Scurt istoric al Masoneriei in Romania.docx

7/27/2019 Scurt istoric al Masoneriei in Romania.docx

1/15

Scurt istoric al Masoneriei in Romania

Masoneria asa cum o cunoastem azi a ajuns pe teritoriul Romaniei la inceputul sec. XVII, venind de la

Istambul odata cu corabiile ce carau graul, mierea si berbecii catre capitala de atunci a Imperiului

Otoman. Pe uscat a ajuns pornind din tarile Germanice.

Masoneria romana speculativa constituie prima loja la Iasi. Este atestata documentar in 5734, intaiulMare Maestru fiind insusi domnitorul Moldovei Nicolae Mavrocordat, care a preconizat si a inceput lucrari

masonice, fapt pentru care a fost mutat in Principatul Munteniei. Se cunosc ofiterii primei loji, acestia fiind

boieri (nobili) pamanteni.

Masoneria franceza a avut un rol determinant in revolutia lui Horea in 5794. Horea, edificator de case si

biserici, frate mason, a putut ajunge pana la Imparat in baza dreptului de vizita acordat de o loja vieneza,

loja Binefacerea. Exista plansa tinutei, precum si rezumatul cuvintelor pe care le-a rostit. Prin sacrificiul

sau, Horea a coborat in cuvant, din cuvant in legenda, constituind si astazi o prezenta in Tara Motilor,

Tirolul Romaniei, cum i-a fost spus de fratele Octavian Goga.

Un alt eveniment important il constituie Unirea Principatelor Moldova si Tara Romaneasca la 24 ianuarie

5859. Unirea a fost gandita de masoni si realizata de frati prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnal ambelor principate.

Marele Cuza nu si-a dorit domnia. A fost propus Vasile Alecsandri care a renuntat, apoi Mihail

Kogalniceanu, care a renuntat si el, ca in cele din urma sa fie ales fostul parcalab de Galati, devenind prin

reformele in cheie masonica Marele Domnitor Alexandru Ioan. Datorita intelepciunii lui si a sfetnicului sau,

Mihail Koganiceanu (si el frate mason), guvernul Romaniei din acea vreme a pus in aplicare eliberarea

sclavilor manastiresti, mai inainte ca Statele Unite sa-i fi eliberat pe cei de culoare de sub sclavie. Ideea

de Libertate, Egalitate, Fraternitate, ideea de Lumina nascuta din Adevar, ideea ca omul poate deveni

mai bun, ca este perfectibil, au calauzit de-a lungul timpului lucrarea masonica romaneasca.

Intaia Mare Loja, cu caracter capitular, s-a instalat la Bucuresti, capitala de astazi a Romaniei la 5880, iar

primul Mare Maestru ales a fost Constantin M. Moroiu.

Convinsi ca dintotdeauna Masoneria si-a impletit Lucrarea cu marile idealuri ale natiunii, duminica 1

septembrie 6002 Marele Consiliu al Marii Loji Nationale A Romaniei, a rememorat, printr-o suita de

expuneri, atmosfera de inalta emulatie fraterna ce domina Masoneria Romana a anului 5880.

Actiunile masonilor in slujba tarii constituie expresia unei activitati ce a onorat in cel mai inalt grad

rosturile catre care era orientata Marea Loja Nationala a Romaniei, desavarsita la 8 septembrie 5880 de

ilustrul Mare Maestru Constantin M. Moroiu.
http://www.mlnar.ro/system/files/images/tricolore_1848.preview.jpg


2/15

Acordand intreaga recunostinta si admiratie fratilor ce au condus destinele, a fost decretata, la cererea

Marelui Consiliu, in tinuta ceremoniala din 1 septembrie 6002, ziua de 8 septembrie, ca suprema

sarbatoare pentru intreaga Obedienta a Marii Loji Nationale A Romaniei, continuatoare a idealurilor si

modelului Lucrarii de aleasa tinuta inceputa la 8 septembrie 5880 si mentinuta neintrerupt pana astazi.

Totodata, prin Decretul Marelui Maestru al Marii Loji Nationale A Romaniei, au fost conferite Brevetele

pentru cea mai inalta distinctie: "Marea Cruce Masonica a Romaniei", acordata Post-Mortem, MarilorMaestrii Adrian Dohotaru si Sever Frentiu, incorporati in eternitate.

Din treapta in treapta, in desfasurarea timpului, masonii au fost prezenti in 5918 la Marea Unire, cand

Transilvania, Tara de peste padure - constituind prin sanctuarele de la Sarmisegetuza insasi inima

Romaniei, se va alipi Romaniei. Vocile care au rasunat cu ani in urma pe Campia Libertatii in tumult la

Alba Iulia vor consfinti pe veci Marea Unire.

Recunoasterea de catre marile puteri se datoreaza in cele din urma geniului lui Ion Bratianu, care prin

delegatia romana in frunte cu Alexandru Vaida Voievod il vor convinge pe Clemenceau de legitimitatea

acestei recunoasteri. Acelasi aport major insemnat il va avea Regina Maria, descendenta a doua case

imperiale, care il va convinge pe "Tigru", pana atunci neinduplecat. Regina Maria era fiica Marelui

Maestru al Angliei si intr-un grad de foarte apropiata prietenie cu Regele Imparat al Angliei, George al V-

lea , Fost Mare Maestru al Marii Loji a Angliei pana la urcarea sa pe tron. Astfel, in culisele istoriei atat deintortocheate, masonii au fost intotdeauna prezenti, aducandu-si aportul lor la consolidarea drepturilor

legitime ale tarii, cu care au avut intotdeauna o identitate de destin.

Masoneria romana a continua lucrarea, mentinand verticalitatea coloanelor cu toata oprimarea la care a

fost supusa de-a lungul ocupatiei naziste precum si a celei neo-comuniste. Fratii care ne-au precedat au

activat in vremuri de restriste. Datorita lor lumina in masoneria romana nu s-a stins niciodata.

