate

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    10

    OB

    IEC

    TIV

    E P

    RIM

    ORD

    IALE Dar problema cardinală, după cum am menţionat

    mai sus, constă în transferul tehnologic pentruproducerea în masă a acelor elaborări (invenţii),care necesită investiţii financiare suplimentare:producerea medicamentelor indigene noi, ainstalaţiilor, dispozitivelor şi altor mijloace dediagnosticare sau tratament.

    Pentru o asemenea acţiune – punerea în circuituleconomic şi în serviciul populaţiei a realizărilorinventive autohtone, care deseori se dovedesc a fimai eficiente şi mai accesibile în comparaţie cucele de import - investiţiile financiare ale statuluitrebuie să fie mult mai consistente.

    Prin intermediul acestei publicaţii adresămmulţumiri Agenţiei de Stat pentru ProprietateaIntelectuală a Republicii Moldova pentrucontribuţia esenţială pe care a adus-o organizândparticiparea inventatorilor noştri la expoziţiinaţionale şi internaţionale şi pentru desfăşurareaseminarelor de diseminare a informaţiei privindbrevetarea, înregistrarea şi propagarea invenţiilorşi inovaţiilor din domeniul medicinii şi farmaciei.

    Menţionăm doar faptul că în aprilie 2005, în cadrulUSMF „Nicolae Testemiţanu” a avut loc seminarul„Protecţia şi promovarea activităţii inovaţionale înmedicină şi farmacie” la care au participatspecialiştii AGEPI Aurelia Ceban, Viorel Iustin, RitaBordeianu şi Maria Spinei.

    O prerogativă a Universităţii este pregătireacadrelor ştiinţifico-didactice prin doctorantură,postdoctorantură şi masterat. În ultimii 10 ani(1995-2004) în cadrul USMF şi-au luat doctoratul473 de persoane, inclusiv 62 de cetăţeni străini(România, Siria, Israel, Yemen, Palestina, Sudan,Iordania, Libia) (fig. 7).

    În aceeaşi perioadă (1995-2004) şi-au susţinuttezele de doctorat 309 persoane, inclusiv 36 –teza de doctor habilitat şi 273 – teza de doctor înştiinţe (fig. 8). De menţionat faptul că pe parcursulcelor 60 de ani de când funcţionează Universi-tatea au fost susţinute 1200 de doctorate, inclusiv,1032 teze de doctor şi 168 teze de doctor habilitat.

    Un compartiment important în procesul deinstruire şi pregătire a rezervelor de cadreştiinţifico-didactice la USMF „Nicolae Testemiţanu”

    îl reprezintă activitatea cercurilor ştiinţifice şi aAsociaţiei Ştiinţifice a Studenţilor şi Rezidenţilor.Această formă de activitate s-a soldat cu rezultateremarcabile în toţi aceşti 60 de ani, acordândprioritate în selectarea rezervelor de cadreştiinţifico-didactice. Mulţi dintre cei ajunşi deja laanumite grade şi titluri ştiinţifice s-au familiarizatcu metodele noi de investigaţie şi s-au formatiniţial ca cercetători şi inovatori anume în cercurileştiinţifice studenţeşti. Rezultatele activităţiiştiinţifice a studenţilor este prezentată în fig. 9.

    Fig. 8. Susţinerea tezelor de doctorat

    57 5763

    71

    58

    45

    52

    81

    70

    435

    1713

    423

    11

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    Total Cetăţeni străini

    56

    Fig. 7. Admişi în doctorantură

    2 2

    7

    376

    02

    14

    51

    24

    45

    18

    28

    20

    29

    19

    25

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    Doctor habilitat Doctor în ştiinţe

  • 11

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5O

    BIE

    CTI

    VE

    PRIM

    ORD

    IALE

    Fig. 9. Activitatea ştiinţifică a studenţilorîn perioada 2000-2004

    Pe parcursul ultimilor 5 ani (2000-2004) încercurile ştiinţifice studenţeşti au activat 4549studenţi. În baza explorărilor efectuate în aceastăperioadă de către studenţi şi rezidenţi au fostpublicate 836 lucrări ştiinţifice, inclusiv 170 pestehotarele republicii, 48 invenţii şi inovaţii, au fostprezentate 1687 comunicări ştiinţifice în cadrulconferinţei anuale a colaboratorilor şi studenţilorşi circa 70 de comunicări la foruri ştiinţificeinternaţionale. Şi în viitor acestei forme deactivitate i se va acorda o atenţie majoră înpregătirea şi selectarea tinerilor cercetători,deoarece fără ea nu poate fi vorba de un progresesenţial în ştiinţa medicală contemporană.

    Deosebit de fructuoasă este şi colaborareaştiinţifică a corpului profesoral didactic şi ştiinţificdin Universitate cu alte instituţii din ţară şi depeste hotare. La nivel naţional USMF conlucreazăatât cu instituţiile medicale republicane,municipale, raionale, cât şi cu alte instituţii decercetare şi universitare din republică.

    Un exemplu elocvent este colaborarea USMF cuinstituţiile AŞM. Peste 20 de subdiviziuni (catedreşi laboratoare ştiinţifice) ale USMF întreţin relaţiide colaborare ştiinţifică cu AŞM, în special cuInstitutul de Genetică (catedrele Chirurgie,Neurologie, Medicină internă, Biologie molecularăşi Genetică medicală), Institutul de Fiziologie şiSanocreatologie (catedrele Anesteziologie şireanimatologie, Medicină tradiţională), Institutulde Microbiologie (catedra Microbiologie, LCCŞ),Centrul Ştiinţific de Patobiologie şi Patologie(catedra Microbiologie), Institutul de Chimie

    (catedrele Stomatologie terapeutică,Obstetrică şi ginecologie, Fiziologie şireabilitare medicală, laboratorul „Infecţiiintraspitaliceşti”), Institutul de Viruso-logie (catedra Neurologie), Institutul deFiziologie a Plantelor (catedra Farma-cognozie şi botanică), Institutul de FizicăAplicată (catedra Biofizică, informaticăşi fiziologia omului).

    În rezultatul acestor colaborări reciproce s-aurealizat următoarele:

    Ô au fost elaborate mai multe remedii medica-mentoase („Cimpelsept”, „Izohidrafural”,„Unguent antibacterian”, „Nucina”,„Carbosem” etc.);

    Ô au fost studiate aspectele genetice ale unormaladii ereditare ale omului (neoplaziiepiteliale ale colonului, neurologice,reumatice, hipertensiune arterială şi alte bolicardiovasculare);

    Ô a fost perfecţionat expres diagnosticul înprocesele patologice;

    Ô s-a efectuat investigarea sistemuluiaminoacidic la gravide şi lehuze;

    Ô s-au studiat mecanismele fiziologice aleacţiunii undelor milimetrice, afecţiunile viraleale sistemului nervos central şi periferic;

    Ô au fost sintetizate şi studiate mai multesubstanţe biologic active care, potenţial, potextinde arsenalul de preparate medicamen-toase şi de diagnostic.

    Există un şir de domenii în care eforturile comuneîn procesul de cercetare-dezvoltare pot fi inte-grate:

    ü elaborarea preparatelor medicamentoase;

    ü studierea etiologiei şi patogenezei maladiiloromului;

    ü perfecţionarea diagnosticului paraclinic;

    ü studierea acţiunii factorilor biologici şi fiziciasupra organismului uman, reieşind dinpriorităţile ştiinţifice din ţară, aprobate prinHotărârea Parlamentului RM din decembrie

    Studenţiimplicaţi înactivitateaştiinţifică

    Comunicărila conferinţa

    USMF

    Invenţiişi inovaţii

    Publicaţiiştiinţifice

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    12

    OB

    IEC

    TIV

    E P

    RIM

    ORD

    IALE 2003, precum şi din tematica subdiviziunilor

    universitare şi ale instituţiilor din subordineaAcademiei de Ştiinţe;

    ü organizarea în comun a forurilor ştiinţifice;

    ü elaborarea unui plan strategic comun înpregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat,ţinând cont de cerinţele cele mai actuale.

