Sanitatia ecologica

8/7/2019 Sanitatia ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/sanitatia-ecologica 1/30



Sergiu AndreevNadejda Andreev

Chişinău 2010

SanitaŒia ecologic‡SanitaŒia ecologic‡ConcepŒia EcoSanToaletele uscate cu colectarea separat‡ a excreŒiilorUtilizarea deşeurilor umane Šn agricultur‡



3

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Pentru majoritatea dintre noi sanitaţia înseamnă să stai pe vasul

toaletei, apoi să speli excreţiile cu apă în sistemul de canalizare ori săle lai să cadă în groapa adâncă a latrinei. În ambele cazuri, excreţiilesunt eliminate din anturajul nostru în cel mai rapid i convenabil mod,astel încât să nu ne mai amintim de ele. În viaţa noastră sunt lucrurimult mai importante de ăcut, nu-i aa? De exemplu, bunăstarea mate-rială, sănătatea, grija aţă de urmai, securitatea, asigurarea unui viitordecent etc. Aparent aveţi dreptate. V-aţi gândit însă vreodată că toateacestea sunt în strânsă legătură cu sanitaţia i în mare măsură depindde sanitaţie, acel domeniu, pe care îl considerăm mai puţin important?Sistemele de canalizare i tratare sunt sosticate i oarte costisitoare,poluarea mediului este aproape inevitabilă, resursele de apă potabilăsunt irosite ără milă. Toaletele de tip latrină poluează apele reatice cunitraţi, nu corespund normelor sanitare elementare, produc miros urât,avorizează dezvoltarea insectelor transmiţătoare de boli etc.

Sistemele convenţionale de sanitaţie sunt tot mai mult criticatepentru lipsă de durabilitate: ezabilitate mică, imperecţiune tehnolo-gică, impact negativ asupra mediului i riscuri pentru sănătatea po-pulaţiei. Ele modică dezastruos mediul înconjurător, în loc să se in-tegreze natural în uncţionarea sănătoasă a ecosistemului. Populaţiaglobului crete vertiginos, mărind proporţional i cantitatea de de-euri umane, lucru care deja a provocat catastroe ecologice i crizesociale grave în multe ţări, inclusiv în Republica Moldova.

Omenirea este în căutarea unei soluţii pentru a reduce cantitateade deeuri umane i a diminua impactul lor asupra mediului i sănătăţiipopulaţiei. Problema este atât de gravă, încât Naţiunile Unite au inclusredresarea problemelor legate de sanitaţie în lista Scopurilor DezvoltăriiMileniului, care prevăd reducerea sărăciei i dezvoltarea durabilă. Astel,către anul 2015 se preconizează reducerea în jumătate a proporţiei po-pulaţiei care nu are acces la apă potabilă i sanitaţie elementară.

Având în vedere aptul că creterea populaţiei nu poate oprită,avem doar două opţiuni:

să investim nanţe mari în uncţionarea normală a inrastructurii•

de sanitaţie convenţională în orice colţ al lumii;să reutilizăm deeurile umane.•

Sistemele convenţionalede sanitaţie nu asigurădurabilitate şi sunt dăună toare pentru mediu

Introducere

Responsabil de ediţie: Sergiu Andreev

Redactor: Nadejda Andreev

Corectori: Natalia Negară, Vitalie Samoil

Design şi machetare: Alexandru Ermurache, Sergiu Andreev

Coperta şi ilustraţii: Alexandru Ermurache

CZU 502/504:643.524A 52

© WiSDOM, 2009, 2010

ISBN 978-9975-9813-1-6

Andreev, SergiuSanitaţia ecologică : Concepţia EcoSan. Toaletele uscate cu colect area

separată a excreţiilor. Utilizarea Deşeurilor umane în agricultură. /

Sergiu Andreev, Nadejda Andreev ; resp. ed.: Sergiu Andreev ; WiSDOM,

Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Coop. – Ed. a 2-a. – Ch. :

Femeile în Dezvoltarea Durabilă a Moldovei AO, 2010

(Combinatul Poligr.). – 56 p. – (Apă şi sănătate)

Bibliogr.: p. 56. – 1200 ex.

ISBN 978-9975-9813-1-6.

- - 1. Mediul înconjurător – Sanitaţie. 2. Toalete – Igienă.

502/504:643.524

A52

Această broşură ace parte din setul educational Apă şi Sănătate şi se

distribuie gratuit. Este publicată de Asociaţia WiSDOM cu suportul

nanciar al Agenţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare, în cadrul

Proiectului Elveţiei de Apă şi S anitaţie în Moldova (ApaSan).



4

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

5

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Prima opţiune, după cum vă puteţi da seama, este o abordareutopică. Cea de-a doua însă pare să e logică, dar sună un pic bizar.Cum se poate ca excreţiile umane, pe care dintotdeauna le-am consi-derat deeuri inutile i periculoase, printr-o abordare nouă să devinăresurse valoroase? Răspunsul se aă în cunotinţele noastre din coa-lă. Reutilizarea substanţelor i a energiei care se conţin în deeurileproduse de inţele vii sunt procese care stau la baza uncţionării ori-cărui ecosistem.

O nouă abordare – sanitaţia ecologică sau durabilă, mai numităi EcoSan, vine să ne schimbe viziunile asupra sanitaţiei. Ea se bazea-ză pe principiile reutilizării deeurilor umane în agricultură, asigu-rând totodată igiena i conortul pe care ni-l dorim.

Dragi cititori, această publicaţie este destinată ecăruia dintre voi, indierent de vârstă, studii sau ocupaţie, deoarece sănătatea, me-diul curat i prosperitatea materială sunt probleme care vă privescpersonal. Aici veţi găsi inormaţii utile, care ar putea să vă schimbe

viziunea asupra lucrurilor, să vă acă să luaţi atitudine pentru a realizaschimbări în mai bine.

EcoSan este o concepţie relativ nouă. Nu putem atepta o ac-ceptare de către toată populaţia Moldovei a principiilor EcoSan isoluţionarea imediată a problemelor legate de sanitaţie i sănătate.Însă sperăm că prin publicarea acestei brouri, vom contribui într-omăsură oarecare la eorturile întreprinse de organizaţiile partenereWiDOM, Ecotox, Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare i Cooperarei organizaţia Solidaritatea Europeană pentru Apă din Moldova de apromova cele mai progresiste sisteme de sanitaţie durabilă pentru un

viitor prosper.

Excreţiile umane conţinsubstanţe valoroase şi

energie, de aceea trebuie săfie considerate mai degrabăresurse, decât deşeuri

Definiţia sanitaţiei

Sanitația este denită ca ansamblu de măsuri pentru protecţia sănă-

tăţii omului şi asanarea mediului, legate de asigurarea igienei şi gesti-

onarea efcientă a deşeurilor umane. Măsurile de protecție a sănătățiipot atât la nivel de sisteme inginereti complicate (de ex. rețele decanalizare, stații de tratare etc.), cât i la nivel de tehnologii simple (deex. latrine, ose septice etc.) ori chiar la nivel de practicare a igieneipersonale (de ex. spălatul pe mâini cu săpun). Din deniţie reiese căscopurile sanitaţiei cuprind două domenii:

protecţia sănătăţii omului prin eliminarea pericolului produs de•

deeurile umane;

protecţia mediului i a resurselor acvatice prin eliminarea•

potenţialei daune cauzate de gestionarea deeurilor umane.

Tradiţional, în primul rând ne gândim la sănătatea i conortul pro-

priu, i în ultimul rând la impactul sanitaţiei asupra mediului.În general sanitaţia cuprinde:

practici i norme de igienă;•

gestionarea apelor menajere;•

gestionarea apelor negre (amestecului dintre excreţiile umane,•

apele gri i apele industriale);

gestionarea excreţiilor umane separate;•

gestionarea apelor gri.•

Această publicație se reeră la un domeniu mai îngust al sanitației –toaletele i gestionarea excrețiilor umane. De aceea în continuare

accentul va pus mai mult pe aceste teme, subiectele ce țin de ges-tionarea altor deeuri menajere ind examinate mai supercial sauchiar omise.

Sanitaţia – ansamblu de măsuripentru protecţia sănătăţii

omului şi asanarea mediului,legate de asigurarea igieneişi gestionarea eficientă adeşeurilor umane



6

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

7

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Caracteristicaexcreţiilor umane

Pentru a ti cum să gestionăm ecient deeurile umane, astel încâtsă asigurăm igiena i conortul adecvat, să evităm poluarea mediuluii să reducem cheltuielile, este bine să cunoatem mai multe despreaceste deeuri. NutrienţiiMai întâi e nevoie să descirăm cuvântul nutrient, care în continuare

va utilizat de multe ori.Cu toţii ne aducem aminte din coală că din totalitatea de ele-

mente chimice existente, o parte constituie materialul din care suntconstruite organismele vii. Aceste substanţe se numesc nutrienţi.Distingem trei categorii de nutrienţi: nutrienţii neminerali – oxige-nul, carbonul i hidrogenul; macronutrienţii – azotul, osorul, kaliul,sulul, calciul i magneziul; micronutrienţii – elementele vitale pen-

tru organism, dar care sunt necesare în cantităţi oarte mici, de ex.borul, cuprul, manganul, erul, zincul, molibdenul etc.

Nutrienţii neminerali segăsesc în cantităţi nelimitate subormă de apă i bioxid de car-bon, pe care planta le asimileazăuor, cu ajutorul energiei solare,pe când nutrienţii minerali (ma-cro- i micronutrienţii) se găsescdoar în cantităţi limitate în soli în apa care alimentează rădă-cinile plantelor. În continuare,

când vom vorbi despre nutrienţi, vom avea în vedere doar nutri-enţii minerali, adică macro- imicronutrienţii.

Aadar, unul dintre lucruri-le pe care trebuie să le luăm în considerare când vorbim despre dee-urile umane, este cantitatea i calitatea nutrienţilor care se conţin înele. Întoarcerea nutrienţilor în natură în modul resc va asigura cre-terea plantelor pe care le vom consuma. Însă dacă aceti nutrienţi vor

Nutrienţii sunt elementechimice sau compuşi

care pot fi metabolizaţide către organism pentrua produce energie şi a şi

construi ţesuturile

plasaţi în locuri nepotrivite, atunci vom produce un dezechilibru înecosistem, care va duce la cataclisme dezastruoase. Agenţii PatogeniSanitaţia presupune eliminarea riscului inectării cu agenţii patogenidin deeurile umane. Acetia sunt în majoritate bacterii, virui, pro-tozoare i viermi intestinali. Cea mai mare parte a bolilor de pe globsunt legate de calitatea apei potabile i de igiena neadecvată. Anual,

peste 2 milioane de oameni, majoritatea având vârsta sub 5 ani, mordin cauza bolilor diareice. Aproximativ 6000 de copii mor în ecarezi. Conorm unor estimări, două treimi din costurile tratamentuluimedical sunt utilizate pentru tratarea bolilor diareice.

Cea mai mare parte a bolilorde pe glob sunt legate decalitatea proastă a apeipotabile şi de igienaneadecvată

Agenţii patogeni

din deşeurile umaneAgenţii patogeni sunt prezenţi, în proporţii dierite, atât în ex-

creţii, cât i în apele menajere. Pentru a crea condiţii adecvate de igie-nă, trebuie să cunoatem căile de transmitere a agenţilor patogeni dindeeurile umane în mediul înconjurător i la oameni, iar apoi să apli-căm bariere de interceptare a surselor de transmitere. În diagramelede mai jos sunt prezentate căile de transmitere, precum i barierelenecesare pentru prevenirea răspândirii agenţilor patogeni.

Prin cunoaşterea căilorde transmitere a agenţilorpatogeni putemgestiona eficient igienaşi controlul infecţiilor

Diagrama „F”Căile de transmitere a agenţilor patogeni şi barierele ce pot aplicate



8

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

9

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

UrinaUrina reprezintă racţia lichidă a excreţiilor i este produsă de rinichiprin ltrarea sângelui i amestecarea cu excesul de apă din organism.La excretare, urina are culoare galbenă i nu miroase urât, însă lapăstrare, pe măsură ce ureea este descompusă de către bacterii înamoniac i bioxid de carbon, ea capătă un miros înţepător. În mareparte urina constă din apă, aproximativ 93-96%, i diverse substanţe

în ormă solubilă. Din punct de vedere al conţinutului de nutrienţi,urina este cel mai valoros produs al excreţiilor umane. În ea se con-ţine cea mai mare parte a azotului i a osorului, uor asimilabile decătre plante. În medie, o persoană produce cam 500-550 litri de urinăanual, iar calculat pentru o amilie, ormată din 4 persoane, cantitateaeste de circa 2000-2200 litri pe an. Cantitatea de nutrienţi excretaţi odată cu urina de către o persoană timp de un an este de 2.5-4.3 kg deazot (N), 0.4-1.0 kg de osor (P) i 0.9-1.0 kg de potasiu (K).

Din punct de vedere alconţinutului de nutrienţi

(N şi P), urina este celmai valoros produs al

excreţiilor umane

Masele fecaleÎn urma digerării hranei, o parte din energie este consumată de că-tre organism, iar excreţiile, în cea mai mare parte ecalele, păstreazăaproximativ 50% din energia iniţială. Respectiv din toată hrana con-sumată o mare parte a energiei rămâne pentru a descompusă decătre organismele detritoage din ecosistem.