Greul, obolul suferintei s-a petrecut aici pe teritoriul nostru legitim, pe care nu l-am parasit niciodata, a

activitatii noastre neintrerupte prin care am sustinut Lucrarea. Fratii s-au ajutat reciproc, spun marturiile,

dovada, in lagarele de munca fortata, cu nimic mai prejos decat Auswitz, Belsen. Metodele au fost

diferite, noi nu am cunoscut cuptoarele mortii, care depasesc ca amploare si modalitate a crimei orice

imaginatie umana.

Familiile s-au ajutat reciproc, in timp ce fratii erau internati in lagare. Undeva in nevazut, in pretutindeni, a

existat o rezistenta. Fratii, multi frati, sunt convins ca nu au crezut ca ocupatia comunista va avea sfarsit

in secolul care a apus. Dar iata, Dumnezeu a vrut ca oroarea sa se prabuseasca in sine, ca trista utopie,

cum a numit-o Vaclav Havel, sa aiba sfarsitul la care am asistat. Nu stiu, desi am cautat sa ma

documentez, daca alte fratii masonice din alte teritorii ocupate au avut o soarta ca a noastra.

Un argument hotarator, il constituie, in continuitatea lucrarii, hotararea Suveranului Mare Comandor C.

Belu, de a stramuta Supremul Consiliu al Romaniei la Paris, prin intermediul Dr. Leonida Vladimir.

Fratele Fred Cerchez a tinut baniera masoneriei romanesti cu demnitate inaltata in viforul istoriei, a

vanturilor nu o data contrarii.

Fratii nostri, evrei, emigrati in Israel, s-au simtit in continuare romani. Loja a sarbatorit anul trecut 50 deani de activitate continua, lucrand in limba romana.

S-au depus toate eforturile de a reconstitui cat mai aproape, cu exactitate de adevar, luand contact cu

veteranii-Plesuvii, dintre care cei mai multi astazi sunt la Orientul Etern. In viata mai sunt cativa. La

unison, informatiile coincid, constituind fara variante, un singur Corpus. Intaia tinuta in Libertate dupa

5989 a avut loc in ziua de Sf. Stefan 5989, in Templul Memorial din str. Radu de la Afumati. Au fost cinci:

Anton Dimitriu, Nicu Fil ip, Edmond Nicolau, Mircea Sion si Ion Udrea.


3/15

A fost aceasta tinuta istorica, de-a dreptul emotionanta, ne-am strans in tinuta deschisa, recunoscandu-

ne frati. Deasupra era steaua inflacarata, pe un altar improvizat, echerul si compasul deschise la gradul

1, la loc vizibil asa cum impune randuiala.

Lipsa unui document al acestei tinute este explicata de fratele Edmond Nicolau prezent acolo: "Eram atat

de cuprinsi de emotie, incat nimanui dintre noi nu i-a stat capul la asta. Era firesc, n-am crezut sa apuc

ziua asta, dupa 45 de ani de ocupatie sovietica, facuta cu mana romaneasca."

A urmat o perioada benefica pentru masoneria romana. La modestul sediu "La Curte", cum i s-a spus

dintotdeauna, s-a facut un instructaj temeinic, fratii adunandu-se din trei in trei zile in tinute prelungi,

descoperindu-li-se in dinamica ritualurilor, ma refer la cele trei grade, adevarurile adanci, eterne pe care

le contin.

Aici au conferentiat Edmond Nicolau, Nicu Filip, Mircea Sion, aceasta in mod sustinut; au fost invitati, in

tinute albe, diferite personalitati din varii domenii, care i-au luminat pe frati.

Se gasesc si acum in uriasul pod al templului, caprele si scandurile, cu care se constituia, in potcoava,

masa. Nu exista taxa de participare, ci fiecare venea cu ce putea.

Toata aceasta activitate nu a ramas fara rezultate. La 24 ianuarie 5993 la complexul "Lebada", dupaatatia ani, s-a regularizat Masoneria Romana, care intra prin acest act istoric, in circuitul recunoasterilor

planetare. La "Lebada" este inscaunat Primul Mare Maestru ales sub auspiciile Marelui Maestru al Italiei

Giuliano Di Bernardo. Ia parte la ceremonie ill. fr:., imputernicitul American pentru S-E Europei, Arnold

Hermann. Ca element suplimentar, fr:.Arnold e nascut in Bucuresti. Mai tarziu, intr-o ceremonie

impresionanta, faclia luminii este trecuta, de ill. fr:.Di Bernardo, Mare Maestru al Italiei, la Pallazzo

Giustiniani, in mainile Marelui Maestru Nicu Filip, in prezenta si cu girul imputernicitilor speciali, H. Doug

Lemmons, Arnold Hermann.

Ordinul Masonic Roman contemporan este in esenta sa, continuatorul traditiilor si lucrarii masonice in

spatiul carpato-dunareano-pontic din ultimii 180 de ani. Desi rupt dupa caderea Romaniei in interiorul

lagarului comunist, printre supravietuitorii, obsedantului deceniu, al dictaturii staliniste si apoi al sfertului

de secol de recluziune nationala ordonata de Nicolae Ceausescu, s-au aflat luminile care sa continue

lucrarea traditionala a Masoneriei.

Daca la inceputurile sale, s-a constituit ca element de coeziune a generatiei lagarelor comuniste, Marea

Loja a evoluat in societatea romaneasca spre o mai mare cuprindere a generatiei formate intre 5950-

5970, cei numiti tehnicienii socialismului, cei care au facut prima reforma, esuata in timp, a comunismului

stalinist. Aceasta generatie de stanga, fara a avea nici un fel de tangenta cu elementele cheie ale sacrului

(fie religios sau masonic) a privit continuarea lantului masonic ca pe o curiozitate si apoi ca pe un element

lipsa in viata lor spirituala, care trebuie cunoscut si insusit.