    Colaboratorii USMF „Nicolae Testemiţanu” întreţinraporturi de colaborare cu peste 100 deorganizaţii/instituţii din mai bine de 20 de state alelumii (România, Ucraina, Rusia, Belarus, Bul-garia, Franţa, Marea Britanie, SUA, Belgia, Olanda,Germania, Austria, Polonia, Israel, Cehia, Elveţia,Italia, Turcia, Mexic etc.) atât în cadrul cooperărilorbilaterale colegiale, cât şi al programelor decercetare.

    Circa 85 de colaboratori ai Universităţii participă laşedinţele anuale ale societăţilor ştiinţificeinternaţionale, iar 127 de colaboratori suntmembri ai organismelor ştiinţifice internaţionaleşi naţionale din afara ţării. 34 de colaboratori suntmembri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilorştiinţifice din străinătate, 34 – consultanţi sauexperţi ai organismelor internaţionale. Anual, circa28 de colaboratori ţin cursuri, prelegeri şiconferinţe ştiinţifice peste hotare.

    Instituţia noastră este vizitată anual de aproximativ180 de savanţi din străinătate. Până în prezent 32de personalităţi din ţară şi de peste hotare au fostdistinse cu titlul ştiinţific onorific Doctor HonorisCausa, conferit de USMF „Nicolae Testemiţanu”:Boris Melnic şi Timofei Moşneaga (RepublicaMoldova), Carol Stanciu, Marţian Cotrău, VasileCândea, Laurenţiu Popescu, Romeo Călăraşu,Alexandru Pesamosca, Marius Bojiţă (România),M. Peudleton, George Palade, James P. Smith,C. Donald Conibs, Jon Stuart Abramson, StehenMackler (SUA), Valentina A. Nasonova, GheorgheN. Crâjanovski, Iurie P. Lisiţin, Boris I. Tcacenco,Evghenii I. Ceazov, Vasile V. Kuprianov (Rusia),Michael Stark (Israel), Kazimierz Imielinschi(Polonia), Luis Bouvard, Francois Resche(Franţa), Ruediger Loreuz, Hans Bradaczek,Helmuth Hahn (Germania), Cavasin Pietro (Italia),Willem Heudrik Gispen (Olanda), MahendraPrasad (India). De asemenea, 32 de personalităţidin străinătate au fost distinse cu titlul „Vis tingProfessor”, iar 18 – cu titlul „Profesor Asociat”.

    Astăzi USMF „Nicolae Testemiţanu” se situeazăprintre şcolile de medicină cu tradiţii seculare dinEuropa şi din întreaga lume, confirmând prestigiulştiinţei medicale naţionale şi contribuind esenţialla ocrotirea sănătăţii şi la dezvoltarea mediciniiuniversale.

    SUMMARY

    To its 60-th anniversary, the “N. Testemitanu” State University of Medicine and Pharma-cology becomes a real didactic and medical Scientific Center of the republic and disposesof a considerable scientific potential, capable to resolve the most important problems of thepublic health. An important place in the scientific realizations of this institution takes theinventive and innovational activity. Nowadays the cardinal problem consists in the transferof technologies for mass producing of those elaborations (inventions) that requires addi-tional financial investments: producing the new indigenous pharmaceuticals, installations,apparatuses and other remedies for diagnostics or treatment.

  • 13

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE

    De obicei, elementele comune, utilizate în cadrulunui produs, în special cele uzuale, au funcţia dea prezenta consumatorilor o informaţie generalădespre produs, metodă sau tehnologie defabricare, conţinut, ingrediente, calitate,consistenţă etc., sugerând un spirit de încredereşi stabilitate. Această informaţie se acumuleazăde-a lungul timpului şi este condiţionată deutilizarea necontrolată de către diferiţi producători,pe termen îndelungat, a aceloraşi elemente,tehnologii, standarde de producere comune etc.În mod normal, elementele în cauză nu pot faceobiectul unui drept exclusiv şi rămân a fi utilizateîn comun de toţi producătorii la discreţia lor, cuexcepţia cazurilor când acestea sunt create şiutilizate de un singur producător, în privinţa lorexistând o protecţie controlată şi asigurată înmodul corespunzător. Deşi unele produseîntrunesc elemente comune, ele rămân totuşi a fisuficient de distanţate şi distincte pentru a nu fi

    confundate de către consumatori. Cu toateacestea, existenţa sau lipsa confuziei dintre douămărci sau produse ale diferitor producători ledetermină consumatorul.

    Cadrul legislativ în domeniul proprietăţiiindustriale, elaborat în ultimii zece ani, oferăpersoanelor fizice şi juridice posibilitatea de aasigura protecţia propriilor produse intelectuale,create nemijlocit de către aceştia sau dobânditeîn mod legal. Cu părere de rău, nu fiecare titularde drepturi acţionează cu bună-credinţă, urmărinddoar scopul de a-şi proteja propriul produs, de aelimina orice produs contrafăcut, de a lupta efectivîmpotriva concurenţilor neloiali. Astfel, în limiteledrepturilor dobândite, se încearcă blocareaactivităţii concurenţilor din acelaşi domeniu deactivitate, a concurenţilor loiali, care activează înmod legal. Şi aceasta se face doar printr-o simplăspeculare a noţiunii de „confuzie”.

    STABILIREA GRADULUI DE CONFUZIE

    PENTRU M+RCILE SIMILARE

    Andrei MOISEI,director Departament juridic, AGEPI

    Relaţiile de piaţă se dezvoltă într-o permanentă concurenţă. Producătorii sunt interesaţi săatragă consumatorii, iar cei din urmă - să procure produse calitative, fără a fi înşelaţi sauinduşi în eroare. Este evident faptul că, de-a lungul timpului, anumite categorii de produseau evoluat, s-au perfecţionat, întrunind la moment elemente comune atât în aspect general,cât şi în privinţa unor detalii cu caracter pur tehnic, precum şi a celor devenite uzuale,specifice acestei categorii de produse şi recunoscute ca atare în relaţiile comerciale.

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    14

    ASPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE În conformitate cu art. 6 (1) al Legii nr. 588-XIII din22 septembrie 1995 privind mărcile şi denumirilede origine a produselor (în continuare – Legea nr.588/1995), titularul unei mărci, pe întregul termende valabilitate al mărcii, are dreptul exclusiv de adispune de marcă, de a o folosi pe teritoriulRepublicii Moldova şi de a interzice altor persoanesă folosească în operaţiunile comerciale, fărăconsimţământul său, semne identice ori similarepentru produse sau servicii identice ori similarecelor, pentru care marca a fost înregistrată, încazul în care o astfel de folosire ar genera risc deconfuzie. În cazul folosirii unui semn identic pentruproduse sau servicii identice, existenţa riscului deconfuzie va fi prezumtivă.

    Am menţionat acest lucru din motivul că o marcăînregistrată nu este neapărat un obiect absolutnou, necunoscut, aceasta fiind alcătuită deseoridin mai multe elemente verbale şi/sau figurative,şi este evident că unele din elemente pot firegăsite şi în imaginea mărcilor altor producători.Aceste mărci, din considerentul că sunt descrip-tive, adică descriu produsul, cantitatea, locul deorigine etc., uzuale, adică sunt percepute de cătreconsumatori ca indicând anumite calităţi aleprodusului în general, fără a fi atribuite unuianumit producător, sau pur şi simplu sunt întâlnitefrecvent în comerţ la acest gen de produse,luate separat, nu pot fi înregistrate în calitate demarcă, fiind considerate ca lipsite de caracterdistinctiv.

    În art. 6 (3) al Legii nr. 588/1995 este prevăzut cădreptul exclusiv nu se extinde asupra elementelormărcii care, în conformitate cu legea în cauză, nupot fi înregistrate independent în calitate de mărcişi, drept exemplu, se menţionează termeniidescriptivi, însă aici pot fi apropriate şi alteelemente nedescriptive, în privinţa cărora nupoate fi atribuit dreptul exclusiv.