Fecalele sunt relativ bogate în nutrienți minerali i substanțe

organice care pot degradate, de exemplu prin compostare.Comparativ cu urina, ecalele sunt mai sărace în nutrienţi, însăcu mult mai bogate în conţinutul de patogeni. În ele se conţine apro-ximativ 1010 microorganisme pe gram, multe dintre acestea indpatogene. Riscurile pentru sănătate sunt asociate în primul rând cuecalele, de aceea este oarte important ca acestea să e colectate, de-pozitate i igienizate corespunzător.

Un adult excretă aproximativ 50 kg ecale pe an, ceea ce esteechivalent cu 25 kg de îngrăăminte comerciale cu azot, osor ipotasiu.

Fecalele sunt mai sărace în nutrienţi, însă cu mult mai bogate în conţinutulde patogeni

Comparativ cu celelalte deeuri umane, urina este consideratăun produs relativ steril. Cantitatea de agenţi patogeni conţinută înurina oamenilor sănătoi este atât de mică, încât de cele mai dese oripoate neglijată. Astel, în general, urina poate utilizată în calitatede ertilizator imediat după colectare. Există totui oarecare riscuri detransmitere a unor agenţi patogeni, dacă urina a ost colectată de la

persoane cu boli acute specice. De aceea este recomandată tratareaurinei înainte de utilizare.

Cantitatea de patogeniconţinută în urina oamenilor

sănătoşi este atât de mică, încât poate fi neglijată

Datorită calităţilor sale deosebiteurina este pe bună dreptate numită„lichid magic” sau „aur lichid”



10

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

11

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Toaleta, împreună cu tehnologiile de tratare a deeurilor umane, este in- venţia care a avut cel mai mare impact asupra civilizaţiei umane. Ea a ă-cut posibilă convieţuirea comunităţilor dense, lucru pe care nu l-a pututrealiza nicio altă invenţie modernă, e mecanică sau electronică. Se spu-ne că toaleta a ăcut legătura dintre primitivism i civilizaţie, dintre or-dine i dezordine. Imaginaţi-vă cum ar viaţa unui ora cu milioane delocuitori, dacă ecare locatar al clădirilor cu multe etaje ar olosi spaţiuldin jurul blocului pentru a-i satisace nevoile ziologice sau, i mai rău,dacă în ecare zi ar arunca de la balcon dejecţiile peste capul trecătorilor.Din cauza simplităţii i utilizării atât de recvente, majoritatea oamenilorcred că toaletele au existat întotdeauna i erau răspândite pretutindeni.

Necesitatea de sanitaţie a apărut încă din străvechi timpuri, cândoamenii trăiau în triburi mici i începeau să devină tot mai sedentari.O dată cu creterea populaţiei a apărut nevoia de a scăpa de deeurileumane, mai ales de excreţiile umane, care ind concentrate pe un te-ritoriu restrâns al aezămintelor, constituiau o problemă pentru locui-tori. Pe atunci nevoia de sanitaţie era argumentată prin mirosul i este-tica neplăcută a excreţiilor, care nu aveau ce căuta în sălaul omului.

Cele mai vechi sisteme de sanitaţie au ost create în oraele anti-ce Harappa, Mohenjo-Daro i Rakhigarhi din Civilizaţia Indusului.

Toaleta a făcut legăturadintre primitivism şi

civilizaţie, dintre ordine şidezordine, fiind invenţiacu cel mai mare impact

asupra umanităţii

Sanitaţia este un atribut alcivilizaţiei şi există din cele mai

străvechi timpuri

Mai târziu romanii antici au inventat cel mai perormant sis-tem de sanitaţie din acele timpuri. Apa din râurile învecinate era dis-tribuită prin reţeaua de apeducte (aquaeductus) locuitorilor Romei,iar după utilizare, împreună cu deeurile din baie, latrine, havuzuripublice, spălătorii, era evacuată din ora prin reţeaua de canale sub-terane, care în oraul Roma era cunoscută sub denumirea de Cloaca

Maxima, după care deversată iarăi în râu. Romanii sunt probabil pri-mii care au împuternicit un organ public special, care să se ocupe de

întreţinerea sistemului de aprovizionare cu apă i sanitaţie. Atitudineadeosebit de serioasă a romanilor aţă de sanitaţie o demonstrează iexistenţa în mitologia romană a zeiţei Cloacina sau Venus Cloacina –patroana canalizărilor.

Sanitaţia convenţionalăO succintă trecere în revistă

Sistemul de sanitaţiecentralizată din perioadaCivilizaţiei Indusului

Acestea datează cu trei milenii în urmă. Casele aveau încăperispeciale pentru baie i toaletă, din care deeurile purtate de apă se scur-geau prin canale parţial acoperite de-a lungul străzilor principale.

Latrină publică tipicădin Roma antică

Sistemul în general era atât de perormant, încât conceptual asupravieţuit până în zilele noastre, ind înlocuit de sisteme mai mo-derne abia relativ recent. Este oportun de menţionat, că după maimult de două mii de ani de la invenţia sistemului roman de sanitaţie,multe orae i sate actuale, inclusiv din Moldova, nici până acum nudispun de astel de acilităţi.

Cel mai performant şisofisticat sistem de sanitaţiedin antichitate a existat în Roma antică. Curioseste faptul, că mai mult de jumătate din populaţiaglobului nu dispune niciastăzi de astfel de sisteme.

Prin sistemul de canalizareCloaca Maxima al oraşului

antic Roma, deşeurileumane erau deversate

direct in râu



12

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

13

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Astăzi putem întâlni toată gama de abordări în sanitaţie, de la ceamai primitivă, constând în deecarea i urinarea la aer liber (tradiţionalăi oarte răspândită în unele ţări) i terminând cu cele mai sosticatesisteme de canalizare i tratare. Aceste abordări depind de mai mulţi ac-tori, printre care cei de bază sunt nivelul de trai i cultura. Să nu uitămcă sanitaţia cuprinde i domeniul de igienă, care este abordată în moddierit de diverse popoare cu cultură i nivel de dezvoltare dierite.

Sistemele de sanitaţie in situSistemele de sanitaţie in situ sunt considerate acele sisteme, în care toateactivităţile de gestionare a deeurilor umane se realizează în acelai locsau în nemijlocita apropiere de sursa ormării lor. Aceste sisteme pot întâlnite în aezămintele unde nu există sisteme de canalizare, staţii detratare etc., adică nu este posibilă realizarea unei sanitaţii de tip cen-tralizat. În majoritatea localităţilor rurale din Republica Moldova, dincauza lipsei inrastructurilor centralizate, sanitaţia se realizează pe loc,pe teritoriul ecărei gospodării individuale sau local public.

Excreţiile umane sunt de obicei colectate i depozitate în gropisimple, numite haznale, iar apele gri sunt de cele mai multe ori deversatepe teritoriul gospodăriei, ără a cumva tratate. Toaletele, e ele publice

sau din gospodăriile individuale, au aproximativ aceeai construcţie ti-pică: încăperi speciale pentru satisacerea nevoilor ziologice, situate deasupra unor gropi. Aceste toalete se mai numesc latrine cu hazna. Suntdintre cele mai simple, iefine, dar i primitive toalete existente.

În Moldova, cele mai răs pândite sisteme de sanitaţie

in situ sunt toaletele cu hazna,care sunt prezente aproape

în fiecare gospodăriedin spaţiul rural

Calitatea proastă a apei din ântâni se datorează poluării cu substanţe nocive şi agenţipatogeni, provenite din toaletele cu hazna. Amplasarea toaletei la o distanţă cât mai mare arăde sursa de apă potabilă nu ereşte ântânile de poluare. Pânza apelor reatice este poluată detoate toaletele cu hazna din localitate.

Toaletă cu hazna tipicădin localităţile rurale aleRepublicii Moldova

Pe lângă avantajul costului mic i cel al simplităţii, latrinele cuhazna prezintă un ir de dezavantaje i limitări. Eliminarea perico-lului produs de excreţiile umane este realizat parţial. Pe de o parte,mutele, care se dezvoltă în excreţiile din hazna, ind vectori impor-tanţi de transmitere a agenţilor patogeni, i lipsa tradiţională în latri-ne a acilităţilor de spălare pe mâini, prezintă pericole reale pentru să-nătatea omului. Pe de altă parte, latrinele cu hazna nu elimină, ci maidegrabă agravează prejudiciul adus mediului ambiant. Fiind dispusela o oarecare adâncime, excreţiile umane penetrează stratul de sol,

Toalete cu aerisire îmbunătăţită – se de-osebesc de toaletele cu hazna doar prin

aptul că sunt înzestrate cu un sistem per-ormant de ventilare pasivă, apt ce eliminăunul dintre neajunsurile latrinelor – mirosulneplăcut.

Toalete cu compostarea excreţiilor – sereeră la un tip de sanitaţie durabila, careprevede utilizarea excreţiilor în calitate de îngrăşământ, după o procesare specială a lorprin compostare.

Toalete uscate cu colectarea separată a ex-creţiilor – vom vorbi despre ele în continuare.

„Toalete zburătoare” – în unele ţări, înaşezările temporare ără acilităţi sanitare

elementare, a devenit o tradiţie utilizareapungilor de polietilenă în calitate de toale-

tă expres. Aceste pungi, umplute cu excre-ţii umane, sunt aruncate cât mai departe,de unde provine şi denumirea. În unele ţări(Uganda, Kenya şi Tanzania) problema toa-letelor zburătoare a devenit atât de gravă, încât autorităţile au interzis producerea şiimportul pungilor de plastic.

Toalete suspendate, sau „toalete elicopter” –răspândite în Filipine, Indonezia, Bangladeş şialte ţări tropicale învecinate. Constau din încă-peri improvizate pentru satisacerea nevoilorziologice, plasate pe piloni de lemn deasupraalbiei râului. Excrementele cad în râu şi sunttransportate de apă mai departe de sursă.

Alte tipuri de toalete in situ:



14

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

15

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

poluând pânza reatică, din care se alimentează ântânile. După cumse tie, ântânile sunt unica sursă de apă potabilă pentru majoritatealocuitorilor de la sate. Trebuie să menţionăm aptul că conorm unorsurse ociale aproximativ 90% din ântânile din Moldova sunt poluatecu nitraţi i alte substanţe toxice, precum i cu agenţi patogeni, astelîncât sunt inacceptabile pentru a utilizate ca surse de apă potabilă.

Dintre alte limitări ale latrinelor cu hazna sunt prezenţa mirosu-lui urât i aspectul estetic neplăcut. Acestea din urmă au determinat

înrădăcinarea atitudinii negative aţă de problema gestionării excreţi-ilor umane. Din cauza mirosului neplăcut toaletele sunt de obicei am-plasate în locuri erite, mai departe de casă, iar curăţenia se menţinecu o mai puţină stăruinţă. Sistemele de sanitaţie ex situÎn cazul în care vorbim despre colectarea i transportarea deeurilorumane în alte locuri, departe de sursă, avem in vedere un tip spe-cial de sanitaţie – ex situ. Apariţia unei astel de abordări în istoriadezvoltării omenirii a ost un progres enorm. Evacuarea centralizatăa deeurilor umane de pe teritoriul oraelor a apărut ca răspuns laacutizarea problemelor de sanitaţie, legate de izbucnirea recventă

a epidemiilor, mirosul insuportabil etc. A ost găsit i un mijloc detransport iefin i comod pentru aceste deeuri – apa. Astel au ostcreate sisteme de canale deschise, mai apoi canale subterane, pentruca până la urmă acestea să e înlocuite cu reţele complicate de ţeviinterconectate.

Problema a ost deplasată din ora în aara lui, în vecinătateaaltor localităţi, terenurilor agricole etc., ceea ce nu putea să nu stâr-nească nemulţumirea populaţiei locale. De aceea oamenii au începutsă se gândească la posibilitatea tratării deeurilor acumulate, pentru ale ace mai puţin periculoase.

Tratarea apelor menajere este un proces complicat i oarte cos-tisitor, i nu ecare comunitate îi poate permite acest lucru. De ace-

ea, din lipsa capacităţii de nanţare a staţiilor de tratare, în ţările încurs de dezvoltare 95% din apele menajere sunt deversate în mediuără nici un el de tratare.

În general, apele menajere aduse prin sistemele de canalizareau o compoziţie atât de complexă i variabilă, încât nu pot tratateaa cum sunt, ără a implica procese de tratare separată a dieritorcomponente. Deosebim tratare mecanică, biologică i zico-chimicăa apelor menajere. Există trei etape principale de tratare a apelormenajere: primară, secundară i terţiară.

90% din fântânile din Moldovasunt poluate cu nitraţi dincauza toaletelor cu hazna

Mirosul neplăcut şi prezenţavizibilă a excreţiilor diminu

ează mult dorinţa de a îngrijilatrinele, de aici şi neglijenţa

măsurilor de igienă

Ex situ înseamnă gestio narea deşeurilor umane în

afara sursei, departe delocul de origine

Nu este suficientă doardeplasarea deşeurilor

umane în afara localităţilor. Apele menajere trebuie sa fietratate, pentru a le face mai

puţin periculoase.

