Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 21 iunie 2016
S U M A R
1. Aprobarea ordinii de zi. 4
2. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21 – 25 iunie a.c. 4-5; 42-43
3. Aprobarea unei modificări în componenţa nominală a Biroului permanent al Senatului. 5
4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale
asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor
art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, republicată:
- Lege privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative – procedură de urgenţă;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2016 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului –
procedură de urgenţă;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului – procedură de urgenţă;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei
financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile
administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori
indirect o participaţie majoritară;
- Lege privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în
subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
7
5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 15
iunie 2016, a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L612/2015)
7
- 2 -
6. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3, art. 10 şi art. 12 din
Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. (b196/2016)
- Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul
funcţionarului public parlamentar, republicată. (b198/2016)
- Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar. (b205/2016)
8-9;
10
7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de
subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte
comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind
impozitul pe profit – COM(2016) 198 final.
9
8. Dezbaterea şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din
domeniul transporturilor. (L23/2016)
(Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.)
10
9. Dezbaterea şi adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali. (L618/2015)
(Reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.)
12-14;
29-30
10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi
persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate de către
regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie
1945 din motive etnice. (L332/2016)
14
11. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru
aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea
Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. (L345/2016)
15-16;
30
12. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanţe. (L344/2016)
16
13. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei anuale
care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme,
adoptat la New York la 2 aprilie 2013 şi semnat de România la New York la 3 iunie
2013 şi ratificat de România prin Legea nr. 32/2014. (L266/2016)
21
- 3 -
14. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre
statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind
împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru
proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific, şi din ţările şi teritoriile
de peste mări, precum şi a Acordului de gestionare arierate dintre statele membre ale
Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii care reglementează procedurile de
plată şi rambursare în cadrul Acordului de Garantare privind împrumuturile care
urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de
investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi din ţările şi teritoriile de
peste mări, semnate de România la 1 iulie 2015 la Bucureşti. (L265/2016)
22
15. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
României şi Guvernul Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal,
semnat la Londra la 4 noiembrie 2015. (L264/2016)
23
16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal. (L196/2016)
(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)
24
17. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal. (L244/2016)
25
18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. (L216/2016)
26
19. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului Naţional
„Creşe pentru copiii României”. (L228/2016)
27
20. Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adresată Senatului
României în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de domnul
senator Titus Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014 al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Adoptarea Proiectului de hotărâre prin care Senatul nu cere urmărirea penală.
30-42;
43-58;
59-60
21. Întrebări şi interpelări adresate în scris Guvernului de către senatori. 58
- 4 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 21 iunie 2016
Şedinţa a început la ora 16.20.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al
Senatului, asistat de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.
Domnul Ioan Chelaru:
Bună ziua, stimaţi colegi!
Vă rog să luaţi loc.
Rog toţi colegii prezenţi în Senatul României să poftească în sala de plen.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Declar deschisă şedinţa plenului Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 162 de senatori, şi-au
înregistrat prezenţa 99, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Şedinţa plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari
Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.
Ordinea de zi, aprobată astăzi în Biroul permanent de la ora 13.00, v-a fost distribuită.
Sunt comentarii legate de ordinea de zi?
Dacă nu sunt comentarii, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi în sală să voteze.
Din sală: Nu merge! Nu merge!
Domnul Ioan Chelaru:
Reluăm. (Discuţii la prezidiu.)
Am înţeles că nu a funcţionat sistemul electronic de vot.
Mai întreb o dată dacă la ordinea de zi doriţi… (Discuţii în sală.)
Vă rog. (Discuţii la prezidiu.)
Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.
Rog toţi colegii prezenţi să-şi verifice cartelele şi să voteze.
Aprobată, cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
*
Pentru această săptămână, Biroul permanent vă propune următorul program:
- astăzi: 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise
pe ordinea de zi; ora 17.00, vot final pe iniţiativele legislative cu caracter organic; ora 17.30, vot pe
- 5 -
solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; ora 18.00, pauză; 18.15, întrebări,
interpelări şi răspunsuri, pe care vă rog să le depuneţi din timp;
- miercuri: 9.30, şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor; de
la ora 10.00, plen comun şi de la ora 12.00 până la 13.00, lucrări în plenul Senatului – rog toţi colegii
să fie prezenţi mâine pentru lucrările din plenul Senatului –, de la ora 13.00, lucrări în comisiile
permanente;
- joi – lucrări în comisiile permanente;
- vineri şi sâmbătă – activităţi în circumscripţiile electorale.
Sunt intervenţii legate de programul pe această săptămână?
Nu sunt… sunt? (Discuţii la prezidiu.)
Supun aprobării dumneavoastră programul pentru această săptămână.
Vă rog să votaţi.
100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
*
Stimaţi colegi,
Îl rog pe viceliderul Grupului parlamentar al PNL să facă anunţul pe care l-a solicitat.
Dacă mai sunt şi alţi lideri ai grupurilor parlamentare care doresc la începutul acestei şedinţe să
facă anunţuri, îi rog să poftească la microfon.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Informăm plenul Senatului şi Biroul permanent că Grupul parlamentar al PNL a hotărât ca
domnul senator Cristian Rădulescu să ocupe funcţia de chestor al Senatului, în locul domnului senator
Cristian-Petru Bodea, începând cu data de 21 iunie 2016.
Mulţumesc frumos.
Domnul Ioan Chelaru:
Da, o să şi supunem la vot propunerea dumneavoastră, pentru că-i procedural. (Discuţii la prezidiu.)
Problema pe care v-o invoc am anunţat-o, era bine dacă o ştiam din Biroul permanent, că aşa
era firesc.
(Replică neinteligibilă din sală.)
Aţi trimis şi în scris la Biroul permanent, da?
Liderul Grupului parlamentar al PSD, vă rog.
Domnul senator Mihai Fifor.
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Domnule preşedinte,
- 6 -
Stimaţi colegi,
Vreau doar să salut prezenţa în sală a primarului general al capitalei, doamna senator Gabriela
Firea, pe care o felicităm încă o dată pentru mandatul obţinut. (Aplauze.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Solicitarea Grupului parlamentar al PNL, comunicată şi Biroului permanent astăzi în scris, va
trebui supusă votului dumneavoastră.
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
După vot.
Supun aprobării plenului Senatului modificarea în componenţa Biroului permanent, prin
înlocuirea unui chestor, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, cu domnul senator Cristian Rădulescu.
Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
(Tabela electronică de vot indică 97 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere. Discuţii
la prezidiu.)
Aveţi dreptate. O să revenim. Va trebui să votăm revocarea întâi şi după aceea înlocuirea. De
asta am spus că trebuia în Biroul permanent.
Stimaţi colegi,
Supun aprobării dumneavoastră revocarea din funcţia de membru al Biroului permanent şi din
funcţia de chestor a domnului senator Bodea. (Discuţii la prezidiu.)
Imediat.
În condiţiile în care solicităm revocarea unui coleg dintr-o funcţie, vă rog să fiţi de acord să fie
vot secret electronic.
Există obiecţiuni, liderii grupurilor parlamentare?
Supun spre aprobarea dumneavoastră modalitatea de vot. Mă obligă Regulamentul. Vot secret
electronic.
Vă rog să votaţi.
93 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri.
Vot secret.
Supun aprobării dumneavoastră revocarea din funcţia de chestor a domnului senator Bodea.
Vă rog să votaţi.
79 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 4 abţineri.
Aprobat.
- 7 -
Supun aprobării dumneavoastră numirea în funcţia de chestor a domnului senator Rădulescu.
Vă rog să votaţi. Vot secret.
99 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
Aprobat.
*
Stimaţi colegi,
Dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale. Este vorba de şapte acte normative care au fost elaborate:
1. Lege privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative;
2. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului;
3. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor;
4. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului;
5. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice;
6. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor
operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori
majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară;
7. Lege privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în
subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Termenul de sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi cinci
zile pentru legile adoptate în procedură obişnuită.
*
La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, este înscrisă o notă privind adoptarea tacită, prin
împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 15 iunie 2016, a unei iniţiative
legislative.
Este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali.
- 8 -
Iniţiativa respectivă se consideră adoptată prin împlinirea termenului şi a fost transmisă…
urmează să fie transmisă la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare în calitate Cameră
decizională.
*
Punctul 2, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor
iniţiative legislative.
1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3, art. 10 şi art. 12 din Legea
nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.
Susţine cineva?
Domnul Şerban Nicolae, microfonul 3.
Domnul Şerban Nicolae:
Mulţumesc.
Se susţine. Vă rog să votaţi pentru.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Supun aprobării dumneavoastră procedură de urgenţă.
Vă rog să votaţi.
90 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Aprobat.
2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului
public parlamentar, republicată.
Se susţine?
Văr rog, domnule senator.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Da, o susţinem. Iniţiatorii o susţin.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgenţă.
Vă rog să votaţi.
90 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.
Aprobat.
3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura şi modificarea art. II alin. (4) din Legea nr. 317/2009.
Susţine cineva? Nu se susţine.
- 9 -
4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Nu se susţine.
5. Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar.
Nu se susţine.
6. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare.
Nu se susţine.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea
administrativă a teritoriului României.
Nu se susţine.
8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea
şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
Nu se susţine.
*
Punctul 3, Proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi
proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona – Proiect de hotărâre privind
Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE
în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind
impozitul pe profit – COM(2016) 198 final.
Rog reprezentanta comisiei de specialitate, doamna senator Popa, să prezinte raportul pe scurt.
Doamna Mihaela Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Teodorovici Eugen-
Orlando.
Temeiul juridic îl constituie art. 50 din Tratat, întrucât propunerea modifică o directivă
existentă, care se bazează pe articolul respectiv.
Prezenta propunere impune ca întreprinderile multinaţionale să facă public într-un raport
specific impozitul pe profit pe care-l plătesc, împreună cu alte informaţii fiscale relevante.
Întreprinderile multinaţionale cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro, indiferent dacă-şi
au sediul în Uniunea Europeană sau în afară, vor trebui să respecte aceste cerinţe suplimentare în
materie de transparenţă.
Nu se impune nicio obligaţie nouă pentru microîntreprinderile sau întreprinderile mici din
Uniunea Europeană.
- 10 -
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că prezenta propunere de
directivă respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de
voturi, întocmirea unui raport.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere şi adoptare proiectul
de hotărâre privind documentul examinat.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Există discuţii?
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
Dacă nu sunt intervenţii, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi, stimaţi colegi.
94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Adoptat.
*
Domnule senator Vochiţoiu, vă rog.
Sper că aveţi de făcut un anunţ important.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Foarte important, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Vă rog să fiţi de acord ca punctul 5 din nota privind aprobarea procedurii de urgenţă pentru
adoptarea unor iniţiative legislative să treacă în acest fel, să fie discutat în regim de urgenţă. Vă rog frumos.
Deci punctul 5, Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Cu acceptul liderilor grupurilor parlamentare, supun aprobării dumneavoastră procedura de
urgenţă.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
Aprobat.
*
Intrăm la capitolul proiecte de acte normative.
- 11 -
Punctul 1, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru
aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.
Cerere de reexaminare.
Declar dezbaterile generale deschise. (Discuţii în sală.)
Stimaţi colegi, am intrat pe proiectele de acte normative.
Declar dezbaterile generale deschise.
Domnul Marcel Ion Boloş este prezent, da?
Microfonul 9, domnule ministru. Pe scurt, prezentaţi legea.
Domnul Marcel Ioan Boloş – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:
Ministerul Transporturilor susţine raportul Comisiei pentru transporturi astfel cum a fost
întocmit.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea comisiei de specialitate, domnule preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Comisiile reunite, pentru transporturi şi pentru muncă, ale Senatului României au adoptat un
raport comun de admitere cu amendamente asupra legii trimise la promulgare.
În consecinţă, vă supunem spre adoptare acest raport.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale?
Nu sunt. Le declar închise.
Intrăm în procedură de vot asupra legii.
Vă reamintesc că ne aflăm în faţa unei cereri de reexaminare, cererea fiind transmisă de
Preşedintele României.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente
admise, în sensul însuşirii obiecţiunilor formulate în cererea de reexaminare.
Supun aprobării dumneavoastră raportul.
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
75 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
Adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră şi legea.
- 12 -
Vă rog să votaţi.
76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Domnule senator Oprea, vă rog, explicaţia votului şi, probabil, punct de vedere. Vă rog.
Domnul Dumitru Oprea:
Nu. Credeam că este şi dezbatere.
Domnul Ioan Chelaru:
Păi, am dat cuvântul la dezbateri.
Domnul Dumitru Oprea:
Nu-i întâmplător amendamentul pe care l-aţi votat. Aş vrea să ştie toată lumea ce a votat acum:
că, prin amendamentul adus la art. 2, după alin. (2) se vine cu un alin. (3), care nu a fost în legea
iniţială, cu următorul conţinut: asimilarea funcţiilor şi salariilor personalului din organismele
intermediare cu cele de la fonduri europene. Adică bani adevăraţi, schimbarea salarizării. Iar noi
spunem: nu, aşteptăm legea unică a salarizării.
Asta aţi votat acum. (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
*
Punctul 2, Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Era vorba de un raport suplimentar.
Prezent, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.
Vă rog, domnule senator, microfonul 6.
Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:
În şedinţa din 21 iunie 2016, Comisia pentru constituţionalitate, reanalizând decizia Curţii
Constituţionale, prevederile legii trimise la promulgare şi amendamentele cuprinse în anexele
raportului iniţial, adoptat în şedinţa din 25 aprilie 2016, a hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină
soluţia adoptată anterior.
În consecinţă, Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării
hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului supune spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului
prezentul raport suplimentar şi raportul iniţial de admitere, cu amendamente admise, a legii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale?
Domnul senator Motoc.
Microfonul central, vă rog.
- 13 -
Domnul Octavian Motoc:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Avem în faţă o iniţiativă legislativă care are o tentă destul de populistă şi este pusă într-un
moment, să zicem, favorabil celor care încearcă să o promoveze.
Este clar că primarii din România lucrează pentru comunităţile pe care le reprezintă şi pentru
munca lor ei nu sunt încă plătiţi la adevărata valoare a activităţii pe care o prestează. Salariul lor este
unul foarte mic în comparaţie cu importanţa muncii pe care o prestează. Este clar că orice guvern ar
veni de aici înainte ar trebui să aibă ca o principală prioritate creşterea salariilor acestor primari şi, în
general, ale aleşilor locali pentru activitatea pe care o desfăşoară.
Însă, pentru a fi consecvenţi, noi milităm ca indemnizaţiile acestea speciale, pensiile speciale,
să nu existe. Pensiile trebuie să se bazeze pe o contributivitate pe durata activităţii fiecăruia dintre cei
care îşi desfăşoară activitatea în plan economic sau de altă natură. În aceste condiţii, Grupul
parlamentar liberal, consecvent ca şi până acum, se opune acordării de pensii speciale oricărei categorii
sociale.
Nu avem nimic cu primarii, avem nevoie cu toţii de ei în activitatea pe care o desfăşoară în
cadrul comunităţilor locale, însă nu trebuie să existe niciun fel de excepţii de această natură. Din acest
motiv, noi ne opunem cu vehemenţă unei asemenea propuneri, într-un moment ca acesta.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Există şi alte puncte de vedere?
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Suntem într-o situaţie extrem de jenantă, când o comisie a Senatului, numită pompos „pentru
constituţionalitate”, vine şi susţine un raport împotriva unei decizii a Curţii Constituţionale.
La Curtea Constituţională se spune foarte clar: există o discriminare în cadrul tuturor aleşilor
locali, fiind selecţionaţi din aleşii locali primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii – selecţionaţi,
subliniez! – şi vicepreşedinţii de consilii judeţene. Şi se spune că această chestiune este o încălcare a
Constituţiei.
Nu-i pasă comisiei, nu-i pasă majorităţii unde ne trezim, unde trăim, când cel care
reglementează încalcă cu bună ştiinţă o decizie a Curţii Constituţionale.
Eu nu mai înţeleg nimic. Şi, pentru acest lucru, să ştiţi că răspunde majoritatea, adică Grupul
PSD.
- 14 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt alte puncte de vedere…
Domnule senator Donţu, vă rog, microfonul 6.
Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:
Comisia pentru constituţionalitate a analizat în două rânduri fiecare motivaţie a Curţii
Constituţionale şi pe un tabel a dat răspuns şi a pus în acord fiecare motivaţie de neconstituţionalitate
şi am ajuns în situaţia în care avem astăzi un text constituţional. De aia probabil că şi o parte din
reprezentanţii PNL în Comisia pentru constituţionalitate au votat acest raport.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, ora 17.00.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au
cetăţenia română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de
la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.
Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul iniţiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.
Din partea Guvernului României, prezentă pentru acest proiect, doamna Valentina Conţescu,
secretar de stat la Ministerul Muncii.
Doamna Valentina, aveţi cuvântul. Pe scurt, vă rog.
Doamna Valentina Conţescu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice:
Mulţumesc.
În principiu, susţinem această propunere legislativă.
Insistăm însă asupra faptului că trebuie amendat alin. (2) al art. 1 în sensul ca solicitările de
acordare a beneficiilor să fie îndreptate către casele judeţene de pensii, respectiv Casa de Pensii a
Municipiului Bucureşti, dat fiind că Ordonanţa nr. 105/1999 prevede această procedură.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, doamnă ministru.
Preşedintele Comisiei pentru muncă.
Vă rog, domnule senator.
- 15 -
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisiile Senatului au avizat favorabil acest proiect legislativ.
Noi, Comisia pentru muncă, vă supunem atenţiei raportul de admitere a propunerii legislative.
Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Dezbateri generale, puncte de vedere, grupuri parlamentare?
Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii
legislative.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.
85 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.
Raportul a fost adoptat şi propunerea legislativă, de asemenea.
*
Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare
de la data aderării României la Uniunea Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995.
Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul iniţiatorilor… nu sunt prezenţi aici.
Din partea Guvernului României, la acest proiect este prezent domnul ministru secretar de stat
Florin Moţiu.
Domnule ministru, pe scurt, vă rog frumos.
Domnul Florin Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, având în vedere că, în ceea ce priveşte
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006, sunt necesare măsuri
pentru punerea în aplicare a patru regulamente comunitare în România şi, ca atare, prin această
iniţiativă legislativă se acoperă acest gol din actualul sistem legislativ românesc.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, domnule ministru.
Din partea comisiei de specialitate, secretarul comisiei, doamna senator Doina Federovici.
- 16 -
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Consiliul Legislativ, Comisia pentru afaceri europene şi Guvernul susţin adoptarea acestei
propuneri legislative.
În consecinţă, în data de 14 iunie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi, să adopte
un raport de admitere cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din
prezentul raport.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale?
Nu sunt. Le declar închise.
Vot, astăzi, ora 17.00.
*
Punctul 5, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
Declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent astăzi, domnul ministru secretar… ministru,
iertaţi-mă, Ciprian Bucur, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.
Domnule ministru, dacă puteţi succint să prezentaţi legea.
Domnul Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul:
Domnule preşedinte, vă mulţumesc.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Proiectul care se află azi în dezbaterea plenului Senatului a fost elaborat de Guvern în temeiul
art. 115 din Constituţia României, care instituie competenţa Parlamentului de a adopta o lege specială
de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe.
Proiectul de lege pe care îl prezentăm a fost structurat pe 12 domenii, iar acestea sunt: finanţe
publice şi economie, dezvoltare regională şi administraţie publică, afaceri interne, justiţie, cultură,
fonduri europene, agricultură şi dezvoltare rurală, sănătate, comunicaţii şi societate informaţională,
transporturi, administrarea patrimoniului protocolului de stat şi prorogarea sau modificarea unor
termene.
În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse materii ce vor fi reglementate în concret pe
calea ordonanţelor ce vor fi emise.
Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanţe simple pe perioada
cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare.
- 17 -
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea Comisiei juridice, doamna Doina Federovici.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc din nou, domnule preşedinte de şedinţă.
Comisia a luat în dezbatere astăzi proiectul de lege. A analizat atât avizele pozitive, cât şi cele
negative venite şi a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamente admise, care fac parte din
anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte
integrantă din prezentul raport.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Discuţia este referitoare la Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
Aşa cum bine s-a subliniat de comisie, există amendamente respinse.
Întreb comisia dacă susţine amendamentele respinse. Nu le susţine.
(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)
Păi, am întrebat, Puiu. Te rog, te rog! (Discuţii la prezidiu.) A! Da, da. Da.
La dezbateri generale, deci după ce nu au existat susţineri pentru amendamentele respinse,
domnul senator Haşotti. Vă rog, legat de ...
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte,
Vin în faţa dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi, nu întâmplător, sunt tot felul de
discuţii.
Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că nu s-a întâmplat niciodată ca să fie respinsă solicitarea
Guvernului de a emite ordonanţe. Nu s-a întâmplat niciodată. Sigur, dumneavoastră puteţi spune: mă,
pot fi şi premiere. Dar una e să fie o premieră corectă, judicioasă, favorabilă ţării până la urmă şi
altceva este să nu laşi Guvernul să emită ordonanţe.
Vreau să vă spun că nu o dată în decursul anilor s-a votat în favoarea emiterii de ordonanţe de
către Guvern, chiar la unele Guverne care erau minoritare. Aici nu este vorba dacă suntem la putere
sau în opoziţie, nu este vorba dacă susţinem sau nu susţinem Guvernul. Este vorba de a da un vot
pentru ca Guvernul să poată guverna în aceste două luni şi să emită ordonanţe, nu ordonanţe de
- 18 -
urgenţă, pe nişte... pe nişte domenii foarte clar stabilite, discutate în comisii, unde s-au făcut
amendamente, unde mai încăpeau şi alte amendamente, dar asta este altceva.
Prin urmare, fac un apel la dumneavoastră ca să dăm dovadă de normalitate. Cel puţin noi, aici
măcar, în Senat.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Alte puncte de vedere.
Doamna senator Anghel. Microfonul 3.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Nu m-am simţit... n-am putut să rezist şi să nu citesc tot ce a scris Guvernul şi tot ce vrea.
Păi, vrea pe mama, vrea pe tata din groapă, vrea şi pe verişoara. Să mă ierte Dumnezeu!
Vrea cam multe. Dacă voia mai puţin, da.
Şi având în vedere faptul că domnul Cioloş ne-a gratulat, la cât suntem de nemernici şi de hoţi
în Parlamentul acesta, păi, să vină în vară la noi, să ne cheme. Suntem aici.
Domnul Ioan Chelaru:
Da.
Alte puncte de vedere, vă rog. (Discuţii la prezidiu.)
Domnul senator Georgică Severin, domnul senator Şerban Nicolae...
Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru cultură şi media a Senatului a respins toate punctele pentru care Ministerul Culturii
a solicitat abilitarea de a da ordonanţe. Era vorba de anumite elemente cum ar fi: modificarea radicală a
Legii cinematografiei, o modificare în zona patrimoniului şi una în zona şantierelor arheologice.
Credeţi-mă am avut cu toţii toată bunăvoinţa, dar niciun moment nu am găsit acel caracter de
urgenţă care să necesite scurtcircuitarea Parlamentului pe aceste domenii.
Trecem peste – să spunem – anumite tendinţe de a se forţa mâna Parlamentului, dar
reamintesc celor care spun că este o premieră, că este, într-adevăr, o premieră să avem un Guvern
tehnocrat care ne-a prezentat un program de 13 pagini, care la Cultură, la programul pe care noi l-am
votat şi l-am valida avea 5 sau 6 rânduri – dacă mă înşel, îmi cer scuze – , iar acum vrea să facă
reforme radicale pentru care Parlamentul nu l-a abilitat. Nu a avut încredere. Ne-au prezentat 4 rânduri
de program general, şi acum vor să schimbe totul.
- 19 -
Nu se poate – şi cred că am procedat corect – şi este normal ca acest Guvern să reţină că este
pus să administreze şi nu să reformeze.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnule senator Dobra, vă rog. Microfonul central.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Haideţi că încetul cu încetul aflăm ce v-aţi pus în gând.
Eram chiar curios să aflu, nespus de curios, care ar putea fi motivele pentru care nu veţi abilita
Guvernul să emită ordonanţe peste vară.
Că a cerut prea mult şi că, dacă cerea mai puţin, e în regulă. Păi, o fi ca la piaţă. E în regulă, nu
vreau eu să văd listele de pe vremea Guvernului Ponta. Dar nu s-au discutat, cum spunea domnul
Haşotti, aici, la vremea aceea nu se discuta. După aceea am aflat că vrea prea mult Guvernul la
Cultură. O fi rău şi asta ? Guvernul e pus să administreze, nu să reformeze. Ne-am fi aşteptat de la
Guvern, noi, să reformeze profund, sincer, ce n-a reformat Ponta în 3 ani.
Dar până la urmă, una peste alta, înţelegem şi noi, cei din PNL, înţelege şi Guvernul, înţelege şi
populaţia că e o singură motivaţie: să nu facă Guvernul acesta nimic, dacă se poate, nici măcar să nu
repare ce aţi stricat voi în trei ani, dacă se poate, să nu intervină nici la APIA şi multe, multe alte
motivaţii şi la urmă să se spargă toate.
Faceţi asta astăzi! Faceţi asta astăzi şi nu abilitaţi Guvernul, dar să ştie toată lumea de ce n-a
lucrat Guvernul şi ce n-aţi vrut să se întâmple.
Aşa vă place de fiecare dată...
Din sală: Să se ducă la inundaţii!
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
... să nu lucreze alţii, să lucraţi voi prost, să veniţi repede, să lucraţi prost, şi când alţii îşi
propun să repare să faceţi tot ce e posibil...
(Intervenţii neinteligibile din sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog!
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
... ca să nu repare nimeni nimic.
Dacă aceasta vă e poziţia, până la urmă, v-o respectăm, e dreptul dumneavoastră, dar să ştie
toată lumea de ce Guvernul acesta nu lucrează, când nu lucrează.
Mulţumesc. (Discuţii în sală.)
- 20 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul central, vă rog.
Domnul Şerban Nicolae:
Mulţumesc, domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
E adevărat, n-a existat până acum un precedent ca Parlamentul să nu emită o lege de abilitare a
Guvernului pentru emiterea de ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare. Dar n-am avut până acum
un Guvern care să guverneze atât de prost. N-am avut un Guvern care să manifeste iresponsabilitate
când mor copii, când mor oameni la inundaţii, când sistemul sanitar, când sistemul de învăţământ au
asemenea probleme, când nu există absorbţie de fonduri europene şi când subvenţiile de la agricultură
nu s-au plătit la jumătatea anului – acesta.
