Embed Size (px)
DESCRIPTION
Scoala Contribuabililor
Citation preview
GR. L. TRANCU-IASIFOST MINISTRU
PROFESOR LA ACADEMIA DE INALTE STUDII COMERCIALE BSI INDUSTRIALE
SCOALACONTRIBUABILILOR
EXTRASdin REVISTA ADMINISTRATIA FINANCIARA
BUCURESTI
TIPOGRAFIA ..LUPTA N. STROILA, STR. GENERAL BUDISTEANU, 81935
10145
.
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU-1A51FOST MINISTRU
PROFESOR LA ACADEMIA DE INALTE STUDII COMERCIALE SI INDUSTRIALE
SCOALACONTRIBUABILILOR
EXTRASdin .REVISTA ADMINISTRATIA FINANCIARA "
BUCURESTI
TIPOGRAFIA LUPTA" N. STROILA, STR. GENERAL BUDISTEANU, 81935
10145
.,.,.......,......-
www.dacoromanica.ro
tVAti c-ZA:
411G,
Cuvant Inainte
In lupta dintre fisc si contribuabil, lupta care n'arenici un sens ;
In apasarea care ameninta elementele produca-toare ale tarii;
Am strans, gratie Revistei Administratia Finan-ciara", articolele publicate in aceast8 raspandita revista.
Fie ca cetirea acestor randuri pornite din interesulsuperior al Statului, s8 aduca o raza de lumina In caleacelor care au datoria sa stabileasca birurile si cei cetrebue sa le plateasca.
0 scoala a Contribuabililor la care trebue saurmeze..., si functionarii fiscali I
Bucurqti, 27/111-1935.GR. L. TRANCLI-IASI
Orm)---°-tC-4:(0 t,
,A.fr-aeRA.
--
Oa
;
,A.k.4)-4-4 L2t,--Q.. 1(3 Cti--
www.dacoromanica.ro
Educatiunea fiscalaIn toate etapeit pe care le-am parcurs in viaca mi -am
dat seamy de lupta corp la corp" care s'a dus intre con-tribuabili §i reprezentantii Statului.
Ca avocat. Mi-a fost dat sa vad cum la instantele deimpunere §i apel reprezentantii fiscului aveau in dosarelefor circulari interpretative in sensul u§urarei contribuabilului
totu§i... nu le aratau. De ce? SA obtina succesul unei im-puneri mai grele!
Ca deputat. Am primit atatea memorii dela diferite or-ganizatiuni §i corporatiuni incest daces le-a§i fi pastrat desigurca eram impus la patenta pentru comertul de hartie.
Ca ministru. Via da'i seama.M'a impresionat totdeauna cele cloud tabere:Intr'una o mass de funetionari platiti cum aratam
int'un discurs asupra bugetului din 1918 cu cate 3 lei60 sau 3 lei 65 pe zi. Probabil ca tinand seama de fluctuatiilevalutare salariile asta-zi nu sunt mai mari! FlAmanzilor gigoilor acestora, cei mai antipatizati din toti slujba§ii cad anmisiunea de a executa veniturile Statului, li se cere munca",sthruintd §i pricepere.
In cealalta tabard: Contribuabilii saraciti de greutatilevremurilor cu care au de luptat, istoviti de atatea angarale,hartuiti zi de zi pe la toate instantele fiscale, executati farcede
Imaginea pe care o aveam intotdeauna de organele fis-cului fata de contribuabili este aceia a hingherului urma-rin.du-0 prada.
totu§i... Intre aceste doua elemente ar trebui o ince-legere desavar§itii, nu vorbesc la figurat (aceasta se faceadesea din nenorocire) ci la propriu. Amandou'd tabereletrebue sa lucreze con$iente ca intre ele este o solidaritate,
5
Si
.
mild.
*i
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
interesul comun care face ca rezistenta unora sa fie in de-pendinta de ceilalti.
Mi-aduc aminte ca acum cate-va decenii s'ajunsese in-tr'unelc regiuni din Italia ca sa se taie copacul de maslinpentru a se putea plati impozitele. Fereasca Dumnezeu candajungem ca un contribuabil sa-§i vanda pomul pentru platafiscului! Ce ar fi? Cine are mai mare interes ca o intreprin-dere sa lucreze, sa propa§easca de cat fiscul? Fiscus anteomnes era dictonul roman §i a§a a ramas si pans asta-zi.Iata de ce este nevoie nu de o handicapare in apasare" sauin chiul" ci de o educatiune §i inteo tabara §i intr'alta.
Contribuabilul sa mearga cu toata increderea in fataorganelor fiscului, cu toata sinceritatea, cu toata sigurantaca acolo va gasi un drept apreciator a puterilor lui de plata.Functionarul de alts parte sa porneasca dela ideia ca uncontribuabil este elementul cel mai pretios care depune muncalui la desavar§irea operei marl, a simfoniei activitatei comune:Statul!
N'as urea sa citez exemplul Angliei unde un bilet debanca trimis anonim" Caselor Statului §i confirmat prin ziarconstitue actul justificativ al contribuabilului care avea peconstiinta o plata mai mica la ghiseul casieriilor publice.
Opera functionarului nu e opera de dusmanie, e operade solidaritate socials §i educatia fiscala trebuie facuta inacest sens. Mai ales decand, lath o prealabila pregatire, s'aintrodus la not impozitul asupra venitului. Pentru aceasta,alte tari ca Franta de pilda, nu avea acum cat va ani opregatire necesara. Mi-o repeta adesea Dimitrie Nenitescufost Ministru de Final* care a examinat lucrul la fata loculuistand cat-va timp la Administratia financiara dela Clermont-Ferand.
Am fost totdeauna in slujba ideiei, acestei educatiuni.In afara de alts activitate raportul meu la bugetul Ministeruluide finante pe 1916, discursurile tinute in Camera asupra bu-getului sunt marturie deplina.
Dar scotocind printre hartoage am mai gasit ceva: Ro-mania financiara" revista ce aparea la Barlad pentru bunsIndrumare §i apararea functionarilor fiscali! Am in fata nu-marul din Aprilie 1916 in care declaram Directorului revistei,D-1 V. C. Nicolau, grija mea in directiunea aceasta §i gandul
6
IA51
_
www.dacoromanica.ro
COALA CONTRIBUABILILOR
meu bun pentru clasa aceasta a functionarilor fiscali, lasaticu total la voia intdmplarei. Avem vcoli de toate: de gardivtipublici, jandarmi, cantareti bisericevti sau alt ceva. Nu avemvcoli de specialitate. in care sa educam" pe acevti urmaritoriai avutului Statului.
Si titlurile care se car acum e un pas inainte. Eu nu magandesc atat la o instructie cat la o educatie fiscala vi titlul,desigur, nu e hotaritor.
Iata de ce sunt convins Ca o tribuna" de uncle sa sepropovaduiasca dreptatea in tinerea acestei cumpene este.absolut necesara. Se folosevte vi o tabara cealalta.
Revista Administratia Financiara" este terenul neutruin care se intalnesc reprezentantii celor cloud tabere cautandsa se sustina drepturile si a unora vi a celorlalti. Aici contri-buabilul va gasi legile, circularile i instructiunile care-1 inte-reseaza gi tot aici reprezentantii fiscului vor afla durerilecelor obijduiti vi se vor deprinde sa invete ea proplivirea, iarnu apasarea, ca oprimarea unei intrePrinderi nu este deeel mai mare interes al fiscului. Pana ce vom realiza ganclurileunei educatiuni fiscale, Revista va sta de straja netezanddrumul spre acest ideal.