Tratarea apelor mena jere este complicata

şi costisitoare, implicăprocesarea separată adiferitor componente,

realizată în etape

Tratarea primară elimină mecanic materialele aate în suspen-sie, spuma i sedimentul (resturile alimentare, tot elul de particuleminuscule organice i neorganice, grăsimi i detergenţi, nisip, pietrii alte obiecte). Acestea din urmă sunt tratate separat. Tratarea secun-dară constă în degradarea biologică a substanţelor organice, conţinu-te în apele menajere rezultate din tratarea primară. Sunt utilizate teh-nologii relativ complicate, care implică procese separate de degradarecu ajutorul microorganismelor aerobe i anaerobe. În această etapăse realizează mineralizarea apelor menajere i eliminarea nutrienţilorprincipali: a azotului i osorului.

O staţie uncţională detratare a apelor menajere

Tratarea apelor menajere seeectuează în mai multe etape



16

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

17

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Suplimentar, apele rezultate sunt tratate terţiar, pentru a asigurao calitate mai bună a euentului, care urmează să e deversat în me-diu. Acesta mai conţine cantităţi considerabile de nutrienţi, care sunteliminaţi prin metode biologice i zico-chimice. O ultimă ază maipoate dezinectarea euentului prin clorinare sau ozonare.

În concluzie, în cazul sistemelor centralizate de sanitaţieex situ,deeurile umane sunt adunate împreună, dizolvate în cantităţi con-siderabile de apă i amestecate, iar după transportarea prin sisteme

complicate i costisitoare de canalizare spre staţiile de tratare, suntiarăi separate, pentru a tratate ecare în parte, utilizând tehnologiicomplicate, echipament scump i consumând energie.

Sanitaţia convenţionalăşi ciclul nutrienţilor

Aproape toate sistemele de sanitaţie actuale, e centralizate, e in situ, auun ir de dezavantaje legate de aptul că problema este abordată unilate-ral, adică numai prin prisma conortului i securităţii omului, dar nu i anaturii. Realitatea este că noi locuim înconjuraţi de natură, ind parte din

ecosistem. Deplasând deeurile umane mai departe de locuinţele noastresau depozitându-le mai adânc în pământ, noi de apt aducem prejudiciimediului înconjurător, respectiv, în mod indirect, i nouă înine.

Ecosistemul este un mecanism extrem de complex, care uncţio-nează neîntrerupt datorită capacităţii sale de autoreglare i de menţine-re a stabilităţii. În capitolele anterioare am vorbit despre nutrienţi (ma-cro- i micronutrienţi), acele elemente biogene, din care sunt construitecorpurile organismelor vii. Folosind energia solară, ecosistemul asigurăun circuit continuu al acestor substanţe între natura vie i mediu.

Omul, ca organism viu i element al ecosistemului, se supune ace-lorai legi ale naturii. La el ca i animalele sălbatice, el participă în cir-cuitul nutrienţilor, adică se hrănete cu alte organisme sau produse ali-mentare, create din acestea, i elimină prin excreţii nutrienţii neutilizaţi.Însă inteligenţa i tendinţa spre asigurarea conortului l-a ăcut să de-limiteze clar locurile de unde îi ia hrana de cele unde aruncă deeurile.

Ultimele estimări au arătat că rezervele globale de minereuri deosor sunt aproape complet epuizate. Ne putem atepta ca în urmă-torul deceniu îngrăămintele cu osor să dispară de pe piaţă sau capreţul lor să crească enorm. În asemenea condiţii, numai ţările dez-

voltate îi vor permite să utilizeze îngrăăminte cu osor, pe cândţările mai sărace nu vor putea realiza o agricultură competitivă, i vorsărăci i mai mult.

Sistemele

convenţionaleactuale nu sunt prietenoase cu

mediul ambiant

În ecosistem nutrienţiimigrează de la un

organism viu la altul şi înmediul ambiant, formând

un ciclu continuu

Omul este parte aecosistemului, la fel ca şi

celelalte organisme vii

În viitorul apropiat omenirea se va confruntacu grave probleme legatede epuizarea rezervelor

de fosfor

Cu ajutorul rădăcinilor plantele iau din solnutrienţii pe care îi olosesc pentru creşte-re. Animalele nu au capacitatea de a aceacelaşi lucru, de aceea nutrienţii pătrund în organismul animal doar în urma consu-mării plantelor sau a altor animale care au

consumat plante. Nutrienţii sunt transmişide la un organism la altul prin lanţuri tro-ce. Plantele cresc neîntrerupt, de aceea aunevoie permanent de „materiale de con-strucţie”. Corpul multor animale, inclusiv alomului, creşte pana la o anumită limită, o-losind o parte din nutrienţii din hrană, dupăcare creşterea încetineşte sau se opreşte.Apoi, organismul animal nu mai are nevoiede aceeaşi cantitate de „materiale de con-strucţie”, de aceea surplusul de nutrienţi

este eliminat din organism prin excreţii. Peaceastă cale nutrienţii se întorc în mediulambiant pentru a servi drept hrană pentruorganismele detritoage, care descompunrămăşitele organice până la substanţe sim-ple, iarăşi uşor asimilabile de către plante.

Acest ciclu este menţinut de energia pecare plantele o depozitează sub orma delegături chimice ale moleculelor organice.Această energie este utilizata ulterior decătre consumatorii ecosistemului, de la er-bivori la detritoagi, după ecare nivel ră-mânând tot mai putină energie. Observaţică energia se consumă, pe când cantitateanutrienţilor rămâne constantă. Nutrienţii sereîntorc în acelaşi loc de unde au ost luaţi,pentru a asigura continuitatea ciclului.



18

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

19

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Sanitatia EcologicaDeniţia spune că Sanitaţia Ecologică este un sistem de gestionarea deşeurilor umane, în care nutrienţii sunt reciclaţi şi reutilizaţi în agri-cultură, cu risc minim de poluare a mediului ambiant şi cu ameninţa-re minimă pentru sănătatea omului. Prin reutilizarea intenţionată anutrienţilor, ciclul lor natural se restabilete, ceea ce este benec atâtpentru ecosistem, cât i pentru economia comunităţii.

Sanitaţia ecologicărestabileşte ciclul naturalal nutrienţilor, asigurândtotodată igiena, confortulşi avantajul economic

Creşterea cerealelor se realizează pe tere-nuri agricole, produsele alimentare suntconsumate în localităţi, iar deşeurile sunttransportate în cu totul altă parte. Astel,ciclul nutrienţilor se întrerupe, realizân-du-se, în consecinţă, un fux al nutrienţilordintr-un loc în altul. După ecare colectarea roadelor terenurile agricole sărăcesc sub-stanţial în ceea ce priveşte cantitatea de

nutrienţi. De aceea, pentru a menţine pro-ductivitatea acestor terenuri, omul aplică îngrăşăminte minerale scumpe, aduse dinlocuri îndepărtate, care suplinesc decitulcreat. În schimb nutrienţii valoroşi, conţi-nuţi în deşeurile umane, sunt transportaţicât mai departe de locul lor de proveni-enţă şi depozitaţi în cantităţi periculoasepentru mediu.

Dacă acem o legătură între ruperea ciclului nutrienţilor i crizacare ne ateaptă, ne dăm seama că vinovată de această criză se acesanitaţia convenţională, care este lipsită de durabilitate. Epuizarearezervelor de minereuri de osor nu înseamnă de apt că osorula dispărut din natură. Fiind nutrient al organismelor vii, osorul a

migrat de la un organism la altul, ajungând în excreţii, iar omul, con-de la un organism la altul, ajungând în excreţii, iar omul, con-siderându-l deeu, prin sanitaţia convenţională îl deplasează departede locul de origine.

În capitolul precedent am văzut că concepţia tradiţională, con-orm căreia excreţiile umane sunt tratate drept deeu, este incorec-tă. Sistemele de sanitaţie convenţională sunt depăite i nedurabile.În locul paradigmei greite trebuie să vină una nouă, corectă. Dacăacem totul invers i schimbăm sanitaţia în aa el, încât deeurileumane să e considerate drept resursă, atunci obţinem o paradigmănouă, cea a sanitaţiei ecologice.

Există o legătură întreepuizarea resurselor de

îngrăşăminte cu fosfor şisanitaţia convenţională

În sanitaţia ecologică se renunţă la practicadezastruoasă de creare a fuxului articialal nutrienţilor. Prin gestionarea durabilă adeşeurilor umane se restabileşte circuitulresc al acestora în ecosistem. Excreţiileoamenilor conţin cantităţi importante denutrienţi. De aceea reutilizarea acestoraaduce benecii economice prin aptul

că se poate renunţa parţial sau completla utilizarea îngrăşămintelor mineralecomerciale. În sanitaţia ecologică deşeuri-. În sanitaţia ecologică deşeuri-le umane nu mai sunt depozitate în canti-tăţi mari, periculoase pentru mediu şi să-nătatea omului. În acelaşi timp consumulapei potabile pentru scopuri menajereeste redus esenţial.





22

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

23

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Există mai multe tipuri de toaletă cu coelctarea separată a excre-ţiilor, dintre care cele mai larg răspândite sunt toaletele cu spălareamaselor ecale i toaletele uscate.

Toalete cu spălarea maselor fecale. Sunt utilizate deobicei în localităţi periurbane în unele ţări dezvoltate, precum Suedia,

Finlanda, Norvegia. Sunt destinate persoanelor particulare sau loca-lurilor publice, unde se practică colectarea urinei pentru utilizare încalitate de îngrăământ, însă nu se dorete sau nu există posibilitateacolectării i gestionării separate a materiilor ecale. Astel, aceste to-alete prezintă un compromis între veceurile cu scurgere i toaleteleuscate. Se utilizează vase WC speciale, care au două camere, separatede un sept pentru captarea urinei i ecalelor. Compartimentul ma-selor ecale este înzestrat cu mecanism de spălare cu ajutorul apei aecalelor în sistemul de canalizare.

Toalete uscate cu colectarea separată a excre-ţiilor (TUCSE). Sunt cele mai răspândite toalete în care excreţi-

ile sunt colectate separat. Chiar din denumire reiese că aceste toaletenu olosesc apă pentru spălarea maselor ecale i a urinei. Mai mult,masele ecale sunt uscate intenţionat. Toaletele uscate sunt destinatepentru realizarea reciclării excreţiilor, asigurând totodată cele mai în-alte norme sanitare i de conort. Fiind potrivite pentru cea mai mareparte a populaţiei din Moldova, în special pentru locuitorii de la sate,unde nu există sisteme centralizate de sanitaţie, iar apele reatice suntpoluate de toaletele cu hazna, în capitolele următoare ne vom opri înmod special anume la descrierea acestor toalete.

În unele toalete cucolectarea separată aexcreţiilor urina este

colectată separat, iarmasele fecale sunt spălate în sistemul de canalizare

În toaletele uscate cucolectarea separată a

excreţiilor sanitaţia esterealizată la cele mai înalte

standarde de igienă şiconfort, este exclusăirosirea apei, iar toţi

nutrienţii sunt reciclaţi

Reducerea volumului• . Excreţiile ocupă mai puţinvolum dacă racţia maselor ecale nu este ameste-cată cu urină. În plus, uscarea şi descompunerealor ulterioară micşorează şi mai mult volumul.

Reducerea sau excluderea mirosului neplăcut• .Excreţiile păstrate separat vor mirosi mai puţin,ceea ce ace ca toaleta să e lipsită de miros ne-

plăcut. Gestionarea, care implică manipularea cuexcreţii, este mai conortabilă. La păstrarea mase-lor ecale uscate mirosul neplăcut se reduce în câ-teva zile, iar peste 1-2 luni de compostare în stareuscată mirosul dispare complet.

Prevenirea transmiterii agenților patogeni• .Păstrarea maselor ecale uscate exclude riscul

Beneciile colectării şi păstrării separate a racţiilor de excreţii:

ConstrucţiaÎn general, toaleta uscată cu colectarea separata a excreţiilor poate construită din diverse materiale, de la lemn sau alte materiale uoare

i iefine, până l a cărămidă i beton armat. Totul depinde de dimensi-unile toaletei, gustul, bugetul sau alte preerinţe ale proprietarului.

Componentele. Toaleta uscată este ormată din trei părţi prin-cipale: camera toaletei, camera în care sunt colectate masele ecale i re-zervorul pentru urină. Acestea sunt amplasate în compartimentele ce-lor două niveluri ale toaletei. Primul, care se aă la nivelul pământului

TUCSE sunt construite pe douăniveluri structurale. Nivelulde jos este utilizat pentrucolectarea excreţiilor, iar cel desus este camera propriu zisăa toaletei.

Toaletele uscate cu colectareaseparată a excreţiilor

i are înălţimea de cel puţin 50 cm, este un postament de asupra căruiase construiete cel de-al doilea nivel – unde se aă camera toaletei.

Camera toaletei uscate este în linii generale la el ca i cameraoricărei alte toalete, cu unica deosebire esenţială – are vas de toaletăspecial pentru colectarea separată a excreţiilor i o găleată cu materi-al acoperitor. Fiecare proprietar îi amenajează camera toaletei dupăplacul său. Se recomandă instalarea în interior a unui lavoar pentruspălarea mâinilor i a unui pisoar pentru bărbaţi.

Camera toaletei uscatedispune de un vas detoaletă special, carepermite colectareaseparată a excreţiilor

Schema generală a TUCSE

Camera toaletei

Vasultoaletei

Ventilaţia

Rezervorulpentru urină

Containerulpentrumase ecale

scurgerilor fuidului cu patogeni în apele reaticeşi mediul extern.