În principiu, nu avem de dat socoteală pentru votul nostru adversarilor politici şi nici nu avem a
ne justifica cum nici Domniile Lor nu au cum face acest lucru. E adevărat, i-aş atrage respectos atenţia
unui coleg de al nostru că „voi” este totuşi o formulă colocvială, nepotrivită la microfonul central al
Parlamentului. Aici nu era vorba de un dialog, ci era vorba de exprimarea unui punct de vedere politic,
asumat.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva Proiectului de lege privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
Este în interesul României, este în interesul românilor – mă refer la cetăţeni – ca acest Guvern,
în perioada de vacanţă parlamentară să exercite doar acte de gestiune curentă şi să se limiteze la actele
de guvernare.
Aşa cum a făcut-o până acum, a emis o ordonanţă de urgenţă, cu o aroganţă absolut
neconstituţională, de modificare a legislaţiei penale. Un consilier de stat din aparatul primului ministru
şi-a permis să spună public: am emis această ordonanţă, pentru că Parlamentul nu şi-a făcut treaba.
Nu este o acţiune de retaliere, Parlamentul nu răspunde şi nu se răzbună pe Guvern, dar când
vede atâta incompetenţă, atâta superficialitate şi mai ales lipsă de responsabilitate este obligaţia
Parlamentului să nu fie complicele proastei guvernări, să nu cauţioneze printr-un act de împuternicire,
de delegare legislativă, acte care deja au produs efecte negative în societatea românească.
Profesorii ies în stradă, medicii protestează, fermierii protestează şi mi-e greu să cred că întreg
poporul greşeşte, iar Guvernul Cioloş are dreptate.
În aceste condiţii, Guvernului îi rămâne să guverneze. Va veni momentul când, probabil, vom
discuta şi despre demiterea acestui Guvern, care a dat o măsură nefericită incompetenţei sale şi, aşa
cum spuneam, iresponsabilităţii în gestiunea actului de guvernare.
- 21 -
Stimaţi colegi,
Aşa cum am anunţat deja, Grupul senatorial al Partidului Social Democrat va vota împotriva
Proiectului de lege privind abilitarea acestui Guvern de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei
parlamentare.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile generale închise.
Stimaţi colegi,
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise şi amendamente respinse, care nu
au fost susţinute.
În aceste condiţii, supun la vot raportul comisiei, cu amendamente admise.
Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.
Rog toţi colegii prezenţi în sală să-şi ridice cartelele să voteze.
24 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă şi 9 abţineri.
Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Supun la vot proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
25 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.
Proiectul a fost respins.
Urmează, Camera Deputaţilor.
Listă din partea liderilor grupurilor parlamentare.
*
Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei anuale care îi revine României
în calitate de stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013 şi
semnat de România la New York la 3 iunie 2013 şi ratificat de România prin Legea nr. 32/2014.
Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru acest proiect. Este doamna Daniela Gîtman,
da?
Pe scurt, doamna ministru, vă rog să prezentaţi proiectul. (Discuţii în sală.)
Doamna Daniela Grigore Gîtman – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:
Mulţumesc, domnule preşedinte,
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi...
- 22 -
O secundă, doamna ministru!
Rog colegii să ia loc în bancă. Vă rog!
Rog toţi colegii, inclusiv primarii, să ia loc, să fie atenţi la dezbateri, chiar dacă sunt printre
ultimele dezbateri în Parlament la care participă. Să fie atenţi. Şi e vorba şi de respectul pentru doamna
ministru.
Doamna ministru, pe scurt, vă rog.
Doamna Daniela Grigore Gîtman:
Guvernul susţine raportul de admitere al Comisiei pentru apărare, administraţie publică şi
siguranţă naţională.
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Raportul comisiei, domnule preşedinte, vă rog.
Domnule senator Stuparu Timotei, vă rog.
Domnul Timotei Stuparu:
În Comisia pentru apărare s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de
admitere, fără amendamente.
Aşadar, comisia vă supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului acest raport de
admitere, fără amendamente, precum şi proiectul de lege.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim. (Discuţii la prezidiu.)
Dezbateri generale. Nu sunt.
Le declar închise.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Raportul şi proiectul au fost adoptate.
*
Punctul 7, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre statele membre ale
Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care urmează a fi acordate de
către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific
şi din ţările şi teritoriile de peste mări, precum şi a Acordului de gestionare arierate dintre statele membre
ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii care reglementează procedurile de plată şi
- 23 -
rambursare în cadrul Acordului de Garantare privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către
Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific,
precum şi din ţările şi teritoriile de peste mări, semnate de România la 1 iulie 2015 la Bucureşti.
Imaginaţi-vă, dacă am citit un sfert de oră titlul proiectului, cam ce conţine.
Declar dezbaterile generale deschise.
Din partea Guvernului României, domnul Attila György. Vă rog, pe scurt.
Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Prin proiectul de lege vă supunem ratificarării Acordul de garnţie de la Cotonou III, semnt în
numele României la data de 1 iulie 2015 de ministrul finanţelor publice.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate. Domnul senator Viorel Arcaş. Vă rog.
Domnul Viorel Arcaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte,
Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au analizat proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritatea
voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale. Nu sunt.
Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Raportul şi proiectul de lege, adoptate.
*
Punctul 8, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul
Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 4 noiembrie 2015.
Declar dezbaterile generale deschise.
Din partea Guvernului României, prezent, domnul György Attila.
Vă rog. Microfonul 9.
Domnul György Attila:
Mulţumesc.
- 24 -
Prin acord se stabilesc printre altele sfera teritorială de aplicare a acordului, impozitele care fac
obiectul schimbului de informaţii în domeniul fiscal, modalitatea de efectuare a schimbului de
informaţii şi confidenţialitatea informaţiilor.
Susţinem forma adoptată de comisie.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate. Domnule senator Arcaş, vă rog.
Domnul Viorel Arcaş:
Comisia de specialitate, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, a adoptat un raport de
admitere, în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale, dacă sunt. Dacă nu, le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.
Vă rog să votaţi.
Adoptate, raportul şi proiectul, cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.
*
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal.
Declar dezbaterile generale deschise.
Iniţiatorii sunt? Nu sunt prezenţi.
Din partea Guvernului...
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Staţi, staţi...
Domnul Ioan Chelaru:
Doamna senator, dacă sunteţi iniţiatoare, era... Cu 10 minute înainte trebuia să fiţi aici.
(Rumoare, discuţii în sală.)
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Aşteptaţi...
Domnul Ioan Chelaru:
Eu aştept. Problema este că aveţi 150 de colegi care vă aşteaptă şi nu-i firesc. (Discuţii în sală.)
Dacă iniţiatorii nu sunt prezenţi, din partea... (Discuţii în sală şi la prezidiu.) A! Domnul
ministru. Domnul Barbu. Iniţiator? (Rumoare, discuţii în sală.)
- 25 -
Iniţiator, da? Sunteţi iniţiator?
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Lider de grup.
Domnul Ioan Chelaru:
A! Vă rog să poftiţi.
Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu)
Nu, nu. Vrea să ceară retrimiterea la comisie. (Discuţii la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Da. Da. Da. Am înţeles. (Discuţii în sală.)
Vă rog! Vă rog!
Domnul Daniel-Constantin Barbu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să păstraţi linişte!
Domnule Vochiţoiu, vă rog să luaţi loc. (Discuţii la prezidiu.)
Doamna Anghel, vă rog să luaţi loc.
Domnul Daniel-Constantin Barbu:
Îmi permit să solicit, domnule preşedinte, în numele grupului, retrimiterea la comisie pentru o
săptămână.
Colega senator Anghel, iniţiator al legii, nu a fost prezentă în comisie când s-a dezbătut
raportul. (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Nu-i nimic.
Supun... Am înţeles, domnule preşedinte... domnule profesor.
Supun aprobării dumneavoastră cererea Grupului parlamentar ALDE de retrimitere la comisie.
Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.) Rog să votaţi.
79 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Retrimisă la comisie pentru o
săptămână.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Iniţiatorii sunt? Nu sunt prezenţi.
Din partea Guvernului României îl rog pe domnul György Attila să prezinte poziţia Guvernului.
Domnul György Attila:
Mulţumesc.
- 26 -
Prin iniţiativa legislativă se propune modificarea prevederilor referitoare la scutirile acordate la
plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren prevăzute în Codul fiscal, astfel că în cazul
clădirilor care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee
ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, facilităţile fiscale acordate să fie ferm
menţionate în lege şi nu acordate în funcţie de hotărârea consiliului local.
Guvernul nu susţine proiectul legislativ.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule ministru.
Din partea comisiei de specialitate, preşedintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaş. Vă rog.
Domnul Viorel Arcaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia a hotărât cu totul altceva decât poziţia Guvernului. Membrii comisiei, analizând
propunerea legislativă, avizele primite şi punctul de vedere al Guvernului, a hotărât, cu majoritatea
voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la
prezentul raport. Amendamentele sunt de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Dezbateri generale. Nu sunt.
Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei care este de admitere, cu amendamente
admise. Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii prezenţi să voteze.
100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri.
Raportul a fost adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)
101 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.
*
Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995
privind asigurările şi reasigurările în România.
Iniţiatorul nu este prezent. Guvernul României este reprezentat tot... Ba nu... De domnul
Marius Vorniceanu. Prezent? Da? Domnul Vorniceanu, pe scurt, vă rog, prezentaţi proiectul.
- 27 -
Domnul Marius Vorniceanu – vicepreşedinte al Autoritaţii pentru Supraveghere Financiară:
Domnule preşedinte,
Domnilor senatori,
Vreau să vă spun că Comisia pentru buget, finanţe din Senatul României a iniţiat procedura de
modificare şi completare a Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările şi în această lege se
regăseşte un capitol integral cu privire la compensarea directă.
De principiu, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară susţine propunerea legislativă, doar
în măsura în care aceasta nu instituie obligaţie pentru păgubitul RCA de a se adresa direct
proprietarului asiguratorului RCA...
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Marius Vorniceanu:
...şi reprezintă o opţiune. Dar acest proiect este un capitol separat în noul proiect legislativ.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate, vă rog, domnule senator.
Domnul Viorel Arcaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică,
industrii şi servicii supun plenului, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de respingere a
iniţiativei legislative, fiind un capitol separat al proiectului legislativ.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale. Nu sunt.
Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii.
Vă rog să votaţi.
104 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul a întrunit numărul de voturi necesar.
Proiectul de lege a fost respins.
*
Şi ultimul proiect în dezbatere pentru această şedinţă de plen.
Punctul 12, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului Naţional „Creşe pentru copiii
României”.
- 28 -
Iniţiatorii sunt şi doresc să susţină? Nu sunt. Din partea Guvernului României, doamna
Caraman... A! Da. Da. Doamna Valentina Conţescu.
Vă rog, aveţi cuvântul. Vă rog. Pe scurt.
Doamna Valentina Conţescu:
Mulţumesc.
Guvernul nu susţine această propunere legislativă pentru mai multe motive, pentru că se încalcă
principiile autonomiei administraţiei publice locale, nu sunt identificate nevoile comunităţilor şi
numărul de creşe propus este o cifră matematică. De asemenea, problema terenurilor pe care trebuie să
le pună la dispoziţie consiliile locale pentru construirea creşelor nu sunt de competenţa Guvernului...
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, doamnă ministru.
Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Andronescu. Vă rog.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru învăţământ vă propune un raport favorabil, întrucât, dacă stăm să ne uităm
puţin în istorie şi să analizăm, România a pierdut cea mai mare parte a creşelor pe care le-a avut până
în 1989, ceea ce a creat o mare dificultate familiilor tinere.
De aceea, cred că este firesc şi normal ca Guvernul să se intereseze şi să aibă în portofoliul de
idei şi de fapte construirea de creşe în toate judeţele ţării.
Raţionamentul autorilor acestei iniţiative legislative este unul cât se poate de corect, pentru că
ţine seama de ponderea populaţiei în repartizarea numărului de creşe din acest program guvernamental
pe fiecare judeţ în parte.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc şi vă propunem să aprobaţi această iniţiativă legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Dezbateri generale. Sunt alte puncte de vedere?
Vă rog, domnule senator Vochiţoiu. Dacă se poate, pe scurt. Vă rog. Microfonul central.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, credeam că nu mai e nevoie în calitate de iniţiator să iau cuvântul, dar sunt puţin
şocat faţă de ce aud din partea Guvernului.
- 29 -
Doamna, nu ştiu... Sper să aibă copii şi să-i trăiască, să fie sănătoşi! Vreau să vă spun că nu toţi
românii au bani pentru bone private. Dacă tot vorbim de politici demografice, cred că de data aceasta
avem o politică pe care putem să o aplicăm fără foarte mari cheltuieli. Deci programul acesta este
gândit pentru patru ani de zile. Guvernul sper să-şi termine mandatul foarte repede, cât mai repede,
până la sfârşitul acestui an, şi să vină un Guvern care să ducă acest program în favoarea românilor şi
să-l aplice.