Dar la navterea cator reviste n'am asistat i din neno-rocire apusul for n'a fost departe de raaarit! De data aceasta,D-1 Iulian Marius a avut darul sa infrunte greutatile carii-au stat in cale. A facut un mare serviciu masei mari a con-tribuebilului roman. In nesiguranta de fiecare zi, in legilecare se fac paste noapte, in desfiintarea unor avantaje (vezilegea mea asupra constructiilor care a fost supusa la flue-tuatii" necontenite), straja de vase ani a Revistei Adminis-tratia Financiara", este o garantie. E farul care calauzevte peaceasta mare agitate de furtuna legilor, dispozitiilor, masuri-lor, etc.
Cinste celui ce cu sacrificii intretine farul colabora-torilor, lui.
7
si
vi
vi
I
r
www.dacoromanica.ro
Contribuabilul capacitatealui de plata
Intr'un precedent articol, publicat in aceasta revista,am vorbit despre o educatiune fiscala §i de raporturile caretrebue sa existe intre contribuabili §i organele fiscale.
Am atins atunci chestiunea puterei de plata, a capacitateide plata a contribuabilului.
Azi problema este push de d-1 ministru de finante, careprin expunerea facuta expertilor straini, arata situatiuneadureroasa a contribuabilului roman.
Politica noastra financiara in ultimii ani, a fost urma-toarea:
Impozite peste impozite §i reduceri din salarii, denumitecurbe de sacrificiu sau altfel.
Nu s'au examinat mijloacele prin care viata noastraeconomics poate fi inviorata. S'a propus §i s'a votat de Cameraguvernului Iorga, o lege de constituire a unei Consiliu eco-nomic, care sa armonizeze eforturile diferitelor ramuri deproductie. Dupa modul cum a fost conceput §i alcatuit acelconsiliu superior economic, nici nu s'a adunat vreodata.
Am aratat in diferite ocaziuni ca fiscalitatea excesiva nuspore§te venitul Statului. Dimpotriva, prin degrevari adeseaputem ajunge la animarea muncei producatoare. Dovada,legea constructiilor.
Cand ministrul de finante marturise§te ca politica .fiscalaexcesiva era fatal sa alba ca urmare §i o scddere a facultateiproductive a natiunei impoviirate de impozite".
Scaderea aceasta se oglinde§te in mic§orarea venituluinational total, ca §i in reducerea rentabilitatei intreprinde-rilor particulare.
Finantele publice sprijinindu-se direct pe rentabilitatea
8
si
www.dacoromanica.ro
COALA CONTRIBUABILILOR
acestor intreprinderi §i, indirect, pe valoarea venitului natio-nal, e firesc ca ele sa fi suferit o scadere corespunzatoare.
Dar sa cercetam cateva cifre:Din venitul national sarcina fiscala este:
In Germania 8,90/0
Anglia 23,50/0Franta 22,00/o
Romania 30,70/o
Observatiunea fb."cuta. de distinsul meu colaborator, d-1George Stroe, este edificatoare:
De§i n'avem de platit despagubiri de razboiu, de§i nuintretinem armate de *omeuri", totu§i...
AfUra de sarcinile fiscale, in raportul d-lui ministru definante se pot citi sarcinele care apasa agricultura noastracare se ridica, deducand arenda la 24 miliarde, 700 milioanelei, pe cand venitul este cu 2 miliarde §i un sfert mai putin.
Cand trecem apoi la examenul rentabilitatei, vedem caea s'a redus pentru band in ultimii trei ani la nimic, tot a§ala societatile industriale. In privinta acestora nadajduiesc cadupes bilantul din 1933, vom gasi o cifra de rentabilitate. Inanul 1933 industria noastra, grade masurilor de contingen-tare a lucrat mult. Sper ca macar aceasta heal' o vom aflain Intunericul nerentabilitatei intreprinderilor bancare §i in-dustriale.
La societatile de asigurare rentabilitatea a fost de 1,390/oin 1932, iar la cele comerciale dela 1927 nici o rentabilitate.
Te miri cum an rezistat aceste societati. Uncle au mancatdin capital, altele au lasat investitiunile in ruins, altele n'auplatit datorii §i nici impozite.
Acesta este tristul tablou in dureroasa noastrasituatiune expertilor straini.
Daca examinam taxele fiscale Si celelalte taxe care apasaproductia noastra, gasim ca dintr'un vagon de porumb revineproducatorului 600/o eel mult 40% sunt sarcini, la comertulde vite producatorul ia 450/0, iar sarcinele sunt 550/o, la co-mertul de lemne producatorul ia 28% §i sarcini sunt 720/o, iarla benzina u§oara sarcinile se ridica la 830/o, pe cand produ-catorul ia 120/o.
Am pus toate aceste cifre pentru a vedea cum §i tezau-rul cetatenii merg rau. Pauvre paysan, pauvre pays!
9
§i
infati§at
Si
§i
I it
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
Atunci?Toate masurile fiscale, toate tarifele, toate taxele se
a§eaza la not fara o coordonare prealabila §i fara un examende incidengi, Eta de important in materie de impunere.
Ramuri intregi de activitate publics s'au clasat in dife-rite regii mai mult sau mai putin autonome care urmarescveniturile for §i o repartifie de tantieme, mai important pentruunele din ek decat interesul marei masse a producatorilor.
Un minister ia o masura, altul ia o alta, unul face o legecu repercusiuni asupra vietei economice, altul face alta lege,etc.
Marina de treier a legilor, dispozitiunilor, etc., activeaza,batoza care trebuie sa treieze bogatia sta pe loc. Nu e ocurea de transmisiune care ar fi coordonarea manifestarilorde viand din lard.
In programul actualului guvern se vorbe§te de un mareconsiliu al economiei nalionale, care sa dea maximum decompetenfli" §i technicitate"!
Unde e acest consiliu? Cand se bajbaie de patru lunide zile problemele conversiunei, contingentarei, cand d-1 mi-nistru de finante anunta degrevari fiscale, cand se lupta pentruintensificarea exportului §i alte probleme de bath ale asistenteinoastre. cand expertii ne cerceteaza Marele Consiliu Eco-nomic" nu exists. Cand va functiona? Dupa ce masurile vorfi transformate in legi?!
Iata de ce, examinand capacitatea de plata a contribua-bilului roman §i sarcinele grele care apasa productia tarei,imi exprim din nou parerea coordondrei masurilor luate.
Fiecare lucreaza cum poate la departamentul lui 4iatunci ajungem la concluziunile pe care le-am dat mai sus.
Ce-ar fi o orchestra in care fiecare muzicant ar executeo alta partitura? Va dati seams de ce simfonie ar
Cam asta este astazi simfonia executata in economiatarei noastre gi dear avem un guvern care a venit cu unprogram de realizari"!
E nevoie mai mult ca oricand, de o conlucrare a tuturorfactorilor economici §i sociali din Cara, cu un singur obiectiv:coordonarea masurilor economice in vederea redresarii situa-tiunei §i a cetatenilor in parte §i a comunitatei lor: Statul
10
ie§i.
www.dacoromanica.ro
Revizuiri i reculegeri
La Institutul Roman de Organizare Stiintifica a Munciis'a pus problema rationalizarei serviciilor publice.
Intre chestiunile de desbatut mi-a revenit onoarea de atrata raporturile intre public si administratie.
Am trecut in revista ocaziunile acestui contact, incepandcu exercitiul drepturilor cetatenesti. Cum e considerat ale-gatorul de cei cari sunt pusi ca sa mentie ordinea.
Am trecut apoi la raporturile intre lege si cetateni pu-nand in evidenta adagiul roman: Nemo censetur ignorarelegem.
Am ajuns la contactul cu justitia si am aratat cum omulchemat la Palatul de justitie pentru ora 12 asteapta adeseapans la 6 si 7 seara farce sa fie audiat ca martor sau farcesa se fi putut judeca.
Am citat cele de mai sus pentru a ma opri asupra altuiaspect al contractului dintre autoritati si public.
