Romanul ION de Liviu Rebreanu Śpovestirea pe capitole ¦i subcapitole Ś manual clasa a X-a, ed. HUMANITAS

Prof. IOAN HAPCA1

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME LA: Romanul IONRomanul ION de Liviu Rebreanude Liviu Rebreanu — fragmente — fragmente ——

povestirea pe capitole povestirea pe capitole şi subcapitoleşi subcapitoleLecţii recapitulative pentru elevii din clasele IX-XIII

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)

2

► ► PENTRU ÎNCEPUT, INFORMAŢII din manual, PENTRU ÎNCEPUT, INFORMAŢII din manual, fond sonorfond sonor,, clasa a X-a, editura HUMANITASclasa a X-a, editura HUMANITAS

•Romanul Romanul Ion Ion urmăreşte destinul unui ţăran sărac, Ion al urmăreşte destinul unui ţăran sărac, Ion al Glanetaşului, din satul transilvănean Pripas, în timpul stăpânirii Glanetaşului, din satul transilvănean Pripas, în timpul stăpânirii austro-ungare. Dorinţa lui Ion de a avea pământ se transformă, austro-ungare. Dorinţa lui Ion de a avea pământ se transformă, încetul cu încetul, în patimă distrugătoare. Deşi Ion pare a fi deştept încetul cu încetul, în patimă distrugătoare. Deşi Ion pare a fi deştept şi a avea inimă bună, cum constată prietenul său Titu Herdelea, fiul şi a avea inimă bună, cum constată prietenul său Titu Herdelea, fiul învăţătorului, deşi lucrează pământul cu bucurie, el aduce numai învăţătorului, deşi lucrează pământul cu bucurie, el aduce numai nenorocire celor din jur. Ana, fata lui Vasile Baciu, cu care se nenorocire celor din jur. Ana, fata lui Vasile Baciu, cu care se căsătoreşte numai pentru avere, se spânzură, după ce îşi dă seama căsătoreşte numai pentru avere, se spânzură, după ce îşi dă seama că a înlocuit un calvar cu altul; copilul lor moare, iar viaţa Floricăi, că a înlocuit un calvar cu altul; copilul lor moare, iar viaţa Floricăi, singura pe care tânărul a iubit-o cu adevărat, este distrusă din cauza singura pe care tânărul a iubit-o cu adevărat, este distrusă din cauza lui. Ion este ucis, din gelozie, de George Bulbuc, soţul Floricăi, şi lui. Ion este ucis, din gelozie, de George Bulbuc, soţul Floricăi, şi averea lui, pentru care sacrificase totul, rămâne bisericii, în paralel averea lui, pentru care sacrificase totul, rămâne bisericii, în paralel este prezentată familia învăţătorului Zaharia Herdelea, care (alături este prezentată familia învăţătorului Zaharia Herdelea, care (alături de preotul Belciug) influenţează, cu sau fără voie, viaţa sătenilor şi de preotul Belciug) influenţează, cu sau fără voie, viaţa sătenilor şi mai ales pe a lui Ion. Pe de altă parte, şi soarta familiei Herdelea mai ales pe a lui Ion. Pe de altă parte, şi soarta familiei Herdelea este, pe neobservate, influenţată de evoluţia lui Ion. Titueste, pe neobservate, influenţată de evoluţia lui Ion. Titu Herdelea, Herdelea, care, în final, trece munţii, în România, va migra, ca personaj care, în final, trece munţii, în România, va migra, ca personaj secundar, în alte două romane ale lui Rebreanu, secundar, în alte două romane ale lui Rebreanu, Răscoala Răscoala şi şi Gorila. Gorila. Problema stăpânirii pământului, care îi priveşte în primul rând pe Problema stăpânirii pământului, care îi priveşte în primul rând pe ţărani, se întâlneşte cu problema naţională, acută înainte de primul ţărani, se întâlneşte cu problema naţională, acută înainte de primul război mondial şi pusă, în roman, mai ales de intelectuali război mondial şi pusă, în roman, mai ales de intelectuali (învăţătorul Herdelea şi fiul său, preotul Belciug, avocatul Victor (învăţătorul Herdelea şi fiul său, preotul Belciug, avocatul Victor Grofşoru).Grofşoru).

CLICKCLICK/ENTER/ENTER

3

► ► PENTRU ÎNCEPUT, INFORMAŢII din manual, PENTRU ÎNCEPUT, INFORMAŢII din manual, fond sonorfond sonor,, clasa a X-a, editura HUMANITASclasa a X-a, editura HUMANITAS

•Geneza romanului este povestită de Rebreanu în Geneza romanului este povestită de Rebreanu în Mărturisiri Mărturisiri (1932): „Ei bine, (1932): „Ei bine, Ion Ion îşi trage originea dintr-o îşi trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul jilav, lipicios. Ieşisem de început de primăvară. Pământul jilav, lipicios. Ieşisem cu o puşcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele cu o puşcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele din jurul satului, am zărit un ţăran, îmbrăcat în straie de din jurul satului, am zărit un ţăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat şi a sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul. L-a sărutat ca pe o ibovnică...” Scena, sărutat pământul. L-a sărutat ca pe o ibovnică...” Scena, amplificată în roman şi accentuată simbolic, este calea de amplificată în roman şi accentuată simbolic, este calea de acces cel mai des folosită de critică pentru înţelegerea acces cel mai des folosită de critică pentru înţelegerea personajului Ion.personajului Ion.•Romanul a apărut iniţial în două volume, cărora Romanul a apărut iniţial în două volume, cărora scriitorul a trebuit să le aleagă (nu cu vreo intenţie scriitorul a trebuit să le aleagă (nu cu vreo intenţie stilistică, ci din motive editoriale, după cum stilistică, ci din motive editoriale, după cum mărturiseşte) nume diferite: mărturiseşte) nume diferite: Glasul pământului Glasul pământului şi şi Glasul Glasul iubirii.iubirii.


4

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea pe fragmente şi povestirea pe fragmente şi CU CU VOCEVOCE) )

Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. ÎnceputulCapitolul I. Începutul11

•Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.•Lăsând Jidoviţa, drumul urcă întâi anevoie până ce-şi Lăsând Jidoviţa, drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii-Domneşti, mai poposind puţin la tineri ai Pădurii-Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua-Mortului, unde picură veşnic apă de izvor Cişmeaua-Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele-Dracului, răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele-Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline.coline.•La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu faţa spălăcită de ploi şi cu o cununiţă care e răstignit un Hristos cu faţa spălăcită de ploi şi cu o cununiţă de flori veştede agăţată de picioare. Suflă o adiere uşoară, şi Hristos de flori veştede agăţată de picioare. Suflă o adiere uşoară, şi Hristos îşi tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de îşi tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii şi înnegrit de vremuri.carii şi înnegrit de vremuri.

CLICKCLICK

5


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. ÎnceputulCapitolul I. Începutul•Satul parcă e mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh Satul parcă e mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh ţese o tăcere năbuşitoare. Doar în răstimpuri fâşie alene ţese o tăcere năbuşitoare. Doar în răstimpuri fâşie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstrui frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstrui se opinteşte să se înalţe dintre crengile pomilor, se se opinteşte să se înalţe dintre crengile pomilor, se bălăbăneşte ca o matahală ameţită şi se prăvale peste bălăbăneşte ca o matahală ameţită şi se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceaţă cenuşie.grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceaţă cenuşie.•În mijlocul drumului picoteşte câinele învăţătorului În mijlocul drumului picoteşte câinele învăţătorului Zaharia Herdclea, cu ochii întredeschişi, suflând greu. Zaharia Herdclea, cu ochii întredeschişi, suflând greu. O O pisică albă ca laptele vine în vârful picioarelor, ferindu-se să nu-şi pisică albă ca laptele vine în vârful picioarelor, ferindu-se să nu-şi murdărească lăbuţele prin praful uliţei, zăreşte câinele, stă puţin pe murdărească lăbuţele prin praful uliţei, zăreşte câinele, stă puţin pe gânduri, apoi iuţeşte paşii şi se furişează în livada îngrădită cu gânduri, apoi iuţeşte paşii şi se furişează în livada îngrădită cu nuiele, peste drum.nuiele, peste drum.•Casa învăţătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta Casa învăţătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, încinsă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă şi cu unei coline, încinsă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă şi cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare şi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în cercetătoare şi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul uşii, unde se spală dimineaţa învăţătorul, iar dreptul uşii, unde se spală dimineaţa învăţătorul, iar după-amiază, când a isprăvit treburile casei, d-na după-amiază, când a isprăvit treburile casei, d-na Herdeiea, străjuieşte o ulcică verzuie de lut. Herdeiea, străjuieşte o ulcică verzuie de lut.


6


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. ÎnceputulCapitolul I. Începutul•În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veşnic frânghia În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veşnic frânghia pe care acuma atârnă nişte cămăşi femeieşti de stambă. pe care acuma atârnă nişte cămăşi femeieşti de stambă. În umbra cămăşilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva În umbra cămăşilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini, păzite de un cocoş mic cu creastă însângerată.găini, păzite de un cocoş mic cu creastă însângerată.•Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu. Uşa e închisă cu casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu. Uşa e închisă cu zăvorul; coperişul de paie parcă e un cap de balaur ; zăvorul; coperişul de paie parcă e un cap de balaur ; pereţii văruiţi de curând de-abia se văd prin spărturile pereţii văruiţi de curând de-abia se văd prin spărturile gardului.gardului.•Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetaşu, pe urmă casa Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetaşu, pe urmă casa primarului Florea Tancu, pe urmă altele... Într-o curte primarului Florea Tancu, pe urmă altele... Într-o curte mare rumegă, culcate, două vaci ungureşti, iar o babă mare rumegă, culcate, două vaci ungureşti, iar o babă şade pe prispă, ca o scoabă, prăjindu-se la soare, şade pe prispă, ca o scoabă, prăjindu-se la soare, nemişcată, parc-ar fi de lemn...nemişcată, parc-ar fi de lemn...•Căldura picură mereu din cer, îţi usucă podul gurii, te Căldura picură mereu din cer, îţi usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta şi în stânga casele privesc sfioase sugrumă. În dreapta şi în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-şi feţele sub din dosul gardurilor vii, acoperindu-şi feţele sub streşinile ştirbite de ploi şi de vite.streşinile ştirbite de ploi şi de vite. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

7


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. ÎnceputulCapitolul I. Începutul•Un dulău lăţos, cu limba spânzurată, se apropie în trap Un dulău lăţos, cu limba spânzurată, se apropie în trap leneş, fără ţintă. Din şanţ, dintre buruienele cărunţite de leneş, fără ţintă. Din şanţ, dintre buruienele cărunţite de colb, se repede un căţei murdar, cu coada în vânt. colb, se repede un căţei murdar, cu coada în vânt. Lăţosul nu-l ia înLăţosul nu-l ia în seamă, ca şi când i-ar fi lene să se seamă, ca şi când i-ar fi lene să se oprească. Numai când celălalt se încăpăţinează să-l oprească. Numai când celălalt se încăpăţinează să-l miroase, îi arată nişte colţi ameninţători, urmându-şi însă miroase, îi arată nişte colţi ameninţători, urmându-şi însă calea cu demnitatea cuvenită. Căţelul se opreşte calea cu demnitatea cuvenită. Căţelul se opreşte nedumerit, se uită puţin în urma dulăului, apoi se nedumerit, se uită puţin în urma dulăului, apoi se întoarce în buruieni unde se aude îndată un ronţăit căznit întoarce în buruieni unde se aude îndată un ronţăit căznit şi flămând...şi flămând...•De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăieşte. Pe prispă, doi ţărani îngânduraţi oftează satul trăieşte. Pe prispă, doi ţărani îngânduraţi oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc. Din depărtare pătrund rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc. Din depărtare pătrund până aici sunete de viori şi chiuituri...până aici sunete de viori şi chiuituri...


8

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea pe fragmente şi povestirea pe fragmente şi CU VOCE) Volumul I - Glasul pământului CU VOCE) Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. Capitolul II.

ZvârcolireaZvârcolirea 22•Mai urcă Ion vreun sfert de ceas. Locul era tocmai în Mai urcă Ion vreun sfert de ceas. Locul era tocmai în inima hotarului ; o fâşie lungă şi îngustă, de vreo trei inima hotarului ; o fâşie lungă şi îngustă, de vreo trei care de fân. Atâta rămăsese din livada de douăsprezece care de fân. Atâta rămăsese din livada de douăsprezece care ce mersese până-n Uliţa din dos şi care fusese care ce mersese până-n Uliţa din dos şi care fusese zestrea Zenobiei. Încetul cu încetul Glanetaşu îl tot zestrea Zenobiei. Încetul cu încetul Glanetaşu îl tot ciopârţise... Îi cam plăcuse bătrânului rachiul, iar munca ciopârţise... Îi cam plăcuse bătrânului rachiul, iar munca nu prea îl îndemnase. În tinereţea lui a fost mare nu prea îl îndemnase. În tinereţea lui a fost mare cântăreţ din fluier, de i se dusese vestea până prin cântăreţ din fluier, de i se dusese vestea până prin Bucovina. Zicea atât de frumos din trişcă, parc-ar fi fost Bucovina. Zicea atât de frumos din trişcă, parc-ar fi fost clarinet. De aceea l-a şi poreclit lumea „Glanetaşu”. clarinet. De aceea l-a şi poreclit lumea „Glanetaşu”. Fusese băiat curăţel şi isteţ, dar sărac iască şi lenevitor Fusese băiat curăţel şi isteţ, dar sărac iască şi lenevitor de n-avea pereche. Fugea de muncă grea. Se zicea căde n-avea pereche. Fugea de muncă grea. Se zicea că în în viaţa lui n-a tras o brazdă cumsecade, adâncă şi cât viaţa lui n-a tras o brazdă cumsecade, adâncă şi cât trebuie de lată, că nici nu ştia ţine bine coamele plugului; trebuie de lată, că nici nu ştia ţine bine coamele plugului; coasa iarăşi îl dobora repede şi-i stătea în mână ca un coasa iarăşi îl dobora repede şi-i stătea în mână ca un băţ. I-au plăcut mai mult lucrurile muiereşti : săpatul, băţ. I-au plăcut mai mult lucrurile muiereşti : săpatul, pologul, căratul, semănatul. pologul, căratul, semănatul. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

9


ZvârcolireaZvârcolirea•Dar şi mai bucuros trândăvea prin ogrăzile domnilor, pe Dar şi mai bucuros trândăvea prin ogrăzile domnilor, pe la notar, pe la preot, pe la învăţător şi chiar pe la ovreii la notar, pe la preot, pe la învăţător şi chiar pe la ovreii din Armadia şi din Jidoviţa. Niciodată nu i-au crescut din Armadia şi din Jidoviţa. Niciodată nu i-au crescut bătături în palmă de muncă, nici nu i s-a plămădit bătături în palmă de muncă, nici nu i s-a plămădit pământul în piele... Norocul lui a fost Zenobia, o femeie pământul în piele... Norocul lui a fost Zenobia, o femeie ca un bărbat. Fără de ea, câinii l-ar fi mâncat. S-a măritat ca un bărbat. Fără de ea, câinii l-ar fi mâncat. S-a măritat cu dânsul fără voia părinţilor, care-i ziceau că din cu dânsul fără voia părinţilor, care-i ziceau că din frumuseţe nu se face porumb şi din isteţime mămăligă. frumuseţe nu se face porumb şi din isteţime mămăligă. Singură la părinţi şi din oameni cu stare, ar fi putut lua Singură la părinţi şi din oameni cu stare, ar fi putut lua fruntea satului. Ea însă l-a vrut pe Glanetaşu şi părinţii, fruntea satului. Ea însă l-a vrut pe Glanetaşu şi părinţii, ca să nu-i iasă din voie, în cele din urmă au dat-o şi au ca să nu-i iasă din voie, în cele din urmă au dat-o şi au înzestrat-o cu patru table de porumb şi două de fâneaţă, înzestrat-o cu patru table de porumb şi două de fâneaţă, trecându-i şi casa din capul satului cu grădina dimprejur. trecându-i şi casa din capul satului cu grădina dimprejur. Când s-au mutat tinerii în casa unde stătuse bătrânii Când s-au mutat tinerii în casa unde stătuse bătrânii până şi-au clădit-o pe cea de peste drum de-a popii, au până şi-au clădit-o pe cea de peste drum de-a popii, au găsit până şi oalele pe foc, iar în ogradă o pereche de boi găsit până şi oalele pe foc, iar în ogradă o pereche de boi şi două vaci, o droaie de găini şi vreo cinci raţe... şi două vaci, o droaie de găini şi vreo cinci raţe... Gospodărie deplină, numai Glanetaşu să fi fost bărbat, s-Gospodărie deplină, numai Glanetaşu să fi fost bărbat, s-o îngrijească.o îngrijească.