    În diferite cazuri examinarea mărcilor va purta uncaracter diferit, în dependenţă de scopul exami-nării. Dacă este vorba de stabilirea similitudiniimărcilor în cadrul procedurii de înregistrare aacestora, examinarea va depinde de intuiţia şicompetenţa examinatorului, de elementelecomune ale mărcilor respective, în special deaspectul lor general şi impresia de ansamblu pe

    care acestea o creează examinatorului. Ulterior,vor fi reflectate momentele ce ţin de proceduraspecifică examinării.

    În ceea ce priveşte riscul de confuzie şi deasociere în cazul mărcilor verbale, aceastăanaliză se va face din punct de vedere grafic,fonetic şi semantic, cu remarca că în cazulsloganurilor analiza se face şi din punct de vedereconceptual.

    Pentru a determina asemănarea semnelorverbale, acestea se compară:

    a) cu semnele verbale;

    b) cu semnele combinate, în componenţacărora sunt elemente verbale.

    Asemănarea semnelor verbale poate fi sonoră(fonetică), grafică (vizuală) şi de sens(semantică).

    Similitudinea fonetică (sonoră) apare atunci cândcele două desemnări (denumiri) de mărci sepronunţă identic sau foarte apropiat, caz în care –datorită apropierii mărcilor şi identităţii produselor– este posibilă confundarea produselor de cătreconsumatori.

    Asemănarea sonoră (fonetică) se determină înbaza următoarelor criterii:

    a) existenţa în semnele comparate a suneteloranaloage şi identice;

    b) analogia sunetelor care alcătuiesc semnul;

    c) amplasarea sunetelor şi îmbinărilor desunete analoage în semnele comparate;

    d) existenţa silabelor identice şi amplasarea lor;

    e) numărul de silabe în semne;

    f) locul îmbinărilor de sunete identice încomponenţa semnelor;

    g) analogia structurii vocalelor şi consoanelor;

    h) caracterul părţilor identice ale semnelor;

    i) cuprinderea unui semn de către altul;

    j) accentul.

  • 15

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE Criteriile în baza cărora se determină similitudi-nea sonoră a semnelor verbale pot fi considerateatât fiecare în parte, cât şi în diferite combinaţii.

    Nu vor fi, însă, considerate ca fiind diferiteurmătoarele litere (sau combinaţii):

    i-y, th-t, rh-r, kh-k, c, ch, ch-k, kh, ph-f, x-cs.

    De asemenea se va ţine cont de existenţa unorlitere fonetic interşanjabile:

    b-p, m-n, s-z, v-f …a-ă, e-i, o-u.

    Dublarea consoanelor nu conferă distinctivitatesuplimentară semnelor revendicate.

    Cele mai răspândite cazuri de similitudinesonoră:

    Ô identitatea sonoră a semnelor:

    incom – INCOMM;

    SMUGLEANCA MOLDAVANCA – CМУГЛЯНКАМОЛДАВАНКА;

    PAGERCOM – ПЕЙДЖЕРКОМ;

    CRIS – KRISS;

    Ô identitatea sonoră a părţilor de la începutulsemnelor şi similitudinea sonoră a părţilor dela sfîrşitul semnelor:

    incom – incon;

    BELOCON – BELCOM;

    Ô similitudinea sonoră a părţilor de la începutulsemnelor şi identitatea sonoră a părţilor de lasfîrşitul semnelor:

    DALSO – DELSO;

    KOMSTAR – KANSTAR;

    Ô identitatea sonoră a părţilor de la începutul şide la sfîrşitul semnelor şi similitudineasonoră a părţilor din centrul semnelor:

    ALMONOFEN – ALMUNAFEN;

    Ô cuprinderea fonetică a unui semn de cătrealtul:

    ALFA – ALFABANC;

    DIAMANT - ABI DIAMANT.

    Asemănarea grafică (vizuală) se determină înbaza următoarelor criterii:

    a) percepţia vizuală de ansamblu;

    b) tipul caracterelor;

    c) scrierea grafică, ţinându-se cont de caracterulliterelor (de exemplu, litere de tipar sau demână; majuscule sau minuscule);

    d) plasarea literelor una faţă de alta;

    e) alfabetul folosit la scrierea cuvântului.

    Analiza similitudinii semantice pleacă de la faptulcă două mărci care au aceeaşi semnificaţie pot firelativ uşor confundate de către consumatori.

    Asemănarea de sens (semantică) se determinăîn baza următoarelor criterii:

    a) similitudinea noţiunilor, ideilor cuprinse însemne, în special identitatea semnificaţiilorsemnelor în diferite limbi:

    LOVE – AMOUR – AMOR;

    CORSAR – PIRAT – FLIBUSTIER.

    De menţionat că în cazurile când este vorbadespre identitatea semnelor în diferite limbi, carenu au o largă răspândire pe teritoriul ţării, maimult ca atât, cuvintele sunt foarte diferite fonetic şivizual, nu se va recurge la refuz:

    PANA (sp.) – CORDUROY (en.) - TIP DEŢESĂTURĂ;

    PALOMA (sp.) – DOVE (en.) - PORUMBEL;

    SOLEN (tr.) – FEAST (en.) - SĂRBĂTOARE;

    b) identitatea unuia dintre elementele semnelorcu accent logic, care are semnificaţieindependentă:

    ЧЕРНЫЙ КАРДИНАЛ – КРАСНЫЙ КАРДИНАЛ;

    VASOCARDIN – VALOCORDIN;

    c) opunerea noţiunilor, ideilor cuprinse însemne:

    BLACK MAGIC – WHITE MAGIC.

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    16

    ASPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE Similitudinea semantică a semnelor, spredeosebire de similitudinea grafică, poate avea şiun criteriu independent. Existenţa în semn a unuiconţinut semantic (sau invers, lipsa lui) poatecontribui la recunoaşterea semnelor comparateca fiind diferite, indiferent de asemănarea lorfonetică (ex. MIERE – MERE; PAS – VAS).

    Pentru mărcile figurative şi tridimensionaleriscul de confuzie şi de asociere se apreciază dinpunct de vedere vizual şi conceptual.

    Pentru a determina asemănarea semnelorfigurative şi tridimensionale, acestea se compară:

    a) cu semnele grafice;

    b) cu semnele tridimensionale;

    c) cu semnele combinate, în componenţacărora sunt elemente figurative sautridimensionale.

    Asemănarea semnelor figurative şi tridimensio-nale se determină în baza următoarelor criterii:

    a) forma exterioară:

    768179 5104

    c) semnificaţia semantică:

    765951 763483

    b) existenţa sau lipsa simetriei:

    723715 709167

    767388 704466

    d) tipul şi caracterul reproducerilor (naturală,stilizată, caricaturală etc.):

    701214 677480

    e) combinaţia de culori şi tonalităţi.

    Pentru a determina asemănarea semnelorcombinate, acestea se compară:

    a) cu semnele combinate;

    b) cu acele tipuri de semne care figurează caelemente în componenţa semnelorcombinate examinate.

    La determinarea similitudinii semnelorcombinate, se examinează atât similitudineasemnului în general, cât şi cea a părţilor luicomponente, ţinându-se cont de importanţaelementului identic sau similar în semnul solicitatpentru înregistrare. La examinarea locului ocupatde elementul verbal sau cel figurativ în semnulcombinat se ia în consideraţie factorul dominăriisale vizuale. O astfel de dominare poate fiprovocată atât de dimensiunile mai importante aleelementului, cât şi de amplasarea sa în compo-ziţie, mai comodă de a fi perceput (de exemplu,atunci când elementele ocupă o poziţie centralăde la care începe examinarea obiectului).

  • 17

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE Dacă la compararea semnelor combinate se vaconstata că elementele lor verbale sunt identicesau similare până la gradul de confuzie, acestesemne vor fi considerate similare până la gradulde confuzie, chiar dacă elementele figurativediferă:

    10146 783246

    Similitudinea semnului integral:

    012317 2639

    787506 4379

    Alături de elementul verbal, elementul figurativ dinsemnul combinat poate, de asemenea, juca unrol important în individualizarea produsului.