Ce trebue sa faces un om ca sa stie cat datoreste Statuluiin aplicatiunea poruncei: Cesarului ce este al Cesaruluisi lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
Am inceput cu chemarea contribuabilului pentru ora 71/2dimineata, adunarea comisiunei intarzia. Seara li se aduceala cunostintA ad nu le-a venit rtindul.
Am continuat cu ziva fixate pentru examinarea actelorsi registrelor. Alte acte cerute. Alte amanari. Adesea cerce-tari la sediul intreprinderii cu mobilizarea personalului.
Fixarea impunerei la cifre cu totul superioare decatcele reale. Am evidentiat cazuri cand s'a impus la venit detrei milioane pentru a se reduce la 90.000 *i impozitul redusdela 975.000 lei la 16.650!!
La Apel iarasi amanari. Sunt cate 5 si 6 amanari: lipsadoserului de fond, expertize, nedepunerea raportului de ex-
11
-
Dii-i
,
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU
pertiza, aparlitorul fiscului nu a luat cuno§tinta de raport,comisiunea nehuninata, schimbari in constructia comisiunei,etc., etc., etc.
Recursul. Decizia nesemnata Inca de toti membrii comi-siunii. Alte alergaturi §i pierderi de timp. Recursuri judecate'dupes 3 §i 4 ani.
Daca se admite recursul, iara§i in fata comisiunii cuacela§i convoiu de amaniiri §i pierdere de vreme.
Operatia deciziei in matricide §i roluri. Intocmireatablourilor de reduceri. In§tiintarea perceptiilor de incasare.
Nu termini cu o impunere §i incepe impunerea pentruun alt exercitiu.
Situatiunea aceasta devine nesuferita. Cum poate o in-treprindere sZa-§i fixeze preturile de cost, cum $5-0 repartizezecheltuelile generale daca nu tie unul din principalele ele-mente: Quantumul
Nu insist asupra inconvenientelor de toate felurile.Scopul articolului de fata nu a fost 8a dau tabloul negru
al contractului intre fisc §i contribuabil. De chestiunea aceastaam vorbit intr'alte articole publicate in revista de fata.
Care ar fi remediul? In prim loc l'a§i gasi in con§tiintafunctionarilor
Contribuabilul nu este in slujba functionarilor. Gratiecontribuabililor, functionarii traesc.
Aceasta inseamna o mai mare consideratiune pentruomul care apare subt forma de birnic.
In al doilea loc un examen aintinuntit al intregului nostruagrenaj administrativ inclusiv eel fiscal.
In Ungaria pe Rama Pre§identia Consiliului de Mini§tria fost ata§at Inca din 1931 D-1 Zoltan de Magyary, directoral Institutului Ungar de Administratie publics.
Pornind dela analiza faptelor, D-1 Zoltan de Magyary§i-a publicat datele anchetei intr'o lucrare Synopsis of thepublic Adtration of Hungary".
D-sa a analizat pima §i orele de parcurs pentru ea ceta-teamil sa ajunga la cele 9.850 administratii publice ungare
prin ni*te harti suprapuse a dat formule de rationalizare.D-sa aseamana autoritatile publice cu Intreprinderile par-
ticulare. Dupes cum acestea la organizarea for au in vedere
12
impozitului.
fiscali:
qi
www.dacoromanica.ro
COALA CONTRIBUABILILOR
rendamentul §i cumparatorii, clientii, tot a§a autoritatile saevite risipa de timp, sa dea cea mai mare u.urinta accesului,sa se serveasea cliental. Clientul autoritatei publice e ceteteanul care vine in contact cu ea.
Problema raporturilor dintre serviciile publice §i ceta-teni s'a pus la Congresul international de'organizare §tiintificaa muncei din Octombrie 1925.
In studiile D-lui Ernest Hijmans et V. M. van Gogh sevede ea" in America Administratia are o directie zilnica line-work la care trebue rapiditate in decizii 4i o directie carecere solutii ponderate studiul problemelor de principiiStaffworck.
La toate se cerceteaza rendementul. La servicii publicesau la particulari sa cerceteaza functia productivd, augumen-tarea productivitatii unei functiuni, rendementul muncei slu-jute umanitatea.
S'a mers a§a de departe incest la instructiile profesionalea functionarilor C. F. germane se tine seams §i de starea deenervare a calatorilor atunci cand zapaciti pe cheiurile ga-rilor cer informatiuni dela impiegati (Vorn Verkehr mit denReisenden).
lath' de ce organismul administrativ trebue examinat dinpunct de vedere comercial. Orice greutati, orice piedici pusein angrenaj se rezolva cu cheltueli In buget, cu pierderi devreme cu diminuate.
In al treilea loc e absolutes nevoe de un examen al siste-melor noastre de impunere. S'au facut legi cu caracter spo-radic aril sa se tine seams de ansamblul care trebuie sadea simfonia unui organism.
Cu ocaziunea bugetului pe 1934 D-1 Germain Martin mi-nistru de finante spune: Marina noastra fiscald este enormii,greoaie, complicate qi se Invade pe un pivot mic trebuiemerit pivotal qi simplificate ruagele".
Observatiile D-lui Germain Martin au aplicatiuni ime-diate la noi: Liirgirea asietei fiscale la bath cu scddereatuturor taxelor la toate treptele scarei; apoi suprimarea uneicantitati de mici impozite vexatorii, a caror productivitate emica, dar a caror dificultate de acoperire ajung pond a sedevora pe ele insugi.
Cu doi ani de zile inainte D-1 Pietri spunea ca economiile
13
incasari.
i
si
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
esentiale trebuie sa fie mai mult economii de legislafie decatde administrafie.
Am tinut ca in aceste zile de patimire pentru cre§tiratate,in aceasta revista care tine cu atata obiectivitate cumpana
intreacelea-nevoile fiscului §i contribuabilului sa evocceva din patimirile contribuabililor romani.
Am facut'o cu gandul bun ca cetindu-se aceste observe-tiuni sa pot aduce o notes mai dreapta in judecata organelorfiscale.
Partite celelalte ne privesc pe not cei cari avem ambi-tiunea de conducatori ai vietii unei sari.
E urgenta nevoie de a inlatura formalizmul excesiv careface adesea ca Statul sa nu intre in drepturile sale dandu-seposibilitatea ca stradania contribuabililor sa se opreasca indiferitele ciururi pare-ca a§ezate anume sa ajunga cat maiputin la destinatie.
Contribuabilul este elementul de bath al vietei Statuluidupes cum clientul e factor hotaritor in entitajile economiceparticulare.
Buna lui stare, inlesnirea lui trebuie sa ne preocupe. Silegi §i organizatiuni trebue dirijate in acest sens.
E vremea de reculegere la toti cei ce aspires la o viatamai buns la Inviere!
Doresc un singur lucru. Sa se is aminte de cele spuseaici mai ales de cele ce nu li-am putut spune pe §leau §icare totu§i au importanta for din punctul de vedere al sporuluiveniturilor Statului §i mai ales din punctul de vedere alegalittifei intre ceia ce iese din buzunarul contribuabilului qia aceia ce infra in Casele Statului!
14
*.
intre
s
*i
www.dacoromanica.ro
Degrevari fiscale
In materie financiara, in ultimul timp, s'a jonglat cudosajul unui program tripartit:
1. Ceva economii.2. Ceva impozite.3. Ceva imprumuturi.S'a scazut sau s'a adaugat la unele puncte.
Cu toate ca economia tarei se ruineaza, cu toate calformalitatile de impunere se inmultesc, cu toate ca birniculroman i§i trece vremea pela nenumaratele organe fiscale nus'a iesit nici odata din program.
Cat omul nu-§i pane in valoare munca si capitalul, fisculare; pentru tine o deosebita consideratie.