10


ZvârcolireaZvârcolirea•Glanetaşu însă nici după ce s-a însurat nu şi-a schimbat Glanetaşu însă nici după ce s-a însurat nu şi-a schimbat năravurile. Zenobia l-a lăsat cât l-a lăsat, pe urmă, năravurile. Zenobia l-a lăsat cât l-a lăsat, pe urmă, văzând că nu-i nicio nădejde, s-a făcut ea bărbat şi a dus văzând că nu-i nicio nădejde, s-a făcut ea bărbat şi a dus casa. Era harnică, alergătoare, strângătoare. Dacă n-a casa. Era harnică, alergătoare, strângătoare. Dacă n-a dus-o mai bine, n-a fost vina ei. Unde nu-i cap, nu-i spor. dus-o mai bine, n-a fost vina ei. Unde nu-i cap, nu-i spor. Din ziDin zi în ziîn zi s-au înglodat tot mai rău. O datorie naşte pe s-au înglodat tot mai rău. O datorie naşte pe alta. Ca să astupe o gaură, stârneau o spărtură cât o alta. Ca să astupe o gaură, stârneau o spărtură cât o şură. Azi se duce pe apa sâmbetei o limbă de porumbişte, şură. Azi se duce pe apa sâmbetei o limbă de porumbişte, mâine o livadă întreagă... Mare noroc că Dumnezeu nu mâine o livadă întreagă... Mare noroc că Dumnezeu nu le-a hărăzit decât un singur copil. Dac-ar fi venit mai le-a hărăzit decât un singur copil. Dac-ar fi venit mai mulţi poate c-ar fi ajuns de minunea lumii...mulţi poate c-ar fi ajuns de minunea lumii...•Când au murit părinţii Zenobiei, Glanetaşu stătea Când au murit părinţii Zenobiei, Glanetaşu stătea tocmai în două porumbişti ciopârţite şi în două vaci tocmai în două porumbişti ciopârţite şi în două vaci sterpe. Moartea bătrânilor iar ia mai ridicat puţin sterpe. Moartea bătrânilor iar ia mai ridicat puţin deasupra nevoilor; vreo zece capete de vite, vreo cinci deasupra nevoilor; vreo zece capete de vite, vreo cinci locuri bunişoare şi casa cea nouă... Aceasta au şi vândut-locuri bunişoare şi casa cea nouă... Aceasta au şi vândut-o îndată lui Iftode Condratu, ca să se mai uşureze de o îndată lui Iftode Condratu, ca să se mai uşureze de datorii.datorii. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

11


ZvârcolireaZvârcolireaMăcar acum de-ar fiMăcar acum de-ar fi pus umărulpus umărul Glanetaşu... Dar nu l-a Glanetaşu... Dar nu l-a pus. S-a lăsat de fluier şi s-a apucat de beţie. Cât e pus. S-a lăsat de fluier şi s-a apucat de beţie. Cât e ArmadiaArmadia de mare, toate crâşmele le bătea. În loc să de mare, toate crâşmele le bătea. În loc să muncească la coasă ori la plug pe pământul lui, Umbla pe muncească la coasă ori la plug pe pământul lui, Umbla pe la ovreii din Jidoviţa, să facă bani, iar banii să-i bea. Nu la ovreii din Jidoviţa, să facă bani, iar banii să-i bea. Nu se îmbata însă niciodată rău şi era blând la beţie; râdea se îmbata însă niciodată rău şi era blând la beţie; râdea într-una şi povestea fel de fel de minciuni, de-ţi era mai într-una şi povestea fel de fel de minciuni, de-ţi era mai mare dragul de el…mare dragul de el… Aşa apoi, în câţiva ani, iar s-a încuscrit cu sărăcia. În Aşa apoi, în câţiva ani, iar s-a încuscrit cu sărăcia. În zadar se jura Zenobia pe toţi sfinţii din calendar, dupăzadar se jura Zenobia pe toţi sfinţii din calendar, după fiecare ciopârţire de moşie, că maifiecare ciopârţire de moşie, că mai curând se spânzură curând se spânzură decât să mai vândă o palmă de loc. Picau hârţoagele de decât să mai vândă o palmă de loc. Picau hârţoagele de judecată şi trebuia să dea de bunăvoie, dacă nu vrea să judecată şi trebuia să dea de bunăvoie, dacă nu vrea să vină cu toba să-i facă haram şi puţinul din care-şi mai vină cu toba să-i facă haram şi puţinul din care-şi mai târau viaţa.târau viaţa.Când s-a ridicat Ion, stăteau numai în trei petece de Când s-a ridicat Ion, stăteau numai în trei petece de pământ : fâneaţa, spre care se grăbea acuma, şi două pământ : fâneaţa, spre care se grăbea acuma, şi două porumbişti, dincolo de şosea, tocmai în hotarul satului porumbişti, dincolo de şosea, tocmai în hotarul satului Sărăcuţa. Sărăcuţa.


12


ZvârcolireaZvârcolirea•Ce-ar fi trebuit să fie Glanetaşu, a fost feciorul. Era iute Ce-ar fi trebuit să fie Glanetaşu, a fost feciorul. Era iute şi harnic, ca mă-sa. Unde punea el mâna, punea şi şi harnic, ca mă-sa. Unde punea el mâna, punea şi Dumnezeu mila. Iar pământul îi era drag ca ochii din cap. Dumnezeu mila. Iar pământul îi era drag ca ochii din cap. Nicio brazdă de moşie nu s-a mai înstrăinat de când s-a Nicio brazdă de moşie nu s-a mai înstrăinat de când s-a făcut dânsul stâlpul casei, în schimb, cum-necum în doi-făcut dânsul stâlpul casei, în schimb, cum-necum în doi-trei ani a plătit şi datoriile ce le aveau la „Someşana” din trei ani a plătit şi datoriile ce le aveau la „Someşana” din Armadia, încât a putut aţâţa focul cu cărţuliile verzi şi Armadia, încât a putut aţâţa focul cu cărţuliile verzi şi roşii care pricinuiseră Zenobiei atâtea zile fripte...roşii care pricinuiseră Zenobiei atâtea zile fripte...•Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniţei, pedelniţei, pe răzorul ce o despărţea de altă fâneaţă, tot aşa răzorul ce o despărţea de altă fâneaţă, tot aşa de lungă şi de lată, pe care Toma Bulbuc o cumpărase de lungă şi de lată, pe care Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetaşu. Cu o privire setoasă, acum vreo zece ani de la Glanetaşu. Cu o privire setoasă, Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simţea o plăcere atât Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simţea o plăcere atât de mare, văzându-şi pământul, încât îi venea să cadă în de mare, văzându-şi pământul, încât îi venea să cadă în genunchi şi să-l îmbrăţişeze.genunchi şi să-l îmbrăţişeze. I se părea mai frumos, I se părea mai frumos, pentru că era ai lui. Iarba deasă, grasă, presărată cu pentru că era ai lui. Iarba deasă, grasă, presărată cu trifoi, unduia ostenită de răcoarea dimineţii. Nu se putu trifoi, unduia ostenită de răcoarea dimineţii. Nu se putu stăpâni. Rupe un smoc destăpâni. Rupe un smoc de fire şi le mototoli pătimaş în fire şi le mototoli pătimaş în palme.palme.


13


ZvârcolireaZvârcolirea•Se aşeză pe răzor, înţepeni nicovala în pământ, potrivi Se aşeză pe răzor, înţepeni nicovala în pământ, potrivi tăişul coasei şi apoi începu a-l bate cu ciocanul, rar, tăişul coasei şi apoi începu a-l bate cu ciocanul, rar, apăsat, cu ochii ţintă la oţelul argintiu. Când isprăvi, se apăsat, cu ochii ţintă la oţelul argintiu. Când isprăvi, se sculă, scoase de la brâu gresia, o înmuie bine în apa din sculă, scoase de la brâu gresia, o înmuie bine în apa din toc şi apoi mângâie ascuţişul coasei cu gresia, schimbând toc şi apoi mângâie ascuţişul coasei cu gresia, schimbând mereu degetele mânei stângi. Pe urmă, cu un pumn de mereu degetele mânei stângi. Pe urmă, cu un pumn de iarbă, şterse toată coasa. În clipa aceea privirea i se iarbă, şterse toată coasa. În clipa aceea privirea i se odihnea pe delniţa lui Toma Bulbuc, cosită, cu fânul odihnea pe delniţa lui Toma Bulbuc, cosită, cu fânul adunat în căpiţe care stăteau încremenite ici-colo, ca adunat în căpiţe care stăteau încremenite ici-colo, ca nişte mormoloci speriaţi. Pământul negru-gălbui părea nişte mormoloci speriaţi. Pământul negru-gălbui părea un obraz mare ras de curând... Privindu-l, Ion oftă şi un obraz mare ras de curând... Privindu-l, Ion oftă şi murmură :murmură :•— — Locul nostru, săracul !...Locul nostru, săracul !...•Se gândi puţin de unde să înceapă şi hotărî să Se gândi puţin de unde să înceapă şi hotărî să pornească brazda de la capătul dinspre sat, cu faţa către pornească brazda de la capătul dinspre sat, cu faţa către răsărit, să-l vadă soarele când se va înălţa de după răsărit, să-l vadă soarele când se va înălţa de după dealurile Vărarei. Încercă întâi coasa în colţ, făcându-şi dealurile Vărarei. Încercă întâi coasa în colţ, făcându-şi loc, apoi croi brazda la latul locului ca să se usuce mai loc, apoi croi brazda la latul locului ca să se usuce mai deodată şi mai repede.deodată şi mai repede.


14


ZvârcolireaZvârcolirea22

Sub sărutarea zorilor tot pământul, crestat în mii de Sub sărutarea zorilor tot pământul, crestat în mii de frânturi, după toanele şi nevoile atâtor suflete moarte şi frânturi, după toanele şi nevoile atâtor suflete moarte şi vii, părea că respiră şi trăieşte. Porumbiştele, holdele de vii, părea că respiră şi trăieşte. Porumbiştele, holdele de grâu şi de ovăs, cânepiştile, grădinile, casele, pădurile, grâu şi de ovăs, cânepiştile, grădinile, casele, pădurile, toate zumzeau, şuşoteau, fâşâiau, vorbind un grai aspru, toate zumzeau, şuşoteau, fâşâiau, vorbind un grai aspru, înţelegându-se între ele şi bucurându-se de lumina ce se înţelegându-se între ele şi bucurându-se de lumina ce se aprindea din ce în ce mai biruitoare şi roditoare. Glasul aprindea din ce în ce mai biruitoare şi roditoare. Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l. Se simţea mic şi slab, cât un chemare, copleşindu-l. Se simţea mic şi slab, cât un vierme pe care-l calci învierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltoreşte cum îi place. Suspina prelung, umilit vântul o vâltoreşte cum îi place. Suspina prelung, umilit şi înfricoşat în faţa uriaşului :şi înfricoşat în faţa uriaşului :— — Cât pământ, Doamne !...Cât pământ, Doamne !...În acelaşi timp însă iarba tăiată şi udă parcă începea să i În acelaşi timp însă iarba tăiată şi udă parcă începea să i se zvârcolească sub picioare. Un fir îl înţepa în gleznă, se zvârcolească sub picioare. Un fir îl înţepa în gleznă, din sus de opincă. din sus de opincă. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

15


ZvârcolireaZvârcolireaBrazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, Brazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân. Şi umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân. Şi atunci se văzu crescând din ce în ce mai mare.atunci se văzu crescând din ce în ce mai mare. Vâjâiturile stranii păreau nişte cântece de închinare. Vâjâiturile stranii păreau nişte cântece de închinare. Sprijinit în coasă pieptul i se umfla, spinarea i se Sprijinit în coasă pieptul i se umfla, spinarea i se îndreptă, iar ochii i se aprinseră într-o lucire de izbândă. îndreptă, iar ochii i se aprinseră într-o lucire de izbândă. Se simţea atât de puternic încât să domnească peste tot Se simţea atât de puternic încât să domnească peste tot cuprinsul.cuprinsul.•Totuşi în fundul inimii lui rodea ca un cariu părerea de Totuşi în fundul inimii lui rodea ca un cariu părerea de rău că din atâta hotar el nu stăpâneşte decât două-trei rău că din atâta hotar el nu stăpâneşte decât două-trei crâmpeie, pe când toată fiinţa lui ardea de dorul ele a crâmpeie, pe când toată fiinţa lui ardea de dorul ele a avea pământ mult, cât mai mult...avea pământ mult, cât mai mult...•Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veşnic a Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veşnic a pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă : trebuie să aibă pământ mult, trebuie ! De pe pătimaşă : trebuie să aibă pământ mult, trebuie ! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă...atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă...


16

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) ) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. Zvârcolirea•Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al

învăţătorului Herdelea, care mereu i-a bătut capul Glanetaşului să învăţătorului Herdelea, care mereu i-a bătut capul Glanetaşului să dea pe Ion la şcoala cea mare din Armadia, să-l facă domn. dea pe Ion la şcoala cea mare din Armadia, să-l facă domn. Glanetaşu s-a şi învoit până în cele din urmă, mai ales că toată Glanetaşu s-a şi învoit până în cele din urmă, mai ales că toată treaba n-avea să-l coste multe parale. Doar cărţile, pe care le putea treaba n-avea să-l coste multe parale. Doar cărţile, pe care le putea lua vechi, şi taxa de înscriere, vreo trei zloţi. Ba Herdelea a alergat lua vechi, şi taxa de înscriere, vreo trei zloţi. Ba Herdelea a alergat şi s-a zbătut până ce l-au iertat şi de cei trei zloţi, fiindcă băiatul era şi s-a zbătut până ce l-au iertat şi de cei trei zloţi, fiindcă băiatul era silitor şi cuminte.silitor şi cuminte. •De gazdă n-avea nevoie. Copilul putea merge la şcoală în fiecare De gazdă n-avea nevoie. Copilul putea merge la şcoală în fiecare dimineaţă, să-şi ducă merinde pentru amiază, iar seara să se dimineaţă, să-şi ducă merinde pentru amiază, iar seara să se întoarcă acasă; din Pripas până în Armadia e o plimbare de o întoarcă acasă; din Pripas până în Armadia e o plimbare de o jumătate de ceas. După două luni de învăţătură însă Ion n-a mai vrut jumătate de ceas. După două luni de învăţătură însă Ion n-a mai vrut să se ducă la şcoala cea mare. De ce să-şi sfarme capul cu atâta să se ducă la şcoala cea mare. De ce să-şi sfarme capul cu atâta carte ? Cât îi trebuie lui, ştie. Şi apoi i-e mai drag să păzească vacile carte ? Cât îi trebuie lui, ştie. Şi apoi i-e mai drag să păzească vacile pe câmpul pleşuv, să ţie coarnele plugului, să cosească, să fie veşnic pe câmpul pleşuv, să ţie coarnele plugului, să cosească, să fie veşnic însoţit cu pământul... Şi Glanetaşu, pe cât de greu l-a dat la liceu, tot însoţit cu pământul... Şi Glanetaşu, pe cât de greu l-a dat la liceu, tot atât de lesne s-a împăcat să nu mai urmeze; doar de cei câţiva zloţi atât de lesne s-a împăcat să nu mai urmeze; doar de cei câţiva zloţi aruncaţi pe cărţi îi părea rău. Mai bine să-i fi băut decât să-i fi băgat aruncaţi pe cărţi îi părea rău. Mai bine să-i fi băut decât să-i fi băgat în alte bazaconii nefolositoare. Ion însă nu s-a despărţit de tot nici în alte bazaconii nefolositoare. Ion însă nu s-a despărţit de tot nici de ele. Le-a păstrat şi-n sărbători le-a citit şi răscitit până li s-au de ele. Le-a păstrat şi-n sărbători le-a citit şi răscitit până li s-au ferfeniţit foile. Iar mai târziu mereu cerea învăţătorului ba cărţi de ferfeniţit foile. Iar mai târziu mereu cerea învăţătorului ba cărţi de poveşti, ba câte o gazetă veche, să se desfete...poveşti, ba câte o gazetă veche, să se desfete...


17

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără VOCE) povestirea fără VOCE) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. ZvârcolireaAcuma, Ion cosea din răsputeri. Brazdele se Acuma, Ion cosea din răsputeri. Brazdele se

prăvăleau, drepte, grele, mirositoare. Când răsări prăvăleau, drepte, grele, mirositoare. Când răsări soarele, roşu şi somnoros, Ion simţea o amorţeală uşoară soarele, roşu şi somnoros, Ion simţea o amorţeală uşoară în şale şi degetele parcă i se încleştau pe codiriştea în şale şi degetele parcă i se încleştau pe codiriştea coasei. Se îndrepta din spinare la capătul brazdelor, coasei. Se îndrepta din spinare la capătul brazdelor, ştergea tăişul cu şomoioage de iarbă moale, îl atingea cu ştergea tăişul cu şomoioage de iarbă moale, îl atingea cu gresia, răsufla greu şi iar se aşeza pe lucru. Oboseala îl gresia, răsufla greu şi iar se aşeza pe lucru. Oboseala îl întărâta ca o patimă. Munca îi era dragă, oricât ar fi fost întărâta ca o patimă. Munca îi era dragă, oricât ar fi fost de aspră, ca o râvnă ispititoare.de aspră, ca o râvnă ispititoare.