In ceea ce priveste Marii Ofiteri si Marii Demnitari ai Lojii, fiecare provincie trebuie sa fie prezenta si

reprezentata in Marele Consiliu. Astfel, Clujul si Alba Iulia, Timisoara si Craiova, Aradul si Suceava,

Constanta si Iasiul - enumerarea nu este limitativa - trebuie sa fie reprezentate, fiind parte in hotararile ce

se iau.

Dintotdeauna, masonii de pe teritoriul Romaniei, au fost solidari cu tara. Aceasta, indreptateste sa

explicam de ce prima Constitutie in libertate, prima Constitutie a unei Masonerii Regulare, a unei

masonerii care pune primatul credintei in Dumnezeu a fost votata sa se desfasoare intr-un Convent

convocat la Alba Iulia. Intr-un Convent in care delegati de pe toate intinderile tarii sa fie prezenti,

convergenti la orasul simbol al unitatii tuturor romanilor, care este si va fi Alba Iulia.

Proiectul de Constitutie prezentat Conventului, a fost infatisat adunarii impreuna cu un alt proiect redactat

in taina, contrar uzantelor masonice care implica adevarul si increderea. Cele doua proiecte au fost


4/15

prezentate integral Conventului, care punand la vot a acceptat proiectul fratelui Voiculescu, inlaturand

proiectul cel de-al doilea ca neconcludent, neindeplinind aspiratiile Masoneriei Romane in acel moment.

Constitutia de la Alba Iulia a fost prezentata de fratele Voiculescu, pusa la vot, articol cu articol, si

intrunind unanimitatea a fost votata si promulgata prin Decret de catre Marele Maestru.

Conventul Ordinar, alege ca Mare Maestru, pe regretatul frate Dohotaru Adrian. Mandatul MareluiMaestru Adrian Dohotaru va dura putin, 5-6 saptamani, el fiind victima unui accident.

Masoneria Romana, in speta Marea Loja Nationala a Romaniei, a avut demnitatea si curajul sa ia pozitie

impotriva coruptiei practicata in Ordin, coruptia fiind elementul cheie care a facut ca terorismul sa aiba

puterea pe care am vazut-o in lume.

In aceasta lumina, la Conventul Extraordinar de la Brasov 13-14 aprilie 6002, noul Mare Maestru al Marii

Loji Nationale A Romaniei a fost ales prin vot deschis, persoana fratelui Viorel Danacu.

Toate masurile initiate de Conventul Extraordinar de la Brasov, vizeaza promovarea intereselor nationale

ale Romaniei, sustinerea integrarii Euro-Atlantice, asigurarea bunastarii pentru Poporul Roman,

consolidarea statului de drept, cautarea progresului permanent al Romaniei, sustinerea reformelor initiate

de Presedintele Romaniei si de Guvern.

In felul acesta, Ordinul Masonic Roman sprijina, ca intotdeauna in ultimele secole, realizarea obiectivelor

nationale ale Poporului Roman: modernizarea politica si economica, asigurarea unitatii si independentei

nationale, progresul social si edificarea statului de drept.

Modificarile aduse Constitutiei Marii Loji Nationale A Romaniei si noul program de guvernare, izvorate din

discutiile purtate la Brasov, vizeaza, ca prioritati directe si imediate, eliminarea coruptiei din cadrul

Ordinului, transformarea Marii Loji Nationale A Romaniei intr-un cadru de discutii si cercetari indreptate

spre edificarea binelui Romaniei si al Umanitatii precum si spre onorarea nevoilor de Adevar ale fratilor si

sprijinirea prin toate mijloacele a integrarii Romaniei in NATO si in UE.

Printre modificarile aduse Constitutiei se numara si unele legate de promovarea comunicarii interne intre

membrii Ordinului. Acestea au devenit necesare intrucat, in ultimii ani, Marea Loja Nationala a Romaniei

s-a extins foarte mult, multe persoane onorabile alaturandu-se lojilor. Din aceasta cauza s-au operat

modificari de natura sa garanteze permeabilitatea structurilor de conducere ale Marii Loji Nationale A

Romaniei, libertatea candidaturilor tuturor masonilor indreptatiti la orice functie si reprezentarea in Marele

Consiliu a fratilor din diferite Oriente de pe intreg teritoriul Romaniei.

Dupa cum se cunoaste, Ordinul Masonic se bucura de o reala si impresionanta traditie in Romania. In

firul vremii, fratii din cadrul Ordinului, au participat direct la toate evenimentele care au marcat constituirea

statului national unitar roman. Si nu de putine ori, Masonii Romani si-au dat tributul lor, sub forma

supremei jertfe, in situatii in care s-a decis soarta tarii.

Pentru materializarea actiunii de a transforma Marea Loja Nationala a Romaniei intr-un spatiu de

cercetare a nevoilor societatii romanesti si de identificare a cailor si mijloacelor necesare progresului si

modernizarii, Conventul a decis infiintarea Lojii de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice, care ii vareuni, ca membrii sau vizitatori, pe fratii care sunt preocupati de dezvoltarea gandirii masonice si de

problemele cu care se confrunta societatea contemporana, devenind astfel coloana de sustinere istorica,

sociala si in cea mai mare parte metafizica a structurilor.

Loja de Ritualistica Comparata si Cercetare Masonica constituie dovada maturitatii gandirii masonice prin

adancirea izvoarelor si convergenta lor intr-o entitate doctrinara constitutional filozofic masonica.

Masoneria constituita pe teritoriul Romaniei a gasit un fond fertil, arhaic, precrestin; de unde caracterul

profund religios inclinatia spre meditatie si traditionalism a poporului roman.


5/15

Loja de Cercetari propune punerea in discutie si demararea unei Enciclopedii Masonice Universale, de

conceptie originala.

