Revista Român! de Statistic! Supliment - insse.ro · Revista Română de Statistică Supliment nr. 2 / 2019 5 Europene. Anghelache, Păunică, Bodo și Mirea (2017) au prezentat

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 155

Revista Român! de Statistic!

Supliment

Romanian Statistical Review Supplement

2/2019

Institutul Na�ional de Statistic�

National Institute of Statistics

www.revistadestatistic .ro/supliment

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019

SUMAR / CONTENTS 2/2019REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

CONSIDERAȚII PRIVIND EFECTUL UNOR MĂSURI FINANCIAR-MONETARE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI 3CONSIDERATIONS OF THE EFFECT OF FINANCIAL-MONETARY MEASURES ON THE BUSINESS ENVIRONMENT 12Prof. Constantin ANGHELACHE PhD

BĂNCILE POPULARE - FACTOR AL APARIȚIEI SISTEMULUI COOPERATIST ÎN ROMÂNIA 21POPULAR BANKS - A FACTOR OF THE APPARITION OF THE COOPERATIVE SYSTEM IN ROMANIA 33Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD Prof. Constantin ANGHELACHE PhD Gabriel DUMBRAVĂ Ph.D Student Andreea – Ioana MARINESCU PhD Student

MODELARE VERSUS SIMULARE SCENARIZATĂ.ESTE MAI ADECVATĂ METODA MONTE CARLO SCENARIZATĂ, LA ANTICIPAREA ABSORBȚIEI FONDURILOR EUROPENE? 45MODELLING VERSUS SIMPLE SCENARISED SIMULATION: IS THE MONTE CARLO SCENARISED METHOD MORE APPROPRIATE TO DEAL WITH ANTICIPATING THE ABSORPTION OF EUROPEAN FUNDS? 59Ec. Ligian Tudoroiu, PhD candidate

ANALIZA STATISTICĂ A EVOLUȚIEI COOPERAȚIEI ÎN UNELE DOMENII 73STATISTICAL ANALYSIS OF THE COOPERATION EVOLUTION IN SOME FIELDS 89Prof. Constantin ANGHELACHE PhD Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD Doina AVRAM Ph.D Student Maria MIREA PhD Student

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 20192

O VIZIUNE STRUCTURALĂ A ABSORBȚIEI FONDURILOR EUROPENE, CORELÂND METODA DE SIMULARE MONTE CARLO CU METODA SOLVER 105A STRUCTURAL VISION OF THE ABSORPTION OF EUROPEAN FUNDS, WHICH CORRELATES THE MONTE CARLO SIMULATION METHOD WITH THE SOLVER METHOD 114Ec. Ligian TudoroiuProfessor habil. Gheorghe Săvoiu, PhDAssoc. professor Emil Burtescu, PhD

STUDIU PRIVIND APARIȚIA COOPERAȚIEI AGRICOLE 123STUDY ON THE APPARITION OF AGRICULTURAL COOPERATION 132Prof. Constantin ANGHELACHE PhD Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD Doina BUREA PhD Student Tudor SAMSON Ph.D Student

A FI SAU A NU FI BREXIT 141TO BE OR NOT TO BE BREXIT 147Adrian Amarița PhD


Consideraţii privind efectul unor măsuri fi nanciar-monetare asupra mediului de afaceri

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București

Abstract Mediul de afaceri, în termeni generali se realizează pe baza funcției de producție, conform căreia în condițiile pieței libere dintre cei trei factori (capital, resurse umane și resurse fi nanciare), ultimul joacă un rol important. Orice proiectare a unei afaceri trebuie să aibă în vedere potențialuk propriu al companiei, dar și posibilitatea de a apela la surse fi nanciare atrase.Societățile comerciale care desfășoară activitate de schimburi de bunuri și sercivii internaționale trebuie să aibă în vedere și efectul pe care îl are cursul de schimb al monedei naționale (RON) și celelalte valute ale țărilor în care s eexportă sau din care se importă. În condițiile Uniunii Europene se dezvoltă uniunea Euro, constând în utilizarea pe toate piețele respective a monedei unice Euro. În cazul acestora, schimburile intracomunitare nu au nici un efect din punct de vedere al ratei cursului de schimb. România, fi ind membră doar a Uniunii Europene, este în situația să țină seama în mod permanent de cursul de schimb la care realizează tranzacțiile economice înternaționale cu toate statele lumii. Din această cauză, ținând seama și de faptul că balanța de plăți externă este an de an defi citară (8-9 miliarde euro) realizează de fi ecare dată pierderi importante din valoarea creată în țară. Un alt aspect al măsurilor ce pot infl uența mediul de afaceri îl reprezintă dobânda percepută la creditele acordate de bănci agenților economici, în paralel cu dobânda practicată la depozitele atrase de bănci de pe piață. Masa monetară joacă un rol important în menținerea unei stabilități asupra cursului de schimb, precum și în ceea ce privește realizarea de planuri de afaceri care să țină seama de posibilitatea utilizării împrumuturilor bancare. Cuvinte cheie: rata dobânzii, ROBOR, dobândă de referință, curs de schimb, monedă, taxă. Clasifi carea JEL: E30, E42, E43

Introducere

În acest articol, autorul pe baza studiului pieței fi nanciare, prezintă aspecte care au efect asupra mediului de afaceri din România. O primă problemă în cazul relațiilor economice internaționale o reprezintă cursul


de schimb dintre moneda națională RON și monedele țărilor importatoare / exportatoare, Banca Națională a României are rolul de proteja valuta națională în schimburile externe prin reglarea cererii și ofertei de masă monetară în valută sau RON, intervenind discret atunci când se anticipează dezechilibre. Cu toate acestea, evoluția cursului de schimb rămâne tot fl uctuantă având efect asupra rezultatelor fi nanciare ale agenților economici. În articol se prezintă și rolul pe care îl au creditele oferite de băncile comerciale agenților economici, rezultând că dobânzile neatractive (foarte mari) împiedică societățile comerciale să își bazeze strategiile de dezvoltare pe baza unor planuri care să aibă în vedere și atragerea de surse fi nanciare prin credite bancare. Se subliniază că, deoarece în România mai există doar două bănci cu capital românesc, celelalte fi ind sucursale ale unor bănci străine, se recurge, mai ales ce companiile multinaționale, la contractarea de împrumuturi de pe piața bancară externă. În aceste condiții, rezultatele obținute de agenții economici din țară sunt modeste față de posibilitățile care ar exista în cazul în care s-ar putea realiza planuri de dezvoltare bazate pe credite interne. Ca o consecință, și veniturile obținute de România prin impozitul pe profi t este redus. Ținând seama de faptul că, din cauza diferenței exagerat de mare dintre rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozitele atrase de pe piață de bănci, s-a instituit taxa care prevede impozitarea diferenței dintre cei doi indicatori precizați. În fi nalul articolului, se menționeză și alte aspecte ținând seama de efectul evoluției cursului de schimb, precum și al unor măsuri de fi scalitate practicate, care în principiu, nu sunt de natură să stimuleze mediul de afaceri.

Literature review Angelini, Neri și Panetta (2014) au analizat legătura dintre cerințele de capital și politica monetară. O temă similară este abordată de Angeloni și Faia (2013). Anghel, Anghelache și Carp (2017) au studiat aspecte referitoare la corelația dintre indicatorii monetar-bancari. Anghel (2015a) a analizat principalele evoluții ale pieței fi nanciare din România postdecembristă. Anghel (2015b) a realizat un studiu cu privire la indicatorii de structurare a masei monetare. Anghelache (2018) a efectuat o analiză complexă a evoluției economico-sociale a României, de la Marea Unire și până în prezent. Anghelache și Bodo (2018) au prezentat o serie de aspecte privind geneza și evoluția riscurilor fi nanciar-bancare. Anghelache, Sfetcu, Avram, Chiliment și Olteanu (2018) au analizat un model de management al riscului de capital în cadrul sistemului bancar. Anghelache (2017) a realizat un amplu studiu referitor la traiectoria României în primii zece ani de când este membră a Uniunii


Europene. Anghelache, Păunică, Bodo și Mirea (2017) au prezentat o serie de elemente privind politicile monetare și fi scale optime. Anghelache, Bodo, Sfetcu și Mirea (2017) au studiat sensibilitatea indicatorilor de risc ai băncii la variația ratei dobânzii. Anghelache, Anghelache și Anghel (2015) au cercetat evoluția monetară, plasamentele și resursele României. Anghelache (2011) a studiat și a prezentat principalele metode și modele de analiză economică şi fi nanciar-monetară. Curdia și Woodford (2010) au analizat relațiile dintre nivelul ratelor de credit și politica monetară. Fuster, Laibson și Mendel (2010) au studiat corelația dintre așteptări și fl uctuațiile macroeconomice. Gertler și Karadi (2015) au examinat legătura dintre măsurile de politică monetară, costurile creditării și activitate economică. Smets (2014) a tratat elemente privind conexiunea dintre stabilitatea fi nanciară și politica monetară. Svensson (2014) a cercetat aspecte legate de țintirea infl ației. Taylor și Williams (2010) au investigat regulile politicii monetare. Savor și Wilson (2013) au studiat cât de mult investitorii iau in considerare riscul macroeconomic.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

• Considerații generale

Mediul de afaceri din orice țară se realizează pe baza factorilor de producție, conform teoriei lui Cobb Douglas, dintre care cel mai important factor, în condițiile pieței libere, îl reprezintă cel material-fi nanciar. Societățile comerciale, inclusiv cooperativele meșteșugărești, își pot proiecta strategiile de dezvoltare pe baza surselor proprii, dar și a celor atrase. În condiții de macrostabilitate, sistemul bancar reprezintă un factor determinant în completarea resurselor entităților economice, pe baza fi nanțării prin creditare a proiectelor inițiate. De asemenea, conform principiului că nici o țară nu se mai poate dezvolta în condiții autarhice, apare necesar dezvoltarea relațiilor economice externe, mai precis prin realizarea de importuri și exporturi. În condițiile actuale, în care România este membră a Uniunii Europene, putem discuta despre comerț internațional intra și extracomunitar. Relațiile de interschimb în cadrul Uniunii Europene se realizează, prin simplifi care, în condiții de transfer de bunuri și servicii, adică vânzare-cumpărare. În acest context, nu se mai percepe taxa pe valoarea adăugată și nici nu se permit taxe de import-export care să stimuleze producătorii interni. În paralel cu evoluția Uniunii Europene se dezvoltă și Uniunea monetară a țărilor membre, care au consfi nțit utilizarea valutei (monedei) EURO în toate țările care au devenit membre. Astfel, la realizarea schimburilor intracomunitare nu se mai pune problema efectului cursului de schimb. Acest element, de altfel foarte important pentru economia unei țări, se pune în relațiile comerciale extracomunitare, în care evoluția cursului de schimb


are efecte semnifi cative asupra rezultatelor economice înregistrate de fi ecare companie, de mediul de afaceri și, în fi nal, de statul considerat, prin nivelul indicatorului de rezultate Produs Intern Brut calculat. În cazul României, care nu a devenit încă membră a Uniunii monetare, cursul de schimb este important în toate schimburile comerciale intra sau extracomunitare. Desigur, cursul de schimb are efect diferit în funcție de utilizarea valutei externe în investiții, importuri sau exporturi. Se cunoaște faptul că întreaga activitate economică a României se realizează în cadrul Sistemului Conturilor Naționale, fi ind evidențiate în RON.

• Infl uența cursului de schimb în cazul importurilor

În realizarea de importuri, indiferent de natura și destinația acestora, cursul de schimb se manifestă foarte puternic. Un curs slab al monedei naționale are o serie de efecte negative constând în: - Un cost ridicat în monedă națională al importurilor, care

determină creșterea reală a prețurilor de piață practicate. Pentru preîntâmpinarea pierderilor, entitățile economice utilizează procedeul bancar hedging, care constă în acoperirea riscului de curs valutar și consolidarea unui curs viitor la un nivel negociat în momentul realizării importului. În cadrul acestui procedeu, entitatea economică garantează cursul consolidat cu contravaloarea în lei aferentă, care se consfi nțește într-un cont cash colateral (în funcție de cursul din momentul plății la extern, agentul economic poate să înregistreze unele creșteri sau pierderi, dar își consolizează stabilitatea prețurilor la care desface produsele pe piață);

- Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor de pe piața internă determinată de cursul de schimb existent în momentul realizării importurilor;

- Realizarea de creșteri sau pierderi în bilanțul agenților economici (profi t sau pierderi, prin prisma evoluției cursului de schimb care, în cazul unei valute naționale slabe, determină profi t și, în consecință, impozit pe profi t);

- Afectarea rezultatelor fi nanciare prin prisma balanței de plăți externe, în sensul că, așa cum este situația României, se înregistrează defi cite anuale în jur de 8-9 miliarde euro. În acest context, pentru plata importurilor se utilizează valută forte din exporturi, rezervele valutare naționale sau din credite, inclusiv titluri de stat externe;

- La nivelul economiei naționale, defi citul balanței de plăți externe exprimat în euro sau altă valută externă diminuează rezultatele fi nale în dublu sens: pe de o parte, nivelul defi citului presupune


utilizarea de echivalent monedă națională pentru palta la extern, iar pe de altă parte, cursul de schimb infl uențează volumul sumelor în lei ce trebuie disponibilizate pentru plata la extern. În mod concret, rezultatul anual fi nal exprimat prin PIB este diminuat cu valoarea defi citului exprimat în lei.

• De ce sunt interesați partenerii străini să se înregistreze o

monedă națională (RON) slabă?

Având în vedere cele de mai sus, este lesne de înțeles din ce motiv țările europene, inclusiv cele din Uniunea Europeană doresc ca România să rămână o piață de consum pentru acestea. Astfel, și cursul de schimb este infl uențat, în sensul de a slabi moneda națională pentru a încasa sume ridicate în RON, pe care le utilizează în România, inclusiv pentru investiții (deși se discută despre salarii sau alte cheltuieli în euro, toate tranzacțiile din interior se efectuează în RON la cursul ofi cial).

• Infl uența cursului de schimb în cazul exporturilor

În cazul exporturilor, trebuie avut în vedere că producția sau serviciile vândute pe piața externă se realizează în țară în RON. Realizarea exportului de către producător trebuie interpretată în sensul că, dacă prețul de livrare este în valută, fără nici o conexiune cu moneda națională, atunci un curs slab al monedei naționale este favorabil, în sensul că valuta obținută se înregistrează în contabilitate la o paritate EUR / RON ridicată. Aceasta deoarece în documentele contabile se realizează doar în lei. Atunci când exporturile se realizează printr-o fi rmă intermediară specializată, cursul de schimb joacă un rol invers deoarece intermediarul încheie două contracte: - un contract în lei prin care cumpără marfa de la producător; - un contract în EUR (sau altă valută) pentru vânzarea la extern. Cursul de schimb nu are nici un efect asupra producătorului intern, dar pentru fi rma de export, cursul slab al RON-ului încurajează astfel de tranzacții. Un curs leu / euro foarte puternic în favoarea monedei naționale nu stimulează exporturile. • Alte aspecte privind cursul de schimb

În cazul investițiilor, pe lângă faptul că plățile la extern afectează nivelul general al balanței, determină și creșteri diferite ale investițiilor realizate.


Cursul de schimb cu o valută națională slabă determină, la transformarea în euro, un Produs Intern Brut mai scăzut, ceea ce se refl ectă negativ în cadrul comparațiilor internaționale. Cursul de schimb joacă un rol important și în tranzacționarea titlurilor de stat pe piața externă, fi ind de dorit pentru cumpărătorii externi ca în momentul închiderii perioadei să tranzacționeze la un curs cât mai nefavorabil monedei naționale.

• Elemente de analiză a efectului ROBOR în stabilirea dobânzilor

la credite. Scăderea sprijinului acordat de bănci mediului de

afaceri

Un alt aspect privind piața fi nanciară bancară și nebancară îl reprezintă politica aplicată în sistemul de credite și depozite. În mod normal, Banca Națională are, printre altele, și rolul de regularizare / stabilizare monetară a pieței interne. Pentru aceasta, BNR stabilește period un nivel al dobânzii de referință, plecând de la masa monetară totală afl ată în circulație. La rândul lor, băncile comerciale, prin consorțiul celor zece, stabilesc nivelul ROBOR, în funcție de masa monetară existentă în sistemul băncilor comerciale. De regulă, acest nivel este stabilit în anumite momente în funcție de opțiunea băncilor din consorțiu. Acestea fi ind datele problemei, dobânda la credite se formează prin însumarea a trei elemente, respectiv: dobânda de referință, nivelul ROBOR și marja de dobândă practicată de fi ecare bancă comercială în parte. În condițiile actuale, când dobânda de referință este 2,5%, ROBOR 3,52%, iar marja băncilor comerciale în jur de 3% rezultă o dobândă la credite de 9,02%. Această politică nu încurajează și nu sprijină mediul de afaceri și nici consumatorii individuali. În fi nanțarea băncilor comerciale intervine BNR atunci când masa monetară în RON și Euro este defi citară în sistemul interbancar. Dobânda la care BNR acordă credite băncilor comerciale se calculează pe baza dobânzii de referință din care se deduce dobânda Lombard (explicații). Cursul de schimb ca și nivelul dobânzilor practicate la credite este infl uențat și din exterior: - cei care au achiziționat titluri de stat în valută acționează pentru a

exista o monedă națională slabă; - pentru a deturna creditele de pe piața intenă se practică infuențarea

cursului ROBOR pentru ca băncile comerciale, care cu două execepții, sunt sucursale ale unor bănci străine, să nu fi e competitive și să determine multinaționalele să recurgă la credite externe.


BNR, ca regularizator al masei monetare, inclusiv a celei în valută, poate să infl uențeze cursul de schimb prin sumele în valută sau lei pe care pe plasează pe piața internă de fi ecare dată: - determină o masă monetară în valută ridicată și impune un curs de

schimb redus; - asigură o masă monetară în valută redusă, impunând un curs de

schimb ridicat. Banca Națională a României utilizează acest mecanism pentru asigurarea stabilității monetare, intervenind conform politicilor sale monetare, mai ales atunci când RON-ul se depreciază. În mod speculativ, poate folosi tot acest mecanism pentru a infl uența cursul pe care îl dorește. În termeni reali, din această fl uctuație a cursului de schimb realizat prin implicarea Băncii Naționale (de injectare sau retragere de pe piață de masă monetară) realizează un profi t ridicat. Deoarece impozitul pe profi tul Băncii Naționale este de 80%, se poate ajunge și la concluzia că unele efecte ale strategiei speculative pot fi și în favoarea Guvernului. De aceea, este greu de disipat care este poziția reală a celor două entități, BNR și Guvern, în ceea ce privește calculul și nivelul ROBOR. În ceea ce privește dobânda la depozitele clienților, aceasta este stabilită la un nivel foarte scăzut, fi ind posibil să existe o concertare pe piața bancară. Ordonanța privind impozitarea lăcomiei prevede aplicarea impozitului pe marja dintre active (dobânda ca credite) și pasive (dobânda la depozite). Se anticipează că prin această măsură băncile comerciale să recurgă: - fi e la creșterea dobânzii la depozite în interesul mediului de afaceri,

pentru a micșora marja de impozitare - fi e să le mențină la același nivel, cunoscând că vor plăti un impozit

pe profi t mai ridicat, fi ind lesne de înțeles că această situație este în favoarea strategiei guvernamentale.

Concluzii Din studiul efectuat de autor, ale cărui rezultate sunt prezentate în acest articol, se desprind o serie de concluzii. Prima se referă la faptul că Banca Națională a României are un rol important în echilibrarea masei monetare în circulație pentru a proteja poziția monedei naționale și, astfel, să se realizeze un curs de schimb cât mai stabil. Prin activitatea de schimburi economice internaționale, România înregistrând defi cite destul de ridicate, este nevoită să consume din rezultatele proprii obținute o sumă importantă pentru plata datoriilor și aceasta în consițiile în care moneda națională are o valoare în scădere față de celelalte valute externe.


Din cauza dobânzilor foarte mari practicate de băncille comerciale la credite, mediul de afaceri din România nu îți poate fundamenta planuri care să țină seama și de utilizarea creditelor bancare interne. În aceste condiții, se recurge la credite de pe piața bancară externă. Legea fi scală, în anumite împrejurări, prin unele măsuri vizate, devine descurajantă pentru atragerea capitalului străin. Sunt exemple sufi ciente (vezi proiectul Nokia care nu s-a angrenat și în cercetare, evitând să facă investiții pe piața românească).

Bibliografi e

1. Angelini, P., Neri, S., Panetta, F. (2014). The Interaction between Capital Requirements and Monetary Policy. Journal of Money, Credit and Banking, 46, 1073–1112

2. Angeloni, I., Faia, E. (2013). Capital regulation and monetary policy with fragile banks. Journal of Monetary Economics, 60, 311–324

3. Anghel, M.G., Anghelache, C., Carp, A. (2017). The main correlations between the monetary-banking indicators. Theoretical and Applied Economics, XXIV, 2 (611), Summer, 99-110

4. Anghel, M.G. (2015a). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti 5. Anghel, M.G. (2015b). Analysis on the Indicators related to the structuring of the

Monetary Mass in Romania after the adhesion to the European Union. Romanian Statistical Review Supplement, 63 (6), 26-33

6. Anghelache, C. (2018). Bilanțul economic al României la 100 de ani, Editura Economică, Bucureşti

7. Anghelache, C., Bodo, G. (2018). Theoretical considerations regarding the genesis and evolution of fi nancial-banking risks. Romanian Statistical Review Supplement, 5, 17-30

8. Anghelache, C., Sfetcu, M., Avram, D., Chiliment, M., Olteanu, P. (2018). Model of capital risk management in the banking system. Romanian Statistical Review, Supplement, 1, 101-110

9. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, Bucureşti

10. Anghelache, C., Păunică, M., Bodo, G., Mirea, M. (2017). Aspects of optimal monetary and fi scal policies. Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 122-138

11. Anghelache, C., Bodo, G., Sfetcu, M., Mirea, M. (2017). Model for Analyzing the Sensitivity of the Bank’s Risk Indicators to the Interest Rate Variation. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 64-75

12. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2015). The monetary evolution, placements and resources. Romanian Statistical Review Supplement, 4, 72-80

13. Anghelache, C. (2011). Modelare economică şi fi nanciar-monetară. Note de curs, Editura Artifex, Bucureşti

14. Curdia, V., Woodford, M. (2010). Credit Spreads and Monetary Policy. Journal of Money, Credit and Banking, 42 (s1), 3–35

15. Fuster, A., Laibson, D., Mendel, B. (2010). Natural Expectations and Macroeconomic Fluctuations. Journal of Economic Perspectives, vol. 24 (4), 67–84


16. Gertler, M., Karadi, P. (2015). Monetary Policy Surprises, Credit Costs, and Economic Activity. American Economic Journal: Macroeconomics, 7 (1), 44–76

17. Smets, F. (2014). Financial Stability and Monetary Policy: How Closely Interlinked?. International Journal of Central Banking, 10 (2), 263–300

18. Svensson, L. (2014). Infl ation Targeting and ”Leaning against the Wind”.

International Journal of Central Banking, 10 (2), 103–114

19. Taylor, J., Williams, J. (2010). Simple and Robust Rules for Monetary Policy. Handbook of Monetary Economics, 3, Elsevier, 829-859

20. Savor, P., Wilson, M. (2013). How much do investors care about macroeconomic

risk? Evidence from scheduled economic announcements. Journal of Financial and Quantitative Analysis, 48 (2), 343–375


CONSIDERATIONS OF THE EFFECT OF FINANCIAL-MONETARY MEASURES ON

THE BUSINESS ENVIRONMENT

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest

Abstract

The business environment, in general terms, is based on the production function, according to which, under the conditions of the free market of the three factors (capital, human resources and fi nancial resources), the latter plays an

important role. Any design of a business should take into account the company’s

own potential, but also the ability to appeal to attracted fi nancial sources.

Companies trading in international goods and services must also take

into account the eff ect of the exchange rate of the national currency (RON)

and the other currencies of the countries in which they export or import.

Under the conditions of the European Union, the Euro union is

developing, consisting in the use of the single Euro on all the respective markets.

In their case, intra-Community trade has no eff ect in terms of the exchange rate.

Romania, being a member of the European Union only, is in a position

to keep a constant eye on the exchange rate at which it carries out international

economic transactions with all the countries of the world. Because of this, taking

into account the fact that the foreign balance of payments is year-on-year (€

8-9 billion), it makes signifi cant losses of the value created in the country.

Another aspect of the measures that can infl uence the business

environment is the interest charged on the loans granted by the banks to the

economic agents, in parallel with the interest applied to the deposits attracted

by the banks on the market. Monetary money plays an important role in

maintaining exchange rate stability as well as in developing business plans

that take into account the possibility of using bank loans.

Keywords: interest rate, ROBOR, reference interest, exchange rate,

currency, tax.

JEL Classifi cation: E30, E42, E43

Introduction

In this article, the author, based on the study of the fi nancial market, presents issues that have an impact on the Romanian business environment. A fi rst problem in the case of international economic relations is the exchange rate between the RON and the importing / exporting countries’ currencies, the National Bank of Romania has the role of protecting the national currency in


foreign exchanges by regulating the supply and demand of money in foreign currency or RON, interfering discreetly when imbalances are anticipated. However, exchange rate developments remain fl uctuating with an eff ect on

the fi nancial performance of economic agents.

The article also presents the role of commercial banks’ credit to

commercial entities, resulting in unattractive (very high) interest rates

preventing companies from building their development strategies on the

basis of plans to take into account and attract fi nancial sources through Bank

credits. It is underlined that, since in Romania there are only two banks with

Romanian capital, the other being branches of foreign banks, especially when

multinational companies resort to the contracting of loans from the foreign

banking market.

Under these circumstances, the results obtained by the economic

agents in the country are modest compared to the possibilities that would

exist if development plans based on internal loans could be achieved. As a

consequence, the revenues obtained by Romania through the profi t tax is low.

Considering the fact that due to the excessively high interest rate on

loans and the interest rate on deposits attracted from banks by the banks, a tax

has been established which provides for the taxation of the diff erence between

the two specifi ed indicators.

At the end of the article, other aspects are also mentioned taking into

account the eff ect of exchange rate developments as well as of tax practices

that are not, in principle, conducive to stimulating the business environment.

Literature review

Angelini, Neri and Panetta (2014) analyzed the link between capital

requirements and monetary policy. A similar theme is addressed by Angeloni

and Faia (2013). Anghel, Anghelache and Carp (2017) studied aspects of the

correlation between monetary and banking indicators. Anghel (2015a) analyzed

the main developments in post-December Romania’s fi nancial market.

Anghel (2015b) conducted a study on monetary mass structure indicators.

Anghelache (2018) carried out a complex analysis of Romania’s economic

and social evolution, from the Great Union to the present. Anghelache and

Bodo (2018) presented a series of issues regarding the genesis and evolution

of fi nancial-banking risks. Anghelache, Sfetcu, Avram, Chiliment and Olteanu

(2018) analyzed a model of risk capital management within the banking

system. Anghelache (2017) conducted a comprehensive study of Romania’s

trajectory during the fi rst ten years since it was a member of the European

Union. Anghelache, Păunică, Bodo and Mirea (2017) presented a number

of elements regarding optimal monetary and fi scal policies. Anghelache,


Bodo, Sfetcu and Mirea (2017) studied the sensitivity of the bank’s risk indicators to the change in the interest rate. Anghelache, Anghelache and Anghel (2015) investigated the monetary developments, investments and resources of Romania. Anghelache (2011) studied and presented the main methods and models of economic and fi nancial-monetary analysis. Curdia and Woodford (2010) analyzed the relationships between credit and monetary policy levels. Fuster, Laibson and Mendel (2010) studied the correlation between expectations and macroeconomic fl uctuations. Gertler and Karadi (2015) examined the link between monetary policy measures, credit costs and economic activity. Smets (2014) treated elements on the link between fi nancial stability and monetary policy. Svensson (2014) investigated aspects of infl ation targeting. Taylor and Williams (2010) investigated the rules of monetary policy. Savor and Wilson (2013) studied how much investors take into account macroeconomic risk.

Research methodology, data, results and discussions

• General considerations

The business environment in any country is based on the factors of production, according to Cobb Douglas’s theory, of which the most important factor in free market conditions is material-fi nancial. Commercial companies, including craft cooperatives, can design their own development strategies based on their own sources, but also those that are attracted. Under macrostability conditions, the banking system is a determinant factor in completing the resources of economic entities, based on the lending of initiated projects. Also, according to the principle that no country can develop in autarchic conditions, it is necessary to develop the external economic relations, namely by importing and exporting. Under the current conditions in which Romania is a member of the European Union, we can discuss intra and extra-community international trade. Interchange relations within the European Union are achieved through simplifi cation in terms of the transfer of goods and services, ie sale-purchase. Against this background, value added tax is no longer charged and no import and export duties are allowed to stimulate domestic producers. In parallel with the development of the European Union, the monetary union of the member countries, which have approved the use of the EURO (the EURO) currency in all the countries that have become members, is developing. Thus, intra-community trade is no longer the issue of the eff ect

of the exchange rate. This factor, which is also very important for a country’s

economy, lies in the extra-community trade relations, where the evolution

of the exchange rate has signifi cant eff ects on the economic results of each


company, the business environment and, fi nally, the state considered level of output indicator Gross Domestic Product calculated. In the case of Romania, which has not yet become a member of the Monetary Union, the exchange rate is important in all intra- or extra-Community trade. Of course, the exchange rate has a diff erent eff ect depending

on the use of foreign currency in investments, imports or exports. It is known

that Romania’s entire economic activity is carried out within the National

Accounts System, being highlighted in RON.

• Infl uence of the exchange rate on imports

In making imports, irrespective of their nature and destination, the

exchange rate is very strong. A weak exchange rate of the national currency

has a number of negative eff ects consisting of:

- A high cost in national currency of imports, which determines the

real growth of market prices. In order to prevent losses, the economic

entities use the hedging process, which consists in covering the

exchange rate risk and consolidating a future course at a negotiated

level at the moment of import. In this process, the economic entity

guarantees the consolidated exchange rate with the corresponding lei

equivalent, which is settled in a collateral cash account (depending

on the exchange rate from the time of the external payment,

the economic entity may register some increases or losses, but it

consolidates its stability the prices at which they place the products

on the market);

- Rising prices of goods and services in the domestic market as a

result of the exchange rate prevailing at the moment of import;

- Making increases or losses in the balance sheet of economic agents

(profi t or loss, in the light of exchange rate developments which, in the case of a weak national currency, determine profi t and consequently profi t tax);

- Infl uencing the fi nancial results through the external balance of

payments, in the sense that, as is Romania’s situation, there are

annual defi cits of around 8-9 billion euros. In this context, export

currency, national currency reserves or credits, including government

securities, are used to pay for imports;

- At the level of the national economy, the defi cit of the foreign

currency balance in EUR or other foreign currency reduces the fi nal

results in double sense: on the one hand, the defi cit level implies

the use of the national currency equivalent for the foreign currency,

and, on the other hand, exchange rate infl uences the volume of lei


amounts to be disbursed for external payment. In concrete terms, the fi nal annual result expressed in GDP is diminished by the value of the defi cit expressed in ROL

• Why are foreign partners interested in registering a weak

national currency (RON)?

In view of the above, it is easy to understand why European countries, including those in the European Union, want Romania to remain a consumer market for them. Thus, the exchange rate is also infl uenced in the sense of

weakening the national currency in order to raise the high RON amounts it uses

in Romania, including for investments (although wages or other expenses in

euro are discussed, all transactions inside is made in RON at the offi cial rate).

• The infl uence of the exchange rate on exports

In the case of exports, it should be taken into account that the production or services sold on the foreign market are made in the country in RON. The realization of the export by the producer should be interpreted as meaning that if the delivery price is in foreign currency without any connection with the national currency, then a weak exchange rate of the domestic currency is favorable, in the sense that the currency obtained is recorded in the accounting for an EUR parity / RON high. This is because the accounting documents are made only in lei. When exports are carried out through a specialized intermediary fi rm, the exchange rate plays a reverse role because the intermediary concludes two contracts: - a contract in lei, by which he purchases the goods from the producer; - a contract in EUR (or other currency) for sale abroad. The exchange rate has no eff ect on the domestic producer, but for the export fi rm, the weak RON rate encourages such transactions. A strong leu / euro exchange rate in favor of the national currency does not stimulate exports.

• Other exchange rate issues

In the case of investments, besides the fact that external payments aff ect the general level of the balance, it also leads to diff erent increases in the investments made. The exchange rate with a weak national currency determines, when converting into a euro, a lower Gross Domestic Product, which is negatively refl ected in international comparisons.


The exchange rate also plays an important role in the trading of government securities on the foreign market, and it is desirable for external buyers to trade at a rate less favorable to the national currency at the time of the closing of the period.

• Elements to analyze the eff ect of ROBOR on interest rates on loans. Decrease in support from banks to the business environment

Another aspect of the banking and non-banking fi nancial market is the policy applied in the credit and deposit system. The National Bank normally has, among other things, the role of monetary regulation / stabilization of the internal market. For this purpose, the NBR sets a reference interest rate period, starting from the total outstanding money. In turn, commercial banks, through the consortium of the ten, set the ROBOR level, depending on the money supply in the commercial banks system. As a rule, this level is set at certain times depending on the option of the banks in the consortium. Given the data of the problem, interest on loans is formed by adding three elements, namely: reference interest rate, ROBOR level and the interest margin applied by each commercial bank. Under the current conditions, when the benchmark interest rate is 2.5%, ROBOR 3.52%, and the margin of commercial banks around 3% results in a 9.02% interest rate on credits. This policy does not encourage or support business or individual consumers. In the fi nancing of commercial banks, the NBR intervenes when the RON and Euro money denies the interbank system. The interest rate at which the NBR grants loans to commercial banks is calculated on the basis of the reference interest from which Lombard interest is deducted (explanations). The exchange rate as well as the interest rate on credits is also infl uenced externally: - Those who have purchased government securities in foreign

currency act to have a weak national currency; - In order to divert the credits from the intense market, the

ROBOR course is infuenced because the commercial banks, which are two branches of foreign banks, are not competitive, and cause the multinationals to resort to foreign loans.