    Importanţa elementului figurativ din semnulcombinat depinde de originalitatea, mărimea şipoziţia lui spaţială în raport cu elementul verbal.Factorii nominalizaţi pot fi luaţi în considerare atâtfiecare aparte, cât şi în ansamblu.

    Dominanţa elementului figurativ:

    762574

    748212

    Modalitatea respectivă de apreciere a similitudiniieste caracteristică numai pentru procedura deexaminare. În mod normal, unele din obiectelemenţionate pot coexista în comerţ. De exemplu,Curtea Supremă de Justiţie, prin decizia sa din 5februarie 2003, a susţinut hotărârea ColegiuluiCivil al Curţii de Apel din 18 noiembrie 2002conform căreia a fost admisă înregistrarea mărcii„GRANA”, refuzată iniţial de Comisia de ApelAGEPI în temeiul înregistrării anterioare a mărcii„GRANI”. În alt caz, în temeiul Hotărârii CurţiiSupreme de Justiţie din 19 aprilie 2000 a fostadmisă coexistenţa mărcilor „GOLDEN STORK”şi „ЗОЛОТОЙ АИСТ”. La fel poate fi menţionată şicoexistenţa mărcilor combinate „ALINDCOM” şi„ALIMCOM” etc. Este evident faptul că, laexaminarea cazurilor de conflict, instanţajudecătorească poate lua în consideraţie faptul căla stabilirea similitudinii, în cazul apariţiei unuiconflict, corectă va fi nu doar apreciereaaspectului general, ci şi a elementelor comuneale obiectului. Confuzia deja nu mai poate fiintuită şi presupusă, ci necesită a fi constatată şiconfirmată prin probe vis-à-vis de poziţiaconsumatorului mediu.

    Dacă e să revenim la noţiunea de „similar”,conform dicţionarului explicativ aceasta estefoarte vastă. De exemplu, se consideră ca fiindsimilare obiectele sau produsele „de aceeaşinatură”, „de acelaşi fel”. În continuare, laexpunerea noţiunii „de acelaşi fel”, în acelaşidicţionar, se menţionează un grup de obiecte sauproduse ce se caracterizează printr-o anumităînsuşire; specie; soi; categorie. Puţin diferitse interpretează noţiunea „la fel”, ca fiinddeopotrivă, asemenea, egal, întocmai, aidoma.Un alt sens al noţiunii „similar” ar fi un obiect sauprodus analog, cu alte cuvinte, asemănător,corespondent.

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    18

    ASPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE Cea mai distanţată asemănare poate ficaracterizată prin capacitatea produselor sauobiectelor de a poseda o anumită însuşire, a seîncadra într-o anumită specie, soi ori categorie. Înacest context, putem spune că majoritateaetichetelor sunt „asemănătoare”, se încadrează înaceeaşi categorie şi posedă elemente comune.Acest fapt însă nu ne permite să afirmăm că elesunt pasibile de a fi confundate.

    În opinia noastră, pentru ca două mărci să fieconfundate, ele trebuie să posede caracteristicicomune în măsura în care o persoană, în modobişnuit, privindu-le separat într-un interval detimp rezonabil, să nu poată determina deosebiriledintre ele.

    Totodată, acest caz nu poate fi atribuit situaţiei încare:

    Ô marca nu poate fi memorizată, deoarece esteprea complicată, constituită din mai multeelemente ce produc impresia de ornament;

    Ô marca este constituită din elemente care seîntâlnesc des, fiind utilizate în comerţ de cătrediferiţi producători pentru aceeaşi categoriede produse;

    Ô marca este prea simplă, fiind constituită dinfiguri simple, linii, culori, cifre, inclusivnumere, litere separate sau combinaţiisimple ale acestora, expuse în mod obişnuit,în special utilizându-se forma lor tradiţională.

    Pentru cazurile oglindite mai sus, există principiuldistinctivităţii dobândite, atunci când, în rezultatulutilizării intense a mărcii o perioadă de timp relativlungă, consumatorul o distinge făcând legăturadirectă între marcă şi producător sau între marcăşi produsul concret al unui anumit producător.

    Observăm că distinctivitatea mărcilor este încoraport cu capacitatea acestora de a ficonfundate. Cu cât o marcă nouă este maidiferenţiată de cele înregistrate sau utilizate de alţiproducători pentru aceleaşi clase de produse, cuatât distinctivitatea sa este mai accentuată. Înacest caz, orice tentativă de a înregistra sau utilizaun semn asemănător, chiar şi prin segmentareamărcii, utilizând doar unele elemente

    caracteristice ale acestei mărci, va fi consideratădrept tentativă de confuzie.

    La determinarea confuziei se va ţine cont de maimulte aspecte, în special de cel ce ţine de intenţiaconcurentului. În cazul unei concurenţe loiale,utilizarea de către diferiţi producători a unorelemente comune pentru acelaşi gen de produsepoate genera riscul de confuzie doar la o etapătimpurie.

    Riscul de confuzie dispare în dependenţă deeforturile producătorului de a înzestra produsul cuunele elemente distincte, mai ales în situaţia încare se va indica clar producătorul sau origineaprodusului etc. şi dacă acest produs va continuasă circule timp îndelungat. Mărcile sau produseleasemănătoare în general sunt uşor deosebite decătre consumatori, chiar şi prin intermediul unorelemente care la prima vedere par neesenţiale.Aceste mărci coexistă fără nici un pericol pentruconsumator şi nu mai pot face obiectul confuziei.În ceea ce-i priveşte pe titularii de drepturi, mărcileacestora vor fi diluate şi, respectiv, nu vor maiasigura funcţia de distinctivitate pe care audeţinut-o iniţial.

    O altă situaţie se remarcă în cazul unui act deconcurenţă neloială, când scopul concurentuluieste de a apropia produsele sale de produselealtui producător, care se bucură de autoritate înrândul consumatorilor, în măsura în care acesteasă nu poată fi deosebite, stimulând astfel înpermanenţă confuzia.

    La examinarea cazurilor de încălcare a dreptuluiexclusiv în privinţa unei mărci înregistrate, estefoarte important de a ţine cont, atunci cândmărcile comparate nu sunt identice, dar posedăînsuşiri sau elemente comune, de capacitateaacestora de a fi distincte pentru consumator, înspecial de faptul dacă consumatorul nu leconfundă şi nu va face o asociere cu produseleunui anumit producător sau cu însuşiproducătorul.

    În monografia sa „Concurenţa neleală” (LuminaLex. Bucureşti,1993), Yolanda Eminescu face odistincţie între riscul de confuzie în sens restrânsşi riscul de confuzie în sens larg. Se menţionează

  • 19

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE că, prin risc de confuzie în sens restrâns doctrinaînţelege, de obicei, riscul de confuzie asupraoriginii produselor sau serviciilor, iar prin risc deconfuzie în sens larg se înţelege ideea greşită căîntre două întreprinderi există o legătură econo-mică sau organizatorică, fără ca produsele să fieatribuite aceleiaşi întreprinderi. Este clar că înprimul caz consumatorul nu poate distingeprodusele, considerându-le fabricate de aceeaşiîntreprindere, pe când în al doilea caz consuma-torul distinge clar că este vorba de diferiteproduse ale diferitor producători, admiţând eronatexistenţa unei activităţi comune a acestora.

    Este important de menţionat că YolandaEminescu face o analiză a jurisprudenţei care i-apermis să desprindă câteva reguli în legătură cuaprecierea riscului de confuzie:

    1) Standardul la care se face raportarea esteconsumatorul, cu grad de atenţie mediu, şiimpresia generală produsă asupra acestuia.Deoarece nivelul de educaţie, inteligenţă şiatenţie al consumatorilor, la care se referăjurisprudenţa, este cel mijlociu sau normal,comun.