Lucrarea implica profesionalitate si o continua supraveghere de ansamblu, termene fixate de colectivul

redactional.

Ca punct de plecare va fi trimisa o adresa catre toate Marile Loji de la care am primit recunoastere,rugand fiecare Mare Loja sa binevoiasca ca pe un numar de pagini sa-si constituie in limba Engleza,

propria sa istorie de la origini pana in zilele noastre. Lucrarea la Enciclopedia Masonica a inceput deja. O

lucrare complexa la care participa frati din Obedienta.

Marea Loja Nationala a Romaniei este Obedienta autonoma, suverana, recunoscuta de masonii de pe

teritoriul Romaniei.

Marea Loja Nationala a Romaniei este profund traditionala, pastratoarea cu strictete a neclintitelor

Landmark-uri.

Marea Loja Nationala a Romaniei a fost regular constituita din trei Loji regular constituite, primind Lumina

de la Mari Loji Regulare universal recunoscute si continua traditia masonica prin Conventul Extraordinar

de la Brasov 13-14 aprilie 6002.

Marea Loja Nationala a Romaniei si Lojile de sub Obedienta sa nu intretin nici o relatie masonica sau de

alta natura cu Loji mixte sau corpuri care admit femei intre membrii lor.

Masonii ce alcatuiesc Marea Loja Nationala a Romaniei, proclama cu tarie credinta Intru Marele Arhitect

al Universului, in puterea si vointa Sa revelata, in nemurirea sufletului, in Constitutie si este profund

traditionala, pastratoare cu strictete a neclintitelor Landmark-uri.

Cele trei Mari Lumini ale Masoneriei Universale: Cartea Legii Sacre (Biblia, Torah, Coranul sau Zend

Avesta, dupa caz) deschisa, Echerul si Compasul, sunt in deplina cinstire, asezate la vedere, pe tot

timpul lucrarilor ce se desfasoara in Lojile de sub Obedienta Marii Loji Nationale A Romaniei.

La Orient, stau cele trei Mari Simboluri Sacre: Ochiul lui Dumnezeu in Triunghiul Sacru, Soarele si Luna,

de o parte si de alta a lui, patronand dinspre Orient randurile de frati corespunzatoare celor doua coloane

fundamentale J si B.

La Marea Loja Nationala a Romaniei, pe peretele corespunzator pozitiei Soarelui, inspre Orient, este

arborata Baniera Marii Loji Nationale A Romaniei, iar pe cel corespunzator Lunii, este arborat Tricolorul

Romaniei.

In mod solemn si sacru, orice initiat in masonerie, va depune juramantul cu mana stanga si privirea

asezate deopotriva pe Cartea Legii Sacre deschisa, pe Echer si pe Compas, pentru a vibra in armonia

dintre cuvant si sacralitatea divinului.

Marea Loja Nationala a Romaniei are suveranitate masonica deplina pe intreg teritoriul Romaniei, asupra

Lojilor de sub Obedienta sa. Se autoguverneaza, avand putere absoluta asupra Lucrarii celor trei grade:

Ucenic, Calfa, Maestru.

Marea Loja Nationala a Romaniei nu-si imparte autoritatea cu nici o alta putere masonica sau laica

asupra celor trei grade amintite si nici un demnitar din conducerea vreunui Rit nu poate detine in paralel

demnitati si functii in Marele Consiliu al Marii Loji Nationale A Romaniei.

Marea Loja Nationala a Romaniei, autorizeaza functionarea in teritoriul pe care il guverneaza a Riturilor

de perfectiune, universal acceptate.


6/15

Marea Loja Nationala a Romaniei si Lojile de sub Obedienta sa, in timpul Tinutelor rituale, interzice

discutiile politice, religioase sau de afaceri.

Masoneria de Rit Scotian Antic si Acceptat, lucrand pe teritoriul Romaniei trebuie sa reprezinte coloana

de sustinere morala, materiala si sociala a natiunii romane. Masoneria, prin lucrarea sa, contribuie la

garantia drepturilor cetatenesti si respectul natiunii noastre in lume.

Marea Loja Nationala a Romaniei participa activ la viata de zi cu zi a Romaniei.

Avem astazi o Loja taraneasca, care lucreaza pentru ridicarea materiala, sociala a satului romanesc.

Suntem pe cale de a infiinta noi triunghiuri taranesti, in alte puncte ale tarii, la Putna, Teleorman,

Maramures.

Masoneria isi propune sa depuna eforturile ca taranul roman, devenind agricultor, acesta sa duca la

inchegarea unor microferme, cu randament sporit, cu mijloace mecanice de lucru, cu un sprijin sporit si

competent al organelor statale.

Am mai spus-o, taranul roman nu trebuie cautat in balade, in muzee de arta folclorica, nici in literatura.

Taranul roman, dintotdeauna a constituit clasa cea mai napastuita. A dat cu sapa, a tras cu coasa,

jumatate din an pus sa hiberneze. Masoneriei ii revine rolul sa-l faca pe taran contemporan epocii,

constient ca este o forta care poate realiza enorm pentru ca tarii, intregii natiuni sa-i mearga bine,

restabilind astfel un echilibru intre sat si oras.

Avem un cler care si-a dat din plin obolul de suferinta si moarte in inchisorile si lagarele de munca fortata,

a caror amintire inca cutremura de groaza, dar care acum s-a estompat si continua sa se estompeze,

devenind istorie, subiect de discutie in mari adunari filozoficesti.

Noi romanii suntem, natiunea in majoritatea ei, crestini ortodocsi. N-am oprimat celelalte culte, nicicand.

Nu am daramat bisericile sub ocrotire papala cu tunul cum a facut-o la ordinul habsburgic, generalul Bem.