Soarele urca mereu pe cer, culegând, cu razele-i Soarele urca mereu pe cer, culegând, cu razele-i calde, stropii de rouă de pe câmpuri, înviorând din ce în calde, stropii de rouă de pe câmpuri, înviorând din ce în ce văzduhul. Pretutindeni pe hotar oamenii, ca nişte ce văzduhul. Pretutindeni pe hotar oamenii, ca nişte gândaci albi, se trudeau în sforţări vajnice spre a stoarce gândaci albi, se trudeau în sforţări vajnice spre a stoarce roadele pământului. Flăcăului îi curgea sudoarea pe roadele pământului. Flăcăului îi curgea sudoarea pe obraji, pe piept, pe spate, iar câte un strop de pe frunte i obraji, pe piept, pe spate, iar câte un strop de pe frunte i se prelingea prin sprâncene şi, căzând, se frământa în se prelingea prin sprâncene şi, căzând, se frământa în humă, înfrăţind, parcă mai puternic, omul cu lutul. Îl humă, înfrăţind, parcă mai puternic, omul cu lutul. Îl dureau picioarele din genunchi, spinarea îi ardea şi dureau picioarele din genunchi, spinarea îi ardea şi braţele îi atârnau ca nişte poveri de plumb.braţele îi atârnau ca nişte poveri de plumb.


18

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) ) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. Zvârcolirea

Înspre prânzul cel mic, oprindu-se să-şi şteargă Înspre prânzul cel mic, oprindu-se să-şi şteargă sudorile care-i ţâşneau acum din sângele încins de sudorile care-i ţâşneau acum din sângele încins de dogoarea soarelui, iar se uită în vale, spre sat. Deodată dogoarea soarelui, iar se uită în vale, spre sat. Deodată faţa i se însenină de bucurie. Pe cărare suia încet Ana, cu faţa i se însenină de bucurie. Pe cărare suia încet Ana, cu un coş pe care-l muta mereu dintr-o mână în cealaltă.un coş pe care-l muta mereu dintr-o mână în cealaltă.— — Uuu, mă Anuţoooo! strigă Ion, uitând într-o clipire Uuu, mă Anuţoooo! strigă Ion, uitând într-o clipire osteneala şi fierbinţeala.osteneala şi fierbinţeala.Fata, cam departe, ridică fruntea, îl văzu şi răspunse cu Fata, cam departe, ridică fruntea, îl văzu şi răspunse cu glas subţire ca o aţă:glas subţire ca o aţă:— — Uuu, mă Ionicăăă!...Uuu, mă Ionicăăă!...Ion îi ieşi înainte la capătul dinspre cărare al locului. Ion îi ieşi înainte la capătul dinspre cărare al locului. Obrajii Anei erau îmbujoraţi de căldură şi umezi de Obrajii Anei erau îmbujoraţi de căldură şi umezi de năduşeală. Puse coşul jos şi zise încet:năduşeală. Puse coşul jos şi zise încet:— — Duc de mâncare tatii... A ieşit cu doi oameni să taie iarba din Duc de mâncare tatii... A ieşit cu doi oameni să taie iarba din deal.deal.

Ion o privea şi, fără să vrea, se gândea: „Cât e de slăbuţă Ion o privea şi, fără să vrea, se gândea: „Cât e de slăbuţă şi de urâţică!... Cum să-ţi fie dragă?...”şi de urâţică!... Cum să-ţi fie dragă?...” CLICKCLICK/ENTER/ENTER

19

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără VOCE) povestirea fără VOCE) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. Zvârcolirea

Fata însă, cu ochii în pământ, vorbi dojenitoare şi cu imputare în Fata însă, cu ochii în pământ, vorbi dojenitoare şi cu imputare în glas:glas:— — N-ai venit aseară... Şi te-am aşteptat până după miezul nopţii...N-ai venit aseară... Şi te-am aşteptat până după miezul nopţii...— — Am fost necăjit rău, Anuţo, ştii bine... Ai văzut doar ce ruşine mi-a Am fost necăjit rău, Anuţo, ştii bine... Ai văzut doar ce ruşine mi-a făcut badea Vasile ?...făcut badea Vasile ?...— — Parcă tu nu-l ştii pe dânsul cum e la beţie ? Apoi, după o tăcere Parcă tu nu-l ştii pe dânsul cum e la beţie ? Apoi, după o tăcere scurtă, adaogă:scurtă, adaogă:— — Şi te-ai răzbunat pe George...Şi te-ai răzbunat pe George...— — Că George-i cu vicleşugul, ehe! făcu repede Ion cu o lucire atât de Că George-i cu vicleşugul, ehe! făcu repede Ion cu o lucire atât de stranie în căutătură încât Ana se cutremură.stranie în căutătură încât Ana se cutremură.Mai statură câteva clipe, fără să mai vorbească şi chiar fără să se Mai statură câteva clipe, fără să mai vorbească şi chiar fără să se privească. Pe urmă fata, zăpăcită, îşi luă coşul, zicând:privească. Pe urmă fata, zăpăcită, îşi luă coşul, zicând:— — Acu mă duc, că m-o fi aşteptând tata...Acu mă duc, că m-o fi aşteptând tata...— — Du-te, du-te, zise Ion simplu.Du-te, du-te, zise Ion simplu.Ana porni pe cărare la deal. După câţiva paşi mai întoarse capul cu Ana porni pe cărare la deal. După câţiva paşi mai întoarse capul cu un zâmbet blând pe buze, care însă pe Ion îl făcu să se gândească un zâmbet blând pe buze, care însă pe Ion îl făcu să se gândească iarăşi mai ursuz: „Tare-i slăbuţă şi urâţică, săraca de ea!...”iarăşi mai ursuz: „Tare-i slăbuţă şi urâţică, săraca de ea!...”Rămase cu ochii pe urmele ei până ce dispăru la o cotitură. Şi Rămase cu ochii pe urmele ei până ce dispăru la o cotitură. Şi văzând-o cum se legăna în mers, ca o trestie bolnăvicioasă, fără văzând-o cum se legăna în mers, ca o trestie bolnăvicioasă, fără vlagă, slăbănoagă, avu o tresărire şi o părere de rău: „Uite pentru vlagă, slăbănoagă, avu o tresărire şi o părere de rău: „Uite pentru cine rabd ocări şi sudălmi!”cine rabd ocări şi sudălmi!” CLICKCLICK/ENTER/ENTER

20

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) ) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. ZvârcolireaÎncremeni aşa un răstimp. Dar deodată îşi reveni, scutură din cap, Încremeni aşa un răstimp. Dar deodată îşi reveni, scutură din cap,

ca şi când s-ar încăpăţâna să-şi lepede o slăbiciune, şi-şi zise aspru: ca şi când s-ar încăpăţâna să-şi lepede o slăbiciune, şi-şi zise aspru: „Mă moleşesc ca o babă neroadă. Parcă n-aş mai fi în stare să mă „Mă moleşesc ca o babă neroadă. Parcă n-aş mai fi în stare să mă scutur de calicie... Las’ că-i bună Anuţa! Aş fi o nătăfleaţă să dau cu scutur de calicie... Las’ că-i bună Anuţa! Aş fi o nătăfleaţă să dau cu piciorul norocului pentru nişte vorbe...”piciorul norocului pentru nişte vorbe...”Dădu să se întoarcă la coasă, când un glas plăcut răsună la spatele Dădu să se întoarcă la coasă, când un glas plăcut răsună la spatele lui:lui:— — Leneveşti, leneveşti ?Leneveşti, leneveşti ?Îi pieri din suflet toată frământarea văzând pe Florica, cu faţa Îi pieri din suflet toată frământarea văzând pe Florica, cu faţa rumenă, plină şi zâmbitoare, apropiindu-se sprintenă ca o ispită. rumenă, plină şi zâmbitoare, apropiindu-se sprintenă ca o ispită. Bâlbâi zăpăcit de mulţumire:Bâlbâi zăpăcit de mulţumire:— — M-am odihnit oleacă... A trecut pe aici Ana lui Vasile Baciu şi...M-am odihnit oleacă... A trecut pe aici Ana lui Vasile Baciu şi...Îşi curmă glasul brusc, întâlnind întristarea ce răsărise în ochii fetei. Îşi curmă glasul brusc, întâlnind întristarea ce răsărise în ochii fetei. Îi păru rău că n-a tăcut şi vru s-o dreagă, făcând un pas ca să Îi păru rău că n-a tăcut şi vru s-o dreagă, făcând un pas ca să schimbe vorba. Florica însă nu-i mai dădu răgaz să înceapă şi-i zise schimbe vorba. Florica însă nu-i mai dădu răgaz să înceapă şi-i zise cu imputare:cu imputare:— — Am văzut... Cum să nu fi văzut... Că doar nu-s oarbă... Umbli Am văzut... Cum să nu fi văzut... Că doar nu-s oarbă... Umbli după ea ca armăsarul după iepe... Mă mir că nu ţi-e ruşine...după ea ca armăsarul după iepe... Mă mir că nu ţi-e ruşine...Ion încercă să râdă. Nu izbuti, dar răspunse cald, mângâind-o din Ion încercă să râdă. Nu izbuti, dar răspunse cald, mângâind-o din ochi:ochi:— — Nu vezi tu cum e lumea azi, Florico ?... Vai de sufletul meu... Nu vezi tu cum e lumea azi, Florico ?... Vai de sufletul meu... Crede-mă! În inima mea însă tot tu ai rămas crăiasă...Crede-mă! În inima mea însă tot tu ai rămas crăiasă...


21

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) ) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. ZvârcolireaCapitolul II. Zvârcolirea

Ochii fetei se umplură de lacrimi îngăimând:Ochii fetei se umplură de lacrimi îngăimând:— — Te faci de râsul lumii ca s-o iei pe ea. Flăcăul tăcu. Te faci de râsul lumii ca s-o iei pe ea. Flăcăul tăcu. Apoi oftă. Clocotea. Fără să mai scoată o vorbă, o luă în Apoi oftă. Clocotea. Fără să mai scoată o vorbă, o luă în braţe, o strânse s-o înăbuşe şi o sărută pe gură cu o braţe, o strânse s-o înăbuşe şi o sărută pe gură cu o patimă sălbatecă. Fata se zvârcolea, dar cu fiece mişcare patimă sălbatecă. Fata se zvârcolea, dar cu fiece mişcare se lipea mai tare de pieptul lui şi, printre sărutări, se lipea mai tare de pieptul lui şi, printre sărutări, murmura:murmura:— — Ionică... lasă-mă... Te văd oamenii... Lasă-mă... Te Ionică... lasă-mă... Te văd oamenii... Lasă-mă... Te văd... oamenii...văd... oamenii...— — Aşa munceşti tu, dragul mamii ? strigă în clipa aceea Aşa munceşti tu, dragul mamii ? strigă în clipa aceea Zenobia, care venea cu mâncarea, grăbită şi supărată.Zenobia, care venea cu mâncarea, grăbită şi supărată.Tinerii se despărţiră îndată.Tinerii se despărţiră îndată.****************************************************************************************************************************************************


22

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) )

Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubirea

22

Tocmai în vremea aceasta, când frământările se Tocmai în vremea aceasta, când frământările se înăspreau, a picat un peţitor în casa Herdelea. Era înăspreau, a picat un peţitor în casa Herdelea. Era aşteptat şi totuşi a stârnit o ceartă care mai-mai să aşteptat şi totuşi a stârnit o ceartă care mai-mai să se încheie cu scandal.se încheie cu scandal.Vara trecută, prin iulie, la băile din Sângeorz, cu prilejul Vara trecută, prin iulie, la băile din Sângeorz, cu prilejul unui bal săptămânal, unde se dusese întovărăşită de Titu, unui bal săptămânal, unde se dusese întovărăşită de Titu, Laura a cunoscut un student în teologie, pe George Laura a cunoscut un student în teologie, pe George Pintea. Pintea. •Tânărul mai avea un an până să iasă preot şi a îndrăgit Tânărul mai avea un an până să iasă preot şi a îndrăgit pe Laura foarte mult. Prin şaptezeci şi nouă de scrisori şi pe Laura foarte mult. Prin şaptezeci şi nouă de scrisori şi cărţi poştale, ce i le-a trimis pe urmă, şi-a dezvăluit cărţi poştale, ce i le-a trimis pe urmă, şi-a dezvăluit încetul cu încetul pasiunea pe care i-a aprins-o încetul cu încetul pasiunea pe care i-a aprins-o frumuseţea, blândeţea, cultura aleasă şi celelalte calităţi, frumuseţea, blândeţea, cultura aleasă şi celelalte calităţi, descoperite de dânsul dintr-o singură ochire, dar aşa de descoperite de dânsul dintr-o singură ochire, dar aşa de numeroase că i-a trebuit mai bine de un an de zile şi numeroase că i-a trebuit mai bine de un an de zile şi atâta hârtie până să le înşire pe toate. După întâile atâta hârtie până să le înşire pe toate. După întâile scrisori, Laura a stat la îndoială: să-i răspundă ori să nu-i scrisori, Laura a stat la îndoială: să-i răspundă ori să nu-i răspundă?răspundă?


23


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubirea•Inima ei se întâmpla să fie tocmai liberă. Un elev de la Inima ei se întâmpla să fie tocmai liberă. Un elev de la

liceul din Armadia, care-i făcuse curte vreo doi ani şi liceul din Armadia, care-i făcuse curte vreo doi ani şi începuse s-o intereseze, a plecat îndată ce şi-a luat începuse s-o intereseze, a plecat îndată ce şi-a luat bacalaureatul, fără să-i mai scrie un rând, silind-o să-l bacalaureatul, fără să-i mai scrie un rând, silind-o să-l smulgă din suflet, deşi cu durere, îndoielile i le-a risipit smulgă din suflet, deşi cu durere, îndoielile i le-a risipit Titu cu o povaţă înţeleaptă: poate să-i scrie, dar cu multă Titu cu o povaţă înţeleaptă: poate să-i scrie, dar cu multă băgare de seamă. Astfel a trimis Laura teologului George băgare de seamă. Astfel a trimis Laura teologului George Pintea douăzeci de scrisori şi douăzeci şi trei de cărţi Pintea douăzeci de scrisori şi douăzeci şi trei de cărţi poştale ilustrate, în care s-a dedat la puţin poştale ilustrate, în care s-a dedat la puţin sentimentalism cochet, fără însă a-i făgădui, nici măcar sentimentalism cochet, fără însă a-i făgădui, nici măcar prin o aluzie, iubirea ei. Căci Laura, deşi abia de prin o aluzie, iubirea ei. Căci Laura, deşi abia de nouăsprezece ani, avea despre amor idei prea serioase şi nouăsprezece ani, avea despre amor idei prea serioase şi nu putea admite că, după o cunoştinţă de câteva ceasuri, nu putea admite că, după o cunoştinţă de câteva ceasuri, ea să iubească aievea pe cineva, oricine ar fi. „Iubirea e ea să iubească aievea pe cineva, oricine ar fi. „Iubirea e un lucru gingaş — zicea ea melancolic — şi se sfarmă un lucru gingaş — zicea ea melancolic — şi se sfarmă dacă o atingidacă o atingi cu îndemnuri grăbite”. De Pintea îşi aduceacu îndemnuri grăbite”. De Pintea îşi aducea aminte mai ales că e cu vreo două degete mai scund ca aminte mai ales că e cu vreo două degete mai scund ca dânsa, care avea oroaredânsa, care avea oroare de bărbaţii mici.de bărbaţii mici.


24

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea fără povestirea fără VOCEVOCE) ) Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. IubireaCapitolul III. Iubirea•Apoi, în vreme ce teologul o bombarda cuApoi, în vreme ce teologul o bombarda cu scrisori, a făcut scrisori, a făcut

cunoştinţa unui tânăr înalt, sfios, delicat şi frumos, student în cunoştinţa unui tânăr înalt, sfios, delicat şi frumos, student în medicină, Aurel Ungureanu. S-au văzut întâia oară la balul medicină, Aurel Ungureanu. S-au văzut întâia oară la balul studenţilor,studenţilor, în Armadia; în vacanţa Crăciunului a venit în Pripas de în Armadia; în vacanţa Crăciunului a venit în Pripas de patru ori, în vacanţa Paştilor de zece ori, iar acuma, în vacanţa patru ori, în vacanţa Paştilor de zece ori, iar acuma, în vacanţa mare, aproape în fiecare zi. Din întâlnirile dese apoi s-a înfiripat o mare, aproape în fiecare zi. Din întâlnirile dese apoi s-a înfiripat o iubire cu atât mai preţioasă pentru Laura, cu cât Aurel se mulţumise iubire cu atât mai preţioasă pentru Laura, cu cât Aurel se mulţumise numai să-i strângă mâna ceva mai puternic şi să-i apese pe degetul numai să-i strângă mâna ceva mai puternic şi să-i apese pe degetul mijlociu ceea ce, în limbajul îndrăgostiţilor, voia să zică „te iubesc mijlociu ceea ce, în limbajul îndrăgostiţilor, voia să zică „te iubesc din fundul inimii”.din fundul inimii”.•Îndată ce iubirea pentru Aurel Ungureanu s-a limpezit în sufletul Îndată ce iubirea pentru Aurel Ungureanu s-a limpezit în sufletul Laurei, scrisorile stăruitoare ale lui Pintea au început s-o Laurei, scrisorile stăruitoare ale lui Pintea au început s-o plictisească. I se părea că îi pătează dragostea pe care dorea s-o plictisească. I se părea că îi pătează dragostea pe care dorea s-o păstreze neprihănită numai medicinistului. Spre a-i da o dovadă păstreze neprihănită numai medicinistului. Spre a-i da o dovadă deosebită de sinceritate, i-a mărturisit la Paşti că Pintea îi bate capul deosebită de sinceritate, i-a mărturisit la Paşti că Pintea îi bate capul cu răvaşele de iubire. Aurel cunoştea bine pe Pintea de prin liceu, s-cu răvaşele de iubire. Aurel cunoştea bine pe Pintea de prin liceu, s-a zăpăcit şi a zis tulburat:a zăpăcit şi a zis tulburat:•— — Pintea, mă rog, e un băiat tare cumsecade... tare... tare...Pintea, mă rog, e un băiat tare cumsecade... tare... tare...•Laura a înţeles cât trebuie să-l doară descoperirea aceasta şi nici Laura a înţeles cât trebuie să-l doară descoperirea aceasta şi nici nu i-a mai pomenit de dânsul, iar când Aurel o întreba, răspundea cu nu i-a mai pomenit de dânsul, iar când Aurel o întreba, răspundea cu o indiferenţă zdrobitoare, din care să poată citi că inima ei este o indiferenţă zdrobitoare, din care să poată citi că inima ei este numai a lui în vecii vecilor...numai a lui în vecii vecilor...