Manipularea şi utilizarea excrețiilor este mai•

puțin periculoasă. Mulţi agenţi patogeni, indadaptaţi să trăiască în mediul semilichid al excreţii-lor, mor atunci când sunt păstraţi mult timp în con-diţii uscate. În plus, deshidratarea maselor ecale

duce la dezvoltarea altor microorganisme, caresuprimă activitatea celor patogene.

Proporționarea îngrăşămintelor• . Utilizarea înmod separat a urinei şi a maselor ecale în calitatede îngrăşământ este convenabilă din punct de ve-dere al proporţionării precise la aplicare.



24

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

25

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Camera pentru colectarea i păstrarea maselor ecale se aă încompartimentul de la nivelul de jos, sub camera toaletei. În ea se adu-nă excrementele solide, e într-o ladă specială, e direct pe podeauacamerei. Funcţia principală este de a colecta i păstra uscate acesteexcremente, care cad prin gaura vasului de toaletă. Funcţia secundară

este de a igieniza masele ecale colectate prin păstrarea timp de o pe-rioadă îndelungată în condiţii uscate i bine aerisite. La unele modelede toaletă uscată în primul nivel sunt construite nu una, dar două

camere, care sunt utilizate pe rând.Rezervorul pentru colectarea i păstrarea urinei poate amplasatîn dierite locuri. În varianta cea mai compactă acesta este situat chiarîn interiorul postamentului. În alte cazuri rezervorul poate sta într-o

Vasul pentru colectarea şi

păstrarea urinei poate fi dedimensiuni diferite şi poatefi amplasat în locuri diferite,

în funcţie de posibilităţişi necesităţi

Toalete uscate cu una şi cu două camere.

Dierite modalitati deamplasare a rezervoarelorpentru urina

Compartimentul de jos altoaletei este destinat colectării

şi igienizării maselor fecale

groapă alături de toaletă. Însui rezervorul este un vas pentru păstra-rea lichidelor, care poate avea dimensiuni i orme dierite, în uncţiede mărimea toaletei i preerinţele proprietarului, de la canistră de20-30 litri, până la butoi de plastic sau cisternă subterană betonată.

Vasul toaletei. Orice toaletă uscată trebuie să e înzestratăcu vas de toaletă special, care permite colectarea separată a urinei ia maselor ecale. Există mai multe tipuri de vase de toaletă cu coec-

tarea separată a excrețiilor. Însă ceea ce le caracterizează în comun itotodată le deosebesc de vasele WC tradiţionale este prezenţa septului,care desparte camera de colectare a urinei de cea în care se colecteazămasele ecale.

Există mai multe tipuride vase de toaletă cucolectarea separată aexcreţiilor

Ventilaţia. Unul dintre criteriile de bază ale conortului pe careîl poate oeri toaleta este lipsa mirosului neplăcut, atât în momentulutilizării toaletei, cât i după aceasta. Am menţionat anterior, că întoaletele uscate, spre deosebire de cele cu hazna, masele ecale producmult mai puţin miros. Totui, pentru a exclude pătrunderea rămă-iţelor de miros în camera closetului, este nevoie să aerisim corectîncăperea. Aceasta se realizează prin construirea unui sistem simplu

i ingenios de ventilaţie.Pentru ca aerul proaspăt, adus dinaara toaletei, să dezlocuiască

ecient aerul cu miros urât din camera toaletei, în toaletele tradi-ţionale se olosesc sisteme de ventilaţie, care creează un ux de aerdin exterior în interior. Aerul curat se amestecă cu cel mirositor iiese în aară, ind în locuit de cantităţi noi de aer curat, astel până laaerisirea completă a încăperii. Dezavantajul acestor sisteme de ven-tilaţie este că mirosul se evacuează treptat, abia după ce a pătruns încamera closetului.

Ventilaţia are menireade a exclude eventualulmiros neplăcut produsde excreţiile umane

În toaleteletradiţionale mirosulurât, care este dejaprezent în încăpere,este dezlocuit deaerul proaspăt prin amestecare şievacuare treptată

Vase de toaletă pentru TUCSE



26

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

27

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Toaletele uscate permit evacuarea mirosului neplăcut înainte ca

acesta să ajungă în camera closetului. Aceasta se realizează oartesimplu. Din schema de mai sus se vede, că mirosul urât este evacuatnu din încăperea, unde se aă omul, ci direct din camera, unde suntcolectate masele ecale. Datorită depresiunii ormate, se creează unux de aer curat, care pătrunde din încăperea closetului în camera de

jos prin gaura vasului toaletei.În uncţie de mecanismul creării uxului de aer, ventilaţia poate

de tip pasiv sau activ, ecare având avantajele i dezavantajele sale.Ventilaţia pasivă se bazează pe enomenul deplasării în sus pe verti-cală a aerului cald. Exploatând acest enomen, putem crea un ux deaer asigurat de dierenţa de temperatură între aerul din încăpere i celde aară. Dezavantajul este că atunci când dierenţa de temperatură

este mică sau uneori inversă, uxul de aer poate să se oprească sau săse deplaseze invers, ceea ce poate duce la apariţia mirosului neplăcutîn closet. În cazul ventilaţiei active, acest neajuns este înlăturat prinpomparea aerului cu ajutorul unui ventilator electric. Vă daţi bineseama că acest tip de ventilaţie are neajunsul său: consumul energieielectrice. Probabil cea mai rezonabilă soluţie pentru situaţiile cânduneori ventilaţia pasivă nu este sucientă, este utilizarea ambelortipuri. Însă i în acest caz avem unele neajunsuri sau limitări, legatede aptul că includerea sau oprirea ventilaţiei active necesită e impli-

Atât ventilaţia pasivă, cât şi cea activă au avantajele

şi dezavantajele lor. În unele cazuri utilizarea

ambelor tipuri poate fio soluţie rezonabilă.

Două abordări dierite în realizarea ventilaţieipasive. În primul caz mirosul neplăcut estediluat cu aer curat, iar în al doilea evacuareamirosului neplăcut se ace înainte de apătrunde în camera toaletei.

În toaletele uscate mirosulneplăcut este evacuat direct din camera maselor fecale, înainte ca acesta să ajungă

în camera toaletei

carea contientă a omului, e utilizarea echipamentului suplimentarpentru automatizarea procesului.

Amplasarea toaletei. În timp ce apartamentele din blocu-rile cu multe etaje oeră doar un singur loc predestinat pentru am-plasarea toaletei, în gospodăriile individuale ecare proprietar arelibertatea să aleagă din mai multe opţiuni, pentru a găsi locul cel maiconvenabil. Dei ecare caz va depinde de condiţiile i preerinţele

specice ale ecăruia, există totui o serie de recomandări care vă vorajuta să amplasaţi toaleta în cel mai potrivit loc.

Toaleta detașată de casă.Este expusă condițiilor meteo din

patru părți. Accesul până la toaletăeste pe dinaară. Spațiul este utili-

zat irațional.

Toaleta atașată de casă cu in-trare separată din curte.

Un perete este comun cu peretelecasei. Accesul la toaletă este pe

dinaară. Distanța până la toaletăeste mai mică.

Toaleta atașată de casă cuintrarea din casă. Economie de

spațiu. Conortul accesului dininteriorul casei. Trei pereți sunt

expuşi condițiilor meteo.

Toaleta amplasată în casă.Conort maximal. Utilizarea cea

mai rațională a spațiului.Toți pereții sunt încălziți.



28

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

29

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Utilizarea toaletei uscateFie că vrem sau nu, dar o parte din viaţa noastră o petrecem întoaletă. O acem regulat de câteva ori pe zi, în ecare zi i în toatezilele din viaţa noastră. În casă pot exista camere în care intrăm mairar decât în toaletă. Fiind atât de solicitată i întrebuinţată, toaletanecesită o atitudine deosebită.

O toaletă deectă sau neuncţională ne va crea mari proble-

me, mai ales în momentele când avem cea mai mare nevoie de ea.O toaletă murdară, pe lângă aptul că nu este igienică, ne creează unsentiment de aversiune i ne diminuează mult dorinţa de a o utiliza.Aadar, menţinerea toaletei în stare curată i uncţională este o ne-cesitate categorică i de obicei se realizează prin respectarea de cătreutilizatori a unor reguli de utilizare i îngrijire.

Toaleta uscată cu colectarea separată a excreţiilor în general va utilizată la el ca i celelalte toalete, dar cu unele deosebiri esenţiale.

Evitarea amestecării racţii lor uscată i umedă a excreţiilor.În primul rând trebuie să nu uităm că vasul toaletei este unul special,care are o ormă deosebită

i permite separarea racţieiumede, adică a urinei, de ceauscată. Gaura mare este pentruecale, iar cea mică doar pentruurină. Pentru a evita amestecareai contaminarea acestor racţiitrebuie să ne aezăm corectpe vasul toaletei cu colectareaseparată a excreţiilor. Esteoarte important ca urina să nunimerească în compartimentulmaselor ecale, pentru a le păstra uscate.

După cum vă aduceţi aminte din capitolele anterioare, urina esteaproape sterilă i poate utilizată e netratată, e după o păstrare untimp nu prea îndelungat. Pătrunderea chiar i a unei cantităţi neîn-semnate de mase ecale în urină o va contamina puternic. De aceease va evita în mod categoric pătrunderea maselor ecale în comparti-mentul pentru urină.

Trebuie de ţinut cont i de comportamentul tipic al bărbaţilor dea urina din picioare. De aceea, pentru a evita utilizarea incorectă atoaletei, se recomandă instalarea unui pisoar.

O toaletă neîngrijitădiminuează mult dorinţa

de a o utiliza

Îngrijirea toaletei esteo necesitate categorică şi se

realizează prin respectarearegulilor de utilizareşi îngrijire

Trebuie să ne aşezăm corect pe vasul toaletei, pentru

a evita amestecarea urineicu masele fecale

Pătrunderea chiarşi a unei cantităţi

neînsemnate de masefecale în urină o vacontamina puternic

Utilizarea materialului acoperitor. În camera toaleteitrebuie să existe o găleată cu material acoperitor i un cău de dimensi-uni potrivite ca să încapă în ea. Pentru a păstra uscat materialul acope-ritor, găleata trebuie să e acoperită cu un capac. În calitate de materialacoperitor vom olosi diverse materiale,care absorb umezeala i acoperă uniormsupraaţa pe care sunt aplicate.Vom da o scurtă caracteristică a celor mai

recomandate materiale:Nisipul – acoperă relativ bine, dar ab-

soarbe oarte rău umezeala. De ace-ea este olosit destul de rar, doar încazul, când nu avem la îndemânăalte materiale mai bune.

Solul – dacă e bine uscat i cernut, este unmaterial acoperitor oarte bun, cu calităţi de acoperire i deshi-dratare excelente. Totodată este important să menţionăm, că însol se conţin oarte multe microorganisme detritoage, ceea ceajută la descompunerea mai rapidă a maselor ecale.

Cenuşa de lemn – un material cu calităţi excelente de acoperire ideshidratare. Cenua mărete substanţial pH-ul maselor eca-le, ceea ce creează un mediu neavorabil pentru supravieţuireapatogenilor. Un neajuns important este aptul, că cenua estemineralizată total i nu se supune descompunerii biologice.De aceea, pentru a grăbi procesul de descompunere al maselorecale, se recomandă utilizarea cenuii în amestec cu alte mate-riale acoperitoare, precum rumeguul sau solul.

Rumeguşul de lemn – acoperă i deshidratează relativ bine. Fiind înstare organică nedegradată, se descompune împreună cu maseleecale. Mai bine de utilizat rumegu mărunt, la consistenţă ase-mănător cu tărâţele. În procesul descompunerii rumeguul cre-

ează un mediu puţin acid, de aceea se recomandă să e utilizatîmpreună cu cenuă.

După cum vedeţi, pentru acoperirea maselor ecale pot olosite atâtmateriale separate, cât i amestecul lor. Pentru a obţine un eect ma-xim se recomandă amestecarea în proporţii care ar asigura acoperi-rea uniormă i uscarea maselor ecale, ar ajuta la descompunerea icontribui la igienizarea lor. După părerea autorilor, cel mai potrivitmaterial acoperitor este amestecul de sol i cenuă în proporţie de2:1 – 3:1 sau amestecul similar de rumegu cu cenuă.

Materialul acoperitor cucalităţi absorbante şi deacoperire trebuie să fieprezent în orice toaletăuscată EcoSan

Se recomandăamestecarea diferitormateriale în proporţiicare ar asigura acoperirea,uscarea, descompunerea şi igieni zarea maselor fecale





32

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

33

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

tehnologii simple, precum instalarea supapelor sau oprirea evaporăriiamoniacului. În condiţii de casă supapa poate conecţionată din-tr-un prezervativ, vârul căruia trebuie să e tăiat pentru a lăsa urinasă curgă. Se instalează la unirea pisoarului cu conducta.

O altă metodă este oprirea evaporării amoniacului din rezervorprin acoperirea urinei cu puţin ulei. Pentru un vas mai mic este sucien-tă o linguriţă de ulei de oarea soarelui, iar pentru rezervoare mai mari– 1-3 linguri de ulei. De asemenea o metodă ecientă de oprire a circu-

laţiei aerului mirositor prin conductă este plasarea capătului conducteila undul vasului. Astel, ţinând permanent capătul conductei plonjat înlichid, vom exclude orice circulaţie a vaporilor de amoniac.

