mpreuna cu Louis Aragon si Roger Caillois nfiinteaza Grupul de studii pentru fenomenologia umana, publicnd si revista Inchizitia(1936). La Toulouse este ales presedinte al Centrului intelectualilor (1944) si conduce Emisiunea literara a Rezistentei contribuind si la fondarea Institutului de Studii Occidentale. A ncercat mult timp sa mpace suprarealismul cu doctrina marxismului urmnd sa fie membru al Rezistentei franceze si al Partidului Comunist Francez.si viziteaza tara de doua ori n 1920 si 1946 cu ocazia unui turneu de conferinte, primind cetatenia franceza n 1948. La Taormina n 1961 obtine Marele Premiu international de poezie.Se stinge din viata la Paris. n onoarea sa monetaria orasului Paris a batut o medalie cu efigia lui, prezentat ca Sfinx al unei legendare blndeti n epoca de ascensiune a dadaismului. La Moinesti este inaugurata placa memoriala si Libraria Tristan Tzara (1991), iar sculptorul german de origine romna Ingo Glass a realizat monumentul Dada care se afla la intrarea n localitate. Scoala nr. 8 din Moinesti i poarta numele.n 1912, Tzara redacteaza revista Simbol, unde si publica primul poem Pe rul vietii. Debutul literar este influentat de simbolism dar si de climatul preavangardist de la noi anticipat de operele lui Urmuz.Campion al negatiei, cum l numeste Ion Pop, Tzara si cstigase cu timpul faima de initiator al dadaismului, fiind hotart nca de la nceput sa faca tabula rasa din valorile de pna atunci, iar n anii Manifestului de la ,,Unu sa adere la suprarealism.Versurile debutantului Tzara nu lasa sa se ntrezareasca nimic din ceea ce va urma. Poezia sa de atunci se afiliaza directiei simboliste nca vie la noi, mai ales variantele minulesciene care l-au atras prin ritmica atent calculata si muzicaliatea frapanta. Poezia Cntec adopta tiparul strofic al lui Minulescu nsa, reda o simbolistica aparte a culorilor: albul, negrul, cenusiul care se afla n concordanta cu sentimentele poetului:PlouaTimpul n cadente la fereastra dragii mele.PlouaSi iubirea noastra treceCa si timpul care bate n fereastra dragii mele;PlouaIara timpul si asterne manta-i grea si cenusiePe iubirea noastra albaPloaia plngeSi Uitarea neagra intra pe furis n casa noastra( Cntec )Urmatoarea etapa vizeaza desprinderea de simbolism si orientarea spre o directie modernista cuprinznd poezii adunate de Sasa Pana n volumul Primele Poeme. Se pune accent pe faptul ca nu a existat vreo ruptura n persoana mea poetica [...] caci a fost mereu vorba de continuitate si ntrepatrundere legate n cel mai nalt grad de o determinare latenta.5 Pretinde o continuitate att n cuvinte ct si n volume, facnd sa coexiste diferitele faze ale poeziei n ciuda tuturor frnturilor manifeste.Primele poeme sunt un manifest al adolescentei, al unei adolescente voite, programate, caci, n ciuda vrstei reale, poetul se ghiceste mult maturizat si ntr-att de experimentat n domeniul poeziei, nct simte nevoia de a reface o etapa a existentei pe care a depasit-o prea repede. El procedeaza asemeni pictorilor, care, desi cunosc foarte bine desenul clasic, academic, prefera sa se ntoarca la vrsta copilareasca a picturii, greselile si stngaciile fiind plasate si dozate savant, n vederea obtinerii unor efecte de rafinament modern. [] amestecul planurilor si rasturnarea perspectivei prin asezarea liniara a figurilor au consecinte deloc neglijabile si nici neglijate de altfel, de arta moderna saturata de perfectiune.6Antologia se mparte n doua cicluri: unul exprimnd sentimentul tragic al vietii, celalalt cuprinznd elegii pe temele: logodnicei, mortii, a tnarului Hamlet, a lui Don Quijote. Din versurile: deschide-te fereastra- prin urmare / Si iesi noapte din odaie ca din piersica smburul / ca preotul din biserica / dumnezeu: scarmana lna ndragostitilor supusi / vopseste pasarile cu cerneala, nnoieste paza de pe luna. (nsereaza) se desprinde o libertatea fata de conventional, o indiferenta a mbinarilor de imagini, punnd accent pe ndrazneala poetului precum si pe o usoara apropiere de proza.Tzara manifesta aversiune fata de literatura, prin care ntelege conventionalizarea expresiei dnd nastere la unele aluziile ironice din unele poeme: Cititorul este rugat aici sa faca o pauza / Si sa se gndeasca asupra celor ce a citit. (Cnta, cnta mai departe) sau Sa ne coborm n rpa / Care-i Dumnezeu cnd casca / Sa ne oglindim n lacul / Cu matasuri verzi de broasca.