    Pentru a determina acest standard, judecătoriirecurg la propria lor experienţă, ci nu la anchetesau sondaje de opinie. Anumite circumstanţe suntadesea luate în consideraţie. Astfel, se prezumăcă atenţia este cea mai mare pentru obiectele demare valoare. Iar notorietatea semnului esteconsiderat un element ce facilitează riscul deconfuzie. Pe de altă parte, ceea ce intereseazăeste imaginea de ansamblu, nu şi elementele eicomponente. Aceasta nu înseamnă însă căanaliza şi compararea elementelor componente adouă semne distinctive nu sunt necesare pentru adetermina efectul de ansamblu, în special în cazulmărcilor combinate (compuse şi complexe). Daresenţialul în această analiză îl reprezintăelementele asemănătoare şi impactul lor, nudiferenţele.

    Riscul de confuzie nu se consideră eliminat prinfaptul că eroarea este exclusă dacă ambelesemne sunt privite în acelaşi timp, întrucâtconsumatorii nu au, în mod obişnuit, posibilitateade a face o asemenea comparaţie.

    Ei fac comparaţia nu direct, ci prin imagineape care o au în minte despre semnul la care seface raportare.

    Corolarul regulii potrivit căreia riscul de confuziese apreciază după asemănări şi impresia deansamblu, dar nu după deosebirile de detaliu,este ideea după care impresii de ansambludiferite vor exclude riscul de confuzie, chiar dacăexistă asemănări de detaliu.

    2) O altă regulă, aplicată de tribunale, esteaceea că riscul de confuzie există ori de câteori o parte considerabilă a consumatoriloreste pusă în situaţia să săvârşeascăconfuzia.

    3) După cum am arătat, jurisprudenţa nuconsideră necesar ca riscul de confuzie să sefi produs, după cum nici faptul că s-a produso asemenea confuzie nu constituie dovadaexistenţei acestui risc.

    4) Riscul de confuzie se apreciază în funcţie desfera consumatorilor eventuali, şi anume depublicul larg pentru articolele de larg consumşi sfera comercianţilor sau specialiştilorpentru produsele pentru care aceştia suntcumpărătorii.

    Cu alte cuvinte, grupul de persoane la care seface referire pentru a aprecia existenţa riscului deconfuzie este acela al cumpărătorilor cărora li seadresează oferta.

    5) Riscul de confuzie se apreciază diferit, înfuncţie de natura semnului distinctiv.

    Nu este cazul să revenim asupra distinctivităţii şirolului pe care această condiţie îl joacă însistemul de protecţie al tuturor semnelor, şi înprimul rând al mărcilor. În funcţie de gradul maimare sau mai mic de distinctivitate, mărcile suntconsiderate puternice ori slabe. O utilizare bineorganizată, extinsă şi îndelungată, sprijinită de opublicitate adecvată, poate mări valoarea uneimărci slabe, şi invers, utilizarea de semnesimilare pentru mărfuri identice sau asemănă-toare poate slăbi forţa distinctivă a unei mărci.

    Consideraţiile de mai sus sunt importante pentrufaptul că în aprecierea riscului de confuzie se ţine

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    20

    ASPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE cont de forţa distinctivă iniţială a semnului. Astfel,dacă aceasta este slabă, modificări reduse vorputea fi suficiente pentru a înlătura riscul deconfuzie.

    Este, de asemenea, cazul să amintim incidenţape care o poate avea teoria distanţei înaprecierea riscului de confuzie. Potrivit acesteiteorii, titularul unei mărci nu poate pretinde casemnul concurentului să se situeze faţă de alsău la o distanţă mai mare decât aceea pe careel o respectă faţă de semnele altora.

    Observăm, de asemenea că la determinareaconfuziei, Yolanda Eminescu pune de asemeneaaccentul pe consumatori. Acest fapt este foarteimportant, mai ales în cazul apariţiei conflictului

    între diferiţi producători, lucru diferit în cazulpresupunerii confuziei în cadrul procedurii deexaminare şi înregistrare a mărcilor. Anumeultimul temei este deseori constatat incorect decătre instanţa judecătorească şi serveşte dreptbază la emiterea hotărârilor, prin care se confirmăexistenţa confuziei, atunci când în practicacomercială această confuzie lipseşte, aducându-se astfel mari prejudicii producătorilor loiali, careactivează în mod legal şi ţin mult la imagineaproprie.

    În concluzie reiterăm că aceasta reprezintă omodalitate simplă de a înlătura concurenţii şi aextinde piaţa de desfacere în detrimentulconsumatorului şi al intereselor sale.

    SUMMARY

    The legislation in the field of industrial property elaborated in the last 10 years offers tothe physical and juridical persons a possibility to provide the protection of the properintellectual products created in person or legally procured. Unfortunately, not each owneracts bona fide, having for an object to protect his proper product, eliminate any counterfeitproduct, fight effectively against the unfair competition. In such a way, in limits of theprocured rights it is taken attempts for blocking the activity of competitors of the same fieldof activity, of the fair competitors acting in the legal mode. And such actions are made bymeans of the simple speculation with the notion “confusion”.

    CALENDAR

    La 5 februarie 1930 s-a născut la Şipca, Rezina, Constantin MATCOVSCHI, doctor în medicină,profesor universitar, “Om Emerit” al Republicii Moldova.

    A absolvit facultatea de medicină generală a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (1952).În 1959 a fost invitat de Nicolae Testemiţanu, pe atunci rector al ISMC, la catedra de farmacologie,unde a lucrat până în 1993, în calitate de asistent universitar, conferenţiar, şef catedră, decan alfacultăţilor de stomatologie şi farmacie (ultima fiind fondată de el), prorector didactic.

    A fondat catedrele de farmacologie la Institutul de Medicină din Vientiane, Laos (1980-1983) şiULIM, Republica Moldova (1994-1996).

    A publicat 113 lucrări (printre care monografii (3), manuale (7), recomandări (5) etc. A brevetat,împreună cu alţi cercetători, 5 invenţii.

  • 21

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPE

    CTE

    A

    CTU

    ALE

    A

    LE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I I

    NTE

    LEC

    TUA

    LE

    O reglementare mai îngustă o găsim formulată înlegea respectivă a României. Art. 10 stipulează căautorul este în drept să decidă cu ce nume va fiadusă la cunoştinţa publicului opera, fără astipula formele de realizare a acestui drept.Aceste forme sunt menţionate în art. 4(2), cureferire la regimul juridic al operei publicate înmod anonim sau cu pseudonim, stipulându-secă, în cazul publicării operelor semnate cu unpseudonim sau anonim, fapt ce nu permiteidentificarea operei, dreptul de autor este exercitatde către persoana fizică sau juridică ce o facepublică numai cu consimţământul autorului, atâtatimp cât acesta nu-şi dezvăluie identitatea.

    Prin urmare, pentru a realiza dreptul său la nume,autorul este liber să aleagă orice formă prevăzutăde Lege (numele adevărat, un pseudonim sauanonim). Considerăm că dreptul la nume şiformele de realizare exprimă voinţa autorului de a

    aduce mesajul său la cunoştinţa societăţii, astfeldemonstrându-se amprenta personală aautorului şi legătura sa cu opera.

    Precum se ştie, dreptul la paternitate este dreptulautorului de a cere respectarea numelui său încazul valorificării operei ce-i aparţine, astfel fiindindicată legătura sa cu opera şi, prin urmare,recunoaşterea de către societate a calităţii deautor. Ca şi dreptul la paternitate, dreptul la numeiese în evidenţă o dată cu crearea operei, însă,spre deosebire de dreptul la paternitate, dreptul lanume se realizează doar o dată cu publicareaoperei. Aceasta se explică prin faptul că, până lapublicare, opera nu este accesibilă publicului.