Ca racţie uidă i destul de volatilă, urina trebuie să e colectatăîn vase speciale de plastic, metal inox sau alt material impermeabil i ne-corodabil. Amoniacul se evaporă uor de pe supraaţa urinei depozitate.

De aceea, pentru a evita pierderilede azot din urină, se recomandă ca

vasele să e închise, după posibili-tate, cât mai bine. Dacă se preconi-zează păstrarea îndelungată a urineiîn cantităţi mari, atunci, respectiv, i

vasul va trebui să e de dimensiunii rezistenţă mai mare. În acest cazse utilizează butoaie, cisterne sauose impermeabile conecţionatedin beton. Acestea sunt plasate înpământ în nemijlocita apropierede toaletă, asigurând accesul liberpentru ca să se poată eectua extra-gerea mecanizată a urinei.

Fiind un produs relativ sterildin punct de vedere al conţinutu-lui de patogeni, urina este deseori

utilizată ără a păstrată multtimp. În acest caz se olosesc vasemai mici de dimensiuni dierite, înuncţie de recvenţa extragerii uri-nei. Este recomandată utilizareacanistrelor. Acestea sunt comodepentru manipulare i transportare,au o supraaţă mică de evaporarei pot închise cu capac.

Pentru a opri pătrundereamirosului neplăcut de

amoniac prin conductaurinei se utilizează aşa

metode cum ar fi: aplicareasupapelor, acoperirea urinei

cu ulei şi plasarea capătuluiconductei la fundulrezervorului

Urina se colectează în vasespeciale de plastic, metal inoxsau alt material impermeabil

şi ne corodabil

În cazul utilizăriifrecvente, fără păstrare,a urinei, se recomandă

utilizarea canistrelor

Recipienţi pentru colectarea urinei

Masele fecale. La toaletele uscate cu colectarea separată a ex-creţiilor, în uncţie de construcţia lor, ecalele se colectează sub vasulde toaletă e pe podeaua camerei pentru materii ecale, e în contai-nere deschise. De obicei în toaletele ără container masele ecale suntdepozitate i igienizate pe loc. De aceea ele sunt prevăzute cu două ca-

mere pentru colectarea ecalelor,care sunt utilizate pe rând. Cândo cameră se umple i nu mai poa-

te utilizată, începe să e utilizatăcea de-a doua. În acest caz vasultoaletei se schimbă deasupra celeide-a doua cameră. Prima cameră,plină cu mase ecale uscate, estelăsată pentru a se composta, întimp ce cea de-a doua se umple.

Avantajul acestui sistem este că întreg procesul de tratare a ma-selor ecale se petrece pe loc, ără a recurge la manipulări suplimenta-re. Simplitatea construcţiei i gestionării a ăcut ca acest tip de toaletăuscată să e unul dintre cele mai des utilizate. Totui pe lângă acesteavantaje toaleta uscată cu două camere pentru ecale are i unele dez-

avantaje sau limitări importante. Dintre acestea vom menţiona în pri-mul rând dicultatea manipulării maselor ecale, legată de anumiteriscuri igienice. Este dicil de a menţine curaţi pereţii camerelor, caresunt în contact direct cu ecalele. Amestecarea i scoaterea materieicompostate se eectuează manual, utilizând lopata sau altă unealtăsimilară, ceea ce este periculos pentru om.

În alt tip de toaletă uscată cu colectarea separată a excreţiilorsunt utilizate containere. Acestea pot lăzi de plastic, metal, saulemn, găleţi sau couri de dimensiuni i orme dierite.

Fecalele se colecteazăfie pe podeaua camereipentru materii fecale,fie în containere deschise

Fiind cel mai popular sistemde colectare a maselor fecale,toaleta uscată cu două camereare şi unele dezavantaje saulimitări importante

Colectarea în containeredeschise permitegestionarea mai flexibilăşi manipularea maiuşoară a compostuluide toaletă

Unul dintre avantajele principale ale utilizării containerelor este posi-bilitatea manipulării recvente a cantităților porționate de mase ecale acu-mulate. Toaletele de acest tip sunt mai mici ca dimensiuni, iar construcțiai amplasarea elementelor sale este mai bine organizată i compactă.

Recipienţi pentru colectarea maselor ecale



34

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

35

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Igienizarea excreţiilorCunoaterea i înţelegerea actorilor de mediu care inuenţează su-pravieţuirea sau distrugerea patogenilor este importantă pentru ale-gerea metodei eciente de igienizare a excreţiilor. În tabelul de mai

jos vă prezentăm cei mai importanţi dintre aceti actori.

Factorul Efectul

Timpul După excreţie, cu timpul numărul microorganisme-lor scade continuu cu viteză variabilă. Unele organis-me, ca de exemplu bacteriile, în anumite condiţii a-

vorabile, pot să-i continue dezvoltarea i multiplica-rea, numărul lor scăzând totui în timp. Protozoarelei viruii sunt incapabili să se dezvolte ără gazdă, înmediul extern. De aceea numărul lor nu va crete.Helminţii au nevoie de o perioadă latentă înainte dea deveni inecţioi. Către acel timp, aându-se în aa-ra gazdei, numărul lor va descrete substanţial.

Temperatura Majoritatea agenţilor patogeni supravieţuiesc la tem-peraturi normale, însă mor oarte rapid la tempera-turi mai înalte de 40°C-50°C. Astel de temperaturipot obţinute prin încălzirea articială a excreţiilor,

de pildă prin compostarea lor exotermică.SchimbareapH-ului

Majoritatea agenţilor patogeni sunt adaptaţi la mediulneutru pH (7), ind sensibili la schimbarea condiţii-lor spre puternic acide sau alcaline. Adăugarea varu-lui sau a cenuii duce la creterea pH-ului, ce are carezultat inactivarea patogenilor. Cu cât mai mare estepH-ul, cu atât mai rapid sunt inactivaţi patogenii.

Amoniacul(NH

3)

În condiţii naturale, amoniacul produs de bacterii sauprin hidroliză este dezastruos pentru alte organisme.Există tehnologii de tratare a maselor ecale, bazatepe adăugarea amoniacului provenit din urină.

Umiditateascăzută

Umiditatea determină în mare măsură supravieţu-irea organismelor în masele ecale i sol. Fecaleleumede avorizează supravieţuirea microorganisme-lor, pe când acele uscate dimpotrivă.

Radiaţia solară/ultravioletă

Radiaţia ultravioletă reduce numărul patogenilor ieste olosită în tratarea atât a apei potabile, cât i aapelor menajere.

Prezenţa altororganisme

Organismele sunt aectate unele de altele prin com-petiţie, predatorism sau eliberarea substanţelorantagoniste.

În uncţie de tehnologia colectării i a păstrării, se aplică metodedierite de igienizare a excreţiilor umane. Pentru urină este sucientăpăstrarea timp de minimum 2 săptămâni la temperaturi relativ înalteale mediului ambiant (de exemplu, pe timp de vară), sau 6 luni latemperaturi mai joase (din toamnă până în primăvară). Cu timpul seelimină tot mai mult amoniac, care distruge patogenii rămai.

Masele ecale se igienizează ceva mai complicat. Ele conţin unnumăr mare de organisme patogene, care sunt în dierită măsură

rezistente la actorii de mediu. Tratarea maselor ecale poate reali-la actorii de mediu. Tratarea maselor ecale poate reali-zată prin păstrare îndelungată, tratare chimică, tratare termică, com-postare sau prin combinaţiile acestora.

Păstrarea îndelungată. Păstrarea un anumit timp a ma-selor ecale duce la reducerea patogenilor, care mor în mod natural.Această reducere depinde de condiţiile de păstrare i de spectrul demicroorganisme prezente. Inactivarea patogenilor este inuenţată detemperatura mediului, pH, umiditatea i competiţia biologică. Astel,doar în anumite condiţii avorabile păstrarea îndelungată va aveaeectul ateptat. O ecienţă mai mare se obţine dacă păstrăm maseleecale cât mai uscate i la temperaturi înalte, iar materialul acoperitor

care a ost olosit în timpul acumulării maselor ecale, a ost unul carecontribuie la creterea pH-ului. Deoarece mulţi parametri ai condiţi-ilor de mediu sunt destul de dicil de controlat, păstrarea este consi-derată a o metodă nesigură de igienizare.

Tratarea chimică. Majoritatea organismelor se dezvoltă bineîn mediu neutru, pH (6-8), i pot inactivate dacă mărim sau mic-orăm substanţial aciditatea. pH-ul aectează activitatea enzimelor iionizarea chimicalelor, avorizând pe această cale transportul sub-stanţelor toxice în celulele agenţilor patogeni.

Creterea pH-ului în conţinutul maselor ecale se obţine prinadăugarea cenuii de lemn, varului stins, sau a altor substanţe cal-

caroase. Acestea sunt incluse în compoziţia materialului acoperitorîn proporţii dierite, în uncţie de metodica de igienizare utilizatăsau preerinţele i posibilităţile proprietarului. Dacă tratarea ulteri-oară presupune doar păstrarea îndelungată, atunci adăugarea sub-stanţelor care măresc nivelul pH-ului este cât se poate de oportună.Dacă însă se preconizează compostarea exotermă, atunci adăugareaunor cantităţi mari de cenuă sau substanţe calcaroase, care nu suntbiodegradabile, ar duce la diminuarea proceselor de compostare i lacompromiterea igienizării.

Urina se igienizeazăprin păstrarea timp de2 săptămâni 6 luni, în funcţie de temperaturamediului ambiant

Păstrarea îndelungată reducenumărul patogenilor, caremor în mod natural, darmai rapid sub influenţatemperaturii, umidităţii,pH ului ridicat şi acompetiţiei biologice

Tratarea chimicăpresupune mărireapH ului prin adăugareacenuşii şi a varului stins





38

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

39

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Datorită tehnologiei oarte simple, precum i a necesităţii micide manipulare i implicare a omului, igienizarea prin compostare len-tă este cea mai des utilizată. Această tehnologie este cea mai accesibilăi pentru gospodăriile individuale din Republica Moldova.

Incinerarea. Nici un agent patogen nu supravieţuiete în urma in-cinerării. De aceea simpla ardere a maselor ecale este considerată ca indcea mai sigură metodă de igienizare. Totui, ind atât de simplă, metodaare limitările i dicultăţile sale. În primul rând, la ardere materia organică

se mineralizează prin carbonizare, iar produsul nu este altceva decât cenu-ă, care este un ertilizator incomparabil mai slab decât humusul obţinutprin compostare. Într-al doilea rând la arderea maselor ecale se elimină ocantitate mare de um, care conţine oarte multe substanţe nocive. Într-altreilea, dar nu în ultimul rând, incinerarea necesită consum de energie,ceea ce este mai puţin avantajos din punct de vedere economic.

Pasteurizarea. Pasteurizarea maselor ecale reprezintă o trataretermică de scurtă durată, la temperaturi sucient de înalte pentru a dis-truge cea mai mare parte a organismelor vii, însă evitând incinerareasau alterarea termică a masei organice. Astel, după pasteurizare, ma-sele ecale sunt destul de bine igienizate, însă sunt nepregătite pentru a

utilizate în calitate de îngrăământ. Pentru aceasta masa pasteurizatănecesită o tratare suplimentară prin compostare. Avantajul acestei me-tode este în aptul că procesul de igienizare decurge oarte rapid, iarprodusul obţinut, chiar dacă reprezintă materie organică nedegradată,poate eliberat în mediul ambiant ără riscuri. Neajunsurile sunt teh-nologia relativ complicată, necesitatea monitorizării procesului, pre-cum i consumul de energie. Fiind totui un domeniu de perspectivă, înprezent se eectuează cercetări pentru elaborarea unei tehnologii simplei accesibile de pasteurizare, care va înlătura neajunsurile menţionate. Utilizarea excreţiilor în

calitate de îngrăşământUnul dintre scopurile principale a sanitaţiei ecologice este reciclarea nu-trienţilor. De aceea tot ce se va acumula sub vasul de toaletă, atât în racţialichidă, cât i în cea solidă, urmează să e utilizat în beneciul omului ial naturii. În capitolele anterioare am menţionat deja că atât în urina, câti în ecalele excretate de un singur om timp de un an, se conţine apro-ximativ acea cantitate de nutrienţi, care poate asigura creterea planteloragricole în cantitatea sucientă pentru a hrăni acest om timp de un an.Acest ciclu perpetuu poate realizat doar prin gestionarea corectă a ex-ciclu perpetuu poate realizat doar prin gestionarea corectă a ex-perpetuu poate realizat doar prin gestionarea corectă a ex-creţiilor umane i utilizarea lor în agricultură în calitate de îngrăământ.

Compostarea lentă îndouă etape este cea mai

recomandată pentrugospodăriile individualedin Republica Moldova

Incinerarea este cea mai sigurămetodă de igienizare, însă şi

nu şi cea mai avantajoasă dinpunct de vedere a păstrării

nutrienţilor, poluării mediului

şi eficienţei economice

Deşi tehnologiile actualede pasteurizare sunt relativdificile, acestea reprezintă

un domeniu de perspectivăpentru igienizarea

maselor fecale

Excreţiile umanetrebuie să fie utilizate în beneficiul mutual al

omului şi al naturii

Concepţia modernă de reutilizare a excreţiilor umane, privită dinpunctul de vedere al sanitaţiei ecologice, presupune în mod obligatoriuigienizarea lor înainte de a utilizate în agricultură. O atenţie deosebitătrebuie să se acorde i măsurilor de precauţie, atunci când se manipuleazăcu excreţiile neprelucrate, dar i atunci când se manipulează cu produsulobţinut din tratarea acestora. Să nu uităm că unii patogeni sunt extrem derezistenţi i pot supravieţui un timp îndelungat în condiţii neavorabile.