Îi mulţumesc doamnei ministru Andronescu şi comisiei şi tuturor celorlalţi colegi din comisii
care toţi… Doamna reprezentantă a Guvernului a dat aviz favorabil. Sper ca astăzi toţi colegii senatori
să voteze în favoarea acestui proiect legislativ.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii.
Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)
Din sală: Listă.
Domnul Ioan Chelaru:
Se solicită listă. (Discuţii la prezidiu.)
103 voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri.
Raportul şi propunerea legislativă au fost votate.
*
Stimaţi colegi, intrăm în programul de vot pe legi organice.
Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală. (Discuţii în sală.)
Vă rog să luaţi loc.
Am dezbătut astăzi două acte normative cu caracter de lege organică.
Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi. (Discuţii,vociferări în sală.)
94 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Legea a fost adoptată. (Discuţii la prezidiu.)
A! Amendamentele respinse. Da.
Supun aprobării dumneavoastră şi legea.
Vă rog să votaţi.
- 30 -
E cu amendamente. Ai avut dreptate.
101 voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.
Legea a fost adoptată.
Din sală: Listă! (Aplauze.)
Domnul Ioan Chelaru:
Listă! Nu. Nu. Se solicită de liderul Grupului parlamentar al PSD listă. (Discuţii la prezidiu.)
*
Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data
aderării României la Uniunea Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze. Dacă doresc, bineînţeles.
113 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Adoptat.
Propunerea legislativă se supune votului.
Vă rog să votaţi şi propunerea. Vă rog să votaţi.
112 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere..
Vă mulţumesc.
Adoptat.
*
Stimaţi colegi, continuăm lucrările şedinţei noastre.
La punctul 4 Secţiunea I a ordinii de zi, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie adresată Senatului României în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de
domnul senator Titus Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe în Dosarul nr. 644/P/2014 al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie.
Vă rog, stimaţi colegi. Vă rog să luaţi loc.
Rog toţi colegii prezenţi să ia loc.
În conformitate cu prevederile art. 151 alin. (6) din Regulamentul României…din
Regulamentul Senatului, la dezbaterile asupra cererii de urmărire penală vor lua cuvântul preşedintele
comisiei, pe care îl invit dacă este prezent în sală sau cineva din partea comisiei, senatorul la care se
referă cererea respectivă şi, după caz, dacă se consideră necesar, câte un reprezentant al fiecărui grup
parlamentar.
Invit... Vă rog, cu mare atenţie, pentru a şti ce votăm. Invit reprezentantul Comisiei juridice, de
numiri, disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului şi a proiectului de hotărâre, urmând să
- 31 -
precizeze expres forma hotărârii care se supune votului, având în vedere că proiectul de hotărâre
anexat la raport cuprinde ambele ipoteze, respectiv de a cere urmărirea penală şi de a nu cere urmărirea
penală a domnului senator Titus Corlăţean.
Vă rog, doamna secretar al Comisiei juridice, prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre, aşa
cum au fost discutate şi aprobate în Comisia juridică.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Domnul Ioan Chelaru:
Este o chestiune foarte importantă, poate de nuanţă pentru unii, de ea depinde şi votul
dumneavoastră.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Raport asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia
Naţională Anticorupţie, de formulare a cererii de efectuare a urmării penale faţă de domnul senator
Titus Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe.
În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, al art. 12 şi 19 din Legea
nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 305
alin. (4) din Codul de procedură penală şi al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/2008, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Senatului României solicitarea, prin Adresa nr. 450/C/2016
din data de 16 mai 2016, anexând referatul din data de 13 mai 2016, întocmit de procurorul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, în Dosarul nr. 644/P/2014 al Secţiei de
combatere a corupţiei, care cuprinde 19 volume, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi
penale faţă de domnul senator Titus Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe, pentru săvârşirea
infracţiunilor de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 al Codului penal, cu
aplicarea art. 13² din Legea nr. 78/2000, şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în
modalitatea prevăzută de art. 385 alin. (1) Cod penal.
În şedinţa din 14 iunie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări s-au reunit în vederea adoptării unui raport cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de domnul
senator Titus Corlăţean.
La şedinţă a participat domnul senator Corlăţean, care a fost invitat să-şi prezinte punctul de
vedere cu privire la sesizarea transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
Dosarul nr. 644/P/2014.
- 32 -
După verificarea dosarului şi ascultarea punctului de vedere al domnului senator, membrii
Comisiei juridice s-au pronunţat prin vot secret asupra acestei solicitări.
Astfel, senatorii membri ai comisiei, în şedinţa din 14 iunie 2016, au hotărât, cu majoritate de
voturi, să respingă solicitarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în Dosarul nr. 644/P/2014, transmisă în vederea formulării cererii de începere a urmăririi
penale împotriva domnului senator Titus Corlăţean pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu
şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
În consecinţă, în temeiul art. 151 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică
supune votului plenului Senatului adoptarea prezentului raport.
Anexăm la prezentul raport şi proiectul de hotărâre.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să citiţi.
Stimaţi colegi, (Discuţii la prezidiu.)
Stimati colegi,
Iertaţi-mă că mereu simt nevoia să… constat că pentru unii colegi pare o chestiune uşoară. Nu
este o chestiune uşoară, pentru că riscaţi să votaţi greşit, necunoscând foarte bine proiectul de hotărâre.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Proiect de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului senator Titus Corlăţean, fost
ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014.
Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind
formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul senator Titus Corlăţean, fost ministru al
afacerilor externe, transmisă Senatului cu Adresa nr. 450/C/2016,
În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 151
din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic – Senatul hotărăşte să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Titus
Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014 al Secţiei de combatere a
infracţiunilor de corupţie.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76
alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 151 din Regulamentul Senatului, republicat.
Semnează preşedintele Senatului.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc. Mulţumesc.
- 33 -
În continuare, îl invit la microfon – dacă doreşte – pe domnul senator Titus Corlăţean.
Microfonul central.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Titus Corlăţean:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Am fost invitat în cadrul procedurilor pe care dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă,
le-aţi menţionat şi care se desfăşoară în cadrul Senatului României să am astăzi o intervenţie în
legătură, în esenţă, cu modul în care au fost organizate, modul în care s-au desfăşurat alegerile
prezidenţiale din 2 noiembrie, în esenţă, 2 noiembrie 2014, în străinătate, evenimente care, la acel
moment şi ulterior, au generat foarte multă emoţie, au generat dezbateri publice, nu o dată în
contradictoriu, au generat acuzaţii şi, în ultimă instanţă, un dosar penal, iniţial in rem şi ulterior cu
acuzaţii la adresa celui care vă vorbeşte, pentru, în esenţă, suspiciuni sau indicii aşa-zise rezonabile
privind, în esenţă, încălcarea sau îndeplinire de o manieră defectuoasă a atribuţiunilor de serviciu.
Am avut o primă intervenţie în cadrul Comisiei juridice, în faţa doamnelor şi domnilor senatori,
după ce atât Domniile Lor, cât şi eu am avut acces, cu întârziere, cred, de două săptămâni faţă de
reprezentanţii mass-media, care au primit, ca de obicei, aş spune, în aceşti ani, direct de la sursa
Parchet, referatul procurorilor, ceea ce, în mod evident, nu este în regulă. Dar am avut şi eu acces, cu
întârziere, alături de membrii Comisiei juridice, la dosarele respective. Am avut o dezbatere la acel
moment şi mi-am expus o serie de argumente.
Am spus atunci şi o spun şi acum de la microfonul central al Senatului României că resping în
termeni foarte clari şi foarte categorici orice acuzaţie care îmi este adusă de Parchetul General, DNA,
privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiunilor de serviciu sau încercarea de a împiedica
cetăţenii României să voteze.
Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele dintre ele
cunoscute, menţionate în spaţiul public, altele care necesitau explicaţii pentru a fi bine înţelese şi altele
– şi le voi spune astăzi, în plenul Senatului – care au fost, poate, mai puţin menţionate în spaţiul public
sau deloc.
Aşa că am să vă cer îngăduinţa, am să vă solicit cu deferenţă îngăduinţa, de a vă răpi totuşi
câteva minute. Voi încerca să fiu pe cât posibil concis, dar am nevoie de câteva minute să spun
anumite lucruri. Am să vă rog să aveţi răbdare şi atenţie pentru a asculta ceea ce am de spus astăzi, în
faţa dumneavoastră, pentru ca dumneavoastră să luaţi o decizie în deplină cunoştinţă de cauză.
Este un exerciţiu care nu-mi este simplu, nici ca om care, de 22 de ani lucrează în slujba
statului român, în politica externă, nici în plan personal, dar este un exerciţiu necesar. Şi-l voi face.
- 34 -
Am avut foarte multă răbdare, timp de un an şi jumătate, am tăcut. Şi am să vă explic care au
fost raţiunile pentru care am decis un an şi jumătate să tac, lăsând anchetatorii – speram – să-şi facă
datoria, în deplină imparţialitate şi în deplin profesionalism. Nu că mi-aş fi făcut iluzii – nu mi le-am
făcut –, dar a fost în mod clar şi astăzi îmi este extrem de clar că linia şi direcţia au fost cu totul altele.
Aşa că am să vă prezint – încerc concis – o serie de elemente pe care le consider necesare în
spaţiul public şi spre informarea Senatului României, menţionând de la bun început – am spus-o
atunci, în noiembrie 2014, am spus-o şi ulterior la Comisia juridică –: am trecut şi am avut şi am simţit
un profund regret faţă de situaţia în care s-au aflat cetăţenii români de bună-credinţă – subliniez de
bună-credinţă – care au trecut prin acele evenimente în 2 noiembrie 2014, nu pentru alţii. Şi am să mă
explic în cele ce urmează.
Voi face însă un comentariu introductiv absolut necesar, pentru ca dumneavoastră şi opinia
publică să înţelegeţi şi să aveţi o fotografie corectă a lucrurilor despre care vorbim şi instituţional. Şi
mă voi referi foarte pe scurt la instituţia Ministerul Afacerilor Externe, acolo unde am avut onoarea să
fiu ministru.
Ministerul Afacerilor Externe este o instituţie specială.
Este o instituţie care a fost considerată şi este în continuare considerară ca fiind elita
administraţiei româneşti – şi există motive foarte serioase pentru acest lucru. Care sunt consecinţele
legate de modul în care această instituţie a fost construită şi funcţionează? Este o instituţie care are
atribuţii speciale legate de promovarea şi apărarea interesului naţional al statului român, aspecte ce ţin
de securitatea naţională. Consecinţele sunt foarte serioase pentru cei care cunosc superficial această
instituţie. Ceea ce voi spune – cred eu – este necesar.
Într-o astfel de instituţie, arbitrariul… cel puţin, vorbind de lucrurile importante, serioase,
arbitrariul nu există. Există nişte reguli şi nişte proceduri extrem de stricte. Există mult mai multă
transparenţă decât v-aţi putea imagina, inclusiv cu privire la oamenii care intră în Ministerul de
Externe şi funcţionează, cu atât mai mult faţă de cei care au funcţii de responsabilitate şi nu mă refer
numai la funcţia de ministru. Există proceduri de verificare, şi eu am trecut prin aceste lucruri în
permanenţă, în cei 22 de ani în care am făcut parte, direct sau implicit, din această instituţie de elită a
administraţiei româneşti. Nu există o transparenţă mai mare în verificări în ceea ce priveşte oamenii
din Ministerul de Externe şi în ceea ce priveşte vetting-ul şi verificările. Şi este bine de ştiut acest
lucru.
Spun asta, pentru că procedurile care sunt parcurse în Ministerul de Externe implică reguli
foarte clare şi foarte stricte. Vă voi da un singur exemplu: atunci când se iau decizii, atunci când se
propun decizii, când se promovează documente în sistemul intern al Ministerului de Externe, acele
memorandumuri interioare, care propun decizia, trec de la bază, cu toate semnăturile, prin foarte multe
- 35 -
etape intermediare. Trec cu avizele, cu semnăturile a foarte mulţi oameni. Şi trec, o spun public, nu
este niciun secret, prin faţa a foarte mulţi alţi ochi, altor ochi, decât cei instituţionali ai Ministerului de
Externe. Sunt şi alte instituţii prezente.
Şi spun foarte clar. Dacă s-ar fi încercat ceva ilegal încă din perioada verii 2014 sau din toamna lui
2014, nu mai spun înainte de 2 noiembrie, vă garantez că s-ar fi ştiut în secunda următoare,
interinstituţional. Şi e bine să ştiţi acest lucru pentru cei care s-au jucat cu cuvintele, din neştiinţă sau din
rea-credinţă, cu privire la modul în care se iau deciziile în instituţia numită Ministerul Afacerilor Externe.
Vreau să subliniez un al doilea lucru. Ministerul Afacerilor Externe şi eu ca ministru a
îndeplinit şi am îndeplinit cu scrupulozitate toate regulile, toate exigenţele legale şi procedurile,
inclusiv procedurile standard folosite în toate ciclurile electorale prezidenţiale şi de altă natură de către
această instituţie. Voi explica puţin mai târziu care sunt, în opinia mea, cauzele pentru ceea ce s-a
întâmplat.
