Sel

7/17/2019 Sel

http://slidepdf.com/reader/full/sel563db891550346aa9a94dfc6 1/391

petrece tot timpul frângându-şi mâinile şi gândindu-se la mine?Eu nu cred.Nynaeve dădu din cap, deşi o parte din ea nu credea că eacelaşi lucru. Lui Rand i se spusese că Elayne era în sigurană

printre !es "edai, deşi nu ştia unde. #um ar putea Rand să $e însigurană? "e aplecă peste lig%ean, iar inelul lui Lan că&u,legănându-se în cureluşa de piele. Nu, Elayne avea dreptate.'ndiferent ce făcea Lan, indiferent unde era, se îndoia că segândea la ea măcar (umătate cât se gândea ea la el. )Lumină, făsă $e în viaă, c%iar dacă nu se gândeşte deloc la mine.* +acă nuar $ avut mâinile pline de săpun, ar $ fost su$cient de supăratăca să-şi smulgă cosia din rădăcini. Nu poi să stai îngri(orată tot timpul, cu gândul la un ărat,spuse cu amărăciune, c%iar dacă vrei să $i o erde. #e au a/ataseară?0ovestea era lungă şi încâlcită, iar după un timp Nynaeve seaşe&ă pe patul lui Elayne să asculte şi să pună întreări. Nicirăspunsurile nu îi spuneau mare lucru. Nu era acelaşi lucru săve&i documentele cu oc%ii tăi. +eci, Elaida ştia de amnistia luiRand, dar ce avea de gând să facă? +ovada că 1urnul trimisesesolii la conducători putea $ o veste ună2 poate punea +ivanul pe

(ăratic. #eva treuia să facă şi asta. Era îngri(orător că Elaidatrimisese o solie la Rand, dar nu putea $ atât de prostănac încât

să asculte pe cineva venit din partea Elaidei. "au ar putea $? +ince au&ise, Elayne nu îşi putea da seama de prea multe lucruri. 3ide ce pusese Rand 1ronul Leului pe un piedestal? #e făcea el cuun tron? 4 $ el +ragonul Renăscut şi car-nu-ştiu-cum, dar nuputea uita că îl îngri(ise când era mic şi-i înroşise fundul cândtreuise.Elayne termină să se îmrace înainte de a-şi sfârşi povestea. 5i spun restul mai târ&iu, &ise în graă şi o &ug%i pe uşă.Nynaeve mormăi şi continuă să se îmrace în linişte. Elaynepreda în acea &i prima dată unei grupe de novice, lucru care ei nui se permisese încă. +ar, dacă nu avea treaă cu novicele, mairămânea 6og%edien. !vea să-şi termine în curând treurile.0rolema era că, atunci când o găsi pe femeie, era până la coate

în apă cu săpun, iar colierul de argint, a’damul, arăta totalnelalocul lui. Nu era singură2 o du&ină de alte femei frecau rufe

într-o curte încon(urată de un gard de lemn, printre vase aurindecu apă $artă. !lte femei puneau rufe pe sârme lungi întinse penişte pari, dar grăme&i de cearşafuri şi len(erie şi tot felul delucruri aşteptau lângă scândurile de spălat rufe. 6og%edien îi

aruncă lui Nynaeve o privire ucigaşă. 7ră, ruşine şi revoltă sesimeau prin a’dam, aproape cât să înece frica ei mereu pre&entă.

1

7/17/2019 Sel


8emeia care era răspun&ătoare de ele, Nildra, căruntă şi slaăca un ă, sosi &orită, purtând ca pe un sceptru o lopată deamestecat în ceaune, cu fusta de lână neagră legată deasupragenunc%ilor, să nu şi-o murdărească de noroiul ce apăruse de la

apa vărsată pe (os. 9ună dimineaa, !leaso: #red că o vrei pe 6arigan, e%?spuse cu un ton sec în care respectul se îmina cu faptul că ştiacă pe lista ei de muncitoare se putea adăuga oricând o !leasă, sărootească o &i sau o lună, la fel de greu ca toate celelalte femei,

încă nu pot să-i dau drumul, am prea puine mâini de lucru. 7nadintre fetele mele se mărită a&i, alta a fugit, alte două au treuriuşoare, pentru că sunt însărcinate. 6yrelle "edai mi-a spus căpot s-o iau. 0oate pot să-i dau drumul peste câteva ore. 4 să văd.6og%edien îşi îndreptă spinarea şi desc%ise gura să spunăceva, dar Nynaeve o reduse la tăcere cu o privire fermă şi cu oatingere discretă pe răara a’dam, iar femeia se întoarse lalucru. 1ot ce treuia ca să apuce drumul ferecării şi al eşafoduluierau câteva cuvinte nelalocul lor din partea lui 6og%edien, oplângere care nu ar $ venit niciodată din gura unei femei de laară2 nici Nynaeve sau Elayne nu ar $ avut o soartă de invidiat.Nynaeve respiră uşurată vă&ând-o că se întoarce la scândura despălat rufe, omănind în tăcere. "imi cum prin a’dam năvăleşteo uriaşă furie şi o imensă ruşine.

Nynaeve reuşi să &âmească spre Nildra şi să-i spună ceva, deşinu-şi dădu seama e;act ce, apoi se îndreptă către una dintreucătării ca să ia micul de(un. +in nou, 6yrelle. "e întreă dacăsora erde avea ceva personal cu ea. "au dacă o să se aleagă cuun stomac deran(at tot timpul de la 6og%edien. +e când îi pusesea’damul femeii, mânca menta-gâştei ca pe omoane.<ăsi repede o cană de lut plină cu ceai îndulcit cu miere şi opâinişoară caldă şi continuă să meargă mestecând. !vea c%ipulacoperit de rooane de sudoare. +eşi era devreme, canicula

începea de(a să se facă simită, iar aerul să $e mai uscat.+easupra pădurii, soarele urcând pe cer arăta ca o cupolă de aurtopit.7liele de pământ erau pline, ca de oicei, încă de la primelera&e de lumină. !es "edai alunecau senine încolo şi-ncoace,ignorând praful şi căldura, c%ipuri misterioase cu drumurimisterioase, adesea cu "tră(eri lângă ele, lupi cu oc%i reciprefăcându-se domesticii. 0este tot erau soldai care mergeau îngrupuri, călare sau pe (os, deşi Nynaeve nu înelegea de ce eraulăsai să aglomere&e uliele, dacă aveau taăra în pădure. 5n (urul

lor se învârteau copii, maimuărindu-se cu ee pe post de săii şilănci. 0rin mulime se strecurau novice îmrăcate în al,

2

7/17/2019 Sel


grăindu-se la treurile lor. "ervitorii se mişcau mai încet, femeicu raele pline de cearşafuri pentru paturile !es "edai sau decoşuri cu pâine de la ucătării, ărai cu care trase de oi, plinede lemn de foc sau cărând cufere ori purtând pe umeri carcase de

oi pentru ucătării. "alidarul nu fusese construit pentru atât demuli şi părea gata să plesnească pe la cusături.Nynaeve continuă să meargă. "e presupunea că o !leasă puteasă facă ce voia cu timpul ei dacă nu preda unei clase de novice, să

învee ce dorea, singură sau cu o !es "edai, dar o !leasă carepărea să nu aiă treaă risca să $e în%ăată de orice !es "edai.Nu avea de gând să-şi petreacă &iua a(utând o soră 9rună săcatalog%e&e cări sau să copie&e notiele uneia #enuşii. 7ra săcopie&e şi să audă plescăituri nemulumite când făcea o pată sauoftaturi că nu are scrisul la fel de frumos ca al unui copist. !şa căse strecura prin mulime, uitându-se după "iuan sau Leane. Era

îndea(uns de furioasă să poată conduce şi fără 6og%edien.#ând simea inelul greu de aur cuiărit între sâni, se gândea=)1reuie să $e în viaă. #%iar dacă m-a uitat. Lumină, fă să $e înviaă.* #eea ce o făcea şi mai furioasă. +acă al>Lan 6andragoran

îndră&nea să o uite, avea să îl învee ea minte. 1reuia să $e înviaă. "tră(erii mureau adesea ră&unându-şi femeia !es "edai era sigur ca soarele de pe cer că niciun "tră(er nu ar $ renunat lară&unare , dar Lan nu mai putea să o ră&une pe 6oiraine, aşa

cum nu ar $ putut dacă femeia ar $ că&ut de pe cal rupându-şigâtul. Ea şi Lanfear se uciseseră una pe alta. Trebuia să $e înviaă. 3i de ce s-ar simi ea vinovată de moartea lui 6oiraine? Eadevărat, acum Lan era lier pentru ea, dar nu avusese nimic deaface cu această poveste. #u toate astea, primul ei gând cânda/ase de moartea lui 6oiraine fusese ucuria că Lan era lier, nudurerea pentru 6oiraine. Nu se putea scutura de ruşine, şi asta osupăra şi mai mult.9rusc o vă&u pe 6yrelle, mergând cu paşi mari în direcia ei,

însoită de #roi 6a@in, unul dintre cei trei "tră(eri ai ei, un ăratlond, suire ca o aşc%ie, dar dur ca o piatră. #u o e;presie%otărâtă pe c%ip, nu purta nicio urmă a nopii trecute. Nu păreacă 6yrelle o caută, dar c%iar şi aşa se strecură iute într-o clădiremare de piatră, unul dintre cele trei foste %anuri ale "alidarului."ala 6are a %anului fusese elierată şi moilată ca o cameră deprimire2 &idurile tencuite şi tavanul înalt fuseseră peticite,fuseseră atârnate câteva tapiserii luminoase, iar câteva covoare înculori vii erau împrăştiate pe podeaua care, deşi nu mai aveaaşc%ii, se încăpăâna să nu poarte lustru. 'nteriorul umrit părea

răcoros faă de afară. 6ai răcoros, adică. 3i era folosit. a era unlucru rar. 5nainte de "iuan şi Leane, nimeni nu fusese (udecat şi

3

7/17/2019 Sel


ferecat de mai ine de o sută patru&eci de ani, şi trecuseră &eci deani de când vreo femeie îşi )mistuise* %arul din greşeală. +eoicei, o femeie ferecată încerca să fugă cât mai departe putea de!es "edai. 8ără îndoială că, dacă Lelaine ar $ fost ferecată, ar $

vrut să uite că fusese !es "edai, dacă ar $ putut. 8ără îndoială căar $ vrut să uite şi că "iuan şi Leane fuseseră, şi că apoi li seluase totul. 6ulte !es "edai ar $ fost mai fericite dacă cele douănu ar $ putut niciodată conduce, dacă nu ar $ fost niciodată !es"edai. "%eriam "edai mi-a acordat permisiunea să încerc, spuseNynaeve cât de ferm îndră&nea cu o soră deplină.Lelaine o privi în oc%i până îşi coorî privirea. 5nc%eieturiledegetelor i se aliseră în (urul co&ii, înainte de a-i putea dadrumul, dar îşi păstră c%ipul senin. 7n concurs de privit intă înoc%i era o idee a naiii de proastă pentru o !leasă. 1oate facem prostii câteodată, copilă, dar o femeie îneleaptă

învaă să facă din ce în ce mai puine. +acă tot i-ai terminatmicul de(un, sugere& să duci cana undeva şi să-i găseşti de lucru,

înainte de a da de neca&. Nu te-ai gândit niciodată să te tun&iscurt? Nu contea&ă. Eşti lieră.Nynaeve făcu o reverenă, dar !es "edai de(a plecase. +epartede oc%ii lui Lelaine, se încruntă către ea. "ă îşi tundă părul? îşiridică uşor cosia şi o /utură către femeia care se îndepărta. "e

enervă şi mai tare că aşteptase să facă acest gest până să $e însigurană, dar, dacă nu ar $ făcut aşa, acum ar $ fost în drumspre spălătorie să muncească alături de 6og%edien, cu o micăoprire la 1iana. "tătea de luni une în "alidar nefăcând nimic asta, indiferent ce reuşiseră ea şi Elayne să scoată de la6og%edien printre !es "edai care nu făceau altceva decât săvorească toată &iua în timp ce lumea se prăuşea în (urul lor, iarfemeia voia ca ea să-şi taie părul: 8usese urmărită şi prinsă de!(a% Neagră, evadase, îl prinsese pe unul dintre Rătăcii mă rog,niciuna dintre ele nu ştia asta , a(utase 0anarc%ul din 1araonsă-şi recapete tronul, c%iar dacă pentru o scurtă perioadă, şi totce putea face era să stea degeaa şi să primească laude pentru cesmulsese de la 6og%edien. "ă-şi taie părul? 6ai ine se tundeac%ilug, tot aia era:4 vă&u pe +agdara 8inc%ey înaintând grăită prin mulime, cuun spate la fel de lat ca al unui ărat, dar mai înaltă decât muli,iar sora <alenă cu faă rotundă o irita şi ea. 7nul dintre motivelepentru care rămăsese în "alidar fusese să învee cu <alenele,căci ştiau mai multe despre 1ămăduire decât oricine altcineva2

toată lumea spunea asta. +ar, dacă vreuna dintre ele ştia maimulte decât ea, nu voia să-i arate şi unei amărâte de !lese.

4

7/17/2019 Sel


<alenele ar $ treuit să se ucure cel mai mult de dorina ei de a 1ămădui pe toată lumea de orice, c%iar şi de ferecare, dar nuerau. +acă nu intervenea "%eriam, +agdara ar $ pus-o să spelepodelele de dimineaă până seara ca să renune la )ideile prosteşti

şi pierderea de timp*, iar Nisao +ac%en, o <alenă micuă cu oc%iica nişte ciocane, refu&a să vorească cu ea atâta vreme cât

încerca să )sc%ime felul în care fusese esută 0ân&a*.#olac peste pupă&ă, simea că vine o furtună, tot mai aproape,

în timp ce soarele dogoritor şi cerul senin îşi ăteau (oc de ea.9omănind singură, puse cana de lut în spatele unei căruecare trecea pe lângă ea, strecurându-se prin mulime. Nu avea cesă facă până când 6og%edien nu era lieră, şi Lumina ştie cândavea să se întâmple asta. 4 întreagă dimineaă irosită, alături deşirul lung al &ilelor pierdute.6ulte !es "edai îşi înclinau capul &âmind la ea, iar ea le&âmea înapoi, grăindu-şi mersul câiva paşi de parcă ar $

întâr&iat undeva, evitând să se oprească şi să răspundă lainevitailele întreări despre ce lucruri noi mai descoperea. Lacum se simea, ar $ fost în stare să le răspundă e;act ce gândea,ceea ce ar $ fost o prostie. Nu făcea nimic. "ă o întree pe ea ceavea de gând Rand. "ă-i spună să-şi taie părul. 0fui:+esigur, nu erau toate numai un &âmet. Nu numai că Nisao seuitase prin ea ca prin sticlă, dar treuise să se dea iute la o parte,

înainte ca femeia să calce de-a dreptul peste ea. 'ar o !es "edaitrufaşă, cu părul desc%is la culoare şi o ărie proeminentă,călare pe un cal murg, se încruntă la ea privind-o intă cu oc%iialaştri în timp ce trecea pe lângă ea. 8emeia arăta îngri(it înroc%ia de călărie de mătase cenuşiu-desc%is, dar mantia suirede umac împăturită în faa şeii ducea cu gândul la călătorie,$ind proail o nou-sosită. "tră(erul deşirat, înveşmântat în verdede sus până (os, pe un cal înalt de ră&oi, părea neliniştit, ceea ce

îi întărea ideea că tocmai veniseră acolo. "tră(erii nu arătauniciodată neliniştii, dar Nynaeve presupuse că puteau $ e;cepiiatunci când te alăturai unei reeliuni împotriva 1urnului. 0eLumină: #%iar şi nou-venitele păreau dornice să o pună la punct:3i mai era şi 7no, cu faa plină de cicatrici, cu capul ras,e;ceptând un mo în vârf, cu un oc%i lipsă acoperit de un peticdesenat cu un oc%i roşu %idos. 5i aruncă lui Nynaeve un rân(etcălduros, oprindu-se o clipă din a-l face cu ou şi cu oet pe untânăr aătut, îmrăcat în armură, care inea frâiele unui cal cu osuliă prinsă de şa. "trâmătura lui Nynaeve îl făcu să clipeascăşi se întoarse să-l certe pe soldat.

Nu 7no şi peticul său îi puseseră un nod în stomac. Nu c%iar.Le însoise pe ea şi pe Elayne în "alidar şi promisese odată să fure

5

7/17/2019 Sel


cai )să-i împrumute* cum &icea el dacă voiau să plece. !cumnu se mai putea. 7no purta acum la manşeta %ainei negre, u&ateo andă aurie împletită2 era o$er şi antrena cavaleria grea pentru<aret% 9ryne, $ind mult prea ocupat ca să aiă timp de Nynaeve.

Nu, nu era adevărat. +acă i-ar $ spus că voia să plece, ar $ făcutrost de cai în câteva ceasuri şi ar $ plecat însoită de o escortă des%ienarieni toi unul şi unul2 îi (uraseră credină lui Rand şi erau

în "alidar doar pentru că ea şi Elayne îi aduseseră acolo. +ar ar $treuit să admită că se înşelase când %otărâse să rămână acolo,că minise când îi spusese că era fericită. Era peste puterile ei sărecunoască aşa ceva. 6otivul principal pentru care 7no rămăseseera că se gândea că treuia să le prote(e&e, pe ea şi pe Elayne. Nuavea să audă nicio confesiune de la ea:'deea de a părăsi "alidarul era nouă, iscată de 7no, şi o făcu săse gândească intens. Numai dacă 1%om şi Auilin nu ar $ umlatcreanga prin !madicia. Nu că s-ar $ dus să se plime. #u cevatimp în urmă, când se părea că !es "edai aveau de gând să facăceva, se oferiseră voluntari să iscodească ce se întâmpla pesterâu. Erau plecai de(a de o lună, vrând să a(ungă până în !mador,şi nu se puteau întoarce decât peste câteva &ile, în cel mai unca&. Nu erau singurele iscoade, desigur2 fuseseră trimise c%iar şi!es "edai şi "tră(eri, dar cei mai muli cercetau şi mai departecătre apus, în 1araon. !sta, ca să dea impresia că fac ceva, şi era

o ună scu&ă să aştepte până se întorceau. Nynaeve îşi dorea sănu-i $ lăsat să plece pe cei doi ărai. Niciunul nu s-ar $ dusdacă ea s-ar $ opus.

1%om era un ătrân menestrel, deşi odată fusese mult mai multdecât atât, iar Auilin un prin&ător de %oi din 1ear, amii ăraic%i&uii, care ştiau să se comporte în locuri ciudate, putând $utili în multe feluri. 3i ei le însoiseră, pe ea şi pe Elayne, la"alidar şi niciunul nu ar $ pus întreări dacă dorea să plece. 8ără

îndoială că ar $ avut multe de spus pe la spatele ei, dar nu în faă,cum ar $ făcut 7no.4 irita să admită că avea cu adevărat nevoie de ei, dar nu erasigură că ştia cum să fure un cal. 5n orice ca&, o !leasă ar $ fostimediat luată la oc%i dacă îşi făcea de lucru pe lângă cai, lagra(duri sau afară, pe lângă ăruşii unde se priponeau caii, iar,dacă îşi sc%ima roc%ia, ar $ fost vă&ută şi pârâtă cu mult înaintede a a(unge lângă un cal. #%iar dacă reuşea, ar $ fost urmărită.!lesele care fugeau, ca şi novicele, erau mereu aduse înapoi şi lise administra o pedeapsă care să le scoată din cap ideea de a maifugi a doua oară. #ând te antrenai să devii !es "edai, !es "edai

terminau cu tine atunci când voiau ele.Nu teama de pedeapsă o reinea, desigur. #e erau un ici, două

6

7/17/2019 Sel


pe spate când riscai să $i omorât de !(a% Neagră sau să dai pesteun Rătăcit? oia cu adevărat să plece? 7nde s-ar $ putut duce?La Rand, în #aemlyn? La EgBene, în #air%ien? !r veni şi Elayne?+acă mergea la #aemlyn, cu sigurană. Era dorina de a face ceva

sau teama că 6og%edien va $ descoperită? 0edeapsa pentru fugănu se putea compara cu asta: Nu a(unsese la nicio conclu&ie când,dând un col, se tre&i în faa elevelor lui Elayne, adunate su cerullier, între două case cu acoperiş de paie, într-un loc curăat deruinele unei case prăuşite.6ai mult de două&eci de femei îmrăcate în al erau aşe&ate pescăunele într-un semicerc, privind-o pe Elayne cum le îndruma pedouă din ele într-un e;erciiu. "trălucirea saidarului le încon(urape toate cele trei femei. 1aiya, o fetişcană pistruiată cu oc%i ver&i,de şaispre&ece ani, şi Nicola, o femeie suirică cu părul negru, devârsta lui Nynaeve, îşi treceau nesigure una alteia o mică /acără.!ceasta tremura şi dispărea uneori pentru o clipă, când una dinele nu o prindea la timp. #u starea de spirit pe care o avea,Nynaeve putea să vadă clar cum împleteau $rele esăturii.4ptspre&ece novice fuseseră luate când "%eriam şi restulfugiseră 1aiya era una dintre ele , dar cele mai multe din gruperau ca Nicola, recrutate de când erau în "alidar. Nicola nu erasingura femeie neoişnuit de în vârstă pentru o novice2 mai multde (umătate erau aşa. 0e vremea când Nynaeve şi Elayne

a(unseseră la 1urn, !es "edai arareori testau femei mai în vârstădecât 1aiya Nynaeve fusese remarcată şi pentru vârsta sa, darşi pentru că era o sălăticiune dar femeile !es "edai de aici,proail în disperare de cau&ă, e;tinseseră testarea şi la cele cuun an sau doi peste vârsta lui Nynaeve. Re&ultatul fusese că acumerau în "alidar mai multe novice decât avusese 1urnul de aniuni. "uccesul le făcuse pe !es "edai să trimită surori de-alungul şi de-a latul !ltarei, să ia la căutat sat cu sat. !i vrea să predai grupului ăstuia?Nynaeve simi că i se face rău de la stomac au&ind vocea delângă umărul ei. +e două ori într-o singură dimineaă. 5şi dori sămai aiă frun&e de menta-gâştei în pungulia de la râu. +acă osă continue să se lase luată prin surprindere, o să sfârşească prina sorta %ârtii pentru o soră 9rună.+esigur, femeia domani cu ora(ii ca nişte mere nu era !es"edai. 1%eodrin ar $ primit de(a şalul dacă ar mai $ fost în 1urn,dar aşa fusese ridicată peste rangul de !leasă, dar su cel de sorădeplină. 0urta inelul cu 6arele 3arpe pe mâna dreaptă, nu pe ceastângă, şi o roc%ie verde care se potrivea cu tenul ei ron&at, dar

nu putea să-şi aleagă o !(a% sau să poarte şalul. !m lucruri mai une de făcut decât să predau unor novice

7

7/17/2019 Sel


grele de cap. 1%eodrin &âmi la acreala din vocea lui Nynaeve. Era o femeiedrăguă. 4 !leasă grea de cap să predea unor novice grele de cap? 6ă

rog, de oicei era drăguă. +e îndată ce o să $i în stare că conducifără să le dai cap în cap, o să predai şi tu novicelor. 3i nu aş $surprinsă să $i ridicată la rangul de !es "edai curând dupăaceea, cu toate lucrurile pe care le-ai descoperit. 3tii, nu mi-aispus niciodată trucul tău."ălăticiunile aveau mereu câte un truc pe care îl descopereaucând învăau să conducă. #elălalt lucru pe care ele îl aveau încomun era un loca(, adesea construit să-şi ascundă ailitatea dea conduce faă de ceilali sau c%iar faă de ele însele.Nynaeve făcu un efort să-şi păstre&e e;presia liniştită. "ă $e înstare să conducă atunci când dorea. "ă $e ridicată la rangul de!es "edai. Niciunul dintre lucrurile astea nu ar re&olva prolemacu 6og%edien, dar ar $ putut să meargă unde dorea, să studie&ece dorea, fără ca nimeni să îi spună ce poate şi ce nu poate $

1ămăduit. 4amenii se vindecau când nu ar $ treuit. 6ă înfuriam atâtde tare când cineva murea, când îmi dădeam seama că nu erasu$cient tot ce ştiam despre ieruriC că se făceau ine, spuseridicând din umeri.

6ult mai un decât trucul meu, oftă femeia suirică.0uteam să fac un ăiat să vrea să mă sărute sau să nu vrea.9loca(ul meu erau ăraii, nu furia.Nynaeve se uită la ea nevenindu-i să creadă, iar 1%eodrin râse. Ei ine, erau şi emoiile. +acă era un ărat pre&ent şi îlplăceam foarte mult sau îl antipati&am foarte tare, puteamconduce.+acă nu simeam nici una, nici alta sau nu era niciun ăratacolo, eram la fel de capailă să conduc saidarul ca pe un copac. 3i cum ai trecut de asta? întreă Nynaeve curioasă. Elayne lepusese pe novice două câte două, iar acestea încercau stângacesă-şi treacă una alteia mici /ăcări.Dâmetul lui 1%eodrin se lăi, iar ora(ii i se aprinseră. 7n tânăr numit #%arel, un rândaş de la gra(durile 1urnului,

începuse să-mi facă oc%i dulci. Eu aveam cincispre&ece ani, iar elavea cel mai minunat &âmet. !es "edai îl lăsau să participe laleciile mele, într-un col, ca să $u în stare să conduc. #e nu ştiamera că "%eriam aran(ase încă de la început să mă întâlnesc cu el.4ra(ii i se aprinseră şi mai tare. Nu ştiam nici că are o soră

geamănă şi că, după câteva &ile, în locul lui stătea 6arel. #ând şiadat (os %aina şi cămaşa într-una din &ile, în mi(locul leciei, am

8

7/17/2019 Sel


fost atât de şocată că am leşinat. +ar, după povestea asta, amputut conduce în voie ori de câte ori am vrut.Nynaeve i&ucni în râs nu se putea aine , iar 1%eodrin râseşi ea, în po$da ora(ilor ca focul.

!ş vrea să $e la fel de uşor pentru mine, 1%eodrin. 8ie că va $ sau nu, spuse 1%eodrin râ&ând din ce în ce mai

încet, o să-i dărâmăm loca(ul. 5n după-amia&a astaC 4 studie& pe "iuan după-amia&ă, se repe&i Nynaeve, iar

1%eodrin îşi strânse u&ele. 6ă evii, Nynaeve. 5n ultima lună ai reuşit să te esc%ive&i dela toate întâlnirile, mai puin trei. 0ot să accept să încerci şi săeşue&i, dar nu pot să accept să-i $e teamă să încerci. Nu îmi e, începu Nynaeve indignată, dar se întrea dacă nu

încerca să ascundă adevărul de ea însăşi.Era atât de descura(ator să încerci şi să încerci şi să încerciC şisă eşue&i.

1%eodrin nu o lăsă să continue. Luând în considerare faptul că astă&i ai de(a un program,spuse calm, ne vedem mâine şi poimâine sau voi $ nevoită să iaualte măsuri. Nu vreau să fac asta şi nici tu nu vrei, dar doresc săispuler loca(ul. 6yrelle mi-a cerut să fac eforturi speciale şiam (urat să o fac.Nynaeve rămase cu gura căscată au&ind aproape aceleaşi vore

pe care i le spusese lui "iuan. Era prima dată când cealaltăfemeie se folosea de autoritatea ei. La ce noroc avea astă&i, nu ar $fost de mirare să se tre&ească aşteptând-o pe 1iana, cot la cot cu"iuan.

1%eodrin nu aşteptă să răspundă. +ădu din cap, de parcă ar $primit un răspuns a$rmativ, şi plecă. Nynaeve parcă îi vedea şalulcu ciucuraşi pe umeri. +imineaa asta nu îi mergea ine deloc.'arăşi 6yrelle: îi venea să ipe.Elayne îi aruncă un &âmet mândru din mi(locul novicelor2terminase, dar Nynaeve clătină din cap şi plecă. "e întorcea încamera ei. #olac peste pupă&ă, la (umătatea drumului, +agdara8inc%ey se i&i de ea alergând şi o trânti. !lergând: 4 !es "edai:8emeia masivă nu se opri, nici măcar nu strigă o scu&ă pesteumăr, continuând să alege prin mulime.Nynaeve se ridică în picioare, se scutură de praf, şontâcăi până

în camera sa şi trânti uşa după ce intră. !erul era $erinte şi înc%is, paturile nefăcute, cel puin până avea timp 6og%edien săle facă, şi, mai rău decât toate, simurile îi spuneau că deasupra"alidarului se de&lănuia c%iar atunci o furtună cu grindină. Ei

ine, nu o să se lase surprinsă acolo şi nici nu o s-o calce nimeni în picioare.

9

7/17/2019 Sel


!runcându-se pe cearşafurile mototolite, se întinse atingândrăara, lăsându-şi mintea să %oinărească, gândindu-se ce o sămai scoată de la 6og%edien în acea &i, dacă "iuan va veni în aceadupă-amia&ă, la Lan, la loca(ul ei sau dacă va rămâne în "alidar.

Nu ar $ cu adevărat o fugă2 s-ar duce proail la Rand, în#aemlyn avea nevoie de cineva ca să nu-şi ia nasul la purtare,iar lui Elayne i-ar plăcea. 3i-ar $ dorit ca ideea de a pleca să nu $devenit atât de atractivă după ce 1%eodrin îşi anunase inteniile."e aştepta să simtă prin răară vreun semn că 6og%edien îşiterminase treaa, să se poată duce după ea adesea se ascundeacând era osum/ată , dar ruşinea şi furia nu scă&useră. 7şa sei&i de perete. !ici eşti, mârâi 6og%edien arătându-şi mâinile. 7ite:+istruse:Lui Nynaeve nu i se păru că arată altfel decât alte mâini carespălaseră rufe2 ale şi încreite, adevărat, dar trecea repede. Nu e su$cient că treuie să trăiesc în mi&erie, muncind ca oservitoare, acum am a(uns să muncesc şi ca o sălatică:Nynaeve o reduse la tăcere printr-un lucru simplu. "e gândi la olovitură scurtă de ici, apoi îşi mută gândul în acea parte a miniide unde 6og%edien putea primi emoii. 8emeia desc%ise larg oc%iisăi negri, înc%i&ându-şi gura plescăind, cu u&ele strânse. Nu olovise tare, doar cât să-i aducă aminte.

5nc%ide uşa şi stai (os, îi spuse Nynaeve. 0oi să faci paturilemai târ&iu. 4 să facem o lecie. "unt oişnuită cu o viaă mai ună, mormăi 6og%edien

înc%i&ând uşa. 7n muncitor de noapte din 1o(ar e oişnuit cu maiine. +acă nu mă înşel, spuse aspru Nynaeve, un muncitor denoapte de-nu-ştiu-unde nu are deasupra capului o condamnare lamoarte. #ând simi nevoia, poi să-i spui lui "%eriam e;act cineeşti. Era pură cacealma simea un uriaş g%em în stomac lagândul că s-ar putea întâmpla aşa ceva , dar simi valul de fricăal femeii. Nynaeve admiră cât de nepăsătoare îi rămăsesee;presia2 dacă s-ar $ simit aşa, s-ar $ tăvălit pe podea. #e vrei să-i arăt? întreă 6og%edien cu o voce stăpânită.5ntotdeauna treuiau să-i spună ce vor. Nu le arăta nimic dinproprie iniiativă, decât dacă o presau atât de tare că nu mairămânea decât să o torture&e. 4 să încercăm ceva ce nu ai reuşit până acum să mă învei.#um să detecte&i un ărat care conduce. 0ână acum, erasingurul lucru pe care ea şi Elayne nu îl prinseseră din &or.

0utea $ folositor dacă se %otăra să plece la #aemlyn. Nu e uşor, mai ales fără un om pe care să e;erse&i. 0ăcat că

10

7/17/2019 Sel


nu ai putut să-l 1ămăduieşti pe Logain, &ise fără urmă de ironie înglas, dar continuă grăită după ce aruncă o privire către c%ipulei= 1otuşi, putem încerca să facem iarăşi ur&elile.Lecia nu era deloc uşoară. Nu era niciodată, c%iar şi cu lucruri

pe care Nynaeve le putea învăa imediat ce esătura devenea clară.6og%edien nu putea conduce dacă Nynaeve nu îi permitea, dacănu o îndruma c%iar, dar într-o lecie nouă 6og%edien treuia să$e prima care să-i arate cum se formau $rele. Era complicat şicau&a principală pentru care nu reuşeau să învee o mulime delucruri noi în $ecare &i de la ea. 5n ca&ul acesta, Nynaeve avea ovagă idee cum erau esute $rele, dar era o dantelărie comple;ă, cutoate cele cinci 0uteri, care făcea şi 1ămăduirea să pară simplă,iar modelul se sc%ima cu o iueală fulgerătoare. 6og%edienspunea că di$cultatea lui era motivul pentru care era folosit rar.5i mai dădea şi o straşnică durere de cap în ca&ul în carecontinuai prea mult timp.Nynaeve, întinsă pe pat, lucra cât de concentrat putea. +acă seducea la Rand, avea nevoie de asta, şi nu putea spune cât decurând. #onduse $rele singură2 din când în când se gândea la

1%eodrin sau Lan pentru a strânge su$cientă furie. 6ai devremesau mai târ&iu, 6og%edien va $ trasă la răspundere pentrucrimele ei, şi atunci ce va face ea, oişnuită să folosească putereaceleilalte femei? 1reuia să trăiască şi să muncească cu limitările

ei. !r putea 1%eodrin să găsească o cale de a-i distruge loca(ul?Lan treuia să $e în viaă ca să-l poată găsi. +urerea începu să-isfredelească tâmplele. 5n oc%ii lui 6og%edien începu a se citi

încordarea2 îşi freca tâmplele din când în când, dar su fricapermanentă transmisă de răară se mai simea şi altceva acum,ceva ce părea a $ mulumire. Nynaeve se gândi că, c%iar şi atuncicând nu vrei să învei pe cineva, treuie să ai oarece satisfacie.Nu era sigură că îi plăcea să o vadă pe 6og%edien avândsentimente umane.Nu îşi putea da seama de când începuse lecia, cu 6og%edienmurmurând )aproape* şi )nu c%iar*, dar, când uşa fu i&ită dinnou de perete, sări de pe saltea. 8rica ascuită care năvăli prinrăară ar $ fost însoită de un ipăt la oricine altcineva decât la6og%edien. !i au&it, Nynaeve? întreă Elayne împingând uşa. ! venit osolie de la 1urn, de la Elaida.#u gâtle(ul strâns de spaimă, Nynaeve uită să mai ipe la ea.7ită şi de durerea de cap. 4 solie? Eşti sigură?

Normal că sunt sigură, Nynaeve. #re&i că aş $ venit în fugăpentru un zvon? 1ot satul e agitat.

11

7/17/2019 Sel


Nu ştiu de ce, spuse acru Nynaeve.+urerea de cap se întorsese. 3i toată menta-gâştei din cufărulcu ieruri de su pat nu ar $ putut să-i liniştească stomacul. Naveade gând să învee niciodată să ată la uşă? 6og%edien arăta

de parcă ar $ avut şi ea nevoie de menta-gâştei, cu amele mâinilipite de stomac. Le-am spus că Elaida ştie de "alidar. 0oate ne-au cre&ut, spuse Elayne aşe&ându-se la margineapatului lui Nynaeve, sau poate nu, dar acum s-au convins.Elaida ştie unde suntem şi proail şi ce avem de gând. 4riceservitor poate $ iscoada ei. 0oate c%iar şi unele surori. !m vă&ut-o

în treacăt pe femeia care poartă solia, Nynaeve. 0ăr desc%is şi oc%ialaştri care ar putea îng%ea soarele. 4 Roşie pe nume 1ama 8eir,&ice 8aolin. 7nul din "tră(erii care erau de pa&ă a însoit-o

înăuntru. "e uită la tine de parcă ai $ o piatră.Nynaeve se uită la 6og%edien= !m terminat cu lecia deocamdată. ino peste un ceas să facipaturile, spuse aşteptând ca 6og%edien să iasă, cu u&ele strânseşi inându-şi fustele în pumni. #eC ce mesa( a adus? 5nc%ipuie-i că nu mi-au spus, Nynaeve. 8iecare !es "edai pelângă care am trecut se întrea acelaşi lucru. !m au&it că 1ama arâs când i s-a spus că va $ primită de +ivanul 1urnului. 3i nu era

amu&ată. #re&i căC cre&i că ar putea decide săC spuse Elaynemuşcându-şi u&a. "ă se întoarcă? îi răspunse Nynaeve nevenindu-i să creadă.Elaida o să vrea ca ele să facă ultimele &ece mile în genunc%i, şiultima milă târându-se pe urtă: 3i c%iar dacă nu ar vrea asta, iarRoşia ar spune= )enii acasă. 1otul e iertat, vă aşteptăm cu cinape masă*, cre&i că ar putea trece atât de uşor peste povestea cuLogain? Nynaeve, !es "edai ar putea trece peste orice săreîntregească 1urnul. 0este orice. Nu le înelegi cum le îneleg eu2la palatul mamei au fost mereu !es "edai, din &iua în care m-amnăscut, întrearea e= ce spune 1ama +ivanului? #e îi răspundele?Nynaeve îşi frecă raele iritată. Nu avea răspunsuri, doarsperane. 'ar simul vremii îi spunea că, acum, furtuna care nuera lovea cu sălăticie acoperişurile "alidarului. !vea să simtăacelaşi lucru &ile întregi.

CAPITOLUL 9

Planuri 17 '-!' !+7" 0E !#E31' !R1'8'#'ER' 5N !6!+4R?