    Conform art. 9 al Legii, autorul îşi poate realizadreptul la nume în trei moduri. Unul din ele estepublicarea operei semnate cu numele săuadevărat, această formă fiind cel mai des întâlnită

    DREPTUL LA NUME AL AUTORULUIOPERELOR DE ART+, LITERATUR+SAU {TIIN|+

    Dorian CHIRO{CA,Vicedirector general AGEPI

    În conformitate cu art. 9 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe a RepubliciiMoldova (în continuare - Lege), autorul beneficiază de dreptul la nume, adică dreptulde a decide sub ce formă va figura numele său în procesul valorificării operei (cu numeleadevărat, cu pseudonim sau anonim).

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    22

    ASP

    ECTE

    AC

    TUA

    LE A

    LE P

    ROPR

    IETÃ

    ÞII

    INTE

    LEC

    TUA

    LE în practică. Autorul îşi plasează numele său pecoperta cărţii, pe afişe, în titre sau pe coloanasonoră (la interpretarea operei în public). El vadecide personal în ce măsură să-i fie dezvăluitnumele, având în vedere că publicul trebuie să fieinformat în mod exhaustiv despre autorul operei.

    Totodată, trebuie de menţionat că oricine este îndrept să nu accepte ca o terţă persoană să aplicesau să folosească fraudulos numele său pe ooperă la a cărei creare nu a participat. Deexemplu, o lege franceză din 9 februarie 1895,având ca obiect de reglementare fraudele artisticecare au condus la apariţia unor nume uzurpate peopere de sculptură, pictură, desen, gravură saude muzică, precum şi orice imitare a semnăturiipuse de autor, prevede sancţionarea acestoracţiuni cu privaţiune de libertate pe un termende 1-5 ani 1.

    Aşadar, autorul este în drept să-şi publice operacu numele său adevărat, acest drept fiindu-iasigurat de Lege, precum şi să ceară respectarealui fără a fi admise limitări sau denaturări înprocesul valorificării operei. În acest context,menţionăm că încălcarea dreptului la nume esteuna din cele mai răspândite forme de violare adrepturilor nepatrimoniale înregistrate în Repub-lica Moldova.

    Fenomenul în cauză se produce deosebit defrecvent în procesul valorificării operelor fotogra-fice. Este cunoscut cazul când o editură a tipăritun manual în care au fost folosite mai multefotografii ale unui autor notoriu. Fotografiile au fostvalorificate fără permisiunea autorului, astfelfiindu-i violate drepturile patrimoniale economice.În plus, nu s-a indicat numele autorului, încăl-cându-se din nou Legea care ocroteşte dreptul lanume ca pe un drept personal nepatrimonial.Procesul judiciar intentat de autor i-a adusacestuia câştig de cauză. Reacţionând la cerereade chemare în judecată, editura a recunoscutfaptul că a încălcat drepturile nepatrimoniale şicele patrimoniale ale autorului şi a căzut de acordsă încheie cu acesta un acord de reconciliere.

    În urma acestei tranzacţii, autorul şi-a reglat toatedrepturile patrimoniale prin transmiterea cătreeditură a unei licenţe neexclusive ce includedreptul la reproducerea operelor şi dreptul ladifuzarea exemplarelor de opere. Totodată,considerăm că autorului i-au fost recuperateincomplet drepturile personale, având în vederecă, în conformitate cu p. 1.7 din acordul dereconciliere, beneficiarul se obligă să respectedrepturile personale ale autorului operelorfotografice amplasate în manuale, inclusiv prinindicarea numelui pe fiecare exemplar, însănumai în cazul când aceste manuale vor fireeditate. Întrucât nu au fost negociate până lacapăt condiţiile de reparare a prejudiciilor cauzateprin publicarea neautorizată a fotografiilor înediţiile precedente (fără a indica numele autoruluişi fără a restabili drepturile deja încălcate),conflictul nu poate fi considerat ca fiind epuizat,adică drepturile nu a fost restabilite în totalitate. Osoluţie ar fi publicarea unei dezminţiri, cu scuzelede rigoare faţă de autor, într-o revistă de speciali-tate şi publicarea fotografiilor valorificate prinîncălcarea dreptului la nume. În fine, menţionămcă prin semnarea acordului de reconciliereautorului i s-a adjudecat o remuneraţie în valoarede 16000 lei pentru drepturile încălcate.

    Nu putem afirma că opera a fost publicată cunumele adevărat al autorului, dacă acest numereprezintă doar nişte iniţiale. Se va considera căautorul a folosit numele său adevărat în cazulcând acesta corespunde cu cel din buletinul deidentitate, fiind reprodus pe copertă integral saudoar numele de familie şi iniţialele. Dacă, însă,autorul va decide să schimbe numele sauiniţialele, această doleanţă urmează să-i fiesatisfăcută, întrucât opţiunea sa este încorespundere cu dreptul de a publica operasemnată cu un pseudonim.

    Pseudonimul este un nume creat sau adoptat,sub care cineva îşi ascunde adevărata identitate2

    sau este un nume fictiv ales de autor pentru arevendica paternitatea operei, fără a releva

    1 Andre Francon, Cours de la proprieté litteraire, artistique et industrielle, Paris 1999, Litec, pag.2232 DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române, Univers enciclopedic, Bucureşti,1998

  • 23

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPEC

    TE A

    CTU

    ALE

    ALE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I IN

    TELE

    CTU

    ALE numele adevărat.3 În calitate de pseudonim poate

    fi folosit orice alt nume, cert este faptul că acestanu trebuie să se identifice cu pseudonimele altorautori. La fel considerăm că autorul ar trebui să fielimitat în drepturi în cazul când alege unpseudonim ce nu corespunde normelor morale.

    Aceste două cazuri formează o lacună în legislaţianaţională, deoarece până în prezent nu suntreglementate.

    Multe personalităţi marcante au folosit, editându-şi operele, un pseudonim (Maxim Gorki, deexemplu). Motivele publicării cu pseudonim alucrărilor artistice sunt diferite, în special, autorulrecurge la pseudonim atunci când nu doreşte să-şi afişeze numele adevărat, deoarece deţine oanumită poziţie social-politică, sau când numelesău de familie nu corespunde exigenţelorestetice, adică sună urât. De cele mai multe oriautorul semnează opera cu pseudonim pentru aevita, la începutul carierei sale artistice, criticiledirecte aduse operelor sale sau pentru a vedeacare este adevărata apreciere a publicului vizavide creaţiile ce-i aparţin, fără a fi influenţat derenumele personalităţii sale, de poziţia saavantajată în societate. La drept vorbind, motivelepot fi diferite – de la cele îndreptăţite până la celemai stupide – alegerea fiind la discreţia autorului.

    În istoria statului sovietic este cunoscută o situaţiecând în publicaţiile periodice s-au purtat discuţiiaprinse despre interzicerea dreptului lapseudonim. Această poziţie a fost promovată deunii scriitori sovietici cu renume, în special deMihail Şolohov. Însă intenţiile lor au rămasnerealizate, deoarece scriitorii în cauză nu auputut aduce argumente serioase în defavoarearespectivelor forme de realizare a dreptului lanume; această idee inconsistentă a fost respinsăde către majoritatea condeierilor şi juriştilorsovietici4.

    Referitor la încercările de a submina importanţadreptului la pseudonim, menţionăm că înliteratura de specialitate5 este expusă părerea

    potrivit căreia în publicaţiile periodice se poateadmite publicarea articolelor semnate cu unpseudonim impus de redacţie, specificându-se,ce-i drept, că această limitare a dreptului lapseudonim poate avea loc în situaţia când operaeste elaborată ca rezultat al unei misiuni deserviciu, situaţie juridică existentă între patron şiautor. Nu putem fi de acord cu o astfel deafirmaţie. Atât legislaţia naţională, cât şi ceainternaţională consemnează caracterul personalal acestui drept, care nu poate fi realizat decât prinvoinţa autorului însuşi.