Însă vreau să subliniez că, poate, principala dificultate obiectivă de care instituţia Ministerului
Afacerilor Externe s-a lovit şi nu doar în 2014 a fost cea legată de faptul că nu a existat – vă rog să
vă raportaţi la momentul de până la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, nu la ce a urmat după
aceea, nu la modificările legislative pe care şi eu le salut în clipa de faţă, raportaţi-vă la acel moment –,
nu a existat un alt reper obiectiv, subliniez, pentru a lua decizii de 100% acurateţe, decât raportarea la
ciclurile prezidenţiale electorale anterioare şi, în esenţă, în primul rând, la ciclul şi la practica
electorală şi secţiile de votare din 2009, de la alegerile prezidenţiale.
Trebuie să ştiţi un lucru şi acest lucru este reflectat în ceea ce ambasadori din state importante
au scris către Centrala MAE sau au declarat ulterior la DNA, şi aceste documente, toate aceste
declaraţii, se regăsesc în dosarele care au fost transmise şi la Senat. Nu există ca regulă generală, nu
există evidenţele clare, inclusiv cu privire la numărul de români, la dispersia regională pe localităţi. Pot
să citez declaraţii, inclusiv ale… şi comunicări către Centrala MAE, care sunt în dosar, care provin de
la Ambasada României de la Paris, de la Ambasada României din Germania, din Statele Unite şi din
alte localităţi.
Este o realitate obiectivă. Poate ştiţi, poate nu ştiţi, există o lege în România, este Legea nr. 248
din 2005 care impune obligaţia cetăţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, să se
declare, să se înregistreze la misiunile diplomatice.
Ştiţi care a fost numărul celor care au respectat această obligaţie, atunci, în noiembrie 2014?
13.200 de cetăţeni. N-a existat un reper obiectiv foarte clar, au existat estimări în anumite cazuri, dar cu
un anumit grad de imprecizie pe care înşişi ambasadori din state importante, ambasadori români, i-au
subliniat în documentele la care făceam referire.
- 36 -
Un al doilea lucru. Vă rog să ţineţi cont că, spre deosebire de alegerile naţionale, la alegerile
locale, în plan intern, cel puţin până la alegerile din 2014, nu au existat liste electorale, spre deosebire
de secţiile de vot din ţară, acolo unde sunt pe lângă primării, sunt listele electorale cu cetăţenii care, în
mod concret, evident, sunt înregistraţi şi sunt potenţiali votanţi. În străinătate nu au existat niciodată,
până la acest moment, acum când se lucrează la acest registru electoral pe noua lege, nu au existat liste
electorale şi este o dificultate de natură obiectivă.
În al treilea rând, în evaluarea care a fost făcută în Centrala Ministerului Afacerilor Externe a
contat atunci când s-au făcut aceste evaluări, s-au făcut propuneri, a contat foarte mult şi criza
economică foarte dură care a lovit Europa, începând cu 2009. A fost o consecinţă foarte importantă
peste care unii pot să treacă foarte uşor, dar nu este aşa. Au fost locuri de muncă care au dispărut, au
fost consecinţe economice şi sociale asupra românilor care lucrau în diferite ţări, s-a constatat chiar un
fel de migraţie intracomunitară, în interiorul comunităţii Uniunii Europene, dar a fost în mod clar o
stopare după 2009 a fluxului de români dinspre România spre alte ţări ale Uniunii Europene. Şi
lucrurile astea sunt reale: atacurile xenofobe, atitudinile politice împotriva românilor în state cu vechi
democraţii, şi aici voi menţiona şi Franţa, şi Germania, şi Marea Britanie. Atacuri extrem de dure au
fost de natură să inhibe prezenţa românilor într-o serie de state. Şi spun asta, pentru că toate lucrurile
care s-au spus cu milioanele de români care sunt în străinătate – da, sunt, poate că sunt 3 milioane,
poate mult mai puţin, care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014 – au
fost legende.
Vreau să vă spun foarte clar. În toată comparaţia şi în toate raportările anterioare au fost, în
general, zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii, până în noiembrie
2014. În 2000, poate aţi uitat, la primul tur au fost 33 de mii de votanţi, în 2004 au fost 40 de mii de
votanţi. În 2009, în primul tur, au fost 95 de mii de votanţi. Acestea au fost reperele obiective pe care
Ministerul Afacerilor Externe a putut să le aibă. Şi vă aduc aminte că în 2009 am avut şi atunci o
campanie electorală foarte fierbinte, cu trei candidaţi şi cu o temperatură foarte ridicată. Şi au fost
95.000 de votanţi la votul din turul întâi, astfel încât, inclusiv în absenţa unor instrumente sociologice,
care să ne permită o evaluare corectă a conduitei electorale, a modului în care românii intenţionează să
se prezinte la vot, decizia Ministerului Afacerilor Externe a fost aceea de raportare la numărul secţiilor
de votare din 2009 – număr obiectiv 294 de secţii de votare.
Vreau să fac o menţiune care este importantă, un lucru mai puţin ştiut. Să nu credeţi că
Ministerul Afacerilor Externe funcţionează aşa, de o manieră arbitrară pentru organizarea alegerilor
electorale. Şi apropo, Ministerul Afacerilor Externe a avut competenţe organizatorice logistice, nu
MAE-ul, ci alte instituţii au condus procesele electorale: BEC-ul, Biroul Electoral al secţiilor de votare
din străinătate şi Autoritatea Electorală Permanentă, dar spunând acest lucru, vreau să subliniez că noi
- 37 -
am organizat la acel moment o echipă tehnică lărgită, o echipă tehnică de organizare a alegerilor
formată din 22 de persoane, care a funcţionat zi şi noapte cu doi coordonatori generali: secretarul
general al ministerului şi secretarul general adjunct. Au fost echipe lărgite, tehnice, de sprijin, la
primul tur 100 de persoane, 99 – 100 de persoane, şi la turul doi 111 persoane, un întreg mecanism şi
oameni care au lucrat pentru pregătirea acestor alegeri.
În ceea ce priveşte stabilirea listei secţiilor de votare atât de mult discutată, am spus-o la
Comisia juridică, o spun şi acum, au fost respectate toate procedurile standard în stabilirea listei de
secţii de votare. A fost transmisă acea circulară din Centrala MAE către ambasade, către consulate,
ambasadele, consulatele, oficiile diplomatice au formulat propuneri – subliniez propuneri – care au
fost centralizate la echipa tehnică, un total de – vă rog reţineţi cifra – 320 de secţii propuse în total, faţă
de cele 294 de secţii acceptate şi stabilite în final de Centrala MAE. Acestea sunt cele douăzeci şi ceva
de secţii de votare despre care unii au impresia că ar fi schimbat în mod fundamental soarta alegerilor.
Am aflat şi eu – şi o mărturisesc cu sinceritate – am aflat şi eu atunci de la echipa tehnică de
organizare a alegerilor, de la secretarul general al MAE, că Centrala MAE, niciodată, nu a acceptat
integral – subliniez – propunerile formulate de ambasadă. Ca regulă, da, majoritatea sunt acceptate,
dar Centrala MAE are tot dreptul să ia decizia finală, existând argumente pentru acest lucru În anumite
situaţii chiar s-a suplimentat numărul de secţii de votare, faţă de chiar propunerile unor ambasade, în
anumite situaţii, nu foarte multe, în cele mai multe s-a păstrat acelaşi număr de secţii de votare şi în
foarte puţine cazuri, cu titluri de excepţie, au existat ajustări. Şi voi face comentarii pe această temă.
Care sunt explicaţiile pentru care propunerile unor, nu foarte mulţi, ambasadori nu au fost
acceptate integral. Un lucru foarte important, care este mai puţin ştiut: stabilirea numărului de secţii de
votare ţine cont de resursele disponibile ale Ministerului de Externe, care sunt, inevitabil, limitate.
Şi vă mai dau un exemplu ca să înţelegem despre ce vorbim. Ambasada României în Republica
Moldova, la Chişinău, a propus 21 de secţii de votare, făcând precizarea în comunicarea transmisă
către Centrala MAE, în acelaşi timp, că nu avem – citez din memorie Ambasada – nu avem însă
resurse decât pentru 11 din cele 21 de secţii de votare pe care le-am dori organizate în Republica
Moldova. Pentru restul, trimiteţi personal, diplomaţi din Centrala MAE. Deci, practic, pentru jumătate
din secţiile de votare propuse în Republica Moldova, ambasada cerea personal detaşat din Ministerul
de Externe, pentru o singură ambasadă. Imaginaţi-vă care ar fi fost impactul detaşării unui întreg corp
administrativ, corp diplomatic din Ministerul de Externe, pentru toţi cei care solicitau mult mai multe.
Resursele sunt limitate. Şi acest lucru îl veţi găsi şi în comunicarea Ambasadei de la Chişinău, şi în
comunicarea Ambasadei de la Madrid, şi în alte evaluări care sunt importante.
În al doilea rând, există o regulă pe care trebuie să o subliniez şi este spusă de lege: legea
stabileşte obligativitatea organizării secţiilor de vot în sediile ambasadelor, consulatelor, oficiilor
- 38 -
diplomatice consulare şi doar ca derogare, în mod facultativ, dacă autorităţile locale din statul respectiv
acceptă, şi în afara secţiilor respective. Şi acest lucru, ca principiu, a fost respectat.
În al treilea rând, specificul unor propuneri formulate de ambasadori… Trebuie s-o spun şi o
spun ca om care cunosc foarte bine Ministerul de Externe şi am profund respect faţă de colegii
diplomaţi şi ambasadori. Aceşti ambasadori însă şi diplomaţii de acolo trebuie să ştiţi că sunt interfaţa
în relaţia cu comunităţile româneşti, cu asociaţii, cu lideri de asociaţii româneşti, mulţi dintre ei, şi nu
spun o chestiune care nu este cunoscută, având o culoare politică, o identitate politică. În general,
diplomaţii sunt foarte reticenţi, şi ambasadorii foarte reticenţi să intre în contradicţii, să fie criticaţi, să
refuze, să sperie, să nu apară în comunicate de presă critici din partea, în speţă a liderilor de asociaţii şi
preiau fără niciun fel de filtru tot ceea ce foarte mulţi lideri de asociaţii, cu culoare politică, au propus.
Este o realitate. Şi acest lucru a fost valabil în toate ciclurile electorale, şi Centrala MAE a avut un
filtru de raţionalitate în a lua decizia finală.
Şi în sfârşit, un lucru pe care iarăşi îl cunoaşteţi din viaţa reală. Au existat, cu titlu de excepţie,
şi ambasadori politici a căror activitate a depăşit mult ceea ce ar fi însemnat în mod normal mandatul
lor diplomatic. Şi au avut tot felul de alte „atribuţiuni”pe care şi le-au exercitat inclusiv atunci când au
formulat propuneri.
Vreau să menţionez în continuare un lucru pe care, poate, l-aţi uitat. Eu nu l-am uitat. Au fost
dezbateri foarte, foarte încinse înainte de alegerile din 2014, legate de riscul de fraudă, de turism electoral,
riscul de vot incorect, de fraudă. Şi au fost exemple anterioare, ştim foarte bine ce s-a întâmplat la Paris, în
2009, atunci când cei care anchetează în România nu au fost deloc interesaţi să facă lumină. Au fost situaţii
de turism electoral, de autocare – şi au fost relatări inclusiv în presă – care s-au dus încoace şi încolo.
Lucrurile astea nu au preocupat anchetatorii în 2009, dar lucrurile astea au existat şi acest lucru a fost o
preocupare foarte serioasă din partea Ministerului Afacerilor Externe. Şi acesta este motivul pentru care,
între altele, Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate a insistat foarte mult, inclusiv prin
circulara pe care a transmis-o în dimineaţa zilei de 2 noiembrie 2014, pentru ca declaraţiile pe proprie
răspundere şi tabelele cu datele personale să fie completate în faţa biroului secţiei de votare, ceea ce, în
mod evident, a dus la prelungirea timpilor de aşteptare. Şi acest lucru a fost până la urmă motivul pentru
care atunci când s-a discutat – şi am discutat cu cei din echipa tehnică de organizare a alegerilor din
Ministerul Afacerilor Externe – să nu acceptăm un lucru care s-a întâmplat, stimaţi colegi, anterior.
Au fost organizate secţii de votare anterior, în 2009, în restaurante, în sedii de asociaţii şi
ONG-uri cu clară coloratură politică, acolo unde, în mod evident, nu au putut fi garantate
imparţialitatea şi neutralitatea procesului de vot, în biserici…
Domnul Ioan Chelaru:
Domnule senator, aş dori să vă apropiaţi de finalul expunerii dumneavoastră. E şi…
- 39 -
Domnul Titus Corlăţean:
Voi încerca să…
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog.
Domnul Titus Corlăţean:
Voi încerca să fiu mai concis, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog.
Domnul Titus Corlăţean:
Dar credeţi-mă că s-au spus foarte multe lucruri în spaţiul public şi eu am de spus, la rândul
meu, după un an şi jumătate, mai multe lucruri.
Cert este că, în final, acest lucru a fost transpus prin necesitatea de a asigura secţii de votare
corecte în sedii care să asigure caracterul oficial şi solemn al votului.
Decizia echipei şi Ministerului Afacerilor Externe a fost, spuneam, de a organiza acelaşi număr
de 294 de secţii de votare ca în 2009. Într-o serie de situaţii importante au fost păstrate exact numărul –
şi aş spune în majoritatea cazurilor – numărul şi chiar secţiile care au fost propuse.
