Ierod. Cleopa Paraschiv Arhim. Mina Dobzeu

Rugciunea lui Iisus

Unirea mintii cu inima si a omului cu Dumnezeu - Ghid practic -

Carte aprut cu binecuvntarea Prea Sfintitului Printe GALACTION

Episcopul Alexandriei si Teleormanului

Editura Agaton Colectia Rugul aprins

Fgras, 2002

Cuprins

Rugciunea nencetat (cuvnt introductiv) PS Galaction Stng Ierodiaconul Cleopa Arhim. Ioan Larion Neagoe I. Valoarea si puterea Rugciunii lui Iisus

ndoita cunoastere a omului ntreita lucrare a lui Dumnezeu

Sufletul omenesc icoan a Prea Sfintei Treimi

Rugciunea reface chipul treimic si aduce asemnarea cu Dumnezeu Deosebirea radical dintre Rugciunea lui Iisus si Yoga sau alte metode Valoarea de nepretuit a Rugciunii lui Iisus Puterea Rugciunii lui Iisus: descoperirea si nimicirea patimilor Isihasmul calea de ndumnezeire a omului

Istorioar despre puterea Rugciunii lui Iisus

II. Suntem datori s ne rugm

Datoria crestinilor de a practica Rugciunea lui Iisus S ne rugm pentru ceilalti cu Rugciunea lui Iisus Cnd, unde, ct si cum s ne rugm ?

III. Mijloace de nlesnire si sporire a rugciunii Desptimirea (curtirea inimii)

Curtirea mintii si a inimii prin gnduri, nclinatii si fapte bune Ritmul respiratiei Pocinta (nclzirea inimii). Pulsul inimii

Plnsul si lacrimile Ascultarea Mijlocirea Maicii Domnului Mijlocirea Duhului Sfnt. Venirea si plecarea Harului

IV. Piedicile rugciunii Lucrarea prerii proprii Lucrarea gresit a mintii Lucrarea gresit a inimii nselarea diavolilor Armele diavolilor Atacurile fizice ale diavolilor Rzboiul nevzut Greseli n practicarea Rugciunii lui Iisus

V. Mintea si inima Mintea pzitorul inimii Rtcirea mintii Inima rdcina si centrul vietii

VI. Treptele si roadele rugciunii Treptele rugciunii Roadele Rugciunii lui Iisus Rugciunea oral si viata lucrtoare Rugciunea mintii si viata contemplativ Mintea nchis n cuvintele rugciunii (mintea surd, mut si oarb) Clduri amgitoare Coborrea mintii n inim Vmile inimii Rugciunea mintii din inim Cuvntul asezat nluntrul inimii Rugciunea inimii Rugciunea curat

Cldura si Lumina lui Hristos Rugciunea inimii de sine misctoare

Cum a dobndit Sfntul Maxim Kavsocalivitul darul rugciunii inimii Bibliografie

Cuvnt nainte

Rugciunea nencetat

Privegheati dar n toat vremea, rugndu-v (Luca XXI, 36).

Cu toate c literatura filocalic privitoare la Rugciunea lui Iisus este foarte bogat, aparitia unei noi crti pe aceast tem este folositoare de suflet. Aceasta pentru c rugciunea este numit inima ortodoxiei de ctre Nichifor Crainic (Rugciunea lui Iisus n Gndirea 17 (1938) nr. 5, p. 217 224). Ea este o practic, care, bucurndu-se de o vechime considerabil, rmne pn astzi extrem de vie n Rsritul crestin (UN MOINE DE LEGLISE DORIENT, La prire de Jsus, ed a III a, Chevetogne, 1963, p. 7).

Mai mult, Cel care caut Absolutul se poate ntoarce si spre Filocalie unde se va

nvta c doar rugciunea nencetat este eficace, c adevrata rugciunea nseamn s-ti ridici fr ncetare gndul si atentia spre amintirea lui Dumnezeu, s mergi n prezenta Lui, s trezesti n tine dragostea Lui gndindu-te la El, si s asociezi numele lui Dumnezeu cu respiratia si cu btile inimii. Aceast metod asociaz trupul, atentia intelectual, memoria afectiv, fortele psihice profunde, pe scurt, persoana n ntregimea ei, n cursul acestei activitti orante, care dup Sfntul Simeon Noul Teolog, constituie sinteza oricrui bine. Nu omul actioneaz, ci harul o face nluntrul lui. Singura mngiere ntre nevoia de credint si neputinta de a o face s izvorasc prin mijloace omenesti este implorarea: Cereti si vi se va da. Doar prin rugciune se ajunge la credint, cea care mut si muntii, si faptele cele bune se pot atunci mplini (Pelerini rusi si vagabonzi mistici, trad. Magdalena Mrculescu Cojocea, Elena Soare, Ed. Pandora, Trgoviste, p. 223).

Pn la mijlocul secolului XI, aceast rugciune nu cunostea o difuziune comparabil

celeia care apare n secolul XIV; diferiti autori, admisi sau nu n Filocalie, celebreaz excelenta virtutilor ei. Sfntul Teofan Zvortul reia, ca si altii, nvttura avvei Filimon: Cheam pe Domnul cu srguint: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul sau pctoasa! F aceasta nencetat: la biseric, acas, pe drum, n timpul lucrului si n timp ce mnnci, n pat; cu un cuvnt, de cnd deschizi ochii si pn i nchizi; lucrul va fi ntocmai cu a nftisa orice lucru soarelui, fiindc aceasta nseamn a sta naintea fetei Domnului, Care este soarele lumii duhovnicesti.