Poti sa ai milioane si zeci de milioane la Safe", potisa duci o viata luxoasa locuind la un Palace", poti satoresti in strainatate si sa contribui la ruinarea balantei dede conturi a tarei tout est pour le mieux!
Deindata ce nenorocitule vrei sa fii folositor tarei talepunandu-ti spiritul creeator, spiritul de intreprindere in slujbaei si capitalul sa-1 destini pentru productie, e alt-ceva. Deindata apar perceptorii, controlorii, comisiunile de toate felu-rile Si panes nu striveste spiritul de initiatives, pans nu todescurajeaza si te face sa te lipsesti de orice, nu se lass. Sidaces total ar merge in Case le Statului!
Echilibrul bugetar pe calea apiisarei contribuabililor nueste un stop. Sa zadarnicesti activitatea economiei intr'o cares,pentru obtinerea catorva zeci de milioane nu e de folos pentrutara.
S'ar parea ca sunt doua tabere opuse care intra in lupta:Partea care ia.Partea care plateste.
15
4
.
calii-
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU - IAI
Sectorul care incaseaza, indiferent de stareaSectorului care da, duce, prin agentii sai, o lupta pand lamoarte.
Iata ca in Franta s'a pus de curand problema acesteinazuinti de sterilizare prin laboratoriile Statului, a fecunditateirezultata din libertatea creeatoare.
D-1 Giscard d'Estaing, inspector la finante, (chiar uninspector financiar!!) prefatand cartea Contelui de Fels 1)spune:
Fara a se da vorbelor un sens pejorativ, este unadevarat parasitism economic masura in care Statul trae§tedin prelevarile pe care le face asupra activitatei natiunei.N'ar fi nimic aceasta §i nenumth.ate activitati parazitare suntin acela§i timp absolut necesare.
cand parazitismul depaseste in volum §i in fortscopacul pe care s'a asezat, este ceva de transformat dads'nu vrei moartea organismului intreg"
Fara a imparta§i in totul ideile Contelui de Fels, asupradezetatizarei bogatiilor franceze, ma voi opri asupra capi-tolului final: Degrevari!
Evocand declaratiunile D-lui Albert Sarraut in ziva de-semnarei sale ca preedinte de consiliu, Ii aduce elogiul ca adezgropat aceasta mare vorba degrevarea", de care nu semai auzea in vocabularul politic §i bugetar de patruzeci cipatra de anil
Diminuarea unor impozite are ca rezultat productivi-tatea lor.
Douai feluri de impozite produc fiscului mai mult, spunede Fels, prin degrevare: Unele, cele care apasa materia primasau obiectul fabricat, incorporandu-se in pretul de cost aacestor lucruri §i fac dificultate la vanzare. Restrangschimburile. Dauneaza activitatei economice generale §i caconsecinta micsoreaza volumul materiel impozabile. Altelelovind individul in venitul sau, Ii restrang capacitatea decumparare §i stingheresc dezvoltarea economiei generale a
Ultimele cuvinte din cartea prefatata de un inspectorfinanciar sunt urmatoarele:
I) ..Le mal Financier et son remede" (1934).
16
Orel.
,;Dar
www.dacoromanica.ro
KOALA CONTR1BUABILILOR
Degrevarea este programul de redresare financiarii Side reformer a Statului"!
Dac'ar sti-o toti care se ocupa de finante dela cei desus path' la cei de jos!
Iata ca in tendinta aceasta apare o noua carte a luiGeorge Hersent 9, care intituleaza un capitol: La mort dela production francaise par la fiscalite". (Moartea productieifranceze grin fiscalitate).
Motto la acest capitol este: Repartitia echitabila a impo-zitelor asupra intregei populatiuni. Scdderea taxelor excesivesunt singurele in stare sd asigure bunele finante ale Statuluisi o existenjd cum se cade tuturor".
In numerile anterioare a acestei reviste am examinat fis-calitatea dela noi. Am aratat cum diferitele produse suntapasate de taxe care merg pana la 880/0.
D-1 George Hersent ne der cateva cifre adunate de A-sociatia Nationala a Societatilor pe actiuni" din Franta, enu-merand diferite impozite si ajunge la concluzia ca sumeleIncasate de Stat dela 126 societati care au realizat un bene-ficiu de distribuit la actionari de 302 milioane s'a ridicat laaproape 700 milioane de franci:
80/0 din cifra de afaceri;1380/o din beneficiu;2310/0 din dividendul net.Socoteala ar fi cam asta:Din 1000 de franci cheltuiti:
Statul is 230 de franci; Actionarul 100 franci; si mamade lucru 670 franci: Total 1000.
Daces se adaoga sarcineie sociale, duper ancheta A.N.S.A.de care am vorbit, sarcinele fiscale sl sociale sunt de treion aproape decat dividendul.
Observatiunea pe care am facut-o mai de mult, chiarin coloanele acestea, din punctul de vedere al impozitului pevenit, este un cetacean pliititor din doudzeci, pentru careautoritatea fiscala nu e destul de severs. Sclavi ai constitutieifor si ai fiscului, alti 19 liberi de contributie catre care .spune Hersent se indreapta toate favorurile si indulgentile.
I) La Bataille economique" (1934).
2 17
-t
L
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
D-1 George Hersent propune o reforma fiscala in vede-rea echilibrului bugetar, Band sugestiuni ca de pilda taxacivics platibila a§,a ca sa slujeasca de carte de identitatede carte de alegator.
Citez numai motto" dela acest capitol, motto plin deinvataturi:
Bogiitia, fruct al muncei, trebuie onoratki qi protefatei.Cea datorata economiei trebuie incurajatei. Cea datorata jo-curilor gi abuzurilor trebuie coridamnatir.
fi vorbit de reforma D-lui Germain Martin, ministrul_de finante din Franta, dar cercetarea mea ar .fi prea lungsmi-e frith' sa nu abuzez de rabdarea cetitorilor.
Cu gandul de a reveni asupra acestei interesante pro-bleme, voi cita un pasaj din clara expunere de motive a finan-ciarului francez care se potrive§te de minune la noi:
O secatuitil, cursuri de dobilndd urcate, o econo-mie incetinitei, in scurt prilirea capitalului, acest nery al eco-nomiei".
Arta financiara trebuie puss la noi in scoaterea la ivettlir.a miliardelor tezaurizate, in punerea for in slujba productieitarei, cum am feirut prin legea constructiilor, in incu-rajarea geniului creeator.
Si aceasta nu se face prin apasari fiscale, dimpotriva...prin degrevari. Am experimentat-o §i mi-a dat rezultate.
18
Magi
.
si
AsiSi
www.dacoromanica.ro
Renasterea spirituluide Incredere
E paradoxal §i tot* e a§a. Tot ce este iluzie e realitateceia ce pare realitate e iluzie. Pentru ca viata economics a
Orli sa-§i is avantul necesar este nevoe de oSpiritul de incredere!Intamplarile din ultima vreme au &cut ca acest spirit
sa fie distrus. Pierderi la valorile mobiliare, depozitele sprefructificare pierdutei etc.
Mi-au fost indiferente caderile diferitelor instituii. Unelese distrug. Apar altele.
Am fost impresionat lush. totdeauna de o pierdere cugreu reparabila:
Spiritul de economie, lard de care o card nu poatepropa§i.
Fenomenele tezaurizarii din ultima vreme, marcheaziiteams ea banul muncit cu sudoarea fruntii, rises sa" fie pierdutin clipa sand e pus in slujba productiei tarei.
Adaogati conceptia de fiscalitate §i yeti vedea undeajungem.
Pentru mine a fost o satisfactiune.Gratie legei constructiilor pe care am conceput-o, ajutat
de acest fenomen psihic al nesigurantei in valori §i la banci,o cantitate mare de numerar s'a indreptat catre constructii.