Şi vă voi da câteva exemple, pentru că este bine să fim extrem de clari. Ambasada României în
Germania a făcut o evaluare şi a propus cinci secţii de votare, ca în 2009, spunând explicit: nu avem
motive să credem că prezenţa foarte slabă la vot din 2009 se va schimba. Nu avem date foarte clare
privind românii din străinătate. Şi atunci au fost propuse cele cinci, au fost aprobate. La fel în cazul
Austriei, cu cele trei propuse de ambasadă şi aprobate de Centrala MAE, în cazul Belgiei, cu cele patru
secţii propuse de ambasadă şi acceptate de Centrala MAE, la fel în cazul Portugaliei, unde este o
comunitate românească, cu cele trei propuse şi aprobate. Şi pot continua.
Au fost situaţii în care au fost indicii că este nevoie de un număr suplimentar de secţii de
votare. Şi aici mă refer la Republica Moldova în primul rând, pentru că ştiam că numărul cetăţenilor
români a crescut. Din cele 13 secţii de votare din 2009, au fost aprobate 21 de secţii de votare. La fel în
cazul Marii Britanii, din opt, au fost aprobate 11, cu un principiu totuşi important pe care l-am susţinut
inclusiv la DNA în cazul Republicii Moldova, la fel şi în cazul Marii Britanii: era foarte important să
oferim dreptul de vot şi altora în teritoriu, nu doar în capitală şi să evităm cozile şi asaltul în secţiile de
vot din capitală. Nu întâmplător au fost propuse descentralizarea şi organizarea de secţii de vot şi în
restul teritoriului. Şi aici vreau să spun foarte clar şi critic în termeni foarte fermi, formula folosită de
Parchet atunci când face o critică privind organizarea secţiilor, unor secţii de vot în Republica
Moldova, în „zone rurale şi excentrice” . Eu consider că este o ruşine această formulă, pentru că a
- 40 -
organiza şi în alte raioane ale Republicii Moldova – unde? – în municipalităţi, în capitalele de raioane
aceste secţii de votare nu înseamnă nici zonă rurală şi nici excentrică. Şi aş putea să continui.
În cazul Spaniei au fost păstrate cele 38 de secţii de votare. În cazul Italiei, pentru raţiuni pe
care tare mult aş fi vrut să am timp să le menţionez, din cele 55 organizate în 2009, au fost menţionate
şi păstrate 51.
Voi da totuşi un singur exemplu. S-a dorit evitarea atunci când s-a făcut evaluarea în echipa
tehnică de organizare a alegerilor din Ministerul de Externe, s-a dorit evaluarea, evitarea între altele a
turismului electoral. Şi trebuie să ştiţi că ambasada a propus în jurul Romei – acolo unde, da, sunt
mulţi cetăţeni români – secţii de votare la 5 sau 10 kilometri.
Or, turismul electoral a fost o realitate şi anterior; şi îndemnul la plimbarea cu autocarul era în
mod evident. Însă, toate aceste lucruri au o serie de explicaţii. Şi voi începe mai întâi cu Parisul şi cu
Torino. Foarte scurt.
În cazul Parisului au fost acuze legate de faptul că Ministerul de Externe nu ar fi organizat trei
secţii de votare, aşa cum a propus ambasada. Vreau să vă aduc aminte că, în 2009, a existat o singură
secţie de votare. În baza evaluărilor făcute în Centrala MAE, Centrala Ministerului de Externe a
aprobat organizarea a două secţii de votare şi nu doar 6 ştampile şi cabine de vot, ci de două ori 7, la
maximum, mai mult decât dublu, şi a fost o decizie rezonabilă…
Domnul Ioan Chelaru:
Domnule senator, până la ora 18.00 trebuie să şi votăm. O parte din colegi au întâlnire la
diverse ambasade, diverse locaţii.
Vă rog să găsiţi puterea să sintetizaţi prezentarea.
Domnul Titus Corlăţean:
Da, voi încerca să sintetizez.
Cazul Torino. Nu pot…, nu am timp să menţionez toate aceste detalii, îi invit pe cei care încă
au acces la dosar să citească ceea ce consulul scrie despre grupurile violente, despre grupurile care au
venit spre seară şi ceea ce s-a întâmplat acolo, acolo unde trei oameni din şapte fie nu s-au prezentat,
fie, ca să citez consulul, „au fost incompetenţi sau iresponsabili şi mai mult au încurcat”, cei din biroul
secţiei de votare. Deci mult mai puţine ştampile folosite.
Care au fost cauzele? Pe scurt. Unele le cunoaşteţi şi voi face referire la procedura mult mai
lentă, dar scrupuloasă, legată de completarea declaraţiilor pe proprie răspundere, la tabelul cu datele de
identificare, la absenţa a aproximativ 130 de membri din partea partidelor politice în birourile secţiilor
de votare, care au împiedicat ca votul să aibă loc aşa cum era prevăzut, şi, bineînţeles, la o serie de alte
chestiuni legate de presiune, de intimidări la adresa celor din birourile secţiilor de votare.
- 41 -
Lucrurile care s-au menţionat mai puţin în această perioadă. Au fost informaţii, unele au apărut
chiar şi în presă, dar au trecut foarte rapid, şi sunt lucruri pe care mulţi dintre dumneavoastră le
cunoaşteţi: au fost destui oameni, cetăţeni, care – în special din judeţele din vestul ţării – au plecat…
şi-au descoperit dorinţa de a vota în diferite capitale europene în acel 2 noiembrie; au fost vizualizate
şi autocare cu numere din…, în special din judeţele din vestul ţării, foarte multe maşini care s-au
deplasat; au fost ascultate discuţii, sunt oameni care călătoresc cu avioane low cost – avioane low cost
care zburau spre Londra – şi au auzit grupurile de turişti care s-au dus la Londra să viziteze – mă întreb
pe ce bugete şi pe ce bani –, pentru ca, după aceea, să îngroaşe rândurile la cozi; au fost, de asemenea,
grupuri…
Domnul Ioan Chelaru:
Concluziile, vă rog! Concluziile!
Domnul Titus Corlăţean:
Au fost, de asemenea, grupuri care, după ce au votat, s-au aşezat din nou la rând pentru a îngroşa
rândurile şi pentru a genera dificultăţi în procesul de votare; au fost foarte multe chestiuni pe care, din
păcate, nu pot să le menţionez acum – nu am timp –, dar a fost şi operaţiunea Facebook, care a fost o
operaţiune de mare amploare, care a implicat în mod necesar foarte multe resurse…
Domnul Ioan Chelaru:
Îi rog pe colegii senatori să nu părăsească sala.
Domnul Titus Corlăţean:
…şi umane, şi bugetare, asupra cărora nici n-a existat un gram de interes din partea anchetatorilor.
Nimic din ceea ce am menţionat nu a reprezentat un subiect de interes pentru a clarifica mai întâi in
rem şi după aceea ce s-a întâmplat cu adevărat. N-a interesat pe nimeni.
De ce nu am vorbit în acest an şi jumătate? Sunt, pe scurt, două sau trei motive.
În primul rând, sunt jurist şi respect, şi cunosc regulile. Nu am dorit ca, atunci când există un
dosar in rem, să intervin prin declaraţii publice, să intervin în modalităţi care ar fi putut fi considerate
drept presiuni asupra procurorilor. Am lăsat procedura să curgă şi am sperat că lucrurile se vor
clarifica. Încă o dată, am spus, nu aceasta era linia! Şi voi menţiona un singur lucru: cine a citit
referatul procurorilor din Comisia juridică a remarcat foarte multe paragrafe profund politice,
inacceptabile, care n-ar fi trebuit să existe într-un referat al procurorilor şi care n-au niciun fel de
legătură cu ceea ce înseamnă actul de justiţie sau cu o anchetă imparţială şi independentă. Acele
consideraţii de ordin politic, care vizează un partid politic, un candidat, pentru mine au reprezentat, din
păcate, o confirmare nedorită.
În al doilea rând, lucrurile pe care le-am menţionat – şi aş putea să dau mult mai multe alte
detalii legate de neregularităţile care, cu adevărat, s-au întâmplat şi care au influenţat în câteva secţii,
- 42 -
nu în majoritatea, în majoritatea s-a votat corect – ridică, de fapt, o problemă foarte serioasă: de
absenţă a legitimităţii celui care a fost ales preşedinte. Şi asta este o temă foarte serioasă.
Ca om care nu sunt doar om de partid, ci, de 22 de ani, sunt în serviciul Ministerului Afacerilor
Externe şi al României, eu am capacitatea să realizez ceea ce înseamnă o dezbatere publică şi care este
impactul în lumea externă…
Domnul Ioan Chelaru:
Mai aveţi 30 de secunde, vă rog.
Domnul Titus Corlăţean:
… dacă s-ar fi ridicat un astfel de subiect privind legitimitatea celui ales aşa cum a fost ales. Şi sunt
obligat astăzi să menţionez acest lucru.
Şi, în sfârşit, ultimul motiv, care este extrem de personal, ţine de modul în care eu mi-am
construit viaţa în toţi aceşti ani, de foarte mulţi ani, şi care, rezumând, înseamnă să ştiu să-mi întorc
obrazul, atunci când este cazul să-mi întorc obrazul, să nu doresc răul nimănui şi să aştept, cu răbdare,
cu îndelungă răbdare, adevărul, care sunt convins că va ieşi la lumină.
Vreau să mulţumesc, în final, în primul rând, judecătorilor din Biroul electoral al secţiilor de
votare din străinătate. Nu s-a spus acest lucru public: Biroul electoral al secţiilor de votare din
străinătate la finalul procesului electoral din primul tur a adoptat o poziţie oficială, care nu s-a dorit a fi
menţionată public de alţii, şi acest birou spune: „În ciuda dificultăţilor ivite, procesul electoral la
secţiile de votare din străinătate s-a finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale.”. Acest lucru are o şi
mai mare semnificaţie după decizia recentă a Curţii Constituţionale.
Şi vreau, în final, să mulţumesc – şi e un act de reparaţie morală – colegilor diplomaţi şi celor
din corpul tehnico-administrativ al Ministerului Afacerilor Externe, care au fost blamaţi incorect şi
care şi-au dat, realmente, toată străduinţa să organizeze corect aceste alegeri prezidenţiale. Ceea ce s-a
întâmplat a mers dincolo de voinţa lor şi a mea şi am convingerea că, mai devreme sau mai târziu,
chiar dacă unii nu doresc, se va face şi lumină, şi dreptate.
Vă mulţumesc, în final, pentru răbdarea pe care aţi avut-o şi timpul, mai limitat decât aş fi
dorit, pe care mi l-aţi acordat pentru a avea această prezentare.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
*
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Stimaţi colegi,
Încep cu a supune aprobării dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la
finalizarea votului pentru situaţia privind solicitarea Parchetului.
- 43 -
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii prezenţi să voteze. (Rumoare în sală.)
Rog toţi colegii să voteze!
104 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.
*
Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.
PSD? Nu.
PNL? Nu. (Discuţii în sală şi la prezidiu.)
PSD, Şerban Nicolae. Microfonul central.
Eu nu am spus, dar nu… cred că ora 19.00 este încă… prea devreme totuşi, da…
Vă rog.
Domnul Şerban Nicolae:
Voi fi scurt, stimabile.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Dincolo de mica glumă de început, aş vrea să vă spun însă că nu-mi face deloc plăcere să iau
cuvântul într-o asemenea situaţie, pentru că, din punctul meu de vedere, ne aflăm într-o situaţie jenantă.
Ca de obicei, aşa cum ştiţi că fac de fiecare dată, am citit referatul întocmit de procurorul de caz
cu toată atenţia şi cu toată seriozitatea. Mi se pare că este o insultă adresată Senatului României, este o
batjocură faţă de profesia de jurist, faţă de statutul procurorului, faţă de ordinea constituţională în statul
român. Şi îmi asum pe deplin ceea ce spun.
Aş vrea să fac câteva precizări procedurale.
Respectând Regulamentul, Comisia juridică a întocmit (în mod corect şi cu sprijinul
compartimentului de specialitate al Senatului) un proiect de hotărâre. Atrag atenţia însă asupra faptului
că, potrivit Constituţiei – fac doar precizarea pentru stenogramă –, Senatul poate cere începerea
urmăririi penale pentru un membru al Senatului în legătură cu fapte penale săvârşite în calitate de
membru al Guvernului şi nu se poate pronunţa în sensul că „Senatul nu cere”. Un vot de adoptare a
unei negaţii nu este constituţional, dar nu este prima oară când ne aflăm într-o asemenea situaţie. Faţă
de situaţia din actualul Regulament, este corect proiectul de hotărâre aşa cum a fost întocmit, dar aş
prefera ca, pe viitor, să nu mai avem nici cereri de acest tip şi, cu atât mai puţin, prevederi
regulamentare care înfrâng dispoziţiile Constituţiei.
Stimaţi colegi,
A doua problemă este, însă, una care ţine de relaţia cu Parchetul. Dacă vă aduceţi aminte, cred
că la solicitarea privind pe doamna senator Ecaterina Andronescu şi pe domnul senator Şerban
- 44 -
Mihăilescu, în ziua în care noi discutam în Senat dacă cerem sau nu începerea urmăririi penale,
Parchetul ne-a mai trimis încă patru volume care, teoretic, ar fi avut legătură cu solicitarea.