(Vacanta n provincie) Fata de poezia traditionala, poeziile sale exprima o atitudine nesigura, oscilanta, de negatie, o anume libertate n interpretarea lumii dnd fru liber vocabularului nepoetic. Limbajul poetic este la Tzata unul n care denotatia tinde catre zero, iar conotatia catre infinit.7n poeziile sale negativismul este redat prin: sugestia automatismului comunicarii, parasirea n voie a cuvintelor si indiferenta la sensul lor. [...] Sunt simptomele unei tulburari a lirismului care pentru curentele de avangarda viitoare vor constitui scopul fundamental.8 Tzara urmareste pierderea caracterului conventional al liricii, prelund teme si motive repetate n epoca nvaluindu-le ntr-o haina moderna: La marginea orasului, pe deal / Mormintele ca viermii se trasc.( Vino cu mine la tara)Unele imagini prevestesc poezia avangardistului Ilarie Voronca, prin reprezentarile astrilor ceresti: soarele si freaca pleoapa pe poteci, stelele sunt multamirea lampilor pe balcoane nserate. Gasim n poezia lui Tzara doua dintre directiile pe care poezia avangardista le va cultiva: lipsa de relief stilistic si imaginea flamboianta, ce apare si n lirica lui Ilarie Voronca, Sasa Pana, Paul Paun.Prin Manifestul Dada 1918 si pune n aplicare programul de distrugere si simultan, pe cel de creatie, inaugurnd noi practici artistice: Gndirea se face n gura.9 Textele sunt total diferite de celelalte manifeste fiind declamate n public, formulate de autorul actor n fata multimii, vorbind n numele lui, fara intermediar (ziarul, cartea), manifestnd o reactie mpotriva traditiei, ce facea din poet un necunoscut. Obiectivul lor este de a comunica cu publicul, dada nsemnnd libertate si afirmare a vietii.Miscarea dirijata de Tzara a fost cea mai negatoare din toate orientarile avangardei: O mare actiune distrugatoare negativa trebuie savrsita10. Opunndu-se n evidenta principiul nihilismului dadaist. Dada detroneaza arta negndu-i necesitatile, functiile sociale, rasturnndu-i ideile primite de-a gata. Urmareste desfiintarea memoriei, desfiintarea arheologiei, desfiintarea profetilor, desfiintarea viitorului (p. 23), anularea bunei cresteri, pentru ca apoi sa poata reface omul nou pe o tabula rasa. Omul cuprins de nebunia distugerii, dar ntr-un sens pozitiv: Sa nu ne fie mila. Ne ramne dupa macel, speranta unei omeniri purificate.11 Nihilismul sau nu este radical ci gata sa reafirme existenta si bucuria de a trai, deoarece formula DADA DADA DADA este egalata, n conceptia lui Tzara, cu libertatea, cu VIATA.Dada manifest despre dragostea slaba si dragostea amara cuprinde un retetar de poezie dadaista: Luati un ziar. / Luati niste foarfeci. / Alegeti din acest ziar un articol de lungimea pe care intentionati s-o dati poemului dumneavoastra. / Decupati articolul. / Decupati apoi cu grija fiecare dintre cuvintele care alcatuiesc acel articol si puneti-le ntr-un sac [...] Scoate-ti apoi fiecare taietura una dupa alta.12 Putem socoti ca opera se poate folosi de orice cuvnt, neexistnd cuvinte predestinate iar talentul se reduce la o mbinare hazardata a unor cuvinte, indiferente unul fata de altul, nsa n practica nu se aplica principiile teoretice.Operele simultane: Raltaplasma, Balsam Cartouche, Froid lumier ... se bazeaza pe plurilingvismul colaboratorilor si se mpart n doua categorii. Prima categorie este alcatuita din opere destinate publicului, adaptate scopului, iar a doua categorie cuprinde operele automate. Ele au fost compuse de mai multi autori: Tzara, Hans Arp, Claude Sernet si interpretate pe mai multe voci n fata unui public cosmopolit. Actorul trebuie sa adauge la vocea si miscarile primitive si zgomotele, astfel nct expresia exterioara sa se adapteze sensului poeziei. Artistul are libertatea sa aranjeze si sa compuna miscari si zgomote dupa modul sau personal de a ntelege poemul.13 Un alt principiu al poeziei simultane este de a atribui un rol activ auditoriului, viznd provocarea impresiilor.Poezia automata e mai apropiata de visul n stare de trezie, numit de poet vis experimental (vol. Grains et issues). O alta forma de poezie automata provine din colaj, unde mbinarea materialului verbal si hazardul au rol de creator.Citind amplul poem Omul aproximativ, Marcel Raymond vorbeste de un ce primitiv, salbatic, asemeni unui desfru lingvistic, n care versurile si fragmentele devin unitare, ducnd lucrurile, viata si omul de la dezordinea primordiala spre ordinea vesnic nenteleasa de inteligenta