Este de dorit sa avem Preoti Masoni, pe care ii chemam sa ne cunoasca, sa cunoasca idealurile si

eforturile noastre pentru unire si respectul celorlalte religii. Preotii din tara noastra trebuie sa cunoasca,

ca spre a deveni mason trebuie sa crezi nestramutat in Dumnezeu, trebuie sa-ti iubesti aproapele ca pe

tine insuti, trebuie sa cunoasca ca noi vorbim lumii prin fapte, ca binele il facem in taina, asa cum

propavaduiesc sfintele noastre scripturi. Preotii nostri, respectatii nostri Preoti trebuie sa cunoasca faptul

ca Masoneria repudiaza din plin sectele care ne-au napadit credinta si tara.

Papa Ioan Paul spuse: "Biserica ar trebui sa-si deschida ferestrele atat ca sa vada afara, dar mai ales

pentru a permite aerului curat sa intre inauntru".

Poate numai in fosta Rusie, credinta a fost atat de oprimata cat a fost la noi. Sa nu uitam ca efortul

comunismului a fost ca poporul roman sa devina ateu. La lumina acestor realitati istorice trebuie

reexaminata spiritualitatea atat in areal contemporan, cat si in perspectiva unor deveniri ale caror

inceputuri se intrevad prin ceata, prin care corabia statala inainteaza usor, cu grija sa nu se sfarame de

stanci. S-a asezat asupra lumii o ceata, prin care se intrevede o confruntare grava cum n-a mai cunoscut

inca omenirea, cand adversarul nu mai este o teava de tun, ci este o naluca, cand maini teroriste agita

arma atomica, agita razboiul chimic, cand agita virusi ucigatori la care nu cunoaste nimeni antidotul. La

ceasul acesta al istoriei, Masoneria de pe teritoriu cheama fratii sa stea stransi umar la umar, unul langa

altul, spre a duce in continuare aportul nostru pozitiv, ca, inca o data o spun, sa ne ocupam locul pe care

il meritam in lume.

Chemarea noastra s-a adresat si se adreseaza tineretului, se adreseaza studentilor din toate domeniile

de cercetare si suntem bucurosi ca am avut audienta. Intaia loja de studenti, Loja "Mihai Eminescu" a luat

cu entuziasm fiinta. A doua loja, Nichita Stanescu este in curs de constituire.


7/15

Avem un tineret pe toate planurile extrem de dotat, se anunta la orizont o generatie avand ca pista de

decolare pe Eugen Ionesco, de radacina din Slatina, acesta care a asezat ca si O'Neill teatrul

contemporan pe coordonate noi in deplin acord cu gandirea lumii.

Acum, cand Raul si-a intins in mod alarmant aripile peste lume, cand ignoranta si reaua vointa lasa locul

unor forme din ce in ce mai subtile, chemarea spre o noua expresie a Lucrarii noastre Masonice, cere sa

ocrotiti si sa respectam Adevarul, sa curmam avantul cu care securea coruptiei ciunteste zeci de suflete,sa ne unim prin traditionalul lant al fraternitatii, inchipuind din trupurile si mintile noastre acel zid unic pe

care doar iubirea il poate intari.

Pe data de 31 octombrie 6003 a fost trimisa o scrisoare tuturor Marilor Loji in care au fost mentionate

urmatoarele: alaturi de toate natiunile lumii suntem si noi romanii, martorii multiplelor evenimente care

continua sa otraveasca pacea omenirii.

Dincolo de stradania personala de perfictibilitate, implinirea noastra nu va fi intreaga, decat,

armonizandu-ne in grandioasa Lucrare a Masoneriei Universale, va asiguram, iubiti si respectati frati, de

intreaga noastra disponibilitate, de alesul sentiment de iubire fraterna pe care-l nutrim fata de voi si toti

fratii romani.

Marea Loja Nationala a Romaniei continua din dorinta de Adevar si Dreptate, condamnarea oricaror actede coruptie, extremism, sau terorism, acest flagel distrugator care loveste omenirea si viata alimentata de

coruptie - sangele care iriga si constituie puterea actului terorist - care se cer anulate.

Am fi onorati sa intelegeti ca noi continuam Lucrarea inceputa in 5880, regularizata in 5993, Lucrare re-

asezata pe eternele principii ale masoneriei universale, focalizandu-si pretuirea pe neclintitele elemente

de traditie masonica.

De aceea nadajduind intr-o buna si fraterna intelegere a intentiilor noastre, va asiguram inca o data de

intreaga noastra pretuire si deplina disponibilitate la conlucrare.

In ziua de 24 Ianuarie 6003, la Casa Vernescu, Calea Victoriei 113, Bucuresti, la ora 1200, Marea Loja

Nationala a Romaniei a sarbatorit jubileul de 10 ani de activitate masonica depusa in cinstea Ordinului,

spre binele Patriei in prezenta delegatiilor fratilor din teritoriu.

Europa nu constituie ca Statele Unite ale Americii o natiune, Europa este o constelatie de culturi, de

traditii, de orgolii, pe care masoneria Continentului cauta sa-i dea un numitor comun.

In acest sens Marea Loja Nationala a Romaniei incorporeaza lucrarii, gasirea modalitatii corecte ca cele

cinci principii fundamentale:

Credinta in existenta Marelui Arhitect al Universului, tinutele rituale tinandu-se intru Gloria Sa;

Prezenta celor Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei: Biblia, Echerul si Compasul;

Interzicerea dicutiilor cu subiect politic sau religios in cadrul tinutelor rituale;

Neadmiterea femeilor in cadrul tinutelor rituale;

Respectarea intocmai a Landmark-urilor;

Marea Loja Nationala a Romaniei este membra cu drepturi depline a Confederatiei Marilor Loji Unite ale

Europei prin semnarea acordului de aderare de catre Marele Maestru Viorel Danacu la Paris, in anul

6004. Constitutia si Regulamentul sunt aceleasi cu cele ale membrilor Confederatiei Marilor Loji Unite ale

Europei.