25


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubirea

•Bătrânii însă nu cinsteau de loc sentimentele Laurei. Văzând Bătrânii însă nu cinsteau de loc sentimentele Laurei. Văzând scrisorile din ce în ce mai aprinse ale teologului, întâi se gândiră şi scrisorile din ce în ce mai aprinse ale teologului, întâi se gândiră şi apoi spuseră pe faţă că omul care scrie cum scrie Pintea trebuie să apoi spuseră pe faţă că omul care scrie cum scrie Pintea trebuie să fie foarte bun. Li-era drag, fără să-l fi văzut vreodată, şi simpatia lor fie foarte bun. Li-era drag, fără să-l fi văzut vreodată, şi simpatia lor pentru el creştea cu cât se înflăcăra pasiunea lui în scrisorile către pentru el creştea cu cât se înflăcăra pasiunea lui în scrisorile către Laura.Laura.•— — Bine ar fi de-ar fi ceva serios, ofta din ce în ce mai Bine ar fi de-ar fi ceva serios, ofta din ce în ce mai des dăscăliţa.des dăscăliţa.•— — Ei, Doamne, unde-i norocul s-o ia un fecior aşa de Ei, Doamne, unde-i norocul s-o ia un fecior aşa de seamă! seamă! adaogă învăţătorul cu un plescăit de limbă, semn de mare adaogă învăţătorul cu un plescăit de limbă, semn de mare mulţumire.mulţumire.•Pe Laura o revoltau gândurile bătrânilor, mai ales că veneau Pe Laura o revoltau gândurile bătrânilor, mai ales că veneau totdeauna după tânguiri îndelungate despre sărăcie, despre totdeauna după tânguiri îndelungate despre sărăcie, despre nesiguranţa cu casa, despre greutăţile vieţii, fără număr, despre nesiguranţa cu casa, despre greutăţile vieţii, fără număr, despre vremile materialiste... Când ajungeau la „vremile materialiste”, fata vremile materialiste... Când ajungeau la „vremile materialiste”, fata se supăra mai rău, simţindu-se lovită cu propriile ei arme. Plângea, se supăra mai rău, simţindu-se lovită cu propriile ei arme. Plângea, blestema, se închidea în salon şi, mângâindu-se că suferă pentru blestema, se închidea în salon şi, mângâindu-se că suferă pentru Aurel, îl îndrăgea şi mai mult. Ghighi, care adora pe soră-sa, Aurel, îl îndrăgea şi mai mult. Ghighi, care adora pe soră-sa, rămânea să ţină piept părinţilor, sleia toate argumentele împotriva rămânea să ţină piept părinţilor, sleia toate argumentele împotriva teologului, până ce sfârşea şi ea în lacrimi. Atunci Laura o chema să teologului, până ce sfârşea şi ea în lacrimi. Atunci Laura o chema să mai bocească puţin împreună, să-şi bată joc de scrisorile lui Pintea şi mai bocească puţin împreună, să-şi bată joc de scrisorile lui Pintea şi apoi să se răcorească vorbind despre Aurel...apoi să se răcorească vorbind despre Aurel...


26


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubirea•Scrisoarea a optzecea a lui Pintea însă, sosită la câteva Scrisoarea a optzecea a lui Pintea însă, sosită la câteva

zile după ce Belciug dojenise pe Ion în biserică, era zile după ce Belciug dojenise pe Ion în biserică, era adresată bătrânilor şi cerea pentru totdeauna mâna adresată bătrânilor şi cerea pentru totdeauna mâna drăgălaşei lor Laura, cu adaosul că, în cazul unui răspuns drăgălaşei lor Laura, cu adaosul că, în cazul unui răspuns favorabil, îşi va lua voie să vină în persoană spre a auzi favorabil, îşi va lua voie să vină în persoană spre a auzi cuvântul fericirii din gura ei şi a lor. Senzaţia cea mare cuvântul fericirii din gura ei şi a lor. Senzaţia cea mare se afla totuşi în post-scriptum, unde spunea: „se afla totuşi în post-scriptum, unde spunea: „Cred de Cred de prisos să vă amintesc că chestiunile materiale îmi sunt cu prisos să vă amintesc că chestiunile materiale îmi sunt cu totul străine şi indiferente. Preasfinţia-sa episcopul mi-a totul străine şi indiferente. Preasfinţia-sa episcopul mi-a şi desemnat o parohie bună în Sătmar, aşa încât vom fi la şi desemnat o parohie bună în Sătmar, aşa încât vom fi la adăpost de grijile vieţii de toate zilele.” adăpost de grijile vieţii de toate zilele.” Aceasta însemna, Aceasta însemna, nici mai mult nici mai puţin, că Pintea doreşte să ia pe nici mai mult nici mai puţin, că Pintea doreşte să ia pe Laura fără zestre.Laura fără zestre.•— — În sfârşit, te-a bătut norocul! strigă Herdelea fericit. În sfârşit, te-a bătut norocul! strigă Herdelea fericit. Vestea asta merită o băutură. Ce zici, nevestică!Vestea asta merită o băutură. Ce zici, nevestică!•— — Să dea Dumnezeu să fie într-un ceas bun! lacrimă Să dea Dumnezeu să fie într-un ceas bun! lacrimă dăscăliţa, mestecând mişcată în tocana ce se perpelea pe dăscăliţa, mestecând mişcată în tocana ce se perpelea pe foc.foc.

27


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubireaÎnvăţătorul scormoni îndată o sticlă, o clăti cu apă şi plecă mândru Învăţătorul scormoni îndată o sticlă, o clăti cu apă şi plecă mândru

la Avrum după rachiu, dar şi pentru a-i împărtăşi bucuria cea mare.la Avrum după rachiu, dar şi pentru a-i împărtăşi bucuria cea mare.Pe Laura scrisoarea a uimit-o atât de cumplit că, până ce a ieşit Pe Laura scrisoarea a uimit-o atât de cumplit că, până ce a ieşit Herdelea, n-a putut scoate nicio vorbă.Herdelea, n-a putut scoate nicio vorbă. Când însă s-a dezmeticit, i s-a părut că vede deodată pe Aurel Când însă s-a dezmeticit, i s-a părut că vede deodată pe Aurel privind-o trist şi cu imputare. Ochii i s-au umplut de lacrimi şi a privind-o trist şi cu imputare. Ochii i s-au umplut de lacrimi şi a strigat îndurerată:strigat îndurerată:— — Nu mă mărit! Nici să nu vă gândiţi că am să-mi leg viaţa de un...Nu mă mărit! Nici să nu vă gândiţi că am să-mi leg viaţa de un...•Ghighi, care aştepta doar să deschidă Laura focul, a sărit Ghighi, care aştepta doar să deschidă Laura focul, a sărit numaidecât să lămurească dăscăliţei că măritişul acesta ar fi o numaidecât să lămurească dăscăliţei că măritişul acesta ar fi o nenorocire nemaipomenită, pentru că Laura urăşte pe Pintea, pentru nenorocire nemaipomenită, pentru că Laura urăşte pe Pintea, pentru că Pintea e mai mic decât Laura...că Pintea e mai mic decât Laura...•D-na Herdelea se uită la ele mirată. Dar când a înţeles, a izbucnit D-na Herdelea se uită la ele mirată. Dar când a înţeles, a izbucnit ca o leoaică:ca o leoaică:•— — Apoi credeţi voi că are să vă lase cineva să daţi cu piciorul Apoi credeţi voi că are să vă lase cineva să daţi cu piciorul norocului ?... Că vouă vă arde de nebunii şi de blestemăţii, în loc să norocului ?... Că vouă vă arde de nebunii şi de blestemăţii, în loc să vă mai gândiţi şi la greutăţile cu care ne zbatem... Mâine-poimâine e vă mai gândiţi şi la greutăţile cu care ne zbatem... Mâine-poimâine e şi nebuna cealaltă de măritat... D-apoi zestre de unde credeţi să luaţi şi nebuna cealaltă de măritat... D-apoi zestre de unde credeţi să luaţi ??•— — Ei, parcă toată lumea-i ca Pintea, să se uite numai la zestre! zise Ei, parcă toată lumea-i ca Pintea, să se uite numai la zestre! zise repede Ghighi.repede Ghighi. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

28


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Capitolul III. IubireaIubirea— — Mă mir că nu vi-i ruşine să minţiţi cu atâta sfruntare... Apoi da, Mă mir că nu vi-i ruşine să minţiţi cu atâta sfruntare... Apoi da,

carul vostru e într-o roată, puteţi umbla după cai verzi pe pereţi... Vă carul vostru e într-o roată, puteţi umbla după cai verzi pe pereţi... Vă închipuiţi că oamenii de treabă se uită la sindrofiile şi la luxurile închipuiţi că oamenii de treabă se uită la sindrofiile şi la luxurile voastre... Alta ar fi sărit cu amândouă mâinile, ticăloaso, şi ar voastre... Alta ar fi sărit cu amândouă mâinile, ticăloaso, şi ar mulţumi lui Dumnezeu că i-a trimis acasă norocul! Tu umbli după mulţumi lui Dumnezeu că i-a trimis acasă norocul! Tu umbli după mofturi şi drăcii... Obraznico şi neruşinato!...mofturi şi drăcii... Obraznico şi neruşinato!...— — Poţi să mă ocărăşti cât vrei, dar nu mă mărit! repetă Laura cu o Poţi să mă ocărăşti cât vrei, dar nu mă mărit! repetă Laura cu o linişte tristă de martiră, care pe maică-sa o înfuria şi mai rău.linişte tristă de martiră, care pe maică-sa o înfuria şi mai rău.În odaia de alături, Titu, smulgându-şi mereu părul pentru a stoarce În odaia de alături, Titu, smulgându-şi mereu părul pentru a stoarce din creieri o rimă, răcni deodată desperat:din creieri o rimă, răcni deodată desperat:— — Aveţi să mă-nnebuniţi cu atâtea ţipete! Am ajuns să nu mai pot Aveţi să mă-nnebuniţi cu atâtea ţipete! Am ajuns să nu mai pot lucra nici ziua, nici noaptea ... îmi zdrobiţi viitorul cu gălăgia!lucra nici ziua, nici noaptea ... îmi zdrobiţi viitorul cu gălăgia!Când se întoarse Herdelea de la Avrum, care-l felicitase şi se Când se întoarse Herdelea de la Avrum, care-l felicitase şi se însărcinase să vestească tuturor că domnişoara Laura se mărită, însărcinase să vestească tuturor că domnişoara Laura se mărită, auzi din uliţă cearta.auzi din uliţă cearta.— — Uite ce fată ne-a dat Dumnezeu! Uite şi bucură-te şi mănânc-o Uite ce fată ne-a dat Dumnezeu! Uite şi bucură-te şi mănânc-o friptă! îl întâmpină dăscăliţa. Dumneaei nu vrea să se mărite cu un friptă! îl întâmpină dăscăliţa. Dumneaei nu vrea să se mărite cu un biet popă, auzi? Domnişoarei îi trebuie doftori, baroni, poate chiar biet popă, auzi? Domnişoarei îi trebuie doftori, baroni, poate chiar un împărat!...un împărat!...


29

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea CU VOCE) povestirea CU VOCE) Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul IX. Sărutarea Capitolul IX. Sărutarea88

•Vremea se dezmorţea. Iarna, istovită ca o babă Vremea se dezmorţea. Iarna, istovită ca o babă răutăcioasă, se zgârcea mereu, simţind apropierea răutăcioasă, se zgârcea mereu, simţind apropierea primăverii din ce în ce mai dezmierdătoare. Haina de primăverii din ce în ce mai dezmierdătoare. Haina de zăpadă se zdrenţuia dezvelind trupul negru al zăpadă se zdrenţuia dezvelind trupul negru al câmpurilor.câmpurilor.•Ion de-abia aşteptase zilele acestea. Acuma, stăpân al Ion de-abia aşteptase zilele acestea. Acuma, stăpân al tuturor pământurilor, râvnea să le vadă şi să le mângâie tuturor pământurilor, râvnea să le vadă şi să le mângâie ca pe nişte ibovnice credincioase. Ascunse sub troienele ca pe nişte ibovnice credincioase. Ascunse sub troienele de omăt, degeaba le cercetase. Dragostea lui avea nevoie de omăt, degeaba le cercetase. Dragostea lui avea nevoie de inima mo şiei. Dorea să simtă lutul sub picioare, să i se de inima mo şiei. Dorea să simtă lutul sub picioare, să i se agaţe de opinci, să-i soarbă mirosul, să-şi umple ochii de agaţe de opinci, să-i soarbă mirosul, să-şi umple ochii de culoarea lui îmbătătoare.culoarea lui îmbătătoare.•Ieşi singur, cu mâna goală, în straie de sărbătoare, într-Ieşi singur, cu mâna goală, în straie de sărbătoare, într-o luni. Sui drept în Lunci, unde era porumbiştea cea mai o luni. Sui drept în Lunci, unde era porumbiştea cea mai mare şi mai bună, pe spinarea dealului... Cu cât se mare şi mai bună, pe spinarea dealului... Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cum s-a dezbrăcat de apropia, cu atât vedea mai bine cum s-a dezbrăcat de zăpadă locul ca o fată frumoasă care şi-ar fi lepădat zăpadă locul ca o fată frumoasă care şi-ar fi lepădat cămaşa arătându-şi corpul gol, ispititor.cămaşa arătându-şi corpul gol, ispititor.


30

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea CU VOCE) povestirea CU VOCE) Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul IX. Sărutarea Capitolul IX. Sărutarea

•Sufletul îi era pătruns de fericire. Parcă nu mai râvnea Sufletul îi era pătruns de fericire. Parcă nu mai râvnea nimic şi nici nu mai era nimic în lume afară de fericirea nimic şi nici nu mai era nimic în lume afară de fericirea lui. Pământul se închina în faţa lui tot, pământul... Şi tot lui. Pământul se închina în faţa lui tot, pământul... Şi tot era al lui, numai al lui acuma...era al lui, numai al lui acuma...•Se opri în mijlocul delniţei. Lutul negru, lipicios, îi Se opri în mijlocul delniţei. Lutul negru, lipicios, îi ţintuia picioarele, îngreuindu-le, atrăgându-l ca braţele ţintuia picioarele, îngreuindu-le, atrăgându-l ca braţele unei iu bite pătimaşe. Îi râdeau ochii, iar faţa toată îi era unei iu bite pătimaşe. Îi râdeau ochii, iar faţa toată îi era scăldată într-o sudoare caldă de patimă. Îl cuprinse o scăldată într-o sudoare caldă de patimă. Îl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, să o crâmpoţească poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, să o crâmpoţească în sărutări. întinse mâinile spre brazdele drepte, în sărutări. întinse mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede. Mirosul acru, proaspăt şi roditor zgrunţuroase şi umede. Mirosul acru, proaspăt şi roditor îi aprindea sângele.îi aprindea sângele.•Se aplecă, luă în mâini un bulgăre şi-l sfărâmă între Se aplecă, luă în mâini un bulgăre şi-l sfărâmă între degete, cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi rămaseră unse degete, cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios ca nişte mănuşi de doliu. Sorbi mirtul, cu lutul cleios ca nişte mănuşi de doliu. Sorbi mirtul, frecându-şi palmele.frecându-şi palmele.


