SABATUL - Date Importante

8/16/2019 SABATUL - Date Importante

http://slidepdf.com/reader/full/sabatul-date-importante 1/7

Textul decretului lui Constantin:

“Toţi judecătorii, orăşenii şi muncitorii trebuie să seodihnească în venerabila zi a soarelui. Locuitorii satelor, însă,pot să se ocupe liber de cultivarea câmpului pentru că deseorise întâmplă ca nici o altă zi nu este mai potrivită pentru

semănarea grâului în brazde, sau pentru plantarea viilor înşanţuri. n !elul acesta câştigul dat de "rovidenţa cerească nutrebuie să se piardă din cauza aceasta.# $emis pe % martie &'().*. de către împăratul +onstantin cel are-.

vreii au !olosit saptamâna de şapte zile. /iecare zi eradenumita dupa numarul de ordine, numai ziua a şaptea 0indnumita 1)2)T. ,,+redinciosii socoteau ca saptamana desapte zile a !ost stabilita de 3nsusi *umnezeu, care sase zile a

lucrat, iar a saptea zi 14a odihnit. *e aceea 2iblia interzicea custrictete sa se lucreze in ziua a saptea 5 sambata 5 care estes!anta, 0ind inchinata *omnului. )ceasta zi era consideratasarbatoare de catre crestini si evrei. 3mparatul roman 6adrian$sec. 33 e.n- a interzis crestinilor sa sarbatoreasca ziua desambata, ziua de odihna 0ind cea imediat urmatoare, adicaduminica 5 ziua 1oarelui. 3n anul &'(, imparatul romancrestinat, +onstantin cel are, a legalizat aceasta zi ca

sarbatoare a *omnului, ea devenind prima zi a saptamanii,sub numele de 7dies *omini8, duminica, cand oamenii nulucra9# $vezi :eorge 1tanila, 1isteme calendaristice, ditura1tiinti0ca si nciclopedica, (;<=, pag. ((=-.

“/ăcând o apropiere între soare şi *umnezeul creştin,+onstantin declară în &'( prima zi a săptămânii ca zi deodihnă pe care o numeşte ziua 1!ântă a soarelui $*ies 1olis-.*e alt!el, în această perioadă creştinismul împrumutăelemente din cultura păgână, ca de pildă celebrarea naşteriilui 6ristos la '> decembrie, ziua de naştere a soarelui,!olosirea lumânărilor, a tămâiei etc.# $*icţionar de Teologie?rtodo@ă 5 ditura 3nstitutului 2iblic şi de misiune al 2isericii?rtodo@e Aomâne 5 pag. ;B-

?biceiul iudeo4crestin de a serba si sambata s4amentinut la unii crestini, dar 2iserica l4a interzis. $3storie2isericească Cniversală, 3storia bisericii in primele trei secole,1arbatorile crestine in primele secole 5 ditura 3nstitutului

2iblic şi de misiune al 2isericii ?rtodo@e Aomâne-



La 366, Conciliul de la Laodicea decretează ofcialtranserarea sfnţeniei Sabatului asupra duminicii ,zicând: "Creştinii să nu iudaizeze stând nelucrătoriSâmbăta, ci să lucreze n ziua aceea!!! i dacă totuşisunt #ăsiţi iudaizând, să fe anatema$" %C! &eele,

'storia conciliilor bisericii , (ol! '', pa#! 3)6*!

• DEoi ne adunăm cu toţii în ziua soarelui, pentru că esteprima zi, în care *umnezeu, scoţând din întuneric materia,a creat lumea şi pentru că, tot în această zi, 3sus +ristos,ântuitorul nostru, a înviat din morţi.# $+atehismul catolic 5pag.

• 'ustin +artirul scrie $sec.33, dupa razboiul iudeo4roman- in

“*ialoguri#F “*umnezeu a impus 1abatul asupra iudeilor cao pecete a in!amiei, spre a4i deosebi pentru pedeapsa inochii romanilor#.

• 'n idascalia, sau “3nvatatura celor (' apostoli# $sec. 333-,apare ideeaF “1abatul sa 0e lepadat pentru ca este o partea legii lui oise#.

• -ictorinus, episcop $in &=G-F “1abatul se hotari o zi depost si tristete, pentru ca !ace pe crestini sa evite pazirea

1abatului impreuna cu iudeii.# )cest citat con0rma indirectca, dupa aproape &== de ani, crestinii tot tineau 1abatulbiblic, dupa pilda antuitorului si a apostolilorH

• .apa Sil(estru, in jurul anilor &'=, spunea !atisF “1abatuleste o zi de post pentru a arata dispret pentru 1abatuliudeilor#.

• /pianiu $&%> )*-F “3nca de la 1i@tus $papa, cca (&>-, auhotarat sa inlocuiasca sarbatorile iudaice cu altele,

crestine.# *in punct de vedere liturgic, episcopii au anulatorice !el de slujba in 1abat.