12

7/17/2019 Sel


6uli ar $ tresărit dacă 0edro Niall le-ar $ vorit atât de rece,dar nu şi ăratul care stătea pe soarele desenat în podea, în faascaunului înalt al lui Niall. +ega(a încredere şi pricepere. Niallcontinuă=

E;istă un motiv pentru care am pus două mii de #opii săpă&ească %otarul cu 1araon, 4mema. 1araon este în carantină.Nimeni nu are voie să treacă %otarul. Nici vrăiile nu ar trece,dacă ar $ după voia mea.4mema întruc%ipa idealul o$erului din corpul #opiilorLuminii, înalt şi impunător, cu un c%ip îndră&ne şi neînfricat, oărie puternică şi păr al la tâmple. 4c%ii săi negri păreau înstare să înfrunte neînduplecai cel mai cumplit câmp de ătălie, şic%iar aşa şi făcuseră. 'n acea clipă părea adâncit în gânduri.6antaua ală-aurie a "eniorului #ăpitan, 7ns al Luminii, îistătea ine. "eniore #ăpitan #omandat, vor să în$ine&e aici o #asă a9reslei, spuse cu o voce adâncă şi armonioasă, care i se potrivea

înfăişării. !rti$cierii călătoresc peste tot. 0ot $ introduşi cuuşurină ageni printre ei. !geni ine-venii în orice oraş, în oriceconac noiliar, în orice palat regal. <ândii-vă la asta:+espre !del 4mema se credea că e un memru oarecare al#onsiliului 7nşilor. +e fapt, era şeful spionilor #opiilor Luminii.Niall gândea însă că reasla arti$cierilor era, până la ultimul

ărat şi femeie, taraone&ă, iar 1araon era infectat cu %aosul şineunia pe care el nu le dorea în !madicia. +acă nu puteacauteri&a infecia, putea măcar să o i&ole&e. or $ tratai ca oricine altcineva care se strecoară înăuntru,4mema. "u gardă, nu vor avea voie să vorească cu nimeni şivor $ escortai fără &ăavă afară din !madicia. +acă îmi permitei să insist, "enior #ăpitan #omandant,utilitatea lor depăşeşte micile ârfe pe care le-ar putea răspândi."unt retraşi. 3i, pe lângă folosul lor pentru agenii mei, mai e şiimensul prestigiu de a avea în !mador o #asă a 9reslei lor. !r $singura, acum. #ea din #air%ien a fost aandonată şi cusigurană şi cea din 1anc%ico.0restigiu: Niall îşi frecă oc%iul stâng care i se &ătea fără voialui. Nu avea rost să se mânie pe 4mema, dar treuia să facă unefort să se stăpânească. #ăldura dimineii îi $erea nervii la focmic. 5ntr-adevăr, sunt retraşi, 4mema. 1răiesc cu ai lor, călătoresccu ai lor şi aia sc%imă o voră cu alii. !i de gând să-i însoriagenii cu ei? 8oarte rar se însoară cu cineva din afara reslei, şi

nu poi deveni arti$cier decât dacă te naşti din părini arti$cieri. !, da. Ei ine, sunt sigur că se poate găsi o soluie. Nimic nu

13

7/17/2019 Sel


părea să ştirească masca de încredere şi pricepere. 4 să $e cum spun eu, 4mema. 9ăratul desc%ise gura dinnou, dar Niall îl opri iritat. #um spun eu, 4mema: Nu vreau să mai aud nimic: !cum ce

informaii ai astă&i? #e informaii utile? sta e rostul tău. Nu săprocuri arti$cii pentru !ilron.4mema e&ită, dorind să mai facă o pledoarie pentru preioşii luiarti$cieri, dar în $nal spuse plin de importană= "e pare că rapoartele despre (uraii +ragonului în !ltarasunt mai mult decât un &von. La fel şi în 6urandi. 'nfestarea emică, dar va creşte. 4 lovitură puternică acum i-ar distruge şi peei, şi pe !es "edai din "alidar într-o singurăC !cum %otărăşti şi strategia #opiilor? !dună informaii şi lasărestul pe seama mea: #e altceva mai ai pentru mine?4mul răspunse cu o înclinare calmă de încuviinare. 4memaera foarte un la a rămâne calm2 poate asta făcea cel mai ine. !m veşti une. 6attin "tepaneos e gata să vi se alăture. "ecodeşte să anune pulic, dar oamenii mei din 'llian au raportatcă va face asta în curând. 6i s-a raportat că e nerădător. !sta ar $ foarte ine, spuse sec Niall.Remarcail, cu sigurană. 0rintre stindardele şi fanioanele caredecorau camera, cei trei Leopar&i ai lui 6attin "tepaneos, argintiipe fond negru, atârnau alături de simolul regal din 'llian, nouă

aline esute cu $e de aur pe mătase verde. Regele din 'llianreuşise să învingă până la urmă, cel puin $indcă impusese untratat care spunea că %otarul dintre !madicia şi !ltara rămâneanesc%imat, dar Niall se îndoia că omul o să uite vreodată că la"oremine avusese şi avanta(ul terenului, şi al numărului desoldai şi tot fusese învins şi capturat. +acă oştenii lui nu ar $reuşit să asigure retragerea restului armatei illiane&e din cursa luiNiall, !ltara ar $ fost acum $eful #opiilor, poate c%iar şi 6urandişi 'llian. 6ai rău, 6attin "tepaneos inea drept consilieră ovră(itoare din 1ar alon, deşi ascundea şi acest lucru, şi oascundea şi pe ea. Niall trimisese solii, pentru că nu îndră&nise sălase ceva neîncercat, dar ca 6attin "tepaneos să i se alăture ar $fost cu adevărat remarcail. #ontinuă. 3i $i concis. !m o &i grea astă&i şi pot să-i citescrapoartele scrise mai târ&iu.5n po$da ordinului, relatarea lui 4mema fu lungă, recitată cu ovoce sonoră şi sigură pe ea. !l>1%or nu reuşise să-şi e;tindă preamult controlul în !ndor, dincolo de &idurile #aemlynului. 5n $nal

înaintarea lui fulgerătoare se oprise, iar 4mema îi aduse aminte

cu gri(ă că prevestise acest lucru. Nu prea erau şanse ca Finuturile de Gotar să se alăture #opiilor împotriva falsului

14

7/17/2019 Sel


+ragon prea curând2 seniorii din "%ienar, !rafel şi Handorpro$tau de liniştea 6anei 0ustiitoare ca să se ră&vrătească, iarregina din "aldaea se retrăsese la ară, de teama lor. !genii eilucrau însă şi, de îndată ce aceste mici reeliuni aveau să $e

&droite, conducătorii Finuturilor vor $ făcui să-şi plece capul. 0ede altă parte, conducătorii din 6urandi, !ltara şi <%ealdan eraugata să se liniştească, deşi mai spuneau şi lucruri care săliniştească vră(itoarele din 1ar alon. !lliandre din <%ealdan ştiacă i se clatină tronul şi că avea nevoie de #opii dacă nu dorea săse prăuşească la fel de arupt precum cei dinaintea ei, iar 1ylindin !ltara şi Roedran din 6urandy sperau ca in/uena #opiilor să

îi facă ceva mai mult decât nişte marionete pentru regi. 5n modlimpede, omul considera toate acele ări ca $ind de(a în u&unarullui Niall.+upă părerea lui 4mema, în !madicia lucrurile stăteau şi maiine. Recruii se îng%esuiau su stindardele #opiilor, mai muli caniciodată. +e fapt, asta nu îl privea pe 4mema, dar oişnuia să-şi

împăne&e rapoartele cu cât mai multe veşti une putea. 0rofetulnu avea să mai cree&e neca&uri mult timp2 gloata lui se certa pe cesate şi conace să (efuiască la mia&ănoapte, iar la următorul atacal soldailor lui !ilron aveau să se împrăştie înapoi în <%ealdan.Nu mai erau locuri în înc%isori, pentru că 'scoadele celui

întunecat şi spionii 1ar alonului erau arestai mai repede decât

puteau $ spân&urai. ânătoarea de vră(itoare din 1ar alon leadusese până acum doar două, dar peste o sută de femei fuseserăinterogate până acum, dovadă a vigilenei patrulelor. 6ai fuseserăprinşi doar câiva refugiai din 1araon, deci carantina deveneamai e$cientă2 cei prinşi erau aruncai înapoi în 1araon cât derepede se putea. 1recu rapid peste ultima parte, ceea ce nu era demirare având în vedere prostia lui cu arti$cierii.Niall asculta su$cient de atent doar ca să ştie când să dea dincap aproator. 4mema fusese un comandant capail pe câmpulde ătălie, atâta vreme cât cineva îi spunea ce să facă, dar, înfuncia actuală, stupiditatea lui credulă îi punea rădarea la

încercare. Raportase că 6orgase era moartă, cadavrul găsit şirecunoscut fără niciun duiu, până în &iua în care îl pusese faă

în faă cu ea. Ridiculi&ase )&vonurile* că "tânca din 1ear ar $că&ut şi încă mai nega că cea mai puternică fortăreaă din lume ar$ putut $ luată cu fora, din e;terior2 insista că la mi(loc fusesetrădarea, un înalt "enior care dăduse "tânca pe mâna lui al>1%orşi a 1ar alonului. "usinea că de&astrul de la 8alme şi neca&uriledin 1araon şi !rad +oman erau lucrătura armatelor lui !rtur

!ripă-de-3oim venite de peste oceanul !ryt%. Era convins că"iuan "anc%e era în funcie, că al>1%or era neun şi pe moarte, că

15

7/17/2019 Sel


1ar alon îl ucisese pe regele <alldrian special ca să provoaceră&oi civil în #air%ien, iar aceste trei )adevăruri* erau cumvalegate de acele &vonuri ridicole, întotdeauna venite de undevafoarte convenail de departe, de oameni care i&ucneau în /ăcări

sau coşmaruri care apăreau din vă&du% să măcelărească sate întregi. Nu prea ştia e;act cum, dar lucra la o mare teorie pe carepromisese să i-o pre&inte într-o ună &i, care urma să de&văluietoate comploturile vră(itoarelor şi să pună 1ar alonul în mâinilelui Niall.!şa era 4mema= ori inventa motive ciudate pentru lucrurilecare se întâmplau, ori au&ea o ârfa în stradă şi o îng%iea cutotul. 5şi petrecea o ună parte din timp ascultând ârfe, înconace şi în stradă. Nu numai că fusese vă&ut ând cot la cot cunişte corniai, dar nu mai era un secret că dăduse sume fauloasepentru nu mai puin de trei #ornuri ale lui alere. +e $ecare datăse dusese cu ele la ară şi su/ase în ele &ile întregi, până treuiseşi el să admită că niciun erou din legende nu avea să se scoale dinmori. #%iar şi aşa, eşecurile nu aveau să-l oprească să le maicumpere, prin alei întunecate sau în camere dosite de printaverne. "pus simplu, lucrurile stăteau aşa= un şef al spionilor ar$ treuit să se îndoiască şi de propriul c%ip din oglindă, dar4mema credea totul. 5ntr-un $nal, omul termină de vorit. oi cântări cu atenie rapoartele tale, 4mema. 1e-ai

descurcat ine.#um se mai fălea insul, aran(ându-şi mantia. Lasă-mă acum. #ând ieşi, trimite-l pe 9alBer înăuntru. !mnişte scrisori de dictat. +esigur, "enior #ăpitan #omandant. !%, asta a venit a&idimineaă printr-un porumel.5n timp ce se înclina, 4mema se încruntă şi căută ceva prinu&unarul %ainei, scoând un mic cilindru de os. 1rei dungi roşiierau desenate de-a lungul lui, semn că treuia să-i $e adus luiNiall cu sigiliul de ceară neatins. 3i individul aproape uitase de el.4mema aşteptă să a/e ce conine cilindrul, dar Niall îi făcusemn către uşă. Nu uita de 9alBer. +acă 6attin "tepaneos se gândeşte sătreacă de partea mea, treuie să-i scriu să văd dacă nu pot înclinaalana, să-l fac să ia deci&ia corectă.4mema făcu iarăşi o plecăciune şi ieşi.+upă ce uşa se înc%ise în spatele lui 4mema, Niall atinsegânditor cu degetele cilindrul. !cele mesa(e speciale arareoriaduceau veşti une. Ridicându-se încet în ultima vreme

începuse să-şi simtă vârsta în oase umplu cu punci un pocalsimplu de argint, dar îl puse pe masă, desc%i&ând un rulou de

16

7/17/2019 Sel


piele acoperit cu pân&ă. #oninea o singură foaie grea de %ârtie,oită şi un pic ruptă, desenul în cretă colorată al unui artist destradă, înfăişând doi ărai care se luptau printre nori, unul cuc%ipul de foc, celălalt cu păr întunecat, roşiatic. !l>1%or.

"e duseseră de râpă toate planurile sale de a-i pune ee înroate falsului +ragon, toate speranele de a-i încetini valul decuceriri, de a-l distrage. 4are aşteptase prea mult, iar al>1%ora(unsese prea puternic? +acă da, mai era doar o singură cale de are&olva repede cu el, un cuit în noapte, o săgeată trasă de pe unacoperiş. #ât de mult timp avea cura( să aştepte? 0utea să rişte sănu aiă rădare? 0rea multă graă putea aduce un de&astru la felde mare ca prea multă rădare. "eniorul a trimis după mine?Niall se uită la ăratul care intrase atât de tăcut. +acă te luaidupă c%ip, te-ai $ aşteptat să au&i un foşnet uscat atunci când semişca 9alBer. 1otul la el era îngust şi suire2 %aina lungă atârnade umerii osoşi, iar picioarele lungi păreau gata să se rupă sugreutatea corpului uscat. "e mişca aidoma unei păsări careopăie. #re&i că acel #orn al lui alere va c%ema din mormânt eroisă ne salve&e? 0oate că da, stăpâne, spuse 9alBer împreunându-şi mâinile.0oate că nu. Eu unul nu aş conta pe asta.

Niall dădu din cap. 3i cre&i că 6attin "tepaneos o să mi se alăture? 'arăşi, poate. Nu o să vrea să sfârşească o marionetă saumort. #ea mai mare gri(ă a lui e să se agae de #oroana cu Lauri,iar armata care se adună în 1ear îl face proail să $e destul de

îngri(orat.9u&ele lui 9alBer &âmiră suire. ! vorit în pulic că vrea să accepte propunerea voastră, dar,pe de altă parte, tocmai am a/at că sc%imă mesa(e cu 1urnul!l. "e pare că a fost de acord cu ceva, deşi încă nu ştiu cu ce.Lumea ştia că !del 4mema era şeful spionilor #opiilor. 4astfel de funcie ar $ treuit să $e secretă, dar îl arătau în stradăcu degetul până şi rândaşii de la gra(duri şi cerşetorii, cu gri(ă

însă, să nu cumva să-i vadă cel mai puternic om din !madicia.!devărul era că prostul de 4mema era doar o momeală, un decor

în spatele căruia se ascundea adevăratul şef al spionilor din8ortăreaa Luminii. "ean 9alBer, uscăivul secretar al lui Niall,cu c%ipul său de&aproator. 7n om pe care nu l-ar $ ănuitnimeni2 nu ar $ cre&ut nici dacă le spunea cineva.

+acă 4mema credea totul, 9alBer nu credea nimic, poate nicimăcar în 'scoadele celui întunecat sau în #el întunecat însuşi.

17

7/17/2019 Sel


+acă 9alBer credea totuşi în ceva, era să se uite peste umăruloamenilor, să le asculte şoaptele, să le a/e secretele. +esigur, ar $servit pe oricare alt stăpân la fel de ine ca şi pe Niall, dar ăsta nuera un lucru rău. #e a/a 9alBer nu era distorsionat de ce ştia că

ar treui să $e adevărat sau de ce şi-ar $ dorit. Necre&ând înnimic, era mereu capail să scoată adevărul la iveală. Nu mă aşteptam la altceva din partea 'llianului, dar c%iar şiel poate $ dat pe ra&dă.

1reuia să $e. Nu putea $ prea târ&iu. eşti noi din Finuturile de la Gotar? 5ncă nu, stăpâne. +ar +avram 9as%ere este în #aemlyn. #utrei&eci de mii de oameni din cavaleria uşoară, spun informatoriimei, dar eu nu cred că sunt nici (umătate. Nu ar slăi "aldaeaatât de mult, indiferent cât de linişte ar $ în 6ană, c%iar dacă i-arporunci 1enoia.Niall mormăi, cu un col al oc%iului tremurând. !tinse desenulpus în ruloul de piele2 se presupunea că seamănă pe departe cual>1%or. 9as%ere în #aemlyn2 un un motiv ca 1enoia să fugă laară de solia sa.Nu erau veşti une din Finuturile de la Gotar, indiferent cecredea 4mema. )6icile reeliuni* raportate de 4mema erau mici,dar nu erau de felul celor care credea el. +e-a lungul Gotaruluioamenii se certau dacă al>1%or era un alt fals +ragon sau

+ragonul Renăscut. 4amenii $ind cum erau, certurile degenerau în mici ătălii. Luptele începuseră în "%ienar cam în acelaşi timp în care că&use "tânca din 1ear, dovedind cu prisosină căvră(itoarele îşi vârâseră nasul. 5ncă nu se ştia cum o să setermine, spunea 9alBer.8aptul că al>1%or rămânea în #aemlyn era unul dintre puinelelucruri asupra căruia 4mema nu se înşelase. +ar de ce, cu9as%ere acolo, cu !ielii, cu vră(itoarele? Nici măcar 9alBer nufusese în stare să răspundă la această întreare. 'ndiferent demotiv, Lumina $e lăudată că se întâmpla aşa: <loatele 0rofetului

(efuiau la mia&ănoapte în !madicia, era adevărat, dar îşiconsolidau po&iiile, ucigând sau alungând pe oricine refu&a săspri(ine 0rofetul +ragonului. "oldaii lui !ilron se opriseră dinretragere doar $indcă afurisitul de 0rofet se oprise din înaintare.!lliandre şi ceilali despre care 4mema era sigur că i se voralătura erau de fapt e&itani, amăgindu-i soliile cu scu&e şiamânări. 9ănuia că nici măcar ei nu ştiau ce vor face.5n aparenă, totul părea să meargă în favoarea lui al>1%or, cue;cepia a ceea ce îl reinea în #aemlyn, dar Niall nu era niciodată

mai periculos decât atunci când era încolit şi depăşit numeric.+acă se putea încrede în &vonuri, #arridin se descurca ine în

18

7/17/2019 Sel


!ltara şi 6urandy, deşi nu su$cient de repede pe cât ar $ vrutNial. 1impul era un inamic la fel de puternic ca al>1%or sau

1urnul. +ar, dacă &vonurile despre #arridin erau une, atuncipoate că era su$cient. 0oate că era timpul să e;tindă Auraii

+ragonului* în !ndor. 0oate şi în 'llian, deşi, dacă armata care seaduna în 1ear nu era su$cientă să-i arate lui 6attin "tepaneosdrumul cel un, atunci ce ar $ putut reali&a cu câteva ferme şisate prădate? 6ărimea armatei îl îngro&ea pe Niall2 dacă ar $ fost

(umătate din cât raportase 9alBer, un sfert, şi tot ar $ fost îngro&it. Niciodată nu se mai strânsese aşa ceva, de pe vremea lui!rtur !ripă-de-3oim. 5n loc să-i înspăimânte pe oameni ca să i sealăture lui Niall, o asemenea armată putea să-i intimide&e să sealăture /amurii +ragonului. +acă ar $ avut un an, (umătate dean, ar $ deinut su$ciente trupe să se poată lupta cu armata deproşti, andii şi sălatici !iel a lui al>1%or.Nu era totul pierdut, desigur. Niciodată nu e totul pierdut atâtavreme cât eşti viu. 1araon şi !rad +oman îi erau la fel de inutileşi lui dar şi lui al>1%or, două cuiuri de năpârci2 numai un neunşi-ar $ pus mâna acolo înainte ca una dintre năpârci să $ ucismăcar (umătate din restul. +acă "aldaea era pierdută lucru pecare nu putea să-l creadă "%ienar, !rafel şi Handor încă erau înalană, iar alanele se puteau înclina. +acă 6attin "tepaneosdorea să călărească doi cai deodată întotdeauna încercase asta

, încă putea $ forat să aleagă cum treuie. !ltara şi 6urandy arputea $ împinse unde treuie, iar !ndorul se va repe&i lapicioarele lui, $e că va decide că e nevoie de iciul lui #arridin, $ecă nu.5n 1ear, agenii lui 9alBer îi convinseseră pe 1edosian şiEstanda să se alăture lui +arlin, transformând o s$dare într-oadevărată reeliune, iar omul părea convins că putea face acelaşilucru în #air%ien şi în !ndor. 5ncă o lună, ma;imum două, şiEamon alda se va întoarce de la 1ar alon2 Niall s-ar $ lipsit dealda, dar atunci fora #opiilor ar $ fost aproape toată în acelaşiloc, gata să $e folosită acolo unde putea aduce cel mai mult ine.+a, mai avea multe lucruri de partea sa. Nimic nu se limpe&ise,dar lucrurile se coagulau. !vea nevoie doar de timp.+ându-şi seama că încă inea în mână cilindrul de os, sparsesigiliul de ceară şi scoase cu gri(ă din interior un rulou suire de%ârtie.9alBer nu spuse nimic, strângându-şi iar u&ele, dar de dataasta nu mai era un &âmet. 0e 4mema îl tolera, ştiind că omul eraun prostănac, dar nu îi plăcea ca Niall să primească rapoarte care

treceau pe lângă el, de la oameni pe care nu îi cunoştea.7n scris mic şi împăien(enit acoperea ucăica de %ârtie, întrun

19

7/17/2019 Sel


cifru pe care foarte puini îl ştiau, şi nimeni în !mador. Niall îlputea citi la fel de uşor ca pe propriul scris. "emnul de la $nal îlfăcu să clipească, la fel ca şi coninutul. aradin era sau fuseseunul dintre cei mai uni ageni ai lui, un vân&ător de covoare care

îi adusese servicii în timpul tulurărilor, în timp ce îşi vindeamărfurile prin !ltara, 6urandy şi 'llian. #u ce câştigase astfeldevenise un negustor înstărit în 1anc%ico, aprovi&ionând regulatcu vinuri şi covoare palatele regelui şi ale panarc%ului, precum şipe ale celor mai muli noili de la curte, mereu plecând de la eidoldora de informaii. Niall îl cre&use de multă vreme mort înneunia de acolo2 era primul mesa( după un an de &ile. 3i, dincâte îi scria aradin, mai ine ar $ fost mort. #u mâna tremurată,a unui om a/at în pragul neuniei, scria despre oameni călărindestii ciudate şi creaturi &urătoare, despre !es "edai puse în&gardă şi despre Hailene. !sta însemna )"trămoşi* în Lima"trăvec%e, dar nici măcar nu încerca să e;plice de ce era

înspăimântat de ei şi cine erau. Era clar că omul avea feră lacap, vă&ând cum ara i se duce de râpă. Enervat, Niall mototoli%ârtia şi o aruncă. 6ai întâi treuie să ascult idioeniile lui 4mema, şi acumasta. #e altceva mai ai pentru mine, 9alBer?9as%ere. Lucrurile puteau lua o întorsătură urâtă dacă9as%ere conducea armatele lui al>1%or. 4mul îşi câştigase o

reputaie. 7n cuit în umră pentru el?9alBer nici măcar nu clipise, privindu-l $; pe Niall, dar acestaştia că, dacă nu o arde, ucăica de %ârtie mototolită va sfârşi înmâinile lui. 0atru lucruri ar putea $ de interes, stăpâne. 5ncep cu ce emai puin interesant. Dvonurile despre întâlnirile steddingurilor4gier sunt adevărate. 0entru nişte 4gieri, se mişcă în graă.+esigur, nu putea spune despre ce voreau. "ă introducă unom într-un grup 4gier era la fel de imposiil ca a face un 4gier săspione&e. 6ai uşor i-ar $ fost să facă soarele să răsară noaptea. Este şi un număr neoişnuit de mare de 4ameni ai 6ării înporturile de la mia&ă&i. Nici nu iau marfă, nici nu navig%ea&ă. #e aşteaptă? Nu ştiu încă, stăpâne. 0entru o clipă gura i se înc%ise deparcă ar $ tras cineva de nişte sfori. Nu îi plăcea să admită căe;istă secrete omeneşti pe care nu le putea diui. "ă încerce săa/e ce se întâmpla în rândul !t%a>an 6iere era ca şi cum ar $

încercat să a/e cum îşi fac arti$cierii arti$ciile. !solut inutil. #elpuin, într-un $nal, 4gierii ar $ putut să-şi facă pulică deci&ia.

#ontinuă. eştile de interes mediu suntC ciudate, stăpâne. !l>1%or a

20

7/17/2019 Sel


fost vă&ut în aceeaşi &i de oameni de încredere în #aemlyn, 1ear şi#air%ien. 4ameni de încredere? Neuni de încredere. 0roailvră(itoarele au doi sau trei ărai care arată ca al>1%or su$cient

de ine ca să păcălească pe oricine care nu-l cunoaşte. !sta are;plica o grămadă de lucruri. 0oate, stăpâne. 'nformatorii mei sunt de încredere.Niall trânti ruloul de piele, ascun&ând c%ipul lui al>1%or. 3i veştile de mare interes? 3tiu de la două surse din !ltara surse de încredere,stăpâne că vră(itoarele din "alidar pretind că !(a% Roşie l-a

încura(at pe Logain să devină un fals +ragon. #ă ele au făcuttotul. 5l au pe Logain în "alidar sau un ărat despre care spuncă e Logain şi-l arată noililor pe care îi aduc acolo. Nu am niciodovadă, dar cred că spun aceeaşi poveste tuturor regilor la carepot a(unge.5ncruntându-se, Niall se uită la /amurile de deasupra sa.Repre&entau inamici din aproape $ecare inut2 puini îl

înfrânseseră o dată, niciunul de două ori. 8lamurile păliseră cuvremea. #a şi el. +ar nu se o$lise atât de tare ca să nu mai poatăcontinua ce începuse. 8iecare stindard fusese oinut într-o luptăsângeroasă, unde nu-i puteai da seama ce se întâmplă dincolo dece vedeai, unde victoria sau înfrângerea puteau $ la fel de

efemere. #ea mai cumplită ătălie în care luptase, cu armatei&indu-se pe â(âite noaptea, lângă 6oisen, părea să $ fostlimpede ca lumina &ilei faă de cea pe care o ducea acum.4are se înşelase? !r $ putut $ 1urnul cu adevărat divi&at? 7nfel de luptă între !(a%? 0entru ce? 0entru al>1%or? +acăvră(itoarele c%iar se luptau între ele, vor $ muli care să susinăsoluia lui #arridin, să lovească "alidarul şi să ucidă cât maimulte vră(itoare. 7nii credeau că dacă te gândeşti la &iua de mâine

înseamnă că te gândeşti la viitor, fără să pună la socotealăsăptămâna sau luna următoare, ce să mai vorim de anulurmător. alda, de pildă2 poate că era mai ine că încă nua(unsese în !mador. "au R%adam !sunaBa, 6arele 'nc%i&itor.alda voia să folosească toporul c%iar când pumnalul era maipotrivit. !sunaBa voia s-o spân&ure pe orice femeie care dormise onoapte în 1urn, de ieri dacă se putea, să ardă $ecare carte în careerau menionate !es "edai sau 0uterea "upremă şi să inter&ică şicuvintele însele. !sunaBa nu se gândea la nimic altceva şi nu-ipăsa nici de pre. Niall muncise prea mult, riscase prea mult ca săpermită ca totul să devină în oc%ii lumii o luptă între #opii şi

1urn.+e fapt, nu conta dacă se înşelase. +acă o făcuse, era în

21

7/17/2019 Sel


avanta(ul lui. 0oate c%iar mai mult decât dacă avusese dreptate.#u un grăunte de noroc, putea sfărâma 1urnul pentru totdeaunaşi le putea despări pe vră(itoare în grupulee uşor de făcutpulere. !l>1%or se va poticni atunci, rămânând o ameninare

su$cient de mare ca să-l poată folosi drept momeală. 3i se puteaine aproape de adevăr. +estul de aproape. "puse, fără să-şi iaoc%ii de la stindarde= +ivi&area 1urnului este reală. !(a% Neagră s-a ridicat, celevictorioase au păstrat 1urnul, iar înfrântele au fost alungate să-şilingă rănile în "alidar."e uită la 9alBer şi aproape &âmi. 7n #opil oarecare ar $protestat că nu e;istă !(a% Neagră sau că toate vră(itoarele sunt'scoadele #elui întunecat2 cel mai nou recrut ar $ făcut asta cusigurană. 9alBer se uita doar la el, de parcă nici nu ar $ adus olasfemie împotriva credinei #opiilor. 1reuie să ne dăm seama dacă !(a% Neagră a învins sau apierdut. Eu cred că a câştigat. #ei mai muli cred că cele caredein 1urnul sunt adevăratele !es "edai. "ă-i lăsăm să asocie&eadevărate !es "edai cu !(a% Neagră. !l>1%or este o creatură a

1urnului, un vasal al !(a% Neagră. 0oate o potrivesc cu motivulpentru care nu am pornit încă împotriva "alidarului.Ridică pocalul de pe masă şi luă o îng%iitură de vin2 nu a(utala căldură. 0rin solii lăsase să se îneleagă că motivul pentru care

nu atacase încă "alidarul era teama de al>1%or2 prefera să le lasepe vră(itoare să se adune la poarta !madiciei decât să $e distrasde la pericolul falsului +ragon. 8emeile de acolo, îngro&ite de cât de convingătoare este !(a%Neagră, de&gustate de răul în careC 'maginaia i se termină toate era slu(itoarele #elui întunecat2 ce rău putea să le de&guste?C dar 9alBer continuă= 0oate că au decis să se arunce la picioarele oastre, cerşind

îndurare, cerând c%iar protecia. !u pierdut într-o reeliune, maislae decât inamicele lor, temându-se să nu $e &droite2 un omcare cade de pe o stâncă întinde mâna c%iar şi celui mai mareduşman al său. 0oateC spuse atingându-şi gânditor u&ele cu undeget ososC poate sunt gata să se căiască pentru păcatele lor şisă renune să mai $e !es "edai?Niall se uită $; la el. 9ănuia că 9alBer nu credea deloc înpăcatele vră(itoarelor 1ar alonului. Este asurd, spuse plat. E genul de lucruri la care mă potaştepta de la 4mema.#%ipul secretarului rămase la fel de politicos, dar începu să-şi

frece mâinile, aşa cum făcea când se simea insultat. E ceea ce stăpânul meu se poate aştepta să audă de la el,

22

7/17/2019 Sel


dar astfel de lucruri sunt cre&ute şi repetate pe unde îşi face elveacul, în stradă şi la agapele noililor. Nimeni nu râde acolo deasurdităi, ci le ascultă. #eea ce e prea asurd să $e adevărateste cre&ut, căci e prea asurd să $e o minciună.

3i cum ai vrea să împrăştii asta? Nu o să stârnesc un &von căavem de-a face cu vră(itoarele. !r $ doar un &von, stăpâne.4c%ii lui Niall deveniră duri, iar 9alBer îşi ridică mâinile. #um doreşte stăpânul meu. La $ecare nouă relatare seadaugă tot felul de &or&oane, aşa că o poveste simplă are cele maiune şanse să se răspândească. 0ropun patru &vonuri, stăpâne,nu unul. 0rimul, că scindarea turnului a fost provocată dereeliunea !(a% Neagră. !l doilea, că !(a% Neagră a câştigat şideine acum controlul 1urnului. !l treilea, că !es "edai din"alidar, de&gustate şi îngro&ite, renună să mai $e !es "edai. !lpatrulea, că au venit la +omnia oastră căutând îndurare şiprotecie. 0entru cei mai muli $ecare &von va $ o con$rmare acelorlalte.

1răgându-se de rever, 9alBer aroră un &âmet suire şisatisfăcut. 8oarte ine, 9alBer. !şa rămâne.Niall luă o îng%iitură mare de vin. #ăldura îl făcea să-şi simtăvârsta. 5şi simea oasele fragile. +ar va re&ista su$cient de mult să

vadă înfrânt falsul +ragon, iar lumea unită în faa 1armon<ai>don? Lumina o să-i îngăduie măcar atât, c%iar dacă nu vaapuca să trăiască să conducă 7ltima 9ătălie. 3i vreau ca Elayne 1ra@and şi fratele ei, <aByn, să $e găsiişi aduşi în !mador. 4cupă-te de asta. 0oi să pleci acum.5n loc să plece, 9alBer e&ită. "tăpânul meu ştie că nu propun niciodată nicio aciune. 3i vrei să propui acum? #e? 0resai-o pe 6orgase, stăpâne. ! trecut mai mult de o lună şi

încă se gândeşte la propunerea stăpânului meu. EaC "u$cient, 9alBer, oftă Niall. #âteodată şi-ar $ dorit ca9alBer să nu $e din !madicia, ci un cair%ian care să $ supt Aocul#aselor odată cu laptele mamei. 'ndiferent de ce crede, 6orgase e tot mai aproape de mine, cu$ecare &i. 6i-ar $ plăcut mai mult să $ acceptat pe loc aş $ făcut!ndorul să se răscoale astă&i împotriva lui al>1%or, cu spri(inulconsistent al #opiilor , dar, în $ecare &i în care rămâne, musa$ramea se leagă tot mai strâns de mine. 5ntr-un $nal îşi va da seamacă e aliata mea, $indcă lumea crede că este de(a, atât de strâns

legată, că nu mai poate scăpa. 3i nimeni nu va putea spunevreodată că am constrâns-o, 9alBer. !sta e important.

23

7/17/2019 Sel


5ntotdeauna e mai greu să ieşi dintr-o aliană în care ai intratsingur decât dintr-una din care poi dovedi că ai fost forat. <raafără minte duce la ruină, 9alBer. #um spune stăpânul meu.

Niall făcu un gest către uşă, iar 9alBer se înclină în drum spreieşire. 9alBer nu înelegea, 6orgase era un adversar redutail.+acă ar presa-o prea tare, s-ar întoarce împotriva lui şi ar lupta,indiferent de ce şanse avea. +ar, dacă ar presa-o atât cât treuie,va lupta cu inamicul pe care crede că îl vede, oară la cursa

întinsă în (urul ei, până ar $ prea târ&iu. 1impul îl apăsaneîndurător, cu toi anii pe care îi trăise, cu toate lunile de careavea nevoie cu disperare, dar nu treuia să lase graa să-i striceplanurile.3oimul i&i din pica( raa, într-o e;plo&ie de pene, iar cele douăpăsări se despăriră, raa prăuşindu-se la pământ. 5ntorcânduserusc pe cerul alastru, şoimul se repe&i iarăşi asupra pră&ii,prin&ând-o în g%eare. 5l stân(enea greutatea raei, dar se c%inuiasă &oare spre oamenii care îl aşteptau (os.6orgase se întreă dacă nu era şi ea ca şoimul, prea mândrăsă-şi dea seama că şi-a în$pt g%earele într-o pradă prea marepentru aripile lui. 5ncercă să slăească frâul. 0ălăria ală cuoruri largi şi pene lungi, ale îi oferea puin adăpost împotrivasoarelui neiertător, dar pe faă tot avea rooane de sudoare. Nu

arăta ca o pri&onieră, în roc%ia de călărie de mătase verde,rodată cu $r de aur.0e pa(iştea acoperită de iară uscată, maronie se vedea omulime de oameni, călare sau pe (os, dar nu era totuşiaglomerat. 7n grup de mu&icieni înveşmântai în tunici ale,rodate cu alastru, cu /aute, itere şi tamurine cânta o melodiedomoală, potrivită după vinul rece de după-amia&ă. 4 du&ină deşoimari cu veste lungi de piele, lucrate elaorat, şi cămăşi alemângâiau şoimii cu capetele acoperite, care stăteau pe mâinile

înmănuşate, sau pufăiau fum alastru din pipe scurte cătrepăsări. "ervitorii, de două ori mai muli, în livrele colorate căraufructe sau vin în pocale aurite pe tăvi de aur, iar un grup deărai în armuri strălucitoare încon(urau pa(iştea, pe lângăcopacii desfrun&ii. 1otul pentru ca 6orgase şi cortegiul său săpoată vâna în sigurană.5n $ne, acesta fusese motivul invocat, deşi oamenii 0rofetuluierau la două sute de mile mia&ănoapte, iar andiii nu seapropiau atât de mult de !mador. 5n ciuda femeilor adunate în

(urul său, călare pe cai, în roc%ii de călărie strălucitoare, de

mătase, cu pălării cu oruri largi şi pene colorate, cu părul făcutcârlioni cum era acum moda la curtea din !madicia, suita lui

24

7/17/2019 Sel


6orgase consta de fapt în 9asel <ill, care călărea stângaci într-oparte, cu pieptarul lui acoperit de discuri metalice, strâns cucureaua şi pus pe deasupra %ainei de mătase roşie, pe care i-oluase ca să nu $e mai prost îmrăcat ca servitorii, şi 0aitr #onel,

care arăta şi mai stângaci în %aina de pa(, roşie cu al, la fel deneliniştit ca în prima &i în care îl adăugase grupului ei. 8emeileerau noile de la curtea lui !ilron, )voluntare* să $e doamnele lui6orgase. "ărmanul (upân <ill îşi atingea mânerul saiei cudegetele, privind neconsolat găr&ile 6antiilor !le. !sta erau,până la urmă, în ciuda faptului că nu îşi purtau mantiile aleatunci când ieşeau din 8ortăreaa Luminii. 3i erau pa&nici. +acă

încerca să călărească prea departe sau rămânea prea mult înurmă, comandantul lor, un ărat cu oc%i aspri numit NoroB%in,care ura să pretindă că nu este o 6antie !lă, îi )sugera* să se

întoarcă la !mador, deoarece era prea cald sau din pricina unor&vonuri care apăreau tocmai atunci, că ar $ andii în &onă. Nuputeai să te ceri cu cinci&eci de ărai în armură, nu şi dacăineai la demnitatea ta. 0rima dată NoroB%in aproape că îi luase%ăurile din mână. +e aceea nu îl lăsa niciodată pe 1allanvor să o

însoească în aceste ieşiri. Nec%i&uitul tânăr ar $ insistat asupraonoarei şi a drepturilor ei, c%iar dacă avea o sută de oameni

împotriva lui. 5şi petrecea timpul lier antrenându-se cu saia, deparcă s-ar $ aşteptat să îi croiască cu ea drumul spre liertate.