The NBR, as a currency regulator, including the foreign currency regulator, can infl uence the exchange rate by the amounts in foreign currency

or lei that it places on the domestic market each time:

- Determines a high money currency and requires a low exchange

rate;

- Provides a low currency currency, imposing a high exchange

rate.

The National Bank of Romania uses this mechanism to ensure

monetary stability, intervening according to its monetary policies, especially

when the RON depreciates. Speculatively, he can use all this mechanism to

infl uence the course he wants. In real terms, this exchange rate fl uctuation

achieved through the National Bank’s involvement (injecting or withdrawing

from the money market) makes a high profi t. Since the National Bank’s profi t tax is 80%, it can also be concluded that some eff ects of the speculative strategy

may also be in favor of the Government. Therefore, it is diffi cult to dissipate

what is the real position of the two entities, the NBR and the Government,

regarding the calculation and ROBOR level.

As far as interest on customer deposits is concerned, it is set at a very

low level, and there may be a concert in the banking market.

The greed taxation ordinance provides for the application of the tax

on the margin between assets (interest as loans) and liabilities (interest on

deposits). It is anticipated that by this measure commercial banks will resort to:

- or increase interest on deposits in the interest of the business

environment, in order to reduce the tax margin

- either keep them on the same level, knowing they will pay a higher

corporate tax, making it easy to understand that this is in favor of

the governmental strategy.

Conclusion

From the study by the author, whose results are presented in this

article, a series of conclusions can be drawn.

The former refers to the fact that the National Bank of Romania plays

an important role in balancing the currency in circulation in order to protect

the position of the national currency and thus to achieve a stable exchange

rate.

Through the activity of international economic exchanges, Romania

having relatively high defi cits, it is necessary to consume from its own results an important amount for the payment of debts in the counties in which the national currency has a decreasing value compared to the other foreign currencies.


Due to the very high interest rates of commercial banks on loans, the Romanian business environment can not base plans that take into account the use of domestic bank loans as well. Against this background, loans from the foreign banking market are used. Tax law, under certain circumstances, by some targeted measures, becomes discouraging to attract foreign capital. There are enough examples (see the Nokia project that did not engage in research, avoiding investing on the Romanian market).

Bibliografi e

1. Angelini, P., Neri, S., Panetta, F. (2014). The Interaction between Capital Requirements and Monetary Policy. Journal of Money, Credit and Banking, 46, 1073–1112

2. Angeloni, I., Faia, E. (2013). Capital regulation and monetary policy with fragile banks. Journal of Monetary Economics, 60, 311–324

3. Anghel, M.G., Anghelache, C., Carp, A. (2017). The main correlations between the monetary-banking indicators. Theoretical and Applied Economics, XXIV, 2 (611), Summer, 99-110

4. Anghel, M.G. (2015a). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti 5. Anghel, M.G. (2015b). Analysis on the Indicators related to the structuring of the

Monetary Mass in Romania after the adhesion to the European Union. Romanian Statistical Review Supplement, 63 (6), 26-33

6. Anghelache, C. (2018). Bilanțul economic al României la 100 de ani, Editura Economică, Bucureşti

7. Anghelache, C., Bodo, G. (2018). Theoretical considerations regarding the genesis and evolution of fi nancial-banking risks. Romanian Statistical Review Supplement, 5, 17-30

8. Anghelache, C., Sfetcu, M., Avram, D., Chiliment, M., Olteanu, P. (2018). Model of capital risk management in the banking system. Romanian Statistical Review, Supplement, 1, 101-110

9. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, Bucureşti

10. Anghelache, C., Păunică, M., Bodo, G., Mirea, M. (2017). Aspects of optimal monetary and fi scal policies. Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 122-138

11. Anghelache, C., Bodo, G., Sfetcu, M., Mirea, M. (2017). Model for Analyzing the Sensitivity of the Bank’s Risk Indicators to the Interest Rate Variation. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 64-75

12. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2015). The monetary evolution, placements and resources. Romanian Statistical Review Supplement, 4, 72-80

13. Anghelache, C. (2011). Modelare economică şi fi nanciar-monetară. Note de curs, Editura Artifex, Bucureşti

14. Curdia, V., Woodford, M. (2010). Credit Spreads and Monetary Policy. Journal of Money, Credit and Banking, 42 (s1), 3–35

15. Fuster, A., Laibson, D., Mendel, B. (2010). Natural Expectations and Macroeconomic Fluctuations. Journal of Economic Perspectives, vol. 24 (4), 67–84


16. Gertler, M., Karadi, P. (2015). Monetary Policy Surprises, Credit Costs, and Economic Activity. American Economic Journal: Macroeconomics, 7 (1), 44–76

17. Smets, F. (2014). Financial Stability and Monetary Policy: How Closely Interlinked?. International Journal of Central Banking, 10 (2), 263–300

18. Svensson, L. (2014). Infl ation Targeting and ”Leaning against the Wind”.

International Journal of Central Banking, 10 (2), 103–114

19. Taylor, J., Williams, J. (2010). Simple and Robust Rules for Monetary Policy. Handbook of Monetary Economics, 3, Elsevier, 829-859

20. Savor, P., Wilson, M. (2013). How much do investors care about macroeconomic

risk? Evidence from scheduled economic announcements. Journal of Financial

and Quantitative Analysis, 48 (2), 343–375


Băncile populare - factor al apariţiei sistemului cooperatist în România

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ ([email protected])

Academia de Studii Economice din București Drd. Andreea – Ioana MARINESCU ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract Începuturile cooperației în România se situează în deceniul opt al secolului nouăsprezece. Pentru început s-au înfi ințat cooperativele de credit și consum care au fundamentat posibilitatea sprijinirii micilor producători. În acest context, s-au creat bănci populare care au înlesnit oferirea de credite pentru micii producători agricoli. Ulterior, creditul agricol a devenit o instituție care s-a consolidat și dezvoltat în perioadele următoare. Băncile populare s-au consolidat în creșterea capitalului care a putut sta la baza oferirii de credite. Concomitent, s-au legiferat în acest domeniu și posibilitățile de protejare a proprietarilor de asemenea bănci și s-au oferit garanții solide pentru cei care apelau la astfel de credite. Tot prin lege s-a înfi ințat casa centrală a băncilor populare, ca organ de control, îndrumare și de ajutor al cooperației. După anul 1913, a crescut numărul băncilor populare de credit agricol care au atras un număr important de membri (583.632 persoane). În principal, ca structură, membrii băncilor populare erau structurați pe profesii, cum sunt: plugari, comercianți, meseriași, funcționari, proprietari, preoți și învățători. Din totalul acestora, 90,89% erau plugari. Creditele acordate de aceste bănci erau pentru creșterea animalelor, cumpărări de pământ, arendări și alte scopuri. Se poate constata că acestea erau acordate în scopuri productive. Între timp, prin lege s-a înfi nțat Direcția Generală a Casei Centrale care funcționa ca instituție de control și îndrumare. În întreaga perioadă de început, băncile populare au jucat un rol important în dezvoltarea sistemului cooperatist, acest gen de activități asociative funcționând și în prezent. Cuvinte cheie: bănci populare, credit agricol, Casa Centrală, împrumut, membri asociați Clasifi carea JEL: G21, P13


Introducere

În articolul acesta se face o prezentare a modului în care au apărut și s-au dezvoltat primele forme ale sistemului cooperatist din România. Acestea au fost băncile populare de credit care s-au înfi ințat din nevoia de a sprijini fi nanțarea micilor producători din agricultură și diverse meserii. Aceste bănci populare au reprezentat nucleul sistemului asociativ care pe parcurs s-a consolidat și a devenit forma principală de sprijinire prin împrumuturi a agriculturii și micilor meseriași. În articol, se face prezentarea structurală, pe județe a băncilor existente în România. La început, cele mai multe bănci de acest gen s-au înfi ințat în județele Dolj, Buzău, Ilfov, Gorj, Putna și Brăila. Se prezintă, în mod evolutiv, creșterea numărului de membri, subscrierea de capital, precum și nivelul împrumuturilor acordate, rezultând o creștere continuă a numărului de bănci și rolului acestora în activitatea de pe întreg teritoriul României. Pentru înțelegerea aspectelor privind dezvoltarea sistemului băncilor populare, în articol se prezintă tabele sintetice și reprezentări grafi ce.

Literature review

Anghelache și Anghel (2017) au analizat importanța sectorului cooperatist în economia națională. Anghelache (2018) a analizat apariția, evoluția și contribuția cooperației românești la dezvoltarea economiei. Birchall și Hammond-Ketilson (2009) au studiat modul în care cooperativele se manifestă în perioade de criză. O temă similară este studiată de Roelants, Dovgan, Eum șiTerrasi (2012). Levi și Davis (2008) au prezentat o serie de implicații ale cooperativelor pentru economia socială. Light (2006) a prezentat o serie de aspecte privind antreprenoriatul social, iar Novkovic (2008) s-a preocupat de particularitățile cooperativelor. Vieta și Lionais (2005) au studiat rolul cooperativelor în dezvoltarea comunității.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii • Unele aspecte generale privind apariția băncilor populare și de

credit Primele momente privind apariția sistemului cooperatist în România își au germenii încă din anul 1844. Conceptul cooperatist a câștigat prin transformările României dintr-o țară de latifundiari într-o țară de mici proprietari. Dispariția marii proprietăți a constituit prilejul impunerii cooperației ca factor de creștere economică și instrument de consolidare națională. În 1844, conceptul cooperatist a fost adus de niște umili muncitori din Rochdale (Anglia).


În România, putem vorbi de începuturi ale cooperației prin anii 1870-1883. Eforturile lui P.S. Aurelian pentru a înfi ința, la orașe, cooperative de credit și consum, cu tot sprijinul acordat de Dimitrie Butculescu prin „Cooperatorul român” nu au avut rezultate deosebite. Despre sistemul cooperatist în sens defi nit putem vorbi pe la anul 1891. Despre cooperație putem aprecia că a fost, la început, forma de manifestare a populației rurale împotriva camătei, care ajunsese la dobânzi de 200, 300 și chiar 500% pe an. Specula incredibilă i-a determinat pe săteni să se îndrepte mai întâi către cooperația de credit, adică spre „Băncile Populare”. Băncile populare au înlesnit creditul atât de necesar agricultorilor săteni. La început, creditul agricol nu i-a ajutat prea mult pe săteni, care nu aveau încredere, iar sistemul bancar practicat era prea rudimentar. Ulterior, creditul agricol a devenit o instituție de Stat și exista posibilitatea să nu îi cunoască bine pe împrumutați, care erau siliți să împrumute numai pe amanet, deci tocmai cei săraci nu puteau apela la credit. Lipsa de credit și contractele agricole țineau în robie populația de la sate. Prima bancă populară s-a înfi ințat în comuna Urziceni, județul Ialomița, la 9 Ianuarie 1891. Între 1891 și 1898 s-au înfi ințat 24 bănci populare din inițiative locale. Reținem faptul că învățătorii, care au avut curajul să se pună în slujba cauzei cooperației, au fost considerați „oameni periculoși” ordinii sociale. Spiru Haret, devenind Ministru al Instrucțiunei Publice și apreciind rostul cooperației, a încurajat învățătorii și preoții să se implice în aceste bănci populare. Astfel, pe învă țătorul Gh. Dumitrescu-Bumbești, l-a numit responsabil pentru înfi ințarea băncilor populare.

• Situația băncilor populare până în 1913 Treptat, treptat, mișcarea cooperativă începe să se înfi ripeze. În tabelul 3.1, prezentăm evoluția numărului de bănci populare în perioada 1899-1902.

Numărul băncilor populare înfi ințate în perioada 1899-1902Tabelul 1

Anul Număr bănci populare înfi ințate1899 201900 441901 1681902 444

Sursa: Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928.


Până în acest moment, nu putem vorbi de o mișcare cooperatistă în adevăratul sens al cuvântului. În anul 1903, când începuturile cooperației sunt consolidate de legea băncilor populare, activitatea unităților cooperatiste se dezvoltă și mișcarea coope rativă prinde contur. Este important de prezentat, care era situația băncilor populare când legislația cooperației era fapt împlinit și cum a evoluat mișcarea până la această dată. În acest sens, precizăm că între 1891 și 1902 s-au înfi ințat în total 700 bănci populare, prezentate în tabelul 2.

Numărul băncilor populare înfi ințate în perioada 1891-1902

Tabelul 2Anul Număr bănci populare înfi ințate1891 11892 01893 41894 01895 21891 41897 21898 111899 201900 441901 1681902 444Total 700


În fi gura 1 se prezintă grafi c modul în care a evoluat numărul de bănci populare până în 1902.

Evoluția numărului băncilor populare înfi ințate în perioada 1891-1902

Figura 1

Sursa: reprezentare proprie.


Numărul băncilor populare înfi ințate în decursul celor 12 ani (1891-1902) a început să crească mai accentuat după anul 1898, odată cu sprijinul acordat mișcării de Spiru Haret. Repartizarea pe județe a celor 700 bănci populare este prezentată în tabelul 3.

Repartizarea numărului băncilor pe județeTabelul 3

JudețulNumărul

băncilor

Pondere

(%)*Județul

Numărul

băncilor

Pondere

(%)*Argeș 20 2,86 Muscel 22 3,14Bacău 31 4,43 Neamț 19 2,71Botoșani 22 3,14 Olt 11 1,57Brăila 23 3,29 Prahova 19 2,71Buzău 43 6,14 Putna 34 4,86Constanța 21 3,00 Roman 16 2,29Covurlui 15 2,14 Râmnicu-Sărat 22 3,14Dâmbovița 45 6,43 Romanați 31 4,43Dolj 59 8,43 Suceava 10 1,43Dorohoi 22 3,14 Tecuci 16 2,29Fâlciu 9 1,29 Teleorman 10 1,43Gorj 25 3,57 Tulcea 3 0,43Ialomița 22 3,14 Tutova 15 2,14Iași 14 2,00 Vaslui 18 2,57Ilfov 28 4,00 Vâlcea 17 2,43Mehedinți 13 1,86 Vlașca 25 3,57Sursa: Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928. *Calcule proprii.

Este interesant să constatăm distribuirea pe județe a numărului membrilor asociați, împreună cu capitalurile acestora, care la începutul anului 1903 era cea cuprinsă în tabelul 4.

Repartizarea numărului membrilor și a capitalului pe județe,

începutul anului 1903

Tabelul 4

JudețulNumărul

membrilor

Capitalul

(lei)Argeș 1459 48.878,20Bacău 2279 296.701,62Botoșani 2092 89.675,54Brăila 1642 51.253,59Buzău 3671 90.004,50Constanța 922 70.126,18Covurlui 1283 46.687,55Dâmbovița 4326 463.670,56Dolj 5445 395.539,12Dorohoi 2101 97.674,35Fâlciu 468 23.941,41Gorj 2429 112.893,33Ialomița 2005 179.435,66


JudețulNumărul

membrilorCapitalul

(lei)Iași 1452 41.170,70Ilfov 1980 93.814,51Mehedinți 1425 99.224,26Muscel 1590 64.873,37Neamț 1612 50.410,25Olt 864 42.551,07Prahova 5504 1.183.752,31Putna 2371 138.653,98Roman 851 46.651,43Râmnicul-Sărat 1606 73.877,17Romanați 2001 88.625.08Suceava 904 59.656,51Tecuci 1300 53.389,09Teleorman 671 15.782,—Tulcea 114 4.181,49Tutova 1065 23.858,66Vaslui 1252 106.714,95Vâlcea 966 51.359,49Vlașca 1990 77.717,60Total 59844 4.250.600,13


Deci, la începutul anului 1903, existau 700 bănci populare, cu un capital de 4.250.600 lei, depus de 59.844 membri. În martie 1903, prin lege, se înfi ințează Casa centrală a băncilor populare, ca organ superior de control, de îndrumare și de ajutor al cooperației. Activitatea Casei centrale a dat existența legală celor 700 bănci populare și a înlocuit contabilitatea anarhică cu o contabilitate sistematică. Casa centrală a băncilor populare, ca instituție de stat, a avut infl uență asupra mișcării cooperatiste, îndrumând-o în mod profesionist. Subliniem meritul ce îi revine lui I.G. Duca, fostul director al Casei centrale, care a reușit, astfel, să organizeze primele cooperative. Se constată înfi ințarea de noi bănci populare, precum și creșterea vărsămintelor. Prezentăm în tabelul 5, evoluția mișcării cooperatiste de credit, până la 31 Decembrie 1913, conform „Anuarelor băncilor populare”, întocmite de Casa Centrală.


Situația băncilor populare în perioada 1902-1913Tabelul 5

AnulNumărulbăncilor

Numărulmembrilor

Capitalul(lei)

Depuneri(lei)

Împrumuturi(lei)

1902 700 59.618 4.250.600 -1904 1625 121.786 6.850.976 2.431.112 -1905 1849 198.411 12.665.824 2.512.520 -1906 2021 240.253 18.509.519 3.579.216 24.187.2931907 2223 295.325 27.746.241 5.052.301 36.408.3641908 2410 346.707 37.851.898 6.158.745 51.231.5261909 2543 402.938 49.034.211 7.910.578 66.592.5041910 2656 454.187 61.016.395 9.388.680 80.973.1321911 2755 510.118 79.592.265 13.257.020 100.978.0721912 2862 563.270 99.067.743 16.503.381 138.652.5621913 2901 583.632 107.142.203 17.540.612 149.229.890


În tabelul 5 se constată cum a evoluat numărul băncilor populare, al membrilor, creșterea capitalului, precum și volumul depunerilor și al împrumuturilor operate. În fi gura 2 este reprezentată grafi c evoluția numărului băncilor populare, în perioada 1902-1912 care relevă creșterea anuală a acestui indicator.

Evoluția numărului membrilor băncilor populare în perioada 1902-1913

Figura 2

Tabelul 6 refl ectă structura membrilor băncilor populare după profesie, în anul 1913. Reține atenția faptul că plugarii aveau o pondere de peste 90% din total.


Membrii băncilor populare, în funcție de profesie

Tabelul 6Profesia Număr membri Pondere (%)Plugari 530.460 90,89Comercianți 10.382 1,78Meseriași 14.956 2,57 Funcționari 14.196 2,43 Proprietari 4.724 0,81 Preoți 3.885 0,66 Învățători 5.029 0,86Total 583.632 100,00


Datele din tabelul 6 sunt reprezentate grafi c în fi gura 3.3. În această diagramă se prezintă structura membrilor cooperatori după profesie. Această situație era în anul 1913, moment edifi cator, ținând seama de faptul că ne afl ăm la începutul Primului Război Mondial.

Structura membrilor cooperatori după profesie, în anul 1913

Figura 3


Împrumuturile repartizate din punctul de vedere al scopului pentru care au fost acordate se prezintă în tabelul 7.


Repartizarea împrumuturilor din punctul de vedere al scopului

Tabelul 7Scopul împrumutului Suma acordată (lei) Pondere (%)

Hrană și nutreț 21.905.310,92 14,68Vite și unelte agricole 44.588.833,32 29,88Arendări de pământ 21.990.302,71 14,73Cumpărări de pământ 34.834.511,41 23,34Scopuri diferite 25.910.931,84 17,87Total 149.229.890,20 100.00


Majoritatea împrumuturilor sunt acordate în scopuri productive și, totodată, facem remarca că, de la înfi ințarea băncilor populare, creditul nu mai este distructiv, nu mai ruinează pe cel împrumutat, ca în epoca cămătarilor, ci este constructiv, asigurând adevăratul salt în viața economică a satelor. Pe baza acestor date se poate constata că înainte de război, cooperația se găsea în plin progres. Pentru a ajunge la dezvoltarea menționată, a fost necesară legifi carea mai atentă în domeniul cooperației. Prin legea din 4 martie 1906 se înfi ințează „Direcțiunea generală a Casei centrale”, care funcționează ca „persoană morală”, despărțită de Creditul agricol. Legea din 19 Decembrie 1909 dă drept muncitorilor și meseriașilor din oraș să înfi ințeze și ei bănci populare și orice fel de cooperative, ca și la sate, sub protecția aceleiași legi și aceleiași Case centrale. Această stare de lucruri a durat până la 9 februarie 1919, când cooperația orășenească trece sub supravegherea și controlul „Casei Centrale a Meseriilor, Creditului și Asigurărilor Muncitorești”, înfi ințându-se, prin legea din 26 Aprilie 1920, „Direcția generală a cooperației orășenești”. Legea din 31 martie 1910 prevede obligația pentru băncile populare de a contribui cu 1% din benefi ciul lor net pentru personalul de control al băncilor și cooperativelor. După doi ani, Legea din 25 februarie 1912 desfi ințează Creditul Agricol.

• Situația băncilor populare și de credit

Odată cu încheierea păcii generale și cu înfăptuirea reformei agrare, mișcarea cooperativă a fost chemată să joace un rol de seamă în ceea ce privește aplicarea reformei agrare, fi ind nevoie de reorganizarea mișcării. Prin Legea din 31 Decembrie 1918, mișcarea cooperativă trece de la Ministerul de Finanțe la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, înfi ințându-se o instituție autonomă, cu personalitate juridică, „Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi Sătenilor”, având cinci secțiuni: Centrala băncilor


populare; Centrala coopera tivelor de producție și consum; Centrala obștiilor și exploatării agricole; Direcțiunea funciară și a creditului ipotecar și Direcțiunea cadastrului și a lucrărilor tehnice. Toate operațiunile și atribuțiunile exercitate de fosta „Casă centrală”, au fost repartizate la cele trei secțiuni enumerate mai sus și anume: la Centrala băncilor populare, Centrala cooperativelor de producție și consum și la Centrala obștiilor. Celelalte două secțiuni: Direcția funciară și Direcția cadastrului aveau însărcinări tehnice în ceea ce privește executarea operațiunilor de expropriere și împroprietărire, neavând nicio atribuție de ordin cooperativ. Legea din 25 septembrie 1920 extinde Legea băncilor populare din 1903 și Legea din 31 decembrie 1918 pe tot cuprinsul României Mari și, totodată, participarea cu capital a Statului atât la Centrala băncilor populare cât și la Centrala cooperativelor de producție și consum. Prin Legea din 3 Noiembrie 1923, Centrala băncilor populare și Centrala cooperativelor de producție și consum trec de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Muncii, Cooperației și Asigurărilor sociale, iar Centrala obștiilor rămâne tot la Ministerul de Agricultură. Tot în anul 1923 se desfi ințează Direcția generală a cooperației orășenești, atribuțiile ei trecând la centrala băncilor populare și Centrala cooperativelor de producție și consum, după natura operațiunilor, realizându-se astfel unifi carea cooperației orășenească cu cooperația sătească. În luna aprilie 1928, s-a aprobat „Codul cooperației”, prin care se concentrează toate dispozițiile legale, necesare pentru asigurarea dezvoltării și funcționării normale a întregii mișcări cooperative din România întregită. Prin codul cooperației se reduce numărul centralelor la două, respectiv: ▪ Centrala băncilor populare, cu atribuția fi nanțării întregii mișcări,

controlul și îndrumarea federalelor și băncilor populare; ▪ Centrala cooperativelor, cu misiunea de a controla și îndruma

mișcarea cooperativă, alta decât cea de credit. Centrala obștiilor sătești a fost desfi ințată și toate atribuțiile acesteia au trecut la Centrala cooperativelor. Pentru coordonarea activității celor două centrale, cât și pentru supravegherea și îndrumarea întregii mișcări cooperatiste s-a înfi ințat, prin codul cooperației, Consiliul superior al cooperației, alcătuit din membri aleși de mișcare și membri numiți. În anul 1926, activitatea mișcării cooperatiste de credit este caracterizată prin indicatorii prezentați în tabelul 8:


Situația mișcării cooperatiste de credit în anul 1926Tabelul 8

Bănci populare Număr membri Capitalul social (lei) Depuneri (lei) Împrumuturi (lei)4.413 915.388 971.746.812 754.119.324 2.891.986.422


Băncile populare în număr de 4.413 în 1926, față de 2.901, câte erau la fi nele anului 1913, înregistrează o diferență în plus de 1.522. Numărul membrilor a sporit de la 583.632 din anul 1913 la 915.388, prezentând o creștere cu 333.756. Capitalul social era de 971.746.812 lei, față de 107.142.203 lei din anul 1913, sporind cu 864.604.609 lei. De asemenea, depunerile spre fructifi care, în sumă de 754.118.324 lei față de 17.540.612 lei exprimă o creștere în plus de 736.578.712 lei. Dar în afară de aceste aspecte, băncile populare dispun și de fonduri de rezerve, fonduri culturale și fonduri speciale, care în total erau de 214.563.684 lei, după cum se arată în tabelul 9.

Situația fondurilor băncilor populare, în anul 1926Tabelul 9

leiFond de rezervă 85.633.523

Fond cultural 6.938.973Fond mobilier 15.708.310Fond imobiliar 68.048.907

Fond de prevedere 38.233.971Total 214.563.684


Ponderea fi ecărui tip de fond al băncilor populare este prezentată în fi gura 4.

Structura fondurilor băncilor populare în anul 1926Figura 4

Sursa: Reprezentare proprie.


Putem constata că în România, cooperația de credit a crescut și după război, atât ca număr, cât și în ceea ce privește capitalul acestora.

Concluzii

Din studiul care a stat la baza acestui articol, se desprind o serie de concluzii, dintre care cea mai importantă este aceea că băncile populare au reprezentat prima formă de dezvoltare a activitații asociative în economia României. De asemenea, aceste bănci populare au oferit prima formă de sprijin fi nanciar pentru agricultori și mici meseriași, care ulterior s-au constituit în asociații cooperatiste. Pentru situația economică a României din perioada interbelică, băncile populare au reprezentat forma adecvată pentru a sprijini pe agricultori și meseriașii de la orașe și sate. Sistemul băncilor populare de credit s-a consolidat, atrăgând un număr important de membri, de cele mai diferite profesii. Capitalul social subscris s-a îmbunătățit și băncile populare au devenit sufi cient de puternice. Actualul sistem al băncilor cooperatiste din România reprezintă dezvoltarea băncilor populare incipiente, care prin îmbunătățirea legislației reprezintă și în prezent o formă de sprijin fi nanciar pentru membrii cooperatori și activitățiile productive sau comerciale desfășurate de acestea.

Bibliografi e

1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2017). The place and role of Romanian co-operation in economic evolution, International Symposium „Romania at a Crossroad. From the past, towards the future”, December 14th-15th, Bucharest

2. Anghelache, C. (2018). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România, Editura Economică, Bucureşti

3. Birchall, J., Hammond-Ketilson, L. (2009). Resilience of the Cooperative Business Model in Times of Crisis, Sustainable Enterprise Programme, International Labour Offi ce, Job Creation and Enterprise Development Department. Geneva: ILO

4. Levi, Y. and Davis, P. (2008). Cooperatives as the ”enfants terribles” of economics: Some implications for the social economy. The Journal of Socio-Economics, 37, 2178-2188

5. Light, P. (2006). Reshaping social entrepreneurship. Stanford Social Innovation

Review, 4 (3), 47-51 6. Novkovic, S. (2008). Defi ning the co-operative diff erence. The Journal of Socio-

Economics, 37 (6), 2168-2177 7. Roelants, B., Dovgan, D., Eum, H. and Terrasi, E. (2012). The resilience of the

cooperative model. How worker cooperatives, social cooperatives and other worker-owned enterprises respond to the crisis and its consequences. CECOP-

CICOPA Europe. 8. Vieta, M. and Lionais, D. (2005). The Cooperative Advantage for Community

Development. Journal of Entrepreneurial and Organizational Diversity, 1 (4) 9. *** Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928


POPULAR BANKS - A FACTOR OF THE APPARITION OF THE COOPERATIVE

SYSTEM IN ROMANIA

Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD ([email protected])

„Artifex” University of Bucharest Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ Ph.D Student ([email protected])

Bucharest University of Economic StudiesAndreea – Ioana MARINESCU PhD Student ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies

Abstract The beginnings of co-operation in Romania lie in the eighth decade of the nineteenth century. For the start, credit and consumption cooperatives have been set up to support small producers. In this context, popular banks have been created that have facilitated lending to small agricultural producers. Subsequently, agricultural credit has become an institution that has strengthened and developed in the coming years. Popular banks grew stronger in rising capital that could provide credit. At the same time, the possibilities of protecting the owners of such banks have been enacted in this area and solid guarantees have been off ered to those who have used such

loans. Also by law, the central bank of the popular banks was established as

a control, guidance and cooperative body. After 1913, the number of popular

agricultural credit banks increased, attracting a large number of members

(583,632 persons). Mainly as a structure, members of popular banks were

structured in professions, such as: plumbers, traders, craftsmen, offi cials,

owners, priests and teachers. Of these, 90.89% were plumbers. The loans

granted by these banks were for animal husbandry, land purchases, lease and

other purposes. It can be seen that they were granted for productive purposes.

Meanwhile, the Central Offi ce of the Central House set up by law to act as

a control and guidance institution. Throughout the start-up period, popular

banks have played an important role in the development of the cooperative

system, and this kind of associative activities is still in operation.

Keywords: popular banks, agricultural credit, Central House, loan,

associate members

JEL Classifi cation: G21, P13


Introduction

This article presents a presentation of how the fi rst forms of the Romanian cooperative system have developed and developed. These were the popular credit banks that emerged from the need to support the fi nancing of small producers in agriculture and various trades. These popular banks have been the core of the associative system that has been strengthened over the years and has become the main form of loan support to agriculture and small craftsmen. The article presents a structural presentation, by counties, of the existing banks in Romania. At fi rst, most banks of this kind were set up in the counties of Dolj, Buzău, Ilfov, Gorj, Putna and Braila. Evolution of the number of members, the capital subscription, as well as the level of the granted loans, has resulted in a continuous increase of the number of banks and their role in the activity on the entire territory of Romania. In order to understand the development aspects of the popular bank system, the article presents synthetic tables and graphical representations.

Literature review

Anghelache and Anghel (2017) analyzed the importance of the cooperative sector in the national economy. Anghelache (2018) analyzed the emergence, evolution and contribution of Romanian co-operation in the development of the economy. Birchall and Hammond-Ketilson (2009) have studied how cooperatives are in times of crisis. A similar theme is studied by Roelants, Dovgan, Eum and Terrasi (2012). Levi and Davis (2008) presented a number of implications of cooperatives for the social economy. Light (2006) presented a number of aspects of social entrepreneurship, and Novkovic (2008) was concerned about the peculiarities of cooperatives. Vieta and Lionais (2005) studied the role of cooperatives in community development.


• Some general issues about the emergence of popular and credit banks

The fi rst moments regarding the emergence of the cooperative system in Romania have their germs since 1844. The cooperative concept gained through the transformation of Romania from a country of landowners into a small landowner. The disappearance of large property was the occasion for co-operative taxation as a factor of economic growth and a national consolidation tool. In 1844, the cooperative concept was brought by some humble workers from Rochdale (England). In Romania, we can speak of the beginnings of co-operation in the years 1870-1883. P.S. Aurelian to set up credit and consumer co-operatives in


the cities, with all the support of Dimitrie Butculescu through the Romanian Co-operative, did not have any outstanding results. About the cooperative system in the defi ned sense we can speak about 1891. About cooperative we can appreciate that it was, at fi rst, the form of manifestation of the rural population against the chameleon, which had reached interest rates of 200, 300 and even 500% per year. The incredible speculation caused the villagers to head fi rst to the credit co-operation, that is, to the „People’s Banks”. Popular banks have facilitated credit so indispensable to villagers. At fi rst, the agricultural credit did not help the villagers, who did not trust them, and the banking system was too rudimentary. Subsequently, the agricultural credit became a state institution, and there was the possibility that it did not know the borrowers, who were forced to borrow only on a pawn, so the poor could not turn to credit. Lack of credit and agricultural contracts held the population of the villages in captivity. The fi rst popular bank was founded in Urziceni commune, Ialomita County, on January 9, 1891. Between 1891 and 1898, 24 popular banks were established by local initiatives. We remember that the teachers, who had the courage to put themselves at the service of the cause of co-operation, were considered „dangerous men” of social order. Spiru Haret, becoming Minister of Public Instruction and appreciating the purpose of co-operation, encouraged teachers and priests to get involved in these popular banks. Thus, Gh. Dumitrescu-Bumbeşti, appointed him responsible for the establishment of popular banks.

• Situation of popular banks until 1913

Gradually, the cooperative movement gradually begins to grow. Table 3.1 shows the evolution of the number of popular banks during the period 1899-1902.

Number of popular banks set up during the period 1899-1902

Table 1Year Number of popular banks set up1899 201900 441901 1681902 444

Source: National Institute of Statistics, Romanian Statistical Bulletin, no. 2/1928.

So far, we can not speak of a cooperative movement in the true sense of the word. In 1903, when the beginnings of co-operation are consolidated by the law of popular banks, the activity of co-operative units develops and the cooperative movement takes shape.


It is important to present what was the situation of popular banks when the co-operation legislation was actually fulfi lled and how the movement has evolved to this date. In this regard, we note that between the years 1891 and 1902, a total of 700 popular banks, listed in Table 2, were established.

Number of popular banks set up during the period 1891-1902

Table 2Year Number of popular banks set up1891 11892 01893 41894 01895 21891 41897 21898 111899 201900 441901 1681902 444Total 700


Figure 1 presents graphically how the number of popular banks evolved to 1902.

Evolution of the number of popular banks set up

during the period 1891-1902

Figure 1

Source: Own representation.


The number of popular banks set up during the 12 years (1891-1902) began to grow more strongly after 1898, with the support of the Spiru Haret movement. The distribution of the 700 popular banks by counties is presented in Table 3.

Distribution of the number of banks by counties

Table 3

CountyNumber of

banks

Share

(%)*County

Number of

banks

Share

(%)*Argeș 20 2,86 Muscel 22 3,14Bacău 31 4,43 Neamț 19 2,71Botoșani 22 3,14 Olt 11 1,57Brăila 23 3,29 Prahova 19 2,71Buzău 43 6,14 Putna 34 4,86Constanța 21 3,00 Roman 16 2,29Covurlui 15 2,14 Râmnicu-Sărat 22 3,14Dâmbovița 45 6,43 Romanați 31 4,43Dolj 59 8,43 Suceava 10 1,43Dorohoi 22 3,14 Tecuci 16 2,29Fâlciu 9 1,29 Teleorman 10 1,43Gorj 25 3,57 Tulcea 3 0,43Ialomița 22 3,14 Tutova 15 2,14Iași 14 2,00 Vaslui 18 2,57Ilfov 28 4,00 Vâlcea 17 2,43Mehedinți 13 1,86 Vlașca 25 3,57


*Own calculations.

It is interesting to note the distribution by counties of the number

of associated members together with their capital, which at the beginning of

1903 was the one in Table 4.

Distribution of the number of members and capital by counties,

beginning of 1903

Table 4

CountyNumber of

members

Capital

(lei)Argeș 1459 48.878,20Bacău 2279 296.701,62Botoșani 2092 89.675,54Brăila 1642 51.253,59Buzău 3671 90.004,50Constanța 922 70.126,18Covurlui 1283 46.687,55Dâmbovița 4326 463.670,56Dolj 5445 395.539,12Dorohoi 2101 97.674,35Fâlciu 468 23.941,41Gorj 2429 112.893,33


CountyNumber of

members

Capital

(lei)Ialomița 2005 179.435,66Iași 1452 41.170,70Ilfov 1980 93.814,51Mehedinți 1425 99.224,26Muscel 1590 64.873,37Neamț 1612 50.410,25Olt 864 42.551,07Prahova 5504 1.183.752,31Putna 2371 138.653,98Roman 851 46.651,43Râmnicul-Sărat 1606 73.877,17Romanați 2001 88.625.08Suceava 904 59.656,51Tecuci 1300 53.389,09Teleorman 671 15.782,—Tulcea 114 4.181,49Tutova 1065 23.858,66Vaslui 1252 106.714,95Vâlcea 966 51.359,49Vlașca 1990 77.717,60Total 59844 4.250.600,13


So at the beginning of 1903, there were 700 popular banks, with a capital of 4,250,600 lei, deposited by 59,844 members. In March 1903, by law, the Central House of Popular Banks was established, as a superior body of control, guidance and cooperative aid. The activity of the Central House has given legal status to the 700 popular banks and replaced anarchic accounting with systematic accounting. The central bank of the popular banks, as a state institution, had an infl uence

on the cooperative movement, advocating it professionally.

We emphasize the merit of I.G. Duca, the former director of the

Central House, who thus managed to organize the fi rst cooperatives.

Founding of new popular banks, as well as the increase of payments.

We present in Table 5, the evolution of the credit co-operative movement,

until December 31, 1913, according to „The Yearbooks of Popular Banks”,

drafted by the Central House.


Situation of popular banks during the period 1902-1913

Table 5

YearNumber of

banks

Number of

members

Capital

(lei)

Deposits

(lei)

Loans

(lei)1902 700 59.618 4.250.600 -1904 1625 121.786 6.850.976 2.431.112 -1905 1849 198.411 12.665.824 2.512.520 -1906 2021 240.253 18.509.519 3.579.216 24.187.2931907 2223 295.325 27.746.241 5.052.301 36.408.3641908 2410 346.707 37.851.898 6.158.745 51.231.5261909 2543 402.938 49.034.211 7.910.578 66.592.5041910 2656 454.187 61.016.395 9.388.680 80.973.1321911 2755 510.118 79.592.265 13.257.020 100.978.0721912 2862 563.270 99.067.743 16.503.381 138.652.5621913 2901 583.632 107.142.203 17.540.612 149.229.890


Table 5 shows how the number of popular banks, members increased, the capital increase, and the volume of deposits and loans. Figure 2 graphically represents the evolution of the number of popular banks during the period 1902-1912 which reveals the annual growth of this indicator.

Evolution of the number of members of popular banks during the

period 1902-1913

Figure 2

Table 6 refl ects the structure of the members of the popular banks by

profession in 1913. Note that the plowers had a share of over 90% of the total.


Members of the popular banks, according to the profession

Table 6Profession Number of members Share (%)Ploughmen 530.460 90,89Merchants 10.382 1,78Craftsmen 14.956 2,57 Offi cials 14.196 2,43 Owners 4.724 0,81 Priesthood 3.885 0,66 Teachers 5.029 0,86Total 583.632 100,00


The data in Table 6 are graphically represented in Figure 3.3. This

diagram shows the structure of cooperative members by profession. This

situation was in 1913, an edifying moment, taking into account the fact that

we are at the beginning of World War I.

Structure of cooperative members by profession, in 1913

Figure 3


Loans broken down by purpose for which they were granted are

presented in Table 7.


Distribution of loans in terms of purpose

Table 7The purpose of the loan Amount granted (lei) Share (%)

Feed and fodder 21.905.310,92 14,68Beef and farm tools 44.588.833,32 29,88Land rents 21.990.302,71 14,73Purchases of land 34.834.511,41 23,34Diff erent goals 25.910.931,84 17,87Total 149.229.890,20 100.00


Most of the loans are given for productive purposes and at the same

time, we note that since the founding of the popular banks the credit is no

longer destructive, it no longer ruins the borrower, as in the time of the money-

makers, but it is constructive, ensuring the real jump in the economic life

villages.

Based on these data, it can be seen that before the war the cooperative

was in full swing. In order to achieve this development, closer co-operation in

the fi eld of co-operation was needed.

The Law of March 4, 1906 establishes the „General Department of

the Central House”, which functions as a „moral person”, separated from the

Agricultural Credit.

The law of 19 December 1909 gives workers and craftspeople in the

city the founding of popular banks and cooperatives, as well as villages, under

the protection of the same law and the same central house. This state of aff airs

lasted until February 9, 1919, when the city co-operation passed under the

supervision and control of the „Central Workers’, Credit and Labor Insurers”,

by the Law of 26 April 1920, the „General Directorate of City Co-operation” .

The law of 31 March 1910 provides for the obligation for the popular

banks to contribute 1% of their net benefi t to the control staff of banks and

cooperatives.

Two years later, the Law of 25 February 1912 abolished the

Agricultural Credit.

• The situation of popular and credit banks

With the conclusion of the general peace and with the implementation

of the agrarian reform, the cooperative movement was called upon to play

an important role in the implementation of the agrarian reform, with the

reorganization of the movement being necessary.

By the Law of 31 December 1918, the cooperative movement

moves from the Ministry of Finance to the Ministry of Agriculture and

Domains, establishing an autonomous institution with legal personality, the


„Central House of Co-operation and Ownership of the Villagers” with fi ve sections: Central Cooperatives of Production and Consumption; The center of communes and agricultural exploitation; Land and Mortgage Division and Cadastre Department and Technical Works. All the operations and attributions exercised by the former Central House were allocated to the three sections listed above, namely: the People’s Banking Center, the Cooperatives for Production and Consumption, and the Center for Municipalities. The other two sections: the Land Department and the Cadastre Department had technical tasks regarding the execution of the expropriation and landlord operations, having no cooperative attribution. The law of September 25, 1920 extends the Law of Popular Banks of 1903 and the Law of December 31, 1918 to all of Great Romania, and at the same time the state’s shareholding at both the Banks’ Central Bank and the Consortium of Production and Consumption. By the Law of 3 November 1923, the People’s Banking Center and the Center for Production and Consumption Cooperatives go from the Ministry of Agriculture to the Ministry of Labor, Social Insurance and Co-operation, and the Center of the Municipalities remains at the Ministry of Agriculture. Also in 1923 the General Directorate of City Cooperatives was abolished, its attributions being transferred to the center of the popular banks and the Central Cooperatives of Production and Consumption, according to the nature of operations, thus unifying the city co-operation with the rural co-operation. In April 1928, the „Cooperative Code” was approved, through which all the legal provisions necessary for ensuring the normal development and functioning of the entire cooperative movement in Romania were concentrated. The cooperative code reduces the number of plants to two, respectively: ▪ People’s Banking Center, with the attribution of fi nancing the

entire movement, control and guidance of federal and popular

banks;

▪ Cooperative center, with the mission to control and guide the

cooperative movement, other than the credit cooperative.

The village community center was abolished and all its attributions

went to the Cooperatives’ Center.

In order to co-ordinate the activity of the two centers and to supervise

and guide the entire cooperative movement, the cooperative code was

established by the Cooperative Higher Council, made up of elected members

of the movement and appointed members.

In 1926, the activity of credit co-operative movement is characterized

by the indicators presented in Table 8:


Situation of the cooperative credit movement in 1926

Table 8

Popular banksNumber of

members

Social capital

(lei)Deposits (lei)

Loans

(lei)

4.413 915.388 971.746.812 754.119.324 2.891.986.422


The popular banks of 4,413 in 1926 compared to 2,901 at the end of 1913 recorded an additional diff erence of 1,522. The number of members increased

from 583,632 in 1913 to 915,388, showing an increase of 333,756. The share

capital was 971,746,812 lei, compared to 107,142,203 lei in 1913, increasing by

864,604,609 lei. Also, the deposits for fructifi cation amounting to 754,118,324

lei compared to 17,540,612 lei express an increase in excess of 736,578,712 lei.

But besides these, the popular banks also have reserve funds, cultural funds and

special funds, which totally amounted to 214,563,684 lei, as shown in Table 9.

Situation of popular bank funds in 1926

Table 9 lei

Reserve fund 85.633.523Cultural background 6.938.973Furniture furniture 15.708.310Real estate 68.048.907Provision Fund 38.233.971

Total 214.563.684


The weight of each fund type of the popular banks is shown in Figure 4.

Structure of popular bank funds in 1926

Figure 4



We can see that in Romania the credit co-operative has grown after the war, both in number and in terms of their capital.

Conclusion

From the study underlying this article, a series of conclusions are drawn, of which the most important is that the popular banks represented the fi rst form of development of the associative activity in the Romanian economy. These popular banks also provided the fi rst form of fi nancial support for farmers and small craftsmen, who later became cooperative associations. For Romania’s economic situation in the interwar period, popular banks were the appropriate form to support farmers and city and village craftsmen. The popular credit system has strengthened, attracting a large number of members, from the various professions. Subscribed share capital has improved and popular banks have become strong enough. The current system of co-operative banks in Romania is the development of the incipient popular banks, which by improving the legislation is now also a form of fi nancial support for the co-operative members and their productive or commercial activities.

Referencecs

1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2017). The place and role of Romanian co-operation in economic evolution, International Symposium „Romania at a Crossroad. From the past, towards the future”, December 14th-15th, Bucharest

2. Anghelache, C. (2018). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România, Editura Economică, Bucureşti

3. Birchall, J., Hammond-Ketilson, L. (2009). Resilience of the Cooperative Business

Model in Times of Crisis, Sustainable Enterprise Programme, International Labour Offi ce, Job Creation and Enterprise Development Department. Geneva: ILO

4. Levi, Y. and Davis, P. (2008). Cooperatives as the ”enfants terribles” of economics:

Some implications for the social economy. The Journal of Socio-Economics, 37,

2178-2188

5. Light, P. (2006). Reshaping social entrepreneurship. Stanford Social Innovation

Review, 4 (3), 47-51

6. Novkovic, S. (2008). Defi ning the co-operative diff erence. The Journal of Socio-

Economics, 37 (6), 2168-2177

7. Roelants, B., Dovgan, D., Eum, H. and Terrasi, E. (2012). The resilience of the

cooperative model. How worker cooperatives, social cooperatives and other

worker-owned enterprises respond to the crisis and its consequences. CECOP-

CICOPA Europe.

8. Vieta, M. and Lionais, D. (2005). The Cooperative Advantage for Community

Development. Journal of Entrepreneurial and Organizational Diversity, 1 (4)

9. *** Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928


Modelare versus simulare scenarizată. Este mai adecvată metoda Monte Carlo scenarizată, la anticiparea absorbţiei fondurilor europene?

Ec. Drd. Ligian TUDOROIU

Universitatea din Craiova

Rezumat

Abordările vitorului și anticipările cantitative impun metode sau

soluții cu grad diferit de adecvare și eroare ale prospectivei unor fenomene tot

mai variat investigate. Un fenomen de complexitatea absorbției fi nanciare a

fondurilor europene în România poate induce ideea valorifi cării unor modelări

clasice econometrice sau de econometrie fi nanciară, dar și prezența unor

simulări scenarizate axate pe metoda Monte Carlo. Acest articol reprezintă un

răspuns la întrebarea desprinsă din contextul economic actual referitoare la

alegerea modelării econometrice fi nanciare sau a simulării scenarizate prin

Metoda Monte Carlo pentru anticiparea absorbției fondurilor europene în

România, în cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual al Uniunii Europene

(2014-2020). După o introducere conceptuală utilă, secțiunea majoră a

articolului este dedicată argumentelor statistice care pot înclină balanța în

competiția prospectivă dintre modelare și simulare scenarizată, concluziile

subliniind o mai buna adecvare a simulării scenarizate prin metoda Monte

Carlo la complexitatea fenomenului absorbției fi nanciare, precum și noile

riscuri apărute în accesarea fondurilor EU, în actualul exercițiu bugetar

multianual.

Cuvinte cheie: modelare econometrică, simulare, scenarizare, metoda Monte Carlo, fonduri ale Uniunii Europene, absorbție. Coduri JEL: B23, C53, C58, O22.

1.Introducere

Fenomenul economic al absorbției fi nanciare este unul de natură

complexă, atât ca urmare a tipologiei extinse a fondurilor și programelor de

fi nanțare ale Uniunii Europene, toate afl ate într-o continuă adaptare la realitatea

economică și la respectarea principiilor construcției europene ca atare, cât și

ca o consecință a pluriconceptualizării absorbției prin formele sale de o largă

diversitate, de la absorbția efectivă, la cea curentă, de la absorbția parțială la

cea generală, de la absorbția în derulare, la cea încheiată după anul n+2 etc.

Pentru a exemplifi ca dubla tendință de menținere a structurii fondurilor dar și

de adecvara prin multiplicare a programelor de fi nanțare constanța fondurilor


și dinamismul programelor se pot expune de o manieră sintetică, valorifi când extensia grafi că din fi gurile 1, și 2, conform cu construcția celui de-al doilea exercițiu bugetar multianual 2014-2020, în cadrul căruia s-au alocat la nivelul Uniunii Europene în ansamblu mai mult de 454 miliarde de euro. În cadrul alocării totale, fondurile structurale și de investiții, cunoscute abreviativ ca fondurile de tip ESI, au constituit și constituie soluțiile majore ale politicii comunitare privind realizarea creșterii și coeziunii economice, dezvoltății durabile investiționale, evoluției ascendente agricole, dar și în domeniul pescuitului, menținându-le tuturor importanța, dar multiplicând resursele programelor de fi nanțare (acronimele lor sunt prezente în fi gura nr.1, respectiv FEDR FSE și FC, FEADR, FEPAM):

Stabilitatea relativă a fondurilor ESI conform principiilor și politicilor

UE, în cel de-al doilea exercițiu bugetar multinual (2014-2020)

Figura nr. 1

Sursa: Preluată de autor din raportul Fondurile ESI pe scurt, disponibil online la: https://www.fonduri-structurale.ro/fondurile-esi-pe-scurt, accesat în 10 ianuarie 2019

În același timp, o necesară adecvare la realitatea economică afl ată fi resc în permanentă schimbare a alocărilor fi nanciare ale Uniunii Europene, de la un exercițiu bugetar la altul, a impus o multiplicare a acestora simutan cu generarea unui dinamism specifi c al programelor de fi nanțare care sunt alimentate din aceste fonduri la nivelul României (detaliată în fi gura 2). Acest demers a făcut practic imposibilă comparabilitatea statistică integrală în cadrul celor două exerciții bugetare multianuale de fonduri europene din 2007-2013 (19058 mil. €) și 2014-2020 (22586 mil. €) și mai mult ca sigur și în viitor:


Comparabilitatea statistică parțială a programelor operașionale

pentru economia României, în perioada cele două exerciții bugetare

multianuale, respectiv 2007-2013 și 2014-2020

Figura nr. 2

Programe operaționale (PO) în 2007-2013 Programe operaționale (PO) în 2014-2020

Denumire detaliatăAbreviere și valoare

(mil. €)Denumire detaliată

Abreviere și valoare (mil. €)

Dezvoltare Regională POR=3966 Dezvoltare Regională POR=6760

Mediu POSM=4413Infrastructură Mare POIM=9218

Transport POST=4288

Competitivitate POSCCE=2537 Competitivitate POC=1330

Resurse Umane POSDRU=3476 Capital Uman POCU=4372

Dezvoltarea Capacităţii

Administrative PODCA=208 Capacitate Administrativă POCA=553

Asistenţă Tehnică POAT=170 Asistenţă Tehnică POAT=253

Iniţiativa pentru IMM-uri POIMM=100

TOTAL 19058 TOTAL I 22586

Ajutorare persoane

defavorizate 441

TOTAL II 23027

1.Programe operaționale comparabile

între 2007-2013 și 2014-2020, conform

abrevierilor specifi ce:

POR = POR; POAT = POAT; POSCCE= POC;

POSDRU = POCU; PODCA = POCA.

2. Programe operaționale relativ comparabile sau asimilabile prin agregare între 2007-2013 și 2014-2020: POSM +

POST = POIM

3. Programe operaționale introduse în cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual (2014-2020), conform noilor abrevieri : POIMM; POAD.

Surse: Realizat de autor conform informațiilor disponibile online la: http://www.fonduri-ue.ro/21-transparenta/stadiul - absorbtiei/26-stadiul-absorbtiei și http://www.consiliulfi scal.ro/RaportanualCF2015.pdf și http://www.consiliulfi scal.ro/RaportanualCF2017.pdf accesate în 20 septembrie 2018.

Prin intermediul unui număr ceva mai extins de programe, inclusiv cele operaționale expuse anterior în fi gura nr.2), țării noastre i s-au rezervat 30,84 de miliarde €, în cadrul perioadei 2014-2020. Cu o contribuție națională


de 5,63 de miliarde €, România ar deține practic un buget teoretic alocat de 36,47 de miliarde € pentru investiții în diverse domenii economice și sociale, vizând noi locuri de muncă, promovarea cercetării și inovației, infrastructura și protejarea mediului, convergența economică și incluziunea socială. Complexitatea proceselor absorbției fi nanciare a fondurilor europene de către economia României face tot mai difi cilă orice încercare de anticipare a nivelului ratei absorbției și implicit a fondurilor absorbite. Dacă în primul exercițiu bugetar multianual (2007-2013) rata generală de absorbție a României a constituit ultimul nivel din UE, cu o valoare de numai 90,4 %, comparativ cu media EU-28 de 94,1%, pentru cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual predicțiile sunt foarte difi cil de realizat, iar evoluțiile oscilante ca și riscurile specifi ce afl ate în creștere ca număr, probabilitate de apariție, impact sau importanță. Într-o viziune anuală agregativă, situația de ansamblu a fondurilor europene totale alocate și accesate de România conform datelor disponibile pe site-ul https://cohesiondata. ec.europa.eu/overview este descrisă sintetic în fi gura nr. 3:

Indicatori majori ai absorbției fi nanciare a fondurilor UE de către

România, în harta dinamică a accesării fondurilor UE-28, la fi nele

anului 2018.

Figura nr. 3

Sursa: Grafi c dinamic generat și segmentat, iar ulterior preluat de autor de pe site-ul UE dedicat fondurilor alocate și accesate, disponibil on line la: https://cohesiondata.ec.europa.eu/overview


Întrebarea esențială a acestui articol este legată de anticiparea realistă a fi nalizării absorbției fondurilor europene în perioada 2014-2020, pornind de la prognoza axată pe modelarea econometrică de tip clasic versus simularea scenarizată axată pe metoda Monte Carlo. Concret ea sună astfel: Este mai adecvată metoda Monte Carlo scenarizată, la anticiparea absorbției fondurilor europene? Argumentele statistice necesare unui răspuns sunt prezentate în secțiunea centrală a lucrării.

2. Argumente statistice în prospectiva absorbției fi nanciare sau

în analiza adecvării practice a modelării econometrice sau simulării

scenarizate

Alegerea de tip alternativ constituie o soluție veche, de vârstă milenară în cunoașterea, analiza și chiar anticiparea unor fenomene complexe, uneori îmbrăcând forme dintre cele mai bizare (Livio, 2017, p. 36). O astfel de exemplifi care este chiar tabelul contrariilor descris de Aristotel în lucrarea intitulată Metafi zica (Barnes, 1984), în care contrariile majore descrise în fi gura nr. 4 au rămas semnifi cative în orice argumentație logică aristotelică pro sau contra:

Criterii defi nite prin alternative aristotelice de analiză logică

Figura nr. 4

�� !"

��

��

��

��

��

��

Sursa: Realizat de autor pe baza textului lui Aristotel din Metafi zica, în Barnes, 1984.

O analiză comparativă a celor două soluții ale investigării soluțiilor privind anticiparea absorbției fondurilor europene în România, în cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual al Uniunii Europene (2014-2020) poate genera o competiție argumentată și în fi nal ierarhizată logic între metoda


modelării econometrice fi nanciare și metoda simulării scenarizate prin

metoda Monte Carlo, la care s-au mai făcut referiri în ultimii ani în literatura

de referință dedicate temei (Săvoiu, Tudoroiu, Burtescu, 2017; Săvoiu,

et al. 2017; Tudoroiu, Săvoiu, 2018). Confruntarea argumentată statistic

axată pe argumente pertinente structurate principial poate înclina balanța în

competiția prospectivă dintre modelare și simulare scenarizată și conduce la

fi nal la o opțiune mai clară între foresight scenarizat și prognoză modelatoare

transformând asocieri sau corelații iluzorii în paradoxuri (Săvoiu, Dinu, 2015),

eliberând și oferind în fi nal un traseu optimizat simulării.

Pentru modelarea econometrică de tip clasic se poate valorifi ca baza

de date a UE, detaliată ca rate de absorbție generală, la nivel UE-28, România

și pe programe operaționale comparabile pentru perioada 2009-2016 (tabelul

nr.1):

Rate de absorbție generală la nivel UE-28 și România, precum și

detaliate pe programe operaționale cu fi nanțare europeană benfi ciind de

comparatibilitate statistică asigurată

Tabel nr. 1

Anul UE -28 Romania POSDRU POSCCEPOST

&POSMPOAT POR POCA

2009 12.7 10.5 0.05 3.43 0.45 0.23 0.59 0.022010 22.2 13.2 0.57 4.17 1.03 3.81 5.27 1.432011 33.6 16.9 6.34 6.77 5.80 9.83 17.61 13.572012 46.6 22.9 11.81 14.45 11.6 18.23 25.6 25.482013 62.1 38.3 28.75 36.4 29.4 20.71 44.87 50.592014 76.9 57.1 46.53 56.94 49.8 55.3 57.14 72.022015 88.9 70.9 49.26 58.16 58.8 72.84 63.91 81.22016 94.1 90.4 87.49 95 88.6 95 93.5 95

Sursa: Tabel realizat și resintetizat de autor, prin recalcularea agregatului POST+POSM

din informațiile ce sunt disponibile online la: http://www.fonduri-ue.ro/ și http://www.

consiliulfi scal.ro/RaportanualCF2017.pdf și la: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

O primă matrice de corelație ce rezultă de aici ascunde modelări

potențiale uni și multifactoriale de tip clasic (Săvoiu, 2011; Săvoiu, 2013),

care pot fi specifi cate și parametrizate (tabelul nr. 2)


Matrice de corelatie

Tabel nr. 2SER01 SER02 SER03 SER04 SER05 SER06 SER07 SER08

UE -28 Romania POSDRU POSCCEPOST și

POSMPOAT POR POCA

SER01 1.000000 0.960289 0.930961 0.940787 0.947435 0.940396 0.973791 0.991063

SER02 0.960289 1.000000 0.986091 0.989099 0.996976 0.990412 0.983831 0.980096

SER03 0.930961 0.986091 1.000000 0.997417 0.995691 0.972880 0.985866 0.959385

SER04 0.940787 0.989099 0.997417 1.000000 0.996699 0.971483 0.986015 0.970368

SER05 0.947435 0.996976 0.995691 0.996699 1.000000 0.985612 0.986181 0.973295

SER06 0.940396 0.990412 0.972880 0.971483 0.985612 1.000000 0.963498 0.957774

SER07 0.973791 0.983831 0.985866 0.986015 0.986181 0.963498 1.000000 0.984103

SER08 0.991063 0.980096 0.959385 0.970368 0.973295 0.957774 0.984103 1.000000

Sursa: Datele din tabelul nr. 1 au fost prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe EViews.

Analiza prin intermediul unei corelograme cu regresie trasată implicit

a primei corelații dintre media de absorbție a ratei UE-28 (RmAi EU-28)

și aceea a României (RAi RO) confi gurează grafi c două modele teoretice unifactoriale de regresie liniară de tip clasic conform relațiilor (1) și (2):

RAi RO = α +β RmAi EU-28 + εi (1)

RmAi EU-28 = δ + ζ RAi RO + εi (2)

Corelograma cu regresie implicită a celor două rata de absorbție a

fondurilor europene (SER01 reprezintă media ratei absorbției UE-28 si

SER02 rata absorbției RO)

Figura nr. 5

Sursa: realizat de autor după datele din tabel nr. 1 cu ajutorul pachetului de programe EViews.


Modelele rezultate sunt expuse în tabelul nr. 3 și relevă o autocorelare

a rezidurilor sau erori corelate din valoarea testului Durbin Watson, ușor

de anticipat pornind de la determinarea mediei UE-28 care include fi resc și

România, modelul nefi ind unul pragmatic sau utilizabil de la un exercițiu bugetar la altul, în ciuda validării aparente inițiale cu ajutorul lui R-squared sau prin F-statistic

Modele econometrice clasice axate pe corelația dintre media de

absorbție a ratei UE-28 (RmAi EU-28) și aceea a României (RAi RO)

Tabel nr. 3��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�

�� !��"�#�$��%&�'�� "(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

2 ��4*�� '� �� + �� -� � ��#G�6��Sursa: Datele din tabelul nr. 1 au fost prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe

EViews.

Matricea de corelație din tabelul nr. 2 oferă și posibilitatea construirii

de modele econometrice clasice ale ratei de absorbție generale a României

în funcție de ratele de absorbție ale programelor operaționale, atât modele unifactoriale cât și multifactoriale, așa cum arată grafi cul din fi gura nr. 6, în care apar corelate, după primul exercițiu bugetar încheiat, ratele de absorbție ale României (RO) și ale programelor operaționale POST plus POSM comparabil statistic în cel de-al doilea exercițiu bugetar cu POIM și rata de

absorbție a POAT.


Corelograma ratelelor de absorbție ale României (RO) și ale programelor operaționale POST + POSM (POIM) și POAT

Figura nr. 6

Sursa: realizat de autor după datele din tabel nr. 1 cu ajutorul pachetului de programe EViews.

Deși modelele econometrice clasice sunt validate integral în primul exercițiu bugetar (tabel nr. 4), în cel de-al doilea exercițiu multianual, aceastea își pierd în realitate din intensitate și prezintă fenomene de autocorelare a rezidurilor sau erori corelate conform valorilor testului Durbin Watson, prezentate în anexa 1 a acestui articol.

Modele econometrice clasice axate pe corelația dintre rata de absorbție a României (RAi RO) și cele ale ale programelor operaționale POST +

POSM (POIM) și POATTabel nr. 4

��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

��:�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� � ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

2 ��4*�� '� �� + �� -� � ��#G�6�

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"��"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� !"#$%&'� ��

�� (!%$&%("� �� )!#*% "%� �� :�� (!&"#(%#� �� )!()%(&#� �� )!% %)#)� �� )!"&#)#'� �� *+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'�� -�.&,!�!��%*�$/�"��*'��

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� ( !*))# � ��

�� "!("$%)"� ��

�� "!) '#'(� ��

��:�� (!('($("� ��

�� )!"%$&' � ��

�� )! &"&*&� ��

�� )! &'#$'� ��

��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� � � ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

Sursa: Datele din tabelul nr. 1 au fost prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe

EViews


Valorifi carea integrală a ratelor de absorbție a programelor

operaționale în modele econometrice clasice rămâne doar o soluție teoretică,

deoarece modelele astfel obținute nu sunt validate în cadrul celor două exerciții

bugetare, deținând parametri diferiți ca valoare (efectivă) și neputând trece

testul t – statistic, conform pragului de probabilitate maxim admis (α = 0.05)

din tabelul nr. 5

Modele econometrice clasice axate pe corelația dintre rata de absorbție a României (RAi RO) și toate celelalte rate de absorbție ale programelor

operaționale (confruntate pentru 8 ani și 10 ani)

Tabel nr. 55�!�.� �%�%#�/#�%� �>��0��*7��9��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"��"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� !"#$%&'� ��

�� (!%$&%("� �� )!#*% "%� �� :�� (!&"#(%#� �� )!()%(&#� �� )!% %)#)� �� )!"&#)#'� �� *+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'�� -�.&,!�!��%*�$/�"��*'��

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� ( !*))# � ��

�� "!("$%)"� ��

�� "!) '#'(� ��

��:�� (!('($("� ��

�� )!"%$&' � ��

�� )! &"&*&� ��

�� )! &'#$'� ��

��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� � � ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

2 ��4*�� '� �� + �� -� � ��#G�6�Sursa: Datele din tabelul nr. 1 au fost prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe EViews

Modelele clasice anterioare se pot multiplica, dar toate provin dintr-o

serie redusă de înregistrări ofi ciale, sunt axate pe o corelație anticipată

incipientă și difi cil de cuantifi cat în plin proces de absorbție, între cele două

exerciții bugetare, parțial și aparent validate de testele Fisher, Student sau

Durbin Watson, dar nu satisfac cerințele specifi ce ale unui model complex

structural cu valorifi care predictivă pragmatică. Analizate prin prisma celor

trei criterii ale logicii aristotelice modelele clasice econometrice ale absorbției

fi nanciare prezintă limitări majore practice în interiorul unui exercițiu bugetar,

dar mai ales de la un exercițiu la altul și dețin un caracter postfactum pronunțat

și puțin anticipativ, coexistă în forme uni și multidimensionale dar discontinuu

la nivel de exerciții bugetare multianuale și rămân dominant liniare.

Superioritatea principială și adecvarea mult mai pragmatică a

simulării scenarizate prin metoda Monte Carlo este demonstrabil la nivelul

tuturor celor trei principii de logică analitică aristotelică. Limitările aplicative

ale simulării ratei absorbției fondurilor europene prin metoda Monte – Carlo

sunt legate doar de calitatea experților în Managementul Proiectelor (PM)

care oferă probabilitățile de success (Săvoiu, 2006) și implicit scenarizarea


prealabilă minimală (scenariul optimist, constant și pesimist). Fie că se apelează la brainstorming sau la metoda Delphi se pot elimina probleme de tipul corecțiilor postfactum, se pot lua în calcul riscuri noi apărute sau anticipate ca potențiale cu impact major. Criteriul multidimensionalității domină scenarille și simularea scenarizată, luând în calcul un număr de factori maximizat cu probabilități aferente impactului și importanței acestora, iar criterial descriptive se validează prin extrageri succesive ce merg de la calibrări de 100 -500 de (ex)trageri la 1000, la 5000, la 10000 și chiar peste la 30000. Expunerea succintă a unei simulări realizate pentru 30000 de (ex)trageri (tabel nr. 6) justifi că și validează afi rmațiile anterioare. Pentru a putea fi încadrat într-un spațiu mai redus se prezintă numai scenariul pesimist al ratei absorbției fondurilor europene de către România în exercițiul bugetar 2014-2020. Distribuția (ex)tragerilor descrisă frecvențial (stânga) și grafi c (dreapta) descriu principialitatea limitărilor mult mai reduse (prin extinderea simulării la eșantioane de mari dimensiuni - 30000) multidimensionalității analizei scenarizate și axate pe probabilități la nivel de programe operaționale dar nu numai, simplitatea distribuțională validată (superioară celei descriptive).

Fondurile absorbite în scenariul pesimist al absorbției fondurilor europene (2014-2020)

Tabelul nr. 6# �!/#�#�567*8267679�

6��!,$��%*�$%�"��&!�;�

6$�./��<��

��=�� =�� =�� =� � �� =�� =�� =�� = �� =�� =�� ('+%'� %$##��=� � ��=��

��=�� ,�� #))))�

2 ��4/�� + �� -�� #��$��)��#��6�$��)�Sursa: Prelucrări ale autorului cu ajutorul pachetelor de programe Microsoft Excel (stânga) și

Eviews (dreapta)


Captare de ecran ale uneia dintre aplicațiile de simulare scenarizată Monte Carlo cu Microsoft Excel (Data Analysis/Random Number

Generation)Figura nr. 7

2 ��4*�� + �� -� � �� #��

Sursa : Date prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe Microsoft Excel

Concluzia simulării formulate conform unui scenariu pesimist anticipează mai adecvat o valoare a absorbției de 19,49 miliarde € și delimitează un interval al absorbției de tipul [19,35 - 20,16] accesibil cu o probabilitate de aproape 0,51 (51%).

Concluzii Sunt prezente pe parcursul articolului câteva concluzii parțiale ca răspunsuri succinte la demersul argumentat cu rol selectiv metodologic între modelare econometrică clasică sau fi nanciară și simularea scenarizată valorifi când metoda Monte Carlo. Simularea axată pe metoda Monte Carlo și pe scenarizare deține posibilitatea de a corecta evoluția pornind de la variabilitatea opiniilor expertilor integrabile în posibilitățile de realizare a absorbtiei fi nanciare... Modelarea econometrică atat clasică cât și fi nanciară integrează mai putin prompt realitatea economică a absorbției fondurilor europene, fi ind expresia corelării erorilor efective de date și nu a așteptărilor sau opiniilor experților și satisface limitat, postfactum și mai puțin anticipativ, liniar și mai puțin complex, dovedindu-se mai puțin fi abilă în logica aristotelică enunțată în argumentație. Două riscuri majore în planul absorbției fi nanciare a fondurilor europene nu pot fi evitate însă cu niciuna din metodele de anticipare prezentate in articol:


1. schimbări legislative care sancționează lipsa unei legislații care să confi rme statul se drept cu impact in diminuarea fondurilor alocate și a ratei

de absorbție fi nanciară

2. fenomene complexe care conduc la schimbatea fl uxurilor de intrare

(Brexit, etc.)

Primul risc poate conduce oricând la limitarea drastică și totală a

fondurilor europene alocate absorbției într-un exercițiu bugetar multianual

(cu o probabilitate destul de mare în cazul economiei României, Bulgariei,

Poloniei, Ungariei etc). Cel de-al doilea poate apare doar in evaluarea inițială

sau la început de an a fondurilor totale alocate...

Bibliografi e

1. Livio, M., 2017. Este Dumnezeu matematician? București: Editura Humanitas.

2. Aristotel, Metaphysics, In Barnes, J., 1984. The complete works of Aristotle,

Princeton: Princeton University Press.

3. Săvoiu, G., Burtescu, E., Dinu, V., and Tudoroiu, L. 2017. A Monte Carlo method simulation of the European Funds that can be accesed by România in 2014 – 2020. E+M. Ekonomie a Management = Economics and Management, vol. 20(3)

pp. 19-35. Available on line at: https://dx.doi.org/10.15240/tul/001/2017-3-

002DOI:10.15240/ tul001/2017-3002, [Accesed 12 January 2019]

4. Tudoroiu, L., Săvoiu, G., 2018. Prognosis, prediction, estimation, planning or prospective of the absorption of European funds by Romania in the second budget exercise as EU member state, In Progrese în teoria deciziilor în condiții de risc și

incertitudine, Iași: Editura Perfomantica, vol. XXIX, pp. 195-204.

5. Săvoiu, G., Tudoroiu, L., Burtescu, E., 2017. Using the Monte Carlo Method to

estimate the European funds absorbed by the Romanian economy from the EU in

2007-2013, Romanian Statistical Review Supplement, vol. 3, pp. 110-119. [online]

< http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/03/A05_

rrss_ 03 2017_EN1.pdf > [Accesed 2 December 2018]

6. Săvoiu, G., Dinu, V. 2015. Economic paradoxism and Meson Economics.

Amfi teatru Economic, vol. 17 (39), pp. 776 -798.

7. Săvoiu, G., 2011. Econometrie, Bucureşti: Editura Universitară

8. Săvoiu, G. 2013. Modelarea Economico – fi nanciară. Gândirea econometrică

aplicată în domeniul fi nanciar, Editura Universitară, Bucureşti.

9. Săvoiu, G., 2006. Proiecte cu fi nanțare externă, Pitești: Editura Independența

Economică


Anexa 1Modele econometrice clasice acoperind 10 ani (2009-2018)

Dependent Variable: SER RO Method: Least SquaresSample: 2009 2018 Included observations: 10

Variable Coeffi cient Std. Error t-Statistic Prob. C 5.103740 2.337969 2.182981 0.0606

SER POST+POSM 0.909096 0.053211 17.08459 0.0000R-squared 0.973323 Mean dependent var 34.52300Adjusted R-squared 0.969988 S.D. dependent var 28.86706S.E. of regression 5.000895 Akaike info criterion 6.233967Sum squared resid 200.0716 Schwarz criterion 6.294484Log likelihood -29.16984 F-statistic 291.8832Durbin-Watson stat 1.185129 Prob(F-statistic) 0.000000



SER POAT 0.789623 0.053182 14.84748 0.0000R-squared 0.964981 Mean dependent var 34.52300Adjusted R-squared 0.960604 S.D. dependent var 28.86706S.E. of regression 5.729681 Akaike info criterion 6.506053Sum squared resid 262.6339 Schwarz criterion 6.566570Log likelihood -30.53027 F-statistic 220.4477Durbin-Watson stat 1.457871 Prob(F-statistic) 0.000000

Sursa: Datele din tabelul nr. 1 au fost prelucrate de autor cu ajutorul pachetului de programe

EViews.


MODELLING VERSUS SIMPLE SCENARISED SIMULATION: IS THE

MONTE CARLO SCENARISED METHOD MORE APPROPRIATE TO DEAL WITH ANTICIPATING THE ABSORPTION OF

EUROPEAN FUNDS?

Ec. Ligian Tudoroiu, PhD candidate,

University of Craiova

Abstract

Approaching future developments and quantitative expectations or forecasts impose methods or solutions having a diff erent degree of adequacy

and error in prospectively assessing various phenomena that are investigated

in increasingly varied manners. A phenomenon exhibiting the complexity of

the fi nancial absorption of European funds in Romania can induce the idea of capitalizing on classical econometric modelling or on methods pertaining to fi nancial econometrics, as well as the presence of scenarized simulations scenarios based on the Monte Carlo method. The present article represents an answer to the question, which belongs to the current economic context, that concerns the choice of fi nancial econometric modelling or scenarized simulation by means of the Monte Carlo method in order to anticipate the absorption of European funds in Romania in the second multiannual budget term of the European Union (2014-2020). After a useful conceptual introduction, the major section of the paper is devoted to the statistical arguments that can tip the scales in the prospective competition between modeling and scenario simulation, and the conclusions point to a better fi t of scenarized Monte Carlo simulation to the complexity of the fi nancial absorption phenomenon, as well as the new risks that have occurred in accessing EU funds in the current multiannual budget exercise. Key words: econometric modeling, simulation, scenarizing, Monte Carlo method, EU funds, absorption. JEL Codes: B23, C53, C58, O22.

1. Introduction

Financial absorption is an economic phenomenon having a complex nature, as a result of both the broad typology of EU funding and the funding programs, all of which are continually adapting to the economic reality and to observing the principles of European construction as such, no less


than as a consequence of the plural conceptualization of the absorption by its forms of wide diversity, from actual absorption to the current one, from partial absorption to general absorption, from in-progress absorption to that completed after year n+2, etc. To illustrate the double tendency to maintain the fund structure, and also to suit the funding programs, by multiplication, the constancy of the funds and the dynamism of programs can be presented in a synthetic manner, capitalizing on the graphical extension in Figures 1 and 2, according to the construction of the second multi-annual budget term (2014-2020), during which more than 454 billion euros were allocated to the European Union as a whole. As part of the overall allocation, structural and investment funds, abbreviated as the ESI-type funds, have been, and still are, the major solutions to the Community’s policy of achieving economic growth and cohesion, sustainable investment development, upward agricultural development, and also in terms of fi sheries, while maintaining the importance of all of the above, while multiplying the resources of the fi nancing programs (their acronyms are shown in Figure 1, viz. ERDF ERF and FC, EAFRD, FEPAM):

The relative stability of ESI funds according to EU principles and

policies, in the second multiannual budget term (2014-2020) Figure no. 1

Source: Taken by the author from the ESI Funds in brief, available online at: https://www.

fonduri-structurale.ro/fondurile-esi-pe-scurt, accessed on January 10, 2019


At the same time, a necessary adaptation to the economic reality, naturally undergoing a constant change in terms of fi nancial allocations from the European Union, from one budgetary term to the next, urged multiplying them, while at the same time generating a specifi c dynamism of the funding programs that are fed from these funds in Romania (detailed in Figure 2). This approach has made it virtually impossible to have full statistical comparability in the two multi-annual budget terms for European funds – 2007-2013 (€19,058 million) and 2014-2020 (€22,586 million) and most certainly in the future:

Partial statistical comparability of the operational programs for

the Romanian economy, during the two multiannual budget terms,

respectively 2007-2013 and 2014-2020

Figure no. 2�

>��3��#>3�)��$%%9��$%&:�� >��3��#>3�)��$%&'��$%$%�

2��

�� #;��)�2��

��

�� #;��)�

�� 3>�?:�7==� �� 3>�?=�9=%�

�� 3>/�?'�'&:�@��0�� 3>0�?7�$&<�

!�� 3>/!?'�$<<�

�� 3>/ �?$�.:9� �� 3> ?&�::%�

A �� 3>/2�"?:�'9=� A �� 3> "?'�:9$�

2��

�� 3>2 �?$%<� �� 3> �?..:�

!�� 3>�!?&9%� !�� 3>�!?$.:�

� � /��0�� 3>0��?&%%�

!>!�@�� &7�%.<� ��!>!�@�0�� $$�.<=�

��

��

��''&�

� � ��!>!�@�00� $:�%$9�

+�� .-�!�*,% -%!�$� ��, -! �!�.' *%$5%%�

0116301+7��01+230101"�� !��$ '-%��)��

�**!%&��$� �'�

�

3>��?�3>�B�3>�!�?�3>�!B�3>/ �?�3> B�

3>/2�"�?�3> "B�3>2 ��?�3> ��

0��%,�$�&%,( � .-�!�*,% -%!�$� ��, -! �!�.'" !

�''�.�,�*,% *( ��!%��$� � *%$5%%� 0116301+7 ��

01+230101�3>/��-�3>/!�?�3>0��

7��-%!�$� ��,-! �!�.'��$! ��%��$#%'%� ��.�,$�3

��, *��%$ $%!. /01+2301014" �� !�� $ $#%�%5

�**!%&��$� �'�

3>0��B�3>�2��

Sources: Drawn by the author according to online information available at: http://www.fonduri-ue.ro/21-transparenta/stadiul - absorbtiei/26-stadiul-absorbtiei și http://www.consiliulfi scal.ro/RaportanualCF2015.pdf and http://www.consiliulfi scal.ro/RaportanualCF2017.pdf accessed on September 20, 2018.

By means of a somewhat more extensive set of programmes, including the operational ones outlined previously in Figure 2), €30.84 billion was reserved for our country in the 2014-2020 period. With a national contribution of €5.63 billion, Romania would virtually have a €36.47 billion theoretical budget allocated for investment in various economic and social areas, aiming at new jobs, promoting research and innovation, infrastructure and protection the environment, economic convergence and social inclusion. The complexity


of the processes of fi nancial absorption of European funds by the Romanian economy makes it increasingly diffi cult to attempt to anticipate the level of the

absorption rate, and implicitly the absorbed funds. If in the fi rst multiannual budget term (2007-2013) the general absorption rate of Romania represented the last level in the EU with only 90.4% (compared to the EU-28 average of 94.1%), the predictions for the second multiannual budget term are very diffi cult to achieve, and the oscillating developments, as well as the specifi c risks, are rising in number, probability of occurrence, impact or importance. In an aggregated annual view, the overall situation of the European funds allocated and accessed by Romania, according to the data available on the website https: //cohesiondata.ec.europa.eu/overview is synthetically described in Figure no. 3:

Major indicators of the fi nancial absorption of EU funds by Romania, in

the dynamic map of accessing EU-28 funds as of the end of 2018.

Figure no. 3

�/� ��4� 2�� +�� "�

Source: Dynamically generated and segmented chart, subsequently taken over by the author from the EU website devoted to funds allocated and accessed, available online at https://cohesiondata.ec.europa.eu/overview

The key question of this article is connected to the realistic anticipation of fi nalizing the absorption of European funds over the 2014-2020 period, based on the forecast centered on classical econometric modelling, versus


the scenario simulation based on the Monte Carlo method. Specifi cally, the question boils down to this: Is the scenarized Monte Carlo method more appropriate, when anticipating the absorption of European funds? The statistical arguments required for an answer are presented in the central section of the paper.

2. Statistical arguments in the prospect of fi nancial absorption or

in analyzing the practical suitability of econometric modeling, or scenario

simulation

The alternative choice is an ancient, millennia-old solution to knowing, analyzing and even anticipating complex phenomena, which can sometimes take on some of the most bizarre forms (Livio, 2017, p. 36). An illustration to that eff ect is the very table of contradictions described by Aristotle in his

work entitled Metaphysics (Barnes, 1984), in which the major contradictions,

described in Figure no. 4, have remained signifi cant in any Aristotelian for or against logical set of arguments:

Criteria defi ned by Aristotelian alternatives of logical analysis

Figure no. 4

��!��"��#��$��%��&'()��

��

��

��

��

��

��

Source: Made by the author based on Aristotle’s text in Metaphysics, cited in Barnes, 1984.

A comparative analysis of the two solutions to investigating possibilities of anticipating the absorption of European funds in Romania in the European Union’s second multiannual budgetary term (2014-2020) can generate a well-founded and, eventually, a logically hierarchical competition between the econometric fi nancial modeling method, and the method of scenarized simulation by means of the Monte Carlo method, to which reference


has been made in recent years in the literature dedicated to the theme (Săvoiu, Tudoroiu, Burtescu, 2017; Săvoiu, et al. 2017; Tudoroiu, Săvoiu, 2018). The statistically argued confrontation centred on pertinent arguments structured in terms of principle can tilt the balance in the prospective competition between modeling and scenario simulation, and ultimately leads to a clearer option between scenarized foresight and modeling prognosis, transforming illusory associations or correlations into paradoxes (Săvoiu, Dinu, 2015), freeing up simulation, and fi nally providing it an optimized route. For the classical econometric modeling, one can capitalize on the EU database, detailed in point of general absorption rates at EU-28 level, Romania and on comparable operational programs for the period 2009-2016 (see Table no.1):

Overall absorption rates at EU-28 and Romania level, and also

detailed by operational programs with European funding, with assured

statistical comparability

Table no. 1Year EU -28 Romania POSDRU POSCCE POST și POSM POAT POR POCA

2009 12.7 10.5 0.05 3.43 0.45 0.23 0.59 0.022010 22.2 13.2 0.57 4.17 1.03 3.81 5.27 1.432011 33.6 16.9 6.34 6.77 5.80 9.83 17.61 13.572012 46.6 22.9 11.81 14.45 11.6 18.23 25.6 25.482013 62.1 38.3 28.75 36.4 29.4 20.71 44.87 50.592014 76.9 57.1 46.53 56.94 49.8 55.3 57.14 72.022015 88.9 70.9 49.26 58.16 58.8 72.84 63.91 81.22016 94.1 90.4 87.49 95 88.6 95 93.5 95

Source: Table created and resummarized by the author by recalculating the POST+POSM aggregate from the information available online at: http://www.fonduri-ue.ro, and http://www.consiliulfi scal.ro/RaportanualCF 2017.pdf și la: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

A fi rst correlation matrix that is resulting conceals potential uni- and multifactorial classical types of modeling (Săvoiu, 2011; Săvoiu, 2013), that can be specifi ed and parameterized (Table 2):


Correlation matrices

Table no. 2SER01 SER02 SER03 SER04 SER05 SER06 SER07 SER08

EU -28 Romania POSDRU POSCCEPOST

&POSMPOAT POR POCA

SER01 1.000000 0.960289 0.930961 0.940787 0.947435 0.940396 0.973791 0.991063SER02 0.960289 1.000000 0.986091 0.989099 0.996976 0.990412 0.983831 0.980096SER03 0.930961 0.986091 1.000000 0.997417 0.995691 0.972880 0.985866 0.959385SER04 0.940787 0.989099 0.997417 1.000000 0.996699 0.971483 0.986015 0.970368SER05 0.947435 0.996976 0.995691 0.996699 1.000000 0.985612 0.986181 0.973295SER06 0.940396 0.990412 0.972880 0.971483 0.985612 1.000000 0.963498 0.957774SER07 0.973791 0.983831 0.985866 0.986015 0.986181 0.963498 1.000000 0.984103SER08 0.991063 0.980096 0.959385 0.970368 0.973295 0.957774 0.984103 1.000000

Source: Data in Table no. 1 were processed by the author with the EViews software package.

The analysis conducted by means of a correlogram with traced implict regression, the fi rst correlation correlation between EU-28 absorption rate (RmAi EU-28) and Romania’s rate (RAi RO) graphically fi gures two unifactorial theoretical models of linear regression of the classical type, in keeping with relations (1) and (2): RAi RO = α +β RmAi EU-28 + εi (1)

RmAi EU-28 = δ + ζ RAi RO + εi (2)

Correlogram with implicit regression of the two absorption rates of

European funds (SER01 represents the average of EU-28 absorption

rate and SER02 absorption rate RO)

Figure no. 5

Source: Made by the author in keeping with the data in Table no. 1 with the EViews software

package.


The resulting models are shown in Table no. 3 and reveal a self-correlation of te residus, or errors correlated with the Durbin Watson test value, readily predictable from the EU-28 average determination, which naturally includes Romania, the model not being pragmatic or usable from one budget exercise to the next, in spite of the apparent initial validation using Rsquared or F-statistic.

Classical econometric models centred on the correlation between the

EU-28 absorption average (RmAi EU-28) and Romania’s average (RAi RO)

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'�� "(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

/� ��4�2��!��&�� H��+��Source: Data in Table no. 1 were processed by the author with the EViews software package.

The correlation matrix in Table no. 2 also off ers the possibility to

construct classical econometric models of the general absorption rate of

Romania in keeping with the absorption rates of the operational programmes,

both uni- and multi-factorial models, as shown in the graph in Figure no. 6,

in which the absorption rates of Romania (RO) and of the POST plus POSM

operational programmes are correlated statistically, after the fi rst completed budget exercise, statistically comparable with POIM and POAT absorption rate after the second budget exercise.


Correlogram of Romania’s absorption rate (RO) and the rate of POST +

POSM (POIM) and OPAT programmes

Figure no. 6

Source: Made by the author according to the data in Table no. 1 with the EViews software

package.

Although the classical econometric models are fully validated in the fi rst budget term (Table 4), in the second multiannual trem they actually lose out of intensity and exhibit residue autocorrelation phenomena or errors correlated according to the Durbin Watson test values, set out in Annex 1 to this article.

Classical econometric models centred on the correlation between

Romania’s absorption rate (RAi RO) and the rates of POST + POSM

(POIM) and POAT operational programmes

Table no. 4

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

��:�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� � ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%��

�� *+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� �� ,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

/� ��4�2��!��&�� H��+��

�

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"��"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� !"#$%&'� ��

�� (!%$&%("� �� )!#*% "%� �� :�� (!&"#(%#� �� )!()%(&#� �� )!% %)#)� �� )!"&#)#'� �� *+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'�� -�.&,!�!��%*�$/�"��*'��

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� ( !*))# � ��

�� "!("$%)"� ��

�� "!) '#'(� ��

��:�� (!('($("� ��

�� )!"%$&' � ��

�� )! &"&*&� ��

�� )! &'#$'� ��

��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� � � ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

Source: Data in Table no. 1 were processed by the author with the EViews software package


The full utilization of the absorption rates of the operational programs in classical econometric models remains only a theoretical solution, because the models thus obtained are not validated in the two budget terms, having diff erent parameters in terms of (eff ective) value and being unable to pass

the t – statistical test, according to of the maximum admissible probability

threshold (α = 0.05) in Table no. 5.

Classical econometric models centred on the correlation between

Romania’s absorption rate (RAi RO) and all other absorption rates of

operational programs (confronted for 8 years and 10 years)

Table no. 5

�

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'��-�.&,!�!��%*�$/�"��*'� �

#�$��%&�� 00�.��"��"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� !"#$%&'� ��

�� (!%$&%("� �� )!#*% "%� �� :�� (!&"#(%#� �� )!()%(&#� �� )!% %)#)� �� )!"&#)#'� �� *+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� ��!� ��!��"�/�$� ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�� !��"�#�$��%&�'��"(�!'�)��*"��+,�$�*�� &�'�� -�.&,!�!��%*�$/�"��*'��

#�$��%&�� 00�.��"� �"!��$$�$� "��"�"�*"�.� �$�%�� ( !*))# � ��

�� "!("$%)"� ��

�� "!) '#'(� ��

��:�� (!('($("� ��

�� )!"%$&' � ��

�� )! &"&*&� ��

�� )! &'#$'� ��

��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� ��!1,*"�!��*+,�$�!� �� !� ��!��"�/�$� � � ��0�$�2$�**�� 3��3��0��.$�"�$�� ,��*+,�$�!�$�*�!� �� .(4�$5�.$�"�$�� )�2�&�3�&�(��!� �� 6�*"�"�*"�.� ��,$%��7�"*��*"�"� �� $�%86�*"�"�*"�.9� ��

�

/� ��4�2��!��&�� H��+��Source: Data in Table no. 1 were processed by the author with the EViews software package

The previous classical models may multiply, but they all come from a

small series of offi cial records, are centred on an early anticipated correlation and diffi cult to quantify in the full absorption process between the two budget exercises, partially and apparently validated by Fisher’s test, the Student test or Durbin Watson test, though failing to meet the specifi c requirements of a complex structural model with pragmatic predictive capitalization. Analyzed from the perspective of the three criteria of Aristotelian logic, the classical econometric models of fi nancial absorption exhibit major practical limitations within a budget term, but especially from one budget exercise to the next, and have a pronounced and little anticipative postfactum character; they coexist in uni- and multidimensional forms, yet in a discontinued manner at the level of multiannual budgetary exercises, and they remain dominantly linear. The principle-based superiority and more pragmatic suitability of scenarized simulation using the Monte Carlo method is demonstrable for all three principles of Aristotelian analytical logic. The applicative limitations of the simulation of EU funds absorption rate through the Monte Carlo method are only related to the quality of Project Management (PM) experts, which


off ers the probabilities of success (Săvoiu, 2006) and implicitly the minimal

prior scenarization (the optimistic, constant and pessimistic scenarios).

Whether one makes recourse to brainstorming or the Delphi method,

postfactum correction issues can be eliminated, and new emerging risks, or

risks anticipated as having potentially major impacts can be considered. The

multidimensionality criterion dominates scenarios and scenarized simulation,

taking into account a maximized number of factors with probabilities related

to their impact and importance, and the descriptive criterion is validated by

successive extractions ranging from 100-500 calibrations of draws to 1,000,

to 5,000, 10,000, and even over 30,000 draws.

The brief presentation of a simulation done for 30,000 draws (see

Table 6) justifi es and validates the previous statements. In order to be placed

in a smaller space, only the pessimistic scenario of the rate of absorption of

European funds by Romania in the budget year 2014-2020 is presented. The

distribution of the draws described in terms of frequency (left) and graphically

(right) describes the principle-based nature of much lower limitations

(by expanding the simulation to large samples – 30,000) compared to the

multidimensionality of the scenarized analysis and centred on probabilities at

the level of operational programmes, yet not only that, validated distribution

(superior to the descriptive one).

Funds absorbed in the pessimistic scenario of absorption of European

funds (2014-2020)

Table no. 6

�

�%*�$ "��0�6,�!*�;�%�&&�� 6$�+,��.<�

��=��

��=��

��=��

� =� � ��

� =��

� =��

� =��

� = ��

��=��

��=��

('+%'� %$##�

��=� � ��

��=��

��

��=��

�� #))))��

/� ��4�� 1��#��)��#��)Source: Author’s data processing by means of Microsoft Excel (left) and Eviews (right)


Screenshot of a Monte Carlo scenarized simulation application with

Microsoft Excel (Data Analysis/Random Number Generation)

Figure no. 7�

�/� ��4�2�� +��

Source: Data processed by the author with the Microsoft Excel program packages

The conclusion of the simulation, formulated according to a pessimistic scenario, more appropriately anticipates an absorption value of €19.49 billion, and delimits an absorption range of the type [19.35 - 20.16], which is accessible with a probability of nearly 0.51 (51%).

Conclusions

Several partial conclusions are presented in the article as succinct answers to the argumentation, having a selective methodological role, between classical or fi nancial econometric modeling and scenarized simulation using the Monte Carlo method. Simulation based on the Monte Carlo method and scenarized simulation have the ability to correct that evolution, starting from the variability of the experts’ views, which can be integrated into the possibilities of achieving fi nancial absorption. Both classical and fi nancial econometric modelling less readily integrates the economic reality of the absorption of European funds, being the expression of the correlation of actual data errors rather than the expectations or opinions of experts, and satisfi es in a limited, post-factual and less anticipatory manner, linearly and in a less complex manner, thus proving less reliable in the Aristotelian logic stated in the argumentation. Nevertheless, there are two major risks related to the fi nancial absorption of European funds which cannot be avoided by means either of the methods of anticipation presented in the article:


1. legislative changes sanctioning the lack of legislation confi rming the rule of law, with an impact on the decrease in the allocated funds and the rate of fi nancial absorption 2. complex phenomena leading to change of input streams (Brexit, etc.) The fi rst risk can always lead to a drastic and total limitation of European absorption funds allocated in a multiannual budget exercise (with a fairly high probability for Romania, Bulgaria, Poland, Hungary, etc.). The second risk may only appear in the initial or early-stage evaluation of the total allocated funds annually.

Bibliography

1. Livio, M., 2017. Este Dumnezeu matematician? București: Editura Humanitas. 2. Aristotel, Metaphysics, In Barnes, J., 1984. The complete works of Aristotle,

Princeton: Princeton University Press. 3. Săvoiu, G., Burtescu, E., Dinu, V., and Tudoroiu, L. 2017. A Monte Carlo method

simulation of the European Funds that can be accesed by România in 2014 – 2020. E+M. Ekonomie a Management = Economics and Management, vol. 20(3) pp. 19-35. Available on line at: https://dx.doi.org/10.15240/tul/001/2017-3-002DOI:10.15240/ tul001/2017-3002, [Accesed 12 January 2019]

4. Tudoroiu, L., Săvoiu, G., 2018. Prognosis, prediction, estimation, planning or prospective of the absorption of European funds by Romania in the second budget exercise as EU member state, In Progrese în teoria deciziilor în condiții de risc și incertitudine, Iași: Editura Perfomantica, vol. XXIX, pp. 195-204.

5. Săvoiu, G., Tudoroiu, L., Burtescu, E., 2017. Using the Monte Carlo Method to estimate the European funds absorbed by the Romanian economy from the EU in 2007-2013, Romanian Statistical Review Supplement, vol. 3, pp. 110-119. [online] < http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/03/A05_rrss_ 03 2017_EN1.pdf > [Accesed 2 December 2018]

6. Săvoiu, G., Dinu, V. 2015. Economic paradoxism and Meson Economics. Amfi teatru Economic, vol. 17 (39), pp. 776 -798.

7. Săvoiu, G., 2011. Econometrie, Bucureşti: Editura Universitară 8. Săvoiu, G. 2013. Modelarea Economico – fi nanciară. Gândirea econometrică

aplicată în domeniul fi nanciar, Editura Universitară, Bucureşti. 9. Săvoiu, G., 2006. Proiecte cu fi nanțare externă, Pitești: Editura Independența

Economică


Appendix no. 1Classical econometric models, covering a period of 10 years (2009-2018)



SER POST+POSM 0.909096 0.053211 17.08459 0.0000R-squared 0.973323 Mean dependent var 34.52300Adjusted R-squared 0.969988 S.D. dependent var 28.86706S.E. of regression 5.000895 Akaike info criterion 6.233967Sum squared resid 200.0716 Schwarz criterion 6.294484Log likelihood -29.16984 F-statistic 291.8832Durbin-Watson stat 1.185129 Prob(F-statistic) 0.000000



SER POAT 0.789623 0.053182 14.84748 0.0000R-squared 0.964981 Mean dependent var 34.52300Adjusted R-squared 0.960604 S.D. dependent var 28.86706S.E. of regression 5.729681 Akaike info criterion 6.506053Sum squared resid 262.6339 Schwarz criterion 6.566570Log likelihood -30.53027 F-statistic 220.4477Durbin-Watson stat 1.457871 Prob(F-statistic) 0.000000

Source: Data in Table no. 1 were processed by the author with the EViews software package


Analiza statistică a evoluţiei cooperaţiei în unele domenii


Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Doina AVRAM ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Maria MIREA ([email protected])


Abstract În structura economiei românești, sistemul cooperatist a jucat și va juca în continuare un rol important. În mediul rural ca și cel orășenesc, resursele locale nu pot fi exploatate efi cient decât prin sistemul asociativ. Astfel, în domeniul consumului, au apărut cooperative care prin organizare și funcționare asigură aprovizionarea pentru consum a populației din medul rural. Desigur, în prezent, când se pune problema apropierii rapide a satului de oraș au apărut marile magazine care au avut consecința reducerii cooperației de consum. În acest context, a scăzut numărul de cooperative de consum, precum și al membrilor acestora. În paralel, continuă să existe și să se dezvolte sistemul cooperaței de credit care asigură fi nanțatea membriilor cooperatori, precum și a micilor afaceri. Activitatea sistemului cooperatist de consum și credit asigură și o serie de servicii pentru populație. În domeniul agricol, există preocuparea de a se dezvolta și consolida asocierile pentru prelucrarea terenurilor ceea ce poate asigura o sporire a producției agricole vegetale și animale. După 1990, s-au adoptat o serie de legi care fundamentează modul în care se poate dezvolta sistemul cooperației de consum, credit și din agricultură. Cuvinte cheie: cooperativă de consum, unități cooperatiste, membru, teren agricol, credit Clasifi carea JEL: P13, Q13

Introducere

În cadrul acestui articol, autorii au urmărit și au evidențiat modul

în care au apărut, s-au dezvoltat și consolidat cooperativele de consum, credit și din agricultură. Sunt expuse succesiv modul în care a evoluat sistemul cooperatist în aceste domenii, oferindu-se date care evidențiază


opiniile autorilor. Ca trăsătură principală, cooperația de consum, credit și din agricultură și-a redus importanța în condițiile pieței libere. Cu toate acestea, în domeniile menționate (consum, credit și agricultură) rămâne de actualitate existența și activitatea cooperativelor bazate pe asocierea membrilor interesați. În urma studiului întreprins s-a făcut o analiză atentă a structurii cooperației în profi l teritorial, punând în evidență modul în care a evoluat. Sunt prezentați indicatori fi nanciari ai cooperativelor care exprimă concludent modul în care au evoluat. De asemenea, se prezintă și structura pe regiuni de dezvoltare a numărului de cooperative de consum și credit. În articol sunt incluse tabele sintetice și reprezentări grafi ce.

Literature review

Anghelache (2018a) a realizat o analiză complexă a evoluției sistemului cooperatist în ultima sută de ani. Anghelache (2018b) a analizat rolul economic și social al cooperației în dezvoltarea țării. O temă similară este studiată de Borzaga, Depedri și Ermanno (2009). Birchall și Simmons (2004) au abordat aspecte referitoare la motivația membrilor cooperatori de a face parte din structura cooperativelor. Chloupková (2002) au tratat elemente ale mișcării europeane de cooperare. Galera și Borzaga (2009) au prezentat evoluția conceptuală și implementarea legală a întreprinderilor sociale. Hansen, Morrow și Batista (2002) a efectuat un studiu privind încrederea, performanța și satisfacția membrilor cooperatori. Lotti, Mensing și Valenti (2006) a analizat perspectivele de organizare sub formă de cooperative. McCain (2007) a studiat modul de derulare a activității în cooperative. Petrescu (2011) a analizat amploarea și rezultatele sistemulul cooperatist românesc.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii • Principalele aspecte privind evoluția cooperației de consum Cooperația de consum constituie o componentă a economiei naționale, recunoscută de Alianța Internațională a Cooperativelor, organizației la care este membră. Sistemul cooperației de consum este format din societăți cooperative de consum de gradul 1 și 2 și din asociații ale acestora la nivel județean și național. Cadrul de funcționare al sistemului cooperației de consum este asigurat prin Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, care la intrarea în vigoare a necesitat la un amplu proces administrativ de adaptare a structurilor existente la noile cerințe. În ce privește numărul de membri, acesta a scăzut de la 6.500.000 de membri în 1991 la 27.823 în 2009.


Evoluția numărului de membri ai cooperației de consumFigura 1�

�� ?�9�� "��#��(��

��

��

��

��

��

��

��

��

Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Conform datelor CENTROCOOP, prezentate pe site-ul organizației, în 2007 existau 38.177 de membri cooperatori activi. Numărul cooperativelor de consum în 2007, conform site-ului CENTROCOOP, era de 1.073. Aceste cooperative de consum își desfășoară activitatea preponderent în mediul rural. Dintre acestea, 1.009 sunt asociate în cele 41 uniuni județene, 3 societăți cooperative sunt asociate direct la uniunea națională, iar 61 de societăți cooperative de consum nu și-au manifestat intenția de afi liere la vreo structură asociativă. Centrocoop a constituit și societăți comerciale cu activitate economică, fi ind înfi ințate ca organizație non-profi t. În perioada etatizată asistăm la o creștere artifi cială a sectorului cooperației de consum care, în mediul rural, deținea monopol asupra comerțului și serviciilor. Vorbim despre o creștere artifi cială deoarece oamenii erau într-un fel obligați să devină membri pentru a putea benefi cia de produse alimentare și nu numai. Astfel, toți tinerii, la împlinirea vârstei de 18 ani, deveneau membri cooperatori. Dacă în mediul rural dețineau magazine și prestări servicii, în mediul urban aveau spații de depozitare și de prelucrare a produselor agricole achiziționate de la membri. Sistemul acesta de achiziție permite locuitorilor din mediul rural să își valorifi ce producția, produsele fi ind preluate direct din gospodărie. După 1989, sistemul cooperației de consum a cunoscut un declin accentuat. Acest declin a început cu obligativitatea distribuirii de produse de bază la costuri impuse de stat (perioada 1990-1992), a continuat apoi în


perioada infl ației în care guvernele nu au permis modifi carea prețurilor în

magazine și s-a produs decapitalizarea și cu impunerea TVA-ului care a distrus

sistemul de achiziție direct a produselor animale și vegetale de la membri.

Din datele INS rezultă, perioada 2000-2009, o ușoară creștere a numărului cooperativelor de consum în perioada 2000-2005 (de la 874 la 941), urmate de o diminuare treptată a numărului acestora la 894 de entități.

Evoluția numărului de cooperative de consum în perioada 2000-2009Figura 2


Datele cu privire la evoluția cooperației de consum în perioada 2000-2009 pun în evidență o creștere a majorității indicatorilor economici, cu efect direct asupra gradului de performanță al acestora. Exprimate în prețuri constante, valorile indicatorilor fi nanciari ai cooperativelor de consum au cunoscut creșteri cuprinse între 13,2% (venituri din vânzarea produselor) și 74,4% (alte venituri fi nanciare). În tabelul 1 se prezintă evoluția principalilor indicatori fi nanciari realizați în perioada 2000-2009 de cooperativele de consum din România.


Evoluția principalilor indicatori fi nanciari ai cooperativelor

de consum în perioada 2000-2009 (mii lei)

Tabelul 1

2000 2005 2007 2008 20092009/2000

Active imobilizate 131932112 119693356 148888709 154816033 151027781 14.5 Producția vândută 65901845 61713423 67853449 77357878 84833845 28.7 Cifra de afaceri netă 476637671 601282108 587063203 613533259 549661449 15.3 Venituri din vânzarea produselor 410735826 528990883 512309136 529426272 464799027 13.2Venituri din exploatare 488470936 650859636 650575176 660735165 589004195 20.6 Venituri din dobânzi 714765 601982 475582 853994 1246510 74.4 Alte venituri fi nanciare 154424 521068 682112 392986 470618 204.8 Total venituri 505303165 652443723 651810505 662484146 591473959 17.1 Cheltuieli privind materiile prime și materialele consumabile 1182142 1453865 1571628 1640584 1532755 29.7

Cheltuieli cu personalul 80460053 103795852 115478839 121629583 117428660 45.9 Cheltuieli privind mărfurile 327813944 429533891 412250397 424641766 373344200 13.9 Cheltuieli cu alte impozite, taxe, vărsăminte

8851789 5372897 5264701 5559099 5390236 -39.1

Cheltuieli privind prestațiile externe 21486748 27861749 33400828 30547488 25666728 19.5

Cheltuieli fi nanciare 3327882 2045057 2091273 2502261 2930374 -11.9 Cheltuieli totale 499302496 641401170 640663651 652237528 584871350 17.1 Profi t net 747069 849054 660196 930515 1378362 84.5 Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Același trend ascendent se regăsește și la nivelul performanțelor cooperativelor de consum. Astfel, profi tul net raportat la 1000 lei cifră de afaceri sau la 1000 lei cheltuieli totale înregistrează un trend crescător (cu 0,9%), datorat nu îmbunătățirii indicatorilor primari, ci, în principal, dinamicilor diferite de modifi care intervenite la nivelul profi tului net, cifrei de afaceri și cheltuielilor totale. La nivel teritorial, în anul 2009 comparativ cu anul 2000, este de observat o tendință oscilantă a numărului de cooperative de consum, cu o plajă de variație cuprinsă între -50% (Teleorman) și +17,6% (Alba). În cea mai mare parte a județelor întâlnim, însă, un recul în ce privește numărul de cooperative de consum active. În anul 2010, 17 județe regrupau 61,5% din numărul cooperativelor consum. Altfel spus, cele 17 județe aveau un număr de cooperative de consum cuprins între 25 și 47. Dacă ne uităm la distribuția pe regiuni de dezvoltare observăm că cele mai multe cooperative de consum se găsesc în regiunea Nord-Est – 158, urmată de Nord-Vest – 153, Centru – 148, Sud Muntenia – 112, Sud-Est – 112, Vest – 106, Sud-Vest – 77, București-Ilfov – 28. În ce privește distribuția cooperativelor de consum pe mediile de rezidență observăm că 74% dintre ele sunt în mediul rural, iar 26% în mediul urban (tabelul 2).


Evoluția numărului de cooperative de consum la nivel regional în perioada 2000-2009 (număr)

Tabelul 22000 2005 2007 2008 2009

Nord-Est 138 161 160 159 158Vest 96 107 108 109 106Sud-Est 120 118 115 114 112Centru 152 152 149 147 148Nord-Vest 121 156 158 159 153Sud-Vest 74 82 82 81 77Sud Muntenia 145 135 125 123 112București-Ilfov 28 30 30 30 28Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Distribuția numărului cooperativelor de consum la nivel regional în anul 2009

Figura 3


Evoluția numărului de cooperative pe cele două medii (rural și urban) relevă faptul că în mediul rural au existat, în întreaga perioadă, un număr triplu de cooperative (666 în anul 2000, 703 în anul 2005, 689 în anul 2007, 687 în anul 2008 și 665 în anul 2009). În mediul urban, numărul de cooperative a fost în jur de 230, cu mici oscilații în fi ecare an. Analiza anterioară poate fi completată și cu o serie de informații publicate de Institutul Național de Statistică referitoare la federațiile FEDERALCOOP ale cooperativelor de consum, care au înregistrat în decurs de 10 ani o diminuare a numărului de unități, respectiv de la 30 în 2000 la 28 în anul 2009. FEDERALCOOP-urile sunt cooperative de gradul 2 care sunt


axate pe reprezentarea intereselor economice ale cooperativelor membre. Indicatorii de performanță (productivitate, rentabilitate) s-au apreciat continuu în perioada 2000-2009 productivitatea muncii având creșteri foarte mari fi ind de 79,2% raportat la profi t și 64,8% raportat la cifra de afaceri.

Performanțe fi nanciare ale federațiilor FEDERALCOOP din România

în perioada 2000-2009

Tabelul 3

2000 2005 2007 2008 20092009/ 2000

Venituri din exploatare/total venituri (%) 90,1 99,1 99,3 99,1 98,4 8,3Venituri fi nanciare/total venituri (%) 0,1 0,3 0,1 0,2 0,2 0,1Cheltuieli cu materiile prime/total cheltuieli (%)

5,0 5,4 5,4 7,7 4,7 -0,3

Cheltuieli cu personalul/total cheltuieli (%) 17,7 24,5 22,6 30,0 25,1 7,4Cheltuieli cu mărfuri/total cheltuieli (%) 36,7 50,0 52,1 52,8 70,3 33,6Cheltuieli cu impozite, taxe/total cheltuieli (%) 1,6 0,0 1,3 1,5 1,7 0,1

Cheltuieli fi nanciare/total cheltuieli (%) 0,9 0,5 0,7 0,6 0,6 -0,3Profi t net/1000 lei CA 9,7 5,1 6,1 7,5 10,6 0,9Profi t net/1000 lei cheltuieli totale 7,9 4,3 5,3 6,8 9,3 1,4CA/salariat (lei/salariat) 30114,5 44076,6 59275,9 50587,6 49623,2 64,8Profi t net/salariat (lei/salariat) 292,6 226,5 358,9 380,1 524,6 79,2Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

CENTROCOOP la nivelul anului 2009 are reprezentare la nivelul fi ecărui județ și la nivel național. Se poate observa o creștere în perioada 2005-2009 la nivelul veniturilor, cheltuielilor, imobilizărilor corporale. Scădere se înregistrează la nivelul imobilizărilor necorporale și imobilizărilor fi nanciare (tabelul 4).

Evoluția principalilor indicatori fi nanciari ai CENTROCOOP în

perioada 2005-2009

Tabelul 4

Indicator/Anul 2005 2007 2008 20092009

/2005Număr total CENTROCOP 31 41 36 42Active imobilizate - Total 19795545 35516161 18918863 19403633 -1.98Venituri totale 6074587 23686059 14194547 14940080 145.94Cheltuieli totale 4233562 21914757 13878372 15232329 259.80Imobilizări necorporale 7724 472298 7605 3552 -54.01Imobilizări corporale 11328628 22808396 15858074 15862120 40.02Imobilizări fi nanciare 8459193 12235467 3053184 3537961 -58.18

Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.


Activitatea cooperației de consum a fost bună, mai ales în mediul rural, sistemul cooperației de consum înregistrând o reducere a numărului de localități în care se desfășoară activități, dar creștere a valorii indicatorilor fi nanciari. În totalul rețelei cooperației de consum, perioada 1991-2009 se caracterizează prin reducerea ponderii localităților din mediul rural în total rețea cu 5,1%, acestea fi ind de altfel „preluate” de mediul urban, care și-a majorat ponderea localităților în care se desfășoară activități de natură cooperatistă, vezi fi gura 4.

Evoluția structurii rețelei de cooperative de consum pe medii în total rețea, 1991-2009 (%)

Figura 4


Interesant este faptul că sistemul cooperației de consum asigura preluarea unor cantități importante de produse agroali men tare de gospodăriile sătești, realizând venituri de 1,4 mil. lei (2000). În tabelul 5 sunt prezentate elementele care formează cifra de afaceri a sistemului cooperatist de consum.


Cifra de afaceri la nivel de sistem cooperatist

de consum în anul 2016

Tabelul 5Nr. crt. Elemente componente în cifra de afaceri Pondere (%)

1. Vânzarea mărfurilor 78,082 Venituri din chirii 13,683. Vânzări produse fi nite și semifabricate 3,54. Servicii prestate și lucrări executate 3,765. Alte venituri 0,63

Total 100,00

Sursa: http://centrocoop.com/wp-content/uploads/2011/03/elem-cifra22.jpg

Sistematizare proprie.

Cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri o are vânzarea

mărfurilor, respectiv 78.08%. Datele sunt reprezentate grafi c în fi gura 5.

Structura cifrei de afaceri la nivel de sistem cooperatist

de consum, în anul 2016

Figura 5


Numărul unităților proprietatea cooperației de consum din sectorul

„Comerț, alimentație publică și achiziții”, în perioada 2009-2012

Tabelul 6Anul Număr2009 66212010 64952011 64042012 6199

Sursa: http://centrocoop.com



În cele ce urmează prezentăm numărul și structura unităților din proprietatea cooperației de consum aferente sectorului „Comerț, alimentație publică și achiziții”, pe categorii de unități, în anul 2012.

Numărul unităților proprietatea cooperației de consum

din sectorul „Comerț, alimentație publică și achiziții”,

pe tipuri de unități, în anul 2012

Tabelul 7

Nr. crt.Număr unități

CategorieValoare absolută Pondere (%)

1. 3469 55.96 Magazin sătesc2. 1140 18.39 Magazin parter bloc3. 602 9.71 Complex P+14. 399 6.44 Construcții private5. 205 3.31 Depozit6. 138 2.23 Complex P+27. 104 1.68 Chioșc8. 142 2.29 Alte tipuri9. 6199 100.00 Total

Sursa: http://centrocoop.comSistematizare proprie. Valori în italic: Calcule proprii.

Numărul cel mai mare de unități este înregistrat de categoria „magazin sătesc”, cu o pondere de 56%. Pe locul al doilea, la distanță mare, se situează tipul „magazin parter bloc” (18%). Aceste date, precum și ponderile celorlalte forme de unități sunt expuse în fi gura 6.

Structura unităților din proprietatea cooperației de consum – sectorul

„Comerț, alimentație publică și achiziții”, în anul 2012

Figura 6



Un alt aspect al analizei de referă la suprafața construită desfășurată exprimată în mp și suprafața teren (mp), datele fi ind prezentate în tabelul următor (8).

Criterii de analiză a suprafeței din sectorul „Comerț, alimentație

publică și achiziții”, în anul perioada 2009-2012

Tabelul 8

Anul Suprafața construită

desfășurată (mp)Suprafață teren (mp)

2009 1685029 39089192010 1649522 38462902011 1615153 37986322012 1566201 3720286

Sursa: http://centrocoop.comSistematizare proprie.

Analiza este aprofundată prin studierea indicatorilor care caracterizează activitatea cooperației de consum din sectorul „Producție – Prestări”, în perioada 2009-2012. În acest sens, se prezintă date cu privire la numărul unităților (tabel 9), precum și la suprafața construită desfășurată și suprafața teren (mp) din tabelul 10.

Numărul unităților proprietatea cooperației de consum

din sectorul „Producție – Prestări”, în perioada 2009-2012

Tabelul 9Anul Număr2009 3972010 3972011 3972012 382


Pentru o mai bună înțelegere, datele prezentate în cele două tabele menționate sunt reprezentate grafi c în fi gurile 7 și 8.


Evoluția numărului unităților proprietatea cooperației de consum din sectorul „Producție – Prestări”, în anul 2012

Figura 7


Criterii de analiză a suprafeței din sectorul „Producție – Prestări”, în anul perioada 2009-2012

Tabelul 10

Anul Suprafața construită

desfășurată (mp)Suprafață teren (mp)

2009 164019 4784732010 162329 4749982011 153264 4254862012 142491 395784

Sursa: http://centrocoop.com


Evoluția suprafeței unităților de „Producție –Prestări”,

în perioada 2009-2012

Figura 8



O analiză similară este realizată și unităților turistice, respectiv se abordează aspecte referitoare la numărul și structura unităților, dar și la analiza suprafeței unităților turistice.

Unitățile turistice în anul 2012

Tabelul 11

Nr. crt. Tipul unitățiiPondere

(%)1. Hotel 252 Motel 213. Cabană 164. Han 125. Popas 116 Pensiune 107. Camping 28. Bazar 29. Casă de vacanță 1

Total 100.00


În totalul unităților, pe tipuri de unități, ponderea cea mai mare este deținută de categoria „Hotel” (25%), urmată de categoriile „Motel” (21%) și „Cabană” (16%). Datele sunt prezentate în fi gura 9.

Structura unităților turistice în anul 2012

Figura 9


Jumătate din suprafețele unităților turistice sunt destinate activităților de cazare.


Criterii de analiză a suprafeței unităților turistice

Tabelul 12Tipuri de activități Natura juridică Modul de utilizare

Cazare 50% Concesiune 65%Administrare proprie

58%

Alimentație publică

42% Proprietate 34% Închiriat 30%

Alte activități 8% Alte situații 1% În conservare 12%Total 100% Total 100% Total 100%


Scăderea activității cooperației de consum a avut și are repercusiuni în ceea ce privește valorifi carea producției indigene, cooperativele de consum reprezentând, în multe cazuri, singurele puncte de desfacere ale producției agricole locale.

• Evoluția cooperației de credit și agricole în România în condițiile

pieței libere

În 1990, cooperația de consum și de credit era închegată din punct de vedere structural și organizatoric. Era însă necesar ca, în condițiile tranziției spre economia de piață, să se adopte o serie de noi măsuri organizatorice și de conținut, menite să contribuie la o adaptare cât mai rapidă la cerințele noilor structuri economice și sociale. Cooperația de consum și credit realizează activități privind: comerțul cu amănuntul; alimentația publică și turismul; comerțul cu ridicata; producția industrială și prestările de servicii; achiziția de produse agroalimentare de la populație și unități agricole; exportul și importul; proiectarea și executarea de investiții; acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori; pregătirea și perfecționarea cadrelor; reclamă, publicitate; activitatea cultural-educativă, spor tivă și recreativă. Prin Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cooperativele de credit sunt persoane juridice române, asociații autonome, care desfășoară activități specifi ce instituțiilor de credit. Casa centrală a cooperativelor de credit promovează interesele cooperativelor de credit și are următoarele atribuții: reprezentarea intereselor economice, fi nanciare, juridice, social-culturale ale cooperativelor de credit, în relația cu Banca Națională a României; urmărirea și asigurarea coeziunii și bunei funcționări a întregii rețele; supravegherea cooperativelor de credit afi liate; garantarea obli-gațiilor cooperativelor de credit; raportarea datelor și informațiilor solicitate de Banca Națională a României; asigurarea gestionării resurselor disponibile din rețea.


Prin Legea cooperației agricole, cooperativa agricolă reprezintă o asociație autonomă de persoane fi zice și/sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste. Cooperativa agricolă este o asociație autonomă cu un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercită o activitate economică, tehnică și socială pentru a furniza bunuri, servicii și locuri de muncă exclusiv sau preponderent membrilor săi. Cooperația agricolă cuprinde cooperative, entități juridice pe domenii și ramuri de activitate, cum sunt: cooperative agricole de servicii; cooperative agricole de achiziții și vânzări; cooperative agricole de procesare a produselor agricole; cooperative agricole manufacturiere și de mică industrie în agricultură; cooperative agricole de exploatare și gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole și a efectivelor de animale; cooperative agricole pentru fi nanțare. În perioada de după decembrie 1989, sistemul cooperatist a luat o nouă formă și s-a consolidat pe noi baze. Astfel, în perioada 2000-2008, înainte de declanșarea crizei economico-fi nanciare, a existat un avânt, după care s-a înregistrat un declin. În ceea ce privește evoluția cooperației de credit, deși și aceasta și-a diminuat activitatea, rămâne încă un pilon important în mediul rural. Referitor la legătura cu piața externă, comunitară sau extracomunitară, acestea nu au avut niciodată o activitate concretă, pentru a putea efectua analize. Cooperația din agricultură a fost abandonată în 1990, iar acum se încearcă revenirea la forme asemănătoare, specifi ce momentului actual. Elementul specifi c acestei etape îl constituie elementul important al unor cooperative agricole de tip nou.

Concluzii

Din studiul efectuat se desprinde concluzia că sistemul cooperatist va continua să reprezinte o formă de organizare social-economică și în perioada următoare. Astfel, cooperativele de consum și de credit, organizate conform legislației actuale, vor continua să joace un rol important în valorifi carea resurselor și a potențialului de forță de muncă local. În domeniul creditului cooperatist se va asigura fi nanțarea după normele băncilor populare a membrilor și a altor activități de interes local. În agricultură se impune reorganizarea pe un nivel superior a micilor proprietari prin asociere sau arendare, acestea fi ind singurele forme care pot asigura exploatarea efi cientă a terenurilor agricole.


Bibliografi e

1. Anghelache, C. (2018a). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România, Editura Economică, Bucureşti

2. Anghelache, C. (2018b). National cooperative system – component of economic and social development. Romanian Statistical Review, Supplement, 4, 18-31

3. Birchall, J., and Simmons, R. (2004). What Motivates Members to Participate in Co-operative and Mutual Businesses?. Annals of Public & Cooperative Economics,

75 (3), 465-495 4. Borzaga, C., Depedri, S. and Ermanno, T. (2009). The role of cooperative and

social enterprises: a multifaceted approach for an economic pluralism, Euricse

Working Papers, N. 000/09 5. Chloupková, J. (2002). European Cooperative Movement-Background and

common denominators. Unit of Economics Working Papers 2002/4 6. Galera, G. and Borzaga, C. (2009). Social Enterprise: An International Overview

of its Conceptual Evolution and Legal Implementation. Social Enterprise Journal, 5 (3), 210-228

7. Hansen, M.H., Morrow, J.L. and Batista, J.C. (2002). The Impact of Trust on Cooperative Membership Retention, Performance, and Satisfaction: An Exploratory Study. The International Food and Agribusiness Management Review,

5 (1), 41-59 8. Lotti, R., Mensing, P. and Valenti D. (2006). A co-operative solution. Resilience

report, în Strategy and Business Magazine, Booz, Allen Hamilton, www.strategy-business.com, Martie 2007

9. McCain, R. (2007). Cooperation and eff ort, resiprocity and mutual supervision in

worker cooperatives. In: Novkovic, S., Sena, V. (Eds.), Advances in the Economic

Analysis of Participatory and Labor-Managed Firms. Cooperative Firms in Global

Markets: Incidence, Viability and Economic Performance, 10, Elsevier Science,

185–204

10. Petrescu, C. (coordonator) (2011). Mișcarea cooperatistă în România 2011 –

dimensiuni, performanțe, tendințe, provocări, Raport preliminar, Institutul de

Cercetare a Calității Vieții *** http://centrocoop.com


STATISTICAL ANALYSIS OF THE COOPERATION EVOLUTION IN SOME

FIELDS

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD ([email protected])

„Artifex” University of Bucharest Doina AVRAM Ph.D Student ([email protected])


Maria MIREA PhD Student ([email protected])


Abstract In the structure of the Romanian economy, the cooperative system has played and will continue to play an important role. In rural as well as urban, local resources can only be exploited eff ectively through the

associative system. Thus, in the fi eld of consumption, cooperatives appeared which, through organization and functioning, ensure the supply of rural population for consumption. Of course, at the moment, when it comes to the rapid rapprochement of the village village, the big stores appeared, which had the consequence of reducing the consumer co-operation. In this context, the number of consumer cooperatives and their members decreased. In parallel, there continues to exist and develop the credit cooperative system that provides funding to cooperative members as well as small businesses. The activity of the cooperative consumer and credit system also provides a range of services for the population. In the agricultural fi eld, there is a concern to develop and strengthen associations for land processing which can ensure an increase in crop and animal production. After 1990, a series of laws were adopted that underpin the way in which the consumer, credit and agricultural co-operation system can be developed. Keywords: consumer cooperative, cooperative units, member, agricultural land, credit JEL Classifi cation: P13, Q13

Introduction

In this article, the authors followed and highlighted how consumer, credit and agricultural cooperatives emerged, developed and consolidated. The way in which the cooperative system evolved in these areas is presented successively, providing data that highlights the opinions of the authors.


As a major feature, consumer co-operation, credit and agriculture have diminished their importance in free market conditions. However, in these areas (consumption, credit and agriculture), the existence and activity of cooperatives based on the association of interested members remains current. Following the study, a careful analysis of the territorial cooperative structure was made, highlighting how it evolved. There are presented fi nancial indicators of cooperatives that express conclusively how they evolved. It also presents the structure by regions of development of the number of consumer and credit cooperatives. Synthetic tables and graphical representations are included in the article.

Literature review

Anghelache (2018a) has carried out a complex analysis of the evolution of the cooperative system over the last hundred years. Anghelache (2018b) analyzed the economic and social role of co-operation in the development of the country. A similar theme is studied by Borzaga, Depedri and Ermanno (2009). Birchall and Simmons (2004) addressed issues regarding co-operative members’ motivation to be part of the structure of cooperatives. Chloupková (2002) treated elements of the European cooperative movement. Galera and Borzaga (2009) presented the conceptual evolution and legal implementation of social enterprises. Hansen, Morrow, and Batista (2002) conducted a study on the trust, performance and satisfaction of co-operating members. Lotti, Mensing and Valenti (2006) analyzed the organizational perspectives in the form of cooperatives. McCain (2007) studied how to work in cooperatives. Petrescu (2011) analyzed the magnitude and results of the Romanian co-operative system.


• Main issues regarding the evolution of consumer co-operation

Consumer co-operation is a component of the national economy recognized by the International Alliance of Cooperatives, the organization it is a member of. The consumer co-operation system consists of fi rst and second cooperative consumer societies and their associations at county and national level. The framework of the functioning of the consumer co-operation system is ensured by Law no. 1/2005 on the organization and functioning of the co-operation, which upon its entry into force required a large administrative process to adapt the existing structures to the new requirements. As for the number of members, it has decreased from 6,500,000 members in 1991 to 27,823 in 2009.


Evolution of the number of members of the consumer co-operation

Figure 1�

�� ?�9�� "��#��(��

��

��

��

��

��

��

��

��

Source: Petrescu (coordinator), 2011.

According to CENTROCOOP data, presented on the organization’s website, there were 38,177 active co-operating members in 2007. The number of consumer cooperatives in 2007, according to CENTROCOOP, was 1,073. These consumer cooperatives are mainly active in rural areas. Of these, 1,009 are associated in the 41 county unions, 3 cooperative societies are directly associated with the national union, and 61 cooperative consumer societies have not shown their intention of affi liation to

any associative structure.

Centrocoop also constituted companies with economic activity,

being established as a non-profi t organization. During the staged period, we are witnessing an artifi cial growth of the consumer cooperative sector which, in rural areas, was a monopoly on trade and services. We are talking about artifi cial growth because people were somehow obliged to become members in order to benefi t from food and not only. Thus, all young people, at the age of 18, became cooperative members. If there were shops and services in rural areas, there were storage and processing areas for agricultural products purchased from members in the urban area. This acquisition system allows rural residents to capitalize on their production, the products being taken directly from the household. After 1989, the consumer co-operation system experienced a sharp decline. This decline began with the obligation to distribute basic commodities at state-imposed costs (1990-1992), then continued in the period of infl ation in which governments did not allow prices to change in stores and decapitalization and VAT has destroyed the system of direct purchase of animal and plant products from members.


According to the NIS data, the period 2000-2009 shows a slight increase in the number of consumer cooperatives in the period 2000-2005 (from 874 to 941), followed by a gradual decrease in the number of 894 entities.

Evolution of the number of consumer cooperatives in 2000-2009

Figure 2

Source: own representation.

The data on the evolution of the consumer co-operation in the period 2000-2009 show an increase of the majority of the economic indicators, having a direct eff ect on their performance. Expressed in constant prices, the values of

the fi nancial indicators of consumer cooperatives increased by 13.2% (income from the sale of products) and 74.4% (other fi nancial income). Table 1 presents the evolution of the main fi nancial indicators achieved during 2000-2009 by the Romanian consumer co-operatives.


Evolution of the main fi nancial indicators of cooperatives

consumption in the period 2000-2009 (thousand lei)

Table 1

2000 2005 2007 2008 20092009 /2000

Fixed assets 131932112 119693356 148888709 154816033 151027781 14.5 Production sold 65901845 61713423 67853449 77357878 84833845 28.7 Net turnover 476637671 601282108 587063203 613533259 549661449 15.3 Income from the sale of products 410735826 528990883 512309136 529426272 464799027 13.2

Operating income 488470936 650859636 650575176 660735165 589004195 20.6 Interest income 714765 601982 475582 853994 1246510 74.4 other incomes 154424 521068 682112 392986 470618 204.8 Total Income 505303165 652443723 651810505 662484146 591473959 17.1 Expenditure on raw materials and consumables 1182142 1453865 1571628 1640584 1532755 29.7

Staff costs 80460053 103795852 115478839 121629583 117428660 45.9 Expenditure on goods 327813944 429533891 412250397 424641766 373344200 13.9 Expenses with other taxes, fees, payments

8851789 5372897 5264701 5559099 5390236 -39.1

Expenditure on external benefi ts 21486748 27861749 33400828 30547488 25666728 19.5

Financial expenses 3327882 2045057 2091273 2502261 2930374 -11.9 Total expenses 499302496 641401170 640663651 652237528 584871350 17.1 Net income 747069 849054 660196 930515 1378362 84.5 Source: Petrescu (coordinator), 2011.

The same ascending trend is also found in the performance of consumer cooperatives. Thus, the net profi t attributable to 1000 lei turnover or to 1000 lei total expenditures registered a growing trend (by 0.9%), due not to the improvement of the primary indicators, but mainly to the diff erent

dynamics of the change in the net profi t, total turnover and expenditure. At territorial level, in 2009 compared to 2000, there is an oscillating trend of the number of consumer cooperatives, with a variation beach of -50% (Teleorman) and + 17.6% (Alba). In most of the counties, however, we encounter a rebound in the number of active consumer cooperatives. In 2010, 17 counties regrouped 61.5% of the consumption cooperatives. In other words, the 17 counties had a number of consumer cooperatives ranging from 25 to 47. If we look at distribution by development regions, we notice that most consumer cooperatives are located in the North East region - 158, followed by North- West - 153, South - West - 77, Bucharest - Ilfov - 28. As regards the distribution of consumer cooperatives on residential areas, we observe that 74% of them are in rural areas and 26% in urban areas (Table 2).


Evolution of the number of consumer co-operatives at regional level in

2000-2009 (number)

Table 22000 2005 2007 2008 2009

North-East 138 161 160 159 158West 96 107 108 109 106South-East 120 118 115 114 112Center 152 152 149 147 148North-West 121 156 158 159 153South-West 74 82 82 81 77South-Muntenia 145 135 125 123 112Bucharest-Ilfov 28 30 30 30 28

Source: Petrescu (coordinator), 2011.

Distribution of the number of consumer cooperatives

at regional level in 2009

Figure 3


The evolution of the number of cooperatives in the two rural and urban environments reveals that in the rural area there were, during the whole period, a triple number of cooperatives (666 in 2000, 703 in 2005, 689 in 2007, 687 in the year 2008 and 665 in 2009). In the urban area, the number of cooperatives was around 230, with small oscillations each year. The previous analysis can be supplemented with a series of information published by the National Institute of Statistics on FEDERALCOOP federations of consumer cooperatives, which registered a decrease in the number of units in 10 years, from 30 in 2000 to 28 in 2009. FEDERALCOOPs


are second-level cooperatives that are focused on representing the economic interests of member cooperatives. The performance indicators (productivity, profi tability) were continuously appreciated during the 2000-2009 period, with labor productivity having very high increases being 79.2% on the profi t and 64.8% on the turnover.

Table 3. Financial Performance of FEDERALCOOP Federations

from Romania in 2000-2009

2000 2005 2007 2008 20092009/

2000Operating Income/Total Income (%) 90,1 99,1 99,3 99,1 98,4 8,3Financial Income/Total Income (%) 0,1 0,3 0,1 0,2 0,2 0,1Expenditure on raw materials/total expenditure (%) 5,0 5,4 5,4 7,7 4,7 -0,3

Staff costs/total expenditure (%) 17,7 24,5 22,6 30,0 25,1 7,4Commodity Expenditure/Total Expenses (%)

36,7 50,0 52,1 52,8 70,3 33,6

Expenditure on taxes, charges/total expenditure (%)

1,6 0,0 1,3 1,5 1,7 0,1

Financial expenses/total expenditure (%) 0,9 0,5 0,7 0,6 0,6 -0,3Net profi t/CA $ 1,000 9,7 5,1 6,1 7,5 10,6 0,9Net profi t/1000 lei total expenses 7,9 4,3 5,3 6,8 9,3 1,4CA/employee (lei/employee) 30114,5 44076,6 59275,9 50587,6 49623,2 64,8Net profi t/employee (lei/employee) 292,6 226,5 358,9 380,1 524,6 79,2Source: Petrescu (coordinator), 2011.

CENTROCOOP at the level of 2009 has representation at the level of each county and at national level. An increase can be observed in the period 2005-2009 in the level of revenues, expenditures, tangible assets. Decreases are recorded for intangible assets and fi nancial assets (Table 4).

Evolution of the main fi nancial indicators of CENTROCOOP during the

period 2005-2009

Table 4Indicator/Anul 2005 2007 2008 2009 2009 /2005

Total CENTROCOP number 31 41 36 42Fixed assets - total 19795545 35516161 18918863 19403633 -1.98Total income 6074587 23686059 14194547 14940080 145.94Total expenses 4233562 21914757 13878372 15232329 259.80Intangible assets 7724 472298 7605 3552 -54.01Tangible assets 11328628 22808396 15858074 15862120 40.02Financial assets 8459193 12235467 3053184 3537961 -58.18Source: Petrescu (coordinator), 2011.

Consumer co-operation activity was good, especially in rural areas, with the consumer co-operation system reducing the number of localities in


which activities are being carried out, but increasing the value of fi nancial indicators. In the total network of consumer co-operation, the period 1991-2009 is characterized by the reduction of the share of rural localities in the total network by 5.1%, which are also „taken over” by the urban environment, which has increased the share of localities in which carry out cooperative activities, see Figure 4.

The evolution of the structure of the network of consumer cooperatives

on average in the total network, 1991-2009 (%)

Figure 4


Interestingly, the consumption co-operation system ensures the take-up of important quantities of agri-food products by the rural households, achieving revenues of 1.4 million lei (2000). Table 5 presents the elements that form the turnover of the cooperative consumer system.

Turnover at the level of the cooperative consumer system in 2016

Table 5No. Components in turnover Share (%)1. Sale of goods 78.082 Rental income 13.683. Sale of fi nished products and semi-fi nished products 3.54. Services rendered and executed works 3.765. Other incomes 0.63

Total 100.00Source: http://centrocoop.com/wp-content/uploads/2011/03/elem-cifra22.jpgOwn systemization.


The largest share of the turnover was the sale of goods, namely 78.08%. The data are graphically represented in Figure 5.

Structure of turnover at the level of the cooperative consumption

system in 2016

Figure 5


Number of units owned by the consumer co-operative from the „Trade,

public catering and procurement” sector in the period 2009-2012

Table 6Year Number2009 66212010 64952011 64042012 6199

Source: http://centrocoop.comOwn systemization.

In the following, we present the number and structure of units owned by the consumer cooperative of the „Commerce, catering and acquisitions” sector, by category of units, in 2012.


Number of units owned by the consumer cooperative

in the “Commerce, catering and procurement” sector,

by type of units in 2012

Table 7

No.Number of units

CategoryAbsolute value Share (%)

1. 3469 55.96 Magazin sătesc2. 1140 18.39 Magazin parter bloc3. 602 9.71 Complex P+14. 399 6.44 Construcții private5. 205 3.31 Depozit6. 138 2.23 Complex P+27. 104 1.68 Chioșc8. 142 2.29 Alte tipuri9. 6199 100.00 Total

Source: http://centrocoop.comOwn systemization. Values in italics: Own calculations.

The largest number of units is registered by the „village shop” category, with a weight of 56%. On the second place, at a great distance, there is the „block parter store” type (18%). These data, as well as the weights of the other unit forms are shown in Figure 6.

Structure of the units owned by the consumer co-operation - „Trade,

public catering and acquisitions” sector, in 2012

Figure 6


Another aspect of the surface area survey carried out expressed in mp and the area of land (mp), the data being presented in the following table (8).


Surface analysis criteria for „Commerce, public catering and

procurement” sector in the period 2009-2012

Table 8Year The built surface developed (sqm) Land area (sqm)2009 1685029 39089192010 1649522 38462902011 1615153 37986322012 1566201 3720286


The analysis is deepened by the study of indicators that characterize the activity of consumer co-operation in the „Production - Production” sector in the period 2009-2012. For this purpose, data on the number of units (Table 9), as well as the built area developed and the land area (mp) in Table 10 are presented.

Number of units owned by the consumer co-operative

from the „Production - Service” sector in 2009-2012

Table 9Year Number2009 3972010 3972011 3972012 382


For a better understanding, the data presented in these two tables are graphically represented in fi gures 7 and 8.

Evolution of the number of units owned by the consumer cooperative in

the „Production - Production” sector in 2012

Figure 7



Surface analysis criteria for „Production - Production” sector in the

period 2009-2012

Table 10Year The built surface

developed (sqm)Land area (sqm)

2009 164019 4784732010 162329 4749982011 153264 4254862012 142491 395784


Evolution of the area of production units -Presents,

during the period 2009-2012

Figura 8


A similar analysis is carried out also on the tourist units, respectively aspects regarding the number and structure of the units, as well as the analysis of the surface of the tourist units.


Tourist units in 2012

Table 11No. Unit type Share (%)1. Hotel 252 Motel 213. Chalet 164. Inn 125. halt 116 Guest house 107. Camping 28. Bazaar 29. Holiday House 1

Total 100.00


In the total units, by category of units, the highest share is held by the „Hotel” category (25%), followed by the Motels (21%) and „Chalet” (16%). Data are shown in Figure 9.

Structure of tourist units in 2012

Figure 9


Half of the areas of the tourist units are intended for accommodation.


Criteria for analyzing the surface of tourist units

Table 12Types of activities Legal nature Usage

Accommodation 50% Concession 65% Own administration 58%Public catering 42% Property 34% Rent 30%Other activities 8% Other situations 1% In conservation 12%Total 100% Total 100% Total 100%Source: http://centrocoop.comOwn systemization.

The decline in consumer co-operation has had and has repercussions for the capitalization of indigenous production, with consumer cooperatives being, in many cases, the only outlets of local agricultural production.

• Evolution of credit and agricultural co-operation in Romania

under free market conditions

In 1990, the consumer and credit cooperative was structurally and organizationally structured. However, under the conditions of the transition to the market economy, it was necessary to adopt a series of new organizational and content measures designed to contribute to an adaptation as quickly as possible to the requirements of the new economic and social structures. Consumption and credit co-operation carries out activities related to: retail trade; public catering and tourism; wholesale trade; industrial production and service provision; the purchase of agri-food products from the population and agricultural units; export and import; design and execution of investments; granting loans to cooperating members; preparing and perfecting cadres; advertising, advertising; cultural-educational, sporting and recreational activity. By Law no. 227/2007 for the approval of GEO no. 99/2006 on credit institutions and capital adequacy, credit co-operatives are Romanian legal entities, autonomous associations, which carry out activities specifi c to credit institutions. The central body of credit cooperatives promotes the interests of credit cooperatives and has the following attributions: representation of economic, fi nancial, legal, socio-cultural interests of credit co-operatives in the relationship with the National Bank of Romania; tracking and ensuring the cohesion and smooth operation of the whole network; oversight of affi liated

credit cooperatives; guaranteeing the credit co-operatives’ obligations;

reporting the data and information requested by the National Bank of Romania;

ensuring the management of available network resources.

Under the Agricultural Cooperative Act, the agricultural cooperative

is an autonomous association of natural and / or legal persons, as the case may

be, a private legal person constituted on the basis of the free consent expressed

by the parties, in order to promote the interests of cooperative members, in


accordance with the cooperative principles. The Agricultural Cooperative is an autonomous association with an unlimited number of members, with variable capital, exercising an economic, technical and social activity to provide goods, services and jobs solely or predominantly to its members. Agricultural cooperatives include cooperatives, legal entities by fi elds and branches of activity, such as: agricultural cooperatives; agricultural cooperatives for purchases and sales; agricultural cooperatives for processing agricultural products; agricultural cooperatives and small industry agriculture; agricultural cooperatives for the exploitation and management of agricultural, forestry, fi shery and livestock lands; agricultural cooperatives for funding. In the period after December 1989, the cooperative system took a new form and consolidated on new bases. Thus, during the period 2000-2008, before the start of the economic and fi nancial crisis, there was a momentum, after which there was a decline. As regards the evolution of credit co-operation, although it has also diminished its activity, it remains an important pillar in rural areas. Regarding the link to the external, community or extra-community market, they have never had a concrete activity to be able to carry out analyzes. Agricultural cooperatives were abandoned in 1990, and now they are trying to return to similar forms, specifi c to the present moment. The specifi c element of this stage is the important element of some new type of agricultural cooperatives.

Conclusion

From the study it is concluded that the cooperative system will continue to represent a form of socio-economic organization in the following period. Thus, consumer and credit cooperatives, organized under current legislation, will continue to play an important role in harnessing local resources and local labor potential. In the area of co-operative credit, funding will be provided according to the norms of popular members’ banks and other activities of local interest. In agriculture it is necessary to reorganize the small owners by association or lease, which are the only forms that can ensure the effi cient

exploitation of the agricultural lands.

References

1. Anghelache, C. (2018a). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România,

Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C. (2018b). National cooperative system – component of economic

and social development. Romanian Statistical Review, Supplement, 4, 18-31 3. Birchall, J., and Simmons, R. (2004). What Motivates Members to Participate in

Co-operative and Mutual Businesses?. Annals of Public & Cooperative Economics,


75 (3), 465-495 4. Borzaga, C., Depedri, S. and Ermanno, T. (2009). The role of cooperative and

social enterprises: a multifaceted approach for an economic pluralism, Euricse Working Papers, N. 000/09

5. Chloupková, J. (2002). European Cooperative Movement-Background and common denominators. Unit of Economics Working Papers 2002/4

6. Galera, G. and Borzaga, C. (2009). Social Enterprise: An International Overview of its Conceptual Evolution and Legal Implementation. Social Enterprise Journal, 5 (3), 210-228

7. Hansen, M.H., Morrow, J.L. and Batista, J.C. (2002). The Impact of Trust on Cooperative Membership Retention, Performance, and Satisfaction: An Exploratory Study. The International Food and Agribusiness Management Review, 5 (1), 41-59

8. Lotti, R., Mensing, P. and Valenti D. (2006). A co-operative solution. Resilience report, în Strategy and Business Magazine, Booz, Allen Hamilton, www.strategy-business.com, Martie 2007

9. McCain, R. (2007). Cooperation and eff ort, resiprocity and mutual supervision in

worker cooperatives. In: Novkovic, S., Sena, V. (Eds.), Advances in the Economic

Analysis of Participatory and Labor-Managed Firms. Cooperative Firms in Global

Markets: Incidence, Viability and Economic Performance, 10, Elsevier Science,

185–204

10. Petrescu, C. (coordonator) (2011). Mișcarea cooperatistă în România 2011 –

dimensiuni, performanțe, tendințe, provocări, Raport preliminar, Institutul de

Cercetare a Calității Vieții

*** http://centrocoop.com


O viziune structurală a absorbţiei fondurilor europene, corelând metoda de simulare Monte Carlo cu metoda Solver

Ec. drd. Ligian Tudoroiu,

Universitatea din CraiovaProf. univ. dr. habil. Gheorghe Săvoiu Universitatea din Pitești

Conf. univ. dr. Emil Burtescu Universitatea din Pitești

Rezumat Absorbția fi nanciare a fondurilor europene în România poate fi analizată cu ajutorul unei simulări scenarizate prin metoda Monte Carlo corelate cu metoda Solver. Articolul oferă o soluție original ca răspuns la

o interogație structural a abordării absorbției într-un context economic

concret al anticipării absorbției fondurilor europene în România, în cadrul

celui de-al doilea exercițiu bugetar multianual al Uniunii Europene (2014-

2020). Introducerea sintetizează noțiunile și metodele valorifi cate practic cu

ajutorul unor pachete de programe aplicate original, în timp ce secțiunea

principală a articolului subliniază creativitatea sau inovativitatea soluției

correlative și structurale oferite. Câteva remarci fi nale descriu avantajele

aplicării corelative a simulării scenarizate prin metoda Monte Carlo cu

metoda Solver de o manieră structurală, în anticiparea absorbției fondurilor

Uniunii Europene.

Cuvinte cheie: simulare, scenarizare, metoda Monte Carlo, metoda Solver, absorbție fi nanciară. Coduri JEL: C53, C58, E42, H43, H54, O22.

1. Introducere Așa cum a subliniat Rene Decartes în Discurs despre metodă, într-o manieră specifi că ce face trimitere la raționamentul matematic ”aproape

toate lucrurile ce intră în sfera cunoașterii umane se înlănțuie în același

fel”. O cerință imediată derivată de aici devine aceea de a valida și a păstra ordinea de deducere a unor informații din altele, ca suport al unei metode științifi ce. Imprevizibila efi cacitate a gândirii metodologice carteziene poate genera mult mai mult prin multimetodologie sau multilateralitatea metodelor folosite simultan (Livio, 2017), chiar și într-un proces complex de prospectivă a absorbției fi nanciare a fondurilor europene. Articolul prezintă o viziune


structurală originală a absorbției fondurilor europene de către România ân cel de-al doilea exercițiu bugetar al acesteia ca membră a Uniunii Europene (2014-2020), corelând simularea scenarizată optimist axată pe metoda Monte Carlo cu metoda Solver și valorifi când mai multe soluții conform pachetelor de programe Microsoft Excel (software-ul Data Analysis/Random Number Generation), apreciat pentru promptitudine și interfață în simulări și modelări cu caracter fi nanciar (Benninga, 2008), alături de pachetul de programe Eviews, utilizat pentru determinarea statisticilor descriptive, rezultatelor (ex)tragerilor și diagramelor distribuționale și structurale (Săvoiu, 2011; 2013), precum și împreună cu pachetul de programe Microsoft Excel – Solver aplicat inovativ (Burtescu, 2010).

2. De la simularea scenarizată optimist, axată pe metoda Monte Carlo,

la metoda Solver

În cadrul exercițiului bugetar multianual 2014-2020, prospectiva absorbției fi nanciare a fondurilor europene de către România constituie o provocare metodologică, informatică, de anticipare corectă și adecvată, dar și de promptitudine în identifi carea și evaluarea riscurilor diminuărilor ratelor de absorbție în contextual derulării proiectelor aprobate și fi nanțate. În situația multimetodologică, urmărind combinarea metodelor de scenarizare cu cele de simulare conturul scenariilor posibile a rezultat din opiniile experților în managementul de proiect (PM), corelând în fi nal post simulare de o manieră prospectivă axată pe o anticipare structurală detaliată la nivelul absorbțiilor per program. Scenariile valorifi cate au fost pesimiste, constante și optimiste iar acest articol se referă exclusiv la cele optimiste rezulate din combinarea opiniilor experților PM. Concret s-a renunțat practic la metoda clasică de brainstorming, care valorifi că experții în PM doar pentru a descoperi idei creative sau pentru a armoniza opiniile acestora și s-a valorifi cat tehnica Delphi sau Donald Phillips (Săvoiu et al, 2017; Tudoroiu, Săvoiu, 2018), din spectrul larg al tehnicilor specializate (Haefele, 1962). Pentru a putea anticipa efectiv rata fi nală și fondurile allocate absorbite din cele care ar putea fi accesate au fost calculate metodic cele două variabile esențiale ale simulării de calibrare sau inițiale ale absorbției fi nanciare a fondurilor alocate (Fai) și a ratelor de absorbție fi nale (Rafi), adaptate noilor condiții legate de alocări și rescenarizate după noile opinii exprimate prin aplicarea tehnicii Delphi (Botez et al, 1989; Nicolae, Constantin, Grădinaru, 1998), unui eșantion prelevat prin voluntariat de 29 de experți din 50 anunțați Datele fi nale rezultate din tehnica Delphi, aplicată experților au fost ulterior preluate în simularea prin metoda Monte Carlo, fi ind detaliate pentru scenariul optimist în tabelul nr. 1:


Variabilele de tip probabilist referitoare la fonduri alocate (Fai) și la rate

de absorbție fi nale (Rafi), conform opiniei exprimate de experți PM

Tabelul nr. 1Variabila (Fai) unde

i=3 (miliarde €)

Probabilități

rezultate

Variabila (Rafi) unde

i=5 (în coefi cienți)

Probabilități

rezultate21,50 0,20 0,87 0,1022,40 0,50 0,90 0,1023,00 0,30 0,92 0,20

- - 0,95 0,30- - 0,98 0,30

Sursa: Datele disponibile on line la http://www.fonduri-ue.ro/images/fi les/implementare-absorbtie/Anexa_1-Stadiul_ absorbtiei_2007_-_2013_martie_2017.pdf au fost reamintite experților PM, iar opiniile lor fi nale sunt centralizate și sintetizate de autori.

De îndată ce metoda Monte Carlo a fost gata scenarizată și calibrată aceasta a fost aplicată pe un volum de 10.000 de (ex)trageri, apoi pe un altul de 20.000 și pornind de la oscilațiile între valorile cu probabilitate maximă de 21,28 miliarde € și 21,95 miliarde €, s-a apelat în fi nal la 30.000 de (ex)trageri cu ajutorul pachetelor de programe Microsoft Excel, software-ul Data Analysis/Random Number Generation. În fi nal aplicarea metodei Monte Carlo și a scenarizării optimiste a condus la o valoare dominantă prospectivă de 21,28 miliarde € a fondurilor absorbite fi nal benifi ciind de probabilitatea maximă de apariție la nivelul valorilor punctuale sau a unui interval mai larg așteptat descries prin [21,16 - 22,54] miliarde €, cu o probabilitate de 0,54. Scenarizarea optimistă conduce la valori ale ratei de absorbție cuprinse în intervalul [93,7% – 99,8%], dominantă devenind o rată a absorbției fi nanciare a fondurilor europenede către România de 94,6% (ca probabilitate maximă de apariție ca valoare punctuală). Toate aceste aspecte sunt vizibile în grafi cul realizat la fi nal în fi gura nr. 1 cu software-ul Data Analysis/Random Number Generation rezultat dintr-o captare a ecranului în derularea pachetelui de programe Microsoft Excel:


Captare de ecran a simulării scenarizate optimist prin metoda Monte

Carlo, cu software-ul Data Analysis/Random Number Generation

Figura nr. 1

��D.�� - � �� $!� �

��

��

��

��

Sursa: Date prelucrate de autori cu ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel

Pentru analiza statistică descriptivă a rezultatelor simulării prin metoda Monte Carlo s-a apelat și la pachetul de programe EViews mai adecvat în acest caz realizării unor statistici descriptive privind rezultatelor simulării scenarizate optimist și ale normalității distribuției densităților de tip Kernel ale frecvențelor seriei de date statistice fi nale, așa cum se poate constata din fi gura nr. 2:

Distribuția seriei de date a fondurilor europene ce ar putea fi absorbite,

scenarizate optimist și simulate prin metoda Monte Carlo, în 2014-2020

Figura nr. 2

��

��

��

��

��

��

��

��D.�� - � �� $�� 2�

Sursa: Datele simulării Monte Carlo au fost prelucrate de autori cu ajutorul pachetelui de

programe Eviews


Claritatea, relevanța și acuratețea rezultatelor simulării prin metoda Monte – Carlo scenarizată optimist rămân natural infl uențate de compoziția

structurală pe programe operaționale și coboară la nivel de proiecte chiar, altfel

spus o complexitate mai mare a sistemului absorbției fi nanciare a fondurilor

europene allocate generează o eroare mai mare, având efecte similare cu

imprecizia probabilităților de absorbție deduse conform opiniilor experților…

Simularea fenomenului absorbției fi nanciare a fondurilor europene

de către România prin metoda Monte Carlo în situația scenarizării optimiste

generate de opiniile experților PM (Săvoiu, 2006), impune în fi nal și o corelare

cu metoda Solver, de o manieră creative sau inovativă, pornind fi e și numai de la

realitaea existenței diverselor riscuri de scădere a ratei sau corecției în raport cu

opiniile unor experți (exemplifi carea prin riscul Brexit-ului sau al evoluțiilor cu

mai multe viteze par destul de evidente în raport cu prospective de ansamblu).

Metoda Solver aplicată creativ sau inovativ este exemplifi cată într-

un model general, axat pe valori totale ale fondurilor europene absorbite și

limitările sau constrîngerile ratei acestei absorbții (ambele variabile fi ind

exprimate fi nanciar concret în mii euro și prin limite ale absorbției în promile

- 0/00 -) este expusă în două fi guri succesive (fi gura nr. 3 la nivel de program

operațional sau PO și fi gura nr. 4 la nivel agregativ sau totalizator ca fonduri

accesate și absorbite, conform celor două iterații fi rești:

A. Pentru oricare dintre programele operaționale (PO), structurat la

nivel de proiect:

Distribuție fi ctivă a proiectelor europene reunite într-un program

operațional (PO) ce sunt absorbite, scenarizate optimist și simulate prin

metoda Solver (prima iterație)

Figura nr. 3

Sursa: Datele valorifi cate prin metoda Solver sunt fi ctive și au fost prelucrate de autori cu

ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel – Solver modifi cat creative sau inovativ


B. La nivel agregativ, cuantifi când totalul fondurolor absorbite detaliat per PO, cu posibilitatea clară de a anticipa evoluții în cea

de-a doua iterație la nivel de program agregate din proiecte, riscuri

de insucces, absorbții eșuate, alți factori ce induc diminuări sau

creșteri ale ratei de absorbție etc.

Distribuția fi ctivă a agregatului denumit fonduri europene absorbite

prin reunirea programelor operaționale (PO -1 ... PO - 6) ce sunt

accesate și absorbite, scenarizate optimist și simulate prin metoda Solver

(a doua iterație)

Figura nr. 4

Sursa: Datele valorifi cate prin metoda Solver sunt fi ctive și au fost prelucrate de autori cu

ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel – Solver modifi cat creative sau inovativ

Aplicând concret la soluțiile simulării scenarizate optimist prin

metoda Monte – Carlo corelarea cu metoda Solver se obțin trei variante de

absorbție detaliate la nivel de:

i) șase programe operaționale (abreviate prin acronime consacrate) în

fi gura nr. 5


Distribuția fonduri europene absorbite prin reunirea a șase programe operaționale accesate și absorbite, scenarizate optimist și simulate prin

metoda Solver (după a doua iterație)Figura nr. 5

Sursa: Datele valorifi cate pentru șase PO simulate prin metoda Monte Carlo au fost prelucrate

de autori cu ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel – Solver modifi cat creative sau inovativ

ii) șapte programe operaționale (abreviate prin acronime consacrate) în fi gura nr. 6

Distribuția fonduri europene absorbite prin reunirea a șapte programe operaționale accesate și absorbite, scenarizate optimist și simulate prin


Sursa: Datele valorifi cate pentru șapte PO simulate prin metoda Monte Carlo au fost prelucrate

de autori cu ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel – Solver modifi cat creative sau inovativ

iii) opt programe operaționale (abreviate prin acronime consacrate)

în fi gura nr. 7


Distribuția fonduri europene absorbite prin reunirea a opt programe operaționale accesate și absorbite, scenarizate optimist și simulate prin


Sursa: Datele valorifi cate pentru opt PO simulate prin metoda Monte Carlo au fost prelucrate de autori cu ajutorul pachetelui de programe Microsoft Excel – Solver modifi cat creative sau inovativ

Concluzii Modalitatea de simulare scenarizată prin metoda Monte Carlo corelată

cu metoda Solver modifi cată creativ sau inovativ aduce cu sine unele aspecte

favorabile sau avantaje de aplicare mai ales promptitudinea încorporării în

foresight-ul absorbției fi nanciare a unor riscuri apărute și neanticipate integral

inițial, care transformă practic orice predicții în evaluări ale viitorului limitate sau

afectate de noi constrângeri. La acest aspect major se mai adaugă următoarele

avantaje ale corelării metodei simulării scenarizate de tip Monte Carlo cu metoda

Solver ca soluție retrospectivă sau de post calcul detaliat dar și de prospectivă

efi cientă : a) conduce la reevaluarea mult mai rapidă și scenarizată a a datelor și

riscurilor; b) coboară nivelul de anticiapre până la acela de proiect cu fi nanțare

europeană accesat și absorbit (parțial sau total în raport cu nivelul ratei lor de

absorbție efectiva) continuând această operație la nivelul de program operațional;

c) reierarhizează prompt riscuri, amenințări, limitări, restricții etc. ale fenomenului

de absorbție fi nanciară; d) asigură preluarea imediată a schimbării opiniilor

experților despre proiecte și programe operaționale; e) oferă soluții imediate

sau cel puțin prompte sau anticipări pertinente, în situația blocărilor de fonduri

la nivel detaliat de proiect, program operațional și, ulterior, agregativ sau total

privind absorbția fi nanciară a fondurilor europene; f) poate integra și elemente

structurale, dar și modele structurale liniare sau neliniare valorifi când metoda

Microsoft Excel - Solver, cu un grad de acoperire înalt; g) permite o mai largă

integrare a opiniilor și scenariilor la nivel agregaytiv și de program operațional;

h) agregatul absorbției totale, rata totală de absorbție se transformă prin corelarea

de metode într-un instrument de lucru retrospectiv și prospectiv național efi cient

și realist ca posibilități de anticipare benfi ciind de un impact decizional legat de

managementul proiectelor de succes cu adevărat semnifi cativ.


Exemplu de aplicare expus în articol conferă ca și aplicația corelativă a două metode simultan Monte Carlo – Solver orginalitate și creativitate, structural și scenarizat, pragmatic și maximizant în raport cu nivelul absorbției fondurilor europene de către România în cadrul perioadei 2014-2020, respectiv în cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual, agregativ și detaliat, dar și ulterior chiar și în condiții de dezvoltare în sau cu viteze diferite (Câmpeanu, 2017) și convergență stratifi cată în cadul UE.

Bibliografi e

1. Decartes, R., 1990. Discurs despre metodă, București: Editura Academiei. 2. Livio, M., 2017. Este Dumnezeu matematician? București: Editura Humanitas. 3. Burtescu, E., 2010. Sisteme informatice în afaceri. Craiova: Editura Sitech. 4. Benninga, S. 2008. Financial Modelling, 3d ed, Cambridge, Massachusetts: MIT Press. 5. Săvoiu, G. 2013. Modelarea Economico – fi nanciară. Gândirea econometrică

aplicată în domeniul fi nanciar, Editura Universitară, Bucureşti. 6. Tudoroiu, L., Săvoiu, G., 2018. Prognosis, prediction, estimation, planning or

prospective of the absorption of European funds by Romania in the second budget

exercise as EU member state, In Progrese în teoria deciziilor în condiții de risc și incertitudine, Iași: Editura Perfomantica, vol. XXIX, pp. 195-204.

7. Haefele, J.W. 1962. Creativity and Innovation, New York: Reinhold

Publishing Corporation, Collection universallibrary. Contributor Universal Digital Library, pp. 53-56, [on-line] Available at: https://archive.org/details/creativityandinn010038mbp/ page/n5 [Accessed 26 December 2018]

8. Botez, M. (coord.), Dimitriu, P., Diaconescu, G.L., Draghici, M., Ladea, I., Priboi, T., Siletchi, M. 1989. Curs de prognoză, Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale şi Politice (CIDSP), Bucureşti: Laboratorul de Cercetări Prospective al Universităţii

9. Nicolae, V., Constantin, L., D., Grădinaru, I. 1998. Previziune și orientare

economică, București: Editura Economică 10. Săvoiu, G., Burtescu, E., Dinu, V., and Tudoroiu, L. 2017. A Monte Carlo method

simulation of the European Funds that can be accesed by România in 2014 –

2020. E+M. Ekonomie a Management = Economics and Management, vol. 20(3) pp. 19-35. Available on line at: https://dx.doi.org/10.15240/tul/001/2017-3-002DOI:10.15240/ tul001/2017-3002, [Accesed 12 January 2019]

11. Săvoiu, G., Tudoroiu, L., Burtescu, E., 2017. Using the Monte Carlo Method to estimate the European funds absorbed by the Romanian economy from the EU in 2007-2013, Romanian Statistical Review Supplement, vol. 3, pp. 110-119. [online] available at < http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/ 03/A05_rrss_03 2017 _EN1.pdf > [Accesed 2 December 2018]

12. Săvoiu, G., 2011. Econometrie, Bucureşti: Editura Universitară 13. Săvoiu, G., 2006. Proiecte cu fi nanțare externă, Pitești: Editura Independența

Economică 14. Câmpeanu, C., 7.03.2017 Ce viitor pentru Europa? Mai multe viteze, mai multe

direcții, disoluție, Revista 22, București. Available online at: https://revista22.ro/opinii/cristian-campeanu/ce-viitor-pentru-europa-mai-multe-viteze -mai-multe-direcii-disoluie [Accesed 1 December 2018]


A STRUCTURAL VISION OF THE ABSORPTION OF EUROPEAN FUNDS,

WHICH CORRELATES THE MONTE CARLO SIMULATION METHOD WITH THE SOLVER

METHOD

Ec. Ligian Tudoroiu

University of CraiovaProfessor habil. Gheorghe Săvoiu, PhDUniversity of Piteşti

Assoc. professor Emil Burtescu PhDUniversity of Piteşti

Abstract The fi nancial absorption of European funds in Romania can be

analyzed using a scenario simulated Monte Carlo method correlated with the

Solver method. The present article provides an original solution in response

to a structural questioning of the absorption approach in a concrete economic

context of anticipating the absorption of European funds in Romania during

the second multiannual budget term of the European Union (2014-2020). The

introduction synthesizes the concepts and methods exploited practically with

the help of a set of software packages, applied in an original manner, while

the main section of the article emphasizes the creativity or the innovativeness

of the correlative and structural solution off ered. Some fi nal remarks describe

the advantages of the correlative application of the scenario simulated Monte

Carlo method with the Solver method in a structural manner, anticipating the

absorption of EU funds.

Key words: simulation, scenario, Monte Carlo method, Solver

method, fi nancial absorption. JEL codes: C53, C58, E42, H43, H54, O22.

1. Introduction As René Descartes emphatically said in his Discours de la Méthode, in a specifi c manner that refers to mathematical reasoning, “nearly all things that come within the sphere of human knowledge are joined and concatenated in the same way”. An immediate requirement derived from that tenet is to validate and preserve the order of deduction of information from other information, as a support of a scientifi c method. The unpredictable eff ectiveness of Cartesian

methodological thinking can generate much more through multimethodology


or the multilateralism of methods used simultaneously (Livio, 2017), even

in a complex process of prospective fi nancial absorption of European funds.

This paper presents an original structural view of the absorption of European

funds by Romania in its second budget term as a member of the European

Union (2014-2020), optimistically correlating the scenario simulation based

on the Monte Carlo method with the Solver method, and capitalizing several

solutions in keeping with the Microsoft Excel packages (the Data Analysis/

Random Number Generation software), appreciated for its promptness and

interface in fi nancial simulations and modelling (Benninga, 2008), along with

the Eviews software package, used to determine descriptive statistics, the

results of the draws and the distributional and structural diagrams (Săvoiu,

2011; 2013), together with the innovative Microsoft Excel – Solver software,

applied in an innovative manner (Burtescu, 2010).

2. From optimized scenario simulation, based on the Monte Carlo

method, to the Solver method

In the 2014-2020 multiannual budget term, the prospect

of Romania’s fi nancial absorption of European funds represents a

methodological, computational, concerning the accurate and appropriate

foreseeing, and also the promptness in identifying and assessing the risks

of decreased absorption rates in the context of the implementation of the

projects that were approved and fi nanced.

In the multimethodic situation, following the combination of

scenario methods and the simulation methods, the contour of the possible

scenarios resulted from the views of the project management experts

(PM), ultimately correlating, after the simulation, in a prospective manner

based on a detailed structural anticipation at the level of the absorption

per program. The scenarios the could be capitalized on were pessimistic,

constant and optimistic, and this article refers only to the optimistic ones

resulting from the combination of PM experts’ views. Practically, the

classical brainstorming method was renounced, which capitalizes on PM

experts only to discern creative ideas or to harmonize their views, and the

technique of Delphi or Donald Phillips was capitalized on (Săvoiu et al,

2017; Tudoroiu, Săvoiu, 2018), out of the broad spectrum of specialized

techniques (Haefele, 1962).

In order to be able to predict eff ectively the fi nal rate and the

absorbed allocated funds from those that could be accessed, the two key

variables of the calibration simulation were calculated, or the initial rates

of the fi nancial absorption of the allocated funds (Fai) and of the fi nal

absorption rates (Rafi), adapted to the new allocation conditions, which


were then rescenarized in keeping with the new views expressed, by

applying the Delphi technique (Botez, et al., 1989, Nicolae, Constantin,

Grădinaru, 1998). to a volunteer sample of 29 experts from 50 announced The fi nal data resulting from the Delphi technique, applied to the experts, were later taken over by the Monte Carlo simulation, being detailed for the optimistic scenario in table no. 1:

The probabilistic variables concerning the funds allocated (Fai) and the

fi nal absorption rates (Rafi), in the opinion expressed by PM experts

Table no. 1Variable (Fai) where

i=3 (billion€)

Resulting

probabilities

Variable (Rafi), where

i=5 (in coeffi cients)

Resulting

probabilities21.50 0.20 0.87 0.1022.40 0.50 0.90 0.1023.00 0.30 0.92 0.20

- - 0.95 0.30- - 0.98 0.30

Source: The data available online at http://www.fonduri-ue.ro/images/fi les/implementare-absorbtie/Anexa_1-Stadiul_ absorbtiei_2007_-_2013_martie_2017.pdf were reminded to PM experts, and their fi nal opinions are centralized and synthesized by authors.

As soon as the Monte Carlo method was ready for scenarizing and calibration, it was applied to a number of 10,000 draws, then to another of 20,000, and based on the fl uctuations between the values of maximum probability of €21.28 billion and €21.95 billion, and fi nally 30,000 draws were used, by means of the Microsoft Excel and the Data Analysis/Random Number Generation software packages. Finally, the application of the Monte Carlo method and the optimistic scenarization led to a prospective dominant value of the funds absorbed of €21.28 billion, which ultimately had the maximum probability of occurrence at the point values or a broader expected range described by [21.16 - 22.54] € billion, with a probability of 0.54. The optimistic scenarization leads to absorption rates ranging from [93.7% to 99.8%], and the dominat is a rate of fi nancial absorption of European funds to Romania of 94.6% (as maximum probability of occurrence

as a punctual value).

All these aspects are visible in the chart we fi nally made (in Figure no. 1), based on the Data Analysis/Random Number Generation software; the image resulted from a screen capture in running the Microsoft Excel program package:


Screen capture of optimized scenario simulation using the Monte Carlo

method with the Data Analysis/Random Number Generation software

Figure no. 1

��D.�� - � �� $!� �

��

��

��

��

Source: Data processed by the authors using the Microsoft Excel program package

For the descriptive statistical analysis of the Monte Carlo simulation

results, the EViews program package was also used, which is more appropriate

in this case to produce descriptive statistics on optimized scenario simulation

results and the normality of Kernel density distributions of the fi nal statistical

data series – as can be seen in Figure no. 2:

Distribution of the data series for the European funds that could be

absorbed in 2014-2020, optimistically scenarized and simulated by the

Monte Carlo method

Figure no. 2

European Absorbed Funds xi

Frequencyni

18,71 64819,35 62019,49 154019,78 123620,01 90820,16 145620,43 172520,61 297120,70 92021,07 181421,16 174821,28 446621,85 272621,95 445822,54 2764Total 30000

Source: The data of the Monte Carlo simulation were processed by the authors with the Eviews

software package


The clarity, relevance and accuracy of the results of simulation using

the optimistically scenarized Monte-Carlo method are naturally infl uenced by

the structural composition by operational programmes, and it gets as low as the

project level, i.e. a greater complexity of the system of fi nancial absorption of European funds allocated generates a higher error, having eff ects similar to the

imprecision of the inaccuracy of the absorption probabilities deduced according

to the experts’ opinions…

The simulation of the phenomenon of fi nancial absorption of European funds by Romania, through the Monte Carlo method, in the situation of optimistic scenarizing generated by the opinions of PM experts (Săvoiu,

2006), fi nally also requires a correlation with the Solver method, in a creative or innovative manner, basically starting from the reality that there are various risks of decreasing the rate or correction in relation to the views of a number of experts (see the example of the Brexit risk, or of the diff erently geared

evolutions, which seem quite obvious in relation to overall prospects).

The Solver method, applied in a creative or innovative manner, is

exemplifi ed in a general model, focused on total European absorption funds and the limitations or constraints of the rate of this absorption (both variables being expressed in thousands of euros in fi nancial terms, and by absorption limits in promilles - 0/00 -), is displayed in two successive fi gures (Figure no. 3, at the level of an operational program or PO, and Figure no. 4, at the aggregate or totalizing level, in terms of accessed and absorbed funds, according to the two natural iterations: A. For any of the operational programs (POs), structured at project level:

Fictitious distribution of European projects reunited in an operational

program (PO), which are absorbed, scenarized optimistically and

simulated by the Solver method (fi rst iteration)

Figure no. 3.

Source: The data used by means of the Solver method are fi ctitious, and were processed by authors with the Microsoft Excel – Solver program package, modifi ed creatively or innovatively


B. At the aggregate level, quantifying the total absorbed funds detailed by

OP, with the clear possibility of anticipating developments in the second iteration

at program level, aggregated from projects, risks of failure, failed absorption,

other factors that induce decreases or increases rate of absorption, etc.

The fi ctitious distribution of the aggregate called European funds

absorbed by merging the operational programs (PO-1 … PO-6) that are

accessed and absorbed, optimistically scenarized, and simulated by the

Solver method (second iteration)

Figure no. 4

Source: The data used by means of the Solver method are fi ctitious, and were processed by

authors with the Microsoft Excel – Solver program package, modifi ed creatively or innovatively

Applying concretely the correlation with the Solver method to the

solutions of the simulation scenarized optimistically using the Monte-Carlo

method, three absorption variants are obtained, detailed at the level of:

i) six operational programmes (abbreviated by established acronyms)

in Figure no. 5


The distribution of the European funds absorbed by the merging

of six accessed and absorbed operational programmes, scenarized

optimistically, and simulated by measn of the Solver method (after the

second iteration)

Figure no. 5



ii) seven operational programmes (abbreviated by established

acronyms) in Figure no. 6

The distribution of the European funds absorbed by the merging of seven

accessed and absorbed operational programmes, scenarized optimistically,

and simulated by the Solver method (after the second iteration)

Figure no. 6



iii) eight operational programmes (abbreviated by established

acronyms) in Figure no. 7

The distribution of the European funds absorbed by bringing together eight


accessed and absorbed operational programmes, scenarized optimistically,

and simulated by the Solver method (after the second iteration)

Figure no. 7



Conclusions

The scenarized simulation by means of Monte Carlo method

correlated with the Solver method, modifi ed creatively or innovatively, brings

some favorable aspects, or application benefi ts, especially the promptness of

incorporating, into the foresight of fi nancial absorption, some emerging risks

that were not fully anticipated at the beginning, which virtually transform any

predictions in assessments of the future limited or aff ected by new constraints.

In addition to this major issue, the following benefi ts are obvious when

correlating the Monte Carlo scenario simulation method with the Solver method,

as a retrospective or post-calculus solution, as well as an effi cient prospective solution: a) it leads to a much faster and scenarized reassessment of data and risks; b) it lowers the level of anticipation down to that of the project with European funding accessed and absorbed (partially or totally in relation to their eff ective

absorption rate), and continues this operation at the level of the operational

programme; c) it promptly re-ranks risks, threats, limitations, restrictions, etc.

of the phenomenon of fi nancial absorption; d) it ensures immediate taking over

of changes in experts’ opinions on projects and operational programmes; e) it

provides immediate, or at least prompt solutions or relevant anticipations in the

case of funds blocking at the detailed project level, operational programme, and

subsequently, at aggregate or total level, concerning the fi nancial absorption of

European funds; f) it can also integrate structural elements, as well as linear

or nonlinear structural models, by capitalizing the Microsoft Excel – Solver

method with a high degree of coverage; g) it allows a broader integration of

opinions and scenarios at an aggregative and operational programme level; h)

the aggregate of total absorption, the total absorption rate is transformed by

correlating methods into an effi cient and realistic national retrospective and


prospective working tool, and, in terms of anticipatory possibilities, it has a

decision-making impact related to truly signifi cant project management.

An example of the application presented in the paper gives – like the

correlational application of two methods simultaneously Monte Carlo – Solver

– originality and creativity, structurally and scenario-wise, pragmatically and

in a maximizing manner in respect to the level of absorption of European funds

by Romania during the 2014-2020 period, i.e. the second multiannual budget

term, in an aggregated and detailed manner, and also afterwards, even under

such circumstances as developing at diff erent speeds or rates (Câmpeanu,

2017) and stratifi ed convergence within the EU.

Bibliography

1. Decartes, R., 1990. Discurs despre metodă, București: Editura Academiei. 2. Livio, M., 2017. Este Dumnezeu matematician? București: Editura Humanitas. 3. Burtescu, E., 2010. Sisteme informatice în afaceri. Craiova: Editura Sitech. 4. Benninga, S. 2008. Financial Modelling, 3d ed, Cambridge, Massachusetts: MIT Press. 5. Săvoiu, G. 2013. Modelarea Economico – fi nanciară. Gândirea econometrică

aplicată în domeniul fi nanciar, Editura Universitară, Bucureşti.

6. Tudoroiu, L., Săvoiu, G., 2018. Prognosis, prediction, estimation, planning or

prospective of the absorption of European funds by Romania in the second budget

exercise as EU member state, In Progrese în teoria deciziilor în condiții de risc și incertitudine, Iași: Editura Perfomantica, vol. XXIX, pp. 195-204.

7. Haefele, J.W. 1962. Creativity and Innovation, New York: Reinhold

Publishing Corporation, Collection universallibrary. Contributor Universal Digital Library, pp. 53-56, [on-line] Available at: https://archive.org/details/creativityandinn010038mbp/ page/n5 [Accessed 26 December 2018]

8. Botez, M. (coord.), Dimitriu, P., Diaconescu, G.L., Draghici, M., Ladea, I., Priboi, T., Siletchi, M. 1989. Curs de prognoză, Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale şi Politice (CIDSP), Bucureşti: Laboratorul de Cercetări Prospective al Universităţii

9. Nicolae, V., Constantin, L., D., Grădinaru, I. 1998. Previziune și orientare

economică, București: Editura Economică 10. Săvoiu, G., Burtescu, E., Dinu, V., and Tudoroiu, L. 2017. A Monte Carlo method

simulation of the European Funds that can be accesed by România in 2014 –

2020. E+M. Ekonomie a Management = Economics and Management, vol. 20(3) pp. 19-35. Available on line at: https://dx.doi.org/10.15240/tul/001/2017-3-002DOI:10.15240/ tul001/2017-3002, [Accesed 12 January 2019]

11. Săvoiu, G., Tudoroiu, L., Burtescu, E., 2017. Using the Monte Carlo Method to estimate the European funds absorbed by the Romanian economy from the EU in 2007-2013, Romanian Statistical Review Supplement, vol. 3, pp. 110-119. [online] available at <http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/ 03/A05_rrss_03 2017 _EN1.pdf > [Accesed 2 December 2018]

12. Săvoiu, G., 2011. Econometrie, Bucureşti: Editura Universitară

13. Săvoiu, G., 2006. Proiecte cu fi nanțare externă, Pitești: Editura Independența Economică 14. Câmpeanu, C., 7.03.2017 Ce viitor pentru Europa? Mai multe viteze, mai multe

direcții, disoluție, Revista 22, București. Available online at: https://revista22.ro/opinii/cristian-campeanu/ce-viitor-pentru-europa-mai-multe-viteze -mai-multe-direcii-disoluie [Accesed 1 December 2018]


Studiu privind apariţia cooperaţiei agricole


Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Doina BUREA ([email protected])

Academia de Studii Economice din București Drd. Tudor SAMSON ([email protected])


Abstract Situația concretă din agricultura României în perioada de până la primul război mondial, ca și în perioada interbelică a impus apariția unor forme de organizare în mediul rural. Astfel, apar și se dezvoltă obștiile care în fapt sunt cooperative de arendare sau de cumpărare a pământurilor. Micii agricultori nu puteau să își lucreze individual terenurile, din lipsa de utilaje și resurse fi nanciare și de aceea se asociază în obștii. Prin aceste obștii s-a îmbunătățit modul de prelucrare a terenurilor, rezultatele devenind superioare. Bursele primare de cereale au apărut tot ca urmare a asocierii micilor producători în obștii. Acest sistem asociativ din agricultură s-a extins pe întregul teritoriu existând o creștere a numărului de membrii și a suprafețelor date în arendă. În întregul interval de timp, obștiile au facilitat posibilitatea vânzării-cumpărării de terenuri agricole și au constituit perspectiva apariției marilor fermieri. Încă din 1922, aceste obștii au devenit cooperative agricole cu un număr ridicat de membri, capital subscris ți vărsat, ceea ce a contribuit la sporirea producției agricole vegetale și animale. În România, ca și în alte țări cu un pronunțat caracter agrar, cooperativele agricole au jucat un rol important. Chiar și în perioada etapizată, deținerea terenurilor agricole a rămas una asociativă, cu avantajele care decurg din aceasta, deși era neacceptată deoarece spolia dreptul de proprietate asupra terenurilor. În perioada economiei de piață, prin reînproprietărirea deținătorilor de terenuri agricole, forma de lucrare efi cientă va rămâne tot asocierea și arendarea terenurilor. Cuvinte cheie: arendare, formă asociativă, teren agricol, cooperativă, împroprietărire Clasifi carea JEL: J54, P32


Introducere

În acest articol, autorii efectuează un studiu cu privire la modul în care a apărut și s-a dezvoltat forma de asociere în domeniul agricol. Se prezintă pe larg situația economica a României care a necesitat apariția obștiilor, ce a stat la baza constituirii cooperativelor agricole. Se prezintă modul în care au apărut primele forme asociative, efectuându-se și o analiză structural teritorială. Obștiile au fost la început de cumpărare și arendare a terenurilor dezvoltându-se apoi sub formă de cooperative agricole. Din studiul efectuat rezultă că situația particulară a economiei românesti, cu caracter pronunțat agricol, a impus apariția și dezvoltarea acestui sistem asociativ. În articol se prezintă date cu privire la situația obștiilor de arendare și cumpărare în diferite perioade. Reformele agrare care au avut loc în decursul timpului au dus la desfi nțarea marii proprietăți agricole, impunând forma de asociere, singura care putea asigura organizarea culturilor în condiții efi ciente. Prin bănciile populare s-a reușit asigurarea creditului, iar prin obștii s-a facut primul pas de organizare a muncii în domeniul agricol. Acestea au reprezentat un progres în dezvoltarea producției agricole. În cadrul articolului se prezintă tabele sintetice care sintetizează datele considerate relevante.

Literature review

Anghel, Anghelache și Marinescu (2019) au analizat o serie de aspecte referitoare la apariția și dezvoltarea sistemului cooperatist din România. Anghelache (2018) a efectuat un amplu studiu privind evoluția cooperației românești și contribuția acesteia în cadrul economiei naționale. Anghel, Anghelache (2018) au tratat și au sintetizat principalele aspecte ale evoluției cooperației meșteșugărești din România, cu precădere în intervalul de timp cuprins între momentul înfăptuirii Marii Uniri și până în zilele noastre. Bontems și Fulton (2009) au analizat modul de organizare în cooperative. Galera (2004) a prezentat aspecte privind evoluția formei cooperatiste pe plan internațional, în timp ce Novkovic (2006) a avut preocupări legate de rolul principiilor și valorilor cooperative. Spear (2002) a studiat avantajul cooperativelor. Torres Pérez (2016) a analizat elementele fundamentale ale economiei colaborative.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii Obștiile de cumpărare și arendare au jucat un rol important în apariția și dezvoltarea cooperativelor agricole. Pe baza spiritului de solidaritate, deșteptat în masa populară rurală, au apărut noi forme de societăți cooperative Astfel, spre sfârșitul anului 1903, apar obștiile, care de fapt erau niște cooperative de arendare sau de cumpărare de pământ.


Dacă băncile populare au constituit o reacție împotriva speculei în bani făcută de cămătari, obștiile au fost o reacție la specula în muncă, făcută de arendași. Sătenii cultivatori de pământ încep a se asocia în obștii, pentru ca împreună să poată lucra în condiții mai bune pământul. Loturile se împărțeau prin tragere la sorți și nu putea cineva să primească mai mult de 10 ha. „Obșteanul” era îndemnat de agronom să muncească cât mai bine și cât mai mult. Prin obștii se obțineau rezultate superioare printr-o muncă rațională, cu rotație, sămânță de calitate, iar cu creditele acordate de Centrala băncilor populare se cumpărau vite, semințe și instrumente agricole. Tot cu ajutorul obștiilor s-au organizat primele operațiuni de vânzare a cerealelor. Obștiile au dat rezultate, devenind școli practice de agricultură. Prin Legea din 31 martie 1908 se trece la Casa centrală a băncilor populare ajutorarea și supravegherea obștiilor de arendare și cumpărare. De la această dată, obștiile se bucură de toate avantajele de constituire, acordări de credite, scutiri de timbru și patentă.

Situația obștiilor, în perioada 1903-1910Tabelul 1

AnulNumărobștii

Numărmembri

Suprafața arendată în hectare

ArendăAnuală (lei)

Capital(lei)

1903 8 - 4.940 94.785 -1904 16 - 10.557 256.025 -1905 37 - 30.358 626.144 -1906 68 - 54.681 1.611.428 -1907 103 11.118 37.344 2.183.822 409.2581908 172 23.236 133.227 3.628.063 852.1631909 273 36.371 190.521 5.574.531 1.286.5241910 347 45.583 248.340 7.762.871 1.954.118


Activitatea Casei centrale în conducerea obștiilor a făcut să crească încrederea în ele, din partea sătenilor și a proprietarilor, care începuseră a prefera obștiile în locul arendașilor. Astfel, la 31 Decembrie 1913, situația obștiilor era cea prezentată în tabelul 2.

Situația obștiilor în anul 1913Tabelul 2

Indicator leiNumărul obștiilor 495Numărul membrilor 75.678Suprafața arendată în ha 374.891,50Arenda 13.497.081,86



Din tabelul 3 constatăm că întinderea moșiilor arendate de particulari reprezintă aproape jumătate din întinderea totală a moșiilor luate în arendare de obștii.

Situația terenurilor arendateTabelul 3

Statul suprafața arendată 39.883,75 haJudețe, comună 31.786,06Instituții de cultură 148.394,21Casa Rurală 22.149,04Particulari 132.678,50Total suprafața arendată 374.891,56 ha


După expropriere însă, sătenii, de teamă că nu vor dobândi bucățica de pământ prin obștii, au părăsit acest sistem ceea ce a contribuit la regresul agriculturii. În același timp, a continuat să apară cooperative agricole, menite să umple golul lăsat de obștii.

Situația obștiilor de împroprietărire, în 1 octombrie 1922

Tabelul 4Nr.

crt.Județul

Obștii împroprietărireNumăr obștii Suprafața (ha)

1 Argeș 78 27.6012 Bacău 57 24.5213 Buzău 66 84.1144 Brăila 65 135.6595 Botoșani 66 98.6176 Constanța 59 49.3517 Covurlui 44 60.7458 Durostor - -9 Dorohoi 51 98.777

10 Dâmbovița 84 36.07411 Dolj 125 134.01912 Fălciu 46 58.35513 Gorj 59 85.9S114 Ialomița 117 207.18115 Ilfov 125 113.54616 lași 57 75.72717 Mehedinți 93 61.99918 Muscel 28 2.19119 Neamț 50 32.57620 Olt 68 50.21621 Putna 60 30.98522 Prahova 93 33.31523 Rîmnicu Sărat 61 71.56924 Roman 65 38.46125 Romanați 110 61.55226 Suceava 56 28.626


Nr.

crt.Județul

Obștii împroprietărireNumăr obștii Suprafața (ha)

27 Tulcea 12 1.46828 Tecuci 51 44.97129 Teleorman 142 151.38430 Tutova 76 57.07831 Vaslui 74 56.65232 Vâlcea 49 7.28733 Vlașca 113 114.838

Total 2.300 2.135.414Sursa: Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928.

Situația obștilor de împroprietărire este prezentată în tabelul 4, care refl ectă structura pe județe. După indicatorul „numărul de obști”, pe primele locuri se situează județele Ilfov, Teleorman, Dolj, Vlașca, Romanați, Prahova și Mehedinți. Tot aceste județe se situează pe primele locuri și din punct de vedere al suprafețelor. Excepție face județul Brăila care ocupă o suprafață de 135.659 hectare, fi ind a treia după județele Teleorman și Ialomița.

Situația obștiilor de arendare, în 1922Tabelul 5

Nr. crt. JudețulObștii arendare

Număr obștii

Număr membri

Suprafața Arenda

1 Argeș 4 128 320 32.6802 Bacău 1 40 235 25.0003 Buzău 19 1216 7.601 312.0834 Brăila 5 691 2.276 105.0865 Botoșani 4 540 1.770 78.6216 Constanța 1 38 231 15.7007 Covurlui 2 81 531 25.6458 Durostor 1 44 - 19.7009 Dorohoi 3 154 - -

10 Dâmbovița 5 787 1.162 108.71111 Dolj 6 656 1.591 77.67512 Fălciu 2 307 1.286 64.19213 Gorj - - - -14 Ialomița 5 811 14.978 217.96515 Ilfov 10 2301 4.479 602.58016 lași. 2 190 190 30.08817 Mehedinți 1 153 259 15.96618 Muscel 1 397 377 30.26019 Neamț 4 1334 742 40.10020 Olt 1 52 350 10.12821 Putna - - - -22 Prahova 8 - 1.353 130.02323 Rîmnicu Sărat 7 650 14.173 132.23724 Roman 3 226 565 93.04025 Romanați 5 1134 1.312 100.93026 Suceava 9 587 6.283 91.13627 Tulcea - - - -28 Tecuci 2 154 555 31.540


Nr. crt. JudețulObștii arendare

Număr obștii

Număr membri

Suprafața Arenda

29 Teleorman 10 - 7.408 359.87130 Tutova 2 376 399 30.67331 Vaslui 2 - 670 22.61532 Vâlcea 5 839 1.007 46.49233 Vlașca 6 1791 6.650 373.320

Total 136 15977 78.753 3.224.007Sursa: Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928

În tabelul 6 se prezintă, centralizat, situația pe județe, după mai mulți indicatori, fi ind analizați numărul de obștii, numărul de membri, suprafața în hectare și arenda considerată. În județele Buzău, Ilfov și Teleorman funcționau cel puțin 10 obștii. Un număr important de membri existau în Ilfov (2301), Buzău (1216), Neamț (1334), Vlașca (1791) și Romanați (1134). Suprafețele cele mai mari arendate se afl au în județele Rîmnicu Sărat, Ialomița, Teleorman, Buzău, Ilfov și Vlașca. Analiza situației obștiilor de cumpărare în anul 1922 evidențiază că, după numărul de obștii, în frunte se situau județele Argeș (11), Buzău (10), Suceava (7), Buzău (6), Dâmbovița (6) și Muscel (6). Numărul de membri a fost mai redus, existând 719 membri în Bacău, 471 în Buzău, 450 în Tecuci și 405 în Suceava. Suprafețele vândute-cumpărate cele mai mari existau în județele Dorohoi, Buzău, Bacău, Gorj, Tecuci și Teleorman. În anul 1922 au fost cumpărate 32.031 hectare, suma totală a tranzacțiilor fi ind de 49.987.594 lei.

Situația obștiilor de cumpărare, în 1922Tabelul 7

Nr. crt.

JudețulObștii Cumpărare

Număr obștii

Număr membri

SuprafațaPreț de

cumpărare1 Argeș 11 389 745 4.672.5002 Bacău 6 719 3.037 4.067.0003 Buzău 10 471 3.467 5.261.2004 Brăila 1 20 203 284.0005 Botoșani 5 - - -6 Constanța - - - -7 Covurlui 1 139 183 183.0008 Durostor - - - -9 Dorohoi 4 153 5.732 7.424.949

10 Dâmbovița 6 - - -11 Dolj - - - -12 Fălciu 1 - 940 947.80013 Gorj 2 300 2.170 4.180.75014 Ialomița - - - -15 Ilfov 2 - 150 1.412.50016 lași 1 - - -


Nr.

crt.Județul

Obștii CumpărareNumăr obștii

Număr membri

SuprafațaPreț de

cumpărare17 Mehedinți 3 116 532 508.05118 Muscel 6 330 1.874 4.792.69019 Neamț 1 - 892 1.541.93220 Olt 3 317 349 1.973.00021 Putna 1 206 772 1.200.00022 Prahova 2 120 180 315.00023 Rîmnicu Sărat 3 353 2.378 3.045.88024 Roman 2 396 1.382 2.250.00025 Romanați 2 - 200 -26 Suceava 7 405 1.823 1.084.27027 Tulcea - - - -28 Tecuci 5 450 2.478 3.043.70029 Teleorman 1 - 2.200 961.39230 Tutova 3 37 253 437.98031 Vaslui - - - -32 Vâlcea 3 - - -33 Vlașca 1 25 100 400.000

Total 92 5016 32031 49.987.594Sursa: Institutul Național de Statistică, Buletinul Statistic al României, nr. 2/1928.

Situația cooperativelor agricole, în 1922Tabelul 8

JudețulCooperative Agricole

Număr obștii

Număr membri

Capital subscris

Capital vărsat

Argeș 1 51 2.970 -Bacău 5 191 180.900 18.550Buzău 3 219 68.311 41.400Brăila 28 2362 1.855.310 403.480Botoșani 9 - 44.080 21.900Constanța - - - -Covurlui 2 - - -Durostor - - - -Dorohoi 6 142 45.500 13.945Dâmbovița 3 59 38.700 9.810Dolj 6 123 199.950 57.065Fălciu 13 556 319.300 60.834Gorj 1 73 27.500 8.040Ialomița 7 328 290.045 126.870Ilfov 2 6U 123.650 25.550lași - - - -Mehedinți 7 103 152.150 72.900Muscel - - - -Neamț 5 182 48.600 6.997Olt 3 101 208.200 38.400Putna 1 - - -Prahova 16 1302 17.570.000 499.497Rîmnicu Sărat 3 31 165.900 30.300Roman 4 81 79.250 36.4^0Romanați 5 165 162.900 31.720Suceava - - - -Tulcea - - - -


JudețulCooperative Agricole

Număr obștii

Număr membri

Capital subscris

Capital vărsat

Tecuci 3 114 103.000 24.110Teleorman 2 42 21.500 2.150Tutova - - - -Vaslui 4 72 39.850 5.505Vâlcea 3 586 1.943.482 359.460Vlașca 22 2070 1.153.500 264.090Total 164 8092 24.844.548 21.161.753


În anul 1922, în situațiile statistice evidențiau termenul de „cooperative agricole”, în fond, obștii care aveau un număr de membri care constituiau capitalul subscris și vărsat. Situația cea mai dezvoltată era în Brăila (28 de obștii – cooperative agricole), Vlașca (22), Prahova (16) și Fălciu (13). Numărul total de membri era de 8.092, cu un capital subscris de 24.844.548, din care vărsat 21.161.753. Situația este prezentată în tabelul 8. În țările agricole, cum era și România, cooperația a jucat rol important. Reforma agrară, desfi ințând marea proprietate, exploatarea agricolă nu se mai putea face decât prin cultura mică, ce deținea 80% din suprafața agricolă a țării. Pentru ca mica proprietate să poată da același randament ca marea proprietate, era nevoie să fi e asociată și atunci, cu ajutorul cooperației, să își poată procura inventarul necesar culturilor intensive și să își organizeze vânzările produselor în comun. Dacă prin băncile populare s-a reușit a se procura creditul necesar sătenilor și dacă prin obștii s-a făcut primul început de organizare a muncii în producția agricolă, mai era încă o altă problemă pe care cooperația trebuia să o atace și anume consumul.

Concluzii Din studiul efectuat asupra genezei și evoluției obștiilor de cumpărare și arendare a terenurilor rezultă o serie de concluzii. Astfel, devine clar că specifi cul economiei românesti, mai ales la începuturi, nu putea să evolueze decât în condiții de asociere. Rolul obștiilor devine important, atât în organizarea rurală, cât și în asigurarea creșterii producției agricole animale și vegetale. Obștiile de cumpărare și arendare a terenurilor au fost îmbunătățite și au stat la baza apariției cooperativelor agricole, indiferent de perioada de care o avem în vedere. În prezent, prin reîmpropietărirea deținătorilor de terenuri agricole în baza legii fondului funciar numărul 18/1991, s-a produs perturbarea


lucrării efi ciente a terenurilor. De aceea, prin legislația adoptată s-a deschis

posibilitatea dezvoltării formelor asociative și arendă.

Bibliografi e

1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Marinescu, R.T. (2019). The main aspects on development of some types of cooperatives. Romanian Statistical Review,

Supplement, 1, 151-163

2. Anghelache, C. (2018). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România,

Editura Economică, Bucureşti

3. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). The Centennial Evolution of Handicraft Cooperation in Romania, International Symposium Experience. Knowledge.

Contemporary Challenges, 3rd Edition „ Romania in the Year of the Centenary. The

European and global socio-economic Context”, „Artifex” University of Bucharest,

13-14 December 2018, Bucharest, 159-180

4. Bontems, P., Fulton, M. (2009). Organizational Structure, Redistribution and

the Endogeneity of Cost: Cooperatives, Investor-Owned Firms and the Cost of

Procurement. Journal of Economic Behavior & Organization, 72 (1), 322-343

5. Galera, G. (2004). The evolution of the co-operative form: an international perspective, în Borzaga, C., Spear, R., eds., 2004, Trends and challenges for co-

operatives and social enterprises in developed and transition countries, Edizioni31,

Trento-Italy, 17-39

6. Novkovic, S. (2006). Co-operative business: the role of co-operative principles and

values. Journal of Co-operative Studies, 39 (1), 5-16

7. Spear, R. (2002). The co-operative advantage, Annals of Public and Cooperative Economics, 71 (4), 507- 523

8. Torres Pérez, F. (2016). Co-operatives: Between State Control and the Collaborative

Economy. Journal of Co-operative Studies, 49 (3), 5-12



STUDY ON THE APPARITION OFAGRICULTU RAL COOPERATION

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD ([email protected])

„Artifex” University of BucharestDoina BUREA PhD Student ([email protected])

Bucharest University of Economic StudiesTudor SAMSON Ph.D Student ([email protected])


Abstract The concrete situation in Romania’s agriculture in the period up to World War I, as in the interwar period, forced the emergence of organizational forms in rural areas. Thus, communities that are in fact co-operative for renting or buying land are emerging and developing. Small farmers could not work their land individually, because of the lack of machinery and fi nancial

resources, and that is why they associate with the communities. Through these

communities, the way of processing the land improved, with the results getting

better. Primary grain bursts have also emerged as a result of the association of

small producers in the communities. This associative system in agriculture has

expanded throughout the country, with an increase in the number of members

and land rentals. Throughout the time, the communities have facilitated the

possibility of selling and buying agricultural land and have been the prospect

of the emergence of big farmers. As early as 1922, these communities became

agricultural cooperatives with a large number of members, subscribed and

paid-up capital, which contributed to the increase of agricultural and animal

production. In Romania, as in other countries with a pronounced agrarian

character, agricultural cooperatives have played an important role. Even in

the phased period, the holding of agricultural land remained an associative,

with the benefi ts stemming from it, although it was unacceptable because it

held ownership of the land. In the period of the market economy, through

the re-ownership of agricultural landowners, the eff ective form of work will

remain the association and lease of land.

Keywords: lease, associative form, agricultural land, cooperative,

ownership

JEL Classifi cation: J54, P32


Introduction

In this article, the authors are conducting a study on how the form of

association in the agricultural fi eld has developed and developed. It presents the

economic situation of Romania, which required the appearance of the communes,

which formed the basis for the establishment of agricultural cooperatives. It

is presented how the fi rst associative forms appeared, as well as a territorial

structural analysis. The provinces were at the beginning of land purchase and

lease, and then developed into agricultural cooperatives. The study shows that

the particular situation of the Romanian economy, with a pronounced agricultural

character, has forced the emergence and development of this associative system.

The article presents data on the situation of the Leaders of Lease and Purchase

at diff erent times. The agrarian reforms that have taken place over time have

led to the dismantling of large agricultural properties, imposing the form of

association, the only one able to ensure the organization of crops in effi cient conditions. Through the popular banks the credit was secured and the fi rst step in organizing labor in the agricultural fi eld was made through the community. They represented a breakthrough in the development of agricultural production. Synthetic tables summarizing data considered relevant are provided in the article.

Literature review

Anghel, Anghelache and Marinescu (2019) analyzed a number of issues related to the emergence and development of the Romanian cooperative system. Anghelache (2018) conducted an extensive study on the evolution of Romanian co-operation and its contribution to the national economy. Anghel, Anghelache (2018) dealt with and synthesized the main aspects of the evolution of Romanian craftsmanship cooperatives, especially in the time between the moment of the Great Union and the present day. Bontems and Fulton (2009) analyzed how to organize in cooperatives. Galera (2004) presented aspects regarding the evolution of the cooperative form at international level, while Novkovic (2006) had concerns about the role of cooperative principles and values. Spear (2002) studied the advantage of cooperatives. Torres Pérez (2016) analyzed the core elements of the collaborative economy.


The purchase and leaseholds have played an important role in the emergence and development of agricultural cooperatives. On the basis of the spirit of solidarity, awakened in the rural folk mass, new forms of cooperative societies appeared. Thus, towards the end of 1903, the communes appeared, which in fact were cooperatives for lease or purchase of land.


If the popular banks constituted a reaction against money-swathed

speculation, the communities were a reaction to the speculation of labor made

by the lessees.

The landowners begin to associate with the communities so that

together they can work in better conditions on the earth. The lots were split by

lot and no one could receive more than 10 hectares. The “citizen” was urged

by the agronomist to work as well and as much as possible. The people gained

superior results through rational work, rotation, quality seed, and with the

loans granted by the People’s Banking Center, cattle, seeds and agricultural

instruments were bought. The fi rst cereals sale was organized with the help of

the public. The chances have yielded results, becoming practical agricultural

schools.

By Law of March 31, 1908, the Central House of the Popular

Banks is moving to help and supervise the Lease and Purchase Communities.

Since then, the communities have enjoyed all the advantages of establishing,

granting loans, stamp exemptions and patents.

Situația obștiilor, în perioada 1903-1910Table 1

Year Number of

communitiesNumber of members

The area leased in hectares

Annual rent(lei)

Capital(lei)

1903 8 - 4.940 94.785 -1904 16 - 10.557 256.025 -1905 37 - 30.358 626.144 -1906 68 - 54.681 1.611.428 -1907 103 11.118 37.344 2.183.822 409.2581908 172 23.236 133.227 3.628.063 852.1631909 273 36.371 190.521 5.574.531 1.286.5241910 347 45.583 248.340 7.762.871 1.954.118

Source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin of Romania, No. 2/1928.

The activity of the Central House in the leadership of the communities

has increased the trust in them, from the villagers and the owners, who have

begun preferring the communes instead of the lessees. Thus, on December 31,

1913, the situation of the people was as shown in Table 2.

The situation of the communists in 1913Table 2

Indicator leiNumber of people 495Number of members 75.678The surface leased in Ha 374.891,50Lease 13.497.081,86



From Table 3 we fi nd that the extent of the lands owned by private

individuals represents almost half of the total extent of the estates taken by the

public.

The situation of land leased

Table 3State the leased area 39.883,75 haCounties common 31.786,06Cultural institutions 148.394,21Rural House 22.149,04private 132.678,50Total leased area 374.891,56 ha


After the expropriation, however, the villagers, for fear that they

would not acquire the piece of land through the communities, left this system,

which contributed to the regress of agriculture.

At the same time, agricultural cooperatives continued to appear, meant to fi ll

the void left by the communities.

The situation of the ownership (allotment) communities

on 1st October 1922

Table 4

No. CountyOwnership communities

Number of

communitiesArea (ha)

1 Argeș 78 27.6012 Bacău 57 24.5213 Buzău 66 84.1144 Brăila 65 135.6595 Botoșani 66 98.6176 Constanța 59 49.3517 Covurlui 44 60.7458 Durostor - -9 Dorohoi 51 98.777

10 Dâmbovița 84 36.07411 Dolj 125 134.01912 Fălciu 46 58.35513 Gorj 59 85.9S114 Ialomița 117 207.18115 Ilfov 125 113.54616 lași 57 75.72717 Mehedinți 93 61.99918 Muscel 28 2.19119 Neamț 50 32.57620 Olt 68 50.21621 Putna 60 30.98522 Prahova 93 33.31523 Rîmnicu Sărat 61 71.56924 Roman 65 38.461


No. CountyOwnership communities

Number of

communitiesArea (ha)

25 Romanați 110 61.55226 Suceava 56 28.62627 Tulcea 12 1.46828 Tecuci 51 44.97129 Teleorman 142 151.38430 Tutova 76 57.07831 Vaslui 74 56.65232 Vâlcea 49 7.28733 Vlașca 113 114.838

Total 2.300 2.135.414


The situation of the ownership communities is shown in Table 4, which refl ects the structure of the counties. According to the number of

inhabitants, the counties of Ilfov, Teleorman, Dolj, Vlasca, Romanati, Prahova

and Mehedinti are the fi rst places. All these counties rank fi rst and in terms of

surfaces. The exception is Braila County, which occupies an area of 135,659

hectares, being the third one in the counties of Teleorman and Ialomita.

The situation of the lease communities in 1922

Table 5

No. County

Lease communitiesNumber of

communities

Number of

membersArea Lease

1 Argeș 4 128 320 32.6802 Bacău 1 40 235 25.0003 Buzău 19 1216 7.601 312.0834 Brăila 5 691 2.276 105.0865 Botoșani 4 540 1.770 78.6216 Constanța 1 38 231 15.7007 Covurlui 2 81 531 25.6458 Durostor 1 44 - 19.7009 Dorohoi 3 154 - -

10 Dâmbovița 5 787 1.162 108.71111 Dolj 6 656 1.591 77.67512 Fălciu 2 307 1.286 64.19213 Gorj - - - -14 Ialomița 5 811 14.978 217.96515 Ilfov 10 2301 4.479 602.58016 lași. 2 190 190 30.08817 Mehedinți 1 153 259 15.96618 Muscel 1 397 377 30.26019 Neamț 4 1334 742 40.10020 Olt 1 52 350 10.12821 Putna - - - -22 Prahova 8 - 1.353 130.02323 Rîmnicu Sărat 7 650 14.173 132.23724 Roman 3 226 565 93.04025 Romanați 5 1134 1.312 100.930


No. County

Lease communitiesNumber of

communities

Number of

membersArea Lease

26 Suceava 9 587 6.283 91.13627 Tulcea - - - -28 Tecuci 2 154 555 31.54029 Teleorman 10 - 7.408 359.87130 Tutova 2 376 399 30.67331 Vaslui 2 - 670 22.61532 Vâlcea 5 839 1.007 46.49233 Vlașca 6 1791 6.650 373.320

Total 136 15977 78.753 3.224.007


Table 6 presents centrally the situation on counties, after several indicators, analyzing the number of communities, the number of members, the area in hectares and the considered rent. In the counties of Buzău, Ilfov

and Teleorman there were at least 10 communities. An important number of

members existed in Ilfov (2301), Buzău (1216), Neamţ (1334), Vlaşca (1791) and Romanati (1134). The largest leased areas were in the counties of Rîmnicu Sărat, Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Ilfov and Vlasca. The analysis of the situation of the purchasing communities in 1922 shows that, according to the number of the communes, Argeş (11), Buzău

(10), Suceava (7), Buzău (6), Dâmboviţa (6) and Muscel . The number of

members was lower, with 719 members in Bacău, 471 in Buzău, 450 in Tecuci

and 405 in Suceava.

The largest sold and bought areas existed in the counties of Dorohoi,

Buzău, Bacau, Gorj, Tecuci and Teleorman. In 1922, 32,031 hectares were

purchased, the total amount of transactions being 49,987,594 lei.

The situation of the purchase communities in 1922

Table 7

No. CountyPurchase communities

Number of

communities

Number of

membersSurface Purchase price

1 Argeș 11 389 745 4.672.5002 Bacău 6 719 3.037 4.067.0003 Buzău 10 471 3.467 5.261.2004 Brăila 1 20 203 284.0005 Botoșani 5 - - -6 Constanța - - - -7 Covurlui 1 139 183 183.0008 Durostor - - - -9 Dorohoi 4 153 5.732 7.424.949

10 Dâmbovița 6 - - -11 Dolj - - - -12 Fălciu 1 - 940 947.80013 Gorj 2 300 2.170 4.180.750


No. CountyPurchase communities

Number of

communities

Number of

membersSurface Purchase price

14 Ialomița - - - -15 Ilfov 2 - 150 1.412.50016 lași 1 - - -17 Mehedinți 3 116 532 508.05118 Muscel 6 330 1.874 4.792.69019 Neamț 1 - 892 1.541.93220 Olt 3 317 349 1.973.00021 Putna 1 206 772 1.200.00022 Prahova 2 120 180 315.00023 Rîmnicu Sărat 3 353 2.378 3.045.88024 Roman 2 396 1.382 2.250.00025 Romanați 2 - 200 -26 Suceava 7 405 1.823 1.084.27027 Tulcea - - - -28 Tecuci 5 450 2.478 3.043.70029 Teleorman 1 - 2.200 961.39230 Tutova 3 37 253 437.98031 Vaslui - - - -32 Vâlcea 3 - - -33 Vlașca 1 25 100 400.000

Total 92 5016 32031 49.987.594


Situation of agricultural cooperatives in 1922

Table 8

CountyAgricultural Cooperatives

Number of

communities

Number of

members

Subscribed

capitalShed capital

Argeș 1 51 2.970 -Bacău 5 191 180.900 18.550Buzău 3 219 68.311 41.400Brăila 28 2362 1.855.310 403.480Botoșani 9 - 44.080 21.900Constanța - - - -Covurlui 2 - - -Durostor - - - -Dorohoi 6 142 45.500 13.945Dâmbovița 3 59 38.700 9.810Dolj 6 123 199.950 57.065Fălciu 13 556 319.300 60.834Gorj 1 73 27.500 8.040Ialomița 7 328 290.045 126.870Ilfov 2 6U 123.650 25.550lași - - - -Mehedinți 7 103 152.150 72.900Muscel - - - -Neamț 5 182 48.600 6.997Olt 3 101 208.200 38.400Putna 1 - - -Prahova 16 1302 17.570.000 499.497Rîmnicu Sărat 3 31 165.900 30.300Roman 4 81 79.250 36.4^0


CountyAgricultural Cooperatives

Number of

communities

Number of

members

Subscribed

capitalShed capital

Romanați 5 165 162.900 31.720Suceava - - - -Tulcea - - - -Tecuci 3 114 103.000 24.110Teleorman 2 42 21.500 2.150Tutova - - - -Vaslui 4 72 39.850 5.505Vâlcea 3 586 1.943.482 359.460Vlașca 22 2070 1.153.500 264.090Total 164 8092 24.844.548 21.161.753


In 1922, in statistical situations, the term „agricultural cooperatives”

was underlined by the fact that the communes had a number of members that

constituted the subscribed and paid-up capital. The most developed situation

was in Braila (28 municipalities - agricultural cooperatives), Vlaşca (22),

Prahova (16) and Fălciu (13). The total number of members was 8,092, with

a subscribed capital of 24,844,548, out of which 21,161,753. The situation is

presented in Table 8.

In the agricultural countries, as was Romania, co-operation played

an important role.

The agrarian reform, destroying the great property, could only be

exploited by small crops, which had 80% of the country’s agricultural area. In

order for the small property to yield the same property as the large property, it

needed to be associated, and then, with the help of the cooperative, to be able

to obtain the inventory necessary for the intensive crops and to organize its

sales of the joint products.

If the popular banks were able to obtain the necessary credit for

the villagers and if the commune had the fi rst start of organizing labor in

agricultural production, there was still another problem that the cooperative

had to attack, namely consumption.

Conclusion

From the study on the genesis and evolution of the land buyers and

landowners, a series of conclusions are drawn.

Thus, it becomes clear that the specifi city of the Romanian economy,

especially at the beginning, could only evolve under conditions of association.

The role of the community is important both in the rural organization

and in ensuring the growth of animal and vegetable production. Land purchase

and land purchase have been improved and underpinned the emergence of

agricultural cooperatives, regardless of the period we are considering.


Nowadays, by re-spraying agricultural landowners under the land

fund law no. 18/1991, there has been a disruption of the effi cient land use.

Therefore, the adopted legislation opened the possibility of developing

associative forms and lease.

References

1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Marinescu, R.T. (2019). The main aspects on development of some types of cooperatives. Romanian Statistical Review,

Supplement, 1, 151-163

2. Anghelache, C. (2018). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România,

Editura Economică, Bucureşti

3. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). The Centennial Evolution of Handicraft Cooperation in Romania, International Symposium Experience. Knowledge.

Contemporary Challenges, 3rd Edition „ Romania in the Year of the Centenary. The

European and global socio-economic Context”, „Artifex” University of Bucharest,

13-14 December 2018, Bucharest, 159-180

4. Bontems, P., Fulton, M. (2009). Organizational Structure, Redistribution and

the Endogeneity of Cost: Cooperatives, Investor-Owned Firms and the Cost of

Procurement. Journal of Economic Behavior & Organization, 72 (1), 322-343

5. Galera, G. (2004). The evolution of the co-operative form: an international perspective, în Borzaga, C., Spear, R., eds., 2004, Trends and challenges for co-

operatives and social enterprises in developed and transition countries, Edizioni31,

Trento-Italy, 17-39

6. Novkovic, S. (2006). Co-operative business: the role of co-operative principles and

values. Journal of Co-operative Studies, 39 (1), 5-16

7. Spear, R. (2002). The co-operative advantage, Annals of Public and Cooperative Economics, 71 (4), 507- 523

8. Torres Pérez, F. (2016). Co-operatives: Between State Control and the Collaborative

Economy. Journal of Co-operative Studies, 49 (3), 5-12



A fi sau a nu fi Brexit

Dr.Adrian AMARIȚA

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Abstract

Rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a declanșat numeroase reacții în statele membre, opiniile analiștilor fi ind de cele mai multe ori divergente. Scenariile privind ieșirea Marii Britanii din rândul statelor membre, deși nu foarte clar delimitate, au fost denumite “soft”, “intermediate” și “hard”. Invocarea art.50 din Tratatul de la Lisabona a generat tratative intense și se părea că s-a ajuns la un acord care urma să fi e aprobat de parlamentarii britanici, dar până în prezent reprezentanții Uniunii Europene și ai Marii Britanii nu au ajuns la un consens, având în vedere că interesele părților sunt divergente. Există doar o singură certitudine, fi ecare parte va suferi pierderi însemnate cauzate de ieșirea Marii Britanii din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. În ipoteza în care până la data de 29 martie 2019 nu se va ajunge la un acord, statele implicate pot conveni asupra prelungirii termenului de încetare a raporturilor la nivelul Uniunii Europene, iar în caz contrar ieșirea Marii Britanii va fi de tip “hard”, ceea ce va crea premisele unor pierderi mult mai mari decât în cazul unui acord de tip “soft”. Specialiștii apreciază că renegocierea clauzelor contractuale în prima variantă este mai rea decât scenariul “hard”. Trebuie menționat și faptul că părțile sunt de acord, fi e și în mod tacit, că probabila prelungire a termenului de încetare a raporturilor contractuale dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie poate fi benefi că pentru semnatari, întrucât clauzele contractuale modifi cate ar facilita relațiile comerciale dintre cele două entități. Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, state membre, migrație, acord, negociere, piață unică internă, uniune vamală, libertate de circulație JEL Classifi cation: F 15, F 22, F 51, J 61, L 17

Introducere

Art.50 din Tratatul de la Lisabona prevede că orice stat membru poate hotărî retragerea din Uniunea Europeană, iar intenția acestuia se notifi că Consiliului Uniunii Europene. Ulterior, Uniunea Europeană încheie un acord cu acel stat în care se stabilesc condițiile de retragere și relațiile dintre cele

două părți în cadrul viitoarelor relații. În absența unui acord, după doi ani de la notifi care, tratatele nu mai sunt aplicabile statului în cauză, cu excepția cazului în care părțile implicate vor hotărî prorogarea termenului de retragere a statului membru.


Deși inserarea acestui articol părea doar ceva formal, în prezent, drept consecință a referendumului prin care s-a hotărât ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ipoteza a devenit realitate și cel mai dezbătut subiect. Cauzele care au generat dorința majorității populației de a părăsi UE au fost: repatrierea competențelor de la nivel comunitar la nivel național, asigurarea capacității Parlamentului britanic de a interpreta sau amenda legislația comunitară și încetarea liberei circulații a persoanelor.

Literatura de specialitate

Amarița (2018) a analizat efectele părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie. Guild (2018) a prezentat tipurile posibile de acorduri ce se pot încheia între Marea Britanie și Uniunea Europeană cu prilejul ieșirii britanicilor din rândul statelor membre. Emerson (2017) prezintă scenariile efectelor posibile ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Gros (2017) a prezentat efectele Brexit asupra serviciilor fi nanciare. În HotNews.ro (2019) sunt prezentate opiniile reprezentanților Uniunii Europene referitoare

la impasul în care se afl ă în prezent negocierile și posibilele consecințe asupra clauzelor acordului dintre părți. Parlamentul European (2017) face o sinteză a rezultatelor obținute în urma simulărilor privitoare la efectele pe termen lung – până în anul 2030 – ale părăsirii Uniunii Europene.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții

În scrisoarea de motivare a premierului David Cameron, transmisă omologilor săi din statele membre, au fost cuprinse următoarele teme: guvernanța economică, competitivitatea,suveranitatea și imigrația. Motivarea era pur formală, întrucât era cunoscut faptul că Uniunea Europeană nu acceptă solicitările guvernului britanic. În literatura de specialitate au existat mai multe scenarii privind acordul ce se va încheia între Uniunea Europeană și Marea Britanie. Deși nu se precizează foarte clar în ce constau acestea, termenii cheie au fost “hard”, “soft” și “intermediate”. Conform scenariilor, acord “hard” presupune “o despărțire de UE fără a prezerva un acces preferențial la piața unică internă și probabil o revenire la acel tip de libertate de circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor, așa cum se afl ă în logica unei conduite multilaterale adoptate sub egida OMC.” Alternativa “intermediate” se poate materializa printr-o schemă partenerială similară celor pe care UE le are în vigoare cu diverse state, reprezentând versiuni ale uniunii vamale sau ale pieței unice interne. O ieșire “soft” poate include accesul Marii Britanii la piața unică internă în aceleași condiții de care benefi ciază statele membre, dar

aceasta se poate realiza doar în condițiile în care există un acord în ceea ce

privește libera circulație a persoanelor, ceea ce este difi cil de îndeplinit, ținând


cont de premisele de la care a demarat procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Având în vedere cele mai sus menționate, întrucât

acordul de tip “intermediate” presupune negocieri îndelungate, contrare

voinței statelor membre ale UE, iar acordul de tip “soft” implică libera

circulație a persoanelor, ceea ce nu dorește Marea Britanie, consider că cele mai mari șanse de concretizare le are părăsirea Uniunii Europene fără niciun acord. Părăsirea UE de către Marea Britanie va produce efecte negative pentru ambele părți semnatare, cu precădere pentru britanici. În ceea ce privește scenariile posibile, se poate spune că aproape orice este posibil: a) rămânerea în piața unica internă și ieșirea din uniunea vamală; b) rămânerea în piața unică internă și în uniunea vamală; c) un parteneriat strategic puternic; d) renunțarea la decizia de părăsire a Uniunii Europene; e) un acord comprehensiv de liber schimb de tipul celui încheiat de Uniunea Europeană cu Canada (CETA). În plan bugetar, analiștii estimează că ieșirea Marii Britanii va afecta echilibrele la nivelul perspectivei fi nanciare multianuale cu peste 9 miliarde de euro anual. În acest sens, trebuie subliniat că în prezent Marea Britanie

reprezintă al doilea contributor net la nivelul statelor membre UE. Aspectele

fi nanciare se afl ă în centrul negocierilor. În Marea Britanie s-a cultivat opinia că aportul statului la bugetul UE este incorect calculat, iar contribuția

depășește semnifi cativ nivelul pe care ar trebui să îl atingă. În același timp, se omite volumul mare de resurse din fondurile structurale și de coeziune, derogările multiple de care a benefi ciat Marea Britanie și faptul că britanicii sunt principalul benefi ciar al investițiilor în domeniul infrastructurii, fi nanțate din Fondul European pentru Investiții Strategice, administrate de către Banca Europeană de Investiții. Toate aceste elemente converg către ideea că Marea Britanie nu a fost “o victimă” a Europei, ci a benefi ciat de multe facilități în ceea ce privește resursele fi nanciare ale UE. O problemă delicată este aceea că multe cheltuieli aferente unor programe nu au fost efectuate și se afl ă în zona “credite de angajament”, ceea ce face foarte difi cil de determinat debitul Marii Britanii aferent bugetului UE. Având în vedere că serviciile fi nanciare contribuie cu peste 8% la PIB-ul Marii Britanii, este necesar ca acest stat membru să facă eforturi susținute în privința poziționării sale în piața unică. Specialiștii apreciază că, în cazul în care Marea Britanie va semna un acord cu UE privind derularea schimburilor comerciale multilaterale, administrate în prezent de OMC, pierderile britanicilor vor fi de aproximativ 110 miliarde euro, iar pierderile UE vor fi de 50 miliarde euro.


Sinteza rezultatelor obținute în urma diverselor simulări privitoare la efectele pe termen lung (până în 2030) ale părăsirii UE.

(Pierderi ca procent din PIB, respectiv ca sumă absolută - euro)

Cine a făcut estimarea și ipotezele de lucru Uniunea Europeană - 27 Marea Britanie

procente miliarde euro procente miliarde

euroOttaviano/LSE

Optimist – statut similar cu Elveția și statele participante la Spațiul Economic European (SEE) - 0,12 - 14,5 - 1,28 - 33,0

Pesimist – statut de simplu membru OMC - 0,29 - 35,1 - 2,61 - 67,3 Aichele/Ferbermayr/IFO Optimist - statut similar cu Elveția și SEE - 0,1 - 12,1 - 0,64 - 16,5

Pesimist - statut de simplu membru OMC - 0,3-

36,3 -

2,3-

59,3

OCDE

Optimist – comerțul, imigrația – efecte reduse - - - 2,7 - 69,7

Median – comerțul, imigrația – efecte medii - 0,0 - 0,0 - 5,1 - 131,6

Pesimist – comerțul, imigrația – efecte majore - 0,8 - 96,9 - 7,7 - 198,7

Roja-Romagosa/Central Planning Bureau, NL

Optimist – zonă de liber schimb pentru 10 ani în care barierele netarifare sunt la jumătate din nivelul practicat intra-OMC

- 0,6 - 72,7 - 3,5 - 87,7

Pesimist - statut de simplu membru OMC - 0,8 - 96,9 - 4,1 - 105,8

Booth/Open Europe

Optimist - Marea Britanie liberalizează toate schimburile comerciale cu terții și aplică o substanțială dereglementare economică

- 0,0 - 0,0 +

1,5

38,7

Pesimist - statut de simplu membru OMC - 0,34 - 41,2 - 2,2 - 56,8

Trezoreria Marii Britanii

Optimist – Tratament similar cu statele participante la Spațiul Economic European (SEE)

- 0,0 - 0,0 - 3,8 - 98,0

Mediu – Se realizează o uniune vamală de tipul celei cu Turcia sau un aranjament de tip CETA.

- 0,0 - 0,0 - 6,2 - 160,1

Pesimist – statut de simplu membru OMC - 0,0 - 0,0 - 7,5 - 193,5

Medie

Optimist - 0,11 - 13,3 - 1,31 - 33,8

Pesimist - 0,52 - 63,0 - 4,21 - 108,6

Notă: Estimările OCDE sunt făcute pentru termen mediu (2023); Aichele/Felbmayr (2016) utilizează PIB/locuitor; datele cu privire la PIB sunt preluate din statisticile OCDE. Estimările

pentru Marea Britanie au avut la bază conversia datelor, din lire sterline în euro, la cursul mediu

din anul 2015.


Dincolo de statistici și analize, mesajul este acela că procesul este sensibil, iar tipul de relații economice, în curs de negociere, necesită maximă responsabilitate având în vedere viitorul proceselor de guvernanță. Deși analiștii nu anticipau ca rezultatele referendumului să conducă la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, deznodământul a fost contrar așteptărilor. În acel moment guvernanții au conștientizat că statul membru nu este pregătit să facă pasul necesar în condiții care să nu afecteze economia britanică și, implicit, relațiile comerciale cu statele membre ale UE. Cu acest prilej, s-a constatat că de fapt populația nu fusese sufi cient informată despre

avantajele statelor membre UE în ceea ce privește relațiile comerciale, precum

și despre facilitățile de care benefi ciază persoanele din aceste țări. Au existat voci

care au sugerat organizarea unui nou referendum, cu speranța că se va reveni la

situația inițială. Cu toate acestea, conform voinței poporului manifestată prin

vot, au început negocierile derulate în mod anevoios, pornind de la interesele

celor două părți. După luni de tratative și tergiversări, s-a ajuns la un proiect

de acord. Din păcate, proiectul acordului prezentat de premierul Theresa

May a fost respins de parlamentarii britanici, care au solicitat redeschiderea

negocierilor, dar Uniunea Europeană a blocat impulsul premierului, iar opinia

exprimată de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a fost: “Acordul de retragere rămâne cea mai bună înțelegere posibilă (...). Acordul de

retragere nu va fi renegociat.” La rândul său, Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene, a susținut că are convingerea că va exista un acord până la data de 29 martie, data la care Marea Britanie ar trebui să părăsească Uniunea Europenă, dar, în același timp, a subliniat idea că Acordul de Brexit nu poate fi renegociat. Având în vedere circumstanțele nefavorabile, Juncker a avertizat statele membre să fi e pregătite pentru “toate scenariile, inclusiv cel mai rău.” În același timp, președintele Comisiei Europene a subliniat necesitatea clauzei de garantare a frontierei irlandeze. Majoritatea analiștilor apreciază că părțile vor conveni asupra prelungirii termenului de ieșire a Marii Britanii cuprinsă între trei luni și un an. Philippe Lamberts, europarlamentar belgian senior în grupul pentru Brexit opinează că lipsa unui acord reprezintă un rău mai mic decât redeschiderea negocierilor. În ipoteza în care nu se va ajunge la niciun acord, reprezentanții Uniunii Europene vor propune menținerea fl uxului de fi nanțare pentru cercetători, universități și proiecte regionale, cu condiția ca Marea Britanie să accepte să plătească contribuțiile la buget pentru anul 2019. Se menționează faptul că statele membre vor solicita britanicilor achitarea contribuțiilor bugetare estimate la circa 20 de miliarde de euro pentru anii 2019 și 2020 chiar și în lipsa unui acord de retragere.


Concluzii

Având în vedere cele mai sus menționate, consider că prelungirea termenului de retragere a Marii Britanii este aproape inevitabilă. În prezent, dacă ținem cont de divergențele totale dintre acordul propus de premierul britanic și Parlament, pe de o parte, și intențiile reprezentanților statelor membre, pe de altă parte, pare aproape imposibil un nou referendum, varianta

cea mai probabilă fi ind despărțirea fără niciun acord. Prelungirea termenului de retragere ar putea să creeze premisele unei despărțiri mult mai amiabile și cu pierderi semnifi cativ diminuate pentru ambele părți. Un scenariu dorit de mulți analiști dar mai greu de realizat îl constituie organizarea unui nou referendum care să aibă drept rezultat rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. În acest caz, ar trebui anulate toate documentele emise de către părți în scopul părăsirii de către Marea Britanie a UE. Obiectivul principal în această ipoteză ar fi întocmirea unui nou buget pentru cadrul fi nanciar multianual 2021 – 2027, întrucât prezentul buget a luat în considerare doar 27 state, iar eventuala rămânere a britanicilor ar schimba substanțial structura acestuia.

Bibliografi e

1. Amarița, A. (2018). Uniunea Europeană – Noua guvernanță bugetară și fi scală (Teză de doctorat). ASE București, p.221-245

2. Emerson, M. (2017). What’s next after Theresa May’s spectacular own goal?, Thinking ahead for Europe. CEPS Commentary

3. Gros, D. (2017). After Brexit: It’s a brave new world. CEPS Commentary 4. Guild, E. (2016). Brexit and Social Security in the EU, Thinking ahead for Europe.

CEPS Commentary 5. European Parliament, (2017). An Assessment of the economic Impact of Brexit on

the EU 27. Directorate general for Internal Policies 6. https://eubusinesslaw.wordpress.com/tratatele 7. HotNews.ro (2019).UE refuză tentativa premierului britanic Theresa May de a

renegocia Brexit 8. HotNews.ro (2019).Juncker avertizează asupra riscului unui Brexit dezordonat


TO BE OR NOT TO BE BREXIT

PhD Adrian Amariţa

Ministry of Regional Development and Public Administration

Abstract

The outcome of the referendum on the British exit from the European Union triggered numerous reactions in the Member States, with the views of analysts most often divergent. The scenarios for the exit of the UK from among the Member States, although not very clearly delimited, were referred to as “soft”, “intermediate” and “hard”. The invocation of art. 50 of the Treaty of Lisbon generated intense talks and it seemed that an agreement was reached to be approved by British lawmen, but so far the representatives of the European Union and of Great Britain have not reached a consensus, with that the interests of the parties are divergent. There is only one certainty, each party will suff er losses signed due to the UK’s exit from among the Member

States of the European Union. If no agreement is reached by 29 March 2019,

the States concerned may agree to extend the deadline for termination of the

relations at European Union level, and otherwise the British exit will be of a

“hard” type, which will create the premises of much higher losses than in the

case of a soft-type agreement. Specialists appreciate that the renegotiation

of contractual clauses in the fi rst variant is worse than the “hard” scenario. It should also be noted that the parties agree, even tacitly, that the probable extension of the period of termination of contractual relations between the European Union and the United Kingdom may be benefi cial to signatories, since the contractual clauses facilitate trade relations between the two entities. Key words: European Union, Member States, migration, agreement,

negotiation, internal single market, customs union, freedom of movement

JEL Classifi cation: F 15, F 22, F 51, J 61, L 17

Introduction

Article 50 of the Treaty of Lisbon provides that any Member State

may decide to withdraw from the European Union and its intention shall

be notifi ed to the Council of the European Union. Thereafter, the European

Union concludes an agreement with that state setting out the conditions for

withdrawal and the relations between the two parties in the context of future

relations. In the absence of an agreement, two years after the notifi cation, the

Treaties are no longer applicable to the State concerned, unless the parties

concerned decide to extend the withdrawal period of the Member State.


Although the insertion of this article seemed just something formal,

today, as a consequence of the referendum that decided to exit Britain from the

European Union, the hypothesis became reality and the most debated subject.

The causes that caused the majority of the population to leave the EU were:

the repatriation of the competences at national level, ensuring the ability of the

British Parliament to interpret or amend Community legislation and to cease

the free movement of persons.

Specialty Literature

Amariţa (2018) analysed the eff ects of the UK leaving the European

Union. The Guild (2018) presented the possible types of agreements that can

be concluded between the UK and the European Union on the occasion of

the British exit from among the Member States. Emerson (2017) presents

the scenarios of the possible eff ects of British withdrawal from the European

Union. Gros (2017) presented the eff ects of Brexit on fi nancial services.

In HotNews.ro (2019), the opinions of the representatives of the European

Union on the impasse in which the negotiations are currently in eff ect and the

possible consequences of the agreement between the parties are present. The

European Parliament (2017) summarises the results from simulations on long-

term eff ects – until the year 2030 – of leaving the European Union.

Methodology of research, data, results and discussions

In the letter of motivation of Prime Minister David Cameron, sent to

his counterparts in the Member States, the following topics were included:

economic governance, competitiveness, sovereignty and immigration. The

motivation was purely formal, as it was known that the European Union did not

accept the requests of the British Government. There were several scenarios in

the literature on the agreement to be concluded between the European Union

and the UK. Although they do not state very clearly what they consist of, the

key terms were “hard”, “soft” and “intermediate”. According to the scenarios,

“hard” agreement implies “an EU separation without preserving preferential

access to the internal single market and perhaps a return to that type of freedom

of movement of goods, services and capital, as in the logic of a multilateral

conduct adopted under the aegis of the WTO. ‘ The ‘ intermediate‘ alternative

can materialise through a partnership scheme similar to those which the EU

has in force with various states, representing versions of the customs union

or the internal single market. A ‘ soft ‘ output may include UK access to

the internal single market under the same conditions as the Member States,

but it can only be achieved if there is an agreement with regard to the free

movement of persons, which is diffi cult to fulfi l, taking into account the


prerequisites from which the UK exit process in the European Union began.

In the light of the foregoing, since the ‘ intermediated ‘ agreement implies

lengthy negotiations, contrary to the will of the EU Member States, and the ‘

soft ‘ agreement implies the free movement of persons, which does not want

the UK, I believe that the best chance of concretizing them is to leave the

European Union without any agreement. The UK leaving the EU will produce

negative eff ects for both signatory parties, especially for the British. As far

as possible scenarios are concerned, it can be said that almost anything is

possible:

a) stay in the internal single market and exit the customs Union;

b) staying in the internal single market and in the customs Union;

c) a strong strategic partnership;

d) renunciation of the decision to leave the European Union;

e) a comprehensive free trade agreement of the kind concluded by the

European Union with Canada (CETA).

In the budgetary plan, analysts estimate that the UK’s exit will aff ect

the balance of the multiannual fi nancial perspective by more than EUR 9 billion annually. In this respect, it should be stressed that the UK is currently the second net contributor at EU Member State level. The fi nancial aspects are at the heart of the negotiations. In the UK, the view was cultivated that the state’s contribution to the EU budget is incorrectly calculated and the contribution signifi cantly exceeds the level it should achieve. At the same time, the large amount of resources from the structural and cohesion funds are omitted, the multiple derogations enjoyed by the UK and the fact that the British are the main benefi ciary of infrastructure investments fi nanced from the European Fund for Strategic Investments, managed by the European Investment Bank. All these elements converge to the idea that Britain was not “a victim” of Europe, but benefi ted from many facilities in terms of EU fi nancial resources. A delicate problem is that many programme expenditures have not been made and hey are in the “commitment appropriations” area, making it very diffi cult to determine the UK’s fl ow rate for the EU budget. Given that fi nancial

services contribute more than 8% to the GDP of the United Kingdom, it is

necessary for this Member State to make sustained eff orts in its positioning in

the single market. Specialists consider that, if the UK will sign an agreement

with the EU on the conduct of multilateral trade, currently being administered

by the WTO, the British losses will be around 110 billion euros, and the EU

losses will be 50 billion euros.


Synthesis of result from various simulations on long-term eff ects (up to 2030) of the EU leaving (losses as a percentage of GDP, i.e. as an

absolute amount - euro)

Who made the estimation and assumptions work the European Union

European Union - 27 Great Britain

procente miliarde euro

percentage bilion euro

Ottaviano/LSE

Optimist – status similar to Switzerland and the and the states participating in the European Economic Area Elveția (EEA)

- 0,12 - 14,5 - 1,28 - 33,0

Pessimistic – simple membership of the WTO

- 0,29 - 35,1 - 2,61 - 67,3

Aichele/Ferbermayr/IFO Optimist - status similar to Switzerland and EEA

- 0,1 - 12,1 - 0,64 - 16,5

Pessimistic – simple membership of the WTOstatut de simplu membru OMC

- 0,3-

36,3 -

2,3-

59,3

OCDE

Optimist – trade, immigration – low eff ects

- - - 2,7 - 69,7

Middle – trade, immigration – average eff ects

- 0,0 - 0,0 - 5,1 - 131,6

Pessimistic – trade, immigration – major eff ects

- 0,8 - 96,9 - 7,7 - 198,7

Roja-Romagosa/Central Planning Bureau, NL

Optimist – free trade area for ten years in which non-tariff barriers are at half the level practiced intra - WTO

- 0,6 - 72,7 - 3,5 - 87,7

Pessimistic – status of simple WTO membership

- 0,8 - 96,9 - 4,1 - 105,8

Booth/Open Europe

Optimist – UK liberalizes all trade with third parties and applies substantial economic deregulation

- 0,0 - 0,0 + 1,5

38,7


- 0,34 - 41,2 - 2,2 - 56,8

The Treasury of the UK

Optimist – treatment similar to the states participating in the European Economic Area (EEA)

- 0,0 - 0,0 - 3,8 - 98,0

Middle – A customs union of the kind with Turkey or an arrangement of type CETA is carried out

- 0,0 - 0,0 - 6,2 - 160,1


- 0,0 - 0,0 - 7,5 - 193,5

AverageOptimist - 0,11 - 13,3 - 1,31 - 33,8

Pessimistic - 0,52 - 63,0 - 4,21 - 108,6

Note: OECD estimates are made for the medium term (2023); Aichele/Felbmayr (2016) uses

GDP/inhabitant; Data on GDP are taken from OECD statistics. Estimates for the UK were

based on the conversion of data, from British pounds to euro, to the average rate in the year

2015.


Beyond statistics and analyses, the message is that the process is

sensitive, and the type of economic relations, in the course of negotiation,

requires maximum responsibility given the future of governance processes.

Although analysts did not anticipate the results of the referendum

leading to Britain’s exit from the European Union, the outcome was contrary

to expectations. At that time, the governors realised that the Member State

is not ready to take the necessary step under conditions that do not aff ect

the British economy and, implicitly, trade relations with EU Member States.

On this occasion, it was found that the population had not been suffi ciently

informed about the benefi ts of the EU Member States as regards trade relations, as well as the facilities enjoyed by the people of those countries. There have been voices suggesting the organisation of a new referendum, with the hope that it will return to the original situation. However, according to the will of the people manifested by the vote, the negotiations began in a diffi cult way,

starting from the interests of the two parties. After months of talks and delays,

a draft agreement was reached. Unfortunately, the draft agreement tabled by

Prime Minister Theresa May was rejected by British lawmen, who called for

the reopening of the negotiations, but the European Union blocked the Prime

Minister’s momentum, and the view expressed by Jean-Claude Juncker, the

President of the European Commission was: “The withdrawal agreement

remains the best possible understanding (...). The withdrawal agreement

will not be renegotiated. “ In turn, Michel Barnier, the chief negotiator of

the European Union, argued that he was convinced that there would be an

agreement by 29 March, the date on which Britain should leave the European

Union, but, at the same time, he stressed the idea that the Brexit agreement

cannot be renegotiated. Given the unfavourable circumstances, Juncker

warned the Member States to be prepared for “all scenarios, including the

worst.” At the same time, the President of the European Commission stressed

the need for the Irish border guarantee clause. Most analysts consider that the

parties will agree on extending the UK’s exit period from three months to one

year. Philippe Lamberts, a Belgian senior MEP in the Brexit group, takes the

view that the lack of an agreement represents a lesser evil than the reopening

of negotiations. If no agreement is reached, representatives of the European

Union will propose to maintain the funding fl ow for researchers, universities

and regional projects, provided that the UK agrees to pay contributions to the

budget for the year 2019. It is noted that the Member States will require the

British to pay the estimated budget contributions to around EUR 20 billion for

years 2019 and 2020 even in the absence of a withdrawal agreement.


Conclusions

In the light of the foregoing, I believe that the extension of Britain’s

withdrawal period is almost inevitable. Today, if we take into account the total

divergences between the agreement proposed by the British Prime Minister

and the Parliament, on the one hand, and the intentions of the representatives

of the Member States, on the other hand, a new referendum seems almost

impossible, the most probable variant being separation without any agreement.

The extension of the withdrawal period could create the premises of a much

more amiable separation and with signifi cantly diminished losses for both

parties. A scenario wanted by many analysts but more diffi cult to achieve is

the organisation of a new referendum that results in the stay of Britain in

the European Union. In this case, all documents issued by the Parties for

the purpose of leaving the EU by the UK should be cancelled. The main

objective in this hypothesis would be to compile a new budget for the fi nancial

framework 2021 – 2027, as this budget only took into account 27 states and

the eventual stay of the British would substantially change its structure.

References

1. Amarița, A. (2018). Uniunea Europeană – Noua guvernanță bugetară și fi scală

(Teză de doctorat). ASE București, p.221-245

2. Emerson, M. (2017). What’s next after Theresa May’s spectacular own goal?,

Thinking ahead for Europe. CEPS Commentary 3. Gros, D. (2017). After Brexit: It’s a brave new world. CEPS Commentary 4. Guild, E. (2016). Brexit and Social Security in the EU, Thinking ahead for Europe.

CEPS Commentary 5. European Parliament, (2017). An Assessment of the economic Impact of Brexit on

the EU 27. Directorate general for Internal Policies 6. https://eubusinesslaw.wordpress.com/tratatele

7. HotNews.ro (2019).UE refuză tentativa premierului britanic Theresa May de a

renegocia Brexit

8. HotNews.ro (2019).Juncker avertizează asupra riscului unui Brexit dezordonat

Documents

Revista Român! de Statistic! Supliment - insse.ro · Revista Română de Statistică Supliment nr. 2 / 2019 5 Europene. Anghelache, Păunică, Bodo și Mirea (2017) au prezentat