În aară de igienizare, tratarea excreţiilor are ca scop descom-

punerea materiei organice până la substanţe uor asimilabile de cătreplante. Pe lângă aptul că excreţiile sunt surse valoroase de nutrienţiminerali, acestea mai conţin i materie organică. După tratarea princompostare a maselor ecale, materia organică reziduală poate gă-sită în humusul de compost. Fiind un amestec de substanţe organice,care nu mai pot supuse descompunerii, humusul de compost repre-zintă o materie vitală pentru creterea plantelor.

Masele fecale compos-tate. Tratarea corectă a mase-lor ecale include aproape obliga-toriu i procesul de compostare,

indierent de tipul utilizat. Prinacesta se creează un produs bogatîn nutrienţi (N, P, K . a.) în or-mă asimilabilă de către plante,precum i humusul de compost.Cel mai valoros compost se ob-ţine prin compostarea exotermăa ecalelor cu aplicarea ulterioarăa vermicompostării.

Înainte de a fi utilizate înagricultură excreţiile sunt igienizate în mod obligatoriu

La tratarea excreţiilor princompostare materia organică

este descompusă până lahumus valoros

Prin compostareamaselor fecale secreează un produs bogat în nutrienţi şi humus

Anual la nivel global sunt comercializate aproximativ 130 milioane tone de îngrăşăminte, 63% dintre acestea ind vândute ţărilor în curs de dezvoltare.Circa 78 milioane tone din această cantitate sunt îngrăşăminte de azot şi 13,7milioane tone de osor. Restul sunt potasiu, sul şi micronutrienţi. Excreţiilecelor peste 6 miliarde de oameni de pe planetă conţin 27 mil. tone de azot şi 3mil. tone de osor. Aceasta înseamnă că aproximativ o treime din necesităţile în azot şi aproximativ 22% din necesităţile de osor pot substituite cu azotul

şi osorul din excreţiile umane.

Spicuiri din Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru

utilizarea în siguranţă a apelor uzate, excreţiilor şi apelor gri . Vol. 4.

Inormaţie



40

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

41

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Compostul de toaletă reprezintă o masă sărâmicioasă, de culoa-re brună întunecată, asemănătoare solului atât la consistenţă i culoa-re, cât i la miros. Modul de utilizare a acestuia variază în uncţie denecesitate i posibilităţi. De cele mai dese ori compostul este produscu scopul ertilizării i condiţionării solului din grădină. Aplicarea luipoate realizată atât prin amestecarea cu solul supus ertilizării, câti prin înlocuirea acestuia.

Măsurile de precauţie sunt esenţiale, având în vedere riscul unei

posibile inectări cu patogeni. Anume din aceste considerente se re-comandă ca ertilizarea cu compost de toaletă să se eectueze în anu-mite condiţii agricole. Astel, cele mai indicate sunt culturile perene,arborii i arbutii, plantele anuale care nu se consumă proaspete. Deasemenea, compostul de toaletă poate utilizat la îngrăarea gazoa-nelor i a supraeţelor cu ori decorative.

Urina.Cea mai mare cantitate de nutrienţi esenţiali se conţine în urină.Ea poate utilizată ca îngrăământ al culturilor nexatoare de azot.În urină nutrienţii se aă în ormă ionică. Urina este asimilată de că-tre plante la el de uor precum îngrăămintele minerale comerciale.Cantitatea anuală de azot produsă de o persoană este sucientă pen-

tru ertilizarea unei supraeţe de 300-400 m². Totodată conorm re-comandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe aceeai supraaţăpoate aplicată i o cantitate de 3-4 ori mai mare.

Inuenţa urinei ca îngrăământ asupra roadelor depinde în maremăsură de starea solului. Ca i la aplicarea îngrăămintelor minerale,eectul aplicării urinei este mai mic dacă solul este sărac în materieorganică. Humusul, datorită compoziţiei optimale de substanţe or-ganice i prezenţei microorganismelor specializate, este un mediuavorabil pentru creterea capacităţii de asimilare de către plante anutrienţilor. De aceea, în cazul solurilor sărace în materie organică, serecomandă utilizarea urinei împreuna cu compostul de toaletă.

Urina poate utilizată atât nediluată, cât i diluată cu apă în pro-

porţii dierite. Se aplică de două sau de mai multe ori pe an, astel încât volumul total al urinei nediluate să e de aproximativ 2 litri la 1 m² pe an.Pentru a ace un calcul mai precis al dozei optimale de urină, care trebuieaplicată pe un anumit teren agricol, este necesar să cunoatem concen-traţia azotului din urină, precum i cantitatea nutrienţilor prezenţi în sol.Când concentraţia de azot în urină nu este cunoscută, atunci se conside-ră concentraţia medie de 3-7 g/l de azot la momentul micţiunii.

Compostul este produscu scopul fertilizării

şi condiţionării soluluidin grădină

Pentru a evita eventualeleriscuri de infectare,

fertilizarea cu compost de toaletă trebuie să se

efectueze în anumitecondiţii agricole

În cazul solurilor sărace în materie organică, se

recomandă utilizarea urinei împreuna cu compostul

de toaletă

Urina se aplică cu ajutorul unui urtun sau al unei stropitori degrădină direct la rădăcina plantei, evitând stropirea runzelor. Imediatdupă aplicare se acoperă cu un strat subţire de pământ. Incorporareaîn sol pe această cale reduce evaporarea amoniacului, care poate ducela pierderi de circa 70% de azot. Totodată prin îngroparea urinei însol se exclude orice miros neplăcut, cauzat de evaporarea amoniacu-lui. Acelai eect se poate obţine dacă urina se aplică înainte de ploaie.În acest caz îngroparea în sol nu mai este atât de necesară.

Plantele care asimilează cel mai mult azot, precum spanacul, var-za creaţă, porumbul i alte cereale, solicită cel mai mult îngrăământcu azot. Respectiv acestea sunt si cele mai indicate culturi agricole, lacare se poate aplica urina. Alte culturi de asemenea pot benecia deertilizarea cu urină, însă într-o măsură mai moderată i cu o preca-uţie mai mare.

Există însă culturi (soia, asolea i alte leguminoase), care dato-rită convieţuirii mutuale cu anumite bacterii, sunt capabile singure săacumuleze azotul xat din aer de aceste bacterii i să-l depoziteze înormaţiuni speciale ale rădăcinilor. Solul pe care s-au cultivat astel deculturi este sucient de bogat în azot, de aceea aplicarea pe el a urineieste cel puţin inutilă, iar de cele mai dese ori contraindicată.

La aplicare, urina seacoperă cu pământ,pentru a evita eventualelepierderi de azot prin evaporare

Cele mai indicate culturipentru fertilizarea cu urină sunt acele care solicită cel mai mult azot. Se va evita fertilizarea cuurină a culturilor capabile săfixeze singure azotul.



42

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

43

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Agent patogen – agent biologic,care pătrunzând într-un orga-nism animal sau vegetal, pro-

voacă maniestări patologice.

Ape gri – o parte din apele me-najere, care sunt generate dinactivităţile casnice, cum ar spălarea veselei, hainelor, mâi-nilor i a corpului.

Ape negre – o parte din apelemenajere, care, pe lângă altedeeuri, conțin mase ecale iurină.

Ape menajere – orice soluțieapoasă creată prin inuiențaantropogenă negativă

Biodegradare – proces în urmacăruia substanțele organice suntdescompuse de către organis-mele vii cu ajutorul enzime-lor; proces de descompunere,de distrugere a unui produsbiodegradabil.

Canalizare – totalitatea lucrărilortehnice executate pentru colec-tarea i evacuarea apelor uzatedintr-un ora sau dintr-un cen-tru industrial.

Ciclul nutrienţilor – calea par-cursă de nutrient prin compo-nentele vie si nevie ale ecosiste-mului, asigurându-se reciclareaperpetuă a acestuia. Ciclulbiogeochimic.

Compost – îngrăământ agri-col natural, rezultat în urmaermentării lente a dieritelorresturi vegetale i animale.

Glosar

Compostare – operaţia de prepa-rare a compostului.

Detritivor – organism heterotro,care sunt specializate în des-compunerea materiei organice.Saproag.

Deșeuri umane – un tip specialde deeuri care se reeră la pro-dusele excreției omului, precumurina i ecalele.

Euent - soluţie lichidă care iesedintr-un recipient sau instalație.

Eutrofzare – Creterea produc-tivităţii biologice a bazineloracvatice, cauzată de acumu-

larea excesivă a nutrienţilor.Eutrozarea duce la degradareacalităţii apei i creterea excesi-

vă de alge.

Ex situ – care este realizat în aaramediului natural, departe delocul originii.

Excrement – materii ecale

Excreţie – eliminare din organisma produselor provenite din ac-tivitatea metabolică. Produsuleliminat.

Fecale – materie rezultată din di-gestie, care se elimină din cor-pul oamenilor sau al animalelorprin anus; excrement.

Fertilizant – Îngrăământ.

Fracţie – parte dintr-un tot întreg.Dacă vorbim despre excreţieracţia este partea separată soli-dă sau lichidă a acesteia. Masele

ecale reprezintă racţia solidă,pe când urina – racţia lichidă.

Hazna – bazin subteran (groapă) dedimensiuni reduse, olosit pentrucolectarea deeurilor umane.

Humus – amestec de substanţe or-ganice amore aat în sol, careîi condiţionează ertilitatea icare este rezultat din transor-marea materialului vegetal subacţiunea microorganismelor.

Igieniza – a înlătura dintr-un anu-mit loc microorganismele princurăţire sau dezinectare; a acesă e igienic.

In situ – realizat în mediul natural,la aţa locului.

Îngrășământ – Compus chimic,care este aplicat pe terenuriagricole pentru a mări erti-litatea lor. Există Î. organice(ormate din substanțe organi-ce) i Î. minerale (ormate dinsubstanțe neorganice simple).

Latrină – încăpere specială pentrusatisacerea nevoilor ziologice(ără canalizare).

Macronutrienţi (macroele-

mente) – nutrienţi esenţiali,utilizaţi în cantităţi mari decătre organisme. Sunt douăcategorii de macronutrienţi:Macronutrienţii neminerali(carbonul, oxigenul i hidroge-nul) i Macronutrienţii minerali(azotul, osorul, kaliul, sulul,calciul i magneziul). Surplusulde macronutrienţi minerali pre-

zenţi în apele de supraaţă potprovoca eutrozarea acestora.

Micronutrienţi (microelemen-te) – nutrienţi minerali, carese găsesc în cantităţi oartemici în sol i în organism.Micronutrienţii intră în compo-ziţia hormonilor, a enzimelor,a ermenţilor etc. i joacă un rolimportant în stimularea uncţii-lor biologice.

Micţiune – Eliminare a urinei;urinare.

Nutrienţi – elemente chimice oricompui care pot metaboli-zaţi de către organism pentrua produce energie i a-i con-strui ţesuturile. Nutrienţii seîmpart în două categorii: ma-cronutrienţi i micronutrienţi.Unii nutrienţi dacă se aă înconcentraţii mari pot toxici.Sinonim: Bioelemente.

Sanitar – care se reeră la sănătate,la igiena publică.

Sanitaţie – ansamblu de măsuripentru protecţia sănătăţii omu-lui i asanarea mediului, legatede asigurarea igienei i gesti-onarea ecientă a deeurilorumane.

Sanitaţie convenţională – prac-tici de sanitaţie care sunt înconormitate cu standardele iconcepţiile clasice, înrădăcinatede mult timp în societate. S.c.în orma ei actuală este înţelea-să ca totalitatea activităţilor deeliminare a deeurilor umane



44

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

45

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

i asigurarea igienei, securi-tăţii i conortului. Deeurilesunt considerate periculoasei inutile. Astel S.c. actualăeste o abordare conservativăi depăşită, ind lipsită de sub-depăşită, ind lipsită de sub-, ind lipsită de sub-stratul durabilităţii.

Sanitaţie durabilă – vezi sanita-ţie ecologică

Sanitaţie ecologică – sistem degestionare a deeurilor umane,în care nutrienţii sunt reciclaţii reutilizaţi în agricultură, curisc minim de poluare a me-diului ambiant i cu amenin-ţare minimă pentru sănătateaomului.

Toaletă – încăpere specială pentrusatisacerea nevoilor ziologice.Closet.

TUCSE – Denumirea abreviată atoaletei uscate cu colectarea se-parata a excreţiilor, care uncţi-onează ără apă. Toaletă uscată.Eng. UDDT.

Urină – racţia lichidă a excreţiilorcare este produsă de rinichiprin ltrarea sângelui i ames-tecarea cu excesul de apă dinorganism.

Vas toaletă – recipient de cerami-că, masă plastică, lemn, beton,

sau alte materiale rigide, desti-nat pentru colectarea excrețiilorumane. După modul de uti-lizare există două tipuri prin-cipale de vase de toaletă: vaseîn ormă de piedestal/scaun i

vase de tip turcesc (utilizate înpoziţia stat pe vine).