4 ri&ă lândă îi mângâie c%ipul şi îşi dădu seama că Laurainse aplecase în şa să-i facă vânt cu un evantai al de dantelă. Erao tânără suirică, cu oc%i negri, un pic prea apropiai unul dealtul, mereu cu un &âmet prostesc desenat pe faă. 1reuie să $e e;trem de mulumitor pentru 6aiestateaoastră să a/e că propriul $u s-a alăturat #opiilor Luminii. 3i căa devenit o$er atât de repede. Nu este o surpri&ă, spuse !ltalin răcorindu-şi cu evantaiulfaa plinuă. 8ireşte că $ul 6aiestăii "ale s-a ridicat foarte repede

în grad, aşa cum face şi soarele în măreia lui."e scăldă în murmurele de admiraie ale celorlalte pentru (oculei de cuvinte deplorail. 6orgase îşi păstră cu greu c%ipul senin.eştile aduse de Niall seara trecută, într-una dintre vi&itele luisurpri&ă, fuseseră un şoc. <alad o 6antie !lă: 9ine măcar că era

în sigurană, dacă Niall spunea adevărul. Nu putea să o vi&ite&e2datoria de #opil al Luminii îl inea departe. +ar cu sigurană aveasă facă parte din escortă, când ea se va întoarce în !ndor înfruntea armatei de #opii.Nu, <alad nu era mai în sigurană decât Elayne sau <aByn.

0oate c%iar mai puin. 8acă Lumina ca Elayne să $e în sigurană în 1urnul !l: 8acă Lumina ca <aByn să $e în viaă:2 Niall

25

7/17/2019 Sel


pretindea că nu ştia unde este, doar că nu mai era în 1ar alon.<alad era ca un cuit pus la gâtul ei. Niall nu ar $ niciodată atâtde necioplit să-i sugere&e că putea face aşa ceva, dar un simpluordin l-ar trimite pe <alad la moarte sigură. "ingura lui protecie

era că Niall ar $ putut să creadă că ea nu inea la el la fel de multca la Elayne sau la <aByn. "unt mulumită pentru el, dacă asta este ceea ce vrea, lespuse cu o voce indiferentă. +ar el este $ul lui 1aringail, nu almeu. #ăsătoria cu 1aringail a fost o afacere de stat, înelegei. !murit de atât de mult timp, că aia îmi mai pot aminti c%ipul lui.<alad e lier să facă ce vrea. <aBin va $ întâiul 0rin "ăieratunci când Elayne mă va urma pe tron.5l alungă printr-un gest pe un servitor cu un pocal de vin. Niall ar $ putut să ne ofere un vin decent."e au&i un val de şoapte neliniştite. !vusese ceva succes în a leatrage de partea ei, dar niciuna nu putea trece uşor peste o (ignireadusă lui 0edron Niall, dacă putea a(unge la urec%ile lui. 6orgasepro$ta cu $ecare oca&ie să facă asta, atunci când era au&ită deele. Le convingea astfel de cura(ul ei, lucru important dacă voia săle câştige devotamentul, c%iar şi unul parial. +ar cel maiimportant pentru ea însăşi era că reuşea astfel să menină ilu&iacă nu ar $ pri&oniera lui Niall. !m au&it că Rand al>1%or arată 1ronul Leului ca pe un trofeu

de vânătoare.Era 6arande, o femeie drăguă, cu o faă în formă de inimă,ceva mai în vârstă faă de celelalte. "ora înalt înscăunatului #asei!lgoran avea su$cientă putere ea însăşi, poate c%iar su$cientă, casă-i re&iste lui !ilron, dar nu şi lui Niall. #elelalte îşi traseră caiideoparte, să o lase să-şi apropie calul de 6orgase. Nici nu putea $vora să-i câştige lui 6arande devotamentul sau prietenia. !m au&it şi eu asta, spuse 6orgase amu&ată. E periculos săvâne&i un leu, dar e şi mai periculos să vâne&i 1ronul Leului. 6aiales pentru un ărat. 5i ucide mereu pe ăraii care vor să seurce pe el.6arande &âmi. !m au&it şi că oferă funcii înalte ărailor care pot conduce0uterea.8emeile sc%imară priviri şi şoapte speriate. 7na dintre femeiletinere, 6areBin, o copilă slaă, se clătină în şaua înaltă, gata săleşine. eştile despre amnistia lui al>1%or dăduseră naştere unorpoveşti înspăimântătoare2 6orgase spera că erau doar &vonuri.8acă Lumina să $e doar &vonuri, ărai care pot conduce

adunându-se în #aemlyn, c%efuind în 0alatul Regal, terori&ândoraşul.

26

7/17/2019 Sel


!u&i foarte multe lucruri, spuse 6orgase. 5i petreci toată&iua ascultând pe la uşi?Dâmetul lui 6arande se lărgi. Nu fusese în stare să re&istepresiunii de a deveni una dintre însoitoarele lui 6orgase, dar era

su$cient de puternică să-şi arate nemulumirea fără teamă. Eraca un spin adânc în$pt în talpă, imposiil de scos, care te înepaascuit la $ecare pas. 0lăcerea de a o servi pe 6aiestatea oastră nu îmi lasă timpsă ascult pe nicăieri, dar încerc să prind din &or veşti din !ndor.0entru a putea conversa cu 6aiestatea oastră. !m au&it că falsul+ragon se însoeşte &ilnic cu noili andorani. +oamna !rymilla şi+oamna Nean, "eniorul Aarin şi "eniorul Lir. 3i cu ali prietenide-ai lor.7nul dintre şoimari ridică spre 6orgase o pasăre &veltă şicenuşie, cu aripi negre. #lopoeii de argint prinşi la piedica de lapicioarele şoimului sunară când pasărea se mişcă pe mănuşaşoimarului. 6ulumesc, dar am vânat su$cient cu şoimii astă&i, îi spuse6orgase, apoi ridică vocea. Aupâne <ill, adună escorta. 6ă întorc

în oraş.<ill tresări. 3tia foarte ine că era acolo doar pentru a călărilângă ea, dar începu să facă semne şi să strige comen&i la 6antiile!le, de parcă ar $ cre&ut că o să $e ascultat. 6orgase îşi întoarse

calul negru imediat, dar îşi conduse animalul la pas. NoroB%in ar$ venit ca fulgerul dacă avea sen&aia că vrea să scape.#%iar şi aşa, nici nu apucase să facă &ece paşi, că 6antiile !legalopau să se aşe&e în formaie. NoroB%in fu lângă ea înainte de aa(unge la marginea pa(iştii, cu o du&ină de soldai înainte şi restulimediat după. "ervitorii, mu&icanii şi şoimarii fură lăsai să vinăsinguri, cât de repede puteau.5n spatele ei călăreau <ill şi 0aitr, apoi veneau doamnele decompanie. 6arande îşi purta &âmetul ca pe un trofeu, deşi unelefemei erau încruntate de&aproator. Nu c%iar în faa ei c%iardacă treuise să îngenunc%e&e în faa lui Niall, femeia era o forăde temut în !madicia , dar cele mai multe din ele încercau să seac%ite ine de sarcina nedorită. !r $ însoit-o pe 6orgase deunăvoie2 ceea ce nu le plăcea era că treuiau să stea în interiorul8ortăreei Luminii.6orgase ar $ &âmit ea însăşi dacă ar $ fost sigură că 6arandenu o vede. "ingurul motiv pentru care nu insistase de mult cafemeia să plece era că aceasta avea gura spartă. Lui 6arande îifăcea plăcere să o înepe că scăpase !ndorul din mână, dar

numele alese de ea erau ca un alsam pentru 6orgase. 1oi erauărai şi femei care se opuseseră ei în timpul "uccesiunii, toi

27

7/17/2019 Sel


lingăii lui <aeril. +in partea lor nu se aştepta la altceva.Lucrurile ar $ stat diferit dacă 6arande ar $ spus alte nume."enior 0elivar, !elle sau Luan, +oamna !rat%elle, Ellorien sau!emlyn. #eilali. Nu fuseseră niciodată numii în înepăturile lui

6arande, iar asta însemna că niciun &von nu venise din !ndordespre ei. #ât timp 6arande nu îi numea, păstra sperana că nu

îngenunc%easeră în faa lui al>1%or. 4 spri(iniseră cândrevendicase tronul şi poate o vor face din nou, dacă voia Lumina.0ădurea desfrun&ită lăsă loc unui drum de pământ ătătorit şiapucară către mia&ă&i, către !mador. 9ucăi de pădure alternaucu aroret tânăr, apoi urmară ferme cu garduri de piatră, case şi%amare acoperite cu paie, construite departe de drum. Eraumuli oameni pe drum, stârnind atât de mult praf, încât 6orgase

îşi legă o atistă de mătase peste faă. 4amenii se dădeau la oparte de cum vedeau atât de muli soldai în armuri. 7nii fugeauc%iar în pădure sau săreau gardurile fermelor luând-o de-adreptul peste câmpuri. 6antiile !le nu-i luară în seamă şi nicifermieri nu apărură să ipe la ei. 7nele ferme păreau părăsite şinu se vedeau găini sau alte animale pe lângă ele.0rintre cei de pe drum mai vedeai câte un car tras de oi, câteun ărat cu o mână de oi sau o fetişcană mânând din spate uncârd de gâşte2 erau localnici, cu sigurană. !lii purtau pe umericâte o desagă sau o legătură, dar cei mai muli mergeau cu mâna

goală, pierdui şi fără intă. 0arcă 6orgase vedea tot mai muli de$ecare dată când i se permitea să iasă din !mador, indiferent înce direcie mergea.!ran(ându-şi atista pe faă, 6orgase îl privi pe NoroB%in cucoada oc%iului. Era cam de vârsta şi înălimea lui 1allanvor, dar înrest nu semănau. Nu fusese niciodată c%ipeş, cu faa aceea roşieşi (upuită de soare su coiful conic. Era deşirat şi cu un nasridicat în sus ce o făcea să se gândească la un târnăcop. +e$ecare dată când părăseau 8ortăreaa Luminii, el conducea)escorta*, iar ea încerca să intre în voră cu el. 6antie !lă saunu, era o victorie dacă reuşea să-l facă măcar puin să uite că etemnicerul ei. 4amenii aceştia se refugia&ă din calea 0rofetului, NoroB%in?Nu putea $ vora de toi2 la fel de muli se îndreptau şi spremia&ănoapte, şi spre mia&ă&i. Nu, răspunse scurt, fără să o privească.#erceta atât de atent marginea drumului că ai $ &is că aşteaptăca cineva să o salve&e pe femeie în orice moment. +in păcate, ăstaera genul de răspuns pe care-l primise până acum, dar perseveră.

!tunci cine sunt? Nu sunt taraone&i, cu sigurană. 1edescurci foarte ine să-i dai la o parte.

28

7/17/2019 Sel


ă&use un grup de taraone&i, în(ur de cinci&eci de ărai,femei şi copii, murdari şi clătinându-se de ooseală, mânai cătreapus ca nişte oi de 6antii !le călare. +oar gândul amar că nupoate face nimic o convinsese să tacă.

!madicia e o ară ogată. Nici c%iar seceta asta nu puteaalunga atât de muli de la fermele lor în doar câteva luni. Nu, spuse într-un $nal NoroB%in. "unt refugiai din cau&afalsului +ragon. #um aşa? E la sute de mile de !madicia.0e c%ipul ars de soare se dădea o luptă, între a vori sau atăcea. Ei cred că este adevăratul +ragon Renăscut, spuse de&gustat

într-un $nal. Ei spun că a rupt toate peceile, aşa cum spunprofeiile. 9ăraii îşi părăsesc "eniorii, calfele îşi părăsescmeşterii."oii îşi aandonea&ă familiile, iar soiile ăraii. E ca omolimă purtată de vânt, o furtună care vine de la falsul +ragon.0rivirea lui 6orgase că&u pe doi tineri, ărat şi femeie, care seineau în rae uitându-se la ei cum trec. "udoarea curgea prinpraful de pe faa lor, iar colul le acoperise veşmintele simple.0ăreau /ămân&i, cu ora(ii scofâlcii şi oc%ii prea mari. 4are s-ar$ putut întâmpla asta şi în !ndor? 4are al>1%or făcuse asta şi în!ndorul ei? Dacă da, va plăti. 0rolema era să $e sigură că

doctoria nu e mai rea decât oala. "ă dea !ndorul pe mâna6antiilor !le, $e şi ca să-l scape de aşa o soartăC5ncercă să continue conversaia, dar, după ce spusese maimulte cuvinte ca niciodată, NoroB%in se retrase mormăindmonosilaic. Nu conta2 dacă reuşise să-i înfrângă re&istena odată, va reuşi din nou."e răsuci în şa, încercând să-i privească pe cei doi tineri, daracum nu se mai vedeau de soldai. Nici ei nu contau. #%ipurileacelea aveau să-i rămână în memorie, alături de promisiunea pecare şi-o făcuse.

CAPITOLUL 10

O vorbă din Ţinuturile de Hotar0REF +E 4 #L'0 R!N+ RE<RE1 RE6E! #IN+ 071E! să se plimesingur pe coridoarele palatului. 5n dimineaa aceea era însoit de"ulin cu două&eci de 8ecioare, de 9ael, căpetenia clanului<os%ien !iel, cu (umătate de du&ină de Şovin Nai, 6âinile-cuite,din A%irad <os%ien, în onoarea lui 9ael, şi de 9as%ere cu tot atât

de muli soldai saldaeani cu nasurile vultureşti. 5mpân&eau %olullat, plin de tapiserii, ar’dareis !ai şi Şovin Nai cu cadin’sor urile

29

7/17/2019 Sel


lor, privind printre servitorii care se grăeau să se dea dincalea lor cu plecăciuni şi reverene, în timp ce tinerii saldaeanimergeau mândri în %ainele lor scurte, cu pantalonii ufani ăgai

în ci&me. Era $erinte c%iar şi aici, în %olul umrit, iar praful

dansa în aer. 7nii dintre servitori mai purtau livrelele al-roşii dinvremea lui 6orgase, dar cei mai muli erau noi, purtând ceavuseseră pe ei când veniseră la palat, o colecie pestriă deveşminte de ărani sau negustori, ma(oritatea negre şi simple, darşi colorate, a c%iar ici şi colo puteai vedea roderii sau dantele.Rand se gândi că treuie să-şi amintească să-i spună (upânieiGarfor, 0rima "lu(nică, să găsească su$ciente livrele pentru canoii servitori să nu se simtă oligai să lucre&e în cele mai unestraie pe care le aveau. Livrelele palatului erau mult mai $nedecât tot ce şi-ar $ permis oamenii simpli, e;ceptând poate cepurtau în &ilele de sărătoare. Erau mai puin servitori ca pevremea lui 6orgase, iar muli dintre cei care purtau livreauaalăroşieerau ărai şi femei ătrâni şi gârovii, luai din aripapensionarilor. 5n loc să fugă, ca atâia alii, renunaseră la odi%nănumai să nu vadă palatul că&ând în ruină. 5ncă ceva de inutminte. Aupânia Garfor 0rima "lu(nică era un titlu neatrăgător,dar Reene Garfor se ocupa de palat în $ecare &i să găseascăsu$cieni servitori pentru ca ătrânii să se poate ucura de linişte

şi odi%nă. 4are mai erau plătii, dacă 6orgase murise? !r $treuit să se $ gândit la asta până atunci2 GalBin Norry,conopistul-şef, ar $ treuit să ştie. Era ca şi cum ar $ fost ătutgroa&nic cu pene. 1otul îi aducea aminte de ceva care treuiafăcut. #ăile de 1aină2 nu era de(oacă cu ele. 0usese su pa&ă o0oartă aici în #aemlyn, dar şi pe cele din 1ear şi #air%ien, dar nuputea $ sigur câte mai erau.+a, ar $ renunat ucuros la toate plecăciunile şi reverenele, lagăr&ile de onoare, la toate întreările şi toate gri(ile, la toatenevoile oamenilor de care treuia să aiă gri(ă, pentru &ilele cândsingura lui preocupare era să aiă o %aină pe el. +esigur, în acelevremuri nu i s-ar $ permis să umle pe astfel de coridoare, nufără un alt fel de gardă, care să se asigure că nu o să şterpeleascăvreun potir de aur şi argint din nişa lui din &id sau o sculptură de$ldeş incrustată în vreo măsuă.#el puin în dimineaa aceea nu mai au&ea mormăiturile luiLeBs 1%erin. 3i parcă trucul mental pe care i-l e;plicase 1aim

începea să funcione&e2 sudoarea picura de pe faa lui 9as%ere,dar aia îl atingea pe Rand. 0urta %aina cenuşie de mătase,

rodată cu $r de argint, înc%isă până la gât, dar aia simeapuină căldură şi nu transpirase nicio picătură. 1aim îl asigurase

30

7/17/2019 Sel


că, în timp, nu va mai simi nici măcar frigul sau căldura care ar$ putut ucide pe altcineva. Era o c%estiune de a se distana de el

însuşi, de a se concentra în interior, de parcă s-ar $ pregătit să îmrăişe&e saidinul. #iudat, era aproape de 0utere, dar nu avea

nimic de-a face cu ea. 4are !es "edai făceau la fel? Nu vă&useniciuna asudând niciodată. "au vă&use?5ncepu rusc să râdă. "ă se întree dacă !es "edai asudauvreodată: 0oate că nu era încă neun, dar putea $ considerat cuuşurină un mare &ev&ec. !m spus ceva amu&ant? întreă sec 9as%ere presându-şimustăile.#âteva 8ecioare se uitară întreător la el2 făceau un efort să

îneleagă umorul neamurilor din inuturile umede.Rand nu îşi dădea seama cum îşi păstra calmul 9as%ere. 5nacea dimineaă a(unsese la palat un &von despre lupte în

Finuturile de Gotar, între oamenii de acolo. 0oveştile călătorilorcreşteau ca uruienile după ploaie, dar &vonul venea de lamia&ănoapte, adus de negustori care fuseseră cel puin până la

1ar alon. Nu se ştia e;act cine şi ce. Era posiil ca luptele să $ec%iar în "aldaea sau oriunde altundeva, iar 9as%ere nu mai ştianimic de acasă, de luni de &ile de când plecase, dar, după cum secomporta, ai $ &is că au&ise că a crescut preul napilor.Nici Rand nu ştia ce se întâmplă în Finutul celor +ouă Râuri

dacă nu cumva &vonurile vagi despre o răscoală la apus aveauvreo legătură cu casa2 în acele vremuri putea însemna totul saunimic , dar în ca&ul lui era altceva la mi(loc. !andonase Finutulcelor +ouă Râuri. !es "edai aveau iscoade peste tot şi nu ar $pariat nicio para c%ioară că Rătăciii nu făceau la fel. +ragonulRenăscut nu avea niciun interes pentru cătunul amărât în carecrescuse Rand al>1%or2 nu însemna nimic pentru el. +acă nu ar $fost aşa, Emond>s 8ield ar $ putut $ inut ostatic împotriva lui. 5n$ne, nu avea rost să despice $rul în patru cu sine însuşi.!andonul era aandon.)+acă aş găsi o cale de a scăpa de destinul meu, aş meritaoare?* Era propriul gând, nu al lui LeBs 1%erin.Rotindu-şi umeri cuprinşi de o durere difu&ă, vori cu glassprinten= "ă-mi $e cu iertare, 9as%ere. 1ocmai mi-a venit în minteceva ciudat, dar te ascultam. "puneai că oraşul se umple. 0entru$ecare om care a fugit, întrucât îi era frică de falsul +ragon, alidoi au venit, pentru că sunt convinşi că sunt +ragonul Renăscut.e&i?

9as%ere mormăi, ceea ce ar $ putut însemna orice. 4are câi au venit din alte motive, al>1%or? întreă 9ael. Era

31

7/17/2019 Sel


cel mai înalt ărat pe care îl vă&use Rand vreodată, cu mai inede o palmă mai înalt decât el însuşi. 8ăcea un contrast ciudat cu9as%ere, care era mai scund decât orice 8ecioară, mai puinEnaila. 4 mulime de $re argintii i se strecurau în părul roşcatînc%is.

#%ipul îi era uscăiv şi dur, iar oc%ii alaştri priveauascuit. !i su$cieni duşmani pentru o sută de oameni. 'a aminte lace spun, o să încerce să te lovească din nou. !r putea $ c%iarcreaturi ale 7mrei printre ei. #%iar şi fără 'scoade ale #elui întunecat, interveni 9as%ere,neca&urile $er în oraş ca un ceaun uitat pe foc. 7n număr deoameni au fost ătui sălatic, pentru că se îndoiau că eşti+ragonul Renăscut, iar un amărât a fost luat pe sus dintr-otavernă şi spân&urat de grinda unui %amar, pentru că a râs demiracolele tale. 6iracolele mele? întreă uimit Rand.

1ocmai atunci un ătrân servitor plin de riduri, într-o livreaprea largă, ducând o va&ă mare în mâini, se împiedică şi că&u pespate, încercând să se încline şi să se dea la o parte în acelaşitimp. a&a de un verde pal, din porelan făcut de 4amenii 6ării,suire ca foaia de %ârtie, îi &ură pe deasupra capului, pesteplăcile roşii ale podelei, răsucindu-se şi i&indu-se de ele, până seopri dreaptă, trei&eci de paşi mai încolo. 9ătrânul se ridică în

graă în picioare, cu o sprinteneală uimitoare, şi alergă să ia va&a în mâini, trecându-şi degetele peste ea cu murmure de mirare şiuşurare că nu avea nici măcar o crăpătură. #eilali servitori seopriră o clipă la fel de uimii, apoi plecară în graă la treurile lor."e străduiau atât de mult să nu se uite la Rand, încât unii uitarăc%iar şi să se încline.9as%ere şi 9ael se uitară cu îneles unul la celălalt, apoi9as%ere pufni în mustaa groasă. 5ntâmplări ciudate, să le spunem. 5n $ecare &i se aude onouă poveste, un copil care cade în cap pe pava( de la o fereastrăde la patru&eci de picioare înălime, fără să aiă măcar o vânătaie."au o unicuă care se nimereşte în calea a două&eci de caigalopând speriai şi nici măcar nu e lovită, darămite să $edărâmată şi călcată în picioare. 7n ins a dat la &ar de două&eci şidouă de ori cinci, ieri, şi a pus asta pe seama ta. Norocul lui. "e spune, adăugă 9ael, că ieri a că&ut un coş plin cu igle depe un acoperiş şi toate au că&ut nevătămate în forma vec%iuluisimol !es "edai. Nu mă îndoiesc că aşa a fost, spuse uitându-sela ătrânul servitor uluit care inea va&a la piept, în timp ce

treceau pe lângă el.Rand oftă uşor. Nu voreau de celălalt soi de întâmplări,

32

7/17/2019 Sel


desigur. +e ăratul care se împiedicase de un prag,spân&urându-se cu o eşarfa prinsă în mânerul uşii. +e igladesprinsă de pe un acoperiş, purtată de vânt printr-o fereastră,care ucisese o femeie aşe&ată la masă cu familia. !stfel de lucruri

se întâmplau, deşi destul de rar. +ar nu erau rare şi în (urul lui.5n ine sau în rău, adesea în măsură egală, şansa, întâmplareaerau distorsionate de el şi la câteva mile. !r $ rămas marcat, c%iardacă i-ar $ dispărut dragonii de pe rae şi âtlanii din palme.Era o voră în Finuturile de Gotar= )+atoria e mai grea decât unmunte, moartea mai uşoară ca un fulg.* 4dată ce ai muntele pusine pe umeri, nu mai poi să-l laşi (os. Nici nu avea cine să-lducă, aşa că nu avea niciun rost să se văicărească. "puse cu ovoce tăioasă= '-ai găsit pe cei cu spân&urătoarea? 9as%ere clătină din cap.!tunci găsii-i şi arestai-i pentru crimă. reau să $e opritelucrurile astea. !cum. Nu e o crimă să te îndoieşti de mine.Dvonurile spuneau că 0rofetul decisese să $e o crimă, dar înprivina asta nu putea face nimic deocamdată. Nici măcar nu ştiaunde era 6asema, undeva prin <%ealdan sau !madicia. +acă nuplecase pe altundeva între timp. !lt lucru pe care treuia să şi-lamintească= treuia să-l găsească şi să-l stăpânească într-un fel. 'ndiferent de cât de departe merg? spuse 9as%ere. "e&voneşte că ai $ un fals +ragon care a ucis-o pe 6orgase cu

a(utorul femeilor !es "edai. "e spune că oamenii ar treui să serăscoale împotriva ta şi să-şi ră&une regina. 0oate c%iar mai multde una. Nu e limpede.#%ipul lui Rand se înăspri. 0rima parte putea să o tolere&e treuia2 erau prea multe versiuni pe tema ei să o poată elimina,indiferent de câte ori ar $ negat , dar nu avea de gând să tolere&eaâările la ră&vrătire. !ndor era ara pe care nu avea să o sfâşie

în ră&oi. 4 să-i dea lui Elayne ara aşa cum a găsit-o. +acă o vagăsi vreodată. !/ă cine le-a răspândit şi aruncă-i în înc%isoare. +acă îi ceriertare, să o ceară lui Elayne.0e Lumină, cum să a/e cine a stârnit un &von? 4 tânărăservitoare într-o roc%ie aspră maronie, curăând de praf un vasalastru, îi &ări c%ipul, iar vasul că&u făcându-se ăndări dinmâinile ei tremurânde. Nu întotdeauna sc%ima norocul. !vei şi veşti une? 6i-ar prinde ine câteva.

1ânăra se aplecă nesigură să strângă ciourile, dar sări înapoicu oc%i mari, lipindu-se de o tapiserie ce înfăişă vânătoarea unuileopard, după ce "ulin îi aruncă o privire. +oar o privire. Rand nu

înelegea de ce, dar unele femei se speriau mai tare de 8ecioaredecât de ăraii !iel. 1ânăra se uita la 9ael de parcă i-ar $ cerut

33

7/17/2019 Sel


protecia. El nu păru să o vadă deloc. +epinde ce înelegi prin veşti une, ridică din umeri 9as%ere.!m a/at că Ellorien din #asa 1raemane şi 0elivar din #asa #oelanau intrat în oraş acum trei &ile. "-au furişat, dacă e să vorim

drept, şi niciunul nu s-a apropiat de atunci de 4raşul 'nterior. 5nstradă se voreşte că +yelin din #asa 1aravin e undeva peaproape,la ară. Niciunul din ei nu a răspuns invitaiilor tale. Nuam au&it nimic care să-i lege de &vonuri."e uită la 9ael, care dădu uşor din cap. !u&im mai puin ca tine, +avram 9as%ere. 4amenii ăştia augura mai sloodă în prea(ma celor ca ei.Erau veşti une totuşi. Rand avea nevoie de ei. +acă îl credeauun fals +ragon, putea găsi o cale să se îneleagă cu ei. +ar, dacăcredeau că a ucis-o pe 6orgaseC Ei, până la urmă foarte inedacă rămâneau loiali memoriei şi sângelui ei. 1rimite-le noi invitaii să mă vi&ite&e. 0une şi numele lui+yelin, poate ei ştiu unde este. +acă trimit astfel de invitaii, spuse 9as%ere cu îndoială, nufac decât să le aduc aminte că în !ndor este o armată din"aldaea.Rand e&ită, apoi aproă cu o mişcare a capului, &âmind larg. "pune-i +oamnei !rymilla să o ducă. Nu mă îndoiesc că o să$e foarte ucuroasă de şansa de a le arăta cât de apropiată este

de mine. +ar scrie tu invitaia.5i prindeau ine acum leciile lui 6oiraine despre Aocul #aselor. Nu ştiu dacă e o veste ună sau nu, spuse 9ael, dar"cuturile Roşii mi-au spus că două !es "edai şi-au luat odăi laun %an din 4raşul Nou. !u&im mai puin, +avram 9as%ere, darcâteodată vedem mai mult, spuse rân(ind la neca&ul de pe c%ipullui 9as%ere."cuturile Roşii îl a(utaseră la început pe 9as%ere să facă ordine

în oraş, dar acum se ocupau singure de asta. 7na din ele e prietena noastră cu drag de pisici? întreăRand.5n oraş persistau poveştile cu !es "edai2 uneori erau două sautrei, alteori un grup întreg. 9as%ere şi 9ael nu a/aseră decât nişteistorii cu o !es "edai care 1ămăduia pisici şi câini, dar

întotdeauna pe strada cealaltă, povestit de cineva care au&ise de laaltcineva care au&ise povestea într-o tavernă sau la piaă. 9aelclătină din cap. Nu cred. "cuturile Roşii mi-au spus că au venit în toiulnopii.

9as%ere părea interesat nu rata nicio oca&ie să-i aducăaminte lui Rand că are nevoie de !es "edai , dar 9ael se încruntă

34

7/17/2019 Sel


puin, atât de discret că doar un !iel ar $ putut sesi&a. Neamul!iel trata cu gri(ă afacerile cu !es "edai2 erau c%iar circumspeci.!ceste vore îi dădeau multe de gândit lui Rand. +ar, cum o

întorcea, tot la el a(ungea. +ouă !es "edai treuiau să aiă un

motiv serios să vină la #aemlyn, când toate evitau oraşul de cândvenise el. 3i cel mai proail motiv era el. 0e deasupra, oameniicălătoreau noaptea foarte rar c%iar şi în timpurile une, iar acumnumai une nu erau. 0oate că încercau să nu atragă ateniasosind în mi(locul nopii, şi cu sigurană atenia lui nu voiau să oatragă. 0e de altă parte, poate erau doar grăite să a(ungăundeva. !sta ar $ putut însemna o misiune dată de 1urn. 3i nu-şiputea imagina nimic mai important pentru 1urn în acele vremuridecât el însuşi. "au poate că se duceau să se alăture celorlalte!es "edai, despre care Elayne susinea că o să-l spri(ine.'ndiferent ce treaă aveau, voia să ştie. +oar Lumina ştia cepuneau la cale !es "edai 1urnul sau grupul ascuns al lui Elayne, dar treuia să a/e. Erau prea multe şi ar $ putut $ preapericuloase ca să-şi permită să nu ştie. #um va reaciona 1urnulcând Elaida va a/a de amnistia lui? #um vor reaciona restulfemeilor !es "edai? 4are au a/at de(a?!propiindu-se de uşile de la capătul coridorului, Rand desc%isegura să-i spună lui 9ael să o invite pe una dintre !es "edai la0alat. !r $ putut să se descurce cu două, dacă nu avea încotro

dacă nu-l luau prin surprindere , dar nu avea rost să rişte pânănu ştia cine sunt şi ce vor.)"unt plin de mândrie. 6i-e scâră de mândria care m-adistrus:*Rand mai că se împiedică. Era prima dată în &iua aceea cândau&ea glasul lui LeBs 1%erin iar comentariul se potrivea preamult cu gândurile sale pentru a nu $ stân(enit , dar nu asta îlfăcu să se oprească rusc, îng%iindu-şi vorele.+in pricina căldurii, uşile care dădeau către grădinile palatuluierau desc%ise. 8lorile dispăruseră, iar tu$şurile de tranda$ri şirumărele erau o$lite, deşi mai rămăseseră câteva frun&e încopacii din (urul fântânii de marmură ală care arunca (eturi deapă în inima grădinii. Lângă fântână şedea o femeie îmrăcată cuo fustă din lână groasă, cafenie şi lu&ă ală algode, cu un şal gripeste umeri, uitându-se cu uimire la apă, aşa cum făcea

întotdeauna la apa al cărei singur scop era să $e privită. 4c%ii luiRand se scăldară în c%ipul !viend%ei, în valurile de păr roşcatcare-i coorau în cascadă pe umeri, plecând de la eşarfa înnodată

în (urul tâmplelor. #ât de frumoasă era, pe Lumină: Nu îl vă&use

încă, aşa cum stătea uitându-se la (erele de apă.4 iuea oare? Nu ştia. Era prinsă în iele minii sale alături de

35

7/17/2019 Sel


Elayne şi 6in. 3tia doar că era periculos2 tot ce putea oferi uneifemei era durere.)'lyena, plânse LeBs 1%erin. !m ucis-o: !r&ă-m-ar focul veşnic:* 8aptul că două !es "edai au apărut aşa ar putea $ un lucru

important, spuse Rand încet. #red că ar treui să vi&ite& %anul şisă văd de ce au venit.!proape toată lumea se oprise odată cu el, dar Enaila şi Aalanisc%imară priviri furişe, continuând să meargă spre grădină.Ridică puin vocea şi spuse cu asprime= 8ecioarele care sunt aici vor veni cu mine. #ine vrea să-şipună o fustă şi să ârfească despre peit poate să rămână înurmă.Enaila şi Aalani se întoarseră ăoase către el, săgetându-l cuprivirea. 9ine că nu era şi "omara de gardă în acea &i2 proail căar $ continuat să meargă înainte. +egetele lui "ulin se mişcarărepede în lima(ul semnelor, domolind indignarea şi înroşindora(ii celor două 8ecioare. !ielii aveau tot felul de semne cudegetele pentru când se impunea tăcerea. 8iecare clan aveapropriul set de semne, numai al lor, la fel şi $ecare frăie, şi maierau apoi semnele pe care le înelegeau toi !ielii, însă numai8ecioarele îşi de&voltaseră un întreg lima(.Rand nu aşteptă ca "ulin să termine înainte de a se întoarce.!es "edai ar $ putut părăsi #aemlynul la fel de repede cum

sosiseră. "e uită peste umăr. !viend%a încă privea apa2 nu-lvă&use. <răi pasul. 9as%ere, trimii tu pe cineva să ne pregătească nişte cai? Lagra(dul de la 0oarta de 6ia&ă&i.0orile principale ale palatului se desc%ideau în 0iaa Reginei,plină, pesemne, de lumea care spera să-l &ărească. '-ar $ treuit

(umătate de ceas să treacă de ei, dacă avea noroc. 9as%ere făcuun semn unui tânăr saldaean care plecă repede înainte, cumersul legănat al oamenilor oişnuii mai mult să călărească. 7n ărat treuie să ştie când să se retragă din faa uneifemei, spuse 9as%ere fără să-l privească pe Rand, dar un ărat

înelept ştie că uneori treuie să stea şi să vorească cu ea. 1inerii, spuse 9ael indulgent. 7n tânăr aleargă după umreşi fuge de lumina lunii, iar în $nal se străpunge singur cu propriasuliă.#âiva !ieli râseră, 8ecioare şi 6âini-cuite. 5nsă doar cei mai învârstă.Rand se uită iritat peste umăr. Niciunuia din voi nu i-ar sta ine în fustă.

"urprin&ător, şi 8ecioarele, şi 6âinile-cuite râseră din nou, maitare. 0oate că începea să prindă umorul !iel.

36

7/17/2019 Sel


1otul era aşa cum se aştepta după ce ieşi prin 0oarta de la6ia&ă&i, pe străduele întortoc%eate ale 4raşului 'nterior. #opitelelui Aeade>en răsunau pe caldarâm în ritmul alert al armăsaruluiălat2 nu mai apuca să iasă prea des din gra(d în ultima vreme.

