Raportul special Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

RO 2017 nr. 14

1977 - 2017

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Echipa care a realizat evaluarea

Această evaluare a performanței a fost realizată de Camera de audit V – condusă de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene –, cameră care se concentrează asupra domeniilor finanțării și administrării Uniunii. Evaluarea a fost condusă de domnul Kevin Cardiff, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Gabriele Cipriani, consilier principal; Michael Bain, manager principal; Alberto Gasperoni, coordonator și manager principal; Christophe Lesauvage, manager principal (Serviciul juridic); João Nuno Coelho dos Santos, auditor principal; Diana Voinea, auditor; Birgit Schaefer, Ide Ni Riagain, Georgios-Marios Prantzos și Marine Mina, juriști.

De la stânga la dreapta: Gabriele Cipriani, Michael Bain, Birgit Schaefer, Kevin Cardiff, Marine Mina, Alberto Gasperoni, Diana Voinea, João Nuno Coelho dos Santos, Christophe Lesauvage.

2

CUPRINS

Puncte

Glosar

Sinteză I-III

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) 1-10

Sfera și abordarea examinării cu privire la performanță 11-21

Sfera și obiectivul 11-14

Abordare și criterii 15-21

Observații 22-89

Procesul de administrare a cauzelor și durata acestuia 22-35

Utilizarea răspunsurilor la chestionarele Curții 33-35

Introducerea acțiunilor și prelucrarea inițială a cauzelor la cele două grefe (procedura scrisă) 36-40

Procesul de atribuire a cauzelor introduse la Curtea de Justiție și la Tribunal 41-45

Curtea de Justiție 42-43

Tribunalul 44-45

Procesul de administrare a cauzelor de către camere și de către judecătorii raportori în urma atribuirii acestora 46-50

Monitorizarea 51-60

Situația la Curtea de Justiție 53-55

Situația la Tribunal 56-60

Trecerea de la statistici judiciare la termene adaptate și la indicatori de performanță 61-72

Evoluții în ceea ce privește măsurarea performanței judiciare 63-69

Analiza complexității cauzelor: o posibilă abordare în sprijinul procesului de administrare a cauzelor 70-72

Sprijinul pentru procesul de administrare a cauzelor 73-85

Activitatea de traducere 74-79

3

Sistemele informatice 80-85

Practicile în materie lingvistică 86-89

Concluzii 90-97

Considerații pentru noi ameliorări 98

Anexa I - Eșantion de cauze selectate pentru Curtea de Justiție și pentru Tribunal

Anexa II - Analiza factorilor care au afectat durata celor 60 de cauze din eșantionul selectat pentru CJUE

Anexa III - Listă de verificare pentru evaluarea indicatorilor privind gestionarea timpului introduși de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției

Anexa IV - Analiză a corelației existente între factorii de complexitate și durata cauzei pentru cauzele finalizate în 2014 și în 2015 la Curtea de Justiție și la Tribunal

Răspunsurile Curții de Justiție a Uniunii Europene

4

GLOSAR

Act de procedură: totalitatea documentelor trimise de părți și de grefă în cursul procedurii (memorii, anexe, corespondență etc.).

Acțiune în anulare: o cerere de anulare a unui act adoptat de o instituție, de un organ sau de o agenție a Uniunii.

Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor: permite Curții de Justiție să stabilească dacă un stat membru și-a îndeplinit sau nu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului UE.

ARGOS: un sistem informatic care va fi introdus în scurt timp în cadrul Curții de Justiție și al Tribunalului și care are drept obiectiv furnizarea de informații mai detaliate cu privire la cauze, prin intermediul unui „tablou de bord” personalizat destinat judecătorilor, avocaților generali și cabinetelor acestora.

Avocat general: Curtea de Justiție este asistată de 11 avocați generali care au rolul de a prezenta, atunci când este necesar, o opinie juridică purtând denumirea de „concluzii”. Concluziile avocaților generali sunt redactate în limba aleasă de aceștia.

Business Object și Business Intelligence: aceste sisteme informatice sunt utilizate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în scop de raportare și pentru elaborarea de statistici judiciare.

Cameră: un complet constituit dintr-un număr variabil de judecători care, împreună, deliberează într-o anumită cauză.

Cellule des lecteurs d’arrêts: juriști subordonați președintelui Curții de Justiție și președintelui Tribunalului care au rolul de a verifica armonizarea formală, precum și coerența proiectelor de hotărâri și, în anumite cazuri, de ordonanțe.

Cerere de intervenție: intervenția este actul prin care o instituție ori o persoană fizică sau juridică intervine într-o cauză introdusă de o terță parte.

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ): urmărește îmbunătățirea eficienței și a funcționării justiției în statele membre și punerea în aplicare a instrumentelor elaborate de Consiliul Europei.

Complet de judecată: compunerea camerei (numărul de judecători) în care se deliberează cu privire la fiecare cauză în parte.

Conexarea cauzelor: mai multe cauze de același tip care au același obiect pot fi oricând reunite, din motive de conexitate, pentru buna desfășurare a fazei scrise sau orale a procedurii sau în vederea pronunțării hotărârii prin care se finalizează judecata.

Conferință de cameră: fiecare cameră a Tribunalului se reunește în mod regulat, în principal pentru a discuta rapoartele preliminare trimise de judecătorul raportor.

Declarațiile conducerii: declarații scrise, emise de conducere, pentru a confirma anumite aspecte. Deși furnizează informații, acestea nu oferă prin ele însele probe de audit suficiente și adecvate cu privire la aspectele pe care le tratează.

5

Deliberare și pronunțarea hotărârii: judecătorii deliberează pe baza unui proiect de hotărâre elaborat de judecătorul raportor. Oricare judecător din complet poate să propună modificări. Se decide cu majoritate și nicio opinie divergentă nu este făcută publică. Hotărârile sunt semnate de toți judecătorii care au luat parte la deliberare, iar dispozitivul acestora se pronunță în ședință publică.

Direcția cercetare și documentare: Direcția cercetare și documentare pune la dispoziția Curții de Justiție și a Tribunalului informații cu privire la dreptul comparat și la jurisprudență.

E-Curia: este o aplicație informatică a CJUE destinată avocaților și agenților statelor membre, precum și instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE. Această aplicație permite schimbul electronic de acte de procedură cu grefele.

Grefă: fiecare dintre cele două instanțe care compun CJUE dispune de propria sa grefă. Grefa are rolul de a recepționa, de a comunica și de a conserva toate actele de procedură. Grefierul Curții de Justiție este, de asemenea, echivalentul secretarului general al instituției.

Hotărâre: hotărârile Curții de Justiție și ale Tribunalului au la bază un proiect de hotărâre elaborat de judecătorul raportor. Aceste hotărâri se pronunță în ședință publică.

Judecător din completul de judecată: unul dintre judecătorii care compun camera, altul decât judecătorul raportor.

Judecător raportor: este judecătorul căruia președintele îi atribuie o cauză. Principala sarcină a judecătorului raportor este de a prezenta un raport preliminar în reuniunea generală a Curții de Justiție sau în conferința de cameră la Tribunal, care să includă o analiză a elementelor de drept ale unei cauze și măsurile procedurale propuse. Judecătorul raportor elaborează, de asemenea, proiectul de hotărâre.

Jurist-lingvist: traducător în cadrul Direcției generale de traducere care trebuie să aibă o calificare juridică.

Litige: principala bază de date a CJUE. Ea conține informații cu privire la cauze.

Marea Cameră: Curtea de Justiție sau Tribunalul se pot întruni în Marea Cameră (cincisprezece judecători) ori de câte ori dificultatea juridică sau importanța cauzei ori anumite împrejurări speciale justifică acest lucru.

Memorii: documente în care părțile își prezintă argumentele în fața instanțelor (cerere introductivă/memoriu în apărare, și, dacă este cazul, memoriu în replică și în duplică). Aceste documente trebuie traduse în limba franceză.

Ordonanță: atunci când Curtea de Justiție sau Tribunalul consideră că dispun de informații suficiente pentru a se pronunța pe baza procedurii scrise sau atunci când o cauză este considerată ca fiind în mod vădit inadmisibilă sau în mod vădit nefondată, când nu este necesară pronunțarea asupra fondului sau când părțile renunță la judecată, cauza poate să fie finalizată printr-o ordonanță.

Primul avocat general: primul avocat general are responsabilitatea globală de a monitoriza progresele înregistrate în elaborarea concluziilor de către avocații generali.

Procedura accelerată: această procedură permite Curții de Justiție să se pronunțe rapid în cauze deosebit de urgente, reducând durata acestor cauze și acordându-le o prioritate sporită. Această procedură se aplică și în cazul trimiterilor preliminare.

6

Procedura preliminară de urgență: permite Curții de Justiție să soluționeze, într-un interval de timp considerabil redus, cele mai urgente chestiuni referitoare la domeniile libertății, securității și justiției (de exemplu, privind cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie civilă).

Procedura scrisă: această procedură este gestionată de grefe, se derulează după înregistrarea unei cauze și include redactarea și traducerea documentelor cauzei.

Pro-Curia: proiect privind un sistem informatic integrat de administrare a cauzelor la Tribunal, care a fost stopat ca urmare a dificultăților întâmpinate în implementarea sa.

Raport de ședință: acest document redactat de judecătorul raportor la Tribunal rezumă faptele invocate, argumentele fiecărei părți și, dacă este cazul, argumentele intervenienților. Raportul de ședință este comunicat părților și este disponibil publicului înainte de ședința de audiere a pledoariilor.

Raport preliminar: document intern confidențial redactat de judecătorul raportor în urma încheierii procedurii scrise, care conține, printre altele, o analiză a chestiunilor pertinente de fapt și de drept ridicate de cauza respectivă și, acolo unde este cazul, măsuri de organizare a procedurii sau măsuri de cercetare judecătorească. Raportul preliminar conține, de asemenea, o propunere privind compunerea completului de judecată căruia îi va fi atribuită cauza și stabilește dacă va fi sau nu organizată o ședință de audiere a pledoariilor și dacă trebuie redactate concluzii de către avocatul general.

Recurs: Curtea de Justiție poate fi sesizată cu recursuri, limitate la chestiuni de drept, împotriva hotărârilor și a ordonanțelor Tribunalului.

Référendaire (referent juridic): sub supravegherea judecătorilor și a avocaților generali ai CJUE, referenții juridici acordă asistență membrilor acesteia la redactarea rapoartelor de ședință, a rapoartelor preliminare, a hotărârilor, a ordonanțelor și/sau a concluziilor și a motivelor acestora și furnizează, de asemenea, sprijin în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor.

Regulament de procedură: atât Curtea de Justiție, cât și Tribunalul dispun de un regulament de procedură care stabilește normele privind administrarea cauzelor în fiecare etapă a procedurii.

Reuniunea generală: reuniune săptămânală la care participă președintele Curții de Justiție, judecătorii, avocații generali și grefierul instituției și în cadrul căreia se decide cu privire la completul de judecată pentru fiecare cauză în parte, precum și cu privire la necesitatea sau nu a concluziilor din partea unui avocat general.

Secretul deliberărilor: deliberările CJUE au loc între judecători. Ele sunt și rămân secrete. Deliberările au întotdeauna loc în limba franceză, fără interpretare.

Sistem de rotație: la Tribunal, cauzele sunt atribuite de către președinte celor nouă camere prin rotație, pe baza a patru sisteme de rotație distincte.

Suivi des affaires: este un instrument informatic utilizat de CJUE care permite monitorizarea progreselor realizate în administrarea cauzelor aflate pe rol.

Suspendarea procedurii: procedura poate fi suspendată în cazul în care Curtea de Justiție și Tribunalul sunt sesizate cu cauze care au același obiect, ridică aceeași problemă sau pun în discuție validitatea aceluiași act. Procedura poate fi, de asemenea, suspendată în alte cazuri speciale prevăzute de Regulamentul de procedură.

7

Ședință de audiere a pledoariilor (procedura orală): procedura orală cuprinde audierea de către Curtea de Justiție sau de către Tribunal a agenților, a consilierilor și a avocaților, precum și, după caz, audierea martorilor și a experților.

Trimiteri preliminare: pentru a asigura aplicarea efectivă și uniformă a legislației Uniunii Europene și pentru a preveni interpretările divergente, instanțele naționale pot, și uneori trebuie, să se adreseze Curții de Justiție pentru ca aceasta să clarifice un punct privind interpretarea sau validitatea dreptului Uniunii.

Vacanțe judecătorești: CJUE funcționează în mod permanent, dar stabilește perioade de vacanțe judecătorești în cursul cărora, în principiu, nu vor avea loc ședințe de audiere a pledoariilor și deliberări. Curtea de Justiție, Tribunalul și serviciile acestora continuă însă să funcționeze normal în aceste perioade, în cursul cărora pot avea loc, în mod excepțional, ședințe de audiere a pledoariilor și deliberări.

8

SINTEZĂ

I. Examinarea realizată de Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare

„Curtea”) cu privire la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”)

a avut drept obiectiv să evalueze performanța procesului de administrare a cauzelor și, în

special, să verifice dacă procedurile existente favorizau tratarea eficientă a cauzelor

introduse și dacă termenele de soluționare a acestora puteau fi îmbunătățite. De asemenea,

Curtea a urmărit să examineze instrumentele utilizate de CJUE în vederea evaluării și

a asigurării răspunderii de gestiune.

II. În ultimii ani, CJUE a întreprins o serie de acțiuni importante, de natură organizatorică

și procedurală, pentru a-și spori eficiența în ceea ce privește procesul de administrare

a cauzelor și raportarea cu privire la acesta. În special, introducerea unor termene indicative

pentru parcurgerea etapelor principale din ciclul de viață al unei cauze, precum și

dezvoltarea progresivă a unor instrumente și rapoarte de monitorizare au permis să se pună

un accent mai puternic pe respectarea termenelor. La sfârșitul anului 2016, s-au putut

constata progrese în ceea ce privește reducerea stocului semnificativ de cauze care se

acumulase la Tribunal, aceasta chiar înainte ca reforma Tribunalului, în urma căreia se va

dubla numărul de judecători și cel al cabinetelor lor, să aibă vreun impact.

III. Potrivit concluziilor examinării, CJUE ar putea să îmbunătățească și mai mult aceste

rezultate pozitive, luând în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor

bazată pe o abordare individuală, utilizând termene adaptate și monitorizând utilizarea reală

a resurselor umane angajate. Măsurarea în acest mod a performanței, mai degrabă decât

prin utilizarea unor termene indicative care trebuie respectate în medie, ar permite

conducerii să fie informată atât cu privire la cauzele care ridică probleme, cât și cu privire la

bunele practici. Această abordare ar furniza informații de gestiune care ar putea fi utilizate în

procesul de luare a deciziilor cu scopul de a se obține un plus de eficiență. Informațiile

respective ar putea servi și la ameliorarea rapoartelor privind performanța, cu scopul de a se

consolida modul în care se răspunde pentru actul de gestiune, oferind astfel o imagine cu

privire la buna funcționare a CJUE și la utilizarea resurselor aflate la dispoziția acesteia.

9

CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE (CJUE)

1. CJUE este autoritatea judiciară a Uniunii Europene (UE). Misiunea sa este de a asigura

respectarea dreptului Uniunii, garantând interpretarea și aplicarea uniformă a tratatelor1

2. CJUE cuprinde Curtea de Justiție și Tribunalul. Curtea de Justiție este compusă din 28 de

judecători, asistați de 11 avocați generali

.

2. În prezent, Tribunalul este format din 45 de

judecători, acest număr urmând să crească la 56 până în 2019. Judecătorii și avocații generali

sunt desemnați de comun acord de către guvernele statelor membre pentru un mandat de

șase ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii și avocații generali sunt asistați de 386 de membri

ai personalului care fac parte din cabinetele lor. În total, instituția are un efectiv de 2 168 de

persoane3

3. Curtea de Justiție și Tribunalul își exercită competențele în cadrul unor tipuri diferite de

proceduri (a se vedea

. Curtea de Justiție și Tribunalul au fiecare propria sa grefă. Serviciile lingvistice și

informatice, precum și celelalte servicii ale instituției sunt comune celor două instanțe.

În 2017, partea din bugetul UE alocată CJUE este de aproximativ 400 de milioane de euro.

caseta 1

Caseta 1 – Tipuri de proceduri la Curtea de Justiție și la Tribunal

).

Curtea de Justiție

1 Articolul 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

își exercită competențele, în principal, în următoarele categorii de acțiuni: trimiteri

preliminare din partea instanțelor naționale având ca obiect interpretarea dreptului UE sau

validitatea unui act adoptat de o instituție, de un organ sau de o agenție a Uniunii; recursuri

împotriva deciziilor Tribunalului; anumite acțiuni directe, cum ar fi acțiunea în constatarea abținerii

de a acționa sau acțiunea în anularea unor acte ale UE; acțiuni introduse de Comisie sau de un stat

membru în constatarea neîndeplinirii de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în temeiul

dreptului UE; cereri de aviz cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord pe care UE

2 Avocații generali sunt numiți în temeiul articolului 252 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și au rolul de a prezenta concluzii motivate, sub formă de opinii scrise (fără caracter obligatoriu), în cauzele care le-au fost atribuite.

3 Raportul anual de activitate al CJUE pe 2016, anexa 1.

10

intenționează să îl încheie cu o țară terță sau cu o organizație internațională. Nu există nicio cale de

atac împotriva unei hotărâri judecătorești a Curții de Justiție.

Tribunalul

4. Curtea de Justiție și Tribunalul trebuie să judece toate cauzele cu care sunt sesizate de

către instanțele naționale, statele membre, instituțiile, organele, oficiile sau agențiile

Uniunii, precum și de către persoanele fizice și juridice. Acesta este un factor asupra căruia

nu au niciun control. În perioada 2006-2016, au fost introduse la CJUE aproximativ 1 500 de

cauze în medie pe an. Numărul total al cauzelor care nu au fost încă soluționate (stocul

cauzelor pendinte) a crescut cu aproximativ 20 % (a se vedea

judecă acțiunile introduse de persoane fizice sau juridice împotriva actelor UE ale căror

destinatare sunt sau care le privesc direct și individual, acțiunile în despăgubire pentru prejudiciile

cauzate de instituțiile sau organele UE, și, de asemenea, anumite acțiuni introduse de statele

membre. Litigiile judecate de Tribunal sunt, de cele mai multe ori, de natură economică și privesc

domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, precum și măsurile de protecție comercială și

proprietatea intelectuală. Alte domenii în care Tribunalul este competent să judece sunt: agricultura,

accesul la documente, achizițiile publice și măsurile restrictive. Ca urmare a desființării Tribunalului

Funcției Publice a UE la 31 august 2016, Tribunalul este acum competent să soluționeze, în primă

instanță, litigiile dintre UE și funcționarii săi.

figura 1

Figura 1 – Evoluția generală a activității judiciare în perioada 2006-2016

).

500550600650700750800850900950

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Curtea de Justi ție - număr de cauze

Cauze noi Cauze finalizate Cauze aflate pe rol

11

Notă: începând de la 1 septembrie 2016, competențele Tribunalului Funcției Publice au fost transferate Tribunalului.

Sursa: pe baza datelor publicate în rapoartele anuale ale CJUE.

5. Cauzele pot fi introduse la Curtea de Justiție sau la Tribunal în oricare dintre cele 24 de

limbi oficiale ale UE. Judecătorii deliberează în franceză.

350

550

750

950

1 150

1 350

1 550

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Tribunal - număr de cauze

Cauze noi Cauze finalizate Cauze aflate pe rol

0

50

100

150

200

250

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Tribunalul Funcției Publice - număr de cauze

Cauze noi Cauze finalizate Cauze aflate pe rol

12

6. CJUE trebuie să asigure o justiție de o calitate ireproșabilă, într-un termen rezonabil4,

asigurându-se totodată, în calitatea sa de instituție a UE, că utilizează fondurile publice puse

la dispoziția sa într-un mod cât mai eficient și cât mai eficace posibil, în conformitate cu

principiile bunei gestiuni financiare5

7. Calitatea și rapiditatea cu care CJUE se pronunță în cauzele cu privire la care este

sesizată poate avea consecințe importante pentru persoanele fizice, persoanele juridice,

statele membre și UE în ansamblul său. Orice situație în care CJUE nu reușește să se

pronunțe în termen rezonabil poate conduce la costuri semnificative pentru părțile

implicate, precum și la costuri directe pentru bugetul UE, legate de eventualele prejudicii

.

6

cauzate de durata excesivă a procedurii7

4 Unul dintre drepturile fundamentale recunoscute de UE cetățenilor și întreprinderilor este acela de a beneficia de soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil, ceea ce reprezintă și o condiție pentru a beneficia de dreptul la o cale de atac eficientă. A se vedea articolul 41 alineatul (1) (Dreptul la bună administrare) și articolul 47 primul și al doilea paragraf (Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

. Cauzele cu care este sesizată CJUE sunt adesea

consecința unor acțiuni introduse în fața instanțelor naționale din statele membre. În acest

5 Articolul 30 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

6 Cuantumul acestor prejudicii este variabil. Bugetul alocat pentru astfel de costuri în 2017 este de aproximativ 850 000 de euro.

7 A se vedea, în acest sens, cauza C-385/07 P Der Grüne Punkt - Duales System Deutschland/Comisia, cauza C-40/12 P Gascogne Sack Deutschland/Comisia și cauza C-58/12 P Gascogne/Comisia, în care Curtea de Justiție a apreciat că Tribunalul (denumit „Tribunalul de Primă Instanță” până în decembrie 2009) depășise termenul rezonabil în care o parte în proces are dreptul să se aștepte la pronunțarea unei hotărâri. În aceste condiții, CJUE a arătat că reclamanții ar putea introduce acțiuni în despăgubire prin care să solicite repararea eventualului prejudiciu care le-a fost cauzat ca urmare a duratei excesive a procedurii în fața Tribunalului. Prima cauză judecată având acest obiect a fost cauza T-577/14 Gascogne Sack Deutschland și Gascogne/Uniunea Europeană. În hotărârea sa din 10 ianuarie 2017, Tribunalul a obligat Uniunea Europeană să plătească reclamanților peste 50 000 de euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material și moral cauzat de durata excesivă a procedurii. Hotărârea a fost atacată cu recurs. Alte cauze în care întreprinderile solicitaseră despăgubiri pentru durata excesivă a procedurii au fost soluționate în februarie 2017 (cauza T-479/14 Kendrion/Uniunea Europeană și T-725/14 Aalberts Industries/Uniunea Europeană) și în iunie 2017 (cauza T-673/15 Guardian Europe/Uniunea Europeană) sau sunt încă pendinte.

13

tip de cauze, care sunt deosebit de relevante pentru Curtea de Justiție, o finalizare rapidă

a cauzei poate juca un rol important, permițând sistemului judiciar din statele membre

vizate să asigure o cale de atac eficientă pentru cetățeni și întreprinderi și la nivel național.

8. De-a lungul timpului, CJUE a pus din ce în ce mai mult accentul pe eficiența modului său

de funcționare. A fost abordată în special problema stocului de cauze (mai ales la Tribunal,

a se vedea punctul 59

- adaptarea Regulamentului de procedură atât al Curții de Justiție, cât și al Tribunalului, în

vederea accelerării procesului de administrare a cauzelor;

). În acest sens, CJUE a întreprins o serie de acțiuni de natură

organizatorică și procedurală pentru a-și ameliora eficiența, cum ar fi:

- monitorizarea evoluției cauzelor în raport cu termene interne stabilite pentru

principalele etape ale procedurilor judiciare;

- digitalizarea fluxurilor actelor de procedură; și

- consolidarea asigurării răspunderii de gestiune8

9. Aceste măsuri au contribuit la reducerea duratei medii necesare pentru pronunțarea

unei hotărâri judecătorești atât la Curtea de Justiție, cât și la Tribunal. De exemplu, în 2016,

durata medie globală a procedurii a fost de 14,7 luni la Curtea de Justiție și de 18,7 luni la

Tribunal, ceea ce reprezintă o reducere de 0,9 și, respectiv, de 1,9 luni în comparație cu

2015. Cu toate acestea, nu se poate confirma încă o tendință de reducere a duratei pentru

fiecare tip de procedură (a se vedea

.

figura 2

8 CJUE publică statistici și analize cu privire la rezultatele activității judiciare. Durata medie a procedurii, adică intervalul de timp scurs între data introducerii acțiunii la grefă și data hotărârii judecătorești definitive, este unul dintre principalii indicatori publicați în fiecare an de către CJUE, în combinație cu raportul dintre numărul de cauze finalizate și numărul de cauze nou introduse. CJUE publică, de asemenea, date detaliate cu privire la activitatea judiciară, în special în ceea ce privește natura și obiectul cauzelor, precum și cu privire la numărul de cauze noi, de cauze finalizate și de cauze pendinte.

).

14

Figura 2 – Durata medie (în luni) a cauzelor finalizate în perioada 2006-2016 la Curtea de

Justiție și la Tribunal

Sursa: pe baza datelor publicate în rapoartele anuale ale CJUE.

10

15

20

25

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Curtea de Justi ție - durata medie a unei cauze (în luni)

Trimiteri preliminare Acțiuni directe Recursuri

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Tribunal - durata medie a unei cauze (în luni)

Ajutoare de stat Concurență Proprietate intelectuală Alte acțiuni directe Recursuri

15

10. În 2015, UE a decis să reformeze structura judiciară a CJUE, în principal prin dublarea

numărului de judecători la Tribunal până în 2019 și prin transferarea către acesta

a competențelor Tribunalului Funcției Publice începând cu 1 septembrie 20169. Obiectivul

acestei reforme era reducerea stocului de cauze pendinte10, generarea unui efect pozitiv

asupra calității hotărârilor și creșterea flexibilității și a rapidității prin repartizarea

judecătorilor în camere în funcție de volumul de lucru din diferite domenii11. Costul

suplimentar net al reformei a fost estimat de legiuitor la 13,5 milioane de euro pe an

începând din momentul în care aceasta va fi complet implementată12

SFERA ȘI ABORDAREA EXAMINĂRII CU PRIVIRE LA PERFORMANȚĂ

, ceea ce reprezintă

aproximativ 3,4 % din bugetul total al CJUE.

Sfera și obiectivul

11. Examinarea Curții a avut ca obiectiv să evalueze dacă procedurile de administrare

a cauzelor în cadrul CJUE au permis gestionarea eficientă a acestora, precum și soluționarea

lor rapidă. Calitatea hotărârilor judecătorești și reforma în curs a Tribunalului nu au fost

acoperite de această examinare13

9 Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 341, 24.12.2015, p. 14).

. Curtea a urmărit, de asemenea, să analizeze

10 Consiliul a constatat că, în medie, erau necesari doi ani pentru soluționarea unei cauze de către Tribunal, de două ori mai mult decât termenul considerat, în general, ca acceptabil (Consiliul Uniunii Europene, Comunicatul de presă nr. 497/15, 23.6.2015). A se vedea, de asemenea, considerentele Regulamentului (UE, Euratom) 2015/2422, în special considerentul 2: „În prezent, durata procedurilor nu pare a fi acceptabilă pentru justițiabili, în special în raport cu cerințele enunțate la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”

11 Consiliul Uniunii Europene, documentul 16576/14, 8.12.2014, punctul 10, și Comunicatul de presă nr. 497/15, 23.6.2015. COM(2016) 81 final din 22.2.2016, punctul 10.

12 Documentele Consiliului nr. 16576/14, 8.12.2014, punctul 5 și nr. 9375/1/15 REV 1 ADD 1, 24.6.2015, punctul 15.

13 Până la 26 decembrie 2020, Curtea de Justiție trebuie să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport cu privire la funcționarea Tribunalului, care să acopere eficiența acestuia, necesitatea și eficacitatea suplimentării numărului de judecători la 56, utilizarea și eficacitatea resurselor, precum și crearea altor camere specializate și/sau introducerea altor

16

instrumentele utilizate de CJUE în vederea evaluării și a asigurării răspunderii de gestiune,

venind astfel în întâmpinarea interesului manifestat de Parlamentul European.

12. Curtea a examinat un eșantion de cauze finalizate (a se vedea punctele 17-19), precum

și rolurile și activitățile diferitor actori implicați de-a lungul ciclului de administrare

a cauzelor. Curtea a cerut acces la toate dosarele cauzelor din eșantion și a planificat

completarea acestei examinări documentare cu interviuri cu membri ai personalului implicați

în administrarea cauzelor, inclusiv cu referenții juridici (a se vedea punctul 23

13. CJUE a considerat că, având în vedere obligația instituită prin tratat de păstrare

a secretului deliberărilor

).

14

14. Pentru a atenua efectele acestei restricții, prezenta examinare se bazează pe informații

colectate prin intermediul declarațiilor conducerii

, accesul la anumite documente (cum ar fi notele interne și

memorandumurile dintre grefă și judecători/avocați generali sau dintre judecători/avocați

generali, precum și anumite părți din rapoartele preliminare ale judecătorilor) ar trebui să

rămână rezervat judecătorilor, avocaților generali și anumitor membri ai personalului CJUE și

aceste documente nu ar trebui puse la dispoziția Curții de Conturi Europene. Prin urmare,

Curtea nu a fost în măsură să evalueze în mod independent impactul pe care factori precum

complexitatea cauzelor și resursele disponibile îl aveau asupra unor părți din procesul de

administrare a cauzelor legate de aceste documente.

15

schimbări structurale [a se vedea articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422].

CJUE, mai degrabă decât pe probe

directe. În ceea ce privește eșantionul de cauze, au fost utilizate în special chestionare, cu

scopul de a se obține informații cu privire la administrarea cauzelor de la personalul implicat.

Chestionarele priveau factorii cei mai relevanți care influențează durata de timp necesară

soluționării unei cauze. Acești factori au fost identificați în consultare cu grefele și cu

14 Articolul 35 din Statutul CJUE.

15 Standardul internațional al instituțiilor supreme de audit nr. 1580 și standardul internațional de audit nr. 580, „Declarații scrise”, prevăd la punctul 4 că „[d]eși declarațiile scrise furnizează probe de audit necesare, tratate în mod separat, acestea nu furnizează prin ele însele probe de audit suficiente și adecvate cu privire la aspectele pe care le tratează.”

17

cabinetele președinților Curții de Justiție și Tribunalului16

Abordare și criterii

. S-au realizat de asemenea

interviuri cu mai mulți judecători și avocați generali.

15. Curtea a examinat procesul de administrare a cauzelor atât la Curtea de Justiție, cât și la

Tribunal. Ea a luat în considerare orientările referitoare la eficiență și la gestionarea timpului

elaborate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) care activează în domeniul

drepturilor omului și al statului de drept în cadrul Consiliului Europei17

16. Curtea a analizat durata principalelor etape într-un număr de aproximativ 2 800 de

cauze finalizate de Curtea de Justiție și de Tribunal în 2014 și în 2015, reprezentând 90 % din

numărul total de cauze finalizate în acea perioadă. A fost de asemenea analizată corelația

dintre anumiți factori care, în opinia Curții, contribuiau la complexitatea cauzelor și la durata

procedurilor judiciare.

.

17. Pentru a evalua eficiența procesului de administrare în cauze luate în mod individual,

Curtea a încercat să identifice factori având un impact pozitiv sau negativ asupra acestui

proces și asupra duratei procedurilor. În acest scop, Curtea a selectat un eșantion de cauze

(30 de cauze pentru Curtea de Justiție și 30 de cauze pentru Tribunal) finalizate în 2014 și

în 2015.

18. Eșantionul a fost astfel conceput încât să acopere diferite caracteristici ale populației18.

Cauzele cele mai lungi19

16 Chestionarele au fost completate de membri ai personalului grefei pentru procedura scrisă și de judecătorii/avocații generali responsabili de cauze sau de referenții lor juridici, pentru etapele subsecvente ale procedurii.

și cauzele cele mai scurte au fost excluse. Au fost incluse în principal

17 http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/evaluation/default_en.asp

18 Eșantionul a inclus un număr proporțional de cauze finalizate prin hotărâri și prin ordonanțe pentru diferitele tipuri de cauze a căror soluționare intră în competența Curții de Justiție sau a Tribunalului. Un alt criteriu a fost acela ca judecătorul sau avocatul general să se afle încă în funcție la CJUE. Eșantionul a acoperit, de asemenea, cauze atribuite mai multor camere.

19 Pentru a se putea pune accentul pe cauzele cele mai tipice, din populația utilizată pentru extragerea eșantionului au fost excluse cauzele care au durat mai mult decât dublul duratei medii.

18

cauze care au durat puțin mai mult decât durata medie, precum și un număr de cauze cu

o durată scurtă a procedurii, în vederea identificării unor posibile bune practici (a se

vedea anexa I

19. Curtea a examinat cele 60 de cauze pe parcursul întregului lor ciclu de viață (a se

vedea

). Din aceste motive, nu este vorba de un eșantion aleatoriu reprezentativ, ci

un eșantion direcționat către aspecte specifice.

figura 3). Durata diverselor etape ale procedurii din cadrul acestor cauze a fost

comparată cu termenele standard indicative stabilite chiar de CJUE, precum și cu duratele

medii ale procedurilor20. Pentru etapele cuprinse între introducerea acțiunii și finalizarea

procedurii scrise, Curtea a analizat procedurile interne, documentele grefei referitoare la

cauzele selectate și chestionarele completate de grefă și a organizat interviuri cu personalul

implicat din serviciile relevante. Pentru etapele de după procedura scrisă, Curtea a examinat

documente care i-au fost puse la dispoziție sub rezerva limitării menționate la punctul 13,

precum și chestionarele completate de judecători/avocați generali sau de referenții lor

juridici. În plus, au fost analizate informațiile cuprinse în hotărâri și în ordonanțe și au fost

organizate mai multe reuniuni cu membri ai personalului din cabinetele celor doi președinți

în vederea obținerii de explicații privind sistemele și de descrieri ale procedurilor aferente

acestora21

20. Pentru serviciile de sprijin destinat procesului judiciar (traducere, informatică, cercetare

și documentare), Curtea a analizat sistemele existente și a organizat interviuri cu personalul

responsabil. În ceea ce privește serviciul de traducere, Curtea a examinat cu precădere

procedurile de stabilire a termenelor, de planificare și de raportare cu privire la performanță.

Au fost de asemenea examinate progresele înregistrate în aplicarea Indicatorilor-cheie

interinstituționali privind activitatea și performanța (KIAPI). În ceea ce privește serviciul

.

20 Trebuie subliniat faptul că, atunci când o cauză este suspendată în mod oficial (eșantionul cuprindea șase astfel de cauze, toate la Tribunal), durata suspendării oficiale nu este luată în considerare la calculul duratei de către CJUE. Prin urmare, analiza Curții nu a ținut nici ea seama de această durată.

21 După cum s-a arătat la punctul 14, acestea au fost completate cu o serie de interviuri cu judecători de la Curtea de Justiție și de la Tribunal și cu avocați generali de la Curtea de Justiție.

19

informatic, Curtea a examinat arhitectura generală a sistemelor utilizate pentru

administrarea cauzelor, precum și planificarea strategică pentru perioada 2016-2020.

21. În plus, Curtea a examinat dacă CJUE evaluase eventualitatea unui plus de eficiență care

ar putea rezulta dintr-o modificare a practicilor sale în materie lingvistică.

OBSERVAȚII

Procesul de administrare a cauzelor și durata acestuia

22. După cum se arată în figura 3

23. Judecătorii și avocații generali lucrează la cauzele care le sunt direct atribuite, dar

analizează, în paralel, și alte cauze la nivelul camerei din care fac parte sau la nivelul Curții.

Judecătorii pot avea responsabilități în cauze în care au rolul de judecător raportor, de

judecător din completul de judecată sau, după caz, de președinte de cameră. În îndeplinirea

sarcinilor care le revin, judecătorii sunt asistați de membrii cabinetului lor: referenți juridici și

asistenți. Fiecare cabinet este format din trei referenți juridici pentru judecători și din patru

pentru avocații generali. Referenții juridici au un rol esențial în asistarea judecătorilor și

a avocaților generali în cauzele de care aceștia sunt responsabili. Ei contribuie de asemenea

la pregătirea reuniunilor generale sau a conferințelor de cameră și efectuează analize în alte

cauze tratate la nivelul camerelor din care face parte judecătorul. Calitatea, gestionarea și

disponibilitatea acestor resurse reprezintă, așadar, factori importanți în asigurarea unei

administrări eficiente a cauzelor.

, cauzele sunt înregistrate și administrate într-o primă fază

de către grefe, atât la Curtea de Justiție, cât și la Tribunal. Derularea primei faze a procedurii

(procedura scrisă) este descrisă în detaliu în Regulamentul de procedură al Curții de Justiție

și în cel al Tribunalului, care precizează mai ales documentele vizate și termenele aplicabile.

Cauzele sunt atribuite de președinte camerelor și/sau judecătorilor raportori și, în cazul

Curții de Justiție, primul avocat general atribuie cauza unui avocat general.

24. În general, pentru fiecare cauză, un referent juridic este desemnat pentru întreaga

durată a procedurii în cauza respectivă, ceea ce include asistența la elaborarea rapoartelor

preliminare, a concluziilor și a hotărârilor judecătorești. Prin urmare, administrarea eficientă

20

a cauzelor poate fi afectată în mod negativ în cazul în care un referent juridic nu este

disponibil în mod neîntrerupt pe tot parcursul procedurii.

25. După atribuirea cauzei și odată finalizată procedura scrisă, se redactează un raport

preliminar22 care este prezentat ulterior de către judecătorul raportor (la Tribunal, acesta

este însoțit de un raport de ședință). Acest raport este discutat în cadrul reuniunii generale a

Curții de Justiție sau în cadrul conferinței de cameră la Tribunal. Următoarele etape din ciclul

de viață al cauzei sunt ședința de audiere a pledoariilor23 (care poate fi omisă în anumite

circumstanțe24) și, în cazul a numeroase cauze de la Curtea de Justiție25

26. Finalizarea procedurii include deliberarea și pronunțarea hotărârii

, prezentarea

concluziilor avocatului general.

26

22 Elaborarea raportului preliminar are loc, în principiu, după ce majoritatea actelor de procedură au fost traduse în franceză, care este singura limbă de deliberare a CJUE. În general, ultimul act de procedură este tradus în termen de două luni după finalizarea procedurii scrise.

. Proiectele de

hotărâri și, în anumite cazuri, proiectele de ordonanțe sunt revizuite de o echipă care are

sarcina de a asigura calitatea și coerența redactării, ținând seama de practica și de

precedentele existente (denumită în continuare „Cellule des lecteurs d’arrêts”). Poate urma

23 Sunt furnizate servicii de interpretare ținându-se cont de limbile pe care părțile au dreptul să le utilizeze în cursul ședinței de audiere a pledoariilor, de limba de lucru a CJUE, precum și de posibilele solicitări formulate de judecători și de avocații generali.

24 În special atunci când Curtea de Justiție sau Tribunalul consideră că dispun de suficiente informații pentru a pronunța o hotărâre pe baza procedurii scrise [a se vedea articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție și articolul 135a din fostul Regulament de procedură al Tribunalului].

25 Atunci când cauza nu ridică noi aspecte de drept, Curtea de Justiție poate statua în lipsa concluziilor avocatului general. Și la Tribunal este posibil să se solicite astfel de concluzii, însă această dispoziție nu este utilizată în practică.

26 Judecătorii deliberează pe baza unui proiect de hotărâre elaborat de judecătorul raportor. Oricare judecător din complet poate să propună modificări. Se decide cu majoritate și nicio opinie divergentă nu este făcută publică. Hotărârile sunt semnate de toți judecătorii care au luat parte la deliberări, iar dispozitivul acestora se pronunță în ședință publică. Hotărârile și concluziile avocaților generali sunt disponibile pe site-ul internet al CJUE începând din ziua pronunțării.

21

apoi publicarea în Repertoriul electronic al jurisprudenței (Recueil numérique de la

jurisprudence)27

27. Cu toate că atât Curtea de Justiție, cât și Tribunalul operează ca organe colegiale,

asumându-și colectiv responsabilitatea pentru hotărârile judecătorești pronunțate,

responsabilitatea finală pentru monitorizarea globală a progreselor înregistrate la nivelul

fiecărei cauze în parte aparține celor doi președinți. În mod evident, judecătorul raportor și

președintele camerei în chestiune sunt, la rândul lor, responsabili de asigurarea unei

monitorizări adecvate. La Curtea de Justiție, primul avocat general are responsabilitatea

globală de a monitoriza progresele înregistrate în elaborarea concluziilor de către avocații

generali.

, în funcție de criteriile stabilite de Curtea de Justiție sau de Tribunal.

27 Publicarea se face în toate limbile UE. Această regulă se aplică și concluziilor avocaților generali. Dacă o hotărâre judecătorească nu este publicată în repertoriul electronic, ea este tradusă în limba utilizată de partea care a introdus acțiunea la Curtea de Justiție sau la Tribunal (așa-numita „limbă de procedură”) în cazul în care limba respectivă nu este cea utilizată de judecători pentru deliberare.

22

Figura 3 - Principalele etape ale administrării cauzelor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

ACȚIUNE INTRODUSĂ ÎN FAȚA CURȚII DE JUSTIȚIE SAU A

TRIBUNALULUI

Serviciile lingvistice (traducere și interpretare)

Serviciile informatice

Serviciile administrative

Sesizare

Instanțe naționale, părți și grefă

Procedura scrisă

Președintele, primul avocat general, grefa, părțile, judecătorul, avocatul

general și serviciul de traducere

Raportul preliminar (completat cu raportul de ședință la Tribunal)

Judecătorul și avocatul general

Reuniunea generală sau conferința de cameră

Judecătorii, avocații generali, grefierul sau reprezentantul acestuia

Finalizare (deliberare și pronunțare)

Camera (judecătorii), „Cellule des lecteursd'arrêts” și serviciul de traducere

Atribuirea cauzei

Curtea de Justi țiePreședintele (judecătorul raportor); primul avocat

general (avocatul general)

TribunalulPreședintele, la

propunerea președintelui de cameră (judecătorul

raportor)

Ședința de audiere a pledoariilor

Camera (judecătorii), avocatul general, grefa, părțile și serviciul de interpretare

Concluzii

Avocatul general, serviciul de traduceri, grefa și serviciul de interpretare

Sprijin juridic (cercetare și documentare, revizie și corectură)

23

28. După cum se arată la punctul 9, CJUE publică durata medie totală a cauzelor ca

indicator-cheie de performanță. Curtea a confirmat faptul că, în legătură cu procedurile

finalizate în 2014 și în 2015 la Curtea de Justiție și la Tribunal, calculul duratei medii

a principalelor etape (pe tip de decizie și pe tip de procedură sau de obiect) utilizat de CJUE

în scopuri interne fusese efectuat în mod corect. În plus, Curtea a efectuat un calcul mai

detaliat al duratelor medii pe care le-a considerat relevante pentru administrarea cauzelor

(a se vedea figura 4

Figura 4 – Durata medie (în luni) a principalelor etape (pe tip de decizie și de

procedură/obiect) pentru cauzele finalizate în 2014 și în 2015 de CJUE

).

Curtea de Justiţie

0123456789

10

Procedura scrisă Raportul preliminar Reuniunea generală Procedura orală (ședința de audiere a

pledoariilor)

Concluziile avocatuluigeneral

Finalizare

luni

Hotărâri

Recursuri Acțiuni directe Trimiteri preliminare

Durata maximă a etapei conform procedurilor interne

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Procedura scrisă Raportul preliminar Reuniunea generală Finalizare

luni

Ordonanțe

Recursuri Trimiteri preliminare

Durata maximă a etapei conform procedurilor interne

24

Tribunal

Notă: datele privind durata medie a procedurii scrise includ perioada dintre finalizarea acestei proceduri și traducerea ultimului act de procedură depus.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de CJUE.

29. Curtea de Justiție și Tribunalul stabilesc termene standard indicative pentru mai multe

etape principale (a se vedea punctele 54 și 57). Natura variabilă a cauzelor și a factorilor care

le afectează explică însă de ce aceste termene sunt indicative și de ce nu pot fi întotdeauna

respectate. După cum se arată în figura 4

02468

101214161820

Procedura scrisă Raportul preliminar Conferința de cameră Procedura orală ( ședința de audiere a pledoariilor)

Finalizare

luni

Hotărâri

Ajutoare de stat Concurență Alte acțiuni directe Recursuri Proprietate intelectuală

Durata maximă a etapei conform procedurilor interne

, durata medie pentru principalele etape

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Procedura scrisă Raportul preliminar Conferința de cameră Procedura orală ( ședința de audiere a pledoariilor)

Finalizare

luni

Ordonanțe

Ajutoare de stat Concurență Alte acțiuni directe Recursuri Proprietate intelectuală

Durata maximă a etapei conform procedurilor interne

25

depășește, în general, termenele indicative, deși există anumite diferențe între Curtea de

Justiție și Tribunal.

30. De exemplu, durata medie necesară pentru redactarea raportului preliminar în cauzele

finalizate în 2014 și în 2015 la Curtea de Justiție era de aproximativ trei luni (în comparație cu

o țintă indicativă de două luni), iar la Tribunal de aproximativ nouă luni (ținta indicativă fiind

fie de două luni, fie de patru luni, în funcție de tipul cauzei28

31. În ceea ce privește durata medie a procedurilor, există o diferență semnificativă între

cauzele soluționate prin hotărâri și cele soluționate prin ordonanțe

).

29

32. Examinarea Curții a acoperit următoarele procese-cheie ale administrării cauzelor:

, însă, indiferent de tipul

cauzei și de tipul deciziei (hotărâre sau ordonanță), procedura scrisă, redactarea raportului

preliminar și finalizarea sunt cele mai lungi etape din ciclul de viață al unei cauze.

- introducerea acțiunii și prelucrarea inițială a cauzei (inclusiv recepționarea și

comunicarea actelor de procedură), cunoscute sub denumirea de procedură scrisă, de

către cele două grefe (a se vedea punctele 36-40

- atribuirea cauzelor de către președintele Curții de Justiție și de către președintele

Tribunalului, precum și de către primul avocat general, acolo unde este cazul (a se

vedea

);

punctele 41-45

- administrarea cauzelor de către camere și de către judecătorii raportori, în urma

atribuirii acestora – analiza a fost realizată sub rezerva restricțiilor menționate

la

);

punctul 13 (a se vedea punctele 46-50

- monitorizarea și administrarea evoluției cauzelor de către cei doi președinți (a se

vedea

); și

punctele 51-60

28 Două luni pentru recursuri și patru luni pentru celelalte cauze.

).

29 Pentru a oferi o imagine completă, figura 4 prezintă durata medie a cauzelor finalizate prin ordonanțe, defalcată pe etape principale. Trebuie însă subliniat faptul că, în timp ce cauzele finalizate prin hotărâri traversează toate etapele procedurii, cele soluționate prin ordonanțe pot fi finalizate în etape diferite ale procedurii, din diverse motive.

26

Utilizarea răspunsurilor la chestionarele Curții

33. Chestionarele referitoare la cele 60 de cauze au fost trimise grefelor și judecătorilor (și,

după caz, avocaților generali) și urmăreau să obțină informații cu privire la factorii care

afectează durata procedurii (a se vedea punctul 19

34. Pe baza răspunsurilor primite, Curtea a analizat frecvența factorilor evocați de CJUE.

Interviurile ulterioare cu judecătorii și cu avocații generali au confirmat faptul că factorii

menționați au avut un impact asupra duratei totale a cauzelor. Pentru majoritatea cauzelor,

grefele au furnizat informații cu privire la timpul imputabil fiecărui factor care afecta durata

procedurii. Judecătorii și avocații generali au furnizat astfel de informații pentru un număr

mai redus de cauze. Prin urmare, Curtea nu a fost în măsură să evalueze, pentru toate

cauzele cuprinse în eșantion, impactul factorilor evocați asupra duratei procedurilor.

), informații cu privire la timpul necesar

pentru a ține seama de fiecare factor și explicații suplimentare detaliate pentru fiecare cauză

în parte (de exemplu, bune practici). Răspunsurile primite prezentau însă un nivel variabil de

informații.

35. Anexa II conține o analiză detaliată a răspunsurilor la chestionare, indicând frecvența

factorilor care afectau durata procedurilor și care fuseseră evocați de grefe, de judecători și

de avocații generali. Figurile 5-8

Introducerea acțiunilor și prelucrarea inițială a cauzelor la cele două grefe (procedura

scrisă)

prezintă o sinteză a acestor informații.

36. Procedura scrisă este gestionată de grefe, care aplică prevederile regulamentelor lor de

procedură respective. Acestea din urmă stabilesc, printre altele, termenele aplicabile părților

pentru introducerea observațiilor sau a memoriilor.

37. Analiza Curții a arătat că, în anii 2014 și 2015, această etapă a durat, în medie, 6,6 luni la

Curtea de Justiție și 9,1 luni la Tribunal. În ambele cazuri, aceasta a reprezentat o proporție

semnificativă din ciclul de viață al cauzei. Trebuie subliniat faptul că durata acestei etape

este determinată de Regulamentul de procedură, care stabilește termene pentru

introducerea diferitelor acte de procedură, dar depinde și de părțile implicate (care pot

27

solicita, de exemplu, prelungirea termenelor sau tratarea confidențială a anumitor

informații), precum și de eventualele cereri de intervenție formulate de terțe părți.

38. O imagine de ansamblu a celor mai frecvenți factori care, potrivit răspunsurilor furnizate

de grefe pentru cele 60 de cauze selectate, au afectat durata procedurii scrise este

prezentată în figura 5 pentru Curtea de Justiție și în figura 6

Figura 5 – Cei mai frecvenți factori care au afectat durata procedurii scrise în cele 30 de cauze selectate la Curtea de Justiție

pentru Tribunal.

Sursa: analiza realizată de Curtea de Conturi Europeană pe baza chestionarelor completate de CJUE.

33%

17%

13% 13%

10% 10%

Traduceri a șteptate de la instituțiile care participă la procedură

Volumul de lucru al DG Traduceri

Admiterea uneia sau a mai multor cereri de interven ție

Solicitare adresată păr ților privind depunerea de documente

Admiterea unui al doilea schimb de memorii (replică/duplică)

Prelungirea termenului la cererea unei păr ți

28

Figura 6 – Cei mai frecvenți factori care au afectat durata procedurii scrise în cele 30 de cauze selectate la Tribunal

Sursa: analiza realizată de Curtea de Conturi Europeană pe baza chestionarelor completate de CJUE.

39. Din această imagine de ansamblu reiese că, în ceea ce privește Curtea de Justiție, cei

doi factori menționați cel mai frecvent sunt legați de traducerile efectuate de alte instituții

ale UE30 și de volumul de lucru al Direcției generale de traduceri (DG TRAD) a CJUE31. Curtea

a analizat în mod mai detaliat impactul activității DG TRAD asupra administrării cauzelor (a se

vedea punctele 74-79), ceea ce i-a permis să constate că incidența acestui factor asupra

duratei totale a cauzelor este limitată. În ceea ce privește Tribunalul, factorii menționați

priveau, în principal, normele de procedură referitoare la schimbul de documente cu

părțile32 și timpul necesar pentru gestionarea unor dosare voluminoase ale

cauzelor. Caseta 2

30 Instituțiile UE trebuie să furnizeze traduceri în limba franceză ale actelor de procedură din cauzele în care sunt implicate.

prezintă exemple de motive pentru prelungirea procedurii scrise la Curtea

de Justiție și la Tribunal.

31 Dintre cele cinci cauze în care prelungirea a fost cauzată de volumul de lucru al DG TRAD, patru cauze au înregistrat o prelungire cu două până la șapte zile. Pentru a cincea cauză, prelungirea a fost de 1,7 luni.

32 De exemplu, primirea și prelucrarea actelor de procedură la grefă (precum și deciziile luate de judecători cu privire la derularea procedurii), admiterea unui al doilea schimb de memorii, îndreptarea neregularităților actelor de procedură, alte aspecte procedurale, prelungirea termenelor solicitată de părți și cererile de intervenție.

87%

67%63%

53%

40%

20% 20% 20%

Primirea și prelucrarea actelor de procedură la grefă

Admiterea unui al doilea schimb de memorii(replică/duplică)

Cereri de îndreptare a neregularităților

Deciderea altor chestiuni procedurale

Prelungirea termenului la cererea unei păr ți

Admiterea uneia sau a mai multor cereri de interven ție

Cereri de intervenție

Tratarea unui document voluminos

29

Caseta 2 – Exemple de prelungire a procedurii scrise la Curtea de Justiție și la Tribunal

O cauză privea o trimitere preliminară în care solicitarea formulată de instanța națională nu era

suficient de detaliată. Evaluarea de către Curtea de Justiție a implicațiilor cauzei s-a dovedit a fi

complexă. Au fost necesare trei luni pentru a trimite o solicitare scrisă instanței naționale în vederea

obținerii clarificărilor necesare. O situație similară s-a produs într-o altă cauză în care procedura

a fost prelungită cu o lună și 10 zile.

Curtea de Justiţie

Într-o cauză referitoare la o acțiune în anulare, prelungirea procedurii cu 18 luni a fost cauzată de

argumentele juridice aduse de părți în legătură cu aspecte legate de confidențialitate. Într-o altă

cauză, problemele legate de confidențialitate au fost soluționate doar după 17 luni.

Tribunal

40. În cursul examinării sale, Curtea a remarcat faptul că atât Curtea de Justiție, cât și

Tribunalul luaseră deja măsuri proactive pentru a modifica și pentru a ameliora anumite

proceduri care afectau durata procedurii scrise, cu scopul de a evita înregistrarea unor

întârzieri excesive în această etapă. Ameliorarea continuă a Regulamentului de procedură,

simplificările aduse procesului de decizie și încurajarea permanentă, începând din 2011,

a introducerii cauzelor pe cale electronică (E-Curia) pentru diminuarea utilizării de

documente pe suport de hârtie reprezintă exemple de astfel de măsuri.

Procesul de atribuire a cauzelor introduse la Curtea de Justiție și la Tribunal

41. Atât la Curtea de Justiție, cât și la Tribunal, atribuirea cauzelor are loc atunci când s-a

acumulat un stoc suficient de cauze noi, astfel încât să fie posibilă o alocare echilibrată

a volumului de lucru între judecători. Analiza datelor referitoare la cauzele finalizate în 2014

și în 2015 arată că durata medie cuprinsă între primirea unei cauze și atribuirea acesteia unui

judecător este de 2,3 luni la Curtea de Justiție și de 1,5 luni la Tribunal. Aceasta nu are însă

un impact semnificativ asupra duratei totale necesare pentru soluționarea cauzelor

deoarece, în acest interval de timp, grefele efectuează activități preliminare esențiale pentru

desfășurarea ulterioară a cauzei.

30

Curtea de Justiție

42. Președintele Curții de Justiție este responsabil de atribuirea cauzelor judecătorilor

raportori, iar primul avocat general atribuie cauzele avocaților generali. La atribuirea

cauzelor, se ține cont de mai mulți factori, inclusiv de volumul de lucru al judecătorilor la acel

moment și de similitudinea cu alte cauze. Mai mult, există reguli care trebuie respectate

pentru a se evita alocarea cauzelor către judecători care au aceeași naționalitate cu părțile,

iar în ceea ce privește recursurile împotriva deciziilor Tribunalului, cauza nu este alocată unui

judecător de aceeași naționalitate cu judecătorul raportor din prima instanță.

43. Atribuirea cauzelor se face ad hoc atunci când deciziile de procedură trebuie luate fără

întârziere și când este necesară recurgerea la procedurile accelerate. Cauzele care necesită

o procedură preliminară de urgență33 sunt tratate de o cameră special desemnată. În

general, atunci când o cauză poate fi rapid soluționată printr-o ordonanță, președintele

încearcă să o atribuie, fără întârziere, unui judecător raportor, conform Regulamentului de

procedură34

Tribunalul

.

44. Președintele Tribunalului atribuie cauzele celor nouă camere prin rotație, conform unor

norme interne35

45. Potrivit normelor aplicabile, președintele poate deroga de la aceste sisteme de rotație

în cazul în care există o legătură între acțiunile introduse și alte cauze aflate pe rol ori

. Acestea prevăd patru sisteme de rotație distincte, care privesc respectiv: (i)

cauzele având ca obiect aplicarea normelor de concurență întreprinderilor, normele privind

ajutoarele de stat și normele privind măsurile de protecție comercială; (ii) cauzele având ca

obiect drepturile de proprietate intelectuală; (iii) cauzele referitoare la funcția publică (doar

începând din 2016) și (iv) alte cauze decât cele menționate anterior.

33 Cauze privind chestiuni urgente în domeniile libertății, securității și justiției. 34 A se vedea articolul 53 alineatul (2) (necompetență sau cereri în mod vădit inadmisibile),

articolul 99 (răspunsul prin ordonanță motivată) și articolul 181 (recursul principal sau incident în mod vădit inadmisibil sau în mod vădit nefondat) din Regulamentul de procedură.

35 Decizii adoptate conform articolului 25 din Regulamentul de procedură al Tribunalului (JO C 313, 26.10.2013, p. 4 și JO C 296, 16.8.2016, p. 2).

31

finalizate anterior sau cu scopul de a asigura o distribuție echilibrată a volumului de lucru.

Din informațiile prezentate de Tribunal reiese că aproximativ 40 % din cauze au fost atribuite

în afara sistemului de rotație în 2014 și în 2015. În urma atribuirii unei cauze către o cameră,

președintele acesteia propune un judecător raportor, iar decizia finală este luată apoi de

președintele Tribunalului.

Procesul de administrare a cauzelor de către camere și de către judecătorii raportori în

urma atribuirii acestora

46. Prelucrarea cauzelor în urma atribuirii acestora și până la finalizare include mai multe

etape și reprezintă o parte extrem de importantă a întregii lor durate: astfel, în 2014 și

în 2015, elaborarea rapoartelor preliminare a durat, în medie, 3,2 luni la Curtea de Justiție și

9,4 luni la Tribunal, iar finalizarea cauzelor a durat, în medie, 4 luni la Curtea de Justiție și

5,3 luni la Tribunal. După cum se arată la punctele 33 și 34

47. Răspunsurile la chestionare reprezintă totuși o sursă inițială de informații pe care CJUE

s-ar putea sprijini pentru a dezvolta o viitoare analiză.

, informațiile furnizate de

judecători și de avocații generali în răspunsurile la chestionare făceau referire, în majoritatea

cazurilor, la frecvența diverșilor factori care afectau durata procedurii, mai degrabă decât la

timpul imputabil acestor factori. Mai mult, deși Curtea deține informații cu privire la timpul

consacrat fiecărei etape, nu există date disponibile în ceea ce privește numărul de zile de

lucru (la nivelul judecătorilor, al avocaților generali și al membrilor cabinetelor acestora) care

a fost efectiv necesar pentru finalizarea fiecărei etape.

Figura 7 (pentru Curtea de Justiție)

și figura 8 (pentru Tribunal) prezintă o imagine de ansamblu a celor mai frecvenți factori

care, potrivit judecătorilor (și, acolo unde este aplicabil, potrivit avocaților generali), au

afectat durata procesului de administrare a cauzelor analizate. Analiza completă a factorilor

care au afectat durata celor 60 de cauze este prezentată în anexa II.

32

Figura 7 – Cei mai frecvenți factori care au afectat durata administrării celor 30 de cauze selectate la Curtea de Justiție

Sursa: analiza realizată de Curtea de Conturi Europeană pe baza chestionarelor completate de CJUE.

Figura 8 – Cei mai frecvenți factori care au afectat durata administrării celor 30 de cauze selectate la Tribunal

Sursa: analiza realizată de Curtea de Conturi Europeană pe baza chestionarelor completate de CJUE.

63%

40% 40% 40%37%

17% 17%13%

Vacanțele judecătorești

Volumul de lucru al referentului juridic responsabil dedosar

Cauză care ridică probleme juridice noi și/sau deosebit de complexe

Concediu de boală, de maternitate/pentru îngrijireacopilului sau plecarea unui referent juridic

Volumul de lucru al judecătorului raportor și/sau al avocatului general

Dosar voluminos

Cauză complexă din punct de vedere economic, ști ințific sau al stării de fapt

Cauză complexă din alte motive

97%

67%63%

60%53% 53%

37% 37%

Revizia proiectelor de hotărâri de către „Cellule des lecteurs d'arrêts”

Volumul de lucru al judecătorului raportor și/sau al avocatului general

Modificarea compunerii camerei

Reatribuirea unei cauze

Volumul de lucru al referentului juridic responsabil de dosar

Măsură de organizare a procedurii

Administrarea coordonată a unui grup de cauze (de exemplu, cauze privind acorduri anticoncuren țiale)

Expirarea mandatului judecătorului raportor și/sau al avocatului general

33

48. În cazul Curții de Justiție, cei mai frecvenți factori menționați în chestionare ca afectând

durata administrării cauzelor sunt: vacanțele judecătorești36

49. În ceea ce privește Tribunalul, cel mai frecvent factor menționat ca afectând durata

cauzelor cuprinse în eșantion a fost timpul necesar pentru activitatea desfășurată de „Cellule

des lecteurs d’arrêts”. Aceasta se explică prin volumul ridicat de lucru cu care s-a confruntat

serviciul respectiv ca urmare a eforturilor de reducere a stocului de cauze în anii 2014 și

2015. Trebuie însă remarcat faptul că termenele interne stabilite pentru această activitate

au fost, în general, respectate. Ceilalți factori indicați în mod frecvent au fost volumul de

lucru al judecătorilor raportori și al referenților juridici din cabinetele acestora, modificarea

compunerii camerei responsabile de cauza respectivă, reatribuirea cauzelor și măsurile de

organizare a procedurii. În

, volumul de lucru al referenților

juridici, precum și concediile de boală, de maternitate/de îngrijire a copilului sau plecarea

acestora, volumul de lucru al judecătorilor raportori și al avocaților generali și complexitatea

și caracterul voluminos al cauzelor.

caseta 3

Caseta 3 – Comparație între frecvența factorilor specifici pentru Curtea de Justiție și pentru

Tribunal

este prezentată o comparație între frecvența factorilor

specifici pentru Curtea de Justiție și pentru Tribunal.

Complexitatea aspectelor ridicate de cauze este indicată de judecători ca fiind unul dintre factorii cei

mai frecvenți care afectează durata scursă după procedura scrisă. Atât Curtea de Justiție, cât și

Tribunalul se confruntă cu această problemă (evocată în cazul a 40 % dintre cauzele selectate la

Curtea de Justiție și în cazul a 33 % din cele selectate pentru Tribunal). Din răspunsuri a reieșit

totodată faptul că atât Curtea de Justiție, cât și Tribunalul sunt afectate în mod egal de problema

documentației voluminoase, care a fost menționată ca factor în aproximativ 20 % din cauzele

analizate pentru cele două instanțe.

Complexitatea cauzei și volumul dosarului

36 În timpul vacanțelor judecătorești, CJUE continuă să fie operațională, însă nu se organizează ședințe de audiere a pledoariilor și nu au loc deliberări, decât atunci când împrejurările specifice ale cauzei o impun.

34

Volumul de lucru al judecătorului raportor/avocatului general și volumul de lucru al referentului

juridic responsabil de cauză reprezintă un factor frecvent care afectează durata procedurii, astfel cum

a indicat Tribunalul (acesta afectează 67 % și, respectiv, 53 % din cauzele selectate). Frecvența cu

care acest factor este evocat de Curtea de Justiție este semnificativ mai scăzută (37 % și, respectiv,

40 %).

Volumul de lucru

Potrivit răspunsurilor furnizate de CJUE, terminarea mandatului judecătorilor raportori este un factor

care afectează durata procedurii mai mult la Tribunal (37 %) decât la Curtea de Justiție (sub 10 %).

Terminarea mandatului judecătorilor raportori, modificarea compunerii camerei, reatribuirea

cauzelor

Alți doi factori frecvent evocați de Tribunal ca afectând durata procedurii (în aproximativ 60 % din

răspunsuri) sunt modificarea compunerii camerei și reatribuirea cauzelor. Acești factori sunt adesea

legați de terminarea mandatului judecătorului.

Șase cauze din cadrul eșantionului selectat la Tribunal (dar niciuna de la Curtea de Justiție) au făcut

obiectul unor suspendări oficiale în conformitate cu Regulamentul de procedură

Suspendările

37

50. Din interviurile realizate de Curte cu judecătorii și cu avocații generali a reieșit că aceștia

sunt conștienți de necesitatea de a respecta, atunci când este posibil, termenele indicative

stabilite pentru administrarea cauzelor, fără a compromite calitatea muncii. Ei au subliniat

totodată impactul pe care absența referentului juridic repartizat într-o anumită cauză îl are

asupra eficienței administrării acesteia, în special în lipsa unui înlocuitor adecvat. Problema

. Cu toate acestea,

pentru trei cauze de la Curtea de Justiție, judecătorii raportori au indicat faptul că durata procedurii

a fost afectată de o suspendare „neoficială”, care nu este prevăzută în Regulamentul de procedură.

De exemplu, acest lucru s-a petrecut atunci când Curtea de Justiție a întrerupt administrarea cauzei

pentru a aștepta hotărârile care urmau să fie pronunțate în cauze similare.

37 Cauzele pot fi suspendate în împrejurări specifice (de exemplu, atunci când Curtea de Justiție și Tribunalul sunt sesizate cu cauze care au același obiect, ridică aceeași problemă de interpretare sau pun în discuție validitatea aceluiași act). Ordonanțele sau deciziile de suspendare se notifică părților. A se vedea articolul 55 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție și articolul 69 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

35

incertitudinii legate de terminarea mandatelor judecătorilor și de transferarea volumului de

lucru al judecătorilor care pleacă au fost de asemenea subliniate ca aspecte care pot fi

îmbunătățite.

Monitorizarea

51. Monitorizarea și urmărirea procesului de administrare a cauzelor, inclusiv dezvoltarea

de instrumente electronice de monitorizare, au cunoscut o evoluție pozitivă de-a lungul

timpului. Judecătorii intervievați au recunoscut efectul acestora asupra eficienței procesului

de administrare a cauzelor.

52. Abordarea CJUE referitoare la monitorizarea respectării termenelor indicative se

bazează pe o analiză de la caz la caz și, atunci când termenele nu pot fi respectate, acest

lucru este semnalat. Având însă în vedere caracterul indicativ al termenelor, se presupune că

acestea ar trebui respectate de Curtea de Justiție și de Tribunal în medie, cauzele lungi

putând fi compensate cu cele care necesită mai puțin timp.

Situația la Curtea de Justiție

53. Responsabilitatea globală pentru monitorizarea și urmărirea procesului de administrare

a cauzelor revine președintelui. Respectarea termenelor este monitorizată de președinte în

special în cadrul unei ședințe săptămânale cu președinții de cameră și cu primul avocat

general. Procesul de monitorizare a evoluat în ultimii ani, caracterizându-se prin elaborarea

de rapoarte și de analize din ce în ce mai detaliate, destinate să faciliteze urmărirea cauzelor,

cărora li s-au adăugat diverse alte rapoarte și anumite instrumente informatice precum Suivi

des Affaires. Printre acestea, raportul intitulat „État des affaires” indică, printr-un asterisc,

cauzele pentru care termenul indicativ de elaborare a raportului preliminar de către

judecătorul raportor nu a fost respectat, iar un alt document introdus mai recent38

38 A se vedea Memorandumul 29/2016 din partea președintelui Lenaerts, datat 11 martie 2016.

, denumit

„Fiche délai”, oferă mai multe detalii și stabilește date estimative pentru etapele următoare

ale cauzei. Tot în 2016, Curtea de Justiție a introdus un așa-numit „Plan de rattrapage”, care

trebuie prezentat pentru acele cauze în care termenele indicative nu au fost respectate.

36

54. Curtea de Justiție a introdus în mod progresiv o serie de măsuri pentru a reduce timpul

necesar soluționării cauzelor, precum și pentru a identifica și a rezolva problema

prelungirilor care intervin în etapele procedurale. În special, începând din 2004, a fost

adoptat un „Échéancier”, ca parte a Ghidului practic39

55. Sistemul termenelor indicative reprezintă un real stimulent de a finaliza diversele etape

din cadrul procedurii în termenele stabilite. Cu toate acestea, este vorba despre o abordare

uniformă, care nu ține seama de particularitățile existente în fiecare caz în parte. Altfel spus,

termenul stabilit nu ține seama de tipologia, de complexitatea sau de alte caracteristici ale

fiecărei cauze, fiind așadar posibil ca el să fie prea scurt în cauzele complexe și mult prea

generos în cauzele mai simple.

pentru administrarea cauzelor

introduse în fața Curții. Acesta stabilește termene indicative pentru diversele etape din

cadrul procesului de administrare și prelucrare pentru cea mai mare parte dintre cauze.

Situația la Tribunal

56. La Tribunal, președintele are responsabilitatea globală pentru monitorizarea și

urmărirea procesului de administrare a cauzelor după ce acestea au fost atribuite

judecătorilor. La nivelul fiecărei cauze, există o responsabilitate colectivă mai largă,

implicând în același timp președintele, președintele de cameră și judecătorul raportor. La fel

ca la Curtea de Justiție, a fost recunoscută necesitatea unei monitorizări și a unei urmăriri

mai îndeaproape a cauzelor, iar instrumentele introduse în acest scop au evoluat de-a lungul

timpului.

57. Tribunalul a elaborat și a utilizat analize de date și rapoarte pentru a încuraja

respectarea termenelor generale stabilite pentru anumite etape esențiale din procesul de

administrare a cauzelor40

39 Documentul intern intitulat Guide pratique relatif au traitement des affaires portées devant la Cour de Justice (document interne de la Cour – dernière mise à jour à compter de juin 2017).

și pentru a reduce durata medie de soluționare a acestora. Pe

40 Documentul intern intitulat Gestion des dossiers au sein des Cabinets du Tribunal (Août 2010) și manualul de proceduri interne, care sunt actualizate în mod regulat (cea mai recentă actualizare a avut loc în mai 2017). Există de asemenea un dispozitiv intern pentru traducerea documentelor în cursul procedurii scrise.

37

lângă instrumentul informatic Suivi des Affaires, Tribunalul a introdus, în 2011, un așa-numit

„Tableau de Productivité”, precum și un tabel conținând întârzierile cumulate, care este

trimis fiecărui judecător o dată la trei luni. Detaliile acestui raport sunt discutate trimestrial

între președinte și președinții de camere cu scopul de a identifica acele etape ale procedurii

în care sunt necesare eforturi suplimentare.

58. În plus față de acest raport, există instrumente care sunt utilizate pentru a măsura

performanța, de asemenea o dată la trei luni. Printre acestea se numără un memorandum al

cauzelor, care prezintă analize referitoare la prelungirile intervenite, o listă a cauzelor care

au înregistrat prelungiri „semnificative”41

59. Este evident că prioritatea acordată administrării mai active a cauzelor a crescut în

ultimii ani, înregistrându-se rezultate în ansamblu pozitive înainte de intrarea în vigoare

a reformei. De exemplu, analiza efectuată chiar de Tribunal arată că, pentru toate cauzele

aflate pe rol, numărul total de zile cu care au fost depășite termenele indicative de elaborare

a rapoartelor preliminare a scăzut de la 130 000 de zile în 2010 la 15 000 de zile la sfârșitul

lui 2016, o reducere de aproape 90 %

și notificări specifice prin e-mail trimise

judecătorilor, în care sunt indicate cauzele cu prelungiri aflate în responsabilitatea lor.

Existența unor informații detaliate la nivelul individual al judecătorilor a contribuit la

creșterea transparenței, la sensibilizarea cu privire la această problemă și la favorizarea unei

administrări mai rapide a cauzelor.

42

60. Atât la nivelul Curții de Justiție, cât și la cel al Tribunalului, dezvoltarea continuă a unor

sisteme informatice precum rapoartele Business Intelligence (foste Business Object) și

sistemul ARGOS, care urmează să fie introdus în 2017, ar trebui să ofere informații mai

detaliate prin intermediul unui „tablou de bord” personalizat care indică toate sarcinile și

toate etapele în curs și care este destinat judecătorilor, avocaților generali și referenților

juridici. Aceste evoluții ar trebui să permită o monitorizare mai îndeaproape a situației în

.

41 În prezent, termenul „semnificativ” se aplică întârzierilor de peste trei luni. La momentul introducerii acestui instrument în 2009, erau vizate întârzierile de peste doi ani.

42 Pentru înțelegerea contextului, în 2010 au fost introduse la Tribunal 636 de noi cauze, iar în 2016, 974 de cauze.

38

ceea ce privește posibilele prelungiri în administrarea cauzelor, dar prezenta examinare nu

a permis Curții să evalueze impactul lor probabil. Între timp, o parte dintre judecătorii

intervievați și-au introdus propriile sisteme ad hoc (deseori fișiere Excel) pentru a monitoriza

stadiul cauzelor.

Trecerea de la statistici judiciare la termene adaptate și la indicatori de performanță

61. CJUE își măsoară performanța prin utilizarea de statistici judiciare, care privesc în special

numărul de cauze introduse, cauzele finalizate în cursul anului și cauzele pendinte la sfârșitul

anului, precum și durata medie a procedurilor finalizate în cursul anului. La nivel intern,

instituția utilizează în scop informativ o defalcare mai detaliată a numărului de cauze,

însoțită de informații mai analitice privind durata medie.

62. Deși cifrele referitoare la durata medie publicate de CJUE oferă o imagine de ansamblu

a activității judiciare globale, ele combină cauze cu niveluri de complexitate care variază

foarte mult. Nu se poate obține astfel decât o imagine parțială a performanței CJUE în ceea

ce privește durata procedurilor.

Evoluții în ceea ce privește măsurarea performanței judiciare

63. CJUE își măsoară eficiența în principal prin analizarea modului în care evoluează

numărul de cauze finalizate și prin compararea, mai ales la Curtea de Justiție, a duratei medii

a cauzelor finalizate cu termenele indicative, aplicabile la nivel general, stabilite pentru

diversele etape ale procedurilor. Procedând astfel, atunci când își măsoară performanța,

CJUE se bazează, în mare parte, pe indicatori de realizare, fără să facă referire la resursele

utilizate.

64. Această abordare de management permite o evaluare a performanței la nivel global.

CJUE nu își monitorizează procedurile în funcție de standarde stabilite privind durata

cauzelor care să fie adaptate în funcție de complexitatea și tipologia acestora. În lipsa unor

informații cu privire la complexitatea cauzelor vizate, o creștere a numărului de cauze

finalizate și/sau o scădere a duratei medii a acestora nu înseamnă în mod necesar o eficiență

sporită.

39

65. Examinarea Curții a ținut cont de anumite evoluții la nivel mai larg în ceea ce privește

măsurarea performanței judiciare. În acest sens, Curtea a considerat activitatea CEPEJ43

66. Curtea a examinat ghidul de punere în aplicare al CEPEJ cu privire la termenele

,

comisie înființată de Consiliul Europei, ca fiind deosebit de relevantă.

44

67. Potrivit ghidului, termenele ar trebui să fie aplicate diferitor categorii de proceduri și ar

trebui să țină cont de complexitatea cauzelor. De exemplu, performanța poate fi măsurată

prin stabilirea de termene, de exemplu prevăzându-se că un procent de 90 sau 95 % din

cauze trebuie finalizate în termen de 12 până la 36 de luni, în funcție de tipul și de

complexitatea procedurilor.

pentru

procedurile judiciare. Stabilirea acestor termene reprezintă o etapă fundamentală în direcția

măsurării și a comparării performanței în prelucrarea cauzelor și în vederea definirii la nivel

conceptual a stocului de cauze ca fiind numărul sau procentul de cauze pendinte care nu

respectă termenele planificate.

68. Curtea a analizat de asemenea principalele orientări elaborate de CEPEJ în materie de

gestionare a timpului45

43 Programul-cadru referitor la prelucrarea fiecărei cauze într-un interval de timp optim și previzibil (2005), Lista de verificare a gestionării timpului (Lista de verificare a indicatorilor pentru analiza duratei procedurilor în cadrul sistemului de justiție) (2005), Compendiu al „celor mai bune practici” privind managementul timpului în cazul procedurilor judiciare (2006), Liniile directoare revizuite ale Centrului Saturn pentru gestionarea timpului judiciar (2014), Ghidul de punere în aplicare „Spre termene europene pentru procedurile judiciare” (2016).

cu scopul de a identifica bune practici care ar putea fi aplicabile și în

procedurile din cadrul CJUE. Curtea a constatat mai ales că „Lista de verificare a gestionării

timpului” elaborată de CEPEJ ar putea fi un bun instrument pentru evaluarea măsurii în care

CJUE dispune de informații adecvate și analizează aspectele relevante ale procedurilor

judiciare. Lista de verificare conține șase indicatori de gestionare a timpului. Aspectele

44 Acestea sunt perioade de timp în care un anumit număr sau procent de cauze trebuie soluționate, luându-se în considerare vechimea cauzelor pendinte.

45 În special, următoarele linii generale de acțiune identificate de CEPEJ în programul său cadru: ameliorarea previzibilității termenelor, definirea și monitorizarea standardelor referitoare la durata optimă pentru fiecare tip de cauză, îmbunătățirea instrumentelor statistice și dezvoltarea strategiilor de informare și comunicare și definirea de priorități în administrarea cauzelor.

40

specifice din lista de verificare, referitoare la fiecare dintre acești indicatori, sunt prezentate

în anexa III. Evaluarea de către Curte a măsurii în care informațiile disponibile și analizele

subsecvente realizate de CJUE concordă cu orientările relevante ale CEPEJ referitoare la

acești indicatori este prezentată în figura 9. Aceasta se bazează pe examinarea sistemelor

CJUE de administrare a cauzelor, precum și pe analiza eșantionului de 60 de cauze finalizate

(a se vedea punctele 36-60). Deși s-au înregistrat deja progrese substanțiale în majoritatea

domeniilor acoperite de cei șase indicatori CEPEJ referitori la gestionarea timpului, în urma

examinării s-a constatat că este în continuare posibilă ameliorarea modului de măsurare

a performanței judiciare.

41

Figura 9 – Evaluarea de către Curte a măsurii în care CJUE urmează cele mai relevante

orientări CEPEJ referitoare la „Lista de verificare privind gestionarea timpului”

Indicatori CEPEJ

Indicator

aplicat de

CJUE?

Evaluarea compatibilității dintre procedurile de gestionare

a timpului la CJUE și orientările CEPEJ stabilite în indicatori

(1) Capacitatea de

a estima durata

totală

a procedurilor

Da

Există date disponibile cu privire la durata procedurilor pentru

fiecare cauză, atât în ceea ce privește durata totală, cât și durata

etapelor individuale ale procedurilor (a se vedea punctele 28-30).

(2) Standarde stabilite

pentru durata

procedurilor

Parțial

Deși CJUE a stabilit termene standard indicative pentru anumite

etape din procesul de administrare a cauzelor, acestea nu sunt

adaptate în funcție de diversele tipuri de cauze (a se vedea

punctele 55 și 57).

(3) O tipologie

a cauzelor suficient

de elaborată

Parțial

Sistemele informatice utilizate de CJUE furnizează informații

detaliate cu privire la cauze. Aceste informații nu sunt însă

utilizate pentru a clasifica cauzele în funcție de complexitatea și de

durata lor medie (a se vedea punctul 62).

(4) Capacitatea de

a monitoriza cursul

procedurilor

Parțial

Deși durata celor mai importante și mai tipice etape ale procedurii

este înregistrată, timpul efectiv (resursele) consacrat fiecărei

etape și factorii care afectează durata procedurilor nu sunt

înregistrați (a se vedea punctele 34, 46 și 47).

(5) Metode de

a diagnostica

prompt întârzierile

și de a minimaliza

consecințele

acestora

Parțial

Prelungirile sunt evidențiate în mod regulat după depășirea

termenelor standard indicative, care nu sunt însă adaptate în

funcție de complexitatea și de tipologia cauzelor (a se vedea

punctele 55 și 57).

(6) Utilizarea

tehnologiei

moderne ca

instrument de

gestionare

a timpului în cadrul

sistemului judiciar

Parțial

În sistemele informatice sunt înregistrate date de bază cu privire la

toate cauzele, aceste date putând fi puse la dispoziție în mod

rapid. Datele colectate nu sunt însă pe deplin exploatate în scopul

administrării cauzelor (a se vedea punctele 69-72). Sistemele

informatice nu sunt pe deplin integrate (a se vedea punctele 81 și

82).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

42

69. CEPEJ a subliniat necesitatea de a se stabili standarde referitoare la durata procedurilor

și a arătat că, „dacă se observă sau se prevăd devieri de la standardele și țintele pentru

intervalele judiciare, trebuie să fie luate măsuri prompte pentru remedierea cauzelor acestor

devieri”46. Analiza răspunsurilor la chestionarele privind cauzele incluse în eșantionul Curții

a demonstrat că pot exista situații în care termenele indicative nu sunt respectate, de

exemplu din cauza numărului și a complexității cauzelor aflate în lucru la un judecător, din

motive legate de terminarea mandatelor judecătorilor sau atunci când anumiți referenți

juridici nu sunt disponibili (a se vedea punctele 48 și 49

Analiza complexității cauzelor: o posibilă abordare în sprijinul procesului de administrare

a cauzelor

).

70. Potrivit răspunsurilor CJUE la chestionarul privind eșantionul de cauze, complexitatea

este un factor important care afectează durata totală a procedurilor (a se vedea punctele 47

și 48). Curtea consideră că analiza complexității cauzelor ar putea fi dezvoltată mai mult, prin

utilizarea datelor existente, cu scopul de a se obține o posibilă îmbunătățire a procesului de

administrare a cauzelor în cadrul CJUE. În vederea examinării acestei posibilități, Curtea

a efectuat o analiză pentru a determina dacă există o corelație47 între anumiți factori48

46 Liniile directoare revizuite ale Centrului Saturn pentru gestionarea timpului judiciar (2014).

care

semnalează complexitatea și durata totală a cauzelor finalizate în 2014 și în 2015.

47 Corelația este o măsură statistică ce indică gradul de interdependență observată în fluctuațiile a două sau mai multe variabile. O corelație pozitivă indică măsura în care aceste variabile cresc sau scad în paralel, iar o corelație negativă indică măsura în care o variabilă crește atunci când cealaltă scade.

48 Pentru Curtea de Justiție: durata medie istorică a cauzelor de același tip (determinată de tipul procedurii și de tipul deciziei), completul de judecată căruia i-a fost atribuită cauza, luându-se în considerare faptul că, în general, cauzele mai complexe sunt atribuite camerelor formate din cinci judecători și Marii Camere, numărul total de pagini al documentelor din dosarul cauzei, numărul de pagini care au fost traduse în cauza respectivă, eventuala existență a concluziilor avocatului general, tipul deciziei (hotărâre sau ordonanță), numărul de pagini al deciziei. Pentru Tribunal: durata medie istorică a cauzelor de același tip (determinată de obiectul cauzei și de tipul deciziei), numărul total de pagini al documentelor din dosarul cauzei, numărul de pagini care au fost traduse în cauza respectivă, tipul deciziei (hotărâre sau ordonanță), numărul de pagini al deciziei.

43

71. Rezultatul analizei Curții, astfel cum este prezentat în anexa IV, indică o corelație

pozitivă puternică49

72. Analiza prezentată constituie o primă încercare de a exploata datele existente. Este

evident că ea ar putea fi dezvoltată și mai mult pe baza experienței CJUE, inclusiv prin luarea

în considerare a mai multor factori și a adaptării ponderilor atribuite diverșilor factori.

între acești factori de complexitate și durata cauzelor. Fiecare dintre

factorii utilizați poate fi considerat relevant pentru durata totală a cauzelor. Acest rezultat

demonstrează că o analiză mai aprofundată a datelor istorice referitoare la cauze ar putea fi

utilizată cu scopul de a genera informații de gestiune mai detaliate decât cele generate în

prezent, identificându-se astfel cauzele a căror durată a fost semnificativ mai lungă sau mai

scurtă decât sugerau caracteristicile lor. Informațiile respective ar putea fi apoi utilizate

pentru a se identifica, de exemplu, probleme recurente care au condus la o durată excesivă,

precum și bune practici care au contribuit la finalizarea cauzelor într-un termen mai scurt.

Această soluție ar putea reprezenta un sprijin pentru luarea de decizii pe tot parcursul

ciclului de viață al cauzelor și ar putea contribui la ameliorarea eficienței procesului global de

administrare a cauzelor.

Sprijinul pentru procesul de administrare a cauzelor

73. Serviciile de sprijin au rolul de a facilita derularea eficientă a etapelor esențiale din

cadrul procesului de administrare a cauzelor. Curtea a efectuat o examinare a anumitor

aspecte ale activității de traducere (a se vedea punctele 74-79), precum și o examinare

a sistemelor informatice (a se vedea punctele 80-85

Activitatea de traducere

).

74. Traducerea documentelor joacă un rol crucial în sprijinirea activității judiciare a CJUE,

având în vedere obligația acesteia de a administra cauzele și de a difuza un număr

semnificativ de hotărâri judecătorești în toate limbile oficiale ale UE. Disponibilitatea

49 Coeficientul de corelație este 0,7 (pe o scară de la 0 la 1, unde 0 înseamnă nicio corelație și 1 înseamnă o corelație lineară pozitivă perfectă).

44

traducerilor în anumite momente esențiale50 poate afecta în mod direct durata ciclului de

viață al unei cauze. În ceea ce privește cauzele cuprinse în eșantionul Curții (a se

vedea punctele 36-40 și 46-50

75. În perioada 2014-2016, CJUE a înregistrat un număr total de 1,1 milioane de pagini

traduse în fiecare an. Între 26 % și 36 % dintre traduceri au fost efectuate de juriști-lingviști

externi, costul acestor traduceri situându-se între 9 și 12 milioane de euro.

), un astfel de impact este limitat în comparație cu durata

totală a unei cauze.

Stabilirea termenelor

76. CJUE utilizează diferite metode de stabilire a termenelor pentru traducerea

documentelor aferente cauzelor. Pentru majoritatea traducerilor, se stabilesc termene

adaptate51. Ca alternativă, se utilizează termene fixe, fără să se ia în considerare

caracteristicile cauzelor52

Planificarea centrală și la nivelul unităților lingvistice

. În acest caz, termenele nu reflectă capacitatea de traducere

medie zilnică a unui jurist-lingvist. Combinarea termenelor adaptate cu termenele fixe

permite o marjă de flexibilitate în administrarea volumului de lucru al DG TRAD.

77. Termenele sunt convenite între serviciul solicitant53

50 De exemplu, disponibilitatea traducerii ultimului act de procedură la sfârșitul procedurii scrise și a proiectului de hotărâre.

și serviciul central de planificare.

Există instrumente de gestiune care permit planificarea activității pe bază săptămânală și

monitorizarea respectării termenelor la traducerea documentelor. Cu toate acestea, timpul

efectiv petrecut de juriști-lingviști pentru traducerea unor documente specifice nu este

înregistrat. Astfel de informații, dacă ar fi disponibile, ar putea permite identificarea unor

posibilități de obținere a unui plus de eficiență sau a unor bune practici.

51 Aceasta în cazul hotărârilor și al concluziilor avocaților generali.

52 De exemplu, 20 de zile lucrătoare pentru o cerere de decizie preliminară și, în general, două luni pentru traducerea actelor de procedură (care, la Tribunal, nu depășesc 50 de pagini).

53 În special grefa, cabinetul președintelui de cameră responsabil sau cabinetul judecătorului raportor.

45

Respectarea termenelor pentru traducerea documentelor

78. Curtea a observat că, în 2014 și în 2015, termenele de traducere au fost, în mare

măsură, respectate. Traducerea ultimelor acte de procedură, în contextul procedurii scrise,

reprezintă un moment-cheie deoarece declanșează termenul indicativ pentru elaborarea

rapoartelor preliminare de către judecători. Curtea a constatat că, într-un număr

semnificativ de cauze (29 % la Curtea de Justiție și 57 % la Tribunal), traducerile au fost puse

la dispoziție, în medie, cu 5,5 zile și, respectiv, 9 zile înainte de termenul intern stabilit.

Compararea performanței cu cea a altor instituții ale UE

79. CJUE este reprezentată în Comitetul executiv pentru traducere, un comitet

interinstituțional care are drept obiectiv promovarea bunelor practici. CJUE a înregistrat

progrese în stabilirea de indicatori de performanță (cunoscuți sub denumirea de „KIAPI”), în

vederea utilizării unei metodologii pentru măsurarea activității de traducere54 care să poată

permite realizarea de comparații cu alte instituții ale UE55

Sistemele informatice

.

80. Utilizarea unor sisteme informatice de sprijin ar trebui să permită, printre alte obiective,

ameliorarea administrării justiției și facilitarea accesului utilizatorilor la actul de justiție, în

vederea accelerării procedurilor, reducându-se astfel durata acestora56

54 Sunt măsurate următoarele elemente: (1) costul traducerilor, (2) costul traducerilor (medie mobilă), (3) paginile traduse (realizare), (4) controlul calității, (5) respectarea termenelor/traduceri livrate la timp, (6) personalul implicat în traducere, (7) ritmul de producție, (8) rata de externalizare și (9) realizări și indicatori fără legătură cu traducerea.

.

55 Situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor și a recomandărilor din rezoluția privind descărcarea de gestiune a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la exercițiul 2013 (întrebarea 24).

56 Studiul nr. 24 al CEPEJ referitor la sistemul judiciar european (eficiența și calitatea justiției), „Raport tematic: utilizarea tehnologiei informației în instanțele europene” (2016).

46

Complexitate și lipsă de integrare

81. Există 95 de aplicații informatice distincte care acoperă activitățile judiciare și

administrative din cadrul CJUE. Potrivit CJUE, acest număr ridicat de aplicații se datorează

coexistenței Curții de Justiție și a Tribunalului, precum și complexității proceselor

interdependente. În plus, CJUE a continuat să recurgă la o bază de date centrală, Litige,

introdusă în 1995, dezvoltând în același timp aplicații individuale pentru a răspunde unor

nevoi specifice. Prioritatea absolută a fost necesitatea de a se asigura continuitatea

procesului de administrare a cauzelor.

Interfețe cu alte aplicații

82. Lipsa de integrare între Litige și celelalte aplicații utilizate pentru administrarea cauzelor

necesită, în anumite situații, introducerea manuală a datelor și duplicarea acestora, ceea ce

reprezintă o muncă ineficientă și creează riscul generării unor date eronate.

Ameliorări aduse arhitecturii informatice pentru administrarea cauzelor

83. Planul strategic multianual al Direcției tehnologia informației pentru

perioada 2016-202057

84. CJUE a încercat în mai multe rânduri să amelioreze sistemele informatice destinate

administrării cauzelor. Astfel, în 2000, Tribunalul a lansat un proiect ambițios privind un

sistem informatic integrat pentru administrarea cauzelor, numit Pro-Curia. Destinat să

înlocuiască Litige, acest sistem se caracteriza prin funcționalități simplificate și standardizate.

Din cauza unor dificultăți întâmpinate la implementare, dezvoltarea acestui sistem a fost

stopată.

recunoaște faptul că evoluția sistemului informatic poate aduce

beneficii considerabile în materie de eficacitate, reducând termenele și nevoia de resurse.

85. Drept urmare, CJUE a păstrat sistemul Litige și a decis să implementeze alte

două proiecte pe baza acestuia – programul Enterprise Content Management (ECM) și

57 Evolution des technologies de l’information à la Cour de Justice de l’Union européenne: Une approche stratégique 2016-2020.

47

o modernizare a Litige –, cu scopul de a îmbunătăți sprijinul informatic pentru administrarea

cauzelor. Implementarea acestor sisteme era în curs la data examinării.

Practicile în materie lingvistică

86. Practicile în materie lingvistică au un impact direct asupra activității judiciare a CJUE.

Utilizarea francezei, ca limbă unică pentru deliberări și, de facto, ca singura limbă de lucru

(cu excepția concluziilor avocaților generali58

87. Curtea a observat că, între 2014 și 2016, o parte semnificativă a cauzelor introduse la

CJUE, și mai ales la Tribunal, aveau engleza (28 %) sau germana (20 %) ca limbă de

procedură, în timp ce franceza a fost limbă de procedură în 13 % din aceste cauze. Deși

Curtea recunoaște complexitatea, impactul potențial și caracterul sensibil al chestiunii

practicilor lingvistice, aceste cifre sugerează că s-ar putea lua în considerare extinderea

limbilor de deliberare la CJUE, și în special la Tribunal, la alte limbi decât franceza. Una dintre

consecințe ar fi aceea că notele interne, rapoartele preliminare, hotărârile și ordonanțele ar

putea fi redactate direct în acele limbi. Mai mult, un anumit număr de acte de procedură

introduse în aceste două limbi nu ar mai trebui traduse în franceză.

), necesită traducerea tuturor actelor de

procedură din limba oficială a UE în care sunt primite în limba franceză, cu excepția anexelor

la memorii, care sunt traduse numai la cerere.

88. Orice modificare a practicilor lingvistice avută în vedere trebuie însă evaluată în raport

cu avantajele care decurg din utilizarea în continuare a francezei ca limbă unică de

deliberare. Potrivit CJUE, printre aceste avantaje se numără evitarea unor posibile

divergențe între conceptele juridice utilizate în fiecare dintre limbile alese ca limbi de

deliberare, precum și coerența în trimiterile la jurisprudența UE.

89. În februarie 2016, președintele Tribunalului a adresat grefierului Curții de Justiție o notă

prin care solicita o evaluare de impact cu privire la modificarea limbii în care au loc

deliberările. Evaluarea de impact trebuia să determine condițiile organizatorice și să conțină

o analiză costuri-beneficii având ca obiect costurile bugetare și durata procedurilor. Această

58 Avocații generali își pot redacta concluziile în limba maternă, dar sunt invitați să utilizeze una dintre limbile „pivot” (germana, engleza, spaniola sau italiana) ori franceza.

48

evaluare nu a fost încă finalizată din cauza incertitudinilor legate de rezultatul procesului

Brexit.

CONCLUZII

90. În ultimii ani, CJUE a întreprins o serie de acțiuni importante, de natură organizatorică și

procedurală, pentru a-și spori eficiența în ceea ce privește procesul de administrare

a cauzelor și raportarea cu privire la acesta. În special, introducerea unor termene indicative

pentru parcurgerea etapelor principale din ciclul de viață al unei cauze, precum și

dezvoltarea progresivă a unor instrumente și rapoarte de monitorizare au permis să se pună

un accent mai puternic pe respectarea termenelor. CJUE publică statistici și analize cu privire

la rezultatele activităților sale judiciare. Aceste statistici arată că durata medie necesară

pentru soluționarea cauzelor s-a redus sau a rămas aceeași în pofida unei creșteri

a numărului de cauze introduse. Ar trebui de asemenea subliniat faptul că s-au făcut eforturi

pentru reducerea stocului considerabil de cauze care se acumulase la Tribunal și că, până la

sfârșitul anului 2016, se înregistraseră progrese semnificative în reducerea numărului total

de zile de prelungire pentru o etapă esențială din procedura judiciară (a se

vedea punctul 59). Acest rezultat a putut fi obținut grație unor eforturi și inițiative de

ameliorare a gestionării, mai degrabă decât prin sporirea resurselor. Reforma Tribunalului,

mai ales prin dublarea numărului de judecători și a cabinetelor lor, poate avea un impact

doar pentru viitor (a se vedea punctele 8-10

91. În prezent, abordarea CJUE în ceea ce privește stabilirea de termene indicative constă în

a considera că termenele fixate trebuie respectate în medie. Se estimează că acele cauze

care sunt mai lungi se vor compensa cu cele care necesită mai puțin timp. Cauzele sunt

totuși monitorizate la nivel individual și se emit atenționări atunci când termenele indicative

nu sunt respectate, pentru a se asigura că atenția este menținută asupra cauzelor care au

depășit aceste termene (a se vedea

).

punctele 51 și 52

92. În urma examinării de către Curte a primei părți a procesului de administrare a cauzelor,

cunoscută sub denumirea de „procedura scrisă”, a reieșit că posibilitățile de reducere

a duratei acestei etape sunt limitate. Ea intră, în principal, în responsabilitatea grefelor,

constând în înregistrarea cauzei și în elaborarea documentelor aferente acesteia. În ceea ce

).

49

privește cauzele examinate de Curte, grefele au explicat de ce a fost prelungită procedura și

au indicat, pentru majoritatea cauzelor, impactul acestei prelungiri asupra duratei. Motivele

prezentate erau legate în principal de aplicarea normelor de procedură ale CJUE, care prevăd

termene fixe pentru anumite situații, ca de exemplu pentru dreptul la replică al părților.

CJUE a demonstrat însă o abordare proactivă în soluționarea anumitor probleme,

adaptându-și Regulamentul de procedură (de exemplu în ceea ce privește tratamentul

confidențial al cauzelor) și implementând aplicația E-Curia pentru a accelera procedura de

introducere a acțiunilor (a se vedea punctele 36-40

93. Etapele de după procedura scrisă, care țin mai ales de responsabilitatea judecătorilor

din diversele complete de judecată, a avocaților generali și a referenților lor juridici,

reprezintă, în general, cel mai lung element al procesului de administrare a cauzelor. Având

în vedere limitările menționate la punctele 12-14, informațiile cu privire la principalele

motive pentru care termenele indicative nu au fost întotdeauna respectate au fost obținute

de Curte prin intermediul declarațiilor conducerii. Printre motivele evocate se numărau

volumul de lucru al judecătorilor, disponibilitatea referenților juridici și complexitatea

cauzelor. Această analiză a permis Curții să își formeze o imagine cu privire la factorii care

pot afecta durata acestei etape. Cu toate acestea, informațiile referitoare la intervalul de

timp specific imputabil factorilor identificați nu erau suficiente. De asemenea, au fost

furnizate puține informații cu privire la disponibilitatea și la utilizarea resurselor umane în

cauze specifice. Curtea nu a putut deci să concluzioneze dacă și în ce măsură ar fi existat

posibilitatea unei reduceri a duratei cauzelor selectate (a se vedea

).

punctele 33-35 și 46-50

94. Examinarea Curții a acoperit rolul activității de traducere în procesul de administrare

a cauzelor. Curtea remarcă faptul că serviciul de traduceri utilizează, la rândul său, un sistem

de termene fixe combinate cu termene adaptate. Analiza cauzelor incluse în eșantionul Curții

nu a relevat o prelungire semnificativă a duratei globale a cauzelor determinată de etapa de

traduceri din cadrul procesului, un număr considerabil de sarcini de traducere fiind finalizate

cu respectarea termenelor. Mai mult, implementarea indicatorilor-cheie de performanță,

care ar trebui să permită realizarea de comparații la nivel interinstituțional, este în curs de

derulare (a se vedea

).

punctele 74-79).

50

95. Sistemele informatice existente în cadrul CJUE sunt complexe și sunt susținute de o bază

de date centrală veche, căreia i s-au adăugat de-a lungul timpului un număr important de

subsisteme. CJUE nu a dezvoltat încă un sistem informatic pe deplin integrat, care să susțină

procesul de administrare a cauzelor. Curtea concluzionează că obiectivul pe termen mai lung

de a dezvolta o abordare mai integrată ar trebui să aducă un plus de eficiență, să limiteze

nevoia de duplicare, să reducă necesitatea de introducere manuală a informațiilor și să

diminueze nevoia de a susține un număr ridicat de aplicații (a se vedea punctele 80-85

96. Sistemul actual, în care franceza este limba de deliberare și, de facto, limba de lucru

a instituției, prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. În cadrul CJUE, s-a luat în considerare

realizarea unei analize costuri-beneficii cu privire la posibilitatea extinderii limbii de

deliberare la alte limbi decât franceza la Tribunal. Această analiză ar putea fi utilă pentru

evaluarea situației și ar putea sta la baza unei eventuale decizii viitoare (a se

vedea

).

punctele 86-89

97. În ansamblu, Curtea concluzionează că este posibilă ameliorarea în continuare

a performanței prin trecerea la o administrare mai activă a cauzelor la nivel individual.

Abordarea actuală a CJUE în ceea ce privește măsurarea performanței nu se bazează pe

termene adaptate pentru fiecare cauză în parte, care să ia în considerare complexitatea,

volumul de lucru, resursele necesare și disponibilitatea personalului. În prezent, termenele

indicative stabilite pentru anumite tipuri de cauze servesc doar ca obiectiv global de

management care trebuie respectat în medie (a se vedea

).

punctul 91

CONSIDERAȚII PENTRU NOI AMELIORĂRI

). Această abordare

a condus, fără îndoială, la îmbunătățiri, însă durata medie necesară pentru finalizarea

anumitor tipuri de cauze sau de proceduri nu poate fi echivalată cu noțiunea de durată

rezonabilă necesară pentru administrarea unei cauze.

98. Pentru a îmbunătăți procesul de administrare a cauzelor, CJUE ar trebui să aibă în

vedere:

(A) Măsurarea performanței de la caz la caz, pe baza unui termen adaptat și ținând cont

de resursele efective utilizate. Conducerea ar putea fi astfel informată atât cu privire

51

la cauzele problematice, cât și cu privire la elementele de bună practică și ar putea

utiliza aceste informații pentru a obține un plus de eficiență.

(B) Îmbunătățirea în continuare a raportării cu privire la performanță, prin dezvoltarea

unui sistem de raportare care să ofere informații referitoare la numărul de cauze în

care termenele stabilite sunt respectate, mai degrabă decât la durata medie

a tipurilor de cauze. Aceasta ar permite o raportare mai detaliată cu privire la

rezultate și, în consecință, obținerea de progrese în ceea ce privește obligația CJUE de

a răspunde pentru actul de gestiune. Acest aspect este deosebit de relevant având în

vedere noile resurse puse la dispoziție în contextul reformei.

(C) Implementarea unei politici care să permită o alocare mai flexibilă a referenților

juridici aflați în activitate, pentru a contribui la diminuarea problemelor generate de

factorii legați de gestionarea resurselor sau de aspectele organizaționale

(indisponibilitatea referenților juridici, volumul de lucru al judecătorilor, al avocaților

generali și al referenților lor juridici, reatribuirea cauzelor la terminarea mandatului

judecătorilor).

(D) Sensibilizarea în continuare a statelor membre și a Consiliului cu privire la importanța

desemnării și a numirii la timp a judecătorilor.

(E) Finalizarea analizei costuri-beneficii cu privire la impactul (organizațional, bugetar și

în termeni de durată a cauzelor) unei modificări a practicii actuale de la Tribunal, în

sensul utilizării și a altor limbi de deliberare în afară de franceză.

(F) Posibilitatea de a implementa un sistem informatic pe deplin integrat, care să susțină

procesul de administrare a cauzelor.

52

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Lazaros S. LAZAROU,

membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 5 septembrie 2017.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE

Președinte

1

ANEXA I

Eșantion de cauze selectate pentru Curtea de Justiție și pentru Tribunal

CURTEA DE JUSTIȚIE (2014)

Procedura (metoda de finalizare) Obiectul Durata cauzei

Recurs (hotărâre) Accesul la documente 23,3 luni

Recurs (hotărâre) Concurenţă 24,9 luni

Acțiune directă (hotărâre) Mediu 27,9 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Mediu 28,4 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Impozitare 24,5 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Impozitare 16,6 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libertatea de stabilire 23,5 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libera circulație a capitalurilor 27,0 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Politica socială 23,5 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Principiile dreptului UE 27,4 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Armonizare legislativă 27,9 luni

Recurs (ordonanță) Agricultură 18,5 luni

Recurs (ordonanță) Drept instituțional 10,4 luni

Trimitere preliminară (ordonanță) Agricultură 18,1 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Armonizare legislativă 12,4 luni

CURTEA DE JUSTIȚIE (2015)

Procedura (metoda de finalizare) Obiectul Durata cauzei

Recurs (hotărâre) Ajutoare de stat 28,1 luni

Recurs (hotărâre) Mediu 25,8 luni

Acțiune directă (hotărâre) Libera circulație a persoanelor 26,7 luni

Acțiune directă (hotărâre) Drept instituțional 23,8 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Concurenţă 27,4 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libertate, securitate și justiție 23,8 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libertate, securitate și justiție 23,7 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Impozitare 22,9 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libera circulație a persoanelor 26,9 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libera circulație a persoanelor 23,6 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Achiziții publice 23,9 luni

Recurs (ordonanță) Dreptul vamal al UE 16,8 luni

Recurs (ordonanță) Proprietate intelectuală și industrială 16,2 luni

Trimitere preliminară (ordonanță) Impozitare 16,9 luni

Trimitere preliminară (hotărâre) Libertatea de stabilire 12,7 luni

2

TRIBUNAL (2014)

Procedura (metoda de finalizare) Obiectul Durata cauzei

Recurs (hotărâre) Statutul funcționarilor 24,3 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 41,5 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 38,5 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 37,1 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 35,3 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 33,4 luni

Acțiune directă (hotărâre) Ajutoare de stat 46,3 luni

Acțiune directă (hotărâre) Concurenţă 45,8 luni

Acțiune directă (hotărâre) Ajutoare de stat 43,0 luni

Recurs (ordonanță) Statutul funcționarilor 24,1 luni

Proprietate intelectuală (ordonanță) Proprietate intelectuală și mărci 31,9 luni

Acțiune directă (ordonanță) Ajutoare de stat 45,6 luni

Acțiune directă (ordonanță) Ajutoare de stat 44,8 luni

Acțiune directă (ordonanță) Mediu 33,8 luni

Acțiune directă (hotărâre) Ajutoare de stat 24,5 luni

TRIBUNAL (2015)

Procedura (metoda de finalizare) Obiectul Durata cauzei

Recurs (hotărâre) Statutul funcționarilor 31,2 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 39,6 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 38,0 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 35,8 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 33,1 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 31,2 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 30,1 luni

Acțiune directă (hotărâre) Măsuri restrictive 41,1 luni

Acțiune directă (hotărâre) Politica comercială și dumpingul 41,0 luni

Acțiune directă (hotărâre) Cercetare și dezvoltare 40,6 luni

Recurs (ordonanță) Statutul funcționarilor 15,6 luni

Proprietate intelectuală (ordonanță) Proprietate intelectuală și mărci 33,3 luni

Acțiune directă (ordonanță) Regulamentul REACH 30,9 luni

Acțiune directă (ordonanță) Mediu 24,8 luni

Proprietate intelectuală (hotărâre) Proprietate intelectuală și mărci 17,8 luni

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

1

ANEXA II

Analiza factorilor care au afectat durata celor 60 de cauze din eșantionul selectat pentru CJUE

Factori care influențează durata procedurii scrise la Curtea de Justiție (indicați de grefă)

Total

(%)

Traduceri așteptate de la instituțiile care participă la procedură

10 33%

Volumul de lucru al DG Traduceri 5 17%

Admiterea uneia sau a mai multor cereri de intervenție

4 13%

Solicitare adresată părților privind depunerea de documente

4 13%

Prelungirea termenului la cererea unei părți 3 10%

Admiterea unui al doilea schimb de memorii (replică/duplică)

3 10%

Consultarea părților cu privire la un stadiu al procedurii (de exemplu, conexarea cauzelor)

2 7%

Introducerea unui recurs incident/a unei acțiuni incidente

1 3%

Traducerea unor acte de procedură foarte lungi 1 3%

Factori care influențează durata procedurii în cursul procedurii scrise

Numărul de cauze vizate (din cele

30 de cauze)

2

Factori care influențează durata procesului de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție (indicați de judecători și de avocații generali)

Total

Judecători Avocați generali (%)

Vacanțele judecătorești 18 4 19 63%

Cauză care ridică probleme juridice noi și/sau deosebit de complexe 9 8 12 40%

Volumul de lucru al referentului juridic responsabil de dosar 8 7 12 40%

Concediu de boală, de maternitate/pentru îngrijirea copilului sau plecarea unui referent juridic

7 6 12 40%

Volumul de lucru al judecătorului raportor și/sau al avocatului general 7 7 11 37%

Dosar voluminos 5 / 5 17%

Cauză complexă din punct de vedere economic, științific sau al stării de fapt Cauză complexă (de exemplu, privind aspecte legate de noile tehnologii)

2 3 5 17%

Cauză complexă din alte motive 1 3 4 13%

Administrarea coordonată a unor cauze conexe introduse la câteva luni diferență 3 2 3 10%

Suspendare neoficială 3 / 3 10%

Prioritate acordată altei cauze care este considerată mai importantă sau căreia i se aplică procedura accelerată (sau procedura preliminară de urgență)

2 1 3 10%

Redeschiderea fazei orale a procedurii 2 / 2 7%

Altele 2 / 2 7%

Solicitare de informații sau cerere de lămuriri adresată instanței de trimitere 2 / 2 7%

Domeniu în care legislațiile naționale diferă foarte mult 2 / 2 7%

Administrarea coordonată a unui grup de cauze (de exemplu, cauze privind acorduri anticoncurențiale)

1 1 2 7%

Trimiterea cauzei la un alt complet de judecată 1 1 2 7%

Expirarea mandatului judecătorului raportor și/sau al avocatului general 1 / 1 3%

Solicitarea unei note de cercetare 1 / 1 3%

Întrebări trimise părților (la care trebuie să se răspundă în scris) / 1 1 3%

Numărul combinat de cauze indicate de

judecători și/sau de avocați generali (din cele

30 de cauze)

Factori care influențează durata procedurii după procedura scrisă

Numărul de cauze vizate (din cele 30 de cauze)

3

Factori care influențează durata procedurii scrise la Tribunal

(indicați de grefă)

Total

(%)

Primirea și prelucrarea actelor de procedură la grefă (precum și decizii luate de judecători cu privire la organizarea procedurii)

26 87%

Admiterea unui al doilea schimb de memorii (replică/duplică) 20 67%

Cerere de îndreptare a neregularităților unui document/act de procedură care împiedică derularea procedurii

19 63%

Deciderea altor chestiuni procedurale 16 53%

Prelungirea termenului la cererea unei părți 12 40%

Admiterea uneia sau a mai multor cereri de intervenție 6 20%

Cereri de intervenție 6 20%

Tratarea unui document voluminos 6 20%

Măsuri de organizare a procedurii 3 10%

Depunerea unui document neprevăzut 3 10%

Alte motive legate de furnizarea unor servicii administrative 3 10%

Introducerea unui recurs incident/a unei acțiuni incidente 2 7%

Gestionarea problemelor legate de confidențialitate 2 7%

Excepții de inadmisibilitate, necompetența, lipsa necesității de a se pronunța asupra fondului, o etapă în cursul procedurii în care se solicită observații din partea părților

2 7%

Alți factori care intră în responsabilitatea judecătorului raportor, a avocatului general, a președintelui (de cameră)

2 7%

Gestionarea aspectelor legate de anonimat/omiterea unor date față de public 1 3%

Ordonanță formală de suspendare a procedurii (suspendare) 1 3%

Factori care influențează durata procedurii în cursul procedurii scriseNumărul de cauze

vizate (din cele 30 de cauze)

4

Factori care influențează durata procesului de administrare a cauzelor la Tribunal (indicați de judecători)

Sursa: analiza realizată de Curtea de Conturi Europeană pe baza chestionarelor completate de CJUE.

Total

(%)

Revizia proiectelor de hotărâri de către „Cellule des lecteurs d'arrêts” 29 97%

Volumul de lucru al judecătorului raportor și/sau al avocatului general 20 67%

Modificarea compunerii camerei 19 63%

Reatribuirea unei cauze 18 60%

Volumul de lucru al referentului juridic responsabil de dosar 16 53%

Măsură de organizare a procedurii 16 53%

Administrarea coordonată a unui grup de cauze (de exemplu, cauze privind acorduri anticoncurențiale)

11 37%

Expirarea mandatului judecătorului raportor și/sau al avocatului general 11 37%

Cauză care ridică probleme juridice noi și/sau deosebit de complexe 10 33%

Primirea și prelucrarea actelor de procedură la grefă 10 33%

Vacanțele judecătorești 8 27%

Organizarea unei ședințe de audiere a pledoariilor atunci când o parte solicită acest lucru sau atunci când Tribunalul, din oficiu, decide astfel (în special în cauzele din domeniul proprietății intelectuale sau în recursuri)

8 27%

Dosar voluminos 7 23%

Altele 7 23%

Termen de citare pentru ședința de audiere a pledoariilor stabilit în funcție de natura cauzei 7 23%

Ordonanță formală de suspendare a procedurii într-o cauză (suspendare) 6 20%

Concediu de boală, de maternitate/pentru îngrijirea copilului sau plecarea unui referent juridic

6 20%

Cauză complexă din alte motive 6 20%

Cauză complexă din punct de vedere economic, științific sau al stării de fapt Cauză complexă (de exemplu, privind aspecte legate de noile tehnologii)

5 17%

Trimiterea cauzei la un alt complet de judecată 5 17%

Conexarea fazei orale a procedurii 5 17%

Imposibilitatea unui agent sau a unui avocat de a participa la ședința de audiere a pledoariilor/cerere de amânare a ședinței de audiere a pledoariilor 4 13%

Depunerea unui document neprevăzut 4 13%

Gestionarea problemelor legate de confidențialitate 4 13%

Alte motive legate de furnizarea unor servicii administrative 4 13%

Prioritate acordată altei cauze care este considerată mai importantă sau căreia i se aplică procedura accelerată (sau procedura preliminară de urgență)

3 10%

Probleme cu aplicațiile informatice 2 7%

Redeschiderea fazei orale a procedurii 1 3%

Factori care influențează durata procedurii după procedura scrisăNumărul de cauze

vizate (din cele 30 de cauze)

1

ANEXA III

Listă de verificare pentru evaluarea indicatorilor privind gestionarea timpului introduși de

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției

Indicator CEPEJ Principalele întrebări din lista de verificare

(1) Capacitatea de

a estima durata generală

a procedurilor

Există un identificator unic (de exemplu, un număr de cauză) sau

un conector pentru fiecare procedură, de la inițiere până la

decizia finală irevocabilă?

Puteți determina durata totală a procedurilor pentru toate

cauzele pendinte?

(2) Standarde stabilite

pentru durata

procedurilor

Ați dezvoltat standarde pentru obținerea unor termene optime în

cazul tipurilor relevante de proceduri?

Poate fi prevăzută durata procedurilor pentru utilizatori (părți,

avocați, alții)?

(3) O tipologie a cauzelor

suficient de elaborată

Există o clasificare a cauzelor în ceea ce privește complexitatea și

durata lor?

(4) Capacitatea de

a monitoriza cursul

procedurilor

Monitorizați și colectați date privind durata celor mai importante

etape în cadrul celor mai multe tipuri de cauze, cu scopul de

a stabili unde și de ce au loc întârzieri?

(5) Metode de

a diagnostica prompt

întârzierile și de a atenua

consecințele acestora

Se poate stabili în mod clar responsabilitatea pentru identificarea

și evitarea întârzierilor nejustificate?

Există proceduri pentru identificarea rapidă a întârzierilor și

pentru reducerea impactului acestora asupra părților?

Există măsuri de accelerare a procedurilor și de prevenire

a întârzierilor?

(6) Utilizarea tehnologiei

moderne ca instrument

de gestionare a timpului

în cadrul sistemului

judiciar

Este tehnologia informațiilor utilizată în mod eficace pentru

a monitoriza durata procedurilor?

Facilitează tehnologia informației producția promptă de rapoarte

statistice și planificarea la nivel de politici?

Sursa: Listă de verificare a gestionării timpului [Listă de verificare a indicatorilor pentru analiza duratei procedurilor în cadrul sistemului de justiție) (CEPEJ), 2005].

1

ANEXA IV

Analiză a corelației existente între factorii de complexitate și durata cauzei pentru cauzele finalizate în 2014 și în 2015 la Curtea de Justiție și la Tribunal

Analiza complexității cauzelor la Curtea de Justiție

Analiza complexității cauzelor la Tribunal

Notă: Fiecare punct de pe grafice corespunde unei cauze finalizate în 2014 sau în 2015. Liniile negre indică tendințele care arată unde s-ar putea situa o cauză pe baza punctajului său de complexitate. Punctele mai îndepărtate de liniile de tendință corespund acelor cauze care ar putea prezenta caracteristici ce merită o examinare mai aprofundată.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

0 10 20 30 40 50

Creș

tere

a dur

atei

(în

luni

)

Creșterea punctajului de complexitate

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Creș

tere

a dur

atei

(în

luni

)

Creșterea punctajului de complexitate

RĂSPUNSURILE CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE

Eficacitatea, calitatea și independența sunt principalii parametri ai unui sistem de justiție efectivPunctele I și II

1

. Rezultă că durata procedurilor este unul dintre factorii care trebuie luați în considerare cu ocazia evaluării unui sistem jurisdicțional. În urmărirea obiectivelor de eficiență, instanțele care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sunt ghidate de necesitatea de a găsi un echilibru între celeritate, pe de o parte, și calitatea controlului jurisdicțional și a deciziilor judecătorești, pe de altă parte , într-un context marcat de o creștere generală a volumului lor de muncă.

Curtea de Justiție și Tribunalul au luat numeroase măsuri organizatorice și procedurale în vederea ameliorării eficacității lor în soluționarea cauzelor. Rezultatul acestor măsuri a fost reducerea sau limitarea termenelor de soluționare a cauzelor. Astfel, termenul mediu de soluționare a unei cauze la Curtea de Justiție era de 19,6 luni în 2006 și de 14,7 luni în 2016, în timp ce, la Tribunal, acest termen era de 25,8 luni în 2006 și de 18,7 luni în 2016. Trebuie reținut că, în aceeași perioadă, numărul cauzelor introduse a înregist rat o creștere importantă.

Câștigurile de eficacitate în soluționarea cauzelor astfel constatate sunt printre altele rezultatul introducerii, de către Curtea de Justiție și Tribunal, a unor calendare și instrumente de monitorizare pentru soluționarea cauzelor cu care sunt sesizate. Aceste calendare cuprind termene indicative interne pentru efectuarea fiecărei etape a procedurii. Chiar dacă acestea vizează tipuri de procedură în general, o monitorizare individuală a respectării termenelor prevăzute se realizează pentru fiecare cauză. Această monitorizare poate conduce la măsuri corective specifice. Gestiunea activă și individualizată a soluționării cauzelor este astfel un obiectiv pe care instanțele îl urmăresc deja de multă vreme.

Punctul III

În acest context, recomandarea Curții de Conturi de a ameliora și mai mult calendarele luând în considerare specificitatea fiecărei proceduri și complexitatea cauzelor nu poate fi primită decât favorabil (a se vedea punctul 98 de mai jos). În ceea ce privește un sistem de contabilizare a folosirii efective a resurselor utilizate pentru fiecare etapă a fiecăreia dintre cauzele pe care cele două instanțe le soluționează în fiecare an (cu titlu de exemplu, în 2016, Curtea de Justiție și Tribunalul au soluționat astfel 1459 de cauze), de asemenea recomandat de Curtea de Conturi, CJUE consideră că studiul punerii sale în aplicare va trebui să țină seama de sarcina administrativă care nu este neglijabilă și de consumul de resurse pe care l-ar putea determina. Aceste considerații vor trebui puse în balanță cu utilitatea concretă a analizei datelor obținute cu ajutorul unui astfel de sistem.

Numărul de cauze înregistrate la instanțele Uniunii nu a rămas stabil în perioada 2006-2016. Dacă stocul a crescut în această perioadă, și aceasta în pofida creșterii importante a productivității, acest lucru s -a produs ca urmare a unei creșterii și mai importante a numărului cauzelor înregistrate, datorată în special extinderilor succesive ale Uniunii Europene, extinderii competențelor Uniunii Europene, precum și intensificării și diversificării activității legislative și normative. CJUE dorește să atragă atenția asupra faptului că, în timp ce numărul de cauze aduse în fața celor trei instanțe care compuneau instituția a crescut cu 43,6 % între 2006 și 2016, numărul de cauze soluționate anual în aceeași perioadă a crescut, la rândul său, cu aproape 57,3 %.

Punctul 4

În timp ce punctul 4 ia în considerare instanțele în mod global, graficul 1 prezintă, în ceea ce îl privește, rezultatele pe fiecare instanță.

1 The EU 2016 Justice Scoreboard (COM (2016) 199 final), p. 7.

Punctul 7 Astfel cum s-a arătat la punctele I-III de mai sus, miza fundamentală pentru CJUE constă în asigurarea unui echilibru între celeritate și calitatea deciziilor sale. CJUE este foarte sensibilă la necesitatea, evocată de Curtea de Conturi, ca deciziile instanțelor sale să fie date cat mai repede și în orice caz în termene rezonabile. Trebuie subliniat însă că, într-o Uniune de drept, calitatea deciziilor judiciare este primordială. Adoptarea unor decizii coerente și motivate, care să respectă drepturile părților la litigiu, garantează astfel securitatea juridică și dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă. Punctul 9 Astfel cum în mod corect subliniază raportul, diferitele măsuri adoptate, de mai mulți ani, de Curtea de Justiție și de Tribunal au produs efecte semnificative. În pofida unei creșteri importante a numărului cauzelor aduse în fața acestor instanțe, numărul cauzelor soluționate de acestea a înregistrat o creștere substa nțială, iar durata globală de soluționare a cauzelor, pentru toate categoriile luate împreună , a înregistrat o scădere foarte semnificativă. Graficul 2 De mai mulți ani, d urata medie a procedurilor a înregistrat, atât la Curtea de Justiție, cât și la Tribunal, o scădere regulată. Graficul 2 nu ilustrează decât afirmația de la punctul 9 potrivit căreia această evoluție favorabilă nu ar putea fi constatată pentru fiecare tip de procedură. De altfel, alegerea unei reprezentări pe materie/tip de procedură pentru fiecare an în parte nu permite să fie redate tendințele, din cauza efectului de „dinți de fierăstrău”. O prezentare sub forma unor medii trienale ar permite să se constate că există o tendință de reducere a duratei medii a procesului, și aceasta inclusiv pe materie/tip de procedură. În sfârșit, aceste grafice oferă o imagine incompletă a rezultatelor înregistrate de către cele două instanțe în materie de reducere a duratei procesului întrucât nu stabilesc o corelație între durata procesului și numărul de cauze avute în vedere. Cu titlu de exemplu, o lectură rapidă a graficului privind durata medie a procedurilor în fața Curții de Justiție dă impresia că această durată a crescut, în condițiile în care durata cea mai mare a procedurilor privește acțiunile directe – care nu mai reprezintă, astăzi, decât o foarte mică parte din cauzele introduse la Curtea de Justiție (5,05 % din numărul total al cauzelor introduse la Curtea de Justiție în 2016) – în timp ce durata medie de soluționare a cauzelor preliminare și a recursurilor , care constituie partea esențială a cauzelor introduse la Curtea de Justiție (67,92 % și, respectiv, 25,29 % în 2016), a înregistrat o scădere constantă. Pe de altă parte, nici în ceea ce privește acțiunile directe, durata medie nu a crescut între 2006 și 2016. De asemenea, în ceea ce privește Tribunalul , pentru cauzele de proprietate intelectuală și „celelalte acțiuni directe” (care reprezintă împreună 73 % din cauzele soluționate în 2016), durata procesului este în continuă scădere începând din 2013. Punctul 10 Obiectivele reformei sunt cele înscrise în considerentele Regulamentului (UE, Euratom) 2015/2422 din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO 2015, L 341, p. 14). Punctul 13 Secretul deliberărilor este un principiu de drept primar al Uniunii, înscris la articolul 35 din Protocolul nr. 3 privind Statutul CJUE. Aplicabil atât Curții de Justiție, cât și Tribunalului (în temeiul articolului 53 din același protocol), acest principiu presupune ca pozițiile individuale ale membrilor instanțelor să nu fie dezvăluite în niciun fel. Acest principiu explică de ce Curtea de Conturi nu a putut avea acces la un număr restrâns de documente, care ține de secretul deliberărilor . Această limitare nu corespunde vreunei intenții a Curții de Justiție sau a Tribunalului de a limita accesul la anumite documente. Ea se impune în temeiul dreptului primar, iar nerespectarea acestui principiu ar conduce la încălcarea jurământului pe care îl depun judecătorii și avocații generali la intrarea în funcție, susceptibilă să le angajeze răspunderea (a se vedea în acest sens titlul I din protocolul citat anterior).

Punctul 24 Trebuie relativizată constatarea potrivit căreia absența unui referent juridic poate avea un impact negativ asupra soluționării eficace a unei cauze . Pentru cauzele voluminoase sau complexe care necesită o soluționare rapidă, nu de puține ori mai mulți referenți juridici sunt chemați să lucreze împreună. Pe de altă parte, atunci când natura și durata absenței unui referent juridic justifică acest lucru, sunt adoptate măsuri pentru reducerea impactului acestei absențe asupra continuității în soluționarea cauzelor, printre care se numără reatribuirea cauzelor unui alt referent juridic din cadrul cabinetului du cabinet sau angajarea temporară a unui înlocuitor, în condițiile statutare prevăzute. Graficul 4 În ceea ce privește durata soluționării cauzelor finalizate prin ordonanță în funcție de diferitele etape ale procedurii, trebuie să se ia în considerare faptul că o ordonanță care pune capăt procesului poate, în funcție de împrejurări și pentru diferite motive, să intervină în orice moment al procedurii, de la începutul procedurii scrise până la faza deliberării cauzei (de exemplu în caz de desistare). Punctul 29 Cu privire la acest punct, se face trimitere la considerațiile precedente, referitoare la graficul 4. Punctul 46 Membrii Curții de Justiție și ai Tribunalului , asistați de referenții lor juridici, lucrează în paralel în mai multe dosare, în calitate de judecător raportor, de judecător membru al completului sau de avocat general. Deși este posibilă enumerarea, pentru fiecare cauză, a factorilor susceptibili să explice de ce unele proceduri durează mai mult decât altele (precum volumul unui dosar, complexitatea cauzei sau indisponibilitatea temporară a referentului juridic însărcinat cu această cauză), evaluarea precisă a timpului imputabil fiecăruia dintre acești factori ar necesita instituirea unui sistem de contabilizare complex ale cărui avantaje nu sunt imediat perceptibile. Deciziile pronunțate de Curtea de Justiție și de Tribunal sunt, în plus, rezultatul unei munci colegiale la care participă activ ansamblul judecătorilor din cadrul completului de judecată, proveniți din sisteme juridice diferite. Luarea în considerare a diferitelor opinii exprimate de membrii completului de judecată are un impact cert asupra duratei de soluționare a cauzelor care este dificil de cuantificat. Punctul 47 Selecția cauzelor efectuată de Curtea de Conturi, care a determinat-o să reliefeze anumiți factori susceptibili că explice durata (lungă sau scurtă) de soluționare a anumitor cauze, ține de o alegere. CJUE subliniază că eșantionul nu este reprezentativ pentru ansamblul cauzelor finalizate de Curtea de Justiție și de Tribunal în cursul celor doi ani studiați. Graficul 7 și graficul 8 CJUE dorește să ofere câteva explicații cu privire la cei doi factori care sunt menționați cel mai frecvent . În primul rând, vacanțele judecătorești sunt o realitate care privește cele două instanțe. Fără să existe însă un motiv care să explice obiectiv acest lucru, factorul menționat nu apare decât în graficul 7.

În al doilea rând, în ceea ce privește revizuirea de către „Cellule des lecteurs d’arrêts”, etapă de lucru prevăzută de cele două instanțe, ea nu apare decât în graficul 8. Astfel, este dovedit că durata în care „Cellule des lecteurs d’arrêts” a Tribunalului lucrează în cauze a fost evaluată cu precizie de către această entitate în ansamblul chestionarelor (cu excepția unui caz, care nu a făcut obiectul unei revizuiri de către „Cellule des lecteurs d’arrêts”), pe baza unei abordări sistematice indiferent de importanța (redusă sau mare) a acestei durate. Această metodă nediferențiată explică faptul că este vorba despre factorul citat cel mai des. Totuși, această frecvență nu oferă nicio informație cu privire la importanța impactului acestor factor în cadrul ansamblului factorilor care au un impact asupra duratei procedurii. Curtea de Conturi subliniază de altfel, în mod just, că termenele interne prevăzute pentru această etapă de lucru au fost respectate.

Punctul 48

În ceea ce privește factorii care influențează durata procedurii la Curtea de Justiție în cele 30 de cauze selecționate de Curtea de Conturi, se face trimitere, în ceea ce privește factorul „vacanțe judecătorești”, la nota de subsol 36. Perioadele corespunzătoare vacanțelor judecătorești – care sunt de asemenea cunoscute în cadrul instanțelor naționale – urmăresc să organizeze absențele legate de concediile personalului pentru a asigura o bună administrare a justiției. Ele nu corespund nicidecum unei perioa de de întrerupere a activității judecătorești.

Astfel, munca în dosare continuă, atât la nivelul cabinetelor, cât și la cel al serviciilor, iar rapoartele prealabile și proiectele de decizii sunt redactate și distribuite pe timpul verii. Pe de altă parte, în caz de necesitate, în această perioadă se pot organiza în continuare ședințe și deliberări, în special în cazul unei cereri de măsuri provizorii sau de procedură preliminară de urgență.

Punctele 51-60 Cele două instanțe au dezvoltat calendare și instrumente de monitorizare diferențiate, care iau, printre altele, în considerare anumite tipuri de proceduri (pentru Curtea de Justiție: trimiteri preliminare, acțiuni în anulare, în constatarea abținerii de a acționa , în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și recursuri; pentru Tribunal: acțiuni directe, recursuri, incidente de procedură care conduc la o ordonanță). Deși aceste calendare necesită să fie și mai mult detaliate în funcție de caracteristicile cauzelor și deși instanțele se raportează la termene indicative interne elaborate pe baza unor medii, nu este mai puțin adevărat că fiecare cauză este monitorizată în mod individual de grefe, de membri, de președinții de cameră și de președinții fiecărei instanțe. În sfârșit, o monitorizare colegială periodică este asigurată prin intermediul unui organ dedicat (Reuniunea/Conferința președinților de cameră), în cadrul căreia se dă seamă de stadiul cauzelor care merită o atenție deosebită. Punctele 63-69 Astfel cum s-a arătat la punctele I și II, la care facem trimitere, independența și calitatea sunt factori esențiali care trebuie luați în considerare pentru o evaluare globală a bunei administrări a justiției. Punctul 63 CJUE nu își concentrează analiza de performanță pe numărul cauzelor soluționa te de instanțele care o compun, fără a lua în considerare resursele angajate în acest scop. Se iau toate măsurile pentru ca resursele disponibile să fie utilizate în modul cel mai eficient posibil și pentru a evita orice risipă a acestora. Astfel, cu titlu de exemplu, cauzele nou introduse fac imediat obiectul unei analize efectuate, după caz, de grefa instanțelor și/sau de direcția de cercetare și documentare , pentru a identifica eventualele cazuri de necompetență sau de inadmisibilitate. În această ipoteză, lucrările de traducere vor fi imediat suspendate, iar grefa va propune adoptarea unei ordonanțe. Pe de altă parte, analiza preliminară privește de asemenea existența unor cauze similare sau conexe, pentru a permite o atribuire optimă a cauzelor nou introduse și pentru a aprecia eventuala necesitate a unei suspendări. Punctul 64 CJUE dispune de statistici interne care permit să se analizeze durata diferitelor etape ale procedurii pe tipuri de cauze sau pe materii și să se evalueze astfel performanța în mod diferențiat. O analiză va putea fi efectuată pe baza acestor date pentru a ameliora și mai mult calendarele de soluționare a cauzelor în funcție de complexitatea lor. Punctul 65 Tabloul de bord al justiției în cadrul Uniunii Europene elaborat de CEPEJ, în cadrul Consiliului Europei, este un reper util care conține numeroși indicatori din care însă numai o parte este consacrată „gestiunii timpilor judecătorești”. CJUE dorește să precizeze că nu i-a fost posibil să verifice modul în care indicatorii reținuți au fost aplicați concret activității Curții de Justiție și a Tribunalului. Punctul 77 Direcția generală de traduceri, întemeindu-se pe indicatori de activitate preciși, efectuează o monitorizare în timp real pentru a utiliza cât mai bine toate capacitățile disponibile. Randamentul individual face de asemenea obiectul unei monitorizări periodice ținând seama de ansamblul activităților efectuate. Măsurarea timpului consacrat de fiecare jurist-lingvist fiecărei acțiuni ar putea fi utilizată ca un instrument de diagnostic dacă obiectivele nu ar fi realizate sau dacă ar fi identificate pierderi de eficacitate. Cu toate acestea, în absența unor astfel de deficiențe, apelul la responsabilitatea profesională a fiecărui jurist -lingvist pentru a respecta termenele și pentru a asigura astfel o derulare optimă a cauzelor și o difuzare rapidă a

jurisprudenței constituie un factor incontestabil de motivare și de productivitate, cum o demonstrează bunele rezultate evocate la punctele 78 și 94. Punctul 86 Anexele la memorii nu sunt traduse decât la cererea expresă a judecătorului raportor sau a avocatului general și numai în măsura în care este nevoie. Pe de altă parte, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt responsabile de traducerea memoriilor lor. Punctul 90 A se vedea punctele I și II. Punctul 91 Eficiența în soluționarea cauzelor a crescut considerabil în ultimii ani prin introducerea unor calendare și a unor instrumente de monitorizare de către Curtea de Justiție și de către Tribunal. O monitorizare individualizată a cauzelor se impune din moment ce termenele unui calendar trebuie, în principiu, să fie respectate în fiecare cauză care intră în domeniul său de aplicare. Cu toate acestea, circumstanțe obiective pot justifica depășirea, în anumite cazuri, a acestor termene. În această ipoteză, cauza respectivă face obiectul unei monitorizări speciale, pentru a se asigura o soluționare cât se poate de diligentă în raport cu caracteristicile sale speciale. Alte împrejurări – precum complexitatea redusă a unei cauze – ar justifica însă finalizarea sa în termene mai scurte decât cele prevăzute de calendarul respectiv. Chiar dacă recent au fost deja introduse măsuri în acest sens, reflecții suplimentare vor putea fi întreprinse de către cele două instanțe pentru a ameliora și mai mult calendarele în funcție de complexitatea cauzelor și/sau pentru a adapta monitorizarea în vederea asigurării finalizării în termene și mai scurte a cauzelor mai puțin complexe. Punctul 93 Este adevărat că etapele cele mai lungi în soluționarea unei cauze sunt în general cele care urmează încheierii fazei scrise a procedurii. Aceste etape se caracterizează prin natura colegială a muncii judecătorilor (a se vedea punctul 46). Luarea în considerare a diferitelor opinii exprimate de către membrii completului de judecată prelungește – desigur – durata soluționării cauzelor. Acest proces dialectic, inerent funcționării jurisdicționale prevăzute de Statutul CJUE și de regulamentele de procedură, este însă fundamental pentru a ajunge la o decizie colegială de calitate. CJUE consideră că documentele și informațiile solicitate au fost comunicate auditorilor cu excepția celor care intră sub incidența secretului deliberărilor. Aceste documente și informații au permis auditorilor să identifice, în eșantionul de 60 de cauze examinate, principalii trei factori care ar justifica depășirea termenelor prevăzute în calendare, și anume volumul de muncă al membrului, complexitatea cauzelor și indisponibilitățile referenților juridici. Acești factori au o strânsă legătură cu caracterul colegial al muncii judecătorilor. Astfel, membrii, precum și referenții lor jurid ici, consacră o mare parte a timpului lor contribuției la cauze în care membrii respectivi nu au fost desemnați judecători raportori. Timpul necesar studierii acestor dosare „membru al completului” depinde direct de complexitatea acestora. Dacă indisponibilitatea referentului juridic este legată de o absență, se iau măsuri pentru a minimiza impactul acesteia asupra continuității soluționării cauzelor, printre care figurează, în funcție de natura și de durata absenței, reatribuirea cauzelor unui alt referent juridic din cadrul cabinetului sau angajarea temporară a unui înlocuitor, în condițiile statutare prevăzute. Punctul 95 Eficacitatea oricărui „case management” depinde de un sistem informatic performant. CJUE primește favorabil concluzia Curții de Conturi privind realizarea unui sistem informatic integrat pentru a cărui dezvoltare instituția a decis să depună eforturi cu mai multe luni în urmă. Punctul 97 A se vedea punctul III.

Punctul 98 A. Chiar dacă Curtea de Justiție și Tribunalul aplică de ja la ora actuală calendare specifice pentru diferite tipuri de proceduri (a se vedea punctele 51-60), ele primesc favorabil recomandarea Curții de Conturi constând în ameliorarea acestor calendare prin luarea în considerare și mai mult a specificității procedurilor și a complexității cauzelor. Luarea în considerare precisă a resurselor efectiv utilizate va impune, la rândul ei, efectuarea unui studiu pentru a evalua în ce măsură instituirea unui sistem de contabilizare a utilizării resurselor ar permite obținerea unor date exploatabile în mod util fără a afecta buna funcționare a instanțelor.

B. Cele două instanțe vor examina posibilitatea de a publica statistici mai detaliate referitoare la durata procedurilor. C. Curtea de Justiție și Tribunalul vor ține seama de recomandarea Curții de Conturi referitoare la o alocare mai flexibilă a referenților juridici în cadrul cabinetelor cu ocazia reflecțiilor lor asupra organizării interne și a metodelor de lucru. D. CJUE împărtășește recomandarea Curții de Conturi care constă în a atrage atenția statelor membre asupra necesității numirii membrilor Curții de Justiție și ai Tribunalului la timp pentru a evita orice încetinire a soluționării cauzelor legată de reînnoirea membrilor săi. Ea insistă asupra faptului că stabilitatea compunerii Curții de Justiție și a Tribunalului are o importanță crucială pentru îndeplinirea eficientă a misiunii încredințate de tratate acestor instanțe și subliniază că aceste considerați sunt supuse sistematic atenției reprezentanților guvernelor statelor membre cu ocazia reînnoirilor parțiale. E. Alegerea limbii deliberării depinde de un anumit număr de factori și este determinată de considerații de eficiență. Instanțele vor continua reflecțiile lor asupra acestui subiect în cadrul autonomiei lor judecătorești luând în considerare observațiile prezentate de Curtea de Conturi. F. În cadrul unei reflecții cu privire la mijloacele informatice de care trebuie să dispună instanțele pe termen scurt și mediu, CJUE a inițiat o reflecție asupr a sistemelor informatice și primește favorabil invitația de a studia, și chiar de pune în practică, luând în considerare trăsăturile activității judecătorești și caracteristicile fiecăreia dintre instanțe, un sistem informatic integrat.

Etapa Data

Demararea activității

10.5.2016

Trimiterea oficială a proiectului de raport la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

29.6.2017

Adoptarea raportului de examinare a performanței după procedura contradictorie

5.9.2017

Primirea răspunsurilor oficiale ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în toate versiunile lingvistice

30.8.2017

În cadrul acestei examinări a performanței, Curtea a evaluat procesul de administrare a cauzelor la CJUE și, în special, dacă procedurile existente favorizau tratarea eficientă a cauzelor introduse și dacă termenele de soluționare a acestora puteau fi îmbunătățite.În ultimii ani, CJUE a pus un accent mai puternic pe respectarea termenelor în cadrul administrării cauzelor și, la sfârșitul anului 2016, s-au putut constata progrese în ceea ce privește reducerea stocului semnificativ de cauze care se acumulase la Tribunal.Potrivit concluziilor examinării, CJUE ar putea să îmbunătățească și mai mult aceste rezultate pozitive, luând în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor bazată pe o abordare individuală, cu utilizarea unor termene adaptate și monitorizarea resurselor umane angajate, și adoptând și alte măsuri în vederea consolidării sistemelor de administrare.

© Uniunea Europeană, 2017

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide de Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx Website: eca.europa.euTwitter: @EUAuditors

1977 - 2017