Vas WC – vas de toaletă, în careexcrețiile sunt spălate cu apă.La ieire conducta este îndoiatăîn ormă de „S” sau „U” pentrua crea un sion i a împiedicapătrunderea mirosului neplăcutdin sistemul de canalizare.

Veceu – Din pronunţarea ro-mânească a iniţialelor WaterCloset. Toaletă în care excreţi-ile sunt spălate în sistemul decanalizare cu ajutorul unui jetde apă. Scurgerea în ormă de„U” sau „S” a vasului veceuluiasigură blocarea pătrunderiimirosului neplăcut din sistemulde canalizare.

Vermicompostare – compostarelentă cu participarea râmelor.

Proprietarul unei case individuale i al unui lot de grădină de 8 ari în jurul casei i-a construit o toaletă uscată cu colectarea separată a ex-

creţiilor. Lângă casă, la distanţa de 10 m de toaletă, se aă o ântână,care este utilizată pentru nevoile gospodăriei. Apa, ind poluată cunitraţi de mai mulţi ani, nu este potabilă. Familia proprietarului esteormată din 2 persoane adulte i 2 copii de vârstă colară. Recent casaproprietarului a ost conectată la apeductul central, care se alimen-tează din ântâni arteziene. Canalizarea centralizată i inrastructurade colectare a deeurilor nu există. Proprietarul este erm convins căEcoSan este soluţia cea mai potrivită pentru amilia sa i e contientde beneciile aduse mediului ambiant prin excluderea poluării ape-lor reatice i, respectiv, a ântânilor cu nitraţi. Fiind oarte motivatde a restabili calitatea apei din ântână, proprietarul încearcă să-iîmpărtăească experienţa pozitivă i să promoveze implementarea

sistemelor de sanitaţie ecologică în rândul vecinilor săi.• Minimizarea riscurilor de sănătate asociate cu utilizarea toaletei;

Economisirea apei potabile;•

Protecţia apelor reatice;•

Producerea îngrăămintelor din excreţiile acumulate.•

Toaletă uscată cu colectarea separată a excreţiilor cu o singură came-ră de colectare a maselor ecale.

Familia proprietarului, ormată din 2 persoane adulte i 2 copii, ex-cretă timp de un an aproximativ 1500 kg de urină i 180 kg de maseecale (având în vedere că copiii se vor duce uneori i la toaleta colii),ceea ce constituie aproximativ 200 kg de îngrăământ cu azot anual.

Proprietarul a calculat cât de des se va umplea canistra cu uri-nă: 1500 kg / 40 litri = 37,5 canistre pe an. Dacă împărţim cira la12 luni ale anului, iese că în ecare lună canistra se va umplea deaproximativ 3 ori. Dacă punem în calcul că după umplerea canistreiurina se va păstra încă 1,5 săptămâni, atunci sunt suciente 2 canis-tre pentru a asigura colectarea i tratarea neîntreruptă a urinei peparcursul anului.

InformaţIIgenerale

Scopurile

TIpul ToaleTeI

calcule

Anexa IUn model tip de implementare a sistemului de

sanitaţie EcoSan în gospodăriile individuale



46

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

47

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Pentru masele ecale s-a calculat câte containere cu capacitatea de80 de litri se vor umplea timp de un an. Având în vedere că va olo-sită i o cantitate de aproximativ 20 kg de material acoperitor, atunci:200 kg / 80 kg ≈ 2,5 containere. Pentru a asigura compostarea maselorecale în condiţii uscate timp de 1,5 ani, va nevoie de utilizat pe rândcel puţin 5 containere. Proprietarul a considerat că îi va incomod sătină 5 lăzi simultan în compartimentul de jos al toaletei. De aceea a ho-tărât să construiască o ladă pentru compostare în grădină, unde, după

o anumită perioadă de păstrare în container, masele ecale să e mutateîn lada de compost pentru continuarea tratării. Lada de compost e con-ecţionată din lemn i e ormată din două camere a câte 500 litri ecare.Este amplasată pe un postament puţin mai ridicat deasupra niveluluipământului, este erită de ploaie i de accesul copiilor. În acest mod, va sucient de utilizat doar 3 lăzi de colectare a maselor ecale.

Proprietarul a ăcut un calcul privind dozarea urinei la aplicareaca îngrăământ în grădina sa. Supraaţa lotului său cu tot cu casă,construcţiile auxiliare i curte, este de 10 ari. Terenul agricol ocupăaproximativ 8 ari, adică 800 m². Respectiv: 1500 L / 800 m² ≈ 1,88 l/m².Aadar este sucientă aplicarea dozei de aproximativ 2 litri de urină pemetru pătrat pe an, după cum se i recomandă.

Toaleta este anexată de casă, cu intrarea din casă. Dimensiunile – 2 m lun-gime, 1,5 m lăţime i 3,2 m înălţime (inclusiv 0,7 m înălţimea postamen-tului). Fundaţia, colţurile postamentului i podeaua sunt conecţionate dinbeton armat. Pereţii din bolţar de beton vibropresat (Fortan, 40x20x12).Acoperiul într-o singură pantă, conecţionat din ţiglă metalică. Ua con-ecţionată din lemn. Pereţii dinaară sunt tencuiţi i vopsiţi. Pereţii in in-terior parţial cu aianţă, parţial tencuiţi i vopsiţi. Un perete este înzestratcu o erestruică din cărămidă de sticlă. Instalaţiile sanitare includ: un vasde toaletă uscată de tip piedestal, conecţionat din beton, un vas pisoar deceramică, un lavoar de ceramică cu robinet. Acestea sunt amplasate în aamod, încât pisoarul să se ae la cea mai mare distanţă posibilă aţă de vasul

toaletei. În compartimentul de jos, sunt plasate 3 lăzi de plastic de 80 litripentru acumularea maselor ecale, unul sub vasul toaletei, iar altele douăde rezervă stau alături. La undul ecărei lăzi sunt montate câte 4 rotilemobile. Canistrele de câte 40 de litri pentru colectarea urinei se aă în ace-lai compartiment cu masele ecale. Conductele pentru urină sunt conec-ţionate din urtun exibil de plastic cu diametrul de 32 mm. Conducta

ventilaţiei, conecţionată din ţeavă de PVC cu diametrul de 110 mm, esteconectată cu camera pentru colectarea maselor ecale i scoasă pe dinaarădeasupra acoperiului, cu 1,5 m mai sus aţă de înălţimea lui.

ConsTruCţIa

Vasul toaletei este înzestrat cu inel i capac, conecţionate individualdin placă de polistiren extrudat cu grosimea de 20 mm. Lângă vasul detoaletă se aă găleata cu material acoperitor i găleata pentru materialeigienice utilizate (hârtie igienică, absorbante . a.). În găleata cu mate-rial acoperitor se aă o lopăţică mică. Pe perete, în nemijlocita apropi-ere de vasul toaletei, este montat suportul cu hârtie igienică. Deasupralavoarului pe perete este montată o oglindă, suportul pentru săpun icuierul pentru prosop. Lângă pisoar se aă un pulverizator cu soluţie

diluată de oţet pentru spălarea pisoarului. Interiorul este prevăzut cuiluminator electric. Pe supraaţa interioară a uii proprietarul a montato planetă cu inormaţii despre modul de utilizare a toaletei uscate cucolectarea separată a excreţiilor, pentru a instrui eventualii musari.

În calitate de material acoperitor se utilizează amestec de rumegu mă-runt i cenuă de lemn în proporţii de 4:1. Întreţinerea curăţeniei zilni-ce i săptămânale în interiorul toaletei este în grija soţiei proprietarului.De curăţenia generală, schimbarea lăzilor pentru mase ecale, alte ma-nipulări dicile i aprovizionarea toaletei cu rezerve de material acope-ritor răspunde soţul. Fiecare membru al amiliei este responsabil de uti-lizarea corectă a vasului de toaletă cu colectarea separată a excreţiilor.

Urina este utilizată după o păstrare de cel puţin 1,5 săptămâni în canistră.Pe timpul păstrării canistra este ţinută închisă, pentru a evita evaporareaamoniacului i, respectiv, diminuarea conţinutului de azot. Lăzile pen-tru colectarea maselor ecale sunt utilizate pe rând. Când una se umple,este dată la o parte pentru păstrare i în locul ei este pusă alta. Duratapăstrării este de 1,5 ani, după care compostul uscat este mutat într-oladă de compost, unde împreună cu resturile alimentare de la bucătăriecontinuă să se composteze în condiţii umede, în prezenţa râmelor.

După ecare umplere a canistrei, cam de 3 ori pe lună, urina este di-luată în proporţie de 1:1 cu apă i aplicată pe terenul agricol de l ângă

casă. Conorm calculelor personale, dar i recomandărilor, proprie-tarul aplică aproximativ 2 litri de urină nediluată pe 1 m² timp de unan. După tratare, compostul de toaletă este amestecat cu pământ idepozitat în undul grădinii pentru utilizare ulterioară la ertilizareai condiţionarea solului. Acest sol se utilizează în primul rând la plan-tarea arborilor i arbutilor de cultură.

InTerIorul şIacceSoriile

ÎnTreţInerea

TraTareaexCreţIIlor

uTIlIzareaurIneI şI aComposTuluIde ToaleTă



48

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

49

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Reprezintă un centru independent de resurse i companie de con-sultanţă angajată în promovarea dezvoltării durabile în ţările în curs

de dezvoltare i în ţările în tranziţie, care lucrează în domeniul co-operării, dezvoltării i ajutorului umanitar. Din momentul creăriisale în 1978 Skat prestează servicii de expertiză tehnică de înaltăcalitate, servicii de susţinere în administrare i de edicare a capaci-, servicii de susţinere în administrare i de edicare a capaci-tăţilor agenţiilor bilaterale i multilaterale de dezvoltare i organiza-ţiilor ne-guvernmentale. În 2008 Skat a ost selectată prin concurs încalitate de implementator al Proiectului Elveţiei de Apă i Sanitaţie înMoldova, ApaSan, nanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltarei Cooperare (SDC). În Moldova Skat este reprezentată de liala dinMoldova a Fundaţiei Skat din Elveţia. Skat implementează proiectesimilare de apă i sanitaţie în Ucraina i Bosnia-Herzegovina.

Skat Phone: +41 71 228 54 54Fax: +41 71 228 54 55Web: http://www.skat.ch/http://www.skat-oundation.org/

Vadianstrasse 42CH-9000 St. GallenSwitzerland

Este o organizaţie care promovează principiile dezvoltării durabileîn Moldova, pledând pentru o atitudine înţeleaptă aţă de presenti viitor, cât i implicarea emeilor în dezvoltare. În domeniul sani-taţiei ecologice asociaţia realizează activităţi de educare i instruirea comunităţilor rurale, oerirea de consultaţii privind construcţia imenţinerea sistemelor EcoSan. Produce i distribuie materiale edu-caţionale în domeniul sanitaţiei ecologice. A elaborat un website îndomeniul EcoSan.

Asociaţia WISDOM Tel.: 386280E-mail: [email protected]: http://www.wisdom.md/http://www.ecosan.md/

C.P. 409, Chişinău MD-2004Republica Moldova

Skt

WSDoM

Anexa IIOrganizaţii active în domeniulsanitaţiei ecologice în Moldova

Asociaţia ecotoxicologilor din Moldova ECOTOX. Proiectele realizatede asociaţia ECOTOX se reeră la monitorizărea calităţii apei, protecţiasănătăţii i contientizarea populaţiei privind starea mediului ambiant.În domeniul sanitaţiei ecologice se axează pe educarea i contientiza-rea, instruirea cît i oerirea de consultaţii privind sistemele EcoSan.

Asociaţia Ecotox Tel.: 737509E-mail: [email protected]@mail.ru

Elena Zubcovstr. Academiei 1, Chişinău

Republica Moldova

Solidaritate Europeană pentru Apă în Moldova (SEAM) este o or-ganizaţie lială a ONGului internaţional Solidarité Eau Europe (SEE),cu sediul în Franţa. Începând cu anul 2006, desăoară proiecte desensibilizare i de parteneriat, ce au ca scop ameliorarea condiţiilorde acces la apa potabilă i sanitaţie în localităţile rurale ale Moldoveiîn mod decentralizat, prin implicarea activă a tinerilor. SEAM or-ganizează activităţi locale si europene pentru a avoriza cooperareaactorilor privind apa si sanitaţia (Parlamentul European al Tinerilorpentru Apă în 2006, Saptamîna Solidarităţii Europene pentru Apă în2007, orumul regional „Igiena i sanitaria în satul nostru: ce soluţii?”în 2008, expediţia tinerilor pe rîul Nîrnova în 2009). Elaborează i dis-tribuie materiale educaţionale în domeniul apei, igienei i sanitaţiei.

SEAM Tel.: +373 69 59 15 45E-mail: [email protected]: http://www.see-swe.org/

Galina Budu-Cazimirs. Vorniceni, r. StrăşeniRepublica Moldova

Întreprindere care oeră servicii de construcţie i în domeniul sanita-ţiei ecologice. Experienţă în construcţia de toalete uscate la colile dinBăceni, Valea Treisteni, Soltăneti, Nimoreni i primăria Boldureti.