Erau muli oameni în stradă, dar nici pe departe la câi s-ar $putut aştepta dacă ar $ ieşit pe cealaltă parte, şi toi îşi vedeau detreurile lor. +ar, c%iar şi aşa, unii tot îl arătau cu degetul,aplecându-se să şuşotească. 0roail, îl recunoscuseră pe9as%ere spre deoseire de Rand, acesta ieşea des în oraş , daroricine ieşea din palat, mai ales însoit de o escortă de !ielialergând pe lângă el, treuia să $e cineva de va&ă. +egetele întinseşi murmurele îi urmară pe stră&i.5n po$da privirilor lungi, Rand încerca să se ucure defrumuseea 4raşului 'nterior construit de 4gieri. Erau rareoca&iile în care avea timp să se ucure de ceva. "tră&ile careporneau din strălucitorul 0alat Regal se curau, curgând peformele dealurilor de parcă ar $ făcut parte din ele. 0este totputeai &ări turnuri &velte acoperite cu plăci colorate, oli aurii,purpurii sau ale, strălucind în soare. +in loc în loc fusese lăsatloc lier privirii să se odi%nească peste parcul plin de arori sausă treacă în &or peste &idul al, cu vinişoare argintii, care

încon(ura #aemlynul, către câmpii şi păduri. 4raşul 'nteriorfusese construit să delecte&e şi să liniştească privirea. 0otrivit

4gierilor, doar 1ar alonul însuşi şi legendarul 6anet%eren l-ar $putut depăşi în frumusee2 muli oameni, ma(oritatea andorani,credeau că le egalea&ă pe amândouă.Didurile de un al pur ale 4raşului 'nterior făceau loc 4raşuluiNou, cu propriile oli şi turnuri ascuite, unele încercând să leegale&e pe cele din 4raşul 'nterior. "tră&ile erau mai înguste şi

înesate de oameni şi c%iar şi largile ulevarde, despărite pemi(loc de copaci, gemeau de lume, care cu oi, cai în%ămai lacărue, oameni călare, în trăsuri sau în lectici. !erul vira demurmur, ca de la un uriaş stup de aline.5naintarea devenise anevoioasă acolo, deşi mulimea le făcealoc. Nu ştiau cine era, la fel ca cei din 4raşul 'nterior, dar nimeninu voia să stea în calea !ielilor care înaintau cu paşi mari.5naintau greu cu atât de muli oameni în(ur. 3i erau de tot soiul.8ermieri în veşminte aspre de lână şi negustori cu %aine ceva mai$ne. 6eşteşugari grăindu-se la treurile lor şi negustoriamulani lăudându-şi în gura mare marfa împinsă cu telegua,vân&ând orice, de la ace cu gămălie şi fundie până la fructe şiarti$cii, ultimele două la fel de scumpe în acele vremuri. 5n faa

atelierului unui cuitar, un menestrel cu mantia acoperită depetice se îng%esuia lângă trei !ieli, cercetând cuitele puse pe

37

7/17/2019 Sel


mese. +oi inşi suiri cu părul negru prins în coadă şi saie laşold corniai, ănui Rand stăteau de voră cu câiva saldaeani,ascultând-o pe o femeie care cânta la /aut şi pe un ărat latamur, în colul stră&ii. #air%ienii, mai scun&i şi mai pali&i,

ieşeau în evidenă printre andorani, la fel ca şi tairenii cu pieleamai înc%isă, iar Rand vă&u şi murandieni cu %aine lungi, altarienicu veste meşteşugit lucrate, @andorani cu ări despicate, c%iar şidoi ărai din !rad +oman, cu cercei şi mustăi suiri.6ai era şi alt gen de oameni care îi săreau în oc%i= cei caremergeau fără intă în straie ponosite şi fuste oite, adeseaprăfuii, clipind şi privind cu oc%i mari, fără nicio idee unde să seducă sau ce să facă. <enul de oameni care ar $ mers până lacapătul lumii pentru a găsi ceea ce căutau. 0e el. 0e +ragonulRenăscut. Nu ştia ce avea să facă cu ei, dar, până la urmă, erauresponsailitatea lui. Nu mai conta că nu le ceruse să-şiaandone&e căminele, că nu le ceruse să lase totul. Ei o făcuseră.+in pricina lui. 3i, dacă ar $ a/at cine e, ar $ copleşit garda !iel şil-ar $ rupt în ucăele, doar $indcă doreau să-l atingă.0ipăi statueta angreal din u&unar. 9ine i-ar mai $ stat săa(ungă să folosească 0uterea pentru a se apăra de cei carerenunaseră la tot pentru el. +e aceea se aventura atât de rar înoraş. 7nul dintre motive, în orice ca&. !vea prea multe de făcut casă se plime fără rost.

Ganul la care îl dusese 9ael, către capătul de la apus aloraşului, se numea 4garul lui #ulian şi avea trei niveluri de piatrăşi un acoperiş roşu de iglă.0e strada lăturalnică mulimea se îngrămădea în ameledirecii, îng%esuind grupul lui Rand. 5şi atinse iarăşi angrealul "

două !es "edai2 ar treui să le poată face faă fără să recurgă la el până să descalece şi să intre înăuntru. 5naintea lui intrară trei8ecioare şi doi ărai din frăia 6âinilor-cuite, păşind cu gri(ă,cu vălurile puse. Lăsând doi saldaeani cu caii, 9as%ere şi ceilaliintrară odată cu Rand şi 9ael şi restul !ielilor, cu e;cepia celorcare se postaseră de pa&ă. Rand fu surprins de ce găsiră."ala mare era la fel ca alte o sută în #aemlyn, cu mari utoaiede ere şi vin puse lângă peretele tencuit, având deasuprautoiaşe de randy, o pisică tărcată cocoată în vârf, o perec%e deşemineuri de piatră curăate şi trei sau patru femei care serveauprintre mesele şi ăncile împrăştiate deasupra unei podele delemn, su un acoperiş de ârne. Gangiul, un ărat cu faarotundă şi o guşă cât pentru trei, cu un şor al în (urulmi(locului, se agita frecându-şi mâinile şi uitându-se uşor

neliniştit la !ieli. #aemlynul învăase că !ielii nu (efuiau şiincendiau tot ce le ieşea în cale fusese destul de greu să-i

38

7/17/2019 Sel


convingă că !ndorul nu era o ară cucerită şi că nu pot lua acincea parte din tot ce găseau , dar asta nu însemna că %angiiierau oişnuii ca două du&ini să năvălească toi odată în salamare.

Gangiul îşi mută atenia către Rand şi 9as%ere. 6ai ales către9as%ere. +upă veşminte, amii erau oameni de va&ă, dar 9as%ereera cu muli ani mai în vârstă şi deci proail mai important. 9ine ai venit, "eniore: "eniorilor. #u ce vă pot servi? !mvinuri din 6urandy, din !ndor, randy dinCRand îl ignoră. #eea ce nu era ca în alte o sută de %anuri eraumuşterii. La ora aceea ar $ treuit să $e un ărat sau doi. Nuera niciunul. 'n sc%im, mesele erau pline de tinere în veşmintesimple, cele mai mult doar fetişcane, care se întoarseră să se uitela nou-venii, inând cănile în mână. #âteva se uitau uimite la9ael. +ar nu toate se uitau la !ieli, aproape o du&ină se %olau lael2 făcu oc%ii mari de uimire. Le cunoştea. Nu pe toate, dar lecunoştea. 6ai ales pe una dintre ele. 9ode? întreă Rand surprins. 8ata cu oc%i mari care se uitala el când crescuse aşa mare să-şi împletească părul într-ocoadă? era 9odeB%in #aut%on, sora lui 6at. 'ar Gilde 9arrancea plinuă stătea lângă suirica Aerilin al>#aar, 6arisa !%an ceafrumuşică îşi lipise palmele de ora(i, ca de $ecare dată când erauimită, Emry LeBin şi Elise 6arBin şi +area #andBin şiC 1oate

erau din Emond>s 8ield sau din apropiere. !runcând o privirecătre alte mese, îşi dădu seama că şi celelalte erau proail din

Finutul celor +ouă Râuri. #ele mai multe, în orice ca& vă&u unc%ip domani şi încă unul sau două ce ar $ putut $ din altă parte, dar toate purtau aceleaşi veşminte pe care le puteai vedea pepa(iştea din Emond>s 8ield. 0e Lumină, ce facei aici? "untem în drum spre 1ar alon, reuşi să spună 9ode înciuda uimirii. "ingurul lucru care îi aducea aminte de 6at era oprivire pusă pe şotii. 7imirea de a-l vedea dispăru repede, topită

într-un &âmet de plăcere şi mirare. "ă devenim !es "edai, caNynaeve şi EgBene. !m putea să te întreăm acelaşi lucru, spuse Larine !yellin,cea suire ca o trestie, aran(ându-şi coada peste umeri cu odega(are studiată. Era cea mai în vârstă dintre fetele din Emond>s8ield, cu trei ani mai mică decât el, dar singura în afară de 9odecare avea părul prins în coadă avusese mereu o părere unădespre ea însăşi. Era destul de drăguă ca toi ăieii să o soarădin priviri.

"eniorul 0errin ne-a spus doar câteva vore despre tine, doarcă trăieşti tot soiul de aventuri. 3i că pori veşminte frumoase,

39

7/17/2019 Sel


ceea ce văd că este adevărat. 6at e ine? întreă 9ode neliniştită. Este cu tine? 6ama efoarte îngri(orată de el. !r $ în stare să uite şi să-şi pună operec%e de şosete curate dacă nu i-ar aduce aminte cineva.

Nu, spuse Rand încet, nu e aici. +ar e ine. Nu ne aşteptam să te găsim în #aemlyn, spuse Aancy 1or$nncu o voce ascuită2 avea cel mult paispre&ece ani şi era cea maitânără. erin "edai şi !lanna "edai vor $ mulumite, sunt sigură.6ereu ne întreaă ce ştim despre tine.+eci, astea erau cele două !es "edai. 4 ştia pe erin destul deine, o soră 9rună. +ar nu ştia însă ce să creadă despre faptul căera acolo. 5nsă nu ăsta era cel mai important lucru. 8etele erau deacasă.

+eci, totul e ine în Finut? 3i în Emond>s 8ield? +eci, 0errina a(uns cu ine acolo. 'a stai: "eniorul 0errin?5ntrearea lui desc%ise parcă un stăvilar. Restul fetelor eraumai interesate să-i studie&e pe !ieli cu priviri lungi, pie&işe, şi maiales pe 9ael şi pe saldaeani, însă cu ceva mai puin interes, însăfetele din Emond>s 8ield se adunară în (urul lui, vorind toateodată, încercând să-i povestească totul într-o clipită, încurcânduse,sărind de la cap la coadă, întrerupându-se să-l întree despreel sau 6at, despre EgBene sau Nynaeve, şi la $ecare întreare ar$ avut nevoie de un ceas să răspundă.

1rolocii invadaseră Finutul celor +ouă Râuri, dar "eniorul0errin îi alungase. 1oate voreau în acelaşi timp despre mareaătălie, încât era greu să-i dai seama ce se întâmplase, afară doarde faptul că fusese o ătălie. +esigur, toată lumea luptase, dar"eniorul 0errin fusese acela care îi salvase pe toi. "puneau de$ecare dată )"eniorul* 0errin2 de $ecare dată când el spunea doar0errin, îl corectau şcolăreşte, de parcă ar $ spus )cal* în loc de)cal de plug*.#%iar dacă a/ase că trolocii fuseseră învinşi, Rand simi ogreutate în piept. 5i aandonase unei astfel de sori. +acă s-ar $

întors acasă, nu ar $ murit atât de muli oameni, iar pe uniidintre ei îi cunoştea ine. +ar, dacă s-ar $ dus, nu ar mai $ avutacum o escortă !iel. #air%ien nu ar mai $ fost al lui, în măsura încare putea socoti că este al lui, iar Ra%vin ar $ trimis împotriva luişi a Finutului celor +ouă Râuri un !ndor unit. 8iecare %otărâreluată de el avea preul ei. 0lătea un pre pentru cine era. 3i alioameni plăteau. 1reuia să-şi aducă aminte că preul ar $ fostmult mai mare fără el. #%iar şi aşa, nu se simea cu mult maiine.

#re&ând că e;presia de pe c%ipul lui la au&ul atâtor mori în+ouă Râuri era de spaimă, fetele trecură la lucruri mai vesele.

40

7/17/2019 Sel


"e părea că 0errin se însurase cu 8aile. Rand le ură fericire,dar se întreă cât de mult va putea dura fericirea lor. 8etelecredeau că era romantic şi minunat şi păreau să regrete că nufusese timp pentru petrecerile oişnuite. 4 aproau pe 8aile,

destul de admirativ, dar erau şi un pic geloase, c%iar şi Larine.8useseră în Finut şi 6antii !le, însoite de 0adan 8ain,ătrânul neguător care venea în $ecare primăvară în Emond>s8ield. 8etele nu păreau să ştie dacă 6antiile !le le fuseserăprieteni sau inamici, dar pentru Rand pre&ena lui 8ain limpe&ealucrurile. 8ain era o 'scoadă a #elui întunecat, poate c%iar mairău decât atât, care ar $ făcut orice să-l rănească pe el sau pe6at, sau pe 0errin. +ar mai ales pe Rand. 0oate că vestea cea mairea era că nimeni nu ştia dacă 8ain murise sau nu. 5n orice ca&,nu mai erau nici 6antiile !le, nici trolocii, iar de peste 6unii deNegură veneau refugiai, aducând tot felul de noutăi, de laoiceiuri la meşteşuguri, plante, semine sau veşminte. 7nadintre fete era domani, mai erau două din 1araon şi trei din#âmpiile !lmot%. Larine a cumpărat o roc%ie domani, râse micua Aancy,strângând pleoapele, dar mama ei a pus-o să o ducă înapoi lacroitoreasă.Larine ridică mâna, apoi se ră&gândi şi îşi aran(ă cosiapufnind. Aancy c%icotea.

#ui îi pasă de roc%ii?: e;clamă "usa al>"een. Lui Rand nu-ipasă de roc%ii. "uirică şi agitată, "usa era mereu nerădătoare,iar acum era gata să e;plode&e. !lanna "edai şi erin "edai autestat pe toată lumea. !dică aproape pe toată lumeaC #ilia #ole voia şi ea să $e testată, strecură 6aree Eldin, ofată îndesată. Rand nu îşi mai amintea multe de ea, doar căstătea mereu cu nasul în cări, c%iar şi când mergea pe stradă. !insistat. ! trecut, dar i-au spus că e prea ătrână să $e o novice."usa continuă peste 6aree= C 3i am trecut toateC +in J%iteridge am mers &i şi noapte, interveni 9ode. E inesă stai un pic într-un sigur loc. Rand, ai vă&ut J%iteridge? spuse Aancy peste 9ode. 3i0odul !l? C şi mergem în 1ar alon să devenim !es "edai, termină"usa privindu-le pe 9ode, 6aree şi Aancy. 5n 1ar alon: Nu mergem încă în 1ar alon:ocea care venea dinspre uşa de la stradă le distrase feteloratenia de la Rand, venirea cele două !es "edai punând capăt

întreărilor. #ele două aveau oc%i doar pentru Rand. Nu semănauuna cu cealaltă, în ciuda faptului că aveau trăsături comune. Nu

41

7/17/2019 Sel


puteai g%ici vârsta nici uneia, dar erin era scundă şi plinuă, cufaa pătrată şi câteva $re de păr cărunt, pe când cealaltă, !lanna,era înaltă şi suire, o femeie frumoasă cu trăsături vulpeşti şi unpăr negru care cădea în cascade şi o licărire în oc%i ce-i trăda

$rea iute. !vea o uşoară roşeaă, de parcă ar $ plâns, deşi Randnu îşi putea imagina o !es "edai plângând. Roc%ia de călărie dinmătase cenuşie cu verde era impecailă, în timp ce a erinei erauşor mototolită. +ar, dacă erin nu dădea mare atenieveşmintelor, avea o perec%e de oc%i scrutători ce se lipiseră deRand ca o scoică de stâncă.Le urmau doi ărai în %aine ver&i, simple, unul scund şi

îndesat, celălalt sla ca un ă, $ecare purtând o saie la şold, iardupă mişcările curgătoare i-ai $ putut da seama că sunt "tră(eri,c%iar fără !es "edai în prea(mă. Nici nu se uitară la Rand, privindnemişcai !ielii şi saldaeanii, gata de luptă. !ielii nu se mişcară,dar şi 8ecioarele şi 6âinile-cuite aveau aerul că sunt gata deluptă, în timp ce mâinile saldaeanilor coorâră pe mânerelesăiilor. +oar 9ael şi 9as%ere păreau în largul lor. 8etele nuoservară nimic, cu e;cepia femeilor !es "edai, dar %angiul îşifreca mâinile înc%ipuindu-şi de(a distrusă sala mare şi poate tot%anul. Nu vor $ proleme, spuse Rand tare şi calm, să-l audă%angiul şi !ielii2 toată lumea, spera. Nicio prolemă, dacă nu

începi tu, erin.#âteva fete îl priviră stupe$ate au&ind cum voreşte cu o !es"edai, iar Larine pufni sonor. erin îl studie cu oc%i de pasăre. #ine suntem noi să stârnim neca&uri în prea(ma ta? !i a(unsdeparte de când te-am vă&ut ultima oară.Nu voia să vorească despre asta. +acă v-ai decis să nu mai mergei la 1ar alon înseamnă căai a/at că 1urnul este divi&at.8etele începură să &um&ăie uluite2 clar nu au&iseră vestea pânăatunci. !es "edai nu avură nicio reacie. 3tii unde sunt cele ce se opun Elaidei? !cestea sunt lucruri pe care ar treui să le vorim doar noi,spuse calm !lanna. Aupâne +il%am, avem nevoie de cameraprivată. Gangiul se grăi să o asigure că este la dispo&iia ei.erin porni către uşă. 0e aici, Rand.!lanna se uită la el, ridicând întreător o sprânceană. Rand îşistăpâni un rân(et. Nici nu intraseră ine şi puseseră stăpânire pesituaie, dar se pare că era ceva la fel de $resc pentru !es "edai

ca respiraia. 8etele din Finutul celor +ouă Râuri se uitau la el cudiferite e;presii de milă. 8ără îndoială, se aşteptau ca cele două

42

7/17/2019 Sel


!es "edai să-l (upoaie de viu pentru că nu stătuse drept şi nuvorise frumos. 0oate şi erin şi !lanna credeau acelaşi lucru. #uo înclinare scurtă, îi făcu semn !lannei să meargă înainte. +eci, aa(uns departe, %m? Nici nu aveau idee cât de departe.

!lanna încuviină cu o mişcare a capului, îşi strânse fusta şiporni după erin, dar imediat începură prolemele. #ei doi"tră(eri făcură o mişcare de parcă ar $ vrut să se ină după !es"edai, dar, înainte să pună primul pas, o perec%e de 3ovin Nai cuoc%ii reci le tăiară calea, locându-i, în timp ce degetele lui "ulinse mişcară fulgerător trimiând-o pe Enaila şi pe +agendra, o8ecioară solidă, către uşa de care se apropiau !es "edai."aldaeanii se uitară la 9as%ere, care le făcu semn să stea locului,dar apoi îl privi întreător pe Rand.!lanna scoase un sunet enervată. om vori cu el singure, '%von."tră(erul &velt se încruntă, apoi dădu din cap încet. erin seuită înapoi, părând puin uimită, parcă smulsă din gânduri. #e? !, da, desigur. 1omas, stai aici, te rog:"tră(erul cărunt părea ne%otărât şi îi aruncă lui Rand o privireameninătoare înainte de a se spri(ini de &id, în dreptul uşii de lastradă. ! spune despre el că se spri(inea, era ca şi cum ai $ spusasta despre sârma unei curse. !ia atunci se rela;ară şi6âinilecuite,

în măsura în care !ielii se puteau rela;a. reau să voresc cu ele singur, spuse Rand uitându-se dreptla "ulin.4 clipă cre&u că o să se certe cu el. !vea fălcile strânse2 în celedin urmă sc%imă semne cu Enaila şi +agendra şi se retraseră,uitându-se la el de&aproator. "ulin îşi mişcă degetele din nou, iar8ecioarele râseră. 5şi dori să găsească o cale de a învăa şi ellima(ul mâinilor2 "ulin fusese scandali&ată când o rugase.8etele din +ouă Râuri sc%imară priviri nedumerite, în timp ceRand le urma pe !es "edai, înc%i&ând uşa în spatele său pe cândmurmurele creşteau în sală. Era o cameră mică, dar avea scaunelustruite în loc de ănci şi câte un sfeşnic de cositor pe masa şi peşemineul sculptat cu motivul viei-de-vie. #ele două ferestre erau

înc%ise şi nimeni nu făcu niciun gest să le desc%idă. "e întreădacă cele două !es "edai oservau că era la fel de puin afectat decăldură ca şi ele. Le ducei la reele? întreă imediat. 3tii mult mai multe decât ştim noi, spuse erin aran(ându-şi

încruntată fusta.

0ână la J%iteridge nu am au&it de evenimentele din 1urn,&ise !lanna rece, privindu-l intens. #e ştii despreC reele?

43

7/17/2019 Sel


"pusese acel cuvânt plină de de&gust. +eci, au&iseră &vonurile în J%iteridge şi se grăiseră aici, inând totul ascuns de fete. 'ardin reacia lui 9ode şi a celorlalte deci&ia de a nu mai merge la 1aralon era nouă. 0rin urmare, avuseseră con$rmarea în acea

dimineaă. Nu cred că o să-mi spunei cine e iscoada voastră în#aemlyn."e uitară la el fără să răspundă, erin înclinându-şi capul casă-l studie&e. #e ciudat cum privirea unei !es "edai i se păruseodată atât de neliniştitoare, atât de calmă, atât de indiferentă lace se întâmpla în(ur, atât de cunoscătoare: !cum nu mai simeaun nod în stomac când o !es "edai sau c%iar două se uitau la el.)6ândrie*, râse neun LeBs 1%erin, iar Rand îşi suprimă ogrimasă. 6i s-a spus că reelele e;istă. Nu ai negat că ştii undesunt. Nu le vreau răul, câtuşi de puin. !m motive să cred că măsusin.Nu le spuse adevăratul motiv pentru care voia să ştie. 0oate9as%ere avea dreptate, poate avea nevoie de spri(inul !es "edai,dar în primul rând voia să ştie, pentru că i se spusese că Elayneera cu ele. !vea nevoie de ea pentru a câştiga !ndorul în pace.sta era singurul motiv pentru care o căuta. "ingurul. !ltminteri,el era la fel de periculos pentru ea ca şi pentru !viend%a.

0e Lumină, dacă ştii, spunei-mi: +acă am şti, replică !lanna, nu am avea dreptul să spunemnimănui. +acă se decid să te spri(ine, te vor căuta ele cusigurană. #ând doresc ele, nu tu, spuse erin.Dâmi aspru. !r $ treuit să se aştepte la asta. !vea în mintesfatul lui 6oiraine. "ă nu ai încredere în nicio femeie care poartăşalul, spusese în &iua morii ei. 6at e cu tine? întreă !lanna ca din întâmplare. +acă aş şti unde este, de ce v-aş spune?Nu părură amu&ate. E prostesc să ne trate&i ca pe nişte duşmance, murmură!lanna apropiindu-se de el. !răi oosit. 1e odi%neşti su$cient?"e dădu în spate din faa mâinii ei întinse. #a şi tine, Rand, nu am intenii rele. Nimic de ce îi voi facenu îi va pricinui vreun rău.8iindcă spusese aceste cuvinte direct, treuia să $e adevărul.+ădu din cap, iar ea ridică mâna către capul său. "imifurnicături pe piele când ea îmrăişă saidarul şi un val familiar

de căldură trecu prin el, sen&aie pe care o avea mereu cândcineva îi veri$ca sănătatea.

44

7/17/2019 Sel


!lanna dădu din cap satisfăcută. 9rusc însă căldura setransformă în $erineală, un val clocotit, de parcă ar $ stat oclipită în mi(locul unui uriaş furnal. #%iar după ce trecu se simiciudat, conştient de el însuşi aşa cum nu mai fusese niciodată, şi

de !lanna. "e clătină, ameit, cu muşc%ii slăii. +inspre LeBs 1%erin veneau nedumerire şi nelinişte. #e ai făcut? întreă. "e desc%ise cu furie spre saidin. 1ărialui îl a(ută să stea în picioare. #e ai făcut?#eva încerca să se strecoare între el şi !devăratul '&vor.5ncercau să-l despartă de 0utere: Fesând propriile scuturi, le i&i

în locul unde treuiau puse. 5ntr-adevăr, a(unsese departe şi învăase multe, de când erin îl vă&use ultima oară. erin seclătină, spri(inindu-se de masă, iar !lanna gemu de parcă ar $lovit-o cu pumnul. #e ai făcut? repetă cu o voce aspră, din mi(locul Găului lipsitde emoii. "pune-mi: Nu am promis să nu vă fac rău. +acă nu îmispuiC 1e-a legat, spuse erin repede, iar seninătatea i se întoarse

într-o clipă. 1e-a legat ca pe unul dintre "tră(erii ei. !sta e tot.!lanna îşi recăpătase stăpânirea de sine şi mai repede.+espărită de '&vor, îl înfruntă calmă, cu raele încrucişate, cu ofărâmă de mulumire în oc%i. 6ulumire: Fi-am spus că nu o să te rănesc şi am făcut e;act opusul

unei răniri.Respirând adânc, Rand încercă să se liniştească. 'ntrase încursă ca un căeluş. 8uria se strecura la marginea %ăului. #alm.

1reuia să $e calm. 7nul dintre "tră(erii ei. 0rin urmare, era oerde, nu că ar mai conta. 3tia puine despre "tră(eri, în orice ca&nu su$cient de multe ca să rupă legătura, dacă mai putea $ruptă. Rand îl simea pe LeBs 1%erin şocat. Nu era prima datăcând îşi dorea ca Lan să nu-şi $ luat tălpăşia după moartea lui6oiraine. "puneai că nu mergei la 1ar alon. 5n ca&ul ăsta, $indcăspunei că nu avei %aar unde sunt reelele, o să rămânei aici,

în #aemlyn.!lanna desc%ise gura să spună ceva, dar el continuă= 8ii mulumite că nu decid să leg esătura scuturilor şi să vălas aşa:!sta le captă atenia. erin îşi uguie u&ele, iar oc%ii !lanneipăreau furnalul pe care îl simise el mai devreme. 4 să stai aici, departe de mine. !mândouă. 3i, dacă nu văc%em eu, 4raşul 'nterior vă este inter&is. +acă încălcai ce vă

spun, o să vă las despărite de saidar, într-o celulă de deasupra.Ne-am îneles?

45

7/17/2019 Sel


0erfect, răspunse !lanna rece ca g%eaa, în po$da oc%iloraprinşi.erin aproă din cap.Rand se opri în pragul uşii, după ce o dădu de perete. 7itase de

fetele din +ouă Râuri. 7nele voreau cu 8ecioarele, alteleşuşoteau peste cănile de ceai, studiindu-le. 9ode şi o mână de fetedin Emond>s 8ield îi puneau întreări lui 9as%ere, ce avea o canăde cositor în mână şi un picior pus pe o ancă. 0ăreau pe

(umătate amu&ate, pe (umătate îngro&ite. 7şa care se i&i deperete întoarse capetele tuturor. Rand, strigă 9ode, omul ăsta spune lucruri groa&nice despretine. "pune că eşti +ragonul Renăscut, i&ucni Larine."e pare că restul fetelor nu au&iseră până atunci2 rămaseră cugura desc%isă. "unt, spuse Rand oosit.Larine pufni încrucişându-şi raele. +e cum te-am vă&ut cu %aina aia am ştiut că i-ai luat nasulla purtare, după cum ai fugit cu o !es "edai. !m ştiut c%iar

înainte să voreşti fără niciun respect cu !lanna "edai şi erin"edai. +ar nu ştiam că ai devenit prost ca noaptea.9ode râse, mai mult îngro&ită decât amu&ată. Nu ar treui să spui astfel de lucruri nici în glumă, Rand.

1am i-a dat o educaie ună, ar treui să ştii mai ine. Eşti Randal>1%or. 1ermină acum cu prostiile:Rand al>1%or. !cesta era numele său, dar nu mai ştia sigur cineeste. 8usese crescut de 1am al>1%or, dar tatăl său fusese ocăpetenie !iel, moartă de multă vreme. 6ama sa fusese o8ecioară, deşi nu fusese din neamul !iel. +oar atât mai ştiadespre el.5ncă avea saidinul înlăuntrul său. Le încon(ură cu gri(ă pe9ode şi pe Larine cu o esătură de !er, ridicându-le la un piciordeasupra podelei. "unt +ragonul Renăscut. Nu o să sc%im lucrurile dacă negrealitatea sau îmi doresc să $e altfel. Nu sunt omul pe care l-aicunoscut în Emond>s 8ield. 5nelegei acum? înelegei?5şi dădu seama că ipă şi tăcu. !vea plum în stomac şitremura. +e ce făcuse !lanna ce făcuse? #e ticăloşie !es "edaiclocea su c%ipul ăla drăgu? )"ă nu ai încredere în niciuna*, îispusese 6oiraine.5ntoarse capul rusc când simi o mână atingându-l pe umăr. 1e rog, lasă-le (os, spuse !lanna. 1e rog, sunt speriate.

Erau mai mult decât speriate. #%ipul lui Larine se golise desânge şi avea gura larg desc%isă de parcă ar $ vrut să urle, dar

46

7/17/2019 Sel


uitase cum. 9ode plângea cu sug%iuri atât de tare că tremura.Nu erau singurele. #ele mai multe fete se îndepărtaseră cât demult puteau, iar ma(oritatea plângeau. 8etele care serveau lamese se strânseseră una într-alta plângând la fel de tare. Gangiul

se prăuşise în genunc%i, cu oc%ii mari în orite, murmurândfără cuvinte.Rand lăsă fetele (os şi se elieră iute de saidin.

5mi pare rău, nu am vrut să vă sperii.+e îndată ce se putură mişca, 9ode şi Larine fugiră lângăcelelalte fete, care se îng%esuiau una într-alta. 9ode? Larine? îmi pare rău. Nu o să vă fac rău, vă promit.Nu se uitau la el. Niciuna din ele. "ulin îl privea însă cude&aproare, ca şi restul 8ecioarelor, cu c%ipul lipsit de e;presie. #e s-a întâmplat, s-a întâmplat, spuse 9as%ere punându-şi

(os cana. #ine ştie? 0oate e mai ine aşa.Rand dădu încet din cap. 0roail, era mai ine aşa. 6ai inesă vrea să stea departe de el. 6ai ine pentru ele. 5şi dorea să $apucat să vorească ceva mai mult despre casă. "ă $e Randal>1%or ceva mai mult timp. !vea încă genunc%ii nesiguri de lalegarea de !lanna, dar, de îndată ce începu să meargă, nu se opridecât în şaua lui Aeade>en. 6ai ine să le $e frică de el. 6ai inesă uite de Finutul celor +ouă Râuri. "e întreă dacă munteledevine mai uşor câteodată sau numai din ce în ce mai greu.

CAPITOLUL 11Învăţători şi învăţăinte+E 5N+!1 #E R!N+ 'E3' 0E 73, erin îşi aduse aminte să respiredin nou. Le spusese odată lui "iuan şi lui 6oiraine cât depericulos este. Nu ascultase nici una, şi acum, după aia un an,"iuan era ferecată şi proail moartă, iar 6oiraineC 0e stră&iputeai au&i numai &vonuri despre +ragonul Renăscut în 0alatulRegal, cele mai multe cu neputină de cre&ut, dar în sc%im nuau&eai mai nimic despre vreo femeie !es "edai. 0oate că 6oirainedecisese să-l lase să creadă că îşi alege singur drumul, dar nu l-ar$ lăsat să se îndepărte&e de ea, mai ales acum, când căpătaseatâta putere. Nu acum, când era atât de prime(dios. 4are Rand se

întorsese împotriva ei, mai violent decât tocmai o făcuse împotrivalor? Era mai în vârstă decât atunci când îl vă&use ultima oară2c%ipul îi purta umrele luptei. Lumina ştie că avea su$cientemotive, dar putea $ vora oare şi de lupta pentru limpe&imeaminii?

+eci, 6oiraine moartă, "iuan moartă, 1urnul !l divi&at şiRand poate în pragul neuniei. 0lesni iritată din limă. #ând îi

47

7/17/2019 Sel


asumi riscuri, ai de plătit când te aştepi mai puin, în felul încare te aştepi mai puin. !proape şapte&eci de ani de muncăfăcută de ea cu delicatee şi gri(ă, şi totul se putea duce de râpădin cau&a unui singur tânăr. #%iar şi aşa, trăise prea mult,

trecuse prin prea multe ca să-şi permită să $e descura(ată.)începe cu începutul= ai mai întâi gri(ă de ce poi face acum

înainte de a te îngri(ora în legătură cu ceea ce s-ar putea să nu $eniciodată.* învăase dur lecia, dar acum o purta aproape deinimă.0rimul lucru pe care treuia să-l facă era să le liniştească pefete. 5ncă erau strânse una în alta ca o turmă de oi, plângând,inându-se una de alta şi ascun&ându-şi c%ipurile. Le înelegea2deşi mai fusese în faa unui ărat în stare să conducă 0uterea, şia lui Rand, avea stomacul întors pe dos ca o coraie în largulmării. 5ncepu să le spună vore de alin cu o voce maternă,atingând câte un umăr, mângâind câte un creştet. +upă ce reuşisă le convingă că al>1%or plecase ceea ce în multe ca&uri

însemnase să le convingă să desc%idă oc%ii , se mai liniştiră. #elpuin nu se mai au&eau sug%iuri de plâns. Aancy continua însăsă ceară cu o voce ascuită ca cineva să-i spună că Rand minise,că totul fusese o farsă, în timp ce 9odeB%in dorea la fel de agitatăca fratele său să $e găsit şi salvat ce nu ar $ dat erin să ştieunde este 6at , iar Larine olorosea că treuie să plece din

#aemlyn imediat, c%iar în clipa aceea.erin trase deoparte o fată care servea la mese. 8emeia cu c%ipdesc%is, cu două&eci de ani mai în vârstă decât fetele din +ouăRâuri, încă tremura uimită, ştergându-şi lacrimile cu şorul.+upă ce o întreă cum o c%eamă, erin îi spuse= !du-le tuturor un ceai un, !&ril, $erinte, cu multă miere şipune şi puin randy în el. +upă ce se gândi o clipă la tinere,adăugă= 0une ceva mai mult, o porie generoasă la $ecare. 8aceişi pentru voi, servitoarele, câte o cană.#eaiul cu randy ar $ treuit să le a(ute să se mai calme&e.!&ril îşi su/ă nasul, clipi şi-şi şterse faa, apoi făcu o plecăciune2faptul că fusese trimisă la treurile oişnuite părea să o a(ute săşiliniştească lacrimile şi frica. "ă-l aduci în camere, spuse !lanna, iar erin aproă cu omişcare a capului.0uin somn va face minuni. !ia se tre&iseră de câteva ore, darrandy-ul şi călătoria grea ar treui să le adoarmă.#uvintele !lannei stârniră agitaie. Nu ne putem ascunde aici: reuşi să spună Larine printre

smiorcăieli şi sug%iuri. 1reuie să plecăm: !cum: 4 să neomoare:

48

7/17/2019 Sel


4ra(ii lui 9odeB%in străluceau de lacrimi, dar %otărârea i secitea pe c%ip. 5ncăpăânarea celor din Finut o să le facă prolemefetelor. 1reuie să-l găsim pe 6at. Nu putem să-l lăsam cuC cu un

ărat care poate conC Nu putem: #%iar dacă e Rand, pur şisimplu nu putem: reau să văd #aemlynul, c%iăi Aancy, încă tremurând.#elelalte tinere îşi adăugară vocile peste ele, câteva susinând-ope Aancy, însă ma(oritatea cerând %otărâte să plece. 7na dintrefetele din +ealul "tră(ii, o tânără drăguă numită Elle, cu păr maidesc%is la culoare decât celelalte, începu iarăşi să ocească.erin se ainu să nu le plesnească. #ele mai mici aveau oscu&ă, dar Larine, Elle şi celelalte cu părul prins în cosiă sepresupunea că sunt femei. #ele mai multe nu fuseseră atinse, iarprime(dia trecuse. 0e de altă parte, toate erau oosite, vi&ita luiRand fusese un şoc, şi proail vor mai avea su$ciente şocuri încurând, aşa că îşi inu în frâu e;asperarea.Nu şi !lanna. #%iar şi printre er&i era cunoscută pentrutemperamentul ei iute, iar în ultima vreme era şi mai rău. ă ducei în camerele voastre acum: spuse rece, dar voceaera singurul lucru stăpânit la ea. erin oftă când o vă&u esând o'lu&ie, cu $re de !er şi 8oc. 8etele erau de(a cu oc%ii mari şi guracăscată. Nu era cu adevărat nevoie de aşa ceva, dar oiceiul cerea

să nu se amestece în pulic peste o soră, iar adevărul era că sesimea uşurată să nu mai audă %o%otele lui Elle. Nici ea nu era încea mai ună stare. 1inerele neantrenate nu puteau vedeaesătura, desigur2 ele o vedeau pe !lanna crescând mai înaltă cu$ecare cuvânt. ocea crescu şi ea, la fel de puternică ca înălimea

înşelătoare. ei $ novice şi prima lecie pentru o novice este să ascultede !es "edai. 'mediat. 8ără comentarii şi esc%ivări.!lanna stătea nesc%imată în mi(locul încăperii nesc%imatăpentru erin , dar 'lu&ia atinsese de(a ârnele tavanului. 8ugii acum: #ine nu e în camera ei până număr la cinci varegreta până în mormânt. 7nu. +oiC5nainte de a a(unge la trei, fetele se învălmăşiră ipând pescările din spatele sălii2 doar printr-o minune niciuna nu fucălcată în picioare.!lanna nu se oosi să treacă de patru. #ând ultima dintre feteledin Finutul celor +ouă Râuri dispăru pe scări, se elieră desaidar, 'lu&ia dispăru, iar ea dădu din cap mulumită. erinănuia că fetele nici măcar nu o să mai arunce o privire prin uşă,

după aşa ceva. +ar, la cum stăteau lucrurile, nu voia ca vreunadintre ele să se furişe&e din cameră să se &gâiască prin #aemlyn şi

49

7/17/2019 Sel


apoi să $e nevoite să o caute.+esigur, !lanna nu le înspăimântase doar pe fete. 8emeile careserveau treuiră înduplecate să iasă de su mesele unde seascunseseră, iar cea care leşinase încercând să se strecoare în

ucătărie treui a(utată să se ină pe picioare. Nu făceau niciun&gomot, tremurând doar ca frun&ele în vânt. erin treui să le

îndemne pe $ecare să se mişte şi treui să repete de trei oricomanda de a aduce ceaiul cu randy până când !&ril încetă săse mai uite la ea de parcă i-ar mai $ crescut încă un cap.Gangiului îi că&use falca în piept, iar oc%ii păreau gata să-i iasădin orite. erin se uită la 1omas şi i-l indică pe ăratul care seclătina pe picioare.