31

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea CU VOCE) povestirea CU VOCE) Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul IX. Sărutarea Capitolul IX. Sărutarea

•Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbiră simţi un de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbiră simţi un fior rece, ameţitor...fior rece, ameţitor...•Se ridica deodată ruşinat şi se uită împrejur să nu-l fi Se ridica deodată ruşinat şi se uită împrejur să nu-l fi văzut cineva. Faţa însă îi zâmbea de o plăcere nesfârşită.văzut cineva. Faţa însă îi zâmbea de o plăcere nesfârşită.•Îşi încrucişa braţele pe piept şi-şi linse buzele simţind Îşi încrucişa braţele pe piept şi-şi linse buzele simţind ne încetat atingerea rece şi dulceaţa amară a pământului. ne încetat atingerea rece şi dulceaţa amară a pământului. Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări ascuns în Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări ascuns în văgăună de frica uliului.văgăună de frica uliului.•Se vedea acum mare şi puternic, ca un uriaş din basma Se vedea acum mare şi puternic, ca un uriaş din basma care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri îngrozitori.îngrozitori.•Îşi înfipse mai bine picioarele în pământ, ca şi când ar fi Îşi înfipse mai bine picioarele în pământ, ca şi când ar fi vrut să potolească cele din urmă zvârcoliri ale unui vrut să potolească cele din urmă zvârcoliri ale unui duşman doborât. Şi pământul parcă se clătina, se închina duşman doborât. Şi pământul parcă se clătina, se închina în faţa lui…în faţa lui…


32

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea CU VOCE) povestirea CU VOCE) Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul X Capitolul XIIII. SFÂRŞITUL. SFÂRŞITUL

55•Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu faţa poleită de o rază întârziată, parcă-i mângâia, cu faţa poleită de o rază întârziată, parcă-i mângâia, zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.•Zăgreanu ramase în mijlocul uliţei urmărind cu priviri Zăgreanu ramase în mijlocul uliţei urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se depărta în trapul cailor. drăgăstoase trăsura ce se depărta în trapul cailor. Ghighi, şezând pe scăunelul din faţă îl vedea şi-l găsea Ghighi, şezând pe scăunelul din faţă îl vedea şi-l găsea mai drăguţ ca orice alt bărbat din lume.mai drăguţ ca orice alt bărbat din lume.•La Râpele-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul La Râpele-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii de-abia îşi mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălţa ca un cap biruitor. Zăgreanu noi, strălucitor, se înălţa ca un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot în drum, în faţa crucii, cu capul gol şi, cum însă era tot în drum, în faţa crucii, cu capul gol şi, cum stătea acolo aşa, parcă făcea un jurământ mare.stătea acolo aşa, parcă făcea un jurământ mare.•Apoi şoseaua coteşte, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar Apoi şoseaua coteşte, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros. dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros.


33

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea CU VOCE) povestirea CU VOCE) Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul X Capitolul XIIII. SFÂRŞITUL. SFÂRŞITUL

•În stânga rămâne în urmă Cişmeaua-Mortului, pe când în dreapta, În stânga rămâne în urmă Cişmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veşted, delniţele se urcă, se împart, se încurcă până sub pe hotarul veşted, delniţele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase…vâltorindu-l în ecouri zgomotoase…•Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au stins, alţii le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieţii, oameni s-au stins, alţii le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieţii, vremea vine nepăsătoare, ştergând toate urmele. Suferinţele, vremea vine nepăsătoare, ştergând toate urmele. Suferinţele, patimile, năzuinţele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de patimile, năzuinţele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-un uragan uriaş.necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-un uragan uriaş.•Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de aparenţa Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de aparenţa împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte. împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit şi roţile trăsurii Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit şi roţile trăsurii uruie mereu, monoton-monoton ca însuşi mersul vremii.uruie mereu, monoton-monoton ca însuşi mersul vremii.•Drumul trece prin Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit, de paste Drumul trece prin Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit, de paste Someş, şi pe urmă se pierde în şoseaua cea mare şi fără început....Someş, şi pe urmă se pierde în şoseaua cea mare şi fără început....

CELOR MULŢI UMILICELOR MULŢI UMILIMartie 1913 – iulie 1920Martie 1913 – iulie 1920


34

Romanul ION de Liviu Rebreanu (fragmente)Romanul ION de Liviu Rebreanu (fragmente): : NOTE LEXICALE NOTE LEXICALE din manual, clasa a X-a, din manual, clasa a X-a,

editura HUMANITASeditura HUMANITASdomn, domn, s.m. — (în text) boier, om cu cartes.m. — (în text) boier, om cu cartezlot, zlot, s.m. — nume dat în Transilvania, în timpul stăpânirii s.m. — nume dat în Transilvania, în timpul stăpânirii austro-ungare, unei monede austrieceaustro-ungare, unei monede austriecegresie, gresie, s.f. — piatră dură folosită de ţărani la ascuţirea s.f. — piatră dură folosită de ţărani la ascuţirea coaseicoaseiprânzul (cel) mic prânzul (cel) mic — prima masă pe care o iau ţăranii în — prima masă pe care o iau ţăranii în cursul dimineţii, vara, când muncesc la câmp, cursul dimineţii, vara, când muncesc la câmp, prânzul prânzul (cel) mare (cel) mare fiind masa a doua, de la amiazăfiind masa a doua, de la amiazăcalicie, calicie, s.f. — sărăcie deplinăs.f. — sărăcie deplinăvremile materialiste vremile materialiste — epocă în care oamenii se — epocă în care oamenii se presupune că sunt preocupaţi doar depresupune că sunt preocupaţi doar de grijile materiale şi grijile materiale şi pun preţ doar pe avere, în opoziţie cu epocile idealiste, în pun preţ doar pe avere, în opoziţie cu epocile idealiste, în care importante arcare importante ar fi doar preocupările spiritualefi doar preocupările spiritualesfruntare, sfruntare, s.f. — neruşinare, sfidare, obrăznicies.f. — neruşinare, sfidare, obrăzniciesindrofie, sindrofie, s.f. (fam.) — reuniune, petreceres.f. (fam.) — reuniune, petrecere


35

Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITAS•Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu (1885-1944), prozator şi dramaturg, născut în (1885-1944), prozator şi dramaturg, născut în

satul Târlişiua din Bistriţa-Năsăud, primul dintre cei 13 copii ai satul Târlişiua din Bistriţa-Năsăud, primul dintre cei 13 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi. Urmează Şcoala reală învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi. Urmează Şcoala reală superioară de honvezi (soldaţi din armata pedestră austro-ungară) superioară de honvezi (soldaţi din armata pedestră austro-ungară) din Şopron şi Academia Militară din Budapesta.din Şopron şi Academia Militară din Budapesta.•„„Viaţa mea n-a fost uşoară niciodată. N-am avut daruri speciale Viaţa mea n-a fost uşoară niciodată. N-am avut daruri speciale care să-mi netezească puţin calea. Din copilărie şi până azi am care să-mi netezească puţin calea. Din copilărie şi până azi am trecut prin toate încercările posibile. Nu evenimente epocale, ci mici trecut prin toate încercările posibile. Nu evenimente epocale, ci mici lucruri care însă punctează greu o viaţă. Cele mai multe sunt insă lucruri care însă punctează greu o viaţă. Cele mai multe sunt insă atât de banale, atât de reale, încât nici nu merită să fie povestite.” atât de banale, atât de reale, încât nici nu merită să fie povestite.”

•(Liviu Rebreanu, (Liviu Rebreanu, Spovedanii, Spovedanii, în în Amalgam, Amalgam, Cluj, Editura Dacia, Cluj, Editura Dacia, 1976)1976)

•În toamna lui 1909 trece munţii şi se stabileşte la Bucureşti, unde, În toamna lui 1909 trece munţii şi se stabileşte la Bucureşti, unde, sprijinit de criticul Mihail Dragomirescu, îşi începe activitatea sprijinit de criticul Mihail Dragomirescu, îşi începe activitatea publicistică. Arestat la cererea guvernului ungar (febr. 1910), este publicistică. Arestat la cererea guvernului ungar (febr. 1910), este închis la Văcăreşti, extrădat după câteva luni şi întemniţat la Gyula închis la Văcăreşti, extrădat după câteva luni şi întemniţat la Gyula pentru delicte săvârşite în timpul carierei militare. Eliberat în luna pentru delicte săvârşite în timpul carierei militare. Eliberat în luna august a aceluiaşi an, revine la Bucureşti.august a aceluiaşi an, revine la Bucureşti.•Debutează editorial în 1912 cu volumul de nuvele Debutează editorial în 1912 cu volumul de nuvele Frământări. Frământări. Îşi Îşi continuă activitatea publicistică la continuă activitatea publicistică la Ziua, Scena, Universul literar, Ziua, Scena, Universul literar, Viaţa românească Viaţa românească etc. şi îşi adună schiţele şi nuvelele din periodice etc. şi îşi adună schiţele şi nuvelele din periodice în volumele în volumele Golanii Golanii (1916), (1916), Mărturisire Mărturisire (1916), (1916), Răfuiala Răfuiala (1919). (1919).


36

Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITAS•După război, este colaborator asiduu al revistei şi al cenaclului După război, este colaborator asiduu al revistei şi al cenaclului

Sburătorul, Sburătorul, condus de criticul E. Lovinescu. Consacrarea i-o aduce, condus de criticul E. Lovinescu. Consacrarea i-o aduce, în 1920, apariţia romanului în 1920, apariţia romanului Ion, Ion, distins cu Marele Premiu al distins cu Marele Premiu al Academiei Române „Năsturel-Herescu”. „Prima ediţie, apărută la 20 Academiei Române „Năsturel-Herescu”. „Prima ediţie, apărută la 20 noiembrie 1920, în martie 1921 era epuizată. A fost un record. Pe noiembrie 1920, în martie 1921 era epuizată. A fost un record. Pe atunci nu se cunoştea miracolul ca o carte de 600 de pagini să se atunci nu se cunoştea miracolul ca o carte de 600 de pagini să se epuizeze în patru luni; „în martie am scos ediţia a doua” — îşi epuizeze în patru luni; „în martie am scos ediţia a doua” — îşi aminteşte scriitorul într-un interviu din 1935, acordat cu prilejul aminteşte scriitorul într-un interviu din 1935, acordat cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani. Continuă să scrie şi să publice împlinirii vârstei de 50 de ani. Continuă să scrie şi să publice romane în ritm susţinut (piesele de teatru nu sunt o reuşită): romane în ritm susţinut (piesele de teatru nu sunt o reuşită): Pădurea spânzuraţilor Pădurea spânzuraţilor (1922); (1922); Adam şi Eva Adam şi Eva (1925), romanul favorit (1925), romanul favorit al scriitorului; al scriitorului; Ciuleandra Ciuleandra (1927); (1927); Crăişorul Crăişorul (1929); (1929); Răscoala Răscoala (1932); (1932); Jar Jar (1934); (1934); Gorila Gorila (1938); (1938); Amândoi Amândoi (1940).(1940).•„„Biroul d-lui Rebreanu are ceva sever şi suplu în atmosfera lui, Biroul d-lui Rebreanu are ceva sever şi suplu în atmosfera lui, ceva din spiritul ardelean. Biblioteca e împănată mai ales cu cărţi ceva din spiritul ardelean. Biblioteca e împănată mai ales cu cărţi nemţeşti. La dreapta şi la stânga, câteva caricaturi înfloresc pereţii. nemţeşti. La dreapta şi la stânga, câteva caricaturi înfloresc pereţii. Una din ele îmi atrage atenţia: d. Rebreanu subţire şi supărat, Una din ele îmi atrage atenţia: d. Rebreanu subţire şi supărat, îmbrăcat într-o togă romană iese dintr-o pădure românească, îmbrăcat într-o togă romană iese dintr-o pădure românească, urmărit parcă de un personaj cu căciulă şi cămaşă ţărănească urmărit parcă de un personaj cu căciulă şi cămaşă ţărănească — — Ion, Ion, pare-mi-se...” pare-mi-se...” •(Dan Petraşincu, (Dan Petraşincu, Cu d. Liviu Rebreanu despre romanul Cu d. Liviu Rebreanu despre romanul Răscoala, în Răscoala, în

Amalgam, Amalgam, ed. cit.)ed. cit.)CLICKCLICK/ENTER/ENTER

37

Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, Informaţii biografice din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITAS•Este unul dintre puţinii scriitori interbelici care trăiesc numai din Este unul dintre puţinii scriitori interbelici care trăiesc numai din

scris şi „primul nostru scriitor care, fără a fi om politic sau om de scris şi „primul nostru scriitor care, fără a fi om politic sau om de afaceri, a izbutit să aibă automobil” (Felix Aderca). Este directorul afaceri, a izbutit să aibă automobil” (Felix Aderca). Este directorul săptămânalelor săptămânalelor Mişcarea literară Mişcarea literară (1924— 1925) şi (1924— 1925) şi România literară România literară (1932-1934), aceasta din urmă fiind socotită una dintre revistele (1932-1934), aceasta din urmă fiind socotită una dintre revistele generaţiei tinerilor, a scriitorilor afirmaţi în genere după război generaţiei tinerilor, a scriitorilor afirmaţi în genere după război (Camil Baltazar, George Călinescu, Octav Şuluţiu, Eugen Ionescu, (Camil Baltazar, George Călinescu, Octav Şuluţiu, Eugen Ionescu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian etc.). Director, în două rânduri, al Camil Petrescu, Mihail Sebastian etc.). Director, în două rânduri, al Teatrului Naţional şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români Teatrului Naţional şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (SSR). Premiul Naţional pentru proză (1929). Membru al Academiei (SSR). Premiul Naţional pentru proză (1929). Membru al Academiei (1939).(1939).•„„În epocă romanul începe să prezinte organicitatea unei opere În epocă romanul începe să prezinte organicitatea unei opere compacte şi masive, ieşind din echivocul improvizaţiilor, odată cu compacte şi masive, ieşind din echivocul improvizaţiilor, odată cu Liviu Rebreanu, a cărui contribuţie rămâne fundamentală. În dipticul Liviu Rebreanu, a cărui contribuţie rămâne fundamentală. În dipticul amplului tablou epic figurat de amplului tablou epic figurat de Ion Ion şi şi Răscoala, Răscoala, în care în care reprezentarea naturalistă are o brutalitate esenţială grandios reprezentarea naturalistă are o brutalitate esenţială grandios potenţată, viaţa colectivităţii ţărăneşti, condiţionată dramatic de potenţată, viaţa colectivităţii ţărăneşti, condiţionată dramatic de nevoia de pământ, ajunge pentru prima oară la noi material de nevoia de pământ, ajunge pentru prima oară la noi material de creaţie obiectivă, într-o formă de-a dreptul monumentală.” creaţie obiectivă, într-o formă de-a dreptul monumentală.”

•(Dinu Pillat, (Dinu Pillat, Mozaic istorico-literar, Mozaic istorico-literar, Bucureşti, Editura Eminescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1971)1971)


38

► ► PENTRU ÎNCEPUT din manual, clasa a X-a, PENTRU ÎNCEPUT din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITAS

1. Imaginaţi-vă că sunteţi un personaj dintr-un roman 1. Imaginaţi-vă că sunteţi un personaj dintr-un roman din literatura română sau din cea universală (eventual, din literatura română sau din cea universală (eventual, din ultimul roman pe care l-aţi citit):din ultimul roman pe care l-aţi citit):a. ce fel de personaj aţi vrea să fiţi şi de ce?a. ce fel de personaj aţi vrea să fiţi şi de ce?b. cu ce personaj aţi dori să vă împrieteniţi imediat şi din ce motive?b. cu ce personaj aţi dori să vă împrieteniţi imediat şi din ce motive?c. care ar fi relaţiile voastre cu celelalte personaje ale cărţii?c. care ar fi relaţiile voastre cu celelalte personaje ale cărţii?

2. Comentaţi raportul personaj / model real, pornind de 2. Comentaţi raportul personaj / model real, pornind de la următorul fragment:la următorul fragment:„„Cinci zile după apariţia unui roman, autorul începe să fie interogat Cinci zile după apariţia unui roman, autorul începe să fie interogat de prieteni şi cunoscuţi asupra eroilor cărţii sale.de prieteni şi cunoscuţi asupra eroilor cărţii sale.Cine este femeia blondă ? Cine este bărbatul brun ? Cine este Cine este femeia blondă ? Cine este bărbatul brun ? Cine este domnul bătrân ?domnul bătrân ?Fiecare personagiu trebuie neapărat să aibă un model. Fiecare Fiecare personagiu trebuie neapărat să aibă un model. Fiecare personagiu ascunde o figură cunoscută.personagiu ascunde o figură cunoscută.Eşti somat să dai explicaţii. Şi dacă le refuzi, cu atât mai rău: vei Eşti somat să dai explicaţii. Şi dacă le refuzi, cu atât mai rău: vei justifica, prin tăcerea ta, toate presupunerile.justifica, prin tăcerea ta, toate presupunerile.Publicul nu crede în fantezia scriitorului. El nu acceptă că o invenţie Publicul nu crede în fantezia scriitorului. El nu acceptă că o invenţie este o invenţie. El nu acordă imaginaţiei nici un credit.” este o invenţie. El nu acordă imaginaţiei nici un credit.”

(Mihail Sebastian, (Mihail Sebastian, în Rampa, în Rampa, 1935)1935) CLICKCLICK/ENTER/ENTER

39

Dicţionar literarDicţionar literar din manual, clasa a X-a, din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITAS

•Personaj literar Personaj literar — termenul provine din lat. — termenul provine din lat. persona persona („mască de teatru”, „rol”). („mască de teatru”, „rol”). •Noţiunea de personaj s-a modificat şi s-a lărgit o dată cu Noţiunea de personaj s-a modificat şi s-a lărgit o dată cu evoluţia genurilor şi speciilor literare: eroii sunt specifici evoluţia genurilor şi speciilor literare: eroii sunt specifici epopeilor şi tragediilor antice, în clasicismul francez se impun epopeilor şi tragediilor antice, în clasicismul francez se impun personajele-caractere (construite pe o trăsătură dominantă: personajele-caractere (construite pe o trăsătură dominantă: avarul, mizantropul etc.), în romantism apar personajele avarul, mizantropul etc.), în romantism apar personajele antagoniste (bunii şi răii), cu trăsături excepţionale, în realism antagoniste (bunii şi răii), cu trăsături excepţionale, în realism domină personajele tipice, prezentate cu umbre şi lumini, domină personajele tipice, prezentate cu umbre şi lumini, determinate social şi având o psihologie complexă. determinate social şi având o psihologie complexă. •Secolul al XX-lea aduce în literatură criza de identitate a Secolul al XX-lea aduce în literatură criza de identitate a personajului (conflictul dintre esenţă şi mască) sau personajele personajului (conflictul dintre esenţă şi mască) sau personajele „fluide”, pulverizate în stări de conştiinţă. „fluide”, pulverizate în stări de conştiinţă.