Cu toate astea, în cazul de faţă, deşi există o decizie a Curţii Constituţionale în legătură cu care
doamna Kovesi, procuror şef al DNA, a manifestat un interes deosebit, Parchetul nu a transmis niciun
fel de modificare a punctului de vedere în legătură cu care suntem solicitaţi să ne pronunţăm.
Astfel, se solicită ca Senatul să exercite atributul constituţional de a cere începerea urmăririi
penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum îl descrie Parchetul: pentru îndeplinirea în mod
defectuos a atribuţiilor de membru al Guvernului. Şi la pagina 7, şi la pagina 9, cu copy-paste, se
vorbeşte de două ori: „Titus Corlăţean a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu.”.
În condiţiile în care Curtea Constituţională a spus că „în mod defectuos” presupune în mod
obligatoriu încălcarea legii, normal era ca Parchetul, prin procurorul de caz şi, bineînţeles, cu oficiul
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-şi precizeze
sesizarea către Senat. Mai exact, să ne comunice dacă în înţelesul sintagmei „în mod defectuos” a
identificat o încălcare a legii de către domnul Titus Corlăţean ca ministru de externe. Faptul că nu o
face este în continuarea atitudinii sfidătoare pe care Parchetul o are faţă de Senatul României.
Dincolo de declaraţiile absolut inadmisibile ale procurorului şef al DNA, ale altor şefi din
Parchet, ale unor membri CSM, de dispreţ faţă de Parlament, de dispreţ faţă de ordinea constituţională
din România şi faţă de normele statului de drept, recte „ştatul”, este doar un plus.
În acest text se face referire la o interpretare politică a votului electoratului. Se spune aici – şi
daţi-mi voie să vă citez, cum spunem noi, să nu avem vorbe la proces – că, prin acţiunile sale,
ministrul de externe…, „dat fiind comportamentul electoral al marii majorităţi a acestora – este vorba
de românii care votează în străinătate –, a avut ca urmare creşterea procentului total de vot obţinut de
către candidatul propus şi susţinut de către PSD.”. Dincolo de faptul că este profund incompetent
profesional procurorul care a întocmit un asemenea text, nici măcar nu ştie că la vot nu contează
procentul, ci contează numărul de voturi. Am putea şi noi să fim ironici şi să-i spunem că, dacă la Paris
se vota, la 19 secunde, un vot, puteam să presupunem în mod rezonabil că este timp suficient şi sunt
suficiente secţii de vot ca să voteze 3 milioane de români din diaspora şi nu 300 000.
Dar chiar cu propriile argumente, procurorul de caz se expune ridicolului. Astfel, dau un singur
exemplu pe fond – nu doresc să intru în cercetare, cu atât mai mult cu cât colegul nostru Titus
Corlăţean a vorbit destul de mult, atacând fiecare problemă de drept sesizată –, e vorba de Republica
Moldova. Se spune că a fost desfiinţată o secţie de vot în mod nejustificat, unde au votat, la alegerile
din 2009, 275 de persoane şi au fost nejustificat înfiinţate alte şase. Dar din tabelul prezentat chiar în
acest referat rezultă că au votat peste 300 de persoane în fiecare dintre cele şase secţii nou-înfiinţate,
ba, într-una, au votat 3 000 de persoane.
- 45 -
Deci, cu alte cuvinte, i se reproşează ministrului de externe că a desfiinţat o secţie unde
votaseră, în urmă cu cinci ani, 275 de persoane şi că a înfiinţat alte secţii, unde au votat câteva mii de
persoane. Dacă asta înseamnă „în mod defectuos”, rămâne să apreciem.
Ceea ce este însă foarte grav...
Domnul Ioan Chelaru:
Rog să finalizaţi.
Domnul Şerban Nicolae:
...este că... Da, imediat.
…este că se extinde această concepţie aberantă după care organizarea alegerilor, stimularea participării
la vot ar avea de-a face cu folosul necuvenit cu caracter nepatrimonial.
Toţi cei care candidează urmăresc să obţină capital electoral materializat prin voturi, asta este
esenţa democraţiei, iar atunci când acest lucru este considerat infracţiune, din punctul meu de vedere,
este un atac grav la adresa ordinii constituţionale.
De aceea, fără a intra în fondul acestui referat ruşinos, vă rog să votaţi în sensul în care Senatul
nu poate cere începerea urmăririi penale şi pentru aspectul procedural esenţial de care am vorbit, şi
anume că Parchetul nu a precizat în ce mod defectuos şi-ar fi îndeplinit atribuţiile ministrul de externe,
dar şi sub aspectul relaţiei fireşti, constituţionale între Senat şi Parchet.
Mai fac o precizare, că e foarte important să vedeţi cum anume ne tratează pe noi Parchetul.
Dacă în privinţa domnului Corlăţean toată responsabilitatea Ministerului de Externe este centrată pe
ministru, în privinţa ambasadelor şi misiunilor diplomatice se vorbeşte la modul impersonal:
ambasadele au propus, oficiile consulare au propus, ca şi cum acolo deciziile se iau prin vot. Corect era
ca domnul procuror, mergând cu intuiţia politică până la capăt, să spună: procurorul numit de fostul
preşedinte al României, Băsescu Traian, şeful de oficiu consular numit de Guvernul Boc şi aşa mai
departe. Acest lucru era, bineînţeles, inadmisibil, aşa cum este inadmisibil şi să faci speculaţii în
legătură cu înfiinţarea de secţii de votare.
Dar, fac o ultimă precizare, nimeni, absolut nimeni din competitorii electorali din 2014 nu a
sesizat ex ante că ar fi o problemă în legătură cu secţiile de votare din străinătate. Problemele care au
fost sesizate, au fost sesizate după primul tur. Or, din acest punct de vedere nu avem ce discuta.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Dobra, din partea Grupului PNL.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Dragi colegi, ca de fiecare dată, Grupul PNL va vota în favoarea cererii Parchetului de pe lângă
Înalta Curte.
- 46 -
Nu e aceasta o surpriză şi nu am obstrucţionat niciodată justiţia din acest punct de vedere.
(Discuţii în sală.)
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Asta nu e justiţie!
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să păstraţi linişte în sală! Domnule senator, dacă se poate, pe scurt, vă rog.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Din acelaşi motiv..., din acelaşi motiv, vom vota şi împotriva raportului de respingere...
(Discuţii în sală.)
…a cererii de cercetare, atâta timp cât colegii noştri, consecvenţi, din Comisia juridică au votat
împotrivă.
Facem însă precizarea că votul nostru de astăzi nu este împotriva colegului şi senatorului Titus
Corlăţean. (Discuţii, râsete, în sală.)
Votul nostru de astăzi este în favoarea începerii unei proceduri care să poată arăta dacă în
această ţară, dacă în vreun minister, cineva, vreo clipă, a imaginat că ar putea obstrucţiona votul
cetăţenilor români.
Mai mult de atât nu, atâta timp cât votul nu e o lozincă şi cât el trebuie asigurat pentru toţi
cetăţenii, în ţară sau în străinătate.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim.
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Nu e adevărat! Nu e adevărat!
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
PNL va vota astăzi...
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
...pentru începerea urmăririi penale.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea Grupului UNPR.
Vă rog, domnule Vochiţoiu, dacă se poate, pe scurt.
Sigur, e greu, după ce a vorbit Şerban Nicolae 15 minute, e mai greu să le cer colegilor să..
- 47 -
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
O să încerc să fiu scurt, deşi cred că atunci când vorbim de destinul unui om, oricare ar fi el,
cetăţean român, trebuie să avem răbdarea necesară.
Domnul Ioan Chelaru:
Oricum, noi hotărâm prin vot.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Am fost întrebat de foarte multe ori în diverse medii şi în dezbateri televizate şi nu numai: oare
procurorii ăştia nu exagerează deja în România? Şi eu răspund, de o vreme încoace, invariabil: dar
hoţii nu au exagerat în România? Dar infractorii care au furat pensiile românilor şi i-au obligat pe 3
milioane să plece din ţara lor după o pâine, nu au exagerat? Ba da!
Dacă un singur om – nu mai vreau să dau nume, că nu vreau să-mi aud huiduieli pe aici – e
suspectat că a furat 700 de milioane de euro, nu era nevoie de o muncă titanică a procurorilor să-i
stopeze pe aceşti infractori? Ba da, era!
Uniunea Naţională pentru Progresul României va susţine întotdeauna instituţiile statului român
în această luptă titanică, pe care o duc cu infractorii României. Însă, în acest caz avem de-a face cu
altceva. Titus Corlăţean este un produs rar, nu singurul, dar rar, al diplomaţiei româneşti. Un om care a
muncit 22 de ani. Nici nu i-am spus că, de când procesul ăsta este pe rol, am întrebat toţi ambasadorii
şi toţi diplomaţii cu care eu am intrat în contact ce părere au despre munca lui Titus Corlăţean.
(Discuţii în sală.)
Toţi la unison mi-au spus că a fost un foarte bun ministru de externe şi că nu are nicio vină
pentru faptul că unii români, într-adevăr, au fost obstrucţionaţi să voteze.
Astăzi, de fapt, stimaţi colegi... (Discuţii în sală.)
Domnule Dian Popescu, vă rog! Vă cer un minut de răbdare.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, nu dialogaţi cu sala.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Că vă vor întreba oltenii din Gorj de ce nu pot vota la alegerile astea, care urmează. Pentru că,
stimaţi colegi, noi avem o mare problemă: am introdus o lege care le cere românilor din diaspora să se
înregistreze în acel registru electoral. Din 3 milioane, s-au înregistrat vreo 1200 doar. Ce facem? La
toamnă veţi vedea adevărata problemă, când românii care ţin cu bani România nu vor putea să-şi
exercite dreptul la vot.
Eu cred că... (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
...în loc să ne ocupăm de lucrurile acestea, ar trebui să ne ocupăm de această problemă reală.
- 48 -
Dacă tot am acest drept constituţional şi legal, să votez astăzi după propria conştiinţă, eu vă
vorbesc în nume personal că voi vota în favoarea României, în favoarea diplomaţiei româneşti.
(Aplauze, discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Barbu, din partea Grupului ALDE.
Vă rog, domnule profesor.
Domnul Daniel-Constantin Barbu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor colege,
Domnilor colegi,
Noi vom vota în favoarea raportului Comisiei juridice pentru că, în opinia noastră, nu este
vorba despre domnul Titus Corlăţean în această chestiune, ci despre ceva mult mai important. Sigur,
orice coleg este foarte important. S-a întâmplat ca domnul Corlăţean să fie în această speţă victima
colaterală. E vorba despre o tentativă a Parchetului, o tentativă repetată, de a penaliza procesul
electoral. Trebuie să facem distincţia între identificarea fraudelor electorale sau…, şi acest lucru s-a
întâmplat din 1990, 1992, în fiecare an, marginal, au fost găsiţi cetăţeni care au fraudat procesul
electoral în secţiile de votare, şi altceva este ce s-a întâmplat cu procesul referendumului şi ce încearcă
acum DNA: penalizarea procesului electoral ca atare, adică a modului în care alegerile sunt organizate.
Şi acest lucru este absolut inacceptabil.
Şi de aceea, încă o dată, pentru a încheia, suntem întru totul de acord cu Comisia juridică, cu
punctul său de vedere, şi îl vom vota.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Constat că ultimul grup, UDMR, nu doreşte să se înscrie la cuvânt.
Stimaţi colegi, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerială, cererea de urmărire penală se adoptă cu respectarea prevederilor
art. 67 şi 76 din Constituţia României, republicată, iar votul este secret şi se exprimă cu bile.
- 49 -
Totodată, în respectarea prevederilor art. 151 din Regulament, hotărârea privind cererea de
urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, se adoptă cu votul majorităţii
senatorilor prezenţi, minim 42.
De asemenea, hotărârea Senatului, care cere sau nu cere, mai nou, ne-a pus în această situaţie
Curtea Constituţională, se publică în Monitorul Oficial.
Potrivit prevederilor regulamentare, constatarea rezultatului votului şi întocmirea unui proces-
verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar,
conform art. 136 din Regulament.
Urmează, ca atare, să alegem comisia respectivă de numărare a voturilor şi pentru întocmirea
procesului-verbal.
Rog reprezentanţii grupurilor parlamentare să facă propunerile.
Pentru Grupul PSD. (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog!
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Domnul senator Coca Laurenţiu.
Domnul Ioan Chelaru:
Grupul PSD propune pe domnul senator Coca Laurenţiu.
Pentru Grupul PNL?
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Domnul Viorel Grigoraş.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul Viorel Grigoraş.
Pentru Grupul UNPR?
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Desemnăm pe domnul senator Ioan Iovescu.
Domnul Ioan Chelaru:
Ioan Iovescu. (Discuţii în sală.)
Pentru Grupul Liberal Conservator? Vă rog.
Domnul Daniel-Constantin Barbu:
Doamna senator Anghel.
Domnul Ioan Chelaru:
Doamna senator Anghel.
Şi pentru Grupul UDMR? Microfonul 2.
- 50 -
Domnul Markó Béla:
Domnul senator Vegh Alexandru.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Vegh.
Supun aprobării dumneavoastră componenţa Comisiei de numărare a voturilor.
Vă rog să votaţi.
110 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Stimaţi colegi, urmează să exercităm votul.
Rog, o secundă, atenţie.