1omas îi aruncă o privire pie&işă mereu făcea asta când îispunea să facă ceva lipsit de importană, dar foarte rar îi comentaordinele , apoi îşi puse un ra peste umerii (upânului +il%am,

întreându-l vesel dacă ei doi nu ar putea ea câteva cupe din celmai un vin al %anului. 7n om un, 1omas, şi surprin&ător depriceput la tot felul de lucruri. '%von se aşe&ase cu picioarele pemasă, spri(init de &id. 0utea astfel vedea şi uşa de la stradă, şi pe!lanna. "e uita cu gri(ă la ea. Era mai atent la ea de când 4Bein,celălalt "tră(er, murise în Finutul celor +ouă Râuri şi era destulde înelept să $e prudent cu nervii ei, deşi de oicei reuşea să şi-istăpânească ceva mai ine decât o făcuse în acea &i. !lanna nu

părea interesată să a(ute la deandada pe care o făcuse. "tătea înmi(locul sălii mari, cu raele încrucişate, uitându-se în gol.0entru oricine altcineva părea încarnarea liniştii. 0entru erin,era gata să e;plode&e.erin o atinse pe umăr. 1reuie să vorim.!lanna se uită la ea cu o privire de nepătruns, apoi o urmă fărăvoră în camera privată. 5n spatele său, erin îl au&i pe (upânul+il%am spunând cu voce nesigură= #redei că aş putea spune că +ragonul Renăscut îmipatronea&ă %anul? +oar a intrat înăuntru.Dâmi pentru o clipă. Gangiul îşi va reveni. Dâmetul îi pieri depe u&e după ce înc%ise uşa în spatele său. !lanna mergea cupaşi mari dintr-o parte în alta a încăperii micue, iar mătaseafustei de călărie foşnea precum săiile scoase din teacă. Nu maiavea nici urmă de calm pe faă. #e neoră&are pe omul ăsta: #e neoră&are neruşinată: "ăne reină: "ă ne inter&ică nouă:erin o privi câteva clipe înainte de a vori. 5i treuiseră &ece

ani să treacă peste moartea lui 9alinor şi să-l lege pe 1omas. +ecând murise 4Ben, emoiile !lannei fuseseră nestăpânite, iar ea

50

7/17/2019 Sel


şi le interiori&ase prea mult timp. Repri&ele oca&ionale de plâns,pe care şi le îngăduise câteodată, de când plecaseră din Finutulcelor +ouă Râuri, nu erau su$ciente pentru a se linişti. 0resupun că ne poate ine departe de 4raşul 'nterior, cu

găr&ile de la pori, dar nu ne poate opri să ne mişcăm în voie prin#aemlyn.!lanna se uită la ea cu o privire tristă. 0uteau pleca cuuşurină indiferent cât de mult învăase singur Rand, nu aveamari şanse să descopere ur&elile menite să le apere , dar ar $

însemnat să renune la fete. Nicio !es "edai nu mai găsise ocomoară precum cea din Finutul celor +ouă Râuri deC erin nu

îşi putea aduce aminte de când. 0oate de la Ră&oaiele 1roloce.#%iar şi tinerelor de optspre&ece ani limita pe care o $;aseră levenea greu să accepte stricteea noviciatului, dar, dacă ar $ măritlimita cu doar cinci ani, ea şi !lanna ar $ putut aduce de două oripe-atâtea, dacă nu şi mai mult. #inci dintre fetele astea cinci: se născuseră cu scânteia înăuntru, inclusiv sora lui 6at, Elle şimicua Aancy2 ar $ reuşit până la urmă să conducă, c%iar dacă le

învăa cineva sau nu, şi să $e foarte puternice. Ea şi !lanna. 6ailăsaseră în urmă încă două, să $e luate peste un an sau doi, cândvor $ su$cient de mari să plece de acasă. Era destul de sigur aşa2o fată născută cu ailitatea de a conduce foarte rar şi-odescoperea singură înainte de cincispre&ece ani, dacă nu o învăa

nimeni. 3i celelalte promiteau foarte mult2 toate. Finutul celor+ouă Râuri era aur curat.!cum că femeia cealaltă era atentă la ea, erin sc%imăsuiectul. 5n mod cert nu avea intenia să le aandone&e petinere. "au să se îndepărte&e de Rand mai mult decât era nevoie. #re&i că are dreptate în privina reelelor?+egetele !lannei se încleştară pe fustă. 0osiilitatea mă de&gustă: 4are c%iar am a(uns săC? vocea ise pierdu, umerii i se lăsară.0ărea gata să i&ucnească în plâns.erin avea câteva întreări pentru ea, după ce i se mai domoleafuria. #re&i că e posiil ca măcelăreasa ta să îi poată spune maimulte despre ce s-a întâmplat în 1ar alon, dacă o descoşi?Nu era cu adevărat a !lannei, era o agentă a !(a% erde,descoperită întâmplător $indcă lăsase un semnal de alarmă pefaada prăvăliei. Nu că !lanna i-ar $ spus care era semnalul,desigur. Nici erin nu ar $ divulgat niciodată un semnal al !(a%erde.

Nu, nu ştie decât mesa(ul pe care mi l-a transmis şi ăla îiuscase într-atât gura că aia mai putea vori. )1oate !es "edai

51

7/17/2019 Sel


loiale să se întoarcă la 1urn. 1otul este iertat.*#am asta era esena lui, în orice ca&. 4 licărire de furie seaprinse în oc%ii !lannei, doar pentru o clipă. +acă nu erau toate &vonurile astea, nu te-aş $ lăsat

niciodată să ştii cine este.!sta şi emoiile scăpate de su control. 6ăcar se oprise din amăsura camera cu paşii. 3tiu, spuse erin aşe&ându-se la masă, şi voi respecta

încrederea pe care mi-ai arătat-o. !cum. 1reuie să recunoşti cămesa(ul con$rmă &vonurile. 1urnul este divi&at. 3i, după toateproailităile, e;istă reele undeva. 5ntrearea este ce facem?!lanna se uită la ea ca la o neună. Nu era de mirare. "iuanfusese proail detronată de +ivanul 1urnului, potrivit legii

1urnului. #%iar şi sugestia de a nu respecta legea 1urnului era deneconceput. +ar şi un 1urn divi&at era la fel de neconceput. +acă nu ai niciun răspuns acum, gândeşte-te la unul. 3igândeşte-te la asta. "iuan "anc%e a luat parte de la început laeforturile de a-l găsi pe tânărul al>1%or.!lanna desc%ise gura fără îndoială să o întree de unde ştiesau dacă luase şi ea parte , dar erin nu-i dădu şansa să spunăceva. +oar un prostănac ar putea crede că implicarea ei nu a avutde-a face cu ce i s-a întâmplat. Nu e;istă coincidene atât de mari.

+eci, gândeşte-te cam ce crede Elaida despre Rand. ! fost o Roşie,adu-i aminte. 3i, cât te gândeşti la asta, ia spune-mi, ce-a fost încapul tău să-l legi ca pe un "tră(er?5ntrearea nu ar $ treuit să o surprindă pe !lanna, dar totuşiera surprinsă. E&ită, aşe&ându-se pe un scaun şi aran(ându-şifusta, înainte de a răspunde. Era logic să fac asta, cu el stând în faa noastră. 1reuialegat de mult timp. 1u nu puteai sau nu voiai.#a şi celelalte er&i, !lanna era amu&ată de insistena celorlalte!(a% de a avea un singur "tră(er. 6ai ine să nu spunem cecredea despre Roşii. 1oi ar $ treuit să $e legai ca "tră(eri, la prima oca&ie. "untprea importani să &urde lieri, mai ales el.!lanna se înroşi toată2 avea să mai treacă ceva timp până îşi vaputea stăpâni emoiile. erin ştia ce o făcuse să se îmu(ore&e,căci !lanna lăsase să-i scape prea mult. 5l avuseseră su oc%i pe0errin săptămâni de &ile, în care le testaseră pe fetele din +ouăRâuri, dar !lanna renunase rusc la legarea lui. 6otivul eradestul de simplu, o promisiune în$erântată a 8ailei spusă

departe de urec%ile lui 0errin că, dacă !lanna face aşa ceva, numai părăseşte vie Finutul celor +ouă Râuri. !meninarea nu ar $

52

7/17/2019 Sel


funcionat dacă 8aile ar $ ştiut mai multe lucruri despre legăturadintre !es "edai şi <aidin, dar ignorana sa forase mâna !lannei.0roail, frustrarea şi starea proastă a nervilor o determinase să-ifacă aşa ceva lui Rand. Nu doar să-l lege, dar să-l lege fără

permisiunea lui. !şa ceva nu mai fusese făcut de sute de ani. )Eiine, gândi erin, am încălcat şi eu ceva oiceiuri la viaa mea.* Logic? spuse &âmind, ca să mai micşore&e din înepăturavorelor. oreşti ca o !lă. Ei ine, acum că îl ai, ce ai de gândsă faci cu el? <ândeşte-te ce lecie ne-a dat. 5mi aduc aminte opoveste pe care am au&it-o la gura soei când eram mică, despre ofemeie care pune şaua pe un leu. #ălătoreşte minunat, până îşi dăseama că nu poate coorî şi nu poate dormi niciodată.

1remurând, !lanna îşi frecă raele. Nu pot să cred că e atât de puternic. +acă ne-am $ unit maidevreme. 3i am încercatC am eşuatC E atât de puternic:erin aproape tremura şi ea. Nu ar $ putut să se unească maidevreme, decât dacă !lanna voia să spună că ar $ treuit să se $unit înainte de a-l lega. Nu era sigură ce s-ar $ întâmplat atunci.5n orice ca&, fusese o înlănuire de momente foarte proaste,

începând cu descoperirea că nu-l pot separa de !devăratul '&vor,continuând cu uşurina uluitoare cu care le separase de saidar,

tăindu-le legăturile ca pe nişte $re. 0e amândouă odată.Remarcail. 4are câte !es "edai ar $ fost necesare să-l separe de

'&vor? 1reispre&ece? Era doar o tradiie, dar cu el ar $ fost necesar.+ar erau gânduri pentru altă dată. 3i mai e şi prolema amnistiei lui.4c%ii !lannei se măriră. +oar nu cre&i aşa ceva. #u $ecare fals +ragon au fost&vonuri la fel de false că adună oameni care pot conduce. oiauputerea doar pentru ei, nu să o împartă cu alii. El nu e un fals +ragon, spuse erin încet, şi asta sc%imătotul. +acă un &von se adevereşte, la fel se poate întâmpla şi cualtul, iar despre amnistie am au&it peste tot, de la J%iteridge

încoace. #%iar dacă e adevărat, poate că nu a venit nimeni. Niciun omsănătos la cap nu îşi doreşte să conducă 0uterea. +acă ar $ vrutmai muli, ar $ avut în $ecare săptămână câte un fals +ragon. Este ta’veren, !lanna. !trage către el lucrurile de care arenevoie.+egetele strânse ale !lannei se aliseră strânse în pumnii puşipe masă. 5i dispăruse orice urmă de calm !es "edai, tremurândvi&iil.

Nu putem permiteC 9ărai care conduc, lieri pe lume?+acă e adevărat, treuie să-i oprim. 1reuie: spuse cu oc%ii

53

7/17/2019 Sel


aprinşi. 5nainte să decidem ce facem cu ei, spuse erin calmă,treuie să a/ăm unde îi ine. 0alatul Regal e un loc un, dar o săne $e mai greu dacă nu putem intra în 4raşul 'nterior. 'ată ce

propunC!lanna se aplecă înainte ca să asculte.

1reuiau să îşi dea seama de o mulime de lucruri, dar demulte ceva mai târ&iu. 4 mulime de întreări aveau să-şigăsească răspunsul mai târ&iu. Era 6oiraine moartă şi, dacă da,cum murise? 7nde erau reelele şi care ar $ treuit să $e po&iialor faă de ele? 4are să încerce să-l capture&e pe Rand şi să-lpredea Elaidei sau reelelor? 7nde erau? Era o întreareimportantă, indiferent ce decideau. #um putea folosi atât defragila lesă pe care i-o pusese !lanna lui Rand? "ă încerce unadin ele sau amândouă să ia locul lui 6oiraine? 0entru prima datăde când !lanna lăsase să iasă la suprafaă emoiile pentru 4Bein,erin se ucură că fuseseră lăsate să dospească până deveniserăinstaile. 'n starea ei, !lanna era mult mai uşor de g%idat, iarerin ştia e;act cum treuia răspuns la unele din acele întreări.Nu credea că !lannei aveau să-i placă unele răspunsuri. +ar maiine să nu a/e până când nu va $ prea târ&iu să mai sc%imeceva.Rand se întoarse la palat în galop, depăşindu-i şi pe !ielii care

alergau, ignorându-le strigătele aşa cum ignora pumniiameninători ridicai către el de cei forai să sară din caleacopitelor lui Aeade>en sau grămada de lectici răsturnate şi detrăsuri cu roile locate una în alta. 9as%ere şi saldaeanii aia seputeau ine după el pe caii lor micui. Nici el nu ştia de ce segrăeşte aşa veştile pe care le ducea nu erau într-atât de urgente, dar, pe măsură ce raele şi picioarele îşi reveneau dinslăiciune, îşi dădea seama din ce în ce mai mult că era conştientde !lanna. 0utea să o simtă. +e parcă i s-ar $ strecurat şicuiărit în cap. 3i, dacă el o putea simi pe ea, putea ea să-l simtăla fel? #e altceva mai putea să facă? #e? 1reuia să se îndepărte&ede ea.)6ândrie*, croncăni LeBs 1%erin, iar Rand nu mai încercă să-lreducă la tăcere.Nu palatul era destinaia lui, dar 1opirea-n-vă&du% cerea săcunoşti locul din care plecai c%iar mai ine decât pe cel unde voiaisă a(ungi. La gra(duri aruncă frâul unui rândaş cu vestă de pieleşi alergă, luând-o înaintea saldaeanilor, pe coridoarele undeservitorii se uitau uimii la el, înclinându-se în graă. 5n sala

tronului se desc%ise saidinului, tăie o poartă prin aer şi âşni înluminişul de lângă fermă, elierându-se de saidin.

54

7/17/2019 Sel


Respiră adânc, cu genunc%ii îngropai în covorul de frun&emoarte. 8u i&it de căldura de su crengile desfrun&ite2 îşipierduse concentrarea necesară cu ceva timp în urmă. 5ncă o maiputea simi, dar mai sla acolo dacă putea numi )mai slaă*

certitudinea că ea se a/a în direcia aceea. !r $ putut să o aratecu oc%ii înc%işi."e desc%ise din nou saidinului, râu de foc turat şi g%eaă şinămol amar. Finea în mână o saie de foc, făcută din 8oc, cu unâtlan incrustat pe lama uşor curată, deşi nu-şi amintea să se $gândit la ea. 8oc, dar mânerul lung era rece şi dur în palmele sale.Găul nu sc%ima nimic, 0uterea nu sc%ima nimic. !lanna eraacolo, g%emuită într-un col al minii lui, urmărindu-l.Elieră din nou 0uterea cu un râs amar, îngenunc%ind. 8useseatât de sigur pe el: +oar două !es "edai. "igur că le putea facefaă, doar se descurcase cu Elayne şi Nynaeve amândouă deodată.#e puteau să-i facă? îşi dădu seama că încă râdea. 0ărea că nu sepoate opri. +a, era amu&ant. 6ândria lui prostească. "igurana desine. 5l mai ăgaseră în ucluc, şi nu doar pe el. 8usese sigur căel şi #ei o "ută de 1ovarăşi puteau înc%ide 0uulC"e ridică cu greu în picioare, frângând frun&ele uscate. Nu am fost eu, spuse răguşit. 0lecai din capul meu: 1oi,afară din capul meu:LeBs 1%erin murmură ceva în depărtare. !lanna aştepta în

tăcere, într-un col al minii. ocea lui LeBs 1%erin părea să seteamă de ea.Rand îşi scutură frun&ele de pe pantaloni. Nu o să se predea."ă nu ai încredere în nicio !es "edai2 îşi va aminti de-acum

încolo. )7n om care nu are încredere în nimeni e de(a mort*,c%icoti LeBs 1%erin. Nu avea să se predea.Nimic nu se sc%imase la fermă. Nimic şi totul. #asa şi%amarul erau la fel, găinile şi caprele şi vacile aşi(derea. "ora<rady îl urmărea de la o fereastră, cu c%ipul ine;presiv. Erasingura femeie acum2 toate celelalte plecaseră cu ăraii care nutrecuseră testul lui 1aim.

1aim era cu învăăceii săi în spatele %amarului, pe un petic depământ roşu, ătătorit, presărat cu o mână de uruieni uscate.

1oi cei şapte. 5n afară de Aur, ăratul "orei, mai rămăseserădintre cei vec%i doar +amer 8inn, Een GopBil şi 8edBin 6orr.#eilali erau noi şi păreau la fel de tineri ca 8edBin şi Een.5n afară de ătrânul +amer, ceilali stăteau aliniai cu spatele laRand. +amer stătea în faa lor, încruntându-se la o piatră marecât un cap de om, la trei&eci de picioare depărtare.

!cum, spuse 1aim, şi Rand simi cum +amer se desc%idesaidinului şi ese stângaci 8oc şi 0ământ.

55

7/17/2019 Sel


0iatra e;plodă, iar +amer şi ceilali învăăcei se aruncară lapământ ca să scape de ploaia de sfârâmături. Nu şi 1aim2 ucăilede piatră ricoşară de scutul de !er pe care-l esuse în ultimaclipă. Ridicându-şi prudent capul, +amer îşi şterse sângele ce-i

curgea de su oc%iul stâng, dintr-o rană super$cială. Rand se încruntă2 doar norocul făcuse să nu $e lovit de una dintresfărâmăturile &urătoare. "e uită înapoi către fermă. "ora era

încă acolo, nevătămată. 7itându-se la el. <ăinile aia se opriserăo clipă din scurmat2 păreau oişnuite cu asta. 0oate data viitoare o să vă aducei aminte ce vă spun, &ise

1aim calm, lăsându-şi scutul să dispară. !părai-vă cu un scut sau riscai să vă omorâi singuri.#ontinuai. !runcă o privire către Rand, de parcă ar $ ştiut tottimpul că era acolo, apoi merse către el. Nasul lui vulturesc avea oumră de cru&ime.0e când +amer se aşe&a în rând cu ceilali, Een se ridică, plinde coşuri, trăgându-se nervos de o urec%e mare în timp ce folosea!er să ridice o nouă piatră dintr-o grămadă pusă deoparte.

Fesătura era nesigură, şi o scăpă o dată înainte de a reuşi să opună la locul ei. E prudent să-i laşi singuri aşa? întreă Rand când 1aima(unse lângă el.! doua piatră e;plodă la fel ca prima, dar de data asta toi

învăăceii îşi esuseră scuturi. La fel făcuse şi 1aim, făcând unscut pentru el şi Rand. 8ără o voră, Rand se desc%isesaidinului şi îşi făcu propriul scut, îndepărtându-l pe al lui 1aim.<ura acestuia se strâmă într-un fel de &âmet. !i spus să-i grăesc, "eniore +ragon, şi asta fac. 5i pun săfacă totul cu 0uterea, treurile de la fermă, totul. #el mai nou amâncat prima masă caldă aseară. +acă nu-şi pot încăl&imâncarea singuri, mănâncă rece. +e cele mai multe ori durea&ăde două ori mai mult decât dacă ar face-o cu mâinile, dar învaăsă lucre&e cu 0uterea cât de repede pot ei, credei-mă. Nu sunt

încă prea muli, din păcate.Rand se uită în(ur, ignorând întrearea implicit. 7nde e Gaslin? 'ar e eat? Fi-am spus, să i se dea vin doarseara.Genre Gaslin fusese 6aestru al "ăiei pentru <ăr&ile Reginei,răspun&ător cu antrenarea recruilor, până când Ra%vin refăcusegăr&ile, alungându-i pe cei credincioşi lui 6orgase sau trimiânduisă lupte în #air%ien. 0rea ătrân pentru campanii, lui Gaslin i sedăduse o pungă cu ani arătându-i-se uşa, iar după ce se

răspândiseră &vonurile despre moartea lui 6orgase, se refugiase în ăutură. +ar credea că pe 6orgase o omorâse Ra%vin

56

7/17/2019 Sel


<aeril, nu Rand, şi-i putea învăa pe alii să lupte cu saia.#ând era trea&. '-am spus să plece, răspunse 1aim, la ce un săiile? Euaia reuşesc să nu mă tai singur şi nu am simit niciodată nevoia

să învă. !cum au 0uterea.!ltă piatră e;plodă. )7cide-l: 7cide-l acum:* ocea lui LeBs

1%erin răsuna ca un ecou prin Gău. "uprimă ecoul, dar nu puteasuprima şi furia care se strângea ca o coc%ilie în (urul <olului.<olul îl făcu să poată vori cu o voce lipsită de emoii= <ăseşte-l, 1aim, şi adu-l înapoi. "pune-i că te-ai ră&gândit."pune-le şi elevilor tăi la fel. "pune-le ce vrei, dar îl vreau aici, sădea lecii în $ecare &i. Ei treuie să facă parte din lume, nu să $e

în afara ei. #e o să facă dacă nu pot conduce? #ând !es "edai teineau departe de 0utere, ai $ putut să scapi dacă ştiai cum săfoloseşti o saie, cum să lupi cu mâinile. !m scăpat. "unt aici. 1e-au scăpat câiva dintre oamenii tăi, din câte am au&it,altfel ai $ sfârşit ca şi Logain, domolit în 1ar alon. 4amenii ăştianu vor avea pro&elii. <ăseşte-l pe Gaslin.9ăratul se înclină. #um doreşte "eniorul meu +ragon. +e asta a venit "eniorul+ragon aici? 0entru Gaslin şi săii? !vu o umră de dispre învoce, dar Rand nu o luă în seamă.

5n #aemlyn au sosit !es "edai. #ălătoriile în oraş treuie să încete&e, şi ale tale, şi ale învăăceilor. Lumina ştie ce se poate întâmpla dacă unul dintre ei dă peste o !es "edai şi ea îşi dăseama ce este."au când unul dintre ei recunoaşte o !es "edai. 0roail, arfugi sau ar lovi panicat şi atunci ar $ descoperit. !mele situaii larcondamna +in câte vă&use Rand, erin sau !lanna ar $ pututsă-i prindă cu uşurină pe oricare dintre ei. 1aim ridică din umeri. #%iar şi acum ar putea face acelaşi lucru cu easta unei !es"edai. Fesătura diferă foarte puin. #oncentrea&ă-te, !dley:#oncentrea&ă-te: spuse cu voce ridicată, privind peste umăr. 7nins deşirat, stând în faa celorlali, numai piele şi os, tresăripier&ând saidinul, apoi reuşi să-l apuce iarăşi. 4 altă piatrăe;plodă când 1aim se întoarse către Rand. 5n privina asta, pot să leC eliminC eu însumi, dacă nu vreisă facei asta. +acă le voiam moarte, le-aş $ ucis de(a. "e gândi că ar $putut să o facă dacă ar $ încercat să îl omoare sau să-ldomolească. "pera că ar $ putut. +ar ar $ încercat ele aşa ceva

după ce-l legaseră? Era un lucru pe care nu avea de gând să-l lasepe 1aim să-l a/e2 c%iar şi fără murmurele lui LeBs 1%erin nu avea

57

7/17/2019 Sel


su$cientă încredere în el ca să-şi de&văluie o slăiciune pe care oputea ascunde. )Lumină, ce fel de control are !lanna asupramea?* +acă va veni vremea să ucidem !es "edai, o să-i spun. 0ână

atunci nimeni nici măcar să nu ridice vocea la una dintre ele,dacă nu încearcă să-i ia capul de pe umeri. 4 să stai cât dedeparte putei de !es "edai. Nu vreau incidente, nimic care să lefacă să $e împotriva mea. 3i credei că nu sunt de(a? murmură 1aim.Rand îl ignoră iarăşi, neştiind ce să răspundă. Nu vreau pe nimeni mort sau domolit pentru că i s-au urcatfumurile la cap. !sigură-te că ştiu şi ei asta. Eşti răspun&ător desoarta lor. #um dorii, ridică 1aim din umeri. 7nii vor muri maidevreme sau mai târ&iu dacă nu intenionai să-i inei ascunşiaici pentru totdeauna. 3i, c%iar dacă vor rămâne aici, unii vormuri. E inevitail, dacă nu încetinesc leciile. Nu ar treuicocoloşii, dacă m-ai lăsa să caut alii.'ar începea. Rand se uită la învăăcei. 7n tânăr asudat, cupărul desc%is, se c%inuia să mute o piatră. 1ot pierdea saidinul,

iar piatra se mişca în mici salturi. 0este câteva ceasuri avea săa(ungă cărua de la palat cu cei care veniseră de ieri după-amia&ă.0atru ărai, de data asta. 'n unele &ile erau doar trei sau doi,

dar în general veneau din ce în ce mai muli. +e când îl adusesepe 1aim acolo, cu şapte &ile în urmă, veniseră optspre&ece, dintrecare trei puteau învăa să conducă. 1aim insista că era asolutremarcail, având în vedere că veniseră la întâmplare în #aemlyn,căutând o şansă. 6ai spunea că în acest ritm aveau să egale&e

1urnul în şase ani. +ar Rand nu avea şase ani. 3i nu avea timpsă-i lase să se antrene&e mai încet. 3i cum vrei să faci asta? 8olosind pori.

1aim prinsese imediat cum să le facă2 învăa cu rapiditate totce-i arăta Rand. 0ot vi&ita două sau trei sate în $ecare &i. La început o să $emai uşor în sate decât în oraşe, c%iar şi în cele mici. 4 să-l las pe8inn să urmărească leciile în ciuda a ceea ce ai vă&ut, el estecel mai avansat şi l-aş lua pe <rady sau pe GopBil, sau pe 6orr.

1reuie să ne dai nişte cai uni. 6âroagele de cotigă nu suntsu$ciente. 3i ce inten#ionezi să faci? +ai u&na în sat şi anuni că eşti

în căutare de ărai care pot conduce? 4 să $i norocos dacă nu

încearcă să te spân&ure. 'ntenione& să $u ceva mai prudent decât atât, spuse 1aim

58

7/17/2019 Sel


sec. oi spune că recrute& oameni care să-l urme&e pe +ragonulRenăscut.#eva mai prudent? Nu cu mult. or $ su$cient de speriai cât să mă lase în pace destul de

mult timp ca să se strângă cei care vor să vină. !şa îi eliminimediat pe cei care nu vă spri(ină. 0resupun că nu vrei săantrene& oameni care să se întoarcă împotriva noastră cu primaoca&ie? Ridică întreător o sprânceană, dar nu mai aşteptărăspunsul. 4dată ce a(ungem su$cient de departe de sat, îi aduc aiciprintr-o poartă. 7nii se vor speria, dar nu va $ greu să îi in înfrâu. 4dată ce au fost de acord să spri(ine un om care poateconduce, nu văd de ce ar face scandal dacă vreau să-i teste&. 0ecei care pică îi trimit la #aemlyn. E timpul să începei să văstrângei propria armată, în loc să depindei de alii. 9as%ere arputea să se ră&gândească şi, dacă îi spune Regina 1enoia, se vară&gândi. 3i cine poate spune ce vor face !ielii aceia?+e data asta tăcu, iar Rand îşi inu lima în frâu. "e gândise şiel cam la fel, deşi nu şi în privina !ielilor, dar nu era nevoie să-ispună asta lui 1aim. +upă o clipă ăratul continuă, de parcă nuar $ spus nimic înainte. 8acem o prinsoare. "eniorul spune pe cât. 5n prima &i în carerecrute& o să găsesc mai muli ărai care pot învăa decât vin la

#aemlyn într-o lună. 4dată ce 8linn şi ali câiva sunt gata săcontinue fără mineC voi egala 1urnul în mai puin de un an. 3i$ecare din ei va $ o armă.Rand e&ită. Era riscant să-l lase pe 1aim să plece. Era preaagresiv. #e avea să se întâmple dacă dădea peste !es "edai întrunadintre călătorii? 0oate că avea să se ină de cuvânt şi să lecrue viaa, dar dacă ele îşi dădeau seama cine este? +aca îldespăreau de '&vor şi-l capturau? Era o pierdere pe care nu şi-oputea permite. +ar nu putea să antrene&e oameni şi să facă şitoate celelalte lucruri care treuiau făcute. 3ase ani ca să egale&e

1urnul. +acă !es "edai nu descopereau acest loc între timp şi-ldistrugeau, înainte ca elevii să $ avut timp să învee su$cient săse apere. "au mai puin de un an. 5n cele din urmă dădu din cap.ocea lui LeBs 1%erin era un â&âit turat în depărtare. 4 să primeşti caii.

CAPITOLUL 1!

Întrebări şi ră"#un"uri

E' 9'NE? întreă Nynaeve cu cea mai rădătoare voce de careera în stare. 8ăcea un efort să stea liniştită pe pat, cu mâinile în

59

7/17/2019 Sel


poală. 5şi îng%ii un căscat. Era foarte devreme şi nu mai dormiseine de trei nopi. #olivia de răc%ită era goală, vraia fuseseelierată. 5şi dori să $e şi ea la fel de lieră. Ei ine?

Elayne era îngenunc%eată pe patul său, cu umerii şi capulscoase pe fereastră, în ulia micuă din spatele casei. +e acoloputea &ări foarte puin din spatele 1urnului 6ic unde cele maimulte conducătoare de !(a% primeau în acea dimineaă solia

1urnului. Era su$cient cât să &ărească ur&eala împotriva trasuluicu urec%ea care încon(ura %anul. Era menită să oprească peoricine încerca să asculte folosind 0uterea. 0lăteai un pre când

împărtăşeai lucrurile pe care le ştiai.+upă o clipă Elayne se aşe&ă pe genunc%i, frustrată. Nimic. "puneai că $rele acelea se pot strecura înăuntruneoservate. Nu cred că a ăgat cineva de seamă, dar nu am au&itasolut nimic.7ltima remarcă era adresată lui 6og%edien, care stătea într-uncol pe scaunul lor şured. 0e Nynaeve o enerva la culme căfemeia nu transpira niciun pic. 0retindea că treuie să lucre&i cu0uterea mult timp pentru a putea să te detaşe&i de căldură saufrig, ceea ce era cam acelaşi lucru ca şi promisiunile vagi alefemeilor !es "edai, că vor deprinde cum să facă asta )până laurmă*. Nynaeve şi Elayne erau lac de sudoare, iar lui 6og%edien

părea să-i $e la fel de ine ca într-o &i răcoroasă de primăvară. 0eLumină, era enervant: !m spus că ar treui. 4c%ii lui 6og%edien se mişcarăsperiai, deşi se uita mai ales către Elayne2 întotdeauna seconcentra pe cine purta răara a’dam.

!r treui. "unt mii de feluri de a ese o ur&eală de acest fel.0oate dura &ile întregi să eşi o gaură printr-una.Nynaeve aia reuşi să se aină să nu spună ceva. 5ncercau de&ile întregi. Era a treia &i de când venise 1ama 8eir şi +ivanul încăinea secret mesa(ul 1urnului. "%eriam, 6yrelle şi restul ştiau Nynaeve nu ar $ fost surprinsă să $ ştiut înaintea +ivanului ,dar c%iar şi "iuan şi Leane fuseseră îndepărtate de la acele

întruniri &ilnice. "au cel puin aşa pretindeau.Nynaeve îşi dădu seama că se trăgea de fustă şi îşi potolimâinile. 1reuiau să a/e cumva ce voia Elaida, dar, şi maiimportant, care era răspunsul +ivanului. 1reuia. #umva. 1reuie să plec, oftă Elayne. 1reuie să mai arăt unor suroricum se face un ter’angreal.

8oarte puine !es "edai în "alidar erau în stare să învee, dar

toate voiau să ştie, iar cele mai multe păreau să creadă că vorreuşi dacă o puneau pe Elayne să repete de nenumărate ori.

60

7/17/2019 Sel


0oi să iei asta, &ise dându-şi (os răara. reau să încercceva nou după ce surorile termină cu mine, apoi treuie săpredau unei clase de novice. Nu părea foarte fericită vorinddespre predare, nu aşa cum fusese la început. +upă $ecare lecie,

venea atât de iritată, de &iceai că-i o pisică &ârlită. #ele mai micierau prea nerădătoare, luând-o înainte cu lucruri despre care nuaveau %aar cum să le stăpânească, adesea fără măcar să întree

înainte, iar cele mai în vârstă, deşi mai prudente, o contra&iceauuneori sau pur şi simplu nu respectau ordinele unei femei cucinci sau şase ani mai mică decât ele. Elayne începuse săomăne )novice prostănace* sau )idioate grele de cap* ca şi cumar $ fost !leasă de &ece ani. !i timp să îi pui întreări. 0oate o să ai mai mult noroc camine să detecte&i un ărat care conduce. Nynaeve clătină dincap.

1reuie să le a(ut pe Aanya şi pe +elana în dimineaa asta cunotiele lor.Nu se putu aine să nu facă o strâmătură. +elana eraconducătoare pentru !(a% erde, iar Aanya pentru cea 9rună, darNynaeve nu avea să scoată nimic de la ele. 3i apoi am altă lecie cu 1%eodrin.!ltă pierdere de vreme. 1oată lumea pierdea vremea în "alidar. 0une-i-o la mână, îi spuse lui Elayne care tocmai agăa

răara de un cui alături de %ainele lor.8emeia cu păr auriu oftă, dar îşi puse iarăşi răara. Nynaevecredea că Elayne avea o încredere prea mare în a’dam. Eraadevărat, atâta vreme cât colierul rămânea la gâtul lui 6og%edien,orice femeie în stare să conducă o putea găsi şi controla cua(utorul răării. +acă nimeni nu purta răara, ea nu s-ar $putut mişca mai mult de o du&ină de paşi fără să se prăuşeascăvomând, şi la fel se întâmpla dacă încerca să mişte răara deunde fusese lăsată sau să-şi desfacă ea însăşi colierul. 0oate căasta o legase de mâini şi de picioare, dar poate unul dintreRătăcii ar găsi o cale de a se eliera, dacă avea su$ciente oca&ii.5n 1anc%ico, Nynaeve o lăsase doar câteva clipe pe 6og%edienlegată cu 0uterea şi despărită de '&vor cu un scut, şi reuşise săscape. 0rimul lucru pe care îl făcuse după ce o prinseseră din noufusese să întree cum reuşise să scape, dar ca să scoată unrăspuns de la ea aproape treuise să-i sucească gâtul. 7n scutlegat era vulnerail dacă femeia avea puin timp şi rădare.Elayne insista că nu ar merge împotriva a’damului, deoarece nue;ista niciun nod care să poată $ desfăcut, iar cu colierul pus în

(urul gâtului, 6og%edien nici nu putea să încerce să atingăsaidarul fără a primi încuviinare, dar Nynaeve prefera să nu

61

7/17/2019 Sel


rişte. "ă copie&i încet, spuse Elayne. !m copiat şi eu pentru+elana. $răşte petele şi greşelile. 4 să te facă să scrii de cinci&ecide ori o pagină până oine una curată.

Nynaeve se strâmă. 0oate că nu avea mâinile la fel de curate şi$ne ca ale lui Elayne, dar nu era o loa&ă care aia învăa carecapăt al peniei treuie ăgat în cerneală. #ealaltă nu oservă,ieşind graios din cameră cu un &âmet. 0oate voise să-i $e dea(utor. +acă !es "edai ar $ a/at vreodată cât de mult ura săcopie&e, ar $ început să îi dea ca pedepse pagini de copiat. 0oate ar treui să vă ducei la Rand, spuse rusc 6og%edien."tătea pe scaun altfel, mai dreaptă, uitându-se $; la Nynaeve. +ece? #e vrei să spui? întreă Nynaeve. 1u şi Elayne ar treui să mergei la #aemlyn, la Rand. Ea arputea $ regină, iar tuC !vu un &âmet neplăcut. 6ai devreme saumai târ&iu te vor pune într-un col şi te vor lua la întreări desprecum reuşeşti să faci toate aceste minunate descoperiri, dacă tepun ele să conduci, c%iăi ca o şcolăriă prinsă la orcanul cudulceaă. Eu nuC:Nu avea de gând să se e;plice, nu ei. +e ce era 6og%edienrusc atât de desc%isă?

Fine minte, indiferent ce se întâmplă cu mine dacă sedescoperă adevărul, capul tău va $ pe utucul călăului înainte dea trece o săptămână. 5n sc%im, tu vei avea mult mai mult de suferit. "emir%age afăcut odată un om să urle cinci ani. 9a c%iar l-a păstrat sănătosla minte, deşi, într-un $nal, nu i-a mai putut face inima să ată.6ă îndoiesc că una dintre copilele astea are măcar a &ecea partedin ailităile lui "emir%age, dar e posiil să a/i pe pielea ta câtde pricepute sunt.#um putea să spună aşa ceva? "e lepădase de frică precumnăpârca de piele. +e parcă ar $ fost două femei egale, vorinddespre ceva lipsit de importană. 9a nu, mai rău. 6og%edien aveaatitudinea cuiva care voreşte despre ceva lipsit de importanăpentru ea, dar capital pentru Nynaeve. 5şi dori să aiă răara. "ar$ simit mai ine. 6og%edien nu putea $ atât de rece şi decalmă pe cât părea.Lui Nynaeve i se opri respiraia. 9răara. !sta era. 9răara nuera în cameră. 7n g%em de g%eaă îi crescu în stomac şi avuimpresia că asudă mult mai tare. 5n mod normal nu ar $ treuit

să conte&e că răara nu era acolo. 4 avea Elayne )Lumină, fă sănu şi-o $ dat-o (os* , iar cealaltă (umătate a a’damului era în

62

7/17/2019 Sel


(urul gâtului lui 6og%edien. +oar că logica nu avea nimic de-aface cu ceea ce simea. Nynaeve nu rămăsese niciodată singură cuea fără răară. "au, mai ine &is, când rămăsese, fusese aproapede un de&astru total. 6og%edien nu purta atunci a’damul, dar

nici asta nu conta. Era una dintre Rătăcii, erau singure şi nuavea niciun mi(loc să o controle&e. 5şi strânse fusta ca să nu

înşface pumnalul.Dâmetul lui 6og%edien se lărgi, de parcă i-ar $ citit gândurile. 5n c%estiunea asta poi $ sigură că-i vreau doar inele.#%estia asta, spuse ducându-şi mâna aproape de colier, atentă sănu-l atingă, mă poate ine pri&onieră şi în #aemlyn, la fel de ineca şi aici. "clavia acolo e mai ună decât moartea aici. Nu pierdeprea mult timp să iei o deci&ie. +acă aşa-&isele !es "edai se decidsă se întoarcă la 1urn, ce cadou mai frumos pot face "upremei

înscăunate decât pe tine, o femeie apropiată de al>1%or. 3i peElayne. +acă şi el simte pentru ea măcar (umătate din ce simteElayne, captura ei o să-i pună o lesă lui al>1%or de care nu vaputea scăpa niciodată.Nynaeve se ridică, forându-şi genunc%ii să stea drepi. 0oi să faci acum paturile şi să deretici prin cameră. 6ăaştept să o găsesc impecailă când mă întorc. #ât timp mai ai? spuse 6og%edien înainte ca Nynaeve săa(ungă la uşă. #u acelaşi ton cu care ar $ întreat dacă apa

pentru ceai e su$cient de $erinte. #âteva &ile până îşi trimitrăspunsul la 1ar alon? #âteva ore? #um o să pună în alană peRand al>1%or şi presupusele crime ale Elaidei cu şansa de a-şireîntregi preiosul 1urn? "ă dai atenie oalelor de noapte, spuse fără să se întoarcă. Levreau curate de data asta.'eşi înainte ca 6og%edien să mai poată spune ceva, trântinduşa în urma ei. "e spri(ini cu spatele de şipcile de lemn aspre,respirând cu greu în %olul strâmt şi fără ferestre. "coase dinpungulia de la râu două frun&e de menta-gâştei şi începu să lemestece. 6enta-gâştei avea nevoie de timp pentru a linişti unstomac agitat, dar ea mestecă şi îng%ii de parcă graa ar $ pututsă o liniştească mai repede. 0rimise o lovitură după alta după ce6og%edien îi dărâmase toate lucrurile de care fusese convinsă.