40

Dicţionar literarDicţionar literar din manual, clasa a X-a, din manual, clasa a X-a, editura HUMANITASeditura HUMANITASPersonajele romaneşti au fost clasificate în funcţie de:Personajele romaneşti au fost clasificate în funcţie de:

I. locul ocupat în economia romanului: principale, I. locul ocupat în economia romanului: principale, secundare, episodice (apar doar o dată, accidental);secundare, episodice (apar doar o dată, accidental);II. II. semnificaţia etică: pozitive şi negative;semnificaţia etică: pozitive şi negative;III. raportul cu realitatea: fantastice, legendare, III. raportul cu realitatea: fantastice, legendare, alegorice, istorice, autobiografice etc.;alegorice, istorice, autobiografice etc.;IV. complexitatea lor: „plate” („construite în jurul unei IV. complexitatea lor: „plate” („construite în jurul unei singure idei sau calităţi”, astfel încât „pot fi exprimate singure idei sau calităţi”, astfel încât „pot fi exprimate într-o singură frază”, E. M. Forster, într-o singură frază”, E. M. Forster, Aspecte ale Aspecte ale romanului) romanului) şi „rotunde” (personaje complexe, care nu şi „rotunde” (personaje complexe, care nu pot fi caracterizate succint şi exact: „testul unui personaj pot fi caracterizate succint şi exact: „testul unui personaj rotund este capacitatea lui de a ne surprinde într-un mod rotund este capacitatea lui de a ne surprinde într-un mod convingător”, convingător”, ibidem).ibidem).Narator omniscient Narator omniscient — narator atotştiutor, care — narator atotştiutor, care pătrunde în sufletul personajelor, le ştie gândurile, pătrunde în sufletul personajelor, le ştie gândurile, sentimentele şi intenţiile cele mai tainice.sentimentele şi intenţiile cele mai tainice.Litota Litota — procedeu stilistic menit să scoată în evidenţă o — procedeu stilistic menit să scoată în evidenţă o idee ori un sentiment prin negaţie sau atenuare idee ori un sentiment prin negaţie sau atenuare (minimalizare voită).(minimalizare voită).

41

Romanul ION de Liviu Rebreanu Romanul ION de Liviu Rebreanu ((povestirea pe capitole şi povestirea pe capitole şi subcapitole) subcapitole)

Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. ÎnceputulCapitolul I. Începutul1. Aflăm cum este aranjat satul, mai precis şoseaua, casele şi 1. Aflăm cum este aranjat satul, mai precis şoseaua, casele şi cârciuma lui Avrum. Ni se prezintă casa domnului Herdelea, cârciuma lui Avrum. Ni se prezintă casa domnului Herdelea, învăţătorul satului, cea a lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui învăţătorul satului, cea a lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui Macedon Cercetaşu, a primarului Florea Iancu. 2. Este duminică şi Macedon Cercetaşu, a primarului Florea Iancu. 2. Este duminică şi este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a prăpădit agoniseala soţului ei. Cei trei lăutari: Briceag, Holbea şi prăpădit agoniseala soţului ei. Cei trei lăutari: Briceag, Holbea şi Găvan cântau de zor. Băieţii şi fetele dansează, în timp ce mamele şi Găvan cântau de zor. Băieţii şi fetele dansează, în timp ce mamele şi babele stau şi privesc. Mai departe sunt bărbaţii, cum ar fi bătrânii babele stau şi privesc. Mai departe sunt bărbaţii, cum ar fi bătrânii fruntaşi. Ştefan Hotnog „un cheabur cu burta umflată”, Trifon fruntaşi. Ştefan Hotnog „un cheabur cu burta umflată”, Trifon Tătaru, Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Tătaru, Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu, Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Macedon Cercetaşu, Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ştefan Ilina. Apare şi Savista, oloaga satului, vară cu Ciocănaş, Ştefan Ilina. Apare şi Savista, oloaga satului, vară cu Florica, cea mai frumoasă fată din sat şi neam cu nevasta lui Trifon Florica, cea mai frumoasă fată din sat şi neam cu nevasta lui Trifon Tătaru la care şi lucra, având grijă de copii.Tătaru la care şi lucra, având grijă de copii.3. Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se 3. Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se termină. Tinerii se despart, Ion îi spune Anei să vină în locul ştiut termină. Tinerii se despart, Ion îi spune Anei să vină în locul ştiut numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia, mama Floricăi este văduva numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia, mama Floricăi este văduva lui Oprea.lui Oprea.4. Ion şi Ana se întâlnesc în spatele cârciumii lui Avrum. Ion îi oferă 4. Ion şi Ana se întâlnesc în spatele cârciumii lui Avrum. Ion îi oferă rachiu, Ana îi spune că tatăl ei o vrea măritată cu George a Tomii. rachiu, Ana îi spune că tatăl ei o vrea măritată cu George a Tomii. Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era săracă, şi Ana era bogată, Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era săracă, şi Ana era bogată, avea „locuri şi case şi vite multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce a avea „locuri şi case şi vite multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce a lui George a Tomii, care îl ura pe Ion.lui George a Tomii, care îl ura pe Ion.


42


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul I. Începutul Capitolul I. Începutul5. Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului 5. Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea oamenilor. George îi invită Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.6. Soseşte Baciu Vasile beat criţă şi întreabă de Ana. George îi spune 6. Soseşte Baciu Vasile beat criţă şi întreabă de Ana. George îi spune unde este şi Vasile vrea să-l lovească pe Ion, în numeşte „sărăntoc”. unde este şi Vasile vrea să-l lovească pe Ion, în numeşte „sărăntoc”. Ion se abţine, dar furia lui nu mai era de stăpânit. Totuşi cu ultimele Ion se abţine, dar furia lui nu mai era de stăpânit. Totuşi cu ultimele puteri se stăpâneşte. Ana fuge acasă plângând iar Baciu este ţinut puteri se stăpâneşte. Ana fuge acasă plângând iar Baciu este ţinut de oameni. Băieţii pleacă la cârciumăde oameni. Băieţii pleacă la cârciumă7. Aici apare şi Titu (la cârciumă), care din curiozitate vrea să vadă 7. Aici apare şi Titu (la cârciumă), care din curiozitate vrea să vadă ce se va întâmpla. Ion i se plânge şi îi spune că se va răzbuna pe ce se va întâmpla. Ion i se plânge şi îi spune că se va răzbuna pe George.George.8. Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconştient şi se simte 8. Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconştient şi se simte uşurat. A făcut ce a trebuit.uşurat. A făcut ce a trebuit.9. Ana îl vede pe Ion şi e bucuroasă că nu a păţit nimic. Titu întreabă 9. Ana îl vede pe Ion şi e bucuroasă că nu a păţit nimic. Titu întreabă ce s-a întâmplat, iar Ion îi spune că „s-a răcorit oleacă”.ce s-a întâmplat, iar Ion îi spune că „s-a răcorit oleacă”.


43


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. Zvârcolirea Capitolul II. Zvârcolirea1. Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit.1. Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit.2. Aflăm că Zenobia a fost bogată, dar s-a căsătorit cu un băiat 2. Aflăm că Zenobia a fost bogată, dar s-a căsătorit cu un băiat sărac, căruia îi ziceau Glanetaşu, „că ştia să zică din trişcă”, ca sărac, căruia îi ziceau Glanetaşu, „că ştia să zică din trişcă”, ca dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre deosebire de el, din cauza dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre deosebire de el, din cauza căruia au pierdut mult pământ. Ion semăna cu mama lui, era harnic căruia au pierdut mult pământ. Ion semăna cu mama lui, era harnic şi deştept. Era favoritul domnului Herdelea la şcoală şi din şi deştept. Era favoritul domnului Herdelea la şcoală şi din rugămintea acestuia a fost la liceu la Armandia. Ion iubea pământul, rugămintea acestuia a fost la liceu la Armandia. Ion iubea pământul, se simţea legat de el şi unica lui dorinţă era să aibă cât mai mult se simţea legat de el şi unica lui dorinţă era să aibă cât mai mult pământ pe care să-l lucreze. Ana îl vede şi vorbesc că Ion e la coasă. pământ pe care să-l lucreze. Ana îl vede şi vorbesc că Ion e la coasă. Ea merge la tatăl ei cu prânzul. Ion îşi spunea în gând că Ana este Ea merge la tatăl ei cu prânzul. Ion îşi spunea în gând că Ana este “urâţică şi slăbuţă”. Florica vine şi ea, apoi apare Zenobia, care o “urâţică şi slăbuţă”. Florica vine şi ea, apoi apare Zenobia, care o surprinde sărutându-l pe Ion.surprinde sărutându-l pe Ion.3. Vasile Baciu, în tinereţe a fost exact ca Ion, un băiat sărac, dar 3. Vasile Baciu, în tinereţe a fost exact ca Ion, un băiat sărac, dar care s-a căsătorit cu o fată bogată. Mama Anei a murit la naşterea care s-a căsătorit cu o fată bogată. Mama Anei a murit la naşterea ultimului copil (care era ea), şi de aceea Baciu o ura pe Ana, dar era ultimului copil (care era ea), şi de aceea Baciu o ura pe Ana, dar era singurul copil care îi trăia. El ar fi vrut să aibă băiat, ca averea să singurul copil care îi trăia. El ar fi vrut să aibă băiat, ca averea să rămână în familie. Se tot gândea cum să păstreze averea până ce va rămână în familie. Se tot gândea cum să păstreze averea până ce va muri şi să nu i-o dea Anei când se va mărita. Ana îi vede pe Ion şi muri şi să nu i-o dea Anei când se va mărita. Ana îi vede pe Ion şi Florica îmbrăţişaţi.Florica îmbrăţişaţi.4. Este prezentat Titu. Era mândria familiei Herdelea. A făcut şi 4. Este prezentat Titu. Era mândria familiei Herdelea. A făcut şi liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De aceea nu a putut să o ia pe liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De aceea nu a putut să o ia pe urmele tatălui său. Surorile lui, Ghighiţa şi Laura, au hotărât să-l urmele tatălui său. Surorile lui, Ghighiţa şi Laura, au hotărât să-l facă notar, dar nu era vocaţia lui.facă notar, dar nu era vocaţia lui.


44


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul II. Zvârcolirea Capitolul II. ZvârcolireaA început să citească şi să scrie şi i-a fost publicată o poezie în A început să citească şi să scrie şi i-a fost publicată o poezie în revista “Familia”, de atunci lumea îl ştia ca poet. Titu se pregătea să revista “Familia”, de atunci lumea îl ştia ca poet. Titu se pregătea să plece la Armandia sau Jidoviţa. Era îndrăgostit de Lucreţia Dragu, plece la Armandia sau Jidoviţa. Era îndrăgostit de Lucreţia Dragu, fiica unui profesor de fiica unui profesor de matematică, Valentin Dragu, dar îi făcea ochi dulci şi nevestei învăţămatematică, Valentin Dragu, dar îi făcea ochi dulci şi nevestei învăţătorului Lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspândit în tot satul torului Lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspândit în tot satul despre bătaia ce a avut loc la cârciumă şi l-a pus pe Belciug să-i despre bătaia ce a avut loc la cârciumă şi l-a pus pe Belciug să-i promită că-l va certa pe Ion. Titu merge la Jidoviţa, dar nu o promită că-l va certa pe Ion. Titu merge la Jidoviţa, dar nu o întâlneşte pe Rozica Lang, soţia învăţătorului.întâlneşte pe Rozica Lang, soţia învăţătorului.5. Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe 5. Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe lângă casa lor se oprea, îi saluta şi mai discutau. Maria cu fiicele lângă casa lor se oprea, îi saluta şi mai discutau. Maria cu fiicele Laura şi Ghighi cântau. Apare Toma cu fiul şi le arată ce i-a făcut Ion Laura şi Ghighi cântau. Apare Toma cu fiul şi le arată ce i-a făcut Ion lui George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lângă familia lui George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lângă familia Herdelea. Belciug şi Vasile au vorbit urât de Ion, chiar când a trecut Herdelea. Belciug şi Vasile au vorbit urât de Ion, chiar când a trecut pe lângă el i-a spus vreo două să-l ţină minte. Familia Herdelea era pe lângă el i-a spus vreo două să-l ţină minte. Familia Herdelea era alături de Ion, iar Belciug împotriva lui, a început un conflict între alături de Ion, iar Belciug împotriva lui, a început un conflict între preot şi învăţător.preot şi învăţător.6. Herdelea şi-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din 6. Herdelea şi-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din Pripas, deoarece mai avea nevoie de el la câte ceva, iar femeile nu Pripas, deoarece mai avea nevoie de el la câte ceva, iar femeile nu erau de acord. Titu vine acasă şi îi îmbună pe toţi. Ion spune erau de acord. Titu vine acasă şi îi îmbună pe toţi. Ion spune că trebuie să o ia pe Ana de nevastă, râvnind la pământurile pe care că trebuie să o ia pe Ana de nevastă, râvnind la pământurile pe care aceasta le deţinea.aceasta le deţinea. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

45


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Iubirea Capitolul III. Iubirea1.George s-a împăcat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat 1.George s-a împăcat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat pe preot să-l ierte, acesta l-a făcut de ruşine prin tot satul, mai ales pe preot să-l ierte, acesta l-a făcut de ruşine prin tot satul, mai ales în biserică când a ţinut o predică. Ion s-a îmbătat şi nu s-a mai ţinut în biserică când a ţinut o predică. Ion s-a îmbătat şi nu s-a mai ţinut după Ana mult timp. Se gândea să o ia pe Florica, dar se enerva după Ana mult timp. Se gândea să o ia pe Florica, dar se enerva când auzea că George îi dădea târcoale Anei. El nu vroia să piardă când auzea că George îi dădea târcoale Anei. El nu vroia să piardă averea Anei. Ion mergea la Florica şi tot îi spune că se va căsători cu averea Anei. Ion mergea la Florica şi tot îi spune că se va căsători cu ea. ea. 2. Aflăm de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al 2. Aflăm de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al bisericii, dat însuşi de Belciug. bisericii, dat însuşi de Belciug. Cum treburile mergeau între ei destul de rău, învăţătorului îi era fricCum treburile mergeau între ei destul de rău, învăţătorului îi era frică de „Pămătuful”(porecla popii) să nu-i vină ideea să-i dea afară. ă de „Pămătuful”(porecla popii) să nu-i vină ideea să-i dea afară. Laura era peţită de doi băieţi: Laura era peţită de doi băieţi: George Pintea - student la teologie şi AurelUngureanu - student la George Pintea - student la teologie şi AurelUngureanu - student la medicină. medicină. Ea îl iubea pe Aurel, dar părinţii îl simpatizau pe Pintea, deoarece Ea îl iubea pe Aurel, dar părinţii îl simpatizau pe Pintea, deoarece scria răvaşe de iubire impresionante. A 8-a scrisoare a lui Pintea era scria răvaşe de iubire impresionante. A 8-a scrisoare a lui Pintea era o cerere în căsătorie. Părinţii erau hotărâţi să o dea, mai ales că o cerere în căsătorie. Părinţii erau hotărâţi să o dea, mai ales că Pintea o lua fără zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se Pintea o lua fără zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se certau în fiecare zi şi Titu era pe post de împăciuitor.certau în fiecare zi şi Titu era pe post de împăciuitor.


46


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul III. Iubirea Capitolul III. Iubirea3. A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strâns mare 3. A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strâns mare lucru, iar când o vedea pe Florica parcă uita totul. Totuşi, când lucru, iar când o vedea pe Florica parcă uita totul. Totuşi, când văzuse ce sărac este a hotărât să umble din nou după Ana.văzuse ce sărac este a hotărât să umble din nou după Ana.4. La casa familiei Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie 4. La casa familiei Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie bună se adunau aici. Elvira, fiica doctorului Filipoiu din Armandia bună se adunau aici. Elvira, fiica doctorului Filipoiu din Armandia întreabă de Titu, fiind îndrăgostită de acesta. Laura îl aşteaptă pe întreabă de Titu, fiind îndrăgostită de acesta. Laura îl aşteaptă pe Aurel care soseşte cam târziu şi le spune despre balul care s-a Aurel care soseşte cam târziu şi le spune despre balul care s-a amânat în luna noiembrie (trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura şi amânat în luna noiembrie (trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura şi Ghighi le conduc pe fete, dar Aurel nu dă niciun semn că ar lua-o pe Ghighi le conduc pe fete, dar Aurel nu dă niciun semn că ar lua-o pe Laura de nevastă.Laura de nevastă.5. Titu o întâlneşte pe Roza Lang şi îi mărturiseşte dragostea pe care 5. Titu o întâlneşte pe Roza Lang şi îi mărturiseşte dragostea pe care o poartă pentru ea.o poartă pentru ea.6. Titu se întâlneşte cu Ion şi îi spune că Simion Lungu l-a dat 6. Titu se întâlneşte cu Ion şi îi spune că Simion Lungu l-a dat în judecată că l-a bătut şi popa îi ţinea partea. Ion a vrut să fure în judecată că l-a bătut şi popa îi ţinea partea. Ion a vrut să fure câteva loturi de pământ şi a tras cu brazda peste o parte din câteva loturi de pământ şi a tras cu brazda peste o parte din pământul lui Simion, care la început a fost a lui şi acum este a lui pământul lui Simion, care la început a fost a lui şi acum este a lui Simion. Ion îi spune că ar vrea să o ia pe Ana de soţie să scape de Simion. Ion îi spune că ar vrea să o ia pe Ana de soţie să scape de sărăcie.sărăcie.7. Laura plânge şi este decisă să se mărite cu George Pintea, aşa că 7. Laura plânge şi este decisă să se mărite cu George Pintea, aşa că tatăl ei îi scrie băiatului.tatăl ei îi scrie băiatului.