S'a spus. ;Neat ea se pun capitalurile in ziduri. Seimobilizeath capitalurile. Ce gre*eak! Constructia face saactiveze viata industrials.
Pentru un imobil o suta de feluri de meserii §i industriisunt puse in activitate.
Daca nu erau constructiile, numerarul investit in eleera sa zaca in Safuri" sau sa emigreze la bancile din strei-natate.
19
.
Si
4.
A
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
Prin cladiri acest numerar s'a raspandit la clasele pro-duciitoare, eyitandu-se §omajul.
Fail de productia tarei capitalurile in lancezeala auntvinovate.
Prin imprumutul intern se va reu§i ca banii inghetati"sa se dinamizeze punandu-se in slujba activitatii economise,se va aduce un mare serviciu
Se spune totdeauna ca imprumuturile apasA generatiileviitoare. In timpul rasboiului s'a pus in Anglia problema sar-cinelor rasboiului.
Impozite sau imprumut?Un deputat s'a ridicat contra imprumuturilor pentru ca
ele apasa asupra generatiilor viitoare.Dar ce au facut generatiile viitoare pentru noi, ca noi
sa facem pentru ele? a raspuns un altul.In democratizarea actuala a capitalului face ca el sa
fie raspandit pima. in cele mai modeste main.E un mijloc de al scoate la iveala printr'un imprumut.In mod general imprumuturile au destinatiuni speciale
pentru anumite lucrari de care tam se va folosi in viitor.Imprumutul" fiind lansat onoarea tarei este angajatiii.
Sii avem deci un singur obiectiv. Ralu§ita!Cand Thiers a imaginat imprumutul pentru plata da-
toriilor de rasboi °titre Germania in 1871 §i sand Ministrulde finante Pauyer-Quartier arata adunArii deputatilor suc-cesul acestei operatiuni (4.897 milioane. De doua on sumaceruta), Camera isbucni in ovatiuni cari culminau cu strigatul:Vive la France!
Poti sa ai opinii separate atunci sand este vorba deintrare sau neintrare in razboi. Cand flazboiul lead este de-clarat, fiinta tarei nu poate sit fie decat una §i tori copiipatriei suet datori apere drapelul.
A§a este §i in problema financiara.Opiniile pot fi deosebite asupra ambiantei, asupra mo-
dului de pregatire, asupra rezultatului, asupra modului deintrebuintare mai ales.
Tottiii... din moment ce imprumutul este lansat, indife-rent de conceptii, de modalitAti, suntem datori onoarea
fiind In joc sit nu avem decat un singur gaud:Ram§ita luil
20
troll.
,
gull
sa-pi
www.dacoromanica.ro
*COALA CONTRIBUABILILOR
Urmand ca apoi sa examinrim la timp greplile facute.Zeta de ce cu toate rezervele noastre asupra pregatirei,
intrebuintarea, suntem datori ca intocmai dupecum drapelul dare e urmat de tare intreaga, indiferent deopinii anterioare, lansat odata, trebue sa avem amlitiunea,spre cinstea Orel, ca imprumutul spa insemne un pas marecatre rena§terea spiritului de incredere, incurajarea creia-tiunei in care ad se puns toata munca §i geniul nostru creiator.
21
§i
,
conditiilor
www.dacoromanica.ro
Scaderea ornajuluiprin investitiuni publice
Am pus problema investitiunilor. Am aratat ce s'a facetin alte sari pentru evitarea somajului. Am repetat oh" era binesa se anunte anume lucrarile de inzestrare ce urmeaza a serealiza din imprumut pentructi omul stie pentru ce acontribuit.
Se spline a se va face o lege. E nevoie ca sa activamviata economics pentru evitarea somajului.
La not s'au fAcut investitii in industrie si in constructii.Am 4lvut prevederea unei legi pentru incurajarea con-
structiei.S'au investit circa 90 miliarde, s'a evitat somajul pentru
un timp, au activat cele 100 industrii, care concureaza laedificarea unei case. In ceeace priveste lucrarile publice, nus'a fiicut aproape nimic.
S'au realizat ceva investitii la calk ferate, incolo nimic.La caile de comunicatie pe apia, nimic sau aproape nimic,
la sosele prea putin. In ceeace priveste adoptarea aviatiuneila expansiunea noastrii economies, iar nimic.
'Numai la flota comerciala, s'a facut ceva. Nu mai amin-tesc de localurile autoritatilor noastre; chiriile plait& la mi-nistere, perceptii, comisariate, administratii, etc. ar forma oanuitate destul de importanta, data s'ar construi localuriproprii.
Localurile noastre judecatoiesti sunt atilt de neincapii-toare atat de improprii.
Am dat ideia eforiilor judiciare cu bucurie vad caideia mea formeaza obiectul unui proect de lege.
Ce pitcat ca nu avem un plan general de investitiuni cuun program de realizat intr'un anumit termen.
22
spa
sisi
.
-4
www.dacoromanica.ro
KOALA CONTRIBUABILILOR
Dace ne gandim numai la cateva lucrari recente facutein Grecia.
In Grecia, pe Tanga lucrarile din portul Salonic, Kandia,Patras, Cava le, s'a construit acea minune dela Marathon,un lac artificial cu o capacitate de 41 milioane mc., care con-tine o cantitate de apa suficienta pentru trei ani de alimentarea Athenei, tend se §tie ca 'Ana* la acea constructie chestiuneaalimentarii cu apa era o problema de viatA de moartepentru capitala Greciei.
Acum victoria dela Marathon anuntata de soldatul grecnu va fi asupra Per§ilor, ci victoria muncei §i constructiei.
Nu vom vorbi aci §i de alte lucrari din alte fari.Vreau sa vorbesc de situatia dela noi. Una care-§i
a§teapta infAptuirea este problema tailor de comunicatie.Poporul vrea o directie §i o discipline.
Sa dam de lucru muncitorilor, sa ridicam puterea decumparare a familiilor care traiesc din cultura pamantului.
Ele pot fi ajutate- prin ameliorarea transporturilor §ia mijloacelor de comunicatii.
Sa dam posibilitate geniului nostru creator sa se ma-nifeste.
SA inzestram Cara §i sa intretinem viata muncitorilor.Problema tailor de comunicatiune este una din cele mai
vitale pentru tare. Mare le Goethe spunea ca drumurile bune§i caile ferate contribuesc la unitatea nationals.
Dace ar urmari cineva modul de orientare al tailorferate din toata lumea ar vedea ca ele converg catre porturi.Germania invinsa a avut ca intaia preocupare dupes razboicaile de comunicatie pe apA. Eftenirea §i rapiditatea trans-porturilor e baza refacerei economice a nouei taxi.
Cu competenta unui om care §i-a inchinat viata acestorprobleme tovara§ul de lupta generalul Valeanu arata cumBra§ovul, centrul comercial a§a de important, cu actualelelegaturi de tale ferata este la 319 km. distanta de Galati (prinPloe§ti). Dach linia prin Teliu s'ar desavar§i orice variantss'ar adopta distanta ar fi 278 km. sau 287 km.
Nu insist asupra documentarii fostului Ministru de Co-municatii asupra acestei linii din punct de vedere economic§i strategic.
In actuala situatiune stau milioanele ingropate la Teliu
23
si
-
§i
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
fruit nici o utilitate. Trebuesc desavar§iti cativa zed dekilometri.
E o greala de neiertat ca problemele mari pentru a-vantul nostru economic nu sunt luate in discutiune §i masurikluate nu sunt pornite dintr'un plan de totalitate.
Cum pentrU porturile dunarene chestiunea este mareactualitate §i de un interes superior, in numele ora§ului pecare am avut cinstea de a-1 reprezenta in Parlament §i unded. General Valeanu a fost ales, ii exprim intreaga rectums-tinta.