Vă reamintesc că, potrivit raportului prezentat, Comisia juridică a hotărât să respingă solicitarea
Ministerului Public, transmisă în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva
domnului senator Titus Corlăţean pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi împiedicarea
exercitării drepturilor electorale.
Având în vedere raportul şi proiectul de hotărâre prezentate plenului de către reprezentanta
Comisiei juridice, în conformitate cu prevederile art. 133 din Regulament, republicat, procedura de
vot, aşa cum spuneam, este secretă şi se desfăşoară astfel: bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră
introdusă în urnă neagră înseamnă vot „pentru” proiectul de hotărâre prezentat de reprezentantul
Comisiei juridice, adică proiectul de hotărâre prin care Senatul nu cere urmărirea penală faţă de
domnul senator Titus Corlăţean; bila albă introdusă în urna neagră şi bilă neagră introdusă în urnă albă
înseamnă vot „contra” acestui proiect; de asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă
„abţinere”.
Dacă lucrurile sunt clare, aş vrea să rog chestorii să poftească pentru a ridica bilele.
Vă rog! Cei doi chestori!
Avem unul numit astăzi… aşa, cald, proaspăt.
Vă rog. Bilele!
Domnul…, al doilea chestor! Domnule senator Rădulescu, vă rog.
Rog secretarul Biroului permanent, domnul Rotaru, să dea citire senatorilor în ordinea
alfabetică şi să înceapă procedura de vot.
Îi rog pe toţi colegii prezenţi, în măsura în care doresc să-şi exprime votul prin introducerea
bilelor în urne... Mulţumesc.
Vă rog.
Domnul Ion Rotaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
O să dau citire numelui câtorva colegi care au întâlniri urgente. (Discuţii în sală.)
- 51 -
Motoc Octavian, Voinea Florea, Stuparu Timotei...
Domnul Ioan Chelaru:
Dacă se poate, un pic mai rar, să şi vedem când se votează… Nu să vedem cum se votează!
(Discuţii în sală.)
Domnul Ion Rotaru:
Vă rog! Vă rog! Vă rog! Vă rog.
Federovici Doina, Varujan Vosganian…
Din sală: Plec în delegaţie... (Discuţii în sală.)
Domnul Ion Rotaru:
Unde vă trec prezent, cum…
Vă rog, aşteptaţi un pic! (Discuţii în sală.)
Domnul Popa Nicolae-Vlad, Firea Gabriela, Nistor Vasile – delegaţie chineză, Anghel
Adrian…
Domnul Ioan Chelaru:
Rog chestorii să nu înmâneze bilele până nu aud numele senatorului strigat. (Discuţii la
prezidiu.)
Domnul Ion Rotaru:
Constantinescu Florin.
Şi continuăm în ordinea alfabetică:
Agrigoroaei Ionel prezent, a votat
2. Andronescu Ecaterina prezentă
3. Anghel Adrian a votat
4. Anghel Cristiana-Irina
Mutu Gabriel
5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu
6. Arcaş Viorel prezent
Ardelean Ben-Oni delegaţie externă
8. Ariton Ion
9. Atanasiu Teodor prezent
10. Badea Leonardo prezent
12. Badea Viorel-Riceard delegaţie externă
13. Banias Mircea-Marius prezent
14. Barbu Daniel-Constantin prezent
- 52 -
15. Barbu Tudor
17. Bădălău Niculae prezent
18. Bălu Marius prezent
19. Belacurencu Trifon prezent
20. Bereanu Neculai prezent
22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă
Domnul Ioan Chelaru:
Mai rar, vă rog.
Domnul Ion Rotaru:
Mai rar? De ce? (Discuţii la prezidiu.)
23. Blaga Vasile
Am primit dispoziţie de la domnul preşedinte „mai rar”, aşa că mă conformez.
Boagiu Anca-Daniela
24. Boboc Cătălin
25. Bodea Cristian-Petru
26. Bodog Florian-Dorel prezent
27. Boeriu Valeriu-Victor
28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
29. Bujor Dumitru-Marcel prezent
31. Bumbu Octavian-Liviu prezent
32. Burlea Marin prezent
33. Butnaru Florinel prezent
34. Butunoi Ionel-Daniel prezent
35. Cadăr Leonard prezent
36. Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana prezentă
37. Chelaru Ioan prezent
38. Chiriac Viorel prezent
39. Chiru Gigi Christian prezent
40. Chiuariu Tudor-Alexandru
43. Coca Laurenţiu Florian prezent
- 53 -
45. Cordoş Alexandru prezent
Boboc Cătălin prezent
46. Corlăţean Titus
47. Coste Marius prezent
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent
48. Cotescu Marin-Adrănel
50. Creţu Gabriela prezentă
51. Cristache Iulian
Tişe Alin prezent
52. Cristina Ioan prezent
53. Croitoru Cătălin prezent
56. Deneş Ioan prezent
Barbu Tudor prezent
58. Dincă Mărinică prezent
59. Dobra Dorin-Mircea prezent
60. Dobriţoiu Corneliu prezent
61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent
63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
64. Dumitrescu Florinel prezent
65. Dumitrescu Iulian
66. Durbacă Eugen prezent
67. Duruţ Aurel prezent
70 Ehegartner Petru
72. Fifor Mihai-Viorel prezent
73. Filip Petru prezent
75. Florian Daniel Cristian
76. Flutur Gheorghe
78. Frătean Petru-Alexandru prezent
79. Geoană Mircea-Dan
Domnul preşedinte Tăriceanu, prezent.
80. Ghilea Găvrilă
- 54 -
Ghişe Ioan
82. Grapă Sebastian prezent
84. Grigoraş Viorel prezent
86. Haşotti Puiu prezent
87. Ichim Paul prezent
88. Igaş Traian-Constantin prezent
89. Iliescu Lucian prezent
90. Ilieşiu Sorin prezent
91. Ioniţă Dan-Aurel prezent
92. Iovescu Ioan prezent
93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent
94. Jipa Florina-Ruxandra
95. Klárik László-Attila
László Attila prezent
96. Lazăr Sorin-Constantin prezent
97. Luchian Dragoş prezent
98. Luchian Ion prezent
99. Marian Dan-Mihai prezent
100. Marian Valer prezent
101. Marin Nicolae prezent
102. Markó Béla prezent
104. Mazăre Alexandru
Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio
106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent
107. Mihai Neagu
108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
109. Miron Vasilica-Steliana prezentă
110. Mitu Augustin-Constantin prezent
111. Mocanu Victor
113. Moga Nicolae prezent
114. Mohanu Nicolae prezent
- 55 -
116. Motoc Octavian a votat
117. Mutu Gabriel a votat, prezent
118. Nasta Nicolae prezent
Năstase Ilie prezent
119. Neagu Nicolae
120. Neculoiu Marius prezent
121. Nicoară Marius-Petre
122. Nicolae Şerban prezent
124. Nistor Vasile a votat, prezent
125. Niţă Mihai prezent
127. Obreja Marius-Lucian
130. Oprea Dumitru
131. Oprea Gabriel
132. Oprea Mario-Ovidiu prezent
134. Oprea Ştefan-Radu prezent
135. Paşca Liviu-Titus prezent
137. Paşcan Emil-Marius
Pataki Csaba
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
Păunescu Teiu prezent
Pelican Dumitru
Pereş Alexandru prezent
Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian prezent
Popa Constantin
Popa Florian prezent
Popa Ion delegaţie externă
Popa Mihaela prezentă
Popa Nicolae-Vlad prezent, a votat
Popescu Corneliu
- 56 -
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent, a votat
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rogojan Mihai-Ciprian prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel
Severin Georgică prezent
Silistru Doina prezentă
Stuparu Timotei prezent, a votat
Suciu Matei prezent
Şova Dan-Coman
Tánczos Barna
Tămagă Constantin prezent
Tătaru Dan
Tătaru Nelu prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent
Tişe Alin-Păunel prezent, a votat
Toma Ion
Todiraşcu Valeriu prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu
Ţapu Nazare Eugen prezent
Valeca Şerban-Constantin prezent
Vasiliev Marian prezent
Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila
Vochiţoiu Haralambie prezent
Voinea Florea prezent, a votat
Volosevici Andrei-Liviu
Vosganian Varujan prezent, a votat
- 57 -
Stimaţi colegi, reiau, acum, apelul nominal.
4. Anghel Cristiana-Irina prezentă
8. Ariton Ion a votat
12. Badea Viorel-Riceard
23. Blaga Vasile
Boagiu Anca-Daniela
Haideţi să punem şi absenţele.
25. Bodea Cristian-Petru absent
27. Boeriu Valeriu-Victor absent
40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent
46. Corlăţean Titus nu votează
48. Cotescu Marin-Adrănel absent
51. Cristache Iulian absent
70 Ehegartner Petru absent
Vă rog să nu plecaţi cu bilele, să votez şi eu! Domnule chestor, vă rog frumos.
Vă rog frumos.
76. Flutur Gheorghe absent
79. Geoană Mircea-Dan absent
Ghilea Găvrilă absent
80. Ghişe Ioan absent
94. Jipa Florina-Ruxandra absent
95. Klárik László-Attila absent
104. Mazăre Alexandru absent
Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio absent
107. Mihai Neagu absent
111. Mocanu Victor absent
119. Neagu Nicolae absent
121. Nicoară Marius-Petre absent
127. Obreja Marius-Lucian absent
130. Oprea Dumitru absent
131. Oprea Gabriel absent
- 58 -
137. Paşcan Emil-Marius absent
Pataki Csaba absent
Pelican Dumitru absent
Popa Constantin absent
Popa Ion delegaţie externă, absent
Popescu Corneliu absent
Savu Daniel absent
Şova Dan-Coman absent
Tánczos Barna absent
Tătaru Dan absent
Toma Ion absent
Tomoiagă Ştefan-Liviu absent
Verestóy Attila absent
Volosevici Andrei-Liviu absent
Domnul Ioan Chelaru:
Popa Ion a fost prezent şi a votat, să ştiţi.
Domnul Ion Rotaru:
Cine?
Domnul Ioan Chelaru:
Popa Ion.
Domnul Ion Rotaru:
Popa Ion, prezent, atunci.
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi,
Rog Comisia de numărare a voturilor să ridice voturile şi, în Sala „Constantin Stere”, să-şi
exercite atribuţiunile cât se poate de repede.
Vă rog, domnule secretar, să votaţi şi dumneavoastră.
*
Stimaţi colegi,
Vă aduc la cunoştinţă că au depus întrebări, din partea grupurilor parlamentare:
- de la PSD: Bodog Florian-Dorel, Mohanu Nicolae, Federovici Doina şi Cordoş Alexandru;
- 59 -
- de la PNL: Tătaru Nelu, Miron Steliana, Cotescu Adrănel, Ichim Paul, Nicoară Marius,
Volosevici Andrei, Igaş Traian, Pereş Alexandru, Chiru Gigi, Oprea Dumitru, Paşcan Marius şi Ghilea
Găvrilă;
- de la UNPR: Vochiţoiu Haralambie şi Popa Constantin;
- de la Liberal Conservator: Nistor Vasile şi Anghel Cristiana;
- de la UDMR, nimeni;
- senatori fără apartenenţă politică: Valer Marian şi Agrigoroaei Ionel.
De asemenea, au depus interpelări, care vor fi înaintate de urgenţă Guvernului, următorii colegi
senatori:
- de la PSD: Fifor Mihai, Cordoş Alexandru, Pop Gheorghe, Bodog Florian, Suciu Matei,
Bereanu Neculai;
- de la PNL: Ghilea Găvrilă, Cotescu Marin-Adrănel, Nicoară Marius, Miron Vasilica, Igaş
Traian, Paşcan Marius, Paşca Liviu;
- de la UNPR: Vochiţoiu Haralambie şi Popa Constantin;
- de la Liberal Conservator: Anghel Cristiana, Nistor Vasile şi Chiru Gigi;
- senatori fără apartenenţă politică: Marian Valer şi Agrigoroaei Ionel. (Discuţii la prezidiu.)
Continuăm lucrările după ce obţinem rezultatul votului.
Luăm o scurtă pauză.
Mulţumesc.
PAUZĂ
*
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc!
Îl rog pe domnul senator Laurenţiu Coca să citească procesul-verbal. Vă rog.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Domnul Ioan Chelaru:
Rog toţi colegii să ia loc!
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Proces-verbal
referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat cu privire la Proiectul de hotărâre privind
cererea de urmărire penală a domnului senator Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe,
în Dosarul nr. 644/P/2014
- 60 -
Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile, în
conformitate cu art. 136 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia de numărare a voturilor a
constatat următoarele:
- numărul total al senatorilor – 162;
- numărul total de voturi exprimate – 118;
din care:
- voturi pentru: 92;
- voturi contra: 26;
- voturi anulate: 0;
- abţineri: 0.
Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorităţii senatorilor
prezenţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu cele ale art. 151 alin. 7 din
Regulament, Senatul nu cere urmărirea penală a domnului senator Titus Corlăţean, fost ministru al
Afacerilor Externe, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului nr. 644/P/2014 al Secţiei de Combatere a
Infracţiunilor de Corupţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte al comisiei.
Stimaţi colegi,
Declar închisă şedinţă Senatului de astăzi.
Mâine, la ora 12.00, după şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, vom continua
lucrările.
Mulţumesc.
O seară plăcută!
Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.