47


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul IV. Noaptea Capitolul IV. Noaptea

1. George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l băga în 1. George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l băga în seamă. Vorbea toată ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana şi seamă. Vorbea toată ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana şi ea s-a bucurat foarte mult.ea s-a bucurat foarte mult.2. Ion primeşte o citaţie să meargă la judecată. Se împacă cu Simion Lungu, dar 2. Ion primeşte o citaţie să meargă la judecată. Se împacă cu Simion Lungu, dar intervine iarăşi popa care-l învrăjbeşte pe judecător împotriva lui Ion, şi-l determină să-intervine iarăşi popa care-l învrăjbeşte pe judecător împotriva lui Ion, şi-l determină să-l trimită în temniţă pentru bătăile şi scandalurile provocate.l trimită în temniţă pentru bătăile şi scandalurile provocate.3. Soseşte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în Pripas sâmbăta. Vine Ion cu 3. Soseşte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în Pripas sâmbăta. Vine Ion cu familia să ceară sfatul lui Herdelea cu privire la judecată. Acesta i-a spus că va face o familia să ceară sfatul lui Herdelea cu privire la judecată. Acesta i-a spus că va face o plângere la ministerul justiţiei şi să-l scape pe Ion de la ispăşirea pedepsei.plângere la ministerul justiţiei şi să-l scape pe Ion de la ispăşirea pedepsei.4. Soseşte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă cu atenţii. A doua zi va 4. Soseşte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă cu atenţii. A doua zi va fi bal şi el se oferă să conducă fetele.fi bal şi el se oferă să conducă fetele.5. Titu cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca acesta ştie. Tinerii ajung 5. Titu cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca acesta ştie. Tinerii ajung la bal, dansează, Titu se ţine după Lucreţia, care nu-l bagă în seamă. Ion priveşte la la bal, dansează, Titu se ţine după Lucreţia, care nu-l bagă în seamă. Ion priveşte la acest bal, dar inima lui fuge acasă la dragostea pentru pământ şi muncă, care este mai acest bal, dar inima lui fuge acasă la dragostea pentru pământ şi muncă, care este mai mare decât orice.mare decât orice.6. Ion este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plângere la minister.6. Ion este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plângere la minister.7. Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cârciumă.7. Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cârciumă.8. Titu petrece toată noapte cu Roza Lang.8. Titu petrece toată noapte cu Roza Lang.9. Ion vine la Ana în fiecare zi şi noapte până reuşeşte ce şi-a propus. Se culcă cu ea, iar 9. Ion vine la Ana în fiecare zi şi noapte până reuşeşte ce şi-a propus. Se culcă cu ea, iar George află acest lucru.George află acest lucru. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

48


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul V. Ruşinea Capitolul V. Ruşinea

1. Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutaţi de familia Glanetaşu. Ion îi povesteşte 1. Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutaţi de familia Glanetaşu. Ion îi povesteşte lui Titu tot ce a făcut.lui Titu tot ce a făcut.2. Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia băiatului este invitată împreună 2. Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia băiatului este invitată împreună cu câţiva prieteni. Toţi sunt fericiţi că pe capul Laurei a căzut aşa noroc.cu câţiva prieteni. Toţi sunt fericiţi că pe capul Laurei a căzut aşa noroc.3. Tot satul a aflat că Ana a rămas însărcinată, şi Baciu ştia, dar credea că copilul este a 3. Tot satul a aflat că Ana a rămas însărcinată, şi Baciu ştia, dar credea că copilul este a lui George. Ion nu se mai întâlnea cu Ana.lui George. Ion nu se mai întâlnea cu Ana.4. Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecătorul a aflat de jalba trimisă de Ion la 4. Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecătorul a aflat de jalba trimisă de Ion la minister şi s-a jurat să-i bage pe toţi în puşcărie, inclusiv pe cel care a scris jalba. minister şi s-a jurat să-i bage pe toţi în puşcărie, inclusiv pe cel care a scris jalba. Înfricoşat, Herdelea l-a sfătuit pe Ion să nu zică nimic despre ce a făcut. Între timp Înfricoşat, Herdelea l-a sfătuit pe Ion să nu zică nimic despre ce a făcut. Între timp învăţătorul găseşte o slujbă pentru Titu în satul Gârgălău, funcţia de subnotar. Acesta învăţătorul găseşte o slujbă pentru Titu în satul Gârgălău, funcţia de subnotar. Acesta nu prea este de acord pentru că trebuia să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de nu prea este de acord pentru că trebuia să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de la Pintea, care le spune că data nunţii este în Dumineca Tomii.la Pintea, care le spune că data nunţii este în Dumineca Tomii.5. Baciu merge la George şi-l ceartă că a lăsat-o aşa pe Ana, dar acesta îi spune 5. Baciu merge la George şi-l ceartă că a lăsat-o aşa pe Ana, dar acesta îi spune adevărul: Ana a rămas însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer şi cu una în pământ s-adevărul: Ana a rămas însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer şi cu una în pământ s-a întors acasă şi a bătut-o pe Ana, lăsând-o aproape moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a a întors acasă şi a bătut-o pe Ana, lăsând-o aproape moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a făcut. Vestea se răspândeşte în tot satul.făcut. Vestea se răspândeşte în tot satul.6. Baciu o bate pe Ana şi o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător şi îi 6. Baciu o bate pe Ana şi o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător şi îi spune Anei că Baciu Vasile trebuia să vină să vorbească cu el şi nu ea. Ana îi zice lui spune Anei că Baciu Vasile trebuia să vină să vorbească cu el şi nu ea. Ana îi zice lui Vasile Baciu aceste lucruri şi acesta o bate în fiecare zi tot mai tare. Ion nu vroia să o ia Vasile Baciu aceste lucruri şi acesta o bate în fiecare zi tot mai tare. Ion nu vroia să o ia de nevastă. Pentru Ana, viaţa se transformă într-un coşmar care nu se mai termină.de nevastă. Pentru Ana, viaţa se transformă într-un coşmar care nu se mai termină.

49


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul VI. Nunta Capitolul VI. Nunta 1. Titu se acomodează la Gargalău în casă la notarul Friedman. 1. Titu se acomodează la Gargalău în casă la notarul Friedman. Începe să urască pe unguri şi să lupte verbal pentru drepturile Începe să urască pe unguri şi să lupte verbal pentru drepturile românilor (în perioada în care se desfăşoară românilor (în perioada în care se desfăşoară acţiunea romanului, Transilvania era sub ocupaţia austro-acţiunea romanului, Transilvania era sub ocupaţia austro-ungară, iar satul Pripas şi Gârgălău se aflau în Transilvania). Îşi ungară, iar satul Pripas şi Gârgălău se aflau în Transilvania). Îşi exprimă dorinţa de a pleca în România.exprimă dorinţa de a pleca în România.2. Tot satul ştia că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la 2. Tot satul ştia că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la judecător şi îi spune acestuia că Herdelea a depus plângerea. judecător şi îi spune acestuia că Herdelea a depus plângerea. Herdelea îi face morală lui Ion în privinţa Anei, dar acesta este Herdelea îi face morală lui Ion în privinţa Anei, dar acesta este obraznic. El ştia foarte bine ce făcea şi nu avea nevoie de sfaturi. obraznic. El ştia foarte bine ce făcea şi nu avea nevoie de sfaturi. Acum toată familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi şi păsa. Acum toată familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi şi păsa. 3. 3. Belciug află că Herdelea a depus plângere în locul lui Ion şi a începuBelciug află că Herdelea a depus plângere în locul lui Ion şi a început să-l duşmănească pe Herdelea, considerându-l unicul vinovat t să-l duşmănească pe Herdelea, considerându-l unicul vinovat pentru ruşinea lui. Aşa că lumea a început să se uite la el cu mult pentru ruşinea lui. Aşa că lumea a început să se uite la el cu mult respect şi blândeţe, a intervenit între Baciu şi Ion pentru a-i împăca. respect şi blândeţe, a intervenit între Baciu şi Ion pentru a-i împăca. Au vorbit în casa lui Belciug, apoi pe stradă, se certau, nu ajungeau Au vorbit în casa lui Belciug, apoi pe stradă, se certau, nu ajungeau la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar Baciu la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar Baciu Vasile nu vroia să dea decât o mică parte. Într-un târziu s-au hotărât Vasile nu vroia să dea decât o mică parte. Într-un târziu s-au hotărât să o căsătorească pe Ana cu Ion a doua duminică după Paşti, iar să o căsătorească pe Ana cu Ion a doua duminică după Paşti, iar averea să fie trecută pe numele amândurora.averea să fie trecută pe numele amândurora. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

50


Volumul I - Glasul pământului Volumul I - Glasul pământului Capitolul VI. Nunta Capitolul VI. Nunta 4. Titu făcea tot mai multă politică antinaţionalistă şi îl enerva pe 4. Titu făcea tot mai multă politică antinaţionalistă şi îl enerva pe Friedman. Titu îi ura pe unguri şi era alături de români. Friedman s-Friedman. Titu îi ura pe unguri şi era alături de români. Friedman s-a enervat şi l-a concediat.a enervat şi l-a concediat.5. Herdelea află că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare 5. Herdelea află că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare de bani. Nu se prezintă la tribunal şi avocatul îi spune că trebuie să de bani. Nu se prezintă la tribunal şi avocatul îi spune că trebuie să liciteze mobila. Ion vine şi le cere să fie naşi la nunta lui. Herdelea liciteze mobila. Ion vine şi le cere să fie naşi la nunta lui. Herdelea acceptă cu greu, mai ales că l-a trădat în faţa judecătorului. Apare şi acceptă cu greu, mai ales că l-a trădat în faţa judecătorului. Apare şi Titu acasă.Titu acasă.6. Titu îi vizitează pe soţii Lang, află că Lang a fost suspendat 6. Titu îi vizitează pe soţii Lang, află că Lang a fost suspendat din funcţia de învăţător în Armandia. Îşi dă seama că Roza a fost din funcţia de învăţător în Armandia. Îşi dă seama că Roza a fost doar o simplă aventură.doar o simplă aventură.7. Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitaţi câţiva 7. Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitaţi câţiva oameni de vază, apoi mirii se despart de toţi şi pleacă la parohia lui oameni de vază, apoi mirii se despart de toţi şi pleacă la parohia lui Pintea.Pintea.8. Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă 8. Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă doar de pământurile pe care le primea şi de banii pe care i-au doar de pământurile pe care le primea şi de banii pe care i-au strâns. Dansează cu Florica de parcă ea era soţia lui. De Ana nici nu-strâns. Dansează cu Florica de parcă ea era soţia lui. De Ana nici nu-şi mai aduce aminte. Ea stătea şi îşi dădea seama cât de nedreaptă a şi mai aduce aminte. Ea stătea şi îşi dădea seama cât de nedreaptă a fost viaţa cu ea. Doar copilul pe care îl va naşte îi mai ducea fost viaţa cu ea. Doar copilul pe care îl va naşte îi mai ducea speranţe. speranţe.


51


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul VII. Vasile Capitolul VII. Vasile 1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitaţia. Prezent este şi Bel1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitaţia. Prezent este şi Belciug rugat de Herdelea. Belciug a cumpărat o masă după ciug rugat de Herdelea. Belciug a cumpărat o masă după care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l „tâlhar”.„tâlhar”.2. După nuntă, Ion îşi face planul cu privire la toate 2. După nuntă, Ion îşi face planul cu privire la toate pământurile ce vor intra în posesia lui, dar când a mers pământurile ce vor intra în posesia lui, dar când a mers la Baciu Vasile, acesta nu a semnat nimic, şi i-a zis să-şi la Baciu Vasile, acesta nu a semnat nimic, şi i-a zis să-şi ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult.ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult.3. Titu devine preocupat tot mai mult de politică, 3. Titu devine preocupat tot mai mult de politică, susţinea înflăcărat poporul român. În Armandia se dă o susţinea înflăcărat poporul român. În Armandia se dă o luptă pentru postul de deputat între Bela Beek şi Victor luptă pentru postul de deputat între Bela Beek şi Victor Grofşoru. Titu îi ţinea partea lui Grofşoru, care îi ceru Grofşoru. Titu îi ţinea partea lui Grofşoru, care îi ceru sprijinul tatălui său, Herdelea.sprijinul tatălui său, Herdelea.4. Ion era supărat că nu a primit nimic şi a trimis-o pe 4. Ion era supărat că nu a primit nimic şi a trimis-o pe Ana să vorbească cu tatăl ei, să le dea cele cuvenite. Ana să vorbească cu tatăl ei, să le dea cele cuvenite. Acesta a bătut-o, şi la întoarcere a mai primit o porţie de Acesta a bătut-o, şi la întoarcere a mai primit o porţie de la Ion. Căzută şi necăjită, fusese ajutată de nevasta lui la Ion. Căzută şi necăjită, fusese ajutată de nevasta lui Macedon Cercetaşu.Macedon Cercetaşu. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

52


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul VII. Vasile Capitolul VII. Vasile

5. Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor 5. Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor de patriotism şi România. Era din ce în ce mai înflăcărat. de patriotism şi România. Era din ce în ce mai înflăcărat. Herdelea, primeşte citaţia de la judecătorie în legătură Herdelea, primeşte citaţia de la judecătorie în legătură cu jalba trimisă de el în numele lui Ion, şi află că ar putea cu jalba trimisă de el în numele lui Ion, şi află că ar putea rămâne pe drumuri, acestea fiind consecinţele plângerii. rămâne pe drumuri, acestea fiind consecinţele plângerii. Tot atunci inspectorul Horvat a venit să ceară să voteze Tot atunci inspectorul Horvat a venit să ceară să voteze pe Beek. Titus a certat cu el, dar şi-a păstrat părerea.pe Beek. Titus a certat cu el, dar şi-a păstrat părerea.6. Ion se plânse învăţătorului. Acesta a încercat să-l 6. Ion se plânse învăţătorului. Acesta a încercat să-l împace, dar nu a putut. Mai tare s-a certat şi ca urmare împace, dar nu a putut. Mai tare s-a certat şi ca urmare Ana a fost alungată şi de soţ şi de tată. La casa lui Ion Ana a fost alungată şi de soţ şi de tată. La casa lui Ion apare Dumitru Moarcă, un bătrân neam cu Zenobia.apare Dumitru Moarcă, un bătrân neam cu Zenobia.7. Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-şi 7. Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-şi ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe Ana înapoi la ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe Ana înapoi la Baciu. În acest moment îşi dă seama că este doar un Baciu. În acest moment îşi dă seama că este doar un obstacol în calea lui Ion şi vrea să moară.obstacol în calea lui Ion şi vrea să moară.


53


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul VIII. Copilul Capitolul VIII. Copilul

1. Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privinţa 1. Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privinţa voturilor. Beek a ieşit învingător cu 5 voturi în plus, exact voturilor. Beek a ieşit învingător cu 5 voturi în plus, exact cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că-i stă cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că-i stă la dispoziţie şi l-a văzut şi judecătorul, crezând că va la dispoziţie şi l-a văzut şi judecătorul, crezând că va scăpa la proces.scăpa la proces.2. Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o 2. Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o ducă acasă pe Ana, şi să-i spună toţi martorii care pot ducă acasă pe Ana, şi să-i spună toţi martorii care pot confirma că Baciu i-a făgăduit toată averea. La cârciuma confirma că Baciu i-a făgăduit toată averea. La cârciuma lui Avrum s-au întâlnit din nou cei doi, şi Toma încearcă lui Avrum s-au întâlnit din nou cei doi, şi Toma încearcă şi el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor şi i-şi el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor şi i-a dat pământurile. a dat pământurile. 3. Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în 3. Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în care povesteşte că le merge bine în satul lor (Vireag) care povesteşte că le merge bine în satul lor (Vireag) doar că oamenii de acolo ştiau numai ungureşte şi vor doar că oamenii de acolo ştiau numai ungureşte şi vor lupta pentru naţionalizarea acestora.lupta pentru naţionalizarea acestora.


54


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul VIII. Copilul Capitolul VIII. Copilul

4. Ion era convins că Ana era înţeleasă cu tatăl ei să nu 4. Ion era convins că Ana era înţeleasă cu tatăl ei să nu dea averea. De aceea o bătea în fiecare zi. Ana a născut dea averea. De aceea o bătea în fiecare zi. Ana a născut pe câmp un băiat, de care Ion era mândru, dar nu putea pe câmp un băiat, de care Ion era mândru, dar nu putea accepta că este legat de Ana prin cel copil.accepta că este legat de Ana prin cel copil.5. Titu şi-a găsit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia 5. Titu şi-a găsit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia Cântăreanu. Fiica lor Eugenia îi făcea ochi dulci, dar Titu se dă după Cântăreanu. Fiica lor Eugenia îi făcea ochi dulci, dar Titu se dă după Virginia Gherman, o învăţătoare care avea aceleaşi idealuri ca şi el, Virginia Gherman, o învăţătoare care avea aceleaşi idealuri ca şi el, de aceea Titu spune că-i leagă un sentiment superior.de aceea Titu spune că-i leagă un sentiment superior.