„NICA” S.R.L. Tel.: +373 79 56 34 63

or. Nisporeni, str. Tirgului 7Republica Moldova

Construcţia toaletei uscate la coala din s. Vorniceni

„Angriconix” S.R.L. Tel.: +373 79 47 18 96

mun. Chişinăustr. Independenţei 10/3, ap. 81

aciiecoToX

SeaM

„nica”

S.r.l.

„agici”S.r.l.



50

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

51

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

Institutul de Mediu din Stocholm – Stockholm Environment

Institute (SEI) este un institut internaţional de cercetare, specializat

în domeniul mediului i dezvoltării rii durabile, care activează la nivelnaţional, regional i global. Programele de cercetare ale SEI au scopulde a clarica cerinţele, strategiile i politicile pentru o tranziţie spre odezvoltare durabilă.Prin ondarea i coordonarea programului de cercetare i dezvoltareEcoSanRes cu suportul nanciar acordat de SIDA, SEI a creat într-untimp record o bază modernă de cercetare i a întreprins acţiuni-pilotcomplexe de promovare a soluţiilor alternative în domeniul sanitaţiei,inclusiv în ce privete utilizarea sistemelor cu sau ără apă, controlul, ma-nagementul i reciclarea nutrienţilor din deeurile umane. Actualmenteinstitutul a devenit un lider global în gestionarea programelor de dez-

voltare în domeniul sanitaţiei ecologice privind crearea reţelelor, con-

solidarea capacităţilor i implementarea proiectelor pilor din China,Arica i America Latină.

Stockholm Environment InstituteKrätriket 2B Tel.: +46 (0)8 674 7070

Fax: +46 (0)8 674 7020Web: http://www.sei.se/

10691 StockholmSweden

German Development Cooperation - reprezinta o iniţiativă de coo-perare în domeniul dezvoltării durabile care activează la nivel global.Obiectivul principal al organizaţiei este îmbunatătirea condiţiilor de

viaţă a populaţiei aplicînd principiile dezvoltării durabile. GTZ consi-

dera sanitaţia ecologică ca o nouă abordare cu potenţial mare de solu-ţionare a crizei globale în domeniul apei i sanitaţiei, cât i atingereaScopurilor Dezvoltării Mileniului în domeniul aprovizionării cu apăi sanitaţie. Activităţile GTZ în domeniul sanitaţiei ecologice suntaxate pe: crearea unei reţele globale în domeniul ecosanitaţiei princolectarea, dezvoltarea i diseminarea cunotinţelor i inormaţiilor,oerirea suportului în elaborarea i implementarea cercetărilor i aproiectelor demonstraţionale.

Sei

gTZ

Anexa IIIOrganizaţii internaționale active în domeniul sanitaţiei ecologice

Construcţia toaletei uscate la coala din s. Fundul Galbenei

„Moldsercon” S.R.L.mun. Chişinăustr. Igor Vieru 17/1, ap.3

Construcţia toaletei uscate la coala din s. Stolniceni

„Anvecomex” S.R.L.r-nul Hincesti, s. Carpineni

str. Independenţei 1020

Produce vase de toaletă din beton pentru TUCSE. Pot procuratela un preţ rezonabil.

„Artceramica” S.R.L. Tel.: +373 264 65 619r-nul Nisporeni, s. VărzăreştiRepublica Moldova

Produce i comercializează rezervoare din plastic pentru urină

„Boncom” S.R.L.mun. Chişinău

str. Podgorenilor 41

Comercializează ventilatoare mecanice acţionate de orţa vântului

„Smiit” S.R.L.mun. Chişinău,str. Cucorilor 14

„mc”S.r.l.

Tel.: +373 69 125296

Tel.: +373 79162584

„avmx” S.r.l.

„atcic”S.r.l.

„Bc” s.r.l.

„siit” s.r.l.

Tel.: +373 22 43-60-77

Tel.: +373 22 43-60-77



52

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

53

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c ă

International Environment House I (IEH I), 9Chemin des Anémones Tel.: +41 22 917 86 57

Web: http://www.wsscc.org/

1219 ChâtelaineGeneva, Switzerland

Alianţa pentru Sanitaţie Durabilă reprezintă o reţea de organizaţiicare s-au reunit în 2007 pentru susţinerea anului internaţional al sa-nitaţiei. Scopul principal al SuSanA este de a contribui la dezvoltareaScopurilor Dezvoltării Milenare prin promovarea sistemelor de sani-

taţie care uncţionează după principiile dezvoltării durabile.

SuSanA Web: http://www.susana.org/E-mail: [email protected]

Centrul Internaţional în domeniul Apei şi Sanitaţiei - IRC oerăservicii de inormare, dezvoltă i acilitează ormarea de noi cuno-tinţe, pledînd pentru abordări inovatoare în sectorul de apă i sani-taţie. IRC a sprijinit dezvoltarea centrelor de resurse în ţările în cursde dezvoltare din Arica, Asia, Europa de Est i America Latină, princonsolidarea capacităţilor, învăţarea în comun, implementarea pro-gramelor de acţiune i cercetare, prin abordări participative, servicii

de consultanţă i ormare proesională, precum i validarea inorma-ţiilor. IRC deţine o echipă unică de specialiti recunoscuţi pe planinternaţional, ce activează într-o varietate de domenii din sectorul deapă i sanitaţie, tehnologii inormaţionale i ale comunicării, ingine-rie, sociologie, antropologie, economie, i jurnalism.

IRC – International Water and Sanitation CentreP.O. Box 82327 Tel.: +31 70 3044000

Fax: +31 70 3044044Web: http://www.irc.nl/page/104

2508 EH The Hague

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – este autoritatea NaţiunilorUnite care este coordonează problemele de sănătate la nivel global,

concepe agenda de cercetare în domeniul sănătăţii, stabilete normesi standarde, oeră suport tehnic pentru evaluarea tendinţelor de să-nătate. OMS este prima structură internaţională care publică reco-mandări privind aplicarea excreţiilor în agricultură, acestea servind cabază pentru dezvoltarea unor mecanisme naţionale i internaţionale,inclusiv standarde i reglementări legislative, i care pot oeri un cadrunormativ pentru luarea deciziilor la nivel local i naţional.

Web: http://www.who.int/

SSa

irc

WHo

Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit(GTZ) GmbH Tel.: +49 6196 79-0

Tel./ax +49 6196 79-1115Web: http://www.gtz.de/en/themen/8524.htm

Dag-Hammarskjöld-Weg 1-565760 Eschborn

Women in Europe for a Common Future- Femeile din Europa pen-tru un viitor comun reprezintă o reţea de organizaţii de mediu i deemei cu parteneri din peste 30 de tari din Asia Centrală i Europa.

WECF luptă pentru mediu sănătos pentru toţi, olosind potenţialulemeilor pentru obţinerea unui echilibru dintre mediu, sănătate ieconomie. Activităţile reţelei WECF sunt bazate pe viziunea localăi necesităţile comunităţilor. Astel, WECF implementează soluţii lanivel local i inuenţează politica la nivel internaţional. ActivităţileWECF în domeniul sanitaţiei ecologice ţin de implementarea strate-giilor i a proiectelor concrete împreună cu partenerii locali, construc-ţia TUCSE în coli i gospodării individuale, organizarea programe-lor de instruire în domeniu, producerea i distribuirea materialeloreducaţionale, activităţi de lobbying i advocacy la nivel local i inter-naţional în domeniul sanitaţiei ecologice.

WECF The NetherlandsCP 13047 Tel.: +31-30-2310300Fax: +31-30-2340878Web: http://www.wec.eu/

3507 LA, UtrechtThe Netherlands

Consiliul de Colaborare privind Aprovizionarea cu Apă şi Sanitaţie

(WSSCC) – este o organizaţie de parteneriat globală care contribuiela îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei sărace. WSSCC îm-bunătăţete colaborarea între agenţii sectoriale i de proesioniti în

jurul problemelor de alimentare cu apă i sanitaţie i contribuie larealizarea obiectivelor mai largi de eradicare a sărăciei, îmbunătăţireasănătăţii i a mediului, egalitatea de gen i obiective de dezvoltare petermen lung, dezvoltarea economică i socială. WSSCC a ost creat în1990 printr-o Rezoluţie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite i estegăzduită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Cu mem-bri din mai mult de 80 de tari, WSSCC are legitimitatea i exibili-tatea unei organizatii non-guvernamentale. Prin crearea de reţele ide cunotinţe de management, de Advocacy i comunicare i FondulGlobal în domeniul Sanitaţiei, WSSCC oeră avangarda nivelului decunotinţe, dezbatere i inuenţă în pentru apă, instalaţii sanitare ide igienă pentru toţi.

WecF

WSScc



54

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c

ă

55

S a n

i t a ţ i e

e c o l o g

i c

ă

Organizaţia Mondială a Toaletelor – World Toilet Organization

(WTO), este o organizaţie non-prot ce activează la nivel global an-gajată în îmbunătăţirea condiţiilor de sanitaţie în întreaga lume. WTOeste de asemenea una dintre puţinele organizaţii care se concentreazăasupra toaletelor în loc de apă. Fondată în 2001, cu 15 membri, esteacum membră cu 171 de organizaţii din 56 de ţări care conlucreazăîn vederea eliminării tabuurilor legate de toalete i asigurarea unei

sanitaţii durabile. WTO a ost creată ca o reţea globală de serviciii o platormă în care toate organizaţiile care activează în domeniulsanitaţiei pot învăţa una de la un alta, inuenţând prin intermediulmass-mediei guvernele, pentru a promova soluţii i politici ecienteîn domeniul sănătăţii publice. WTO a ost organizatorul a 8 summit-uri i 2 expoziţii mondiale de mare succes în domeniul sanitaţiei.

World Toilet Organization Tel.: +65 63528921, +65 63529178Fax: +65 63521392E-mail: [email protected]: http://www.worldtoilet.org/

19 Toa Payoh WestSingapore 318876

WToDepartamentul pentru Apă şi Sanitaţie în ţările în curs de dezvolta-re al Institutului Federal Elveţian acvatice pentru Ştiinţă i Tehnologie(Eawag), având scopul de a:

dezvolta, oeri i a acilita punerea în aplicare a noilor concepte•

i tehnologii de aprovizionare cu apă i sanitaţie ecologică;ridica capacitatea de cercetare i expertiză proesională în ţările•

cu venituri mici i medii în domeniul de aprovizionare cu apă i

sanitaţie ecologică;sensibiliza i consolida experienţa proesională a ţărilor cu veni-•

turi mari pentru soluționarea ecientă a problemelor legate deaprovizionarea cu apă i sanitație a țărilor în curs de dezvoltare.

Web: http://www.sandec.ch/

Asociaţia Mondială a Toaletelor Uscate din Finlanda – Global Dry

Toilet Association of Finland este o asociaţie ondată în 2002 pentrua promova utilizarea toaletelor uscate. Viziunea asociaţiei este ca toa-letele uscate să devină o parte esenţială a dezvoltării durabile, asigu-rând astel ape curate i un mediu sănătos pentru generaţiile viitoare.Misiunea asociaţiei este de a introduce modalitatea de uncţionare

a toaletelor uscate, cât i modul de gestionare a deeurilor i al toa-letelor, pentru a-i ace pe oameni contienţi de beneciile aduse desanitaţia ără apă. Oeră instruiri i publică numeroase materiale in-ormaţionale privind utilizarea toaletelor uscate în interiorul caselor.

Global Dry Toilet Association of FinlandKauppakatu 11 C2 nd Floor, 33200 TampereFinland

Sd

Gb dyTit

asst



Reprezintă o reţea informaţională de programe, proiecte şi publicaţii

în domeniul sanitaţiei ecologice.

http://www.ecosanres.org/

Sanitation Connection. O reţea informaţională privind organizaţii

ce activează în domeniul aprovizionării cu apă şi sanitaţie, programe,

proiecte şi publicaţii în domeniuhttp://www.sanicon.net/

GTZ Ecosan - Ecological Sanitation http://www2.gtz.de/ecosan/english/links-international.htm

Un portal pentru toţi cei interesaţi de domeniul apei şi sanitaţiei, in-

clusiv sanitaţia ecologică. Include o gamă largă de informaţii privind

tehnologii, instituţii, reţele şi publicaţii.http://www.watsanweb.ch/

O compilare de materiale privind diferite cursuri, conferinţe, simpo-

zioane, materiale de instruire în domeniu relializate de GTZ.http://www.sansed.uni-bonn.de/download/en-ecosan-capacity-

building-material-2006.pdf

O enciclopedie pe Internet care oferă informații generale despre

sanitația ecologică, exemple de proiecte cât şi linkuri utile.http://www.en.wikipedia.org/Ecological_sanitation

Resurse utile privind sanitaţia durabilă oferite de Organizația

Mondială a Toaletelor. Aici puteţi găsi informaţii referitor la orga-nizaţiile implicate în promovarea principiilor de sanitaţie durabilă,

promovarea unor toalete publice curate.http://www.worldtoilet.org/resources.asp?no=1

O reţea de cunoştinţe privind tehnologiile şi abordările de aprovizio-

nare cu apă la satehttp://www.rwsn.ch/

EcoSanRes

SaniCon

GTZ Ecosan

Watsan Web

EcoSan Resource

Materials

Wikipedia

Resurse WTO

Rural Water

Supply Network

Anexa IV

Linkuri utileSite-uri de rersurse

Documents

Sanitatia ecologica