#u toată neîncrederea ei, cre&use că femeia era îngenunc%eată.8als. 4%, pe Lumină, fals: #re&use că 6og%edien ştia despre Randşi Elayne tot atât de puin ca femeile !es "edai. 8als. 3i ca ea săsugere&e să se ducă la elC oriseră prea mult în faa ei. #ealtceva le mai scăpase şi ce putea face 6og%edien?

4 altă !leasă intră pe %olul întunecat din camera din faă acasei, iar Nynaeve îşi îndreptă spinarea, ascun&ând frun&ele de

63

7/17/2019 Sel


menta-gâştei şi aran(ându-şi roc%ia. 8iecare cameră, cu e;cepiacelei din faă, fusese transformată în dormitor, şi erau pline de!lese şi servitoare, trei sau patru într-o cameră nu mai maredecât a ei, iar câteodată şi două într-un pat. #ealaltă !leasă era o

femeie suirică, slaă ca un ă, cu oc%i cenuşii şi un rân(etsuire. Emara era din 'llian şi nu le suporta pe "iuan şi Leana,lucru uşor de îneles pentru Nynaeve2 credea că ar treui trimisede acolo cu decenă aşa cum fuseseră trimise întotdeaunatoate femeile ferecate, dar cu e;cepia acestui lucru era o persoanăplăcută, care nici măcar nu era invidioasă pe )spaiulsuplimentar* avut de Elayne şi Nynaeve sau pe faptul că)6arigan* le făcea treurile. !m au&it că o să copie&i pentru Aanya şi +elana, spuse cu ovoce ascuită, trecând pe lângă ea către camera ei. !scultă sfatulmeu, scrie cât de repede poi. Aanyei îi pasă mai mult să trecitotul pe %ârtie decât de câteva pete.Nynaeve se uită lung după ea. "crie încet pentru +elana. "crierepede pentru Aanya. 6inunate sfaturi. +ar oricum nu se putea

îngri(ora acum pentru o pată de cerneală. "au de 6og%edien, celpuin până nu vorea cu Elayne.#lătină din cap, mormăind în ărie, şi ieşi. 0oate că luaselucrurile prea uşor şi le lăsase să-i scape din mână, dar eratimpul să se tre&ească. 3tia pe cine treuia să caute.

5n ultimele &ile peste "alidar se aşternuse tăcerea, deşi stră&ilerămâneau la fel de aglomerate. 8ierăriile de la marginea oraşuluierau tăcute. Li se spusese tuturor să îşi ină gura cât timp 1amaera acolo, şi despre solia care era în drum spre #aemlyn, şi despreLogain, care era ascuns în sigurană într-una dintre taerelesoldailor, c%iar şi despre soldai şi motivul pre&enei lor. #ei maimuli nu mai îndră&neau să vorească decât în şoaptă. Era oanume neliniştite în murmurul stră&ii.

1oată lumea fusese afectată. "ervitorii care, de oicei alergau,acum se mişcau e&itant, aruncând priviri temătoare peste umăr.#%iar şi !es "edai păreau circumspecte su c%ipurile calme,studiindu-se prudent una pe alta. Erau puini soldai pe stră&i, deparcă 1ama nu ar $ vă&ut su$cient ca să tragă conclu&ii încă dinprima &i. 7n răspuns greşit al +ivanului i-ar $ dus pe toi laştreang2 c%iar şi regii şi noilii care voiau să stea deoparte degâlcevile 1urnului i-ar $ spân&urat pe toi soldaii pe care puteaupune mâna, doar ca să oprească răspândirea reeliunii. 0uiniicare mai erau pe ulie păşeau încruntai şi cu c%ipurile golite dee;presie, simind nesigurana. E;cepie făcea <aret% 9ryne, care

aştepta rădător în faa 1urnului 6ic. "tătea acolo în $ecare &i,venind înainte de conducătoarele de !(a% şi plecând după ele. "e

64

7/17/2019 Sel


gândi că ăratul voia să se asigure că îşi aduceau aminte de el şide ce făcea pentru ele. "ingura dată când le vă&use peconducătoare ieşind remarcase că nu păreau deloc mulumite să-lvadă acolo.

"ingurii care păreau neafectai de venirea surorii Roşii erau"tră(erii. "tră(erii şi copiii. Nynaeve tresări când trei fetie âşnirăprin faa ei ca nişte potârnic%i, alergând, râ&ând, cu panglici înpăr, asudate şi pline de praf. #opiii nu ştiau ce aşteaptă "alidarul,iar, dacă ar $ a/at, nu ar $ îneles. 8iecare "tră(er şi-ar $ urmatfemeia !es "edai fără să clipească, indiferent ce ar $ decis şi undear $ mers.#ele mai multe discuii şoptite erau despre vreme şi despre

întâmplări stranii petrecute în alte locuri, viei voritori cu douăcapete, oameni ucişi de roiuri de muşte, dispariia tuturor copiilordintr-un sat în puterea nopii şi oameni ucişi de ceva nevă&ut carelovise în plină &i. 1oată lumea cu mintea limpede îşi dădea seamacă seceta şi căldura sufocantă veneau de la atingerea #elui

întunecat asupra lumii, dar până şi !es "edai se îndoiau deNynaeve şi Elayne când le spuneau că toate &vonurile sunt reale,că ule ale răului se ridicau din temnia #elui întunecat pemăsură ce peceile slăeau, alunecând de-a lungul 0ân&ei pânăplesneau. #ei mai muli nu aveau mintea limpede. 7nii dădeauvina pe Rand. !lii spuneau că însuşi #reatorul era nemulumit

că lumea nu se strânsese su /amura +ragonului Renăscut saucă era nemulumit că !es "edai nu-l capturaseră să-l liniştească,sau că era nemulumit că !es "edai se opuneau "upremei

înscăunate !myrlin. Nynaeve au&ise c%iar oameni spunând căvremea se va îndrepta de îndată ce 1urnul va $ reîntregit. 5şi făculoc prin mulime. C Aur că e adevărat, murmură o ucătăreasă, plină de făinăpână la coate. +e cealaltă parte a Eldarului este o armată de6antii !le care aşteaptă doar semnalul Elaidei să atace.5n afară de vreme şi de vieii cu două capete, poveştile despre6antiile !le erau cele mai multe, dar !antii %lbe care să aştepteordinele &laidei? #ăldura îi topise femeii creierii: Lumina îmi e martor, e adevărat: spuse un căruaş căruntunei femei încruntate care părea servitoarea unei !es "edai, dupăroc%ia ine croită. Elaida e moartă. Roşia a venit să o c%eme pe"%eriam să $e noua !myrlin.8emeia dădu din cap, cre&ând $ecare cuvânt. Eu &ic că Elaida e o "upremă înscăunată ună, spuse unărat îmrăcat cu straie (erpelite, aran(ându-şi mai ine o

legătură de vreascuri pe umeri. La fel de ună ca oricare alta.Nu vorise în şoaptă, ci cu voce tare, străduindu-se să nu se

65

7/17/2019 Sel


uite în(ur să vadă cine l-ar $ putut au&i.<ura lui Nynaeve se strâmă într-un &âmet amar. oise să $eau&it. #um descoperise Elaida atât de repede "alidarul? 1amaplecase proail din 1ar alon curând după ce !es "edai

începuseră să se adune în sat. "iuan arătase întunecată că multesurori !lastre lipseau mesa(ul iniial de a se strânge în "alidarfusese adresat !(a% !lastre , iar !lviarin se pricepea foarte inesă pună întreări. Era un gând care îi dădea $ori, dar nu la fel derău ca e;plicaia cea mai simplă= iscoadele Elaidei erau aici în"alidar. 1oată lumea se uita pe furiş la toată lumea, iarstrângătorul de lemne nu era singurul pe care Nynaeve îl au&isevorind astfel. 0oate că !es "edai nu voreau, dar Nynaeve ănuiacă unele dintre ele ar $ vrut asta. "alidarul devenise un roi, şi nuunul de aline. +ar asta însemna că avea dreptate în ce voia săfacă.#erea timp să găsească pe cine voia. !vea nevoie de grupuri decopii (ucându-se, şi nu erau muli în "alidar. !şa cum se aştepta,o găsi pe 9irgitte uitându-se la cinci ăiei care se (ucau în stradă,aruncând cu o punguliă plină de pietricele unul în altul şi râ&ândcând unul dintre ei era lovit, inclusiv cel atins. !vea la fel de puinsens ca şi celelalte (ocuri ale ăieilor. "au ale ărailor.9irgitte nu era singură, desigur. !rareori era, şi asta doar dacăfăcea un efort deoseit. !reina stătea lângă ea, ştergându-şi

sudoarea de pe frunte, încercând să nu pară plictisită de copii. #uun an sau doi mai mică decât Nynaeve, !reina îşi purta părul

într-o coadă copiată după 9irgitte, deşi pletele aia îi treceau deumeri2 părul lui 9irgitte atârna aşa cum se cuvine, până în talie.3i în veşminte o copia pe 9irgitte o %aină gri-desc%is lungă până

în talie, cu pantaloni mari de culoarea ron&ului, adunai lagle&nă, deasupra căreia purta g%ete scurte cu un călcâi înalt şimai purta şi arc şi tolă. Nynaeve nu credea că mai inuse un arc

în mână înainte de a o întâlni pe 9irgitte. "e %otărî să o ignoretotal. 1reuie să voresc cu tine, îi spuse lui 9irgitte. "ingure.!reina se uită la ea, cu oc%i dispreuitori. #redeam că o să pori şalul în această &i frumoasă, Nynaeve.4, vai, dar se pare că transpiri ca un cal. +e ce oare?#%ipul lui Nynaeve se înăspri. 8usese prietenă cu ea înainte săse împrietenească cu 9irgitte, dar prietenia se topise de îndată cea(unseseră în "alidar. 8usese mai mult decât de&amăgită să a/ecă Nynaeve nu era încă !es "edai. +oar rugămintea lui 9irgitte ooprise să nu se ducă să informe&e surorile că se dăduse drept !es

"edai. 'n plus, !reina făcuse (urămintele de corniată, iar 9irgitteera un model mult mai un decât Nynaeve. #ând te gândeşti că îi

66

7/17/2019 Sel


plânsese de milă pentru vânătăi: +upă c%ipul tău, spuse 9irgitte cu un rân(et, ori eşti gata săstrângi pe cineva de gât proail pe !reina , ori i-a că&utroc%ia în mi(locul unui grup de soldai şi nu purtai nimic pe

dedesut.!reina nec%e&ă şocată. +e ce şocată, Nynaeve nu ştia, doaravusese su$cient timp să se oişnuiască cu aşa-&isul sim alumorului al lui 9irgitte, adesea mai potrivit pentru un eivneărierit, cu urta plină de ere şi nasul prăuşit într-ostacană.Nynaeve privi un timp la (ocul ăieilor, încercând să secalme&e. Nu se putea lăsa cuprinsă de furie când venise să cearăo favoare."eve şi Aaril erau printre ăieii care se distrau ferindu-se şiaruncând pungulia cu pietre. <alenele avuseseră dreptate,timpul era tot ce le treuia. +upă două luni în "alidar cu ceilalicopii, fără nimic care să-i înspăimânte, râdeau şi ipau la fel detare precum ceilali.9rusc o lovi un gând. )6arigan* încă avea gri(ă de ei, c%iar dacănu îi convenea, avea gri(ă să $e spălai şi %rănii, iar acum, că

începuseră iarăşi să vorească, puteau spune în orice clipă că nuera mama lor. 0oate spuseseră de(a. 0oate că nu îşi va punenimeni întreări, dar, la fel de ine, poate că îşi va pune cineva,

iar întreările puteau dărâma într-o clipită căsua de surceleconstruită de ele. 'ar simea ulgărele de g%eaă în stomac. +e cenu se gândise la asta până atunci? 1resări când 9irgitte îi atinseraul. #e s-a întâmplat, Nynaeve? !răi de parcă i-ar $ murit ceamai ună prietenă, lestemându-te în ceasul morii.!reina se îndepărtă ăoasă, aruncând o privire peste umăr.8emeia nici nu clipea vă&ând-o pe 9irgitte cum ea şi cum faceoc%i dulci ărailor, a c%iar încerca să o imite, dar se înfoiaimediat cum 9irgitte voia să rămână singură cu Elayne sauNynaeve. 9ăraii nu erau o prime(die2 doar femeile puteau $prietene între ele, după părerea !reinei, iar ea treuia să $esingura prietenă a lui 9irgitte. <ata. "e gândise su$cient la ea. 0oi să ne faci rost de cai? #ât timp i-ar lua?Nynaeve încercă să-şi liniştească vocea. Nu pentru asta venise,dar acum, după ce-i vă&use pe "eve şi Aaril, părea o întrearee;celentă.9irgitte o trase din stradă, la intrarea unei alei înguste dintredouă case, şi se uită în(ur cu prudenă înainte de a răspunde.

4 &i sau două. 7no tocmai îmi spuneaC Nu 7no: 5l lăsăm deoparte de data asta. +oar tu, eu, Elayne

67

7/17/2019 Sel


şi 6arigan. !sta dacă 1%om şi Auilin nu se întorc la timp. 3i!reina, dacă ii neapărat. !reina se poate comporta prosteşte câteodată, spuse 9irgitte

încet, dar viaa o s-o lepede de asta sau ea o să se lepede de viaă.

3tii că nu aş insista niciodată, dacă tu sau Elayne nu ai vrea săvină.Nynaeve nu spuse nimic. 8emeia se comporta de parcă ea ar $fost geloasă: Nu era treaa ei dacă 9irgitte voia să suporte pecineva atât de capricios ca !reina. 9irgitte se încruntă, trecânduşiun deget peste u&e. 1om şi Auilin sunt oameni uni, dar cea mai ună cale săevii neca&urile este să te asiguri că nimeni nu vrea să tenecă(ească. 4 du&ină sau două de soldai s%ienarieni ar re&olvatreaa asta. Nu îneleg care e prolema dintre tine şi 7no. E dur şite-ar urma pe tine şi pe Elayne până în 0uul 4sândei. 5n plus, eun tip ine făcut.7n rân(et îi în/orise pe faă. Nu avem nevoie de nimeni să ne ină de mână, răspunse

înepată Nynaeve. 9ine făcut? 0rin faa oc%ilor îi trecurăcicatricile şi peticul desenat cu roşu. 8emeia asta avea cele maiciudate gusturi la ărai. 0utem să ne descurcăm cu orice ne-ar ieşi în cale. #red căde(a am dovedit asta, dacă mai treuia dovedit.

3tiu că putem, Nynaeve, dar o să tragă neca&urile la noi camuştele la ălegar. !ltara $ere mocnit. 'n $ecare &i au&i altăpoveste despre (urai ai +ragonului şi parie& pe cea mai unăroc%ie de mătase pe care o am contra unei cămăşi vec%i de noaptede-a ta că (umătate din ei nu sunt decât nişte andii care vorvedea în noi o pradă uşoară. 5n $ecare &i va treui să dovedim cănu suntem. 6urandi e şi mai rău, colcăie de (urai ai +ragonului,de andii şi de refugiai din #air%ien, înspăimântai că +ragonulRenăscut o să-i atace cât de curând. 0resupun că nu vrei să treci

în !madicia. 0resupun că e vora de #aemlyn.#oada complicat împletită i se clătină uşor când 9irgitte seaplecă să o întree, cu o sprânceană ridicată= Elayne e de acord cu tine în privina lui 7no? 4 să $e, murmură Nynaeve. 5neleg. 9ine, când o să $e, o să fac rost de câi cai o să avemnevoie. +ar vreau să aud de la ea de ce nu ar treui să-l luăm pe7no.Nynaeve se înroşi mânioasă au&ind tonul lui 9irgitte. +acă arruga-o cât de frumos putea pe Elayne să îi spună lui 9irgitte că

7no treuia să rămână acolo, l-ar găsi aşteptându-le în mi(loculdrumului, iar 9irgitte ar $ toată uimită de unde a/ase el că pleacă

68

7/17/2019 Sel


şi pe ce drum o iau. 4 $ fost femeia "tră(erul lui Elayne, darNynaeve se întrea câteodată cine conducea de fapt. #ând o să-lgăsească pe Lan când, nu dacă: , o să-l pună să facă

(urăminte că o să se supună deci&iilor ei, su$cient de cumplite săi

facă pielea ca de găină.Respiră adânc. Nu avea niciun rost să te ceri cu un &id depiatră. 6ai ine se întorcea la motivul pentru care o căutase.8ăcu un pas nonşalant pe aleea îngustă, oligând-o pe cealaltăfemeie să o urme&e. "u tălpi se simeau tulpinile ce fuseserărete&ate ca să curee locul. "e uită cu atenie la trecători,

încercând să pară neinteresată. Nimeni nu le arunca mai mult deoprivire întâmplătoare. 5şi coorî totuşi vocea= 1reuie să a/ăm ce-i spune 1ama +ivanului şi ce răspundeacesta. Eu şi Elayne am încercat să a/ăm, dar %anul e pă&it cu our&eală împotriva ascultatului. +ar doar împotriva 0uterii. "untatât de preocupate că cineva ar putea trage cu urec%ea folosind0uterea, că au uitat că o urec%e se poate lipi de uşă. +acă cinevaarC Nu, i-o rete&ă 9irgitte cu o voce plată. 6ăcar gândeşte-te. 0entru mine şi Elayne e de &ece ori mairiscant."e gândi să adauge că pe Elayne o ducea capul, dar cealaltăfemeie pufni.

!m spus nu: !m fost multe lucruri de când te-am cunoscut,Nynaeve, dar niciodată proastă. 0e Lumină: 4 să anune pulic

într-o &i sau două. 1reuie să ştim acum, şuieră Nynaeve îng%iindu-şi )creiersec de ărat*. 0roastă? "igur că nu fusese proastă: 1reuia să secalme&e. +acă o putea convinge pe Elayne să meargă, poate cănici nu aveau să mai $e aici într-o &i sau două. 6ai ine să nudesc%idă iar sacul cu şerpi.9irgitte se spri(ini în arc, în$orându-se un pic cam preaostentativ, se gândi Nynaeve. !m fost prinsă odată spionând femei !es "edai. !u terminatcu mine trei &ile mai târ&iu şi am fugit din "%aemal de îndată ceam pus mâna pe un cal. Nu o să trec iarăşi prin aşa ceva doar casă-i câştig ie o &i de care nu ai nevoie.Nynaeve rămase calmă. 8ăcea eforturi să-şi păstre&e c%ipulnetulurat, să nu scrâşnească din dini, să nu se tragă de cosiă.Era calmă. N-am au&it nicio poveste cu tine spionând !es "edai.5şi dădu seama ce spusese de îndată ce termină de vorit.

6arele secret al lui 9irgitte era că era c%iar acea 9irgitte dinlegende. Nimic care să facă legătura între ea şi legendă nu treuia

69

7/17/2019 Sel


spus vreodată.#%ipul lui 9irgitte împietri pentru o clipă, dându-i $ori luiNynaeve2 cealaltă femeie ascundea multă durere în secretul ei.0iatra deveni iar carne, iar 9irgitte oftă.

1impul sc%imă lucrurile. !ia mai recunosc (umătate dinpoveşti, iar pe cealaltă (umătate, deloc. Nu o să mai vorim despreasta.Evident, nu era o sugestie. Nynaeve desc%ise gura fără să ştiee;act ce va spune propria datorie faă de ea însemna că nu-iputea răscoli durerea, dar să se răoiască aşa la ea pentru douăcereri simple: +in capătul aleii se au&i rusc vocea unei femei. Nynaeve, Aanya şi +elana spun că treuie să te duci imediatla ele.Nynaeve simi că îi iese inima din piept. 5n capătul aleii, Nicola,

îmrăcată în veşmintele de novice, tresări. La fel şi 9irgitte2 apoise uită cu atenie la arc, amu&ată. Nynaeve treui să îng%ită dedouă ori înainte de a putea vori. #ât de multe au&ise? Nicola, dacă tu cre&i că aşa se voreşte cu o !leasă, ar treuisă te corecte&i repede, înainte să o facă alii.Era un lucru pe care l-ar $ putut spune o !es "edai, darcealaltă femeie o cântărea şi o măsura din priviri pe Nynaeve. 5mi pare rău, !leasă, spuse făcând o reverenă. oi încercasă am mai multă gri(ă.

Reverena era su$cient de adâncă pentru o !leasă, e;act atâtcât treuia, iar, dacă tonul era rece, nu era su$cient de recepentru a o pedepsi. !reina nu fusese singura tovarăşă de drumde&amăgită să a/e adevărul despre Elayne şi Nynaeve, dar Nicolafusese de acord să păstre&e secretul, mirată c%iar că i-au spus săo facă. !poi, după ce testele arătaseră că poate învăa să conducă,

începuse să o măsoare şi să o cântărească din priviri.Nynaeve înelegea foarte ine. Nicolei îi lipsea ailitatea

înnăscută fără să $e învăată nu ar $ atins saidarul niciodată, dar de(a se vorea de talentul ei şi de cât de puternică vaa(unge dacă se străduia. #u doi ani în urmă, ar $ provocatentu&iasm, având mai mult potenial decât oricare altă novice dinultimele secole. +ar asta fusese înainte de Elayne, EgBene şiNynaeve. Nicola nu spunea niciodată nimic, dar Nynaeve erasigură că voia să le egale&e, pe ea şi pe Elayne, sau c%iar să ledepăşească. Nu trecea de limita unului-sim, dar adesea erac%iar la limita lui.Nynaeve îi făcu un semn scurt din cap. 8aptul că înelegea nu o

împiedica să-şi dorească să-i trate&e prostia cu o do&ă triplă de

rădăcină de lima-oii. !şa să faci. +u-te şi spune-le că vin imediat.

70

7/17/2019 Sel


Nicola făcu o reverenă şi se întoarse să plece. !şteaptă.8emeia se opri imediat. Lui Nynaeve i se păru că vede în oc%ii eio străfulgerare de satisfacie.

6i-ai spus totul? !m fost trimisă să îi spun să vii, !leasă, şi am venit."tătută ca apa care rămâne o săptămână într-o carafă. #e au spus? E;act cuvintele lor. E;act, !leasă? Nu ştiu dacă îmi pot aminti cuvintele lore;act, dar o să încerc. !du-i aminte că ele au spus asta, eu doarrepet. Aanya "edai a spus ceva de genul= )+acă fata aia neunănu apare curând, (ur că nu o să poată sta (os confortail până nue su$cient de ătrână să $e unică*, iar +elana "edai a spus că)a $ unică înainte să inevoiască să-şi facă apariia. +acă nu eaici într-un sfert de ceas, o să-i pun pielea pe ă*.4c%ii ei erau inocena întruc%ipată. +ar prudeni în acelaşitimp. !sta a fost acum două&eci de minute, !leasă. 0oate un picmai mult.Nynaeve se ainu să nu îng%ită în sec. +oar $indcă !es "edainu puteau mini, nu însemna că o ameninare treuia luatăadlitteram, dar câteodată era greu de făcut diferena. 5n faa oricuialtcuiva decât Nicola ar $ ipat )4%, Lumină:* şi ar $ rupt-o la

fugă. Nu însă su oc%ii aceia. Nu în faa unei femei care părea că-iface lista slăiciunilor. 5n ca&ul acesta, presupun că nu e nevoie să te duci înainteamea. 0oi să te duci la treurile tale. 5ntorcându-se cu spatele lareverena Nicolei, continuă de parcă nu ar $ avut nicio gri(ă pelume= 4 să voresc cu tine mai târ&iu. #red că nu ar treui să facinimic până atunci.#u noroc, poate va sta departe de 7no. #u mult noroc. 4 să mă gândesc la sugestia ta, spuse grav 9rigitte, daramestecul de amu&ament şi simpatie nu avea nimic grav în el.8emeia cunoştea tipul !es "edai. 5ntr-un fel, cunoştea mai multdespre !es "edai decât orice !es "edai. Nu mai avea ce să facădecât să aştepte şi să spere. Nicola apăru lângă ea. Fi-am spus să te duci la treurile tale. 6i-au spus să mă întorc după ce te găsesc, !leasă. !lea suntierurile tale? +e ce foloseşti ieruri? 0entru că nu poi săC?'artă-mă, !leasă, nu ar $ treuit să aduc vora de asta.Nynaeve clipi la săculeul cu menta-gâştei din mâinile sale

nu-şi aducea aminte când îl scosese , apoi îl ăgă înapoi. !r $vrut să le mestece pe toate. 'gnora şi vorele ei, şi scu&ele2 primele

71

7/17/2019 Sel


erau spuse intenionat şi celelalte false. 8olosesc ieruri, deoarece nu întotdeauna 1ămăduirea enecesară.4are <alenele ar de&aproa dacă ar a/a? +ispreuiau ierurile

şi păreau interesate numai de olile care necesitau 1ămăduire. +ece s-ar îngri(ora că femeia ar putea să le &ică? 0ână la urmă eradoar o novice, indiferent cum se uita la ea şi la Elayne. Nu contacum se uita ea la ele. 1aci din gură acum, spuse iritată. reau să gândesc.Nicola mergea în tăcere alături de ea pe stră&ile aglomerate, darlui Nynaeve i se părea că femeia aia îşi târăşte paşii. 0oate eradoar imaginaia ei, dar parcă genunc%ii începuseră să o doară dela efortul de a nu o depăşi. "u nicio formă nu ar $ lăsat-o săvadă că se grăeşte.!rdea mocnit pe dinăuntru. +intre toi oamenii din lume, eragreu să-şi imagine&e pe cineva mai prost ales ca să $e trimis dupăea decât Nicola şi oc%ii ei cercetători. 0roail 9irgitte alerga c%iaratunci să-l găsească pe 7no. #onducătoarele de !(a% îi spuneaupoate 1amei că sunt gata să îngenunc%e&e şi să sărute inelulElaidei. 'ar "eve şi Aaril îi spuneau proail lui "%eriam că %aarnu au cine e )6arigan* şi că nu ar putea-o deosei de o gâscăsălatică. Era una din acele &ile, iar soarele aia urcase un sfertpe olta senină.

Aanya şi +elana aşteptau în camera din faă a căsuei pe care o împăreau cu alte trei !es "edai. 8iecare cu dormitorul ei, desigur.8iecare !(a% avea o casă pentru întâlniri, dar surorile erau

împrăştiate prin sat în funcie de cum a(unseseră. 7itându-se încruntată la podea, cu u&ele uguiate, Aanya nu părea să îşi deaseama că au venit. +elana, cu părul desc%is la culoare nuputeai să îi dai seama dacă avea sau nu păr al , îşi pironiprivirea alastră spre ele de cum intrară pe uşă. Nicola tresări, iarNynaeve îşi dori să nu $ făcut şi ea la fel. +e oicei oc%ii surorii#enuşii nu se deoseeau de ai altor !es "edai, dar, când se $;aasupra ta, parcă nimic altceva nu mai e;ista pe lume. 7niispuneau că +elana era un mediator un, deoarece amele păripreferau să a(ungă la o înelegere, numai ca să scape de privireaei. 5ncepeai să te gândeşti la ce făcuseşi greşit, c%iar dacă nufăcuseşi nimic. 'ar lista care îi răsări lui Nynaeve în minte o făcusă e;ecute o reverenă la fel de adâncă precum a Nicolei, fărămăcar să îşi dea seama. !%, spuse Aanya clipind de parcă cele două s-ar $ ivit dinpodea, iată-vă.

'ertai-mă că am întâr&iat, spuse Nynaeve în graă2 puteaNicola să audă ce poftea, +elana se %ola la ea, nu Nicola. !m

72

7/17/2019 Sel


pierdut noiunea timpului şiC Nu contea&ă, spuse +elana cu o voce groasă pentru o femeie,cu acelaşi accent s%ienarian ca al lui 7no2 era ciudat de melodiospentru aşa o femeie rotundă, dar +elana era straniu de graioasă

pentru o femeie atât de ine clădită. Nicola, poi să pleci. 0ână laurmătoarea lecie o să faci ce treuri are să îi dea 8aolin.Nicola nu mai pierdu vremea şi âşni pe uşă. 0oate ar $ vrut săvadă ce aveau să-i facă pentru că a întâr&iat, dar nimeni nu

întrecea măsura cu !es "edai.Lui Nynaeve nu i-ar $ păsat nici dacă Nicolei i-ar $ crescutaripi. !ia atunci îşi dădu seama că nu era nicio sticluă cucerneală pe masa unde !es "edai mâncau de oicei, nici nisip,nici peniă, nici %ârtie. Nimic din ce i-ar $ treuit. 1reuia să le $adus ea? +elana continua să o $;e&e cu privirea. 8emeia nu seuita niciodată la cineva atât de mult. Nu se uita aşa deloc, decâtdacă avea vreun motiv. rei un ceai de mentă rece? spuse Aanya şi fu rândul luiNynaeve să clipească. #red că ceaiul este liniştitor. <ăsesc căa(ută conversaia.8ără să mai aştepte un răspuns, sora 9rună cu alură de pasăre

începu să umple ceşti diferite dintr-un ceainic cu dungi alastre,luat de pe ufetul care avea o piatră în locului piciorului lipsă.0oate că !es "edai aveau mai mult spaiu, dar moila era la fel de

dărăpănată. +elana şi cu mine am decis că notiele noastre pot să maiaştepte. +oar o să stăm de voră. 6iere? Eu una prefer fără. 1oatădulceaa strică aroma. 1inerele mereu vor miere. #e lucruriminunate ai făcut, tu şi Elayne:+elana îşi drese glasul &gomotos, iar Aanya se uită lung la ea. !%, da.+elana trăsese un scaun de la masă în mi(locul camerei. 7nscaun cu latul de stuf. +in clipa în care Aanya spusese că o săstea )de voră*, Nynaeve ştiuse că e;act asta nu avea să se

întâmple. +elana îi făcu un gest către scaun, iar Nynaeve se aşe&ăpe marginea lui, luând o ceşcuă cioită cu un= )6ulumesc, !es"edai*. Nu avu mult de aşteptat. oreşte-ne despre Rand al>1%or, &ise Aanya.0ăru gata să spună mai mult, dar +elana iar îşi drese glasul2

Aanya clipi şi tăcu, luând o îng%iitură de ceai. "tăteau de o parteşi de alta a scaunului lui Nynaeve. +elana o privi, apoi oftă şi-şiaduse conducând a treia ceaşcă pentru ea, plutind prin cameră.+elana îşi $;ă din nou privirea asupra ei, de parcă ar $ vrut să-i

sfredelească easta cu privirea, iar Aanya părea pierdută îngânduri, poate nici nu o vedea.

73

7/17/2019 Sel


-am spus tot ce ştiam, oftă Nynaeve. !dică am spus !es"edai.

1reuise să le spună. Nimic din ceea ce ştia nu putea să-i facărău nu mai mult decât a şti cine este, în orice ca& şi ar $ putut

a(uta dacă surorile îl vedeau ca pe un ărat. Nu ca pe un ăratcare poate conduce 0uterea, ci doar ca pe un ărat. Nu era osarcină uşoară pentru +ragonul Renăscut. Nu ştiu mai mult de-atât. Nu sta otoasă, i&ucni +elana. 3i nu te mai fââi:Nynaeve aşe&ă ceşcua în farfurioară şi îşi şterse înc%eieturamâinii pe roc%ie. #opilă, spuse Aanya plină de compasiune, ştiu că tu cre&i căne-ai spus totul, dar +elanaC Eu nu pot crede că ne-ai ascundeceva intenionatC 3i de ce n-ar face-o? mârâi +elana. E născută în acelaşi sat.L-a vă&ut crescând. 0oate că îi e mai loială lui decât 1urnului !l2privirea ca o lamă de cuit coorî iar pe Nynaeve. "pune-ne cevace nu ne-ai mai spus înainte. !m au&it toate poveştile, aşa că o săştiu. 5ncearcă, copilă. "unt sigură că nu vrei ca +elana să $esupărată pe tine. +e ceC

Aanya se opri rusc la un nou dres al vocii.Nynaeve spera ca ele să creadă că ceşcua tremurândă însemna

că tremură şi ea, târâtă aici înspăimântată nu, nu înspăimântată, dar cel puin îngri(orată de cât de furioase arputea $ pe ea, şi acum asta. 5n prea(ma !es "edai învăai săasculi cu atenie. 0oate că nu prindeai tot ce voiau să spună, daraveai totuşi mai multe şanse să înelegi decât dacă ai $ ascultatdoar cu o singură urec%e, ca ma(oritatea oamenilor. Niciuna nuspusese că ar crede că ascundea ceva. oiau doar să o sperie însperana că poate mai scăpa câte ceva. Nu îi era frică de ele. Nuprea mult, în orice ca&. Era furioasă. #ând era ăiat, spuse cu gri(ă, oişnuia să-şi primeascăpedeapsa fără niciun comentariu, dacă el credea că o merită, dar,dacă nu credea, se lupta $ecare clipă. +elana pufni. !i spus asta tuturor celor dispuşi să te ascute. !ltceva.Repede: 5l poi conduce sau convinge, dar nu o să se lase împins. "e

încăpăânea&ă dacăC 3i asta.#u mâinile în şoldurile mari, +elana se apropie până a(unse cucapul la acelaşi nivel cu al lui Nynaeve. Nynaeve ar $ preferat să

aiă din nou privirea Nicolei asupra sa. #eva ce nu ai spus tuturor ucătăreselor şi spălătoreselor

74

7/17/2019 Sel


din "alidar. 5ncearcă, copilă, spuse Aanya.#ontinuară interogatoriul, +elana săpând fără milă, Aanyaintervenind plină de compasiune, iar Nynaeve încercând să-şi

aducă aminte tot ce putea. Nu câştigă niciun răga&, căci $ecarelucru mai fusese spus de nenumărate ori, încât începuse să-şiştie vorele pe de rost. #um +elana îi arătase cu delicatee. +efapt, fără multă delicatee. 0ână reuşi Nynaeve să mai soară ogură de ceai, acesta se răcise şi era atât de dulce că-i încreealima. +eci, Aanya c%iar credea că tinerele vor foarte multă miere.+imineaa trecu greu. 8oarte greu. Nu a(ungem nicăieri, spuse +elana aruncându-i lui Nynaeveo privire plină de reproş. 0ot să plec atunci? întreă Nynaeve oosită.4 storseseră şi de ultima picătură de sudoare. "e simea moaleca o cârpă. !r $ vrut să le plesnească pe amândouă.+elana şi Aanya sc%imară o privire. "ora #enuşie ridică dinumeri şi se duse la ufet să-şi mai pună ceai. "igur că poi, răspunse Aanya. 3tiu că a fost greu pentrutine, dar, înainte să decidem ceva, treuie să-l cunoaştem peal>1%or mai ine decât se cunoaşte el însuşi. !ltfel totul se poatetransforma într-o catastrofă. 4%, da. 1e-ai descurcat foarte ine,copilă. +ar nici nu mă aşteptam la mai puin de la tine. 4ricine

poate face descoperirile pe care le-ai făcut, cu %andicapul tăuCnu pot decât să mă aştept la lucruri e;traordinare din partea ta.3i când te gândeşti căC6ai dură ceva timp până când termină, lăsând-o pe Nynaeve săiasă clătinându-se în uliă. "e simea nesigură pe picioare. 1oatălumea vorea despre ea. "igur că voreau. !r $ treuit să oasculte pe Elayne şi să lase în seama ei toate acele aşa-&isedescoperiri. 6og%edien avea dreptate. 6ai devreme sau mai târ&iuaveau să înceapă să se întree cum o făcuse. +eci, treuiau sădecidă ce era mai ine, ca să evite o catastrofă. Niciun indiciudespre ce intenii aveau cu Rand.4 privire scurtă aruncată soarelui care a(unsese aproapedeasupra capului îi spuse că de(a întâr&iase la întâlnirea cu

1%eodrin. 9ine că măcar avea o scu&ă ună de data asta.#asa lui 1%eodrin a ei şi a încă două du&ini de femei se a/a

în spatele 1urnului 6ic. Nynaeve păşi mai încet în dreptul lui.6ulimea de "tră(eri din faă şi <aret% 9ryne erau dovada că

întâlnirea continua. 0uina furie pe care o mai simea o făcea săvadă ur&eala, o cupolă turtită făcută cu 8oc, !er şi puină !pă,

sclipind deasupra întregii clădiri, prinsă cu un nod aâător. +acăl-ar $ atins însă, ar $ fost vai de pielea ei2 erau su$cient de multe

75

7/17/2019 Sel


!es "edai pe ulia aglomerată. +in când în când, câte un "tră(ertrecea prin esătură, invi&iilă pentru el, când un grup sedespărea şi altul se forma. !ceeaşi esătură pe care Elayne nureuşise să o străpungă. 7n scut împotriva trasului cu urec%ea cu

a(utorul 0uterii.#asa lui 1%eodrin era la o sută de paşi mai încolo, dar Nynaeveintră în curtea dintre două case acoperite cu stuf, lângă fostul%an. 7n gard şured de lemn încon(ura grădina mică, plină deieruri uscate, dar mai avea încă o poartă ce aia se inea de oalama ruginită. "cârâi cumplit când desc%ise poarta. "e uită în

(ur cu graă nu era nimeni la ferestre2 nimeni nu o putea vedeadin uliă , îşi strânse fustele şi alergă pe aleea strâmtă caretrecea prin dreptul ferestrei camerei pe care o împărea cu Elayne.E&ită pentru o clipă, ştergându-şi palmele ude de fustă,aducându-şi aminte de ce spusese 9irgitte. 3tia că în adânculinimii era laşă, indiferent cât de mult ura acest lucru. 8usese ovreme când se cre&use cura(oasă. Nu o eroină, ca 9irgitte, darsu$cient de cura(oasă. iaa o învăase altceva. +oar gândindu-sela ce i-ar face surorile dacă ar prinde-o, îi venea să se întoarcă şisă fugă la 1%eodrin. !vea şanse mici să găsească e;act fereastracamerei unde erau conducătoarele de !(a%. E;trem de mici.5ncercă să-şi ume&ească gura cum putea avea o gură atât deuscată când în rest era acoperită de sudoare? şi se strecură mai

aproape. '-ar $ plăcut să a/e într-o &i cum ar $ fost să aiă cura(,ca 9irgitte sau Elayne, în loc să $e o laşă.Nu simi nicio furnicătură când trecu prin ur&eală. Nu siminimic. 3tiuse că nu o să simtă. Nu-i provoca niciun rău atingereaei, dar se lipi cu spatele de &idul de piatră tăiată grosolan. "imipe faă atingerea unor plante agăătoare, atârnând din crăpăturile&idului."e strecură încet către primul toc de fereastră şi aproape se

întoarse să plece. Era înc%is ine, iar sticla fusese înlocuită cupân&ă dată cu ulei, care lăsa ceva lumină să intre, însă ei nu îipermitea să vadă nimic. "au să audă ceva2 sau dacă era cinevaacolo, nu se au&ea niciun &gomot. Respiră adânc şi se furişă cătreurmătoarea fereastră. <eamul fusese scos şi de acolo, dar prinramă se vedea o măsuă şuredă acoperită cu %ârtii şi sticlue decerneală şi câteva scaune, aceasta $ind toată moila camerei.6ormăind o în(urătură au&ită de la Elayne avea o re&ervăsurprin&ătoare pusă deoparte merse către următoarea fereastră,cu mâinile lipite de piatra aspră. ! treia fereastră era largdesc%isă. "e apropie, apoi se trase repede în spate. Nu cre&use cu

adevărat că va găsi ceva, dar 1ama era acolo. Nu cuconducătoarele de !(a%, ci cu "%eriam, 6yrelle şi restul grupului.