• 3n B;', la Sinodul 0rullan 33, se interzice orice adunare sauserviciu de cult in ziua 1abatului chiar si in perioadapostului. inca o dovada ca, la data aceea, bisericacrestina pastra inca 1abatul pe scara mare.

0ranzitia lenta de la Sabat la 1ziua omnului2:

aza )



• La inceput, crestinii tineau doar ziua biblica de odihna,1abatul .

• :abriel Aascaru 3eromonahul, in Liturgica 2isericii ?rtodo@e, ed. (<%B, pg. ;G, scrieF “1ambata s4a serbat intrucatpriveste ca Lege morala si in secolele primitive alecrestinismului#.

aza 4• *upa razboaiele iudeo4romane, 1abatului i se alatura

serbarea zilei intai a saptamanii .• 3ustin artirul, in prima parte a secolului 33, este cel dintai

care saluta aparitia zilei intai intre sarbatori, ca semndistinctiv al crestinilor $aniversarea invierii-. l scriaF “Eoiveneram aceasta zi intaia, ne place de ea, pentru ca esteziua in care *umnezeu a zis 7sa 0e lumina8.#

• Tensiunea e@istenta in biserica crestina din primele cincisecole, intre !ractiunea sabatistilor si anti4sabatistilor, estepregnanta in scrierile patristiceF

• 6Ippolit din Aoma $''= )*-F “+hiar si astazi, unii poruncescpost in 1abat 5 o practica de care 6ristos n4a vorbit, ast!elei dezonorand evanghelia#.

• “+onstitutiile apostolice# $sec. 333-, cartea J33, sectiunea a 334a, cap. '&F “"aziti 1abatul si sarbatoarea zilei *omnului,0indca prima este memorialul creatiunii, iar a cea de4adoua al invierii#.

• ?rigene $c.'>=-F “ste potrivit pentru 0ecare care estedrept intre s0nti sa pastreze si sarbatoarea 1abatului. +areeste intr4adevar serbarea 1abatului, cu e@ceptia a ceea cea spus apostolul, zicandF 7Aamane sabatismus, adica tinerede 1abat, pentru poporul lui *umnezeu8 $vrei GF;-K 1avedem ce !el de observare a 1abatului se asteapta dinpartea unui crestin. 3n ziua 1abatului nici una din !aptelelumesti nu trebuie !acuta, ci 0ti liberi pentru lucrarispirituale, sa veniti la biserica, sa va dati urechea pentrucitirea s!antaH aceasta este tinerea 1abatului crestin#.

• 3gnatiu $c. &==-, in pistola catre agnezieni , scriaF “1a numai tinem 1abatul in !elul iudeilor, ci sa serbam 1abatulspiritual, bucurandu4ne in meditatie cu privire la Lege. 1idupa 0ecare sarbatoare de 1abat, 0ecare prieten al lui6ristos sa pastreze si sarbatoarea zilei *omnuluiH#



• :rigorie de Eisa $&&(4&;B-, in *e +astigatione , scriaF“2isericile din )sia, dupa obiceiul lor, tin ambele zileF1abatul si duminica. +u ce !el de ochi priviti voi duminica,voi care dezonorati 1abatulK Eu stiti ca aceste doua zilesunt suroriK#

• pi!anie din +onstantia $c.&<=-, in arturisire de credinta F“3n unele locuri, crestinii tin adunari si in 1abat#.

• 3oan +assian $c. &;>- +ele (' cartiF “3n a!ara slujbelor deseara si noapte, nu e@ista servicii divine publice printrecalugarii din gipt, cu e@ceptia zilelor de 1ambata si*uminica, cand se intalnesc impreuna in ceasul al treilea,pentru 1!anta +ina#.

• )sterius din )masea $c. G==-, in 6omilia > F “ste minunatpentru crestiniH ca echipa acestor doua zile vineimpreuna vorbesc despre 1abat si ziua *omnuluiH +aci,ca mame si doici ale bisericii, ele aduna poporul, punepeste ei preoti ca instructori, si !ace pe toti 5 ucenici siinvatatori 5 sa poarte de grija pentru suMete#.

• 1ocrates 1colasticul $anul G&= d. 6r.- scrieF “*esi aproapetoate bisericile din lume celebreaza s0ntele taine in 1abat$N-, totusi crestinii din Aoma si din )le@andria, din pricinaunei oarecare traditii, au incetat sa mai !aca lucrul acestain 1abat#.

• 1ozomen , G&= d. 6r.F “?amenii din +onstantinopol si depretutindeni se aduna impreuna si in 1abatH lucru careniciodata nu este pazit la Aoma.# $3storia bisericeasca J33,(;-.

aza a 35aa(orizarea duminicii si eliminarea Sabatului!

• Aecunoasterea o0ciala a crestinismului ca religie de stat,intr4un imperiu care avea disperata nevoie de un elementliant pentru crearea unitatii atator elemente centri!uge, s4adovedit o salutara manevra politica. )ceasta a pregatitdrumul spre o mare jonctiuneF doar peste cateva decenii,crestinismul, uitand treptat de inaltele sale idealurispirituale si devenind tot mai popular, se va intrepatrundecu paganismul de baza, absorbind si adoptand practicile lui

stravechi.