Voi porni o campanie in acest sens i nadajduese Insprijinul organizatiunilor economice din cele doua porturi.
Sa dam de lucru muncitorilor, sa ridicam puterea decumparare a familiilor care traesc din culture pamantului.
Ele pot fi ajutate prin ameliorarea transporturilor §1 amijloacelor de comunicatii.
''Sa dam posibilitate geniului nostru creator sa se mani-feste.
24
-
.
www.dacoromanica.ro
Chemarea momentului
In continuarea desvolt&'ei parerilor mele asupra degre-varilor fiscale §i punerea birurilor in acord cu ansaxnblulmasurilor economice ma voi ocupa astazi de chestiunea re-formelor" care se proecteaza.
La ministerul de instructiune se studiaza reforma inva-tamantului comercial §i acela al meseriilor.
La ministerul de industrie se iau pareri cu privire lareforma camerilor de comert §i a camerilor profesionale.
Ministerul de justitie a pus a§a gre§it cum a pusin aplicatiune Eforiile judecatoreqti". Ideia acestor Eforiieste a mea. Aplicatiunea insa care a dat na§tere la agitatiein corpul baroului nu ma prive§te. Nici n'am fost chematodata sa fiu consultat §i eu asupra modului de aplicatiune§i nici nu mi s'a facut cinstea de a fi pus in Eforie pentru aexplica ceia ce am gandit atunci cand am propus in GazetaTribunalelor" Eforiile.
Dupes un recent Consiliu de Mini§tri s'a dat presei uncomunicat cu privire la o noua contributie pentru AparareaNationale un impozit, spuneau ziarele, asupra capitalului.
Regimul importului a exportului de marfuri Inca nueste reglementat. In fiecare zi alte masuri, alte dispozitii.Ma intreb totdeauna cum poate un negustor sa contracteze,sa face o conjecture, sa-§i calculeze un pret.
Pretutindeni §i in fiecare zi se constata o nesiguranta,o nestabilitate.
Taxe improvizate peste noapte, impuneri rasturnate lamstantele superioare, neconcordanie intre organele de mpu-nere §i intre realitatile constatate de organele de percepere.Un aparat greoi de Stat, in impunere o contabilitate corn-plicata, etc., etc.
Iata de ce este absolut nevoie de un plan general.
25
0 0
*ipi
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
Acest plan sa cuprinda politica noastra de transporturi.De pilda noi ne vaitam de situatia porturilor dela Duna re situnelul Teliu care ar apropia Ardealul cu 40 km. de porturinu ne preocupa.
Politica tarifard vamala iara*i trebue sa intre in cadrulansamblului planului economic *i financiar.
Apoi impozitele noastre, incidenta lor, augmentarea sar-cinelor productiei cu impozite sociale si altele speciale.
La toate acestea se adaogii in ziva de sfar*it al sub-scriptiei prelungite a imprumutului de inzestrare teamaunor noi impozite contributiuni.
Se *tie ca nimic nu e mai timid decat capitalul. Si oa-menii sunt timizi *i capitalurile sunt detinute de oameni,capitalul are o timiditate excesiva.
Nu putem sa stabilim un regim fiscal serios Tara stabi-litate. E mai necesar decat chiar stabilizarea".
Cu legi schimbate in fiecare zi nu putem realiza nimic.Un industria* belgian spunea: Nu ma tern de legile D-trtil.Ma tern de legile D-tra viitoare.
Am dat dovada cu legea mea asupra scutirilor de im-pozite a noilor constructiuni. Deli desfiintate la fiecare schim-bare de guvern a dat roade directe indirecte cum nici eelmai vexatoriu greu de suportat impozit nu ar fi putut da.
Iata de ce ma folosesc de aceasta revista menita sa im-bine nevoile contribuabilului cu ale fiscului pentru a puneproblemele de mai sus.
Un plan general, o aplicatiune cinstita, total in con-cordanta cu acest plan, evitarea nesigurantei *i a *icanelor.Total inchinat operei de constructie consolidarei a Orel.
Iata chemarea momentului.
2o
Ilt$I
§i
de§i
§i
. §i
'1
si
si
www.dacoromanica.ro
Su prafiscal itate
Dela intaiul articol scris in Revista aceasta, mi-am spurparerea asupra rolului pe care ea trebuie aiba in rapor-turile dintre fisc contribuabil.
Mi-am exprimat apoi parerea ca nu printr'o fiscalitateexcesiva se poate ajunge la inmultirea veniturilor Statului.Adesea degrevarile ajuta realizari de impozite indirecte. CitamLegea Construcfiilor.
Tata ca in Franta a inceput lupta pentru degrevari. Car-tile aparute curand due aceasta campanie.
Chiar in Regatul vecin noun, Bulgaria, masurile finan-ciare nu pornesc dela conceptia sorafiscaliteitei.
Intr'un articol aparut in l'Europe Centrale, semnat As-sen Dascaloff se spune:
Trebuie sa repetam: Atata vreme cat evolutia econo-mica n'a reluat drumul ascendent, este in zadar sa asteptamplus-valute serioase dela o simply agravare a impunerei;Dincolo de o limits maxima, materia impozabila incepe a sederoba".
Bugetul actual al Bulgariei are la baza estimatiuni multinferioare precedentei.
Nu stiu cum asi face sa se auda mai bine glasul meu.Este ceva putred" in conceptia impunerei si urmarirei la noi.
Este o lupta nesfarsitii intre fist §i contribuabil. Toaterazboaiele au un sfarsit. Dureaza un an, doi sau maimulti si ajung la un capat. Invinsi, invingatori, armistitiusau altceva.
La sfarsitul cartel. (eel de-al XI-lea volum) a mareluimeu profesor, Dim. Alexandresco se reproduc vorbele carese gasesc la finitul pravilei lui Vasile Lupu: Lauda luiDumnezeu, Creatorul, care dupes inceput a dat qi sfcirqitul".Lupta intre cetacean fisc incepe inainte de nastere, du-
27
11
sa-1
si
si
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU
reaza viata intreaga *i dainuie*te dupa savar*irea din viatapamanteasca.
Acel sublim Pace Voila" pe care biserica 11 evoca inzile de marl praznuiri, nu se poate pronunta intre elementelecare sunt legate unele de altele prin cel mai mare interes,Unul nu poate dainui Para altul.
In recenta mea lucrare Relatiile Administratorilor pu-blici cu publicul" am aratat calvarul contribuabilului care nisiodata nu *tie cat datoreaza, am citat variatiuni dela impunerepana la apel intre milioane zeci de mil, zilele trecute decontribuabil pela Comisiuni, expertize, controale, etc.
Este o mare, foarte mare gre*ala ca cei ce impun nu-*idau seams de puterea de plata a cetateanului, ca cei ce ur-maresc, discrediteaza *i mineaza ei pe cei cari prin muncainitiativa for alimenteaza bugetul.
Cazurile de urmariri salbatice le-am citat adesea.Cand in fata praviiliei vine eel cu toba, cand agentul fiscalinfra in pravalie *i fara sa spuie buns ziva, in mod brutalda ordin hamalilor ca sa ridice marfa din farmacie, cum vretica un negustor sa mai poata continua activitatea sa cu dem-nitatea libertatea care sunt inerente profesiunei.
E curios faptul ea atata timp cat stai la hotel *i ai baniila safe, poti sa fii arhimilionar, esti bine cu fiscul. De indatace pui activitatea, energia *i spiritul tau de intreprinderein slujba promovarei economiei tarei, fiscul nu se lass pans
strive*te initiativa ta.E un rau cu repercusiuni adanci nu numai in prezentul,
dar *i in viitorul tarei.Trebuie neaparat o educatiune a personalului fiscal *i
o $coala a Contribuabililor.Reprezentantii fiscului, am repetat'o, sa interprete in
mod con*tiincios legile i dispozifiile, iar contribuabilul sa*tie cat are de plata. E nevoie de o gramaticial fiscal& Altfelapare a*a-zisul parafisc, aparator al contribuabilului mij-locul eel mai bun de a creia fuite din bugetul statului.