8/15

Ce este Francmasoneria- O frie a oamenilor liberi

- O instruire pe calea vieii

- O educaiemoral

- O frie

- Operspectivmodern asupra societii

- Un pas ctreviaaspiritual

- O societate organizat

- Operfecionarerealizat n trepte

Francmasoneria este un Ordin iniiaticstrvechii respectat n ntreaga lume, cu uncaracter tradiional i simbolic. Ea este o frie a oamenilor liberi, indiferent dereligie sau de clasa social.ntemeiat pe principiul toleranei, Francmasoneria sedezvolt prin diversitatea sa confesionalisocial, spre atingerea unui el comun:urmarea propriului drum al fiecruia dintre noi ctreperfecionarea de sine.

De aceea, Francmasoneria ofer unelte simbolice itradiionale oricui doretes seperfecioneze. Oricine se poate autoperfeciona prin experiena vieii i o bunnelegere a eticii.

Masoneria este o frie care permite fiecruia s se mbogeasc din experienacelorlali, devenind astfel capabil s rspund n mod practic la multitudinea de

probleme pe care le implic societatea contemporan. "Modernitatea" nceteazsmai fie asociat unei idei monolitice, presupunnd complexitatea i varietateatuturorinteraciunilornoastre.

Masoneria este un pas spiritual, structurat asemeni unei organizri a vieii umane ia unei modaliti de existen. Organizaia Masonic exist pentru a garantalibertatea i independena creaiei i muncii fiecruia, ct i pentru a asigura un


9/15

sprijin colectiv. Drumul este alctuit din mai multe etape, care permit un progrescontinuu.

Datorit acestui amestec dintre libertatea individualitradiie, Francmasoneriaa putut s aib o continuitate

inalterabil din secolul al XVIII-lea pn n prezent, rmnnd n acelai timp

neschimbatitotuicontemporan.Masoneria lupt pentru respectarea drepturilor omului, pentru respectarea legiloritradiiilor patriei. Ea face front mpotriva ignoranei, violenei, corupiei inecinstei ntre oameni i popoare, mpotriva ateismului.

Masoneria propune dialogul itolerana,construietepuni care apropie, atenundceea ce ne separ.

Adversarii Masoneriei au fost i sunt: ignorana, reaua voin, obscurantismulcultural i ideologic, minciuna, laitatea, ateismul, necinstea, falsificarea istoriei,totalitarismul i extremismul de orice fel.

Cunoate-te pe tine

nsui,iubete

-i

aproapele,ajut

-l, respectndu-idemnitatea

iat regula de aur a Masoneriei.

O alian a oamenilor liberi

Cultivarea libertii tuturor oamenilor este mai important dect cultivarea libertiiindividuale. n ceea ce privete libertatea celorlali, nu numai c ipoi mbogi

propriile idei i experiene, dar, mai mult dect att, e posibil s descoperi cpropriile certitudini nu mai sunt chiar att de imuabile i distincte. Respectndlibertatea celorlali se poate ajunge la descoperirea propriei liberti. Nu se pune ndiscuie negarea propriei liberti i propriei credine, ci acceptarea libertii icredineicelorlali n deplincunotini libertate.

n cele din urm,aceast libertate poate fi verificat prin extinderea afirmaieicmicareamasonic nu va coincide niciodat cu personalitatea unui singur om.

O instruire pe calea vieii

Unitatea biologic a umanitii presupune stoparea rasismului. Nu exist omsuperior ori inferior semenului su, ci doar o mare diversitate etnicicultural, lacare se adaug diferitele grade de evoluie a societilorumane. ntre Om i toatefiinele din Univers, de la cele infinit de mici pn la cele nespus de mari, se


10/15

creeaz o relaie de interdependen,i, fiind contient de acest lucru, fr nici oreprezentare dogmatic, Omul se unete cu spiritul etern, Sufletul ori ArhitectulCosmosului, simbolulperfeciunii.

O educaiemoral

Structurile iesena Francmasoneriei Regulare sunt de ordin moral i democratic.

Cuvntul "moral", considerat ntr-o anumitperioad drept a fi dogmatic irevalorificat astzi n numele eticii, are mai multe nelesuri. n Masonerie, ndrumul fiecruia ctre perfe cionare,

face parte din drumul ctre libertate isemnific o noiunesimpl: punerea nconcordan a gndurilor cu faptele noastre. Aceast armonie este ns greu derealizat n societatea noastrcontemporaniimplic o mare doz de stpnirede sine i curaj.

O asociaiefratern

Masoneria i ndreapt eforturile spre perfectibilitatea omului, aproapele fiind

considerat Frate; astfel, prin iubire poi deveni mai bun, mai luminat, mai drept,mai tolerant i deci mai folositorsocietii.

Atunci cnd ncerci s te perfecionezi, este important s gseti un grup deoameni, cu carepois faci schimburi de idei, care s se sprijine reciproc i care s

practice mpreun virtutea toleranei. Francmasoneria este o frie, ce existdatorit eforturilor depuse mpreun de un grup de oameni care lucreazunii deacelai gnd icontientizeazc n acest mod avanseaz pe drumul perfecionriide sine. Aceastfrie este o legtur profund contientizat, care ne leag de toiceilali, fie c sunt Masoni ori nu.

Operspectivmodern asupra societii

Omul modern trebuie sgndeasc la scarmondial; el trebuie svad dincolo debarierele rasiale, filosofice i religioase, care, cel mai adesea, l separ de semeniisi. n toate manifestrile sale, dogmatismul nu poate fi dect nefast pentru lumean care trim noi n prezent. Masoneria este o experien care demonstreaz cuniversalitatea nu este i nici nu trebuie s fie sinonim cu uniformitatea, cidimpotriv.