76

7/17/2019 Sel


+acă inima nu i-ar $ ătut atât de tare, ar $ au&it vocile înaintede a se uita.5ngenunc%e şi se apropie cât de mult putu de tocul ferestrei,fără să poată $ vă&ută de femeile dinăuntru. 0artea de (os a

ferestrei îi atingea capul. C sigure că acesta este mesa(ul pe care vrei să-l duc înapoi?se au&i vocea de $er a 1amei. #erei mai mult timp să vă gândii?La ce să vă gândii? +ivanul, începu "%eriam.' Divanul, spuse în at(ocură solia 1urnului. #redei că suntoară şi nu văd cine are puterea? !şa-&isul +ivan gândeşte ce îispunei voi să gândească. +ivanul a cerut mai mult timp de gândire, spuse ferm9eonin. #ine poate şti la ce deci&ie vor a(unge? Elaida va treui să aştepte să a/e deci&ia, spuse 6orvrinimitând destul de ine tonul de g%eaă al 1amei. Nu poate aşteptapuin să vadă din nou 1urnul Reîntregit?Răspunsul 1amei fu şi mai rece= 4 să duc mesa(ulC Divanului( "upremei înscăunate. 4 săvedem noi ce crede despre el.4 uşă se desc%ise şi se înc%ise trântindu-se. Lui Nynaeve îivenea să ipe de frustrare. !cum ştia răspunsul, dar nu a/ase

întrearea. +acă Aanya şi +elana i-ar $ dat drumul ceva mai

devreme: Era totuşi mai ine decât nimic. 6ai ine decât )Ne întoarcem şi ne supunem Elaidei*. Nu mai avea rost să stea acolo,să rişte ca cineva să se uite afară şi să o descopere. 5ncepu să se

îndepărte&e când au&i vocea lui 6yrelle. 0oate ar treui să trimitem un mesa(. 0oate ar treui să oc%emăm pur şi simplu.Nynaeve se încruntă, rămânând pe loc. +espre cine voreau? 0rotocolul treuie urmat, spuse aspru 6orvrin. #eremoniiletreuie îndeplinite. 1reuie să facem totul ca la carte, spuse 9eonin pe un tonferm şi ascuit. #ea mai mică scăpare va $ folosită împotrivanoastră. 3i dacă am făcut o greşeală? &ise #arlinya în$erântatăpentru prima dată în viaă. #ât timp să aşteptăm? #ât timp

îndră&nim să aşteptăm? #ât de mult va $ nevoie, spuse 6orvrin. #ât timp va treui, adăugă 9eonin. Nu am aşteptat atât demult copilul dorit ca să ne aandonăm acum toate planurile."e aşternu tăcerea, deşi Nynaeve mai au&i o dată )dorit* de

parcă cineva cerceta cuvântul. #e copil? 4 novice? 4 !leasă? Nuavea niciun sens. "urorile nu aşteptau niciodată după novice sau

77

7/17/2019 Sel


!lese. #arlinya, am mers prea departe ca să ne întoarcem dindrum, spuse într-un $nal "%eriam. 8ie o aducem aici şi neasigurăm că face ceea ce treuie, $e lăsăm totul în seama

+ivanului şi ne rugăm să nu a(ungem la un de&astru.+in tonul ei, părea că ultima posiilitate era o speranădeşartă. 4 singură greşeală, &ise #arlinya mai rece ca niciodată, şi osă sfârşim toate cu capetele în$pte în epuşe. 3i cine o să le pună acolo? întreă !naiya gânditoare. Elaida,+ivanul sau al>1%or?"e aşternu iarăşi tăcerea, întreruptă doar de foşnetul roc%iilorşi de uşa care se desc%ise din nou.Nynaeve riscă să arunce o privire înăuntru. #amera era goală."coase un sunet ve;at. #ă aveau de gând să aştepte nu era oconsolare prea mare2 răspunsul $nal putea $ oricare. #omentariul!naiyei arăta că încă se temeau la fel de mult de Rand ca deElaida. 0oate mai mult. Elaida nu strângea ărai care puteauconduce 0uterea. 3i cine era )copilul dorit*? Nu, nu era important.8emeile puteau avea esute cinci&eci de intrigi de care ea nu ştianimic.Nynaeve tresări când ur&eala se stinse. !r $ treuit să $ plecatde mult. Ridicându-se în picioare, începu să se scuture cu putere

pe genunc%i îndepărtându-se de &id. 8ăcu un singur pas. !poi seopri îng%eată, cu mâinile deasupra petelor de praf de pe roc%ie,uitându-se la 1%eodrin.8emeia domani cu ora(i rumeni se uita în oc%ii ei, fără săspună nimic.Nynaeve respinse în graă prima idee care-i trecuse prin cap,să spună că ar $ căutat ceva pe (os. "e îndreptă şi păşi agale pelângă ea, de parcă nu s-ar $ întâmplat nimic. 1%eodrin o urmă,cu mâinile împreunate. Nynaeve se gândea ce ar putea face. "ă olovească în cap şi să fugă. "au să se arunce în genunc%i şi să seroage de ea. !mele idei erau prea străine de ea şi nu putea găsinimic altceva între cele două. Fi-ai păstrat calmul? întreă 1%eodrin uitându-se drept înfaă. Nynaeve tresări. !cestea fuseseră instruciunile primite cu o&i în urmă, după încercarea de a-i sparge loca(ul. Rămâi calmă,foarte calmă2 doar gânduri liniştite. "igur, râse încetişor. #e ar putea să mă supere aici? !sta e ine, spuse senin 1%eodrin. !stă&i voi încerca ceva unpic maiC direct.

Nynaeve se uită întreătoare la ea. 8ără întreări? 8ărăacu&aii? +upă cum se derulase până atunci &iua aceea nu-i

78

7/17/2019 Sel


venea să creadă că scapă atât de ieftin.Nu se uită înapoi către clădirea de piatră, astfel că nu o vă&u pefemeia care le privea de la o fereastră de la eta(ul doi.

CAPITOLUL 1$A%o#erit de #ra& 5N1RE9IN+7-"E +!# "-3' +E"8!# "!7 N7 #4"'F!, Nynaeve seuita încruntată de su un prosop u&at cu dungi roşii la roc%ia şifuroul agăate pe spătarul scaunului, din care picura apă pepodeaua curată. 7n alt prosop deşirat, verde cu dungi ale, multmai mare ca primul, îi servea ca veşmânt. !cum ştim că şocul nu merge, mârâi la 1%eodrin şi avu un$or. 4 durea falca, iar ora&ul încă o înepa. 1%eodrin avea re/e;erapide şi o mână grea. 0ot conduce acum, dar, pentru o clipă, saidarul a fostultimul lucru la care m-am gândit. 8usese momentul în care îşicăutase udă răsu/area, când gândurile dispăruseră, iar instinctulpreluase controlul. 7sucă-i lucrurile cu 0uterea, murmură 1%eodrin.0arcă pe Nynaeve o durea falca mai puin, uitându-se cum

1%eodrin îşi pipăia oc%iul privindu-se într-o oglindă spartă.5ncepuse să se um/e de(a, iar Nynaeve ănuia că, lăsată în pace,

vânătaia ar $ devenit spectaculoasă. Nici ea nu avea raul preauşor. 'ar 1%eodrin merita cel puin o vânătaie: 0oate că femeiadomani gândea la fel, căci oftă şi spuse= Nu o să mai încerc aşa ceva. +ar, într-un fel sau altul, am săte învă să îmrăişe&i saidarul fără să $i atât de furioasă încâtsă îl muşti.Nynaeve stătu o clipă în cumpănă, uitându-se încruntată laveşmintele ude. Nu mai făcuse aşa ceva până atunci. Era strictinter&is să facă treurile de &i cu &i cu 0uterea şi din motive ine

întemeiate. )aidarul seducea. #u cât conduceai mai mult, cuatât voiai mai mult să conduci. #u cât voiai să conduci mai mult,cu atât creştea riscul ca într-un $nal să tragi prea mult şi să temistui sau să te omori singură. +ulceaa '&vorului !devărat oumplea cu uşurină acum. <ăleata de apă a lui 1%eodrin avusesegri(ă de asta, dacă restul &ilei nu ar $ fost su$cient. 4 esăturăsimplă de !pă scoase toată ume&eala din veşminte, aruncând-o pepodea, alături de ce mai că&use din găleată. Nu sunt foarte pricepută la îmrăişări, spuse.6ai avea vreun rost să lupte? +oar un prost se împotriveşte

lucrurilor pe care nu le poate sc%ima. Nu putea respira su apă,nu putea &ura dând din mâini şi nu putea conduce decât

79

7/17/2019 Sel


furioasă. 1%eodrin îşi puse mâinile în şoldurile suiri, mutându-şiprivirea încruntată de la alta de pe podea la Nynaeve. 3tiu asta foarte ine, spuse cu o voce liniştită, dar, din câte

am învăat eu, nici măcar nu ar treui să $i în stare să conduci.!m fost învăată că treuie să $i calmă, liniştită şi senină,desc%isă şi asolut supusă.4 încon(ura strălucirea saidarului, iar $rele de !pă strânserăapa de pe podea într-o minge care arăta ciudat. 1reuie să te predai înainte de a putea conduce. +ar tu,Nynaeve, indiferent cât încerci să te predai te-am vă&ut

încercând te agăi cu ung%iile, dacă nu eşti su$cient de furioasăsă uii.8ire de !er ridicară mingea tremurătoare. 4 clipă Nynaevecre&u că cealaltă femeie vrea să o arunce în ea, dar sfera de apăpluti prin cameră şi ieşi pe fereastră. "e au&i plescăitura apei şi opisică mieună furioasă. 0oate că interdicia nu se mai aplica cânda(ungeai la nivelul lui 1%eodrin. !tunci de ce să n-o lăsam aşa? Nynaeve încercă să parăvoioasă, fără a reuşi. *oia să conducă ori de câte ori avea c%ef.+ar, cum spunea o voră din ătrâni, )dacă dorinele ar $ aripi,porcii ar &ura*. Nu are rost să risipimC Nu face asta, spuse 1%eodrin după ce Nynaeve începu să-şi

usuce părul cu $re de !pă. +ă drumul saidarului şi lasă-l să seusuce singur. 3i îmracă-te.Nynaeve se uită la ea micşorându-şi oc%ii. Nu mai ai pregătite şi alte surpri&e, nu? Nu. !cum pregăteşte-i mintea. Eşti un ooc de /oare caresimte căldura '&vorului, gata să se desc%idă. )aidarul este râul,tu eşti malul. Râul este mai puternic decât malul, dar malul îlconstrânge şi îl g%idea&ă. Elierea&ă-i mintea de orice, cue;cepia oocului. Nimic nu mai e în gândurile tale, doaroocul. 1u eşti ooculC

1răgându-şi veşmintele peste cap, Nynaeve oftă în timp ce 1%eodrin vorea în continuare cu glas %ipnotic. E;erciii pentrunovice. +acă ar $ funcionat şi pentru ea, de mult ar $ fost înstare să conducă după pofta inimii. !r treui să stope&e c%estiaasta şi să vadă ce poate face util, ca de pildă să o convingă peElayne să plece la #aemlyn. +ar ar $ vrut ca 1%eodrin săreuşească, c%iar dacă i-ar $ treuit &ece gălei de apă. !lesele nuaveau voie să renune, !lesele nu aveau voie să s$de&e. 7ra să i sespună ce nu are voie să facă mai mult decât ce treuie să facă.

#easurile trecură, cu cele două femei stând faă în faă, având între ele o măsuă care părea pescuită dintr-un depo&it de

80

7/17/2019 Sel


vec%ituri, ceasuri întregi de e;erciii pe care novicele le făceauproail şi ele c%iar atunci. 9oocul de /oare şi malul râului.9ri&a văratică şi pârâul clipocitor. Nynaeve încercă să $e osămână plutitoare de păpădie, purtată de vânt, pământul însetat

asorind ploaia de primăvară, o rădăcină care îşi croieşte drumprin ărână. 8ără niciun re&ultat sau cel puin fără re&ultatuldorit de 1%eodrin. "ugeră c%iar să se imagine&e în raeleiuitului, ceea ce fu un de&astru, deoarece se gândi la Lan şi cum+ndrăznise să dispară aşa: +e $ecare dată când frustrarea îiaprindea mânia ca un cărune aprins iara uscată, saidarul îiera la îndemână, dar 1%eodrin o punea să se eliere&e de el şi să oia de la început, calmă. 4 scotea din mini felul în care femeiarămânea $;ată pe ce îşi propusese. Nynaeve se gândi că ar $putut învăa catârii cum să $e încăpăânai. Nu era niciodatăfrustrată2 făcuse o artă din a rămâne senină. Nynaeve şi-ar $ doritsă-i verse o găleată de apă în cap, să vadă dacă ei îi plăcea. +arpoate nu era o idee c%iar aşa de ună, dacă lua în calcul şidurerea din falcă.

1%eodrin îi 1ămădui durerea înainte să plece, ceea ce constituiacam ma;imumul din ce putea face cu această în&estrare. +upă oclipă, Nynaeve o 1ămădui şi ea. 4c%iul lui 1%eodrin devenise deun vineiu violent şi îi păru rău că nu poate să o lase aşa, să $emai atentă la ce face pe viitor. !şa era cinstit, să-i întoarcă

1ămăduirea, iar $rele de "pirit, !er şi !pă o făcură pe 1%eodrin săicnească, recompensă pentru găleata vărsată în cap. !vu şi ea untremurat, de la propria 1ămăduire, dar ce să-i faci, nu puteai aveatotul.!fară soarele începuse să lunece către apus. 0e ulia mare unval de reverene şi plecăciuni se mişca prin mulime, însoind-o pe

1ama 8eir, care plutea prin marea de oameni ca o regină printr-ococină de porci, cu şalul roşu trecut peste umeri ca un stindard.!titudinea ei era limpede, c%iar şi de la cinci&eci de paşi, din felul

în care îşi inea capul, cum îşi ferea fusta de praf, cum ignora şicele mai adânci reverene. 'n &iua venirii avusese parte de multmai puine reverene şi mult mai multe priviri încărcate de ură,dar o !es "edai era o !es "edai, cel puin pentru surorile din"alidar. 'ar la $nal două !lese, cinci novice şi o du&ină de servitori

îşi petreceau ceea ce ar $ treuit să $e timpul lor lier cărândgunoi şi îngropând în pădure coninutul oalelor ei de noapte.0e când Nynaeve se strecura pentru a nu $ vă&ută de 1ama,stomacul ei scoase un asemenea &gomot că un ins cărând un coşde napi se întoarse către ea uimit. 1impul pentru micul de(un îl

pierduse cu încercarea lui Elayne de a străpunge esătura din (urul 1urnului 6ic, iar cel pentru prân& se dusese cu e;erciiile

81

7/17/2019 Sel


lui 1%eodrin. 3i femeia încă nu terminase cu ea. 'nstruciunile eifuseseră să nu mai doarmă deloc în noaptea aceea, în sperana căepui&area va merge acolo unde şocul eşuase. )4rice loca( poate $

învins, spusese 1%eodrin cu o încredere ne&druncinată, şi eu o săl

distrug pe al tău. 1reuie să reuşim o singură dată. 4 singurădată dacă reuşeşti să conduci când nu eşti furioasă, şi saidarul

va $ al tău.*5n acel moment tot ce îşi dorea era ceva de mâncare. #ei carespălau vasele de(a se apucaseră de strâns, mai mult ca sigur, şiaproape terminaseră, dar mirosul de tocăniă de erec şi fripturăde porc plutea ademenitor dinspre ucătării, făcând-o săadulmece. 1reuia să se mulumească doar cu două mereamărâte, puină rân&ă de capră şi o coa(ă de pâine. Diua nudevenea mai ună.4 găsi în cameră pe Elayne întinsă pe pat. 1ânăra femeie seuită la ea fără să ridice capul, apoi îşi $;ă privirea în crăpăturiletavanului. !m avut cea mai mizerabilă &i cu putină, Nynaeve, oftă ea.Escaralde a insistat să învee să facă un ter’angreal, deşi nu esu$cient de puternică, iar arilin a făcut ceva nu ştiu ce , iarpiatra la care lucra s-a transformat într-un ulgăre deC ceva, nuerau c%iar /ăcăriC drept în mâinile ei. +acă nu era +agdara, credcă murea2 nimeni de acolo nu ar $ putut s-o 1ămăduiască şi nu

cred că aveam timp să aducem pe cineva care ar $ putut. !poi mamgândit la 6arigan dacă nu putem învăa să detectăm unărat care conduce puterea, poate putem să detectăm ce a făcut2

îmi aduc aminte că 6oiraine a sugerat că ar $ posiil. #red că îmiamintesc , în $ne, mă gândeam la ea şi cineva m-a atins pe umărşi am ipat de parcă m-ar $ străpuns cu un ac. Era un amărât decăruaş care voia să mă întree dacă o prostie de &von e adevărat,dar l-am speriat atât de tare că aproape a fugit.5şi trase su/area într-un $nal, iar Nynaeve renună la gândul dea arunca în ea cu ultimul cotor de măr, şi reuşi să strecoare= 7nde e 6arigan? +upă ce a terminat de făcut curat şi ştiu că nu s-a grăit ,am trimis-o în camera ei. 5ncă port răara. e&i? spusescuturându-şi mâna prin aer înainte de a o lăsa să cadă pe pat2torentul de cuvinte nu încetini. 4 inea întruna cu văicăreala aiaprostească cu fugitul la #aemlyn şi nam mai putut să o suportnicio clipită, nu după toate alea. #lasa cu novicele a fost unde&astru. 8emeia aia oriilă, Heatlin cea cu nasul? , totomănea că la ea acasă nu ar $ lăsat niciodată o -ată să-i dea

ordine, iar 8aolin a venit cu oră&nicie să mă ia la întreări de cee Nicola în clasa mea de unde era să ştiu că Nicola treuia să-i

82

7/17/2019 Sel


facă nu-ştiu-ce treuri? , apoi brella s-a decis să vadă cât demare putea face o /acără şi aproape a dat foc la toată lumea, iar8aolin m-a făcut cu ou şi cu oet în faa tuturor că nu-micontrole& clasa, iar Nicola a spus căC

Nynaeve renună să încerce să mai strecoare un cuvânt poatecă ar $ treuit să arunce totuşi în ea cu cotorul de măr şi ipă= #red că 6og%edien are dreptate:Numele o făcu să tacă şi să se ridice în capul oaselor. Nynaevese uită în(ur. "ă vadă dacă au&ise cineva, deşi erau singure încameră. !sta a fost o prostie, Nynaeve.Nynaeve nu ştia dacă se referise la sugestie sau la faptul căspusese cu voce tare numele lui 6og%edien, şi nu avea de gând să

întree. "e aşe&ă pe patul ei aran(ându-şi fusta. Nu, nu este. +e acuma Aaril şi "eva ar putea spune oricândcuiva că 6arigan nu este mama lor, dacă nu cumva au spus de(a.Eşti gata pentru interogatoriul care va urma? Eu nu. 4ricând o!es "edai poate să înceapă să scormonească despre cum pot euface descoperiri dacă nu sunt furioasă de dimineaă până seara.7na din două !es "edai cu care voresc aminteşte de lucrul ăsta,iar +agdara se uită ciudat la mine de la un timp. 5n plus, tot cevor face ele aici e să stea degeaa. +acă nu cumva se decid să se

întoarcă la 1urn. 6-am furişat şi am ascultat când 1ama vorea

cu "%eriamC !i -ăcut ce?

6-am furişat şi am ascultat, continuă Nynaeve pe un ton$resc. 6esa(ul pe care îl trimit Elaidei este că au nevoie de maimult timp de gândire. !sta înseamnă că iau în calcul să uite de!(a% Roşie şi Logain. #um, nu ştiu, dar ce poate însemna altceva?+acă mai stăm mult aici, o să sfârşim făcute cadou Elaidei. #elpuin dacă plecăm acum îi putem spune lui Rand să nu se a&e&ecă îl spri(ină vreo !es "edai. 0utem să-i spunem să nu se încreadă

în niciuna dintre ele.Elayne îşi îndoi picioarele su ea, încruntându-se. +acă încă se gândesc înseamnă că nu au decis. #red că artreui să rămânem. 0oate le putem a(uta să ia deci&ia ună. 5nplus, dacă nu ai de gând să o convingi pe 1%eodrin să vină cu noi,nu o să scapi niciodată de loca(ul tău.Nynaeve nu răspunse. 6are rân&ă făcuse 1%eodrin. <ălei deapă. 8ără somn în acea noapte. 8emeia avea de gând să se ină decuvânt şi să încerce tot ce se putea până găsea ceva care sămeargă. 3i acest )tot ce se putea* însemna prea mult pentru

Nynaeve. "ă le a(utăm să decidă? Nu ne vor asculta pe noi. !ia dacă

83

7/17/2019 Sel


ne ascultă "%eriam şi, dacă ea ne are la degetul mic, măcar avemşi noi un deget din ea. 1ot cred că ar treui să rămânem. #el puin până decide

+ivanul. 3i, dacă lucrurile iau o întorsătură urâtă, cel puin îi

putem spune lui Rand un adevăr cert, şi nu un )poate*. 3i cum o să a/ăm? Nu ne putem a&a că o să nimeresc dedouă ori fereastra care treuie. +acă aşteptăm până anună, neputem tre&i că suntem de(a su pa&ă. Eu, cel puin. Nu e nicio !es"edai care să nu ştie că eu şi Rand venim amândoi din Emond>s8ield. "iuan o să ne spună înainte de a se anuna ceva, &ise calmElayne. +oar nu cre&i că ea şi Leane se vor târî înapoi la Elaida?!sta aşa era. Elaida le-ar $ luat capul înainte să apuce să facăo reverenă. +ar cu Aaril şi "eve cum rămâne? 4 să ne gândim la ceva. 5n orice ca&, nu ar $ primii orfanirefugiai de care are gri(ă cineva care nu e rudă cu ei.0roail, Elayne credea că &âmetul ei cu gropie o liniştea. 1reuie doar să ne punem mintea la contriuie. #el puin artreui să-l aşteptăm pe 1%om să se întoarcă din !madicia. Nu potsă-l las de i&elişte.Nynaeve îşi ridică mâinile. +acă felul în care arată cineva i-arre/ecta caracterul, atunci Elayne ar treui să $e un catâr cioplit

în piatră. 8ata îl transformase pe 1%om 6errilin în tatăl caremurise când era mică. 'ar câteodată părea convinsă că omul nu ar$ fost în stare nici să a(ungă la masă dacă nu îl inea ea de mână."ingurul avertisment pe care îl avu Nynaeve fu sen&aia că înapropiere cineva îmrăişea&ă saidarul, apoi uşa fu desc%isă cu oesătură de !er, iar 1ama 8eir păşi înăuntru. Nynaeve şi Elayne seridicară în picioare. 4 !es "edai era o !es "edai, iar o parte dinacel gunoi îngropat era pentru că aşa dorise 1ama."ora Roşie cu părul ca spicul le cercetă cu atenie, cu un c%iparogant de marmură îng%eată. !şa deci. Regina din !ndor şi sălăticiunea in$rmă. Nu încă, !es "edai, replică Elayne cu o politee rece. Nu pânănu sunt încoronată în "ala 1ronului. 3i doar dacă mama emoartă.Dâmetul 1amei ar $ putut îng%ea o furtună de &ăpadă. +esigur. !u încercat să te ascundă, dar &vonurile circulă. "euită la paturile înguste şi la scaunul şured, la %ainele agăate peperete şi la tencuiala crăpată. !ş $ cre&ut că v-au dat o cameră mai ună, după lucrurile

miraculoase pe care le-ai făcut. +acă ai $ fost în 1urnul !l,unde vă e locul, nu aş $ fost surprinsă să $ fost testate amândouă

84

7/17/2019 Sel


pentru şal până acum. 6ulumesc, spuse Nynaeve ca să arate că şi ea poate $politicoasă. 1ama se uită la ea, iar oc%ii ei alaştri făceau carestul feei să pară călduros. !es "edai, adăugă în graă.

1ama se întoarse către Elayne. "uprema înscăunată !myrlin are un loc special în inima eipentru tine şi pentru !ndor. Nici n-ai putea crede cât de mult te-acăutat. 3tiu că ar $ foarte mulumită dacă te-ai întoarce cu mine

în 1ar alon. Locul meu este aici, !es "edai, spuse Elayne cu o voce încăplăcută, dar îşi ridicase ăria pe măsura aroganei 1amei. 6ă voi

întoarce la 1urn atunci când o vor face şi celelalte. 5neleg, răspunse femeia cu un ton egal. 8oarte ine. Lasă-nesingure acum. reau să voresc singură cu sălăticiunea.Nynaeve şi Elayne sc%imară o privire, dar tot ce putea Elaynesă facă era o reverenă şi să iasă din cameră.+upă ce se înc%ise uşa, 1ama suferi o sc%imare uimitoare. "eaşe&ă pe patul lui Elayne, strângându-şi picioarele su ea, cugle&nele încrucişate, spri(inindu-se de tălia patului, cu mâinile

împreunate pe stomac. E;presia îng%eată i se topi şi c%iar &âmi. 0ari neliniştită. Nu $. Nu te muşc.0oate Nynaeve ar $ cre&ut-o dacă i s-ar $ sc%imat şi oc%ii. Nuerau atinşi de &âmet2 prin contrast, păreau de &ece ori mai duri,

de o sută de ori mai reci. #ominaia îi făcu pielea ca de găină. Nu sunt neliniştită, spuse ăos, în$gându-şi ine picioarele

în podea ca să nu îi tremure. 4%, ofensată, nu? +e ce? 0entru că te-am numit)sălăticiune*? 3i eu sunt o sălăticiune. <alina #asan m-aătut ea însăşi până mi-a dispărut loca(ul. 3tia ce !(a% voi alegecu mult înaintea mea şi a veg%eat asupra mea. 5ntotdeauna faceasta cu cele care crede că vor alege !(a% Roşie."cutură din cap râ&ând, cu oc%ii ca două pumnale de g%eaă. #âte ceasuri am petrecut urlând şi plângând înainte să pot

îmrăişa saidarul cu oc%ii înc%işi2 nu poi ese dacă nu poivedea $rele. !m îneles că 1%eodrin foloseşte metode mai lândecu tine.Nynaeve îşi mişcă picioarele fără să vrea. +oar nu o să încerce

1%eodrin şi aşa ceva: "igur că nu. 5ncordarea picioarelor nu-ia(uta stomacul agitat. Nu ar treui să se simtă (ignită, nu?

1reuia să treacă până la urmă cu vederea şi peste )in$rmă*? +espre ce doreai să-mi vorii, !es "edai? "uprema !myrlin vrea ca Elayne să $e în sigurană, dar tu

eşti la fel de importantă, din multe puncte de vedere. 0oate c%iarmai importantă decât ea. #e ai tu în cap despre Rand al>1%or

85

7/17/2019 Sel


poate $ nepreuit. 3i ce are EgBene al>ere în al ei. 3tii unde este?Nynaeve dorea să-şi şteargă sudoarea de pe faă, dar rămase cumâinile pe lângă corp. Nu am mai vă&ut-o de foarte mult timp, !es "edai:

+e luni de &ile, de la ultima întâlnire în Tel’aran’r/iod. 0ot să între ce intenionea&ăC "uprema înscăunată înlegătură cu Rand? Nimeni nu-i spunea aşa în "alidar, dar treuiasă $e respectuoasă cu femeia. #e intenionea&ă, copilă? El este +ragonul Renăscut."uprema înscăunată ştie asta şi intenionea&ă să-i acorde toateonorurile care i se cuvin. <ândeşte, copilă, spuse cu o vocepătimaşă, grupul acesta se va întoarce la matcă odată ce îşi vorda seama ce au făcut, dar $ecare &i poate $ vitală. +e trei mii deani 1urnul !l călău&eşte regii şi reginele2 fără 1urn ar $ fostmulte ră&oaie sau şi mai rău. Lumea poate sfârşi în de&astrudacă al>1%or nu este călău&it. +ar nu poi călău&i ceea ce nucunoşti, la fel cum eu nu pot ese cu oc%ii înc%işi. #el mai unlucru pentru el ar $ ca tu să te întorci cu mine şi să-i spui"upremei înscăunate tot ce ştii despre el, în loc să aştepisăptămâni sau luni. 3i ar $ cel mai ine şi pentru tine. "ceptrulLegămintelor este în 1urn. 1estarea se poate face doar în 1urn."udoarea îi picura lui Nynaeve în oc%i, dar refu&ă să clipească.8emeia c%iar credea că putea $ mituită?

!devărul este că nu am petrecut mult timp în prea(ma lui.Eu am locuit în sat, iar el într-o fermă îndepărtată în 0ădurea dela !pus. #am tot ce îmi amintesc este un ăiat care nu asculta devoră ună. 1reuia pedepsit sau forat cumva ca să facă cetreuie. "igur, asta a fost când era copil. 0oate că s-a sc%imat,nu pot şti. #ei mai muli ărai sunt doar ăiei înali, dar poates-o $ sc%imat.0entru o clipă 1ama se uită la ea fără să spună nimic. 4 clipăfoarte lungă, su privirea aceea stearpă. 9ine, spuse într-un $nal şi se ridică atât de repede căNynaeve vru să se dea înapoi, deşi nu avea unde2 femeia îşi păstră&âmetul neliniştitor. 7n grup foarte ciudat s-a strâns aici. Nu leamvă&ut, dar am au&it că "iuan "anc%e şi Leane "%arif fericesc"alidarul cu pre&ena lor. 4 femeie îneleaptă nu s-ar amestecasu nici o formă cu cele de soiul lor. 0oate sunt şi alte persona(eciudate, nu-i aşa? !r $ mult mai ine să vii cu mine. 0lec în &ori.+ă-mi de ştire în noaptea asta dacă treuie să te aştept dimineaăpe drum. 6i-e teamă că nuC

<ândeşte-te, copilă. !r putea $ cea mai importantă deci&iedin viaa ta. <ândeşte-te foarte ine.

86

7/17/2019 Sel


6asca prietenească dispăru, iar 1ama ieşi din cameră.Nynaeve se lăsă pe pat, cu genunc%ii moi. 8emeia reuşise să-istârnească asemenea emoii, că nu mai ştia ce să facă. Nelinişteaşi mânia se amestecau cu voioşia. 5şi dori ca Rand să $ avut

vreun mi(loc să comunice cu !es "edai care îl căutau. 4%, dacă arputea să se prefacă într-o muscă şi să asculte cum încercau săfolosească descrierea ei. "ă încerce să o mituiască. "ă o

înspăimânte. +ar asta reuşise destul de ine: 1ama era sigură că!es "edai vor îngenunc%ia în faa Elaidei2 era o conclu&ie certă,nesigur $ind doar când avea să se întâmple asta. 3i făcuse oalu&ie la Logain? Nynaeve ănuia că 1ama ştia mult mai multedespre "alidar decât ănuia +ivanul sau "%eriam. 0oate Elaidac%iar avea susinătoare acolo.Nynaeve aşteptă (umătate de ceas ca Elayne să se întoarcă, apoiplecă să o caute, umlând mai întâi pleoştită pe stră&ile acoperitede praf, apoi aproape alergând, oprindu-se din când în când să seurce pe oiştea unei cărue, pe vreun utoi răsturnat sau pe overandă de piatră, pentru a privi peste capetele oamenilor. "oarelecoorâse aproape de linia împădurită a ori&ontului, când se

întoarse cu paşi mari în cameră, omănind singură. 3i o găsi peElayne, care părea că tocmai venise. 7nde ai fost? #redeam că te-a legat 1ama pe undeva: !m luat astea de la "iuan, spuse Elayne desc%i&ându-şi

mâna2 două din inelele răsucite de piatră se a/au în palma ei. E vreunul cel adevărat? 9ine că le-ai luat, dar ar $ treuit să

încerci să-l iei pe cel adevărat. Nu m-am ră&gândit, Nynaeve. #red că treuie să rămânem. 1amaC Nu a făcut decât să mă convingă. +acă plecăm, "%eriam şi+ivanul nu-l vor alege pe Rand, vor reîntregi 1urnul. 3tiu asta. 5şipuse mâinile pe umerii lui Nynaeve, iar aceasta se lăsă aşe&ată pepat. Elayne se aşe&ă în faa ei, aplecându-se înainte. 5i mai aduci aminte când mi-ai spus că pot folosi nevoiapentru a găsi ceva în Tel’aran’r/iod? Lucrul de care avem noinevoie acum este să găsim o cale să convingem +ivanul să numergem la Elaida. #um? #e? +acă Logain nu este su$cientC 4 să ştim când o să găsim o cale, spuse %otărâtă Elayne.Nynaeve îşi atinse asentă cosia groasă cât înc%eietura mâinii. 4 să $i de acord să plecăm dacă nu găsim nimic? Nu-miplace gândul să stăm aici până se decid să ne pună su pa&ă. "unt de acord să mergem dacă şi tu eşti de acord să stăm în

ca&ul în care găsim ceva util. Nynaeve, indiferent cât aş vrea să-lvăd, aici putem face lucruri mai une.