6. Ana muncea şi primea tot bătaie. Avrum s-a spânzurat, 6. Ana muncea şi primea tot bătaie. Avrum s-a spânzurat, iar tot satul s-a strâns să vadă. A fost şi Ana şi de acolo i-iar tot satul s-a strâns să vadă. A fost şi Ana şi de acolo i-a venit ideea să se spânzure.a venit ideea să se spânzure.7. Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistriţa. 7. Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistriţa. Înainte, învăţătorul trimise 2 scrisori judecătorului şi Înainte, învăţătorul trimise 2 scrisori judecătorului şi deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuşi Ion primise deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuşi Ion primise o lună de detenţie şi o amendă, iar Herdelea 8 zile de o lună de detenţie şi o amendă, iar Herdelea 8 zile de detenţie şi o amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va detenţie şi o amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va fi suspendat.fi suspendat.


55


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul IX. Sărutarea Capitolul IX. Sărutarea1. Herdelea este îngrijorat în privinţa condamnării. Toată 1. Herdelea este îngrijorat în privinţa condamnării. Toată lumea ştia de spre acest lucru şi-l acuza pentru că a votat lumea ştia de spre acest lucru şi-l acuza pentru că a votat împotriva lui Grofşoru. El deja îşi căuta de lucru. Laura împotriva lui Grofşoru. El deja îşi căuta de lucru. Laura a venit şi era însărcinată şi s-a schimbat foarte mult. N-o a venit şi era însărcinată şi s-a schimbat foarte mult. N-o mai interesau micile probleme de fată, ci era maturizată. mai interesau micile probleme de fată, ci era maturizată. O ia pe Ghighi cu ea în Vireag.O ia pe Ghighi cu ea în Vireag.2. Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de faţă. De acum 2. Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de faţă. De acum dorinţa morţii este tot mai mare pentru ea.dorinţa morţii este tot mai mare pentru ea.3. Vasile îl ia pe Ion şi merg la Jidoviţa la notarul Stoessel 3. Vasile îl ia pe Ion şi merg la Jidoviţa la notarul Stoessel pentru a trece pământurile pe numele lui.pentru a trece pământurile pe numele lui.4. Herdelea a fost suspendat din funcţia de învăţător, 4. Herdelea a fost suspendat din funcţia de învăţător, înlocuit de Zăgreanu, care-i făcuse curte lui Ghighi. înlocuit de Zăgreanu, care-i făcuse curte lui Ghighi. Groşforu spune că Ion a obţinut ceea ce a vrut şi i-a cerut Groşforu spune că Ion a obţinut ceea ce a vrut şi i-a cerut să întrerupă procesul. Herdelea era fericit. Acum îl să întrerupă procesul. Herdelea era fericit. Acum îl crederea pe Groşforu un zeu salvator.crederea pe Groşforu un zeu salvator.


56


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul IX. Sărutarea Capitolul IX. Sărutarea5. Titu găseşte pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. 5. Titu găseşte pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. Din acest moment Titu şi-adat seama că trebuie să Din acest moment Titu şi-adat seama că trebuie să meargă mai departe, crede că s-a aliat cu duşmanul. S-a meargă mai departe, crede că s-a aliat cu duşmanul. S-a gândit să plece în România, dar avea deja un post gândit să plece în România, dar avea deja un post asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă.Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă.6. Zaharia Herdelea pleacă la popă să-i ceară să treacă 6. Zaharia Herdelea pleacă la popă să-i ceară să treacă pământul casei pe numele lui. Preotul tot se codea şi pământul casei pe numele lui. Preotul tot se codea şi până la urmă nu a promis nimic. Ura dintre cele două până la urmă nu a promis nimic. Ura dintre cele două familii creştea pe zi ce trecea. De Bobotează, popa nu a familii creştea pe zi ce trecea. De Bobotează, popa nu a venit la ei acasă, iar Herdelea a scris o venit la ei acasă, iar Herdelea a scris o plângere împotriva lui.plângere împotriva lui.7. Titu merge la Măgura, cu căruţa lui Ion. Acesta îi 7. Titu merge la Măgura, cu căruţa lui Ion. Acesta îi povesteşte ce s-a mai întâmplat. Cu toate că Titu nu era povesteşte ce s-a mai întâmplat. Cu toate că Titu nu era de acord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată de acord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată pentru a-şi continua să-şi atingă ţelul: de a avea cât mai pentru a-şi continua să-şi atingă ţelul: de a avea cât mai mult pământ.mult pământ.8. Ion iese să-şi vadă pământurile. Fericit, el a sărutat 8. Ion iese să-şi vadă pământurile. Fericit, el a sărutat pământul care parcă se închina în faţa lui.pământul care parcă se închina în faţa lui.


57


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul X. Ştreangul Capitolul X. Ştreangul1. Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug şi-a retras plângerea 1. Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug şi-a retras plângerea contra doamnei Herdelea, deoarece l-au avut avocat pe Grofşoru, contra doamnei Herdelea, deoarece l-au avut avocat pe Grofşoru, cunoscut ca un bun împăciuitor. Zaharia se jura că pe el o să-l cunoscut ca un bun împăciuitor. Zaharia se jura că pe el o să-l aleagă şi se căia de nedreptăţile care i le-a făcut. Ghighi se întoarce aleagă şi se căia de nedreptăţile care i le-a făcut. Ghighi se întoarce şi Zăgreanu îi face din nou curte. Laura a născut o fetiţă pe nume şi Zăgreanu îi face din nou curte. Laura a născut o fetiţă pe nume Maria.Maria.2. Are loc nunta Floricăi cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de 2. Are loc nunta Floricăi cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de gelozie, iar Ana vedea acest lucru. În ascuns Ana ia hotărârea să se gelozie, iar Ana vedea acest lucru. În ascuns Ana ia hotărârea să se omoare, şi chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios.omoare, şi chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios.3. S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar 3. S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar începe să nu mai fie începe să nu mai fie supărat pe familia Herdelea, dar până la împăcare nu mai era mult. supărat pe familia Herdelea, dar până la împăcare nu mai era mult. Nu-i plăcea de Zăgreanu, care-i ceartă pe copii, dacă nu ştiu Nu-i plăcea de Zăgreanu, care-i ceartă pe copii, dacă nu ştiu ungureşte.ungureşte.4. Titu stătea în Măgura doar ca să strângă bani pentru a pleca în 4. Titu stătea în Măgura doar ca să strângă bani pentru a pleca în România. Primeşte o scrisoare de la Laura cum că rudele lui Pintea România. Primeşte o scrisoare de la Laura cum că rudele lui Pintea vin în România la Sângeorz.vin în România la Sângeorz.5. Ana înnebuneşte. Mergea pe la tatăl ei din când în când, dar nu 5. Ana înnebuneşte. Mergea pe la tatăl ei din când în când, dar nu vorbea cu nimeni, era ca o nălucă. Pe drum, Savista oloaga o vorbea cu nimeni, era ca o nălucă. Pe drum, Savista oloaga o avertizează că Ion umblă după Florica şi că George l-ar omorî. Dar avertizează că Ion umblă după Florica şi că George l-ar omorî. Dar Anei nu-i mai păsa, ea găsea scăparea doar în moarte. Astfel s-a Anei nu-i mai păsa, ea găsea scăparea doar în moarte. Astfel s-a spânzurat în staulul cu vite şi a fost găsită de Zenobia.spânzurat în staulul cu vite şi a fost găsită de Zenobia.


58


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul XI. Blestemul Capitolul XI. Blestemul

1. Are loc înormântarea. Ion îşi dă seama că doar prin intermediul copilului, 1. Are loc înormântarea. Ion îşi dă seama că doar prin intermediul copilului, Petrişor, îşi putea ţine pământurile. O roagă Zenobia să-l îngrijească cât mai bine. Ion Petrişor, îşi putea ţine pământurile. O roagă Zenobia să-l îngrijească cât mai bine. Ion iubeşte mai mult pământul decât propriul său copil.iubeşte mai mult pământul decât propriul său copil.2. Ion vine să scrie o jalbă, şi anume să fie lăsat în închisoarea din Armandia (trebuia să 2. Ion vine să scrie o jalbă, şi anume să fie lăsat în închisoarea din Armandia (trebuia să fie dus la Bistriţa). Herdelea este achitat de suspendare şi va primi pensia.fie dus la Bistriţa). Herdelea este achitat de suspendare şi va primi pensia.3. Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica şi la copil.3. Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica şi la copil.4. Herdelea şi-a primit postul înapoi. Dar nu se mută în Pripas şi nu renunţă la slujba lui 4. Herdelea şi-a primit postul înapoi. Dar nu se mută în Pripas şi nu renunţă la slujba lui de la Grofşoru. Povesteşte în tot satul că i s-a făcut dreptate.de la Grofşoru. Povesteşte în tot satul că i s-a făcut dreptate.5. Petrişor se îmbolnăveşte şi moare. Ion simte cum pământurile se duc înapoi la 5. Petrişor se îmbolnăveşte şi moare. Ion simte cum pământurile se duc înapoi la Baciu Vasile, care îi spune că le vrea înapoi.Baciu Vasile, care îi spune că le vrea înapoi.6. A venit inspectorul Horvat la şcoala din Pripas şi nu a fost mulţumit deoarece copii 6. A venit inspectorul Horvat la şcoala din Pripas şi nu a fost mulţumit deoarece copii nu ştiau să vorbească ungureşte şi nici măcar rugăciunea „Tatăl nostru”. Inspectorul îl nu ştiau să vorbească ungureşte şi nici măcar rugăciunea „Tatăl nostru”. Inspectorul îl sfătuieşte pe Herdelea să iasă la pensie deoarece are destui ani munciţi.sfătuieşte pe Herdelea să iasă la pensie deoarece are destui ani munciţi.7. Vine Laura, apoi pleacă cu toţii la Sângeorz, la Vila Mara, unde s-au întâlnit cu toţii 7. Vine Laura, apoi pleacă cu toţii la Sângeorz, la Vila Mara, unde s-au întâlnit cu toţii cu fraţii lui George. Aceştia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur şi cu fraţii lui George. Aceştia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur şi de lucru şi unde să stea.de lucru şi unde să stea.8. Ion se gândea tot timpul la Baciu că vrea să-i ia toată averea. Îi părea rău de ce a 8. Ion se gândea tot timpul la Baciu că vrea să-i ia toată averea. Îi părea rău de ce a făcut dându-şi seama că dragostea e mai importantă decât averea. Vrea să-l omoare pe făcut dându-şi seama că dragostea e mai importantă decât averea. Vrea să-l omoare pe George.George. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

59


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul XII. George Capitolul XII. George1. George pleca în fiecare zi de acasă, şi Savista urmărea 1. George pleca în fiecare zi de acasă, şi Savista urmărea pe Ion care venea la Florica. Îi spune tot lui George şi pe Ion care venea la Florica. Îi spune tot lui George şi acesta promite că-l va omorî.acesta promite că-l va omorî.2. Maria şi Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să 2. Maria şi Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să nu renunţe la postul său, dar Herdelea îşi dă demisia.nu renunţe la postul său, dar Herdelea îşi dă demisia.3. Belciug îi împacă pe Ion şi pe Baciu şi hotărăsc că 3. Belciug îi împacă pe Ion şi pe Baciu şi hotărăsc că dacă nu vor mai avea urmaşi, toată averea va intra în dacă nu vor mai avea urmaşi, toată averea va intra în posesia bisericii.posesia bisericii.4. Titu se hotărăşte să plece în România, în calitate de 4. Titu se hotărăşte să plece în România, în calitate de reprezentant al revistei „Tribuna Bistriţei”, la adunarea reprezentant al revistei „Tribuna Bistriţei”, la adunarea generală de la Sibiu a asociaţiei culturale „Astra”. Se generală de la Sibiu a asociaţiei culturale „Astra”. Se duce să-şi vadă părinţii. La berăria Rahova a avut loc un duce să-şi vadă părinţii. La berăria Rahova a avut loc un chef în cinstea lui Titu. Băiatul s-a întors în Pripas, şi-a chef în cinstea lui Titu. Băiatul s-a întors în Pripas, şi-a petrecut timpul cu Belciug, care i-a arătat noua biserică. petrecut timpul cu Belciug, care i-a arătat noua biserică. Vorbeşte cu Ion, care îi cere sfatul, zicând că o vrea pe Vorbeşte cu Ion, care îi cere sfatul, zicând că o vrea pe Florica. Titu îi sugerează să se astâmpere, dar Ion ştie Florica. Titu îi sugerează să se astâmpere, dar Ion ştie mai bine ce are de făcut.mai bine ce are de făcut. CLICKCLICK/ENTER/ENTER

60


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul XII. George Capitolul XII. George5. George ştia de ce Ion tot vine la el să-i ceară sfatul, la 5. George ştia de ce Ion tot vine la el să-i ceară sfatul, la ei acasă. Ion acum venea când George nu era acasă. ei acasă. Ion acum venea când George nu era acasă. Savista urmărea totul şi raporta lui George. Geroge i-a Savista urmărea totul şi raporta lui George. Geroge i-a spus Floricăi că va lipsi duminică, deoarece va merge să spus Floricăi că va lipsi duminică, deoarece va merge să taie lemne în pădure cu mai mulţi bărbaţi. Ion hotărăşte taie lemne în pădure cu mai mulţi bărbaţi. Ion hotărăşte să meargă la Florica duminică.să meargă la Florica duminică.6. Titu se întâlneşte cu Virgil şi cu Liviu Pintea.6. Titu se întâlneşte cu Virgil şi cu Liviu Pintea.7. George se codeşte să plece, vroia să-l prindă în 7. George se codeşte să plece, vroia să-l prindă în flagrant pe Ion cu Florica. Până la urmă a plecat, dar se flagrant pe Ion cu Florica. Până la urmă a plecat, dar se întoarce. Când ajunge acasă, Ion nu era sosit. În noapte întoarce. Când ajunge acasă, Ion nu era sosit. În noapte s-au auzit zgomote în curte. George aude paşii lui Ion şi îl s-au auzit zgomote în curte. George aude paşii lui Ion şi îl loveşte cu o sapă de trei ori. Se duce în casă şi îi spune loveşte cu o sapă de trei ori. Se duce în casă şi îi spune soţiei că l-a ucis.soţiei că l-a ucis.


61


Volumul II - Glasul IubiriiVolumul II - Glasul Iubirii Capitolul XIII. Sfârşitul Capitolul XIII. Sfârşitul

Ion înainte să moară a tras lângă un pom şi a stat acolo Ion înainte să moară a tras lângă un pom şi a stat acolo plin de sânge. Dimineaţă a fost găsit de Paraschiva, plin de sânge. Dimineaţă a fost găsit de Paraschiva, văduva lui Dumitru Moarcăş. Au sosit autorităţile şi văduva lui Dumitru Moarcăş. Au sosit autorităţile şi doctorul legist a descoperit cele trei lovituri, dintre care doctorul legist a descoperit cele trei lovituri, dintre care una la cap. George este arestat, recunoaşte vina şi este una la cap. George este arestat, recunoaşte vina şi este dus la închisoare. Glanetaşu şi Zenobia erau foarte trişti. dus la închisoare. Glanetaşu şi Zenobia erau foarte trişti. Belciug a făcut o slujbă frumoasă, mai ales că acum Belciug a făcut o slujbă frumoasă, mai ales că acum ştia că averea revenea bisericii. Titu ajunge în România ştia că averea revenea bisericii. Titu ajunge în România şi vede Bucureştiul. Belciug s-a împăcat cu Herdelea.şi vede Bucureştiul. Belciug s-a împăcat cu Herdelea.

SFÂRŞITSFÂRŞIT


62

► ► VIDEOCLIPURIVIDEOCLIPURI DESPRE… DESPRE…•Relaţia dintre iubire şi pământ = Ion Relaţia dintre iubire şi pământ = Ion de Liviu Rebreanu ... folositoare în de Liviu Rebreanu ... folositoare în liceu clasa a 10-aliceu clasa a 10-a•http://www.youtube.com/watch?v=ZEZ-l57evXA •Filmul integral –ION – Blestemul pământului, blestemul iubirii FULL HD, Timp de vizionare: 3 ore, 25 minute•http://www.youtube.com/watch?v=CZoaU0TJU3k&feature=related


63

Romanul ION de Liviu Rebreanu — Romanul ION de Liviu Rebreanu — fragmentefragmente — povestirea pe capitole

şi subcapitoleşi subcapitole

Concept original şi realizare:Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN laNumai pentru UZ INTERN la

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

Vişeu de Jos Vişeu de Jos ~ ~ Jud. MARAMUREŞJud. MARAMUREŞ

str. Principală, nr. str. Principală, nr. 11111111

Tel. 0262-368013Tel. 0262-368013

E-mail:E-mail: [email protected]

DĂ UN CLICK ŞI DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZVIZITEAZĂ ACUM!!!Ă ACUM!!!http://sites.google.com/site/ihapca2002/

Documents

Romanul ION de Liviu Rebreanu Śpovestirea pe capitole ¦i subcapitole Ś manual clasa a X-a, ed. HUMANITAS