Un pas ctreviaaspiritual


11/15

Pentru a izbndi n pstrarea echilibrului dintre diversitate i armonie, Masoneriatradiional face apel la principiul suprem care este dincolo de realitatea material,social i religioas. Unii oameni i spun "Dumnezeu", alii "Energie", ns nMasonerie este numit "Marele Arhitect al Universului", pentru a se evita discuiilecontradictorii. Credina ntr-o fiin superioar sau ntr-un principiu suprem ipractic de autoperfecionare definesc Masoneria drept un mod spiritual de a fi nlume, n cel mai larg sens al termenului.

O societate organizat

Francmasonii lucreazmpreun n Loji (numite i Ateliere) care, la rndul lor,formeaz o Mare Loj. Precum n

orice alt societate, activitatea fiecrei Loji este coordonat de un Consiliucondus de un preedinte (Maestrul Venerabil). Pe aceeaistructur, activitateafiecrei Mari Loji este coordonat de un Mare Consiliu condus de MareleMaestru. Pentru ca n interiorul acestor forme de organizare s nu se creeze

centre de autoritate individual, Marii Maetri, Marile Consilii, MaetriiVenerabili i Consiliile trebuie s fie alese prin vot la intervale regulate.Principiul absolut este: "Masoni liberi n Loji libere".

Marile Loji sunt instituii cu o organizare i legi precis definite, ce concord culegile rii n care funcioneaz fiecare Obedien n parte. Fiecare Mare Lojdeine o putere ijurisdicie suverane asupra tuturor Lojilor Simbolice aflate subObediena sa.

Operfecionarerealizat n trepte

Masoneria Speculativ cuprinde trei grade simbolice, numite i "strvechi" -

Ucenic, Calf i Maestru. Diversitatea alegoriilor i bogia nvmintelorfiecruia dintre aceti trei paictreperfecionare sunt foarte mari. Dac s-a maiurcat cu un pas pe scara lefuirii de sine nu nseamnc se instituie un raport desuperioritate fa de cei care nu au fcut pasul respectiv. E de datoria celui care amai fcut un pas s i ajute pe ceilalis urce ctre propria perfecionare. Fiecaregrad presupune experiena definitorie i are propriul simbolism la careFrancmasonul este chemat s mediteze.


12/15

Marile Loji sunt organizaii autonome i suverane, ce i extind autoritateaasupra Lucrrilorn cele trei grade ale tuturor Lojilor aflate n Obedien.

"Masoneria Strveche i nealterat" ("pure Antient Masonry"), cum odenumete Marea Loj Unit a Angliei (prima Mare Loj din lume, motiv

pentru care poarti titlul de "Marea LojMam a Lumii"), cuprinde exclusivgradele tradiionale de Ucenic, Calf i Maestru, ce sunt ntemeiate pe tradiiasimboliciesoteric a constructorilor de catedrale.

ncepnd din ultimele decade ale secolului al XVIII-lea, pe lng ritualurilestrvechi ale celor trei grade, au fost create noi ritualuri, ce au fost cu timpulsistematizate n "gradele masonice conexe" (numite i "adiacente", "auxiliare"sau "suplimentare"). Dac cele trei grade strvechi de Ucenic, Calfi Maestrusunt plasate sub jurisdicia suveran a unei Mari Loji, "gradele conexe" suntadministrate de "Riturile de Perfecionare", ce sunt corpuri masonice "conexe"("appendant bodies") Marilor Loji i independente din punct de vedereorganizatoric fa de acestea. Corpurile conexe pot fi nfiinate i i potdesfura activitatea ntr-o Obedienmasonic doar n baza Concordatului cuMarea Loj care i extinde jurisdicia asupra statului respectiv. Ele i potrecruta membrii exclusiv din rndul Maetrilor Masoni activi ai Marii Loji njurisdiciacreiafuncioneazi cu care au ncheiat un concordat. De aceea senumesc i "corpuri concordate".

n duminica a asea din postul Patelui, cunoscut n popor i sub numele de Duminica Floriilor, Bisericasrbtorete intrarea triumfal a lui Iisus Hristos n Ierusalim. Dup modelul mulimii din cetateaIerusalimului care l-a ntmpinat pe Mntuitorul cu frunze de palmier, Biserica Ortodox a rnduit ca,dup svrirea Sfintei Liturghii, s se sfineasc ramurile de salcie aduse de credincioi. SlujitoriiBisericii citesc rugciuni de sfinire a salciei, innd n mini aceste ramuri nmugurite, cu lumnriaprinse, ca simbol al biruinei vieii asupra morii, fiind cunoscut faptul c salcia are o putere mare deregenerare.

De Florii, atenia comunitii tradiionale era ndreptat, pe lng srbtoarea religioas, ctre renatereavegetaiei. De fapt, denumirea popular a srbtorii vine de la zeia roman a florilor, Flora, peste carecretinii au suprapus srbtoarea intrrii Domnului n Ierusalim. Astfel, pe lng srbtoarea cretin aintrrii Mntuitorului n Ierusalim, au aprut i nenumrate obiceiuri i tradiii, att n mediul rural, ct i ncel urban, cele mai multe de sorginte pgn. Cretinii prznuiesc Intrarea Mntuitorului participnd laSfnta Liturghie, mpodobind cu ramuri de salcie sfinit icoanele, uile i ferestrele gospodriilor lor ipstrnd rnduiala postului. Aceste ramuri sfinite se pstreaz peste an, fiind folosite cu credin latmduirea diferitelor boli. Ele mbodobesc icoanele, uile, ferestrele, intrrile n grajduri, fntnile i

streinile caselor. Oamenii mai obinuiesc i s nfig aceste ramuri n straturile proaspt semnate, s lepun n hrana animalelor sau s le aeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz castitatea, dar irenaterea vegetaiei, amintind totodat de ramurile cu care a fost ntmpinat Iisus la intrarea nIerusalim, n aceast zi.Pentru cretini, petele (ihtios n greac) este un simbol hristic, de mare nsemntate pentru comunitilecretinilor din primele secole.Intrarea Mntuitorului n Ierusalim prefigureaz demnitatea mprteasc a lui Iisus Hristos, care vineclare pe asin. nsui Dumnezeud exemplu de smerenie i se descoper ca mprat al Pcii, al unei