A*i trimite Si pe reprezentantii fiscului pe cetateni savada piesa lui Georges Berr *i L. Verneuil intitulata .5coalaContribuabililor". In Franta ca *i la not exists luptaaceasta.
28
§i
§i
§i
nu-ti
Si
Si
pi
www.dacoromanica.ro
COALA CONTRIBUABILILOR
Tot ce am scris in cadrul Revistei Administratia Finan-ciarii", am revazut in lucrarea D-lor Berr §i Verneuil.
Alfred Menu, nenorocitul contribuabil care se prezintain fata lui Emile Fromantel, Directorul General al Contribu-tiunilor directe care-1 incarca in a§a fel la socoteli ea omulprefers mai bine sa moara decat sa se trezeasca debitorulStatului pentru o suma enorma. Ca-1 incarca nu-i nimic,dar ii ascunde dispoziiile legii.Herriot care prevede recalcu-larea pe trei ani in loc de 5 ani ca inainte.
El, Directorul General al Contributiunilor Directe, soprotejezc pe contribuabil"? este exclamatia lui!
Profits ne spune el ca oamenii nu cunosc legea §iscoate banii pentru Stat din buzunarele imbecililor.
Ca dupes aceia, D-1 Fromantel, intra in intreprindereaaparatoare contra fiscului Parafiscul se minuneazade termenul scurt dat contribuabilului pentru a face apel, nuInsanma." nimic. Treizeci §i §ase de ani cat a fost in slujba
credea ca face servicii Republicei apasand §i storcandpe imbecilii care nu cunosc legea.
E un serviciu pe care-1 fac suprafiscalii, chiar candbanii stor§i" dela contribuabili merg in casele Statului §inu in buzunarele unor qpert-appealiqti?
La opera aceasta de apasare apar cei care se pun fatsin fats cu cei ce sugar de tara profesionala, avand ca deviza:
Dare este also de indispensabild salvarea contribua-bilului"?
Ei sfatuesc pe cei aflati la raspantie, cum sa scape deimpozite. Fii bogat ca Rotschild §i mute -te la un hotel §i veiplati impozit la un venit de o sutra de mii de lei.
cand Ministrul de finante vine la Gaston Valtier, pa-tronul ,Scoalei Contribuabililor" facand apologia impozitului,,cade dela putere, intreaba pe Valtier cum sa faces sa nu pia-teased suma enorma care o achita ca Ministru.
Valtier ii spune, da-ti casa la servitori, ei o exploateaza.ca o intreprindere deficitara §i d-ta stai cu chine la ei.
Cand Ministrul de finante tip Berr & Verneuilcade dela putere, hotara§te campanie electorala cu programul:;,Jos impozitele"!
Mi-am amintit de deosebirea intre un candidat §i un
ll
t
*i
i
29www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
ales: Un Monsieur qui s'affiche et un Monsieur qui s'en-fiche"!
Morala care se degajeaza din .5coala Contribuabililor"este: Mai putine formatitati pe capul oamenilor"! Mai pufineroti care sei striveasciii avantul unei fan.
In prefata cartei Revolte des Contribuables" scrisit deA. Cavalier se spune: Tracasat ca un vanat contribuabilulproducator apartine de acum inainte unei spete gate sa dis-para.
Se proletarizeaza putin cate putin cazand in enorma §inelini§titoare masa a aiistatilor" care strive§te Statul suptapasEret ei.
De sarbatorile Craciunului la o vie din Prahova amstat mult de vorba cu regretatul Dimitrie Nenitescu fost Mi-nistru de finante asupra impozitului, asupra venitului.
El a studiat in Franta, la fata locului, putinta de aplica-tiune. Mi-se pare ca a lucrat la o administratie financiaraidin jurul Parisului, la Chateau-Thyeri. Nenitescu Imi afirmaca se aplica greu reforma financiara din cauza lipsei de per-sonal.
Nip §tiu de ce, dar in amintirea lui Nenitescu am vrutsa evoc din problemele de mai sus.
Dans la vie tout sert et tout Goncourt". Piesa D-lorBerr §i Verneuil coala Contribuabililor" mi-a intarit §i maimult convingerea necesitatei unei qco/i a Contribuabililorunde sa se invete gramatica fiscala a§a de necesara. Educand§i instruind pe contribuabil vom educa §i instrui personalulfiscal.
A§a nu mai merge, nu poate merge.Impozitul trebuie plait din munch.", din venit. Cand se
distruge insa§i izvorul de miring §i de venit, cand se distrugefondul insu§i prin supra fiscalitate un popor nu poate pa§iinainte.
Laturea fiscala trebuie Omuta in same in prim loc lasimfonizarea masurilor luate data, interesul" pentru patrienu e numai un cuvant care se traduce prin expediente.
Adesea cu expedientele" se salveaza eChilibrul bugetarpentru un moment, dar se creiaza deficite care apasa gene-ratie dupii generatie.
30
'
_
.
-
ti
www.dacoromanica.ro
Dace -i pe publicate...Sa publicam!
Zile le trecute s'a dat sfoara in Cara ca Ministerul de Fi-nante a hotarit publicarea numelui contribuabililor ral plat-nici. Lisa impresiunea aceasta amenintare ca, mai ales, oa-menii politici nu sunt in curent cu plata contributiunilor careStat.
0 fi!Cel ce scrie §i-a achitat contributiunile la zi. Are dreptul
sa spuie lucrurile pe nume.A nu plati se egaleazA in socoteala definitive cu a
paradui banul Statului.Si a paradui banul Statului inseamnii cheltui de
pomana, Para randament.DAuna-zi imi aduce cineva o publicatiune luatii de pe
ua unei perceptii.Se urmarea duper" publicafiunea de vanzare rode
un deficit" de 592.000 lei, plus 59 mii 200 lei ce reprezinta.,majorarea" de 10/0 §i plus: 11.840 ce reprezinta cheltuielide urmcirire 2o/0".
Prin urmare, se urmarea 663 mii lei circa!Procesul-verbal purta data de 24 Noembrie 1934"
se vindea in ziva de 3 lanuarie 1935 (ora 10 dimineata!!)2 fotolii imbricate cu piele;1 canapea idem.Pentru acestea s'a fixat cheltuieli de urmarire 11.840 lei.Pe Tanga data acestei publicafiuni care area ca se cc:
face" o vanzare cu 10 luni inainte, notati cheltuiala de urma-rire de 11.840 pentru cele 2 fotolii §i o canapea.
Dar, imi yeti spune D-stra, cifra cheltuielilor de urma-rire e... prin lege!
31
a'l
§i
www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU -
Sau e reala, si atunci trebuie sä fie proportionata deaverea urmarita, sau nu e reala atunci dece se pune lasocoteala?!
Aceasta publicatiune de vanzare Nr. 121", arata gre-§ala, sa intrebuintam cuvantul usor, in care fiscul nostru segaseste
Orice cheltuiala, intr'o alts intreprindere detest aceea aStatului, se examineaza din punctul de vedere al randamen-tului.
Nu ma mir ca daunts -zi in piata cand perceptorul a datordin toboqarului ca sa anunte dezastrul contribuabiluluirain platnic", s'au adunat mai multi comercianti Si -au inceputsa invarte hora in jurul tobosarului.
Era traducerea proverbului: haz de necaz".Sunt in continuarea seriei de articole scrise in aceasta
revista. Asezarea birurilor duper puterea de plata a contribua-bililor. E absolute nevoie ca aparatul de percepere" sa, isparte la aparatul de impunere".
Asezi birul din birou. data -1 asezi!Niciodata sau aproape niciodata omul nu tie cu cat
figureaza In roluri. Adesea debitele sunt insemnate cu creionul!Ele sunt schimbate dela zi la zi.
M'am plans si la tribuna Camerei si in diferite alte oca-ziuni, de complicatiile sistemului de contabilitate dela per-ceptii, inttoduse de experti" straini.
Complicatia da adesea nesiguranta!Iata ca un domn Senator de Ilfov Aurel Alexandrescu,
(vezi Indreptarea" de Vineri 25 Ianuarie a.c.), ne spune ca.:Registrele la perceptii se tin intr'o neregula condamnabilir;ele nu inscriu in rolul corespunzator impunerea dupe procesul-verbal de impunere. Se fac impuneri fantesiste, ne spuneD-1 Alexandrescu declaratiunile contribuabililor dispar,etc., etc.
Se trec in registre, adaoga D-sa, calcule facute cucreionul" neiscalite", care sunt considerate ca datoriisfinte".
Se popresc pe drept sau pe nedrept sume la chiria§i,sume care nu sunt urmarite pentru di nu sunt sanctiuni. Intimpul acesta chiriasul nu plate§te nici proprietarului pentrucasoma e... poprita, nici Statului.
32
§i
§i
TAW
www.dacoromanica.ro
COALA CONTRIBUABILILOR
In timpul acesta agentul executa tot pe proprietar.Incepusem, din initiativa D-lui C. Argetoianu, pe cand
era ministru de finante sa simplificam contabilitatea percep-tiilor. Sfaturile noastre au fost tinute in seamy in ceeaceprive§te perceptiile dela sate. La orae s'a mentinut sistemuloccidental". De aceia asistam la creiarea acestei ambiantede nesiguranfa §i neincredere.
De ruins pentru Stat, adaog. Geneza deficitelor buge-tare, a§i adaoga.
Daca proverbul mai mult daraua dee& ocaua, a avutvre-o aplicatiune, este de data asta.
Tot D-1 Alexandrescu, in articolul sus-citat, se intreaba:Oare acest aparat fiscal n'ar putea fi redus?
De cats vreme se lucreaza la reorganizare qi rafionali-zare in serviciul Statului.
*titi efectul? Nesiguranta intrata in randurile functio-narilor, teama ca in fiecare zi va veni randul lui sa fie ratio-nalizat", afara din slujba, pentru a se rationaliza" un amic"prin noile numiri, care nu inceteaza!
Am fost raportorul bugetului Ministerului de Finante,raportor al bugetului general era regretatul Vintila Bratianu,iar ministru de final* era acea minte fins §i bogata... EmilCostinescu.
Fara cuvantul rationalizare", care inainte de razboi nuaparuse pe piata, ne preocupam in prim rand de ran-damentul cheltuelilor facute, a muncii functionarilor.
Cand la 1920 am intemeiat Ministerul Muncei, functio-narii mei lucrau pans la 3, 4 5 dimineata, incepand activi-tatea dela 8 dimineata cand ma gaseam la Minister prin biu-rouri. Era elemental sufletesc adaos la datoriile" prescrisede regulamente.
Un functionar imi dadea un randament de mane" multmai mare decat se obtine astazi dela functionarii amenintatide sable lui Damocles numita rationalizare".
Impovarati de forme, in nesiguranta, cu o paperaserienesfar§itii, implicand cheltuieli nerentabile, reprezentantii fis-cului chiar cand sunt elemente cinstite dau o lupta peviata §i pe moarte cu contribuabilul.
Consecinta: Strivindu-se materia impozabila se strives°
33
§i
=
1www.dacoromanica.ro
GR. L. TRANCU - IASI
veniturile, cheltueli far& productivitate, complicatii si depri-marea contribuabililor si... deficite bugetare!
Cu o lege a contabilitatii publice care obliges gestionarulla acte fictive, cu o contabilitate conceptie strains ", carecomplica lucrurile, cu un aparat greoi costisitor, evidentca e nevoie de expediente" pentru a se avea iluzia" ca unbuget s'a echilibrat.
Sa privim lucrurile drept in fate'. Sa simplificam totul,sa revenim la noi-insine" in organizarea fiscald a Orel, sadam sigurancii functionarilor, sa facem o educatie fiscald sichiar prin criza" actuala am putea ajunge ca si Statulcontribuabilii sa fie mult-umiti.
Publicati pe cei ce nu platesc, dar publicati pe ceice risipesc banul Statului. Nu uitati insa ca" : La charite, bienordonne commence par soi-meme"!
34
gi
gi
La
pi
www.dacoromanica.ro
Cercu I vitios
Din toate partile tarei parvin pana la not gemetele con-tribuobililor urma'riti fara de mils.
Din Braila: Toti comerciantii se ridica contra furtuneinemiloase a fiscului".
Din P.-Neamt sosesc fotografiile a zece trasuri in fataperceptiei: Agentii fiscului le aduc la perceptie.
Pe la perceptii sunt adevarate bazaruri de obiecte luatedin casele, atelierele §i pravaliile contribuabililor. Obiectesfinte §i pretioase pentru exercitiul profesiunei meseria§uluisau comerciantului. Fara valoare pentru fist.
Ve§ti de sporirea impozitelor directe Si indirecte pe careunii" le considers ca adaptare a impozitelor la actuala situa-(lune economics ".
Dovede§te ca realit4ile nu sunt cunoscute.Am auzit ca §i imobilele construite dupes legea mea, scu-
tite de impozite pe termene anumite sunt nesocotite.Intr'o serie intreaga de articole publicate in aceasta
revista am examinat problema excesive.Dupa statistica fiscal& se constata:I. Ca veniturile scad. Veniturile brute pe cap de lo-
cuitor au fost:In 1929 11.105 lei
1930 8.0991931 6.0861932 5.6101933 5.327
II. Ca sarcinele fiscale sunt excesive. Pe tend sarcinelefiscale pe- cap de locuitor s'au prezentat:
In 1929 2.285 lei1930 2.2881931 1.8611932 1.422
1933 1.414
35
fiscalitatii
www.dacoromanica.ro
SUMARULPagina
Cuvant inainte . . . . 3
Educafiunea fiscala 5
Contribuabilul $i capacitatea lui de platA 8
Revizuiri si reculegeri 11
Degrevari fiscale 15
Renasterea spiritului de incredere . . 19
Scaderea somajului prin investitiuni particulare 22
Chemarea momentului . . . 25
Suprafiscalitate 27
Daca-i pe publicate.... SA publicam I 31
Cercul vifios 35
..... . . . .
www.dacoromanica.ro
REVISTAADIUNISTRATIA FINANCIARA
Director, I. MARIUS
Publicatiune lunara, cuprinzand articolede doctrina fiscala, sfaturi si lamuriripractice, ordine si circulari ministeriale,jurisprudente fiscale adnotate si un bogatmaterial informativ si redactional intere-
sand corpul fiscal, cat si petoti contribuabilii in genere.
Apare la 15 ale fiecarei luni, in 32-48 pagini marl
Pretul abonamentului: Pentru particulari,societati $i autoritati, lei 1000 anual;pentru magistrati si avocati, lei 500 anual;pentru functionarii fiscali, lei 400 anual.
ABONATII PRIMESC INFORMATIUNISFATURI GRATUIT
Redactia ai Administratia
BUCURESTI, 1.Bul. Eliaabeta, 6 (Etaj II)
1111=1=1
'
.5I
:
www.dacoromanica.ro
1.1.1ct
Eirg142.41
I
1 If
Ahit CrirncE.1UPTAII.S1110114
s.Veau0sireare!BUCUlf STI
/1
'
4
www.dacoromanica.ro