87

7/17/2019 Sel


Nynaeve e&ită înainte de a spune un )de acord* mormăit. 0ăreaun plan sigur. 8ără nicio idee despre ce căutau, nu-şi puteaimagina cum ar putea găsi ceva.3i, dacă până atunci timpul trecuse greu, după aceea începu să

se târască de-a inelea. "e aşe&ară la coadă la una dintreucătării pentru o farfurie cu şuncă feliată, napi şi ma&ăre. 0ăreacă soarele stă de ceasuri întregi deasupra copacilor. #ei mai mulidin "alidar se duceau la culcare odată cu soarele, dar începură săapară lumini în câteva clădiri, mai ales în cele mari. +ivanuloferea în acea seară un festin în cinstea 1amei. +in când în când,dinspre fostul %an a(ungea la ele mu&ică de %arpă2 !es "edaigăsiseră printre soldai un fel de mu&icant la %arpă, puseseră să$e ărierit, dându-i să îmrace ceva care părea o livrea. 4ameniicare treceau prin dreptul %anului aruncau priviri furişe, înaintede a se grăi mai departe, sau făceau eforturi să-l ignore. +innou, <aret% 9ryne era e;cepia. 5şi lua masa stând pe o cutie delemn, în mi(locul uliei2 oricine se uita pe geam treuia să-l vadă.5ncet, c%inuitor de încet, soarele alunecă în spatele copacilor.5ntunericul veni rusc, fără niciun crepuscul care să-l

îmlân&ească, iar stră&ile se goliră. 6u&ica %arpei se au&i din nou.<aret% 9ryne stătea încă pe cutia sa, la marginea pân&ei delumină care venea de la anc%etul +ivanului. Nynaeve clătină dincap2 nu ştia dacă ce făcea era de admirat sau prostesc. 0roail

amândouă.5şi aminti de instruciunile lui 1%eodrin aia când fu în pat, culumânarea stinsă şi cu piatra ter’angreal agăată de un şnur în

(urul gâtului, împreună cu inelul greu de aur al lui Lan. Ei ine,era prea târ&iu acum. 4ricum 1%eodrin nu avea cum să ştie dacădormise sau nu. 7nde era Lan?Respiraia lui Elayne încetini, Nynaeve se aşe&ă comod cu capulpe pernă şiC3i stătea în picioare în faa patului ei, uitându-se la o Elayneneguroasă, în lumina stranie a Tel’aran’r/iodului. Nimeni nu levedea acolo. 0oate că intraseră şi "%eriam, şi grupul ei, sau "iuanşi Leane. E adevărat, amândouă aveau dreptul să vi&ite&e Lumeaiselor, dar în acea noapte niciuna dintre ele nu voia să răspundăla întreări. Elayne o vedea ca pe o vânătoare2 conştientă sau nu,se înveşmântase ca 9irgitte, într-o %aină verde cu pantaloni ali."e uită mirată la arcul argintiu din mâna sa, şi acesta dispăruodată cu tola.Nynaeve îşi veri$că %ainele şi oftă. 4 roc%ie alastră de al, dinmătase, rodată cu /ori aurii în (urul decolteului generos şi de-a

lungul întregii roc%ii. 0utea simi în picioare încălările de dansdin catifea. Nu conta ce purtai în Tel’aran’r/iod, dar ce îi venise

88

7/17/2019 Sel


să aleagă aşa ceva? 5i dai seama că s-ar putea să nu meargă, spuse,sc%imându-se cu veşmintele simple de lână din Finutul celor+ouă Râuri2 Elayne nu avea niciun drept să &âmească aşa. 7n

arc de argint. Ga: !r treui să avem măcar o idee ce căutăm, ceva, orice,despre lucrul ăla. 1reuie să ne descurcăm, Nynaeve: îneleptele &ic că nevoiaeste c%eia şi cu cât e mai mare, cu atât mai ine şi cu siguranăavem nevoie de ceva, altfel a(utorul promis lui Rand se va evapora,cu e;cepia a ce va dori Elaida să dea. Nu voi lăsa să se întâmpleaşa ceva. Niciodată. Linişteşte-te. Nici eu, dacă putem face ceva. Gai să facemasta.Nynaeve îi luă mâna lui Elayne, înc%i&ând oc%ii. Nevoie. "peraca o parte din ea să ştie ce căutau. 0oate nu se va întâmpla nimic.Nevoie. 9rusc, totul păru să se mişte în (urul ei2 simi cumTel’aran’r/iod -ul se înclină şi se prăuşeşte.+esc%ise oc%ii imediat. 8iecare pas făcut folosind nevoia era unpas în necunoscut şi, deşi te aducea tot mai aproape de intă, teputeai tre&i într-un cui de vipere sau că dai nas în nas cu un leufurios, că fusese deran(at de la masă, gata să te îng%ită.Nu erau lei, dar locul unde a(unseseră o tulura. Era mi(locul

&ilei, dar asta nu conta2 timpul curgea altfel aici. Ea şi Elayne seineau de mână în mi(locul unei stră&i pavate, încon(urate declădiri de cărămidă şi piatră. #asele şi prăvăliile erau decorate cufri&e şi cornişe elaorate. !coperişurile acoperite de igle aveaucupole ornate, iar poduri de piatră şi lemn se arcuiau pestestradă, sus, la al treilea sau al patrulea nivel. #olurile stră&ilorerau acoperite cu grăme&i de gunoaie, %aine vec%i şi moilă ruptă,iar turme de şoolani scormoneau peste tot, oprindu-se din când

în când să c%iăie la ele. !păreau şi dispăreau oameni careatingeau Tel’aran’r/iod -ul în vis. 7n ărat că&u urlând de peunul din poduri şi dispăru înainte de a atinge pava(ul. 4 femeieipând, în veşminte sfâşiate, alergă câiva paşi către ele, apoidispăru. 8rânturi de urlete şi ipete îşi răsfrângeau ecoul pestradă şi câteodată râsete guturale de oameni a/ai în pragulneuniei. Nu îmi place asta, spuse Elayne îngri(orată.5n depărtare, o coloană verticală, ală ca un os, se avântadeasupra oraşului, depăşind cu mult celelalte turnuri, multedintre ele unite cu poduri mult mai înalte decât cele de lângă ele.

Erau în 1ar alon, în locul unde Nynaeve o &ărise ultima dată peLeane. Leane nu dorise să le spună ce făcuse acolo2 răspunsese

89

7/17/2019 Sel


cu un &âmet că le făcuse pe misterioasele !es "edai să $e maivenerate şi că sporise legendele despre ele. Nu contea&ă, răspunse Nynaeve cu dâr&enie. Nimeni în 1aralon nu are %aar de Lumea iselor. Nu o să ne lovim de nimeni.

"imi cum i se întoarce stomacul pe dos când apăru rusc un omcu faa însângerată, clătinându-se către ele. Nu avea mâini, doarnişte cioturi din care âşnea sânge. Nu la asta m-am gândit, murmură Elayne. Gai să continuăm. Nynaeve înc%ise oc%ii. Nevoie.)c/imbare.

Erau în 1urn, într-unul dintre %olurile acoperite de tapiserii. 4novice dolofană apăru la trei paşi de ele, uitându-se cu oc%i marila ele când le vă&u. ă rog, scânci, vă rog? spuse, apoi dispăru.Elayne tresări rusc. EgBene:Nynaeve se întoarse, dar %olul era gol. !m vă&ut-o, insistă Elayne, ştiu că am vă&ut-o. 0roail poate atinge Tel’aran’r/iodul într-un vis oişnuit,ea toată lumea, îi spuse Nynaeve. "ă mergem mai departe.5ncepea să se simtă mai mult decât neliniştită. "e luară iarăşide mâini. Nevoie.)c/imbare.

Nu era o maga&ie oişnuită. Rafturile acopereau pereii, pedouă şiruri frumos aran(ate cu diverse cufere, de tot felul demărimi şi forme, unele din lemn simplu, altele sculptate sau datecu lac, având lucruri învelite în pân&ă, statuete şi $gurine sauforme ciudate din metal sau sticlă, cristal, piatră sau porelan.Nynaeve nu avu nevoie de mai mult pentru a-şi da seama că erauoiecte legate de 0uterea "upremă, ter’angrealuri cel maiproail, sau poate c%iar angrealuri sau sa’angrealuri. Nu aveace altceva să $e în 1urn, o colecie cu lucruri atât de diferite, atâtde îngri(it depo&itate. Nu cred că are rost să mai continuăm aici, e;clamăde&amăgită Elayne. Nu ştiu cum am putea scoate vreodată ceva deaici.Nynaeve se trase scurt de cosiă. +acă acolo era ceva ce le-ar $putut $ de folos cert era, dacă nu miniseră îneleptele treuiasă $e o cale de a a(unge la el şi în lumea reală. %ngrealurile şicelelalte asemenea lor nu erau ine pă&ite2 când fusese ea în

1urn, doar de un lacăt şi o novice. 7şa din scânduri groase avea o încuietoare grea şi neagră de $er. 8ără îndoială era înc%isă, dar se

gândi că nu este şi împinse.7şa se desc%ise în camera găr&ilor. 0aturi înguste erau puse

90

7/17/2019 Sel


unul peste altul de-a lungul unui perete, iar de-a lungul celuilalterau aran(ate %alearde în rastele. +incolo de o masă vec%e şigrea, încon(urată de scaune, se a/a o altă uşă, îmrăcată în $er,cu o mică vi&etă. #ând se întoarse către Elayne, îşi dădu seama că

uşa se înc%isese. +acă nu putem găsi aici lucrul de care avem nevoie, poatereuşim în altă parte. !dică, poate merge şi altceva. #el puinacum avem un indiciu. #red că este un ter’angreal despre carenimeni nu a a/at cum funcionea&ă. Este singurul motiv pentrucare sunt pă&ite aşa. 0oate $ periculos să conduci aproape de ele.Elayne îi aruncă o privire îngri(orată. +acă încercăm din nou, nu o să ne aducă iarăşi aici? !stadacă nuC dacă îneleptele nu i-au spus cum să elimini dincăutare un anumit loc.Nu, nu-i spuseseră şi nu fuseseră prea dornice să-i spunănimic , dar orice putea $ posiil într-un loc în care puteaidesc%ide un &ăvor doar gândindu-te la asta. E;act asta o să facem. Ne gândim că ceea ce căutăm nu sea/ă în 1ar alon, spuse încruntându-se la rafturi. 3i pun rămăşagcă este un ter’angreal pe care nimeni nu ştie să-l folosească.5nsă nu-şi putea imagina cum ar putea convinge +ivanul să-lspri(ine pe Rand. !vem nevoie de un ter’angreal care nu se găseşte în 1ar

alon, spuse Elayne pentru a se convinge singură. 8oarte ine.#ontinuăm.5şi întinse mâinile şi, o clipă mai târ&iu, Nynaeve le luă într-alesale. Nynaeve nu îşi dădea seama cum a(unsese ea să $e cea careinsista să continue. oia să plece din "alidar, nu să găsească unmotiv să rămână. +ar, dacă asta însemna că !es "edai îl vorspri(ini pe RandCNevoie. Ter’angreal. Nu în 1ar alon. Nevoie.)c/imbare.

Nu ştia unde a(unseseră, dar oraşul scăldat în lumina lăptoasăa dimineii nu era în mod cert 1ar alon. La nici două&eci de paşi,strada largă, pavată făcea loc unui pod al de piatră, cu statui laamele capete, arcuit deasupra unui canal mărginit de orduri depiatră. #inci&eci de paşi mai încolo se întindea altul. 0este tot sevedeau turnuri încon(urate de alcoane, ca nişte suliestrăpungând ucăi rotunde de ornament. 1oate clădirile erauale, cu uşile şi ferestrele arcuite, uneori cu arcuri dule sautriple. #lădirile mai mari aveau alcoane lungi de $er for(at vopsitcu al, cu paravane comple; lucrate, ce îi ascundeau pe ocupanii

lor, urcate deasupra stră&ilor şi canalelor, iar cupole ale cu dungiroşu-înc%is sau auriu se ridicau la fel de ascuite ca turnurile.

91

7/17/2019 Sel


Nevoie. )c/imbare.

0arcă era alt oraş. "trada îngustă, cu pava(ul plin de dâmuri,era mărginită de clădiri înalte, cu cinci sau şase niveluri, cutencuiala ală scoro(ită până la cărămidă. Nu erau alcoane.

6uştele â&âiau peste tot şi era greu să spui dacă mai era încădimineaă, din cau&a umrelor care se întindeau pe stradă."e uitară una la alta. 0ărea greu de cre&ut că vor găsi unter’angreal acolo, dar a(unseseră prea departe ca să se opreascăacum. Nevoie.)c/imbare.

Nynaeve strănută o dată înainte să desc%idă oc%ii şi încă o datădupă ce-i desc%ise. 8iecare mişcare a picioarelor ridica nori depraf. 6aga&ia nu semăna deloc cu cea din 1urn. #ufere, lă&i şiutoaie se îng%esuiau în camera mică, cocoate unul peste altulcum se nimerise, aia lăsând loc de trecere, şi toate erauacoperite cu un strat gros de praf.Nynaeve strănută atât de tare, că avu sen&aia că o să-i &oare

încălările din picioare, iar praful dispăru. 1ot praful. Elayne aveaun mic &âmet de satisfacie pe c%ip. Nynaeve nu spuse nimic,dar îşi imagină încăperea -ără praf. !r $ treuit să se $ gândit laasta.4ftă uitându-se la acel talmeş-almeş. #amera nu era maimare decât cea unde dormeau în "alidar, dar să caui prin toateC

4 să ne ia săptămâni. 0utem încerca din nou. 0oate ne arată prin ce lucruri treuiesă căutăm, spuse Elayne cu o voce plină de îndoială. 4ricum, nuavea o idee mai ună. Nynaeve înc%ise oc%ii şi sc/imbarea veniiarăşi.#ând îşi desc%ise oc%ii, era la capătul camerei, în faa unuicufăr dreptung%iular de lemn, înalt până la talia ei. 9en&ile de $ercu care era încon(urat păreau ruginite, iar cufărul însuşi părea să$ fost ătut cu ciocanul în ultimii două&eci de ani. <reu de cre&utcă putea $ ceva util în el, cu atât mai puin un ter’angreal. +arElayne era lângă ea, uitându-se la acelaşi cufăr. Nynaeve puse omână pe capac alamalele se vor desc/ide uşor şi îl desc%ise.Nu se au&i niciun scârâit. 5năuntru erau două săii ruginite şi oplatoşă la fel de maronie, cu o gaură în ea, deasupra unui maldărde pac%ete învelite în pân&ă, ce păreau gunoaiele vec%i dinucătăria cuiva.Elayne atinse cu un deget un ceainic micu cu ciupul spart. Nu săptămâni, dar restul nopii tot mai durea&ă. 6ai încercăm o dată? sugeră Nynaeve. Nu avem ce pierde.

Elayne ridică din umeri. 4c%ii înc%işi. Nevoie.6âna întinsă a lui Nynaeve se lovi de ceva tare şi rotund,

92

7/17/2019 Sel


acoperit cu pân&ă putredă. #ând desc%ise oc%ii, mâna lui Elayneera lângă a sa. Dâmea cu gura până la urec%i.Nu era uşor să-l scoată de acolo. Nu era mic şi treuiau săscormonească prin %aine vec%i, vase cioite şi pac%ete care se

fărâmau, scoând la iveală $gurine şi animale sculptate şi tot felulde prostii. 4dată scos, îl inură între ele, un disc mare, turtit,

învelit în pân&ă putre&ită. +upă ce dădură pân&a la o parte, sedovedi a $ un vas gros de cristal, puin adânc, cu diametrul deaproape două picioare, gravat adânc în interior cu ceea ce păreaua $ nori prinşi în vârte(uri. Nynaeve, spuse Elayne încet, cred că este unCNynaeve tresări şi aproape scăpau vasul din mână când acesta

îşi sc%imă deodată culoarea într-un alastru pal, iar norii gravai începură să se mişte încet. 4 ătaie de inimă mai târ&iu, cristalulera iarăşi limpede, iar norii nemişcai. +ar era sigură că acum numai erau ca înainte. 5ntr-adevăr, e;clamă Elayne. Este un ter’angreal. 3i punrămăşag că are ceva de-a face cu vremea. +ar nu sunt su$cientde puternică să-l fac singură să meargă.

1răgând aer în plămâni, Nynaeve încercă să-şi liniştească inimacare ătea să-i iasă din piept. Nu face asta: Nu-i dai seama că te poi mistui singurăumlând cu un ter’angreal care nu ştii ce face?

0rostănaca îndră&ni să-i arunce o privire surprinsă. 0entru asta am venit, Nynaeve. #re&i că e;istă cineva careştie mai multe ca mine despre un ter’angreal?

Nynaeve pufni. +oar pentru că avea dreptate nu însemna că nutreuia averti&ată. Nu &ic că nu e minunat dacă c%estia asta poate sc%imavremea este , dar nu văd cum ar putea $ ceea ce căutăm. Nu osă sc%ime părerea +ivanului despre Rand, într-un fel sau altul. )Lucrul de care ai nevoie nu este întotdeauna şi lucrul pecare i-l doreşti*, cită Elayne. Lini îmi spunea mereu asta ori decâte ori nu mă lăsa să călăresc sau să mă urc în copaci, dar poatecă e valail şi aici.Nynaeve pufni iarăşi. 0oate că era, dar în acel moment ea voiaaltceva. #erea c%iar atât de mult?asul pieri din mâinile lor şi fu rândul lui Elayne să tresară,omănind că nu se va oişnui niciodată cu asta. #ufărul se

înc%isese şi el. Nynaeve, când am condus 0uterea în vas, am simitCNynaeve, nu este doar un ter’angreal în camera asta. "unt şi

angrealuri, poate şi sa’angrealuri. !ici? întreă uimită Nynaeve uitându-se prin camera mică şi

93

7/17/2019 Sel


aglomerată. +ar, dacă era unul, de ce nu ar $ fost două? "au&ece, sau o sută? 0e Lumină, nu condu din nou: +acă faci din greşeală ca unuldin ele să facă ceva? !i putea săC

3tiu ce fac, Nynaeve. #%iar ştiu. 7rmătorul lucru pe care îlavem de făcut este să a/ăm e;act unde este această cameră."e dovedi a nu $ un lucru uşor. +eşi alamalele se dovediră a $complet ruginite, uşa nu fu o piedică, nu în Tel’aran’r/iod.

0rolemele începură după aceea. #oridorul întunecat avea doar oferestruică la un capăt, de unde se vedea doar tencuiala scoro(ităa &idului de peste drum. Nu fu mai limpede nici după ce a(unseră

în stradă, coorând scările înguste de piatră. "trada ar $ putut $la fel de ine prima pe care o vă&useră în acea parte de oraş,indiferent unde o $ fost, $ecare clădire aproape identică cucelelalte. 6icile prăvălii nu purtau semne la intrare, şi singurullucru după care putea recunoaşte %anurile erau uşile vopsite înalastru. #ele roşii păreau să indice tavernele.Nynaeve se îndepărtă cu paşi mari, încercând să găsească unpunct de interes, ceva care să le spună unde sunt. 8iecare stradăpărea să $e la fel ca toate celelalte, dar găsi repede un pod simplude piatră, diferit de celelalte vă&ute, fără statui. +in mi(locul luivă&ură doar canalul care se întretăia cu altele, în amele direcii,alte poduri şi alte clădiri cu tencuiala scoro(ită. 9rusc îşi dădu

seama că rămăsese singură. Elayne.

1ăcere, doar ecoul glasul ei. Elayne? Elayne:8emeia cu păr auriu apăru de după un col, la piciorul podului. !ici erai, spuse Elayne. Locul ăsta e mai prost plănuit ca ovi&uină de iepure. !m întors capul o clipă şi nu mai erai. !i găsitceva? Nu, spuse Nynaeve uitându-se încă o dată la canal înainte dea coori lângă Elayne. Nimic folositor. #el puin putem $ sigure unde suntem. Eou +ar. #usigurană.Gaina scurtă a lui Elayne şi pantalonii ufani se transformară

într-o roc%ie verde cu mâneci de dantelă despicată şi guler înalt,rodat ogat şi cu un decolteu adânc. Nu îmi vine în minte niciun alt oraş cu atât de multe canale,poate doar 'llian, şi ăsta sigur nu este 'llian. "per că nu e, &ise pierită Nynaeve.Nici nu se gândise până atunci că putea a(unge în ârlogul lui

"ammael. Reali&ă că şi roc%ia sa se sc%imase, într-una de unalastru-înc%is, mai potrivită pentru călătorii, şi avea acum şi o

94

7/17/2019 Sel


pelerină de praf din olandă. 8ăcu să dispară pelerina, dar păstrărestul. Fi-ar plăcea Eou +ar, Nynaeve. 6eşteresele de aici ştiu maimulte despre ieruri decât oricine altcineva. 0ot vindeca orice. 3i

treuie să o facă, pentru că localnicii stârnesc dueluri şi de la unstrănut, noili şi oameni de rând, ărai şi femei, râse Elayne.

1%om spune că aici trăiau odată leopar&i, dar au plecat, pentru căoamenii erau prea periculoşi. 1reaa lor, răspunse Nynaeve, nu au decât să se spinteceunul pe altul. Elayne, puteam foarte ine să punem deoparteinelele şi să dormim. Nu aş $ în stare să a(ung înapoi în cameraaceea nici dacă mi-ar da şalul dacă reuşesc. +acă am putea face o%artăC"e strâmă. 0utea la fel de ine să-şi dorească aripi în lumeareală2 dacă ar putea scoate o %artă din Tel’aran’r/iod, ar puteascoate şi vasul. !tunci nu ne mai rămâne de făcut decât să mergem la Eou+ar şi să căutăm, spuse %otărâtă Elayne. 5n lumea reală. 6ăcarştim în ce parte din oraş să scormonim.Nynaeve se lumină la faă. Eou +ar era la doar câteva sute demile de "alidar, pe cursul Eldarului, în (os. E o idee foarte ună. 3i putem să plecăm înainte să ne cadăcerul în cap.

"erios, Nynaeve? #%iar e cel mai important lucru pentrutine? spuse clătinând din cap. "ă ne întoarcem atunci. 6i-arplăcea să dorm un pic în noaptea asta.Nu îşi puteau da seama cât timp se scursese în lumea reală2câteodată, un ceas însemna în Tel’aran’r/iod tot atât, dar uneoriputea ine o &i sau mai mult. +in fericire, nu se întâmpla şi invers,căci ai $ murit de foame dormind.Nynaeve păşi afară din visCCdesc%i&ând oc%ii mari, cu oc%ii în perna la fel de udă ca şi ea.0rin fereastra desc%isă nu venea niciun $r de aer. 1ăcerea seaşternuse peste "alidar, doar undeva departe se au&eau strigăteleâtlanilor. "e ridică, desfăcându-şi şnurul din (urul gâtului,scoase inelul răsucit, oprindu-se o clipă să atingă inelul lui Lan.Elayne se mişcă, apoi se ridică în capul oaselor căscând şi aprinseconducând un muc de lumânare. #re&i că e un de ceva? întreă încet Nynaeve. Nu ştiu. Elayne îşi înăuşi un căscat cu mâna. #um reuşeaoare să $e drăguă căscând, cu părul vâlvoi şi cu o dungă roşie peora& de la cutele pernei? Era un secret demn de atenia !es

"edai. #eea ce ştiu e că vasul ar putea face ceva în legătură cu

95

7/17/2019 Sel


vremea. 3i mai ştiu că o comoară de ter’angrealuri şiangrealuri treuie să a(ungă în mâinile potrivite. E datorianoastră să le predăm +ivanului. "au cel puin lui "%eriam. 3i,dacă asta nu o să le facă să-l a(ute pe Rand, o să continui să caut

până găsesc ceva. 3i mai ştiu că vreau să dorm. 0utem voridimineaă.8ără să mai aştepte vreun răspuns, stinse lumânarea, seg%emui din nou în pat, alunecând în somn cu $ecare respiraieadâncă.Nynaeve îşi întinse oasele, uitându-se la tavan prin întuneric.#el puin puteau $ în curând spre Eou +ar. 0oate c%iar a doua&i. 4 &i sau două să se pregătească şi să tocmească o arcă. #elpuinC9rusc îşi aduse aminte de 1%eodrin. +acă plecau în două &ile,

1%eodrin o să vrea să facă două lecii, la fel de sigur cum are raapene. 3i se aştepta să nu doarmă în noaptea aceea. Nu ar $ pututşti, darC"e dădu (os din pat, oftând. Nu avea mult loc de mers, dar îlfolosi cum putu, din ce în ce mai furioasă. oia doar să plece."pusese că nu e ună la )îmrăişări*, dar poate devenisepricepută la fugă. !r $ atât de minunat să poată conduce cândvoia: Nici măcar nu oservă lacrimile care-i curgeau pe ora&.

CAPITOLUL

1'(i"e şi %oşaruri#IN+ LE D7 0E N KN!EE 3' EL!KNE, EgBene nu păşi afară dinvis2 sări. Nu înapoi la trupul ce dormea în #air%ien noaptea eraaia la început , ci într-un întuneric vast, plin de mici sclipiri delumină, mult mai multe ca stelele de pe un cer limpede, $ecareascuită şi clară, întin&ându-se cât vedea cu oc%ii. !sta dacă ar $avut oc%i acolo. 8ără formă, plutea în in$nitul dintreTel’aran’r/iod şi lumea trea&ă, în falia îngustă dintre vis şirealitate.+acă ar $ avut o inimă acolo, i-ar $ ătut să-i iasă din piept. Nucredea să $ fost vă&ută, dar, pe Lumină, ce căutau acolo, în aceaparte din 1urn în care nu era nimic important? în ieşirile einocturne evita cu gri(ă iroul !myrlin, camerele novicelor şi c%iarşi pe cele ale !leselor. "e părea că Nynaeve sau Elayne, sauamândouă veneau mereu acolo, iar dacă nu erau ele, era oricumaltcineva. +esigur, ar $ putut să le spună, lui Nynaeve sau luiElayne ştiau să ină un secret dar ceva îi spunea să nu o facă.

isase că face asta, dar visul devenea mereu un coşmar. Nu defelul celor din care te tre&eai acoperit cu sudoare rece, ci de felul

96

7/17/2019 Sel


celor în care te &ăteai violent. #elelalte femeiC 3tiau oare femeile!es "edai din "alidar că străine colindau 1urnul în Lumeaiselor? #el puin străine ei. +acă nu ştiau, nu avea nicio cale săle averti&e&e. Nicio cale pe care să o poată folosi. Era atât de

frustrant:4ceanul de întuneric se învârti în (urul ei, dându-i sen&aia căea stă nemişcată, în timp ce el se mişcă. "e simea acolo ca unpeşte în ocean, înotând încre&ătoare2 la fel ca peştele, nu treuiasă se gândească la cum anume înoată. Luminile pâlpâitoare erauvise, toate visele tuturor oamenilor de pe lume. +e pe toate lumile,locuri puin sau total diferite de lumea pe care o ştia. erin "edai

îi spusese la început de ele, îneleptele spuneau că aşa este, iar eavă&use lucruri, strecurându-se în vise, care nu puteau $ nici c%iar

în vis. Nu erau coşmaruri acelea erau mereu colorate în roşu,alastru sau verde spălăcit ca umrele adânci, dar erau pline delucruri imposiile. 6ai ine să le evite, nu avea ce căuta în acelelumi. "ă pătrundă într-un astfel de vis era ca şi când s-ar $ tre&itrusc încon(urată de oglin&i sparte, prinse ca într-un vârte( încare nimic nu mai era la locul lui. 5i venea să verse şi, dacă nuavea un stomac acolo, şi-l regăsea când se tre&ea. Nu era plăcutsă te tre&eşti vărsând.5nvăase singură lucruri de felul acesta, în afară de cele spusede înelepte, şi c%iar se aventura acolo unde ele ar $ oprit-o. 3i

totuşiC Era sigură că ar $ învăat mult, mult mai multe dacă ar $veg%eat-o o estitoare-n-vise. "ă-i spună ce era încă preapericulos pentru ea sau inter&is cu desăvârşire, sau lucrurile pecare le putea de(a încerca. 1recuse de mult vremea lucruriloruşoare ei ine, uşoare nu era cuvântul potrivit2 niciodată nufuseseră uşoare şi a(unsese să-şi dea seama singură care erapasul următor, dar erau paşi pe care estitoarele-n vise îi făcuserăde mult. !r $ putut să o învee într-o noapte sau într-un ceas ceeace ei îi lua o lună întreagă să descopere. #ând vor decide ele că epregătită. Niciodată înainte de asta. 4 amăra atât de tare, când totce voia era să învee. "ă învee totul. 0e loc.8iecare lumină părea identică cu celelalte, dar învăase sărecunoască vreo câteva. Nu ştia e;act cum, lucru ce o irita pestemăsură. Nici măcar îneleptele nu ştiau asta. +ar, odată ce vedeavisul cuiva, îi putea găsi visele ca o săgeată trasă la intă, c%iardacă era de cealaltă parte a lumii. Lumina aceea era a lui9erelain, 0rima din 6ayene, femeie pe care Rand o pusese săconducă #air%ienul. "e simea stân(enită să se uite în visele ei. +eoicei, nu erau diferite de ale altor femei oricare femeie visa

putere, politică şi ultima modă de roc%ii , dar câteodată 9erelainvisa ărai, c%iar ărai cunoscui de EgBene, într-un mod care

97

7/17/2019 Sel


o făcea să roşească.'ar strălucirea de acolo era Rand, cu visele prote(ate de our&eală esută din saidin. !proape se opri o necă(ea că totuşiceva ce nu putea vedea sau simi era în stare să o împiedice ca un

&id de piatră , dar o lăsă să treacă. Nu o tenta o altă noapteirosită.!cel loc distorsiona distana aşa cum Tel’aran’r/iod -uldistorsiona timpul. Rand dormea în #aemlyn, dacă nu cumva sedusese în 1ear, un lucru pe care ar $ vrut să-l ştie, dar imediatlângă visul său vă&u altul pe care îl recunoştea. 9air, în #air%ien,la sute de mile de Rand2 ştia sigur că Rand nu era în #air%ien înacea noapte, indiferent unde era. +ar cum făcea el asta?#âmpul de lumini se înclină când EgBene âşni de lângă visulunei înelepte. +acă ar $ vă&ut-o pe !mys sau pe 6elaine nu ar $fugit, dar, dacă celelalte două estitoare-n vise visau fără sădoarmă, poate că păşeau printre vise. 7na din ele putea $ c%iaracolo, gata să o în%ae şi să o scoată din vis sau să o tragă în visulei. "e îndoia că ar $ putut s-o oprească. Nu încă. !r $ fost la milaceleilalte, parte a visului ei. Era greu să $i stăpân pe tine îninteriorul visului altcuiva c%iar şi când era vora despre opersoană normală, care nu îşi dădea seama ce se întâmplă, deşinu era greu să ieşi din vis înainte să se oprească să te vise&e,lucru nu foarte proail dacă nu se tre&eau cu tine în vis. +ar era

imposiil cu o estitoare-n vise, la fel de conştientă de visul ei cade lumea reală. 3i asta era partea bună a lucrurilor."e gândi că se comporta prosteşte. Era inutil să fugă2 dacă ar $găsit-o !mys sau 6elaine, de(a ar $ fost în altă parte. 0oate că segrăea c%iar către ele. Luminiele care &urau pe lângă ea nu

încetiniră, se opriră rusc, pur şi simplu. !şa se întâmpla acolo."upărată, re/ectă la ce ar $ putut face mai departe. 5n afară dea învăa cum funcionea&ă Tel’aran’r/iod, motivul ei principal dea $ acolo era să prindă frânturi din ce se întâmpla pe lume.7neori părea că îneleptele nu i-ar $ spus nici dacă soarelestrăluceşte pe oltă până nu vedea asta cu oc%ii ei. "puneau cănu treuie să se agite. 3i cum ar $ putut face asta, dacă nu ştia cese întâmplă? !sta făcuse în 1urnul !l2 încercând să găseascăindicii despre inteniile Elaidei. 3i ale lui !lviarin. <ăsise câtevalucruri, dar nu erau mai mult decât indicii, şi puine. 7ra să nuştie2 ignorana o făcea să se simtă oară şi surdă.Ei ine, acum treuia să scoată întreg 1urnul de pe lista ei2 nuavea încotro, dacă nu mai putea $ sigură că anumite &one nu erauprime(dioase. Restul 1ar alonului fusese de(a e;clus, după ce

aproape dăduse nas în nas a patra oară cu aceeaşi femeie cu pielearămie, care studia mulumită din toate lucrurile posiile un

98

7/17/2019 Sel


gra(d proaspăt vopsit în alastru. 'ndiferent cine era, nu se visasedin greşeală în Tel’aran’r/iod0 nu dispărea şi părea făcută dinneguri. 8olosea cu sigurană un ter’angreal, ceea ce însemna căera mai mult ca sigur o !es "edai. EgBene ştia de un singur

ter’angreal cu care puteai intra în Lumea iselor fără să conduci,iar pe acela îl aveau Nynaeve şi Elayne. 8emeia suire nu era !es"edai de mult timp. 8rumoasă purtând şi o roc%ie scandalos detransparentă , părea să aiă aceeaşi vârstă ca Nynaeve, dar nuavea trăsăturile lipsite de vârstă.EgBene ar $ putut încerca să o urmărească până la urmă nuar $ fost e;clus să aparină de !(a% Neagră2 furaseră unter’angreal , dar punând în cumpănă riscul de a $ găsită sauc%iar prinsă cu faptul că nu putea spune nimănui ce a/ase, nupână nu vorea cu Nynaeve şi Elayne, decât dacă descoperea cineştie ce gro&ăvieC 0ână la urmă !(a% Neagră era treaa !es "edai2lăsând la o parte tot felul de motive pentru care treuia să inăsecrete, deocamdată nu putea spune nimănui. Nu avea nicioalternativă."tudie distrasă cele mai apropiate luminie. Nu le recunoştea.Erau asolut nemişcate în (urul ei, iar stelele tremurânde păreauprinse într-o g%eaă neagră şi limpede.5n ultima vreme erau prea multe străine în Tel’aran’r/iod casă rămână liniştită. +ouă adică, dar erau cu două prea mult.

8emeia cu pielea arămie şi încă una, o femeie drăguă, ineclădită, cu oc%i alaştri, mergând de oicei cu paşi mari şi unc%ip plin de %otărâre. 8emeia %otărâtă, cum îi spusese EgBene putea intra singură în Tel’aran’r/iod , părea solidă, nu ceoasă indiferent cine era şi ce căuta acolo , era mai des în 1urn decâtNynaeve, Elayne, "%eriam şi restul luate împreună. 0ărea sărăsară peste tot. 3i nu apărea doar acolo. !proape o surprinsesepe EgBene în ultima călătorie în 1ear. Nu era o noapte de

întâlnire, desigur2 femeia se plima prin 'nima "tâncii omănindsingură şi mânioasă. 3i fusese în #aemlyn în ultimele douăcălătorii ale lui EgBene.3ansele ca femeia %otărâtă să $e din !(a% Neagră erau la fel demari şi pentru cealaltă, dar una din ele ar $ putut $ foarte inedin "alidar. "au amândouă, deşi EgBene nu le vă&use niciodată

împreună sau însoite de cineva din "alidar. !mele puteau $ din 1urn. E;istau su$cient de multe faciuni ca să se spione&e întreele şi, mai devreme sau mai târ&iu, !es "edai din 1urn aveau săa/e de Tel’aran’r/iod, dacă nu a/aseră de(a. #ele două străinenu aduceau decât întreări fără răspunsuri. "ingura conclu&ie

fermă era că treuiau evitate.+esigur, în ultimul timp se ferea de toată lumea în

99

7/17/2019 Sel


Tel’aran’r/iod. 5şi făcuse oiceiul de a se uita peste umăr, de ase gândi că poate cineva se furişea&ă în spatele ei, de a i se păreacă vede lucruri. #redea că îi &ărise cu coada oc%iului pe Rand, pe0errin, c%iar şi pe Lan. Era imaginaia ei sau poate le atinsese

visele din greşeală, dar, una peste alta, devenise sperioasă ca opisică în curte cu un câine."e încruntă sau mai ine &is s-ar $ încruntat, dacă ar $ avutfaă. 7na dintre acele lumini arătaC nefamiliar2 nu o cunoştea.+ar părea să oC atragă. 'ndiferent unde întorcea privirea, revenea

în acelaşi loc luminos.0oate ar treui să încerce să găsească iarăşi "alidarul. !sta

însemna să le aştepte pe Elayne şi pe Nynaeve să iasă dinTel’aran’r/iod le ştia ine visele, desigur, se gândi c%icotindfără &gomot2 până atunci o du&ină de încercări de a găsi "alidarul

în acest fel dăduseră la fel de multe re&ultate ca încercările de astrăpunge ur&eala ce apăra visele lui Rand. Locul şi distanele nuaveau aici nicio legătură cu lumea reală. !mys spunea că distanasau locul nu e;ista acolo. 0e de altă parte, eraC5n mod uimitor, lumina la care privirea sa se tot întorcea începusă alunece către ea, mărindu-se până a(unse ca o lună plină."imi scânteia fricii aprin&ându-se în ea. Era uşor să atingă unvis, să tragă cu oc%iul înăuntru ca un deget pe suprafaa apei, oatingere atât de uşoară încât apa se ridică spre deget, dar

suprafaa nu e niciodată ruptă dar ar $ treuit ca acest lucru săse petreacă din dorina ei. 4 estitoare-n vise căuta visul, nu visulpe ea. 5ncercă să-l facă să se îndepărte&e, încercă să facă peisa(ul

înstelat să se mişte. 7na singură se mişcă, crescând până îiumplu privirea de lumină ală.5ncercă disperată să se tragă înapoi. Lumină ală. Nimic altcevadecât o lumină ală ce o asoreaC#lipi, privind uimită. 5n (urul ei se întindea o pădure de coloaneale uriaşe. #ea mai parte parte a imaginii era ca în ceaă,indistinct, mai ales în depărtare, dar c%ipul lui <aByn era clar şireal, mergând către ea cu paşi repe&i pe podeaua cu dale ale,

într-o %aină simplă, verde, cu un amestec de an;ietate şi uşurare.Era aproape c%ipul lui <aByn. 0oate că <aByn nu era la fel derăpitor de frumos ca fratele său vitreg, <alad, dar era totuşic%ipeş, dar faa sa păreaC oişnuită. 5ncercă să se mişte şi nuputu, cu niciun c%ip. !vea spatele lipit de o coloană, iar

înc%eieturile mâinilor legate deasupra capului cu lanuri.Era visul lui <aByn. +in toate acele nenumărate luminie, eatreuise să se oprească lângă ăsta. 3i fusese cumva trasă

înăuntru. !r $ vrut să ştie de ce o