13/15

mprii care nu aparine lumii acesteia i nu se conduce dup legile ei.Ierusalimul a fost pentru poporul iudeu centrul spiritual. Aflai sub robie roman, iudeii ateptau cunerbdarevenirea unui eliberator. De aceea, intrarea lui Iisus n Ierusalim a fost vzut ca o ans deeliberare. Pentru cretinii-ortodoci, Ierusalimul ceresc sau tronul lui Dumnezeu este mpria Cerurilordeschis spre a fi motenit de cei care mbrac haina Sfntului Botez i l primesc pe Hristos n inimilelor. Semnificaia cretin a acestei zile este una foarte puternic, reprezentri ale lui Hristos intrnd n

ora clare pe un mgar ntlnindu-se frecvent n pictur. Arabii aprind candele, mpodobite cu flori, pecare le pun printre frunze de palmier, iar grecii mpletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul

ca cei apropiai s i druiasc ramuri de salcie n aceast zi. Adaptrile se datoreaz condiiilor diferiten care triesc popoarele, dar esena vegetal este aceeai. Floriile deschid sptamna cea maiimportant pentru pregtirile de Pati, cunoscut sub numele de "Sptmna mare".Floriile nseamn primul praznic mprtesc, numit i Duminica Stlparilor (popular Florii sau Flurii).Prznuirea se face numai duminica, la fel ca Patele. Numele deriv din latinescul Floralia, srbtoare avegetaiei. Duminica Floriilor este precedat de Smbta lui Lazr. n aceast zi, Isus Hrisos i arat dinnou minunile, nviindu-l pe Lazr, la patru zile de la moarte. Dup aceast minune, mulimile strnse laporile cetii l-au ntmpinat cu flori i l-au aclamat pe Mntuitor, la intrarea n Ierusalim.Saptamana Mare, ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Patimilor, are menirea de

a pregati credinciosii pentru Inviere. Anul bisericesc sau liturgic, cu randuielile sale bine stabilite, cusarbatorile, posturile, pomenirile mortilor si alte momente importante din cursul sau, urmareste sa mentina

trairea credinciosilor in amintirea vietii Mantuitorului Hristos, a sfintilor si a evenimentelor importante din

istoria mantuirii noastre.

Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana atat sufletul, cat si trupul,

inasprind postul pe cat ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sunt si cele mai importante din

Post. Dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a

venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos. Luni si

marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului.

Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la doua

exemple: cel al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducand in aceasta zi mir si

ungandu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a

vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a

facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus

a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul

anului. In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in

Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile.

Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu

negru. Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si

cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Patru lucruri sunt praznuite

in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina

Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce

voiau sa-l ucida. In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza

nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. Daca trebuie vreun mort ingropat, se-ngroapa numai cubataie de toaca. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele.

Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant.

La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si

Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla

imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui

Hristos. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare

parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor

imbraca la Inviere si in zilele de Pasti. In Sambata Mare la miezul noptii, lumea porneste in liniste spre


14/15

biserica, pe drum se vorbeste in soapta, iar la slujba toata lumea sta cu mare evlavie. Dupa ce iau

lumina, oamenii merg in cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari, ca si cei trecuti

dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Inviere, dar si peste o

saptamana, cand e Pastele Mortilor. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ouale de Pasti nu se arunca,

ci se pastreaza o saptamana, cand se rosesc din nou oua, se duc la biserica, se slujesc si apoi se duc

afara, la morminte, si se dau de sufletele celor dusi. In intervalul dintre rastignirea pe cruce si Inviere, Fiul

lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si in acest timp S-a coborat cu sufletul la iad,

sfaramandu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o

viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pana la El, oricine murea se ducea la viata chinuita

din iad, intrucat toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata ale

lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepand din acest moment, sufletele

celor drepti sunt asezate in Rai pana la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de

Obste, va avea loc la a doua venire a Mantuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorat la iad a fost

acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamant inaintea Sa, Vestea cea buna a mantuirii

neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului.

Deniile din Saptamana Patimilor sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe

crestine. Deniile din Saptamana Mare atrag insa o multime de credinciosi; se savarsesc in biserici

incepand cu seara Floriilor, deci din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta siProhodul Domnului. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca

se refera numai la utrenia savarsita seara. Ele ne duc cu gandul la primele veacuri crestine, cand cultul

divin se savarsea seara, spre ziua urmatoare, creand acea atmosfera de mai apropiata comuniune cu

Dumnezeu si de meditare la viata de apoi. In prima zi, astazi, se face pomenire despre Iosif cel prea

frumos, pierdut de fratii sai ca prototip al lui Iisus Hristos, vandut si rastignit de conationalii sai, dar si de

smochinul neroditor ca simbol al sinagogii, care nu a adus rodul mantuirii pe care l-a odraslit din plin

Biserica crestina.

De luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente

liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeti etc.), numite paremii. Cat despre Evanghelii, ele sunt

randuite astfel ca in fiecare zi din Saptamana Patimilor sa se citeasca o anumita Evanghelie.

Cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si

denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si

scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin

Cantarea Prohodului, si inconjurarea bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete

care reprezinta scena punerii in mormant).

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, in aceasta zi,

in orice biserica crestina din lume, nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se

considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.

In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe

sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat

pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi,

preotii, strana si credinciosii canta Prohodul Domnului.

Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principaleste, ca prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa

alungam din suflet intunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta a prezentei

iubitoare a lui Hristos in noi.

Deniile primenesc sufletul prin curatare interioara, reculegere si concentrare in rugaciune, pentru a putea

trai deplin si profund taina si bucuria Invierii


15/15

Documents

Scurt istoric al Masoneriei in Romania.docx