Potrivit cu ceea ce s-a spus despre rugciune n general, distingem trei etape ale

rugciunii: vocal, mental si a inimii. Recitarea vocal si are nendoielnic valoarea ei; la fel practica rugciunilor scurte si dese. Sfntul Teofan Zvortul are ns dreptate s se opun celor ce vroiau s atribuie acestei rugciuni o valoare aproape sacramental, creznd c au gsit n ea un talisman.

n ce priveste continutul, mai multi autori au artat, ncepnd din secolul XIV,

superioritatea formulei, punnd n evident toate virtutile ei. Dar se poate pune accentul pe primul sau pe cel de al doilea element al rugciunii. n acest ultim caz, rugciunea lui Iisus este una din numeroasele rugciuni de umilint (katnyxis) n vog n mediul monastic ce cultiva plnsul (pnthos). Autorii mai recenti insist mai degrab asupra primului element: puterea special a numelui Domnului. Dar e mai bine ca aceste elemente adoratia si zdrobirea inimii, vederea abisului intre divin si uman si, n acelasi timp, a ceea ce depseste acest abis, milostivirea Dumnezeului Om, s nu fie separate unul de altul.

n fine, etapa inimii: Obisnuieste scrie Sfntul Teofan Zvortul s te rogi cu mintea

n inim: Doamne Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m!. Cnd vei nvta s faci cum trebuie aceast rugciune, sau mai bine zis, cnd aceasta va intra n inim, ea te va conduce la

scopul dorit, cci ea va uni mintea cu inima ta, va pune capt neornduielii gndurilor tale si ti va da puterea de a ocrmui gndirile sufletului tu.

Scopul acestei rugciuni este crearea si consolidarea unei anumite stri a inimii. Isihastii

athoniti voiau s ajute acest proces de asimilare interioar printr-o tehnic psiho-somatic. Cel mai vechi teoretician cunoscut al acesteia este monahul Nichifor (a doua jumtate a secolului XIII). Pentru practicarea ei e presupus o pregtire moral: o constiint curat, lipsit de griji (amerimnia). Se cer apoi o serie de conditii exterioare: o chilie nchis, pozitia asezat pe un scunel jos, sprijinirea brbiei pe piept ntorcnd ochiul trupesc mpreun cu mintea spre mijlocul pntecelui, altfel zis spre buric.

Exercitiul nsusi cuprinde o rrire regulat a respiratiei (mai trziu se va spune c

repetitia formulei trebuie sincronizat cu ritmul ncetinit al respiratiei), o explorare mental a sinelui visceral n cutarea locului inimii si invocarea perseverent a lui Iisus.

Dificil si plin de ntunecime la nceput, unificarea mintii cu rugciunea produce n

curnd bucurie, desftri negrite, imunitate fat de atacurile vrjmasului, iubire crescnd de Dumnezeu, o mare lumin - numit mai trziu taboric. (Thoms Spidlik, Spiritualitatea Rsritului Crestin, Trad. Diac. I. I. Ic jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 353 355).

Cititorul trebuie s fie lmurit ns despre nvttura ortodox despre minte si inim n

practica isihast. De aceea mentionm c: Isihasmul, asceza ortodox, este o ncercare si o miscare teologic prin care se

ncearc readucerea mintii n inim, n urma rspndirii ei n lumea nconjurtoare. n acest mod omul functioneaz normal fiziologic si si mplineste scopul existentei. Acest adevr teologic limpezeste si importanta modului de viat isihast, precum si superioritatea sa fat de filosofia platonic

Dup filosofia platonic scopul vietii umane este eliberarea mintii din trup, pe care-l

consider drept temnit a sufletului. Oricum, dup cum afirm Sfntul Grigorie Palama, iesirea mintii din trup nseamn descoperirea demonilor si o lectie proprie pgnilor. Din contr, propriul nostru efort rezid n revenirea mintii n inim, ntruct trupul nu e o temnit a sufletului, ci o lucrare pozitiv de creatie a lui Dumnezeu.

Din acest motiv, n Tomul aghioritic, Sfntul Grigorie prezint dou texte din Sfintii

Printi ai Bisericii. Unul i apartine Sfntului Atanasie cel Mare care afirm c sediul inteligentei sufletului este n creier, iar cellalt este luat de la Sfntul Macarie cel Mare care arat c sediul energiilor mintii este n inim. Afirmatia Sfntului Grigorie de Nissa c mintea fiind netrupeasc, nu se afl nici nluntrul, nici n afara trupului nu este opus nvtturilor Sfintilor Printi ntruct atunci cnd acestia afirm c mintea se afl n trup, ei nteleg prin aceasta c este unit cu trupul. Asa precum intrarea Cuvntului lui Dumnezeu n pntecele Prea Curatei Fecioare nu se opune faptului c Aceasta, fiind netrupesc, nu se afl ntr-un loc, ntruct Cuvntul a intrat n pntece si S-a unit cu propria noastr fire deasupra oricrei ntelegeri si n urma nemrginitei iubiri a lui Dumnezeu, acelasi lucru poate fi afirmat si despre minte. Oricum, n starea sa fireasc, mintea se afl n inim ca ntr-un organ, si nu ca ntr-un vas si acest lucru ne dovedeste prezenta unui om matur si mplinit. Intrarea mintii n inim reprezint curtia ei si faptul c devine astfel capabil de a primi Revelatia divin, ntruct mintea omeneasc este organul prin care Dumnezeu poate fi contemplat.

n Traditia Ortodox, pe lng faptul c exist o diferentiere ntre minte si inteligent, n

acelasi timp exist si o distinctie ntre cunoasterea pe care o posed mintea si cunoasterea senzorial. Acest lucru este deosebit de important deoarece, pe de o parte, se observ distinctia dintre pedagogia uman si cea divin, iar pe de alt parte, deoarece prin curtirea m