    O altă formă de realizare a dreptului la nume estedreptul autorului de a publica opera anonim,adică fără a indica numele sau pseudonimul pecopertă ori, în cazul unei comunicări publice, fărăa se comunica auditoriului numele autorului.Realizând acest drept, creatorul nu renunţă lacalitatea sa de autor al operei, beneficiind şi detoate drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale,însă aceste drepturi vor fi asigurate şi valorificatede alte persoane fizice sau juridice care vorpublica opera cu acordul său. Acest fapt creeazăînsă situaţii juridice care necesită să fieclarificate. De exemplu, atunci când operapublicată anonim sau cu pseudonim conţineinformaţii de natură să prejudicieze onoarea şidemnitatea altor persoane (persoana prejudiciatăse poate adresa în judecată pentru a-şi apăraonoarea şi demnitatea, fiindu-i recuperatedaunele morale ce i-au fost cauzate). Cine va fi, înacest caz, persoana care va purta răspundereapentru cauzarea acestor daune? Legea privinddreptul de autor şi drepturile conexe în RepublicaMoldova, art. 17(6) prevede că editura care apublicat legal opera cub pseudonim sau anonimse consideră drept reprezentant al autorului şi înaceastă calitate are dreptul şi datoria săocrotească drepturile şi interesele legitime aleacestuia. La fel este soluţionată problema încauză şi de normele convenţionale. Astfel, art.15.3al Convenţiei de la Berna prevede că, în cazuloperelor anonime sau al celor publicate cupseudonime editorul al cărui nume figurează pe

    3 WIPO GLOSSARY of terms of the law of copyright and neighboring rights, Pub. WIPO. Geneva 1981, pag.1994 А.П. Сергеев, Право интеллектуальной собственности в Российской Федерации, Москва, ПРОСПЕКТ, стр. 2045 В.Л.Чертков, Авторское право в периодической печати, Москва,1977, pag.40

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    24

    ASP

    ECTE

    AC

    TUA

    LE A

    LE P

    ROPR

    IETÃ

    ÞII

    INTE

    LEC

    TUA

    LE lucrarea publicată va fi considerat, în lipsaprobelor contrare, drept reprezentant al autorului,având, în această calitate, prerogativa de a ocrotişi valorifica drepturile respectivului autor. Aplicareaprevederilor acestui paragraf încetează înmomentul în care autorul îşi dezvăluie identitateaşi îşi revendică paternitatea operei.

    De menţionat că persoanele terţe ce reprezintă unautor care a publicat opera cu un pseudonim sauanonim nu sunt în drept să dezvăluie numeleautentic fără permisiunea autorului, cu excepţiacazurilor în care instanţa de judecată le obligăprintr-o hotărâre să facă acest lucru. Autorul vadecide de unul singur să comunice sau nunumele său adevărat. Orice dezvăluire forţată anumelui adevărat în cazul unei opere publicateanonim ori cu un pseudonim este ilegală.

    Autorul operei publicate cu pseudonim sauanonim beneficiază de drepturile patrimoniale pe

    o perioadă de 50 de ani din momentul publicării,termenul fiind calculat de la data de 1 ianuarie alanului ce urmează după apariţia operei. Dacă înaceastă perioadă autorul operei apărute cupseudonim sau anonim îşi va dezvălui identitateasau identitatea lui nu va trezi îndoieli, opera va fiprotejată conform normelor generale, adică pe totparcursul vieţii autorului plus 50 de ani dupămoartea acestuia.

    În legislaţia Republicii Moldova nu estereglementată situaţia când autorul doreşte sădedice opera sa unei anumite persoane, deexemplu, către o anumită dată, persoana în cauzăfiind împotriva unei asemenea dedicaţii. Potrivitsavantului rus A. Sergheev, aceste dedicaţii arputea să contribuie substanţial la dezvăluireaesenţei şi scopului operei. Deocamdată însă,problemele de acest gen rămân nereglementatede legislaţia noastră; ele pot fi soluţionate doarprin clauze speciale în contractele de autor.6

    6 А.П. Сергеев, Право интеллектуальной собственности в Российской Федерации. Москва, ПРОСПЕКТ,стр. 206

    SUMMARY

    Author of the present article illustrates under the different aspects the important mattersof the name right. The name right, as well as the paternity right, become evidentsimultaneously with creation of the work, however in contrast to the paternity right,the name right is realized simultaneously with publishing of the work. This becomes clearby the fact that up to the publication the work is not accessible to the public. Accordingto the art. 9 of the Law on author right and relative rights of the Republic of Moldova,the author acquires the name right, that is the right to decide in what form shall appear hisname in the procedure of evaluation of the work (with the proper name, pseudonymor anonym).

  • 25

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPEC

    TE A

    CTU

    ALE

    ALE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I IN

    TELE

    CTU

    ALE

    În ultimul timp se vorbeşte foarte mult la acestsubiect, fiind făcute mai multe studii şi de cătrecolegii mei de la examinare. Cu toate acestea, nuputem spune că subiectul este definitivat şi înprezenta lucrare nu vom încerca să dăm unrăspuns univoc la întrebările ce apar pe parcursulexaminării. Vom expune doar unele opinii şiconsiderente personale.

    Deci, marca este un semn distinctiv, carecaracterizează un produs în mod exclusiv, princare se deosebeşte, diferă de altă marcă, careserveşte pentru recunoaştere, care comunicăconsumatorului ce este, de unde vine şi la ce sepoate aştepta consumatorul de la produsul dat.

    În conformitate cu definiţia mărcii, dată de art. 2(1)al Legii nr. 588/1995 privind mărcile şi denumirilede origine a produselor (în continuare – Lege), încalitate de marcă poate servi orice semn saucombinaţie de semne, caracterizate ca fiinddistinctive, cu condiţia să fie reprezentabile grafic.

    În următorul articol Legea ne dă, cu titlu deexemple, o listă de semne ce ar putea constituimărci, enumerând printre ele: cuvinte (inclusivnume de persoane), litere, cifre, elementefigurative (plane sau tridimensionale) şicombinaţii de culori, precum şi orice combinaţie aacestor semne perceptibile vizual.

    Am vrea să ne oprim mai detaliat la fiecare dintreaceste semne.

    Cuvintele (inclusiv numele de persoane)

    Caracterul unei mărci are grade diferite dedistinctivitate, putând fi plasate în partea dreaptă aunei axe orizontale semnele cu distinctivitateinerentă (semne fanteziste şi arbitrare), iar laextremitatea stângă a aceste axe - denumirilegenerice, total lipsite de distinctivitate.Între aceste două extreme, de la dreapta sprestânga, pot fi intercalate semnele sugestive şi

    DISTINCTIVITATEA – CONDI|IEOBLIGATORIE PENTRU PROTEC|IA M+RCII

    Natalia OBRI{TE,expert principal Sec\ie M=rci Interna\ionale, AGEPI

    Distinctivitatea este una din condiţiile de bază ale posibilităţii de protecţie a mărcii.Nu credem ca e cazul să convingem pe cineva de veridicitatea acestei afirmaţii. Este evidentcă „… un semn care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor …” trebuie să fiedistinctiv.

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    26

    ASP

    ECTE

    AC

    TUA

    LE A

    LE P

    ROPR

    IETÃ

    ÞII

    INTE

    LEC

    TUA

    LE cele care, în mod normal, sunt descriptive darcare au căpătat distinctivitate prin utilizare.

    Atribuirea unui semn la una dintre cele patrucategorii trebuie făcută cu mare grijă, ţinându-secont de caracteristicile produsului şi de percepţiape care o va avea potenţialul cumpărător asupradenumirii date (în sensul că desemnările în limbachineză, japoneză sau în vreunul dintre dialecteleindiene, chiar dacă vor avea un caracter descriptivfaţă de produsele pe care se vor aplica, puţinprobabil că vor fi percepute ca atare). Pornindanume de la aceste considerente, examinatoriitraduc desemnările în acele limbi străine (EN, FR,IT, SP, DE şi RU) care au o răspândire mai largăpe teritoriul RM, astfel procedând şi alte ţări.Oficiul de Armonizare pe Piaţa Internă (mărci,desene şi modele) (OHIM) recomandă ţărilor-membre UE să traducă desemnările în limbileoficiale ale ţărilor UE, precum şi, după caz, înlimba ţării de origine a solicitantului, procedurăpracticată şi de AGEPI.

    În cazul în care cuvântul în cauză este unulnatural, în raport cu produsele revendicate acestafiind arbitrar, nu apare nici o întrebare privindmotivele absolute de refuz la înregistrare.

    576641 R 428680

    reiasă din interesul producătorului (ca nu cumvaprin acordarea dreptului exclusiv asupra unuicuvânt să fie lezate interesele celorlalţiproducători) şi cel al consumatorului (care esteabsolut dezorientat pe piaţă şi are în calitate deajutor la alegerea produselor mărcile respective).

    729479 711097 720932

    WEB PerfectCatalogo Nutrition

    09, 42 16, 36 05

    Altfel se prezintă situaţia în cazul cuvintelorcompuse. Nu ne referim la cele pe care le găseştiîn dicţionare, dar la cele pe care obişnuim să lenumim artificiale, adică cuvinte formate în modarbitrar din două sau mai multe cuvinte sauabrevieri ale acestora.

    În particular, vom exemplifica cu desemnăricompuse din 2 cuvinte care, luate fiecare în partecu referire la produsele pentru care se revendică,nu posedă caracter distinctiv. Oare combinarea şiscrierea lor ca un singur cuvânt le conferădistinctivitate?

    Practica unor ţări în acest domeniu, mai alespractica ţărilor UE, ne arată că acestea trateazăastfel de semne ca şi cum ar fi cuvinte naturale(TRUSTEDLINK – refuz pt. cl. 09, 35, 38, 41, 42;deşi nu este în dicţionar, se referă la natura pro-duselor; trusted – în care te poţi încrede, link –legătură, termen uzual pt. cl. 09; WEBGUIDE –refuz pt. ghid de navigare prin reţea).

    Referindu-ne la semnele verbale, am vrea să neclarificăm care sunt totuşi cuvintele artificiale.Oare e cazul să atribuim la această noţiune oricecuvânt nenatural şi oare scrierea împreună,adăugarea sau omiterea de litere conferădistinctivitate semnului? Sunt sau nu distinctiveastfel de semne ca SYNTHOIL în caracterestandard pt. uleiuri, CHICAFÉ în caractere stan-dard pt. cafea, EUROKERAMIK în caracterestandard pt. ceramică, CD-BOOK pt. Cd-uri şi cărţisau E BUSINESS pt. afaceri on-line?

    Pentru a da un răspuns, amintim definirea noţiuniide cuvânt: Cuvânt - unitate de bază avocabularului, care reprezintă asocierea unuisens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui

    16Journauxet revues.

    MD - acc., fără discl. MD – acc., EXN

    Alta este situaţia în cazul în care cuvintele revendi-cate sunt lipsite de caracter distinctiv şi cad subincidenţa art. 7(1)2) din Lege (mărcile compuseexclusiv din semne sau indicaţii lipsite de caracterdistinctiv) ca în cazul celor care urmează.

    Problema ce apare în asemenea cazuri e să nedeterminăm când anume avem un cuvânt lipsit decaracter distinctiv. Aici examinatorul trebuie să

    16Instruments pour écrire,notamment stylos, stylos-mines, stylos-billes, stylos-feutres et leurs recharges,crayons, matériaux pour lesartistes, pinceaux, machinesà écrire et articles debureau, cartes à jouer.

  • 27

    Inte

    llect

    us 3

    /200

    5A

    SPEC

    TE A

    CTU

    ALE

    ALE

    PRO

    PRIE

    TÃÞI

    I IN

    TELE

    CTU

    ALE complex sonor … (DEX). După părerea noastră, în

    afară de „unitate de bază a vocabularului”exemplele de mai sus au toate calităţile pe care leare un cuvânt natural.

    Stilizarea este o ieşire din situaţie la careapelează producătorii pentru a conferi originalitatesemnului solicitat. Examinarea AGEPI, spredeosebire de alte ţări, este foarte loială faţă desolicitanţi în cazul acesta. Dacă este vorba de unelement figurativ nesemnificativ, o simplă figurăgeometrică sau reprezentarea bunului, expertulnu consideră asemenea semn ca având caracterdistinctiv şi decizia dacă e suficient sau nustilizată partea verbală ţine de dânsul. Şideoarece fiecare dintre noi are fantezia dezvoltatăla un grad diferit, credem că problema dată varămâne în continuare un câmp permanent deluptă.

    681653 653188

    priveşte înregistrarea numelui în calitate demarcă, problemele sunt diferite în dependenţădacă acesta este:

    Ô numele unui terţ;

    Ô nume istoric;

    Ô nume imaginar (atunci când nu este vorbadecât de aparenţa unui nume, cum ar fimarca Eau du docteur Addison);

    Ô propriul prenume.

    Ne vom referi la ultima categorie, folosirea căreiacreează un risc permanent de confuzie datorităposibilelor omonimii şi conduce la un monopolexorbitant constând din dreptul exclusiv altitularului mărcii de a-şi atribui exclusiv un numece poate aparţine şi altor persoane, or, dacăacordăm protecţie numelui per se, atunci riscămsă lezăm drepturile producătorilor care ar dorisă-şi folosească cu bună credinţă propriulprenume, care coincide însă cu o marcă înregis-trată anterior.

    3536 630997

    CD

    cl.02 cl. 09

    În activitatea noastră survin şi cazuri când seinvocă elemente figurative, iar acestea nu suntfoarte puternice:

    document with image;mark in color; color claimed;VIENNA CLASSIF 27.05.01,29.01.04

    cl. 01, 03, 05, 09, 10,16, 35, 36, 41, 42, 44

    Trebuie oare să ţinem cont de orice elementfigurativ invocat de solicitant, cât de slab ar fiacesta, sau poate ar fi cazul să dăm dovadă demai multă stricteţe?

    Menţionând cuvintele printre semnele ce pot fiînregistrate în calitate de marcă, Legea se referăatât la denumiri, cât şi la nume. În ceea ce

    (511) 10,25,26 09, 25

    Ideea propagată în acest sens este că un numeeventual destul de răspândit pe teritoriulRM nu este protejabil în forma sa pură. În acestscop el poate fi folosit doar în combinaţie cunumele de familie sau plasat într-un cadru deelemente figurative, protecţia acordându-se nunumelui în sine, ci reprezentării deosebite aacestuia.

    Sloganele, în aceleaşi condiţii ca şi denumirile,pot constitui o marcă cu condiţia de a nu figenerice, necesare sau descriptive, adică să fiearbitrare sau fanteziste.

    În privinţa culorii per se nu există o părere unicăreferitoare la protejabilitatea mărcilor alcătuitedintr-o combinaţie de culori sau numai dintr-o

  • Inte

    llect

    us 3

    /200

    5

    28

    ASP

    ECTE

    AC

    TUA

    LE A

    LE P

    ROPR

    IETÃ

    ÞII

    INTE

    LEC

    TUA

    LE singură culoare. În acelaşi timp, tot mai multe ţărise exprimă în favoarea faptului că respectivelemărci sunt protejabile. Disputele dacă culorilesunt sau nu protejabile durează ani de zile,argumentul forte al celor care sunt contra fiindfaptul că culorile sunt limitate la număr şi nu sepoate permite monopolizarea lor. Legea RM nu leexclude de la protecţie, dar există condiţia ca elesă fie distinctive şi să nu fie funcţionale.

    Întrebările care apar referitor la acest subiect sunturmătoarele:

    este sau nu protejabilă culoarea per se, cumtrebuie să demonstreze solicitantul distinctivitateasemnului solicitat, cum şi cine determină dacăculoarea per se este sau nu funcţională (mă referla practica mondială când culoarea oranj a fostconsiderată funcţională, deoarece serveşte lasporirea vizibilităţii, iar negrul este funcţionalpentru scări, pentru că ajută să ascundămurdăria).

    Plus la aceasta, în cazul în care se revendică ocombinaţie din dou