• usebiu din +ezarea $&'>-, prelat si ministru in acelasitimp, o cumulare deloc biblica la curtea lui +onstantin celare, relua argumentul lui 3ustin artirul, zicand “noi nebucuram de ziua intai pentru ca e ziua cand *omnul a !acutluminaH#

• La B martie &'(, imparatul +onstantin cel are decreteazaprima lege duminicalaF “Toti magistratii si populatia carelocuieste la orase sa se odihneasca in venerabila Oi a1oarelui $*ies 1olis-.#

• 1ilvestru, episcopul Aomei in timpul lui +onstantin cel are,schimba numele primei zile a saptamanii, denumind4o“Oiua *omnului#.

• La &BB, +onciliul de la Laodicea decreteaza o0cialtrans!erarea s0nteniei 1abatului asupra duminicii, zicandF“+restinii sa nu iudaizeze stand nelucratori 1ambata, ci salucreze in ziua aceeaH 1i daca totusi sunt gasiti iudaizand,sa 0e anatemaN# $+. 6e!ele, 3storia conciliilor bisericii , vol.33, pag. &(B-.

• 3n &<B, 1inodul din )Puilea recunoaste schimbarea o0cialaa lui “*ies 1olis# $ziua soarelui- in “*ies *ominica# $Oiua*omnului, duminica-.

• 3eronim din 2etleem , prin anul G==, scriaF “*aca ziua intaie numita ziua soarelui de catre pagani, noi o admitem caatare cu voie buna, 0indca in aceasta zi a aparut lumina sia rasarit 1oarele neprihanirii noastre#.u toti au pri(it e(enimentele la el!

• 3n jurul anului '==, Tertullian, in *espre idolatrie, cap.(G,scrie in repetate mustrari si avertismente despre adoptareade catre crestini a sarbatorilor pagane.

• "apa Leon 3 , prin G>=, decreteaza anateme crestinilor carein ziua intai serbau soarele, si nu pe 3sus. *aca 0loso0icrestini trans0gurau semni0catia zilei soarelui, vulgulramasese la datinile stravechi pana astazi. 3nchinarea sprerasarit, catre soare, a modelat ulterior si asezareabisericilor, cu altarul spre rasarit, pentru continuitateainchinarii precrestine.

• 3n rapoartele +onciliului din Trent $al +ontrare!ormei-, stascrisF “3n sesiunea din (< ianuarie (>B', orice ezitare a !ostpusa deoparte. :aspar de /osso, arhiepiscop de Aeggio, a



tinut o cuvantare in care a declaratF 7Traditia sta deasupra1cripturii. )utoritatea bisericii, in consecinta, nu poate 0subordonata !ata de autoritatea 1cripturii, caci bisericaH aschimbat 1abatul in *uminica, nu prin porunca lui 6ristos,ci prin propria ei autoritate 7H#

• Q.). Eeander, in 3storia religiei crestine si a bisericii , pg.(<B, scrieF # 1arbatorirea duminicii a !ost doar o sarbatoareomeneasca si a !ost departe de intentia apostolilor de astabili o alta porunca in aceasta privinta. *eparte de ei side biserica primara apostolica gandul de a trans!era legilelegate de 1abat asupra duminicii#.

• Reigall, "aganismul in crestinismul nostru , pg.(G>F“"azirea de catre noi a duminicii este derivata in mod vizibil

din mithraism. )rgumentul ca duminica a !ost aleasa dinpricina invierii nu gaseste su0cient suport#H 3ar la pg.(G<F“*eoarece ithra era invocat ca *ominus $*omn-,duminica trebuie ca a !ost 7ziua *omnului8 cu multa vremeinainte de timpurile crestine.#

• 1tephen Seenan , in +atehismul doctrinal $editia a 3334aamericana, (<%B, pg.(%G-, la intrebareaF “)veti vreodovada ca 2iserica +atolica are putere sa instituie

sarbatoriK#, raspundeF “*e n4ar 0 avut aceasta putere, ean4ar 0 putut !ace ceea ce toti oamenii religiei moderniaccepta anume ea n4ar 0 putut substitui pazirea 1abatuluizilei a saptea cu duminica zilei intai a saptamanii, oschimbare pentru care nu e@ista nici o autoritatescripturistica N#

• 7n ce8ă 9 Subota Sabat•

7n daneză şi nor(e#! 9 Lorda# ;iua omnului• 7n #reacă 9 <=>>?@A Sabat• 7n italiană 9 Sabato Sabat• 7n +acedoneană 9 BDEF Sabat• 7n poloneză 9 Sobota Sabat• 7n portu#8eză 9 Sabado Sabat• 7n rusă 9 CGDDEF Sabat• 7n sârbă 9 CGDEF Sabat•

7n spaniolă 9 Sabado Sabat• 7n suedeză 9 LHrda# ;iua omnului• 7n slo(acă 9 Subota Sabat



Documents

SABATUL - Date Importante