a unei realitati primitive si impenetrabile.14 Primul vers al poemului contureaza nucleul viziunii: duminica greu capac peste clocotul sngelui, reflecta o stare de ncordare a sensibilitatii reprimate. Primele semne ale noii orientari (suprarealismul) sunt motive lirice precum: nchisoarea, capcana, evadarea nspre alte lumi si versurile refren ce revin periodic. Toti avangardistii au aceeasi reactie la adresa omului multumit n amorteala vietii: apara-ti cu dintii petecul de lume ca sa adormi de la o smbata la alta/ anonim si batjocorit n sumbra hrana a sleahtei tale. Cu o vitalitate nietzschean-dionisiaca, e invocata betia eliberatoare: Rup granate vinete bucati de cer nclestate n scuturi, / Musca gheata norilor si se pravalesc table de otel n bruma / Pomii se mladie cum corabia de funii / Smulg lilieci petale albe de pe romanita lunii. / Vntul i azvrle si-i sfsie. (Furtuna si cntecul dezertorului)n opera sa, Tzara da o larga utilizare conceptului de vis. n volumul La Fuite apare visul ca dorinta, alteori apare cu semnificatia de drama ce prezinta desprinderea tnarului de familie, pentru a-si mplini idealurile. n poemele dadaiste visul dispare si nu mai revine pna o data cu suprarealismul, ntr-o forma teoretica n volumul Essais sur la situation de la posie si teoretico-practica n volumul Grains et issues. Poemele dintre anii 1925-1936 arunca peste vis o lumina blnda, calda, primitoare. Uneori visul apare ca un adapost maritim, ca o protectie vegetala, un colt n care constiinta umana se odihneste, se hraneste si se ntareste de orice atac venit din exterior. n poeziile din volumul haute flamme visul e absurd, stupid, iar n volumul Le fruit permis ne prezinta un vis ce apare n amintiri. Visul experimental ofera o superioritate gesturilor, cntecului sau altor forme de exprimare nonverbala. Tzara marturisea n Essais sur la situation de la posie: Facultatile inhibitorii ale visului se transforma n facultati exhibitorii ale poeziei.15 Visul si poezia tin de aceeasi stare, avnd ca functie obiectivitatea defularii mijloacelor diferite, printr-o anume dinamica.Aurel Buteanu, ntr-un necrolog publicat n ,,Scrisul Banatean, aminteste de Prabusirea Frantei din 1940 moment n care Tzara si arata devotamentul fata de idealurile pe care le-a mbratisat, devenind unul din participantii activi ai rezistentei franceze. Versurile sale patriotice au o larga circulatie n acea perioada. Volume precum Signe de vie, Terre sur terre, La Face intrieure cuprind opera sa de maturitate ce reflecta un univers poetic patruns de umanismul cel mai naintat.Experienta celor doua luni petrecute n vizita la spitalul din Saint-Alban alaturi de bolnavii mintal, va fi evocata n volumul Parler seul.ntr-o conferinta despre suprarealism si perioada de dupa razboi spunea despre poezie ca e cufundata n istorie si nu ar fi ceea ce este, ceea ce nu este, daca Revolutia din Spania nu ar fi patruns-o ca un cutit [...] si daca nazistii nu i-ar fi oferit acel suflu care a suscitat vntul de revolta insurectionala, a carei maretie si putere suntem prea tineri pentru a le masura.16n ultimii zece ani desfasoara activitati de istoriografie literara si face lungi cercetari n poetica lui Villon si Rabellais, devenind unul dintre cei mai de seama istoriografi ai literaturii franceze.Opera lui Tzara ne da dreptul, prin semnificatia ei, a-l situa pe poet alaturi de Urmuz, printre precursorii avangardismului romnesc. Privita n ansamblu, aceasta opera poate fi caracterizata asemeni unui act de nencredere n poezie, respingnd n stilul sau plin de energie vechiturile artei, literaturii si elogiind spontaneitatea si prospetimea creatiei novatoare. Note:1 Paul Cernat, Avangarda romneasca si complexul periferiei, Editura Cartea Romneasca, Bucuresti, 2007, p. 110.2 Ibidem, p. 112.3 Hans Richter, Dada, art and anti-art, Edition de la Connaisance, Bruxelles, 1965.4 Paul Cernat, Op. cit., p.115.5 H. Bhar, Tristan Tzara, Editura Junimea, Iasi, 2005, p. 9.6 Ion Pop, Avangardismul poetic romnesc Editura Pentru Literatura, Bucuresti, 1969, p. 151.7 Ibidem, p. 63.8 Ion Pop, Op. cit., p. 154.9 Tristan Tzara, Sapte manifeste dada, Editura Univers, Bucuresti, 1996, p. 39.10 Ibidem, p. 21.11 Ibidem, p.13.12 Ibidem, p. 42 - 43.13 H. Bhar, Op. cit., p. 75.14 Marcel Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, Editura Univers, Bucuresti, 1970, p. 280.15 H. Bhar, Op. cit., p. 158.18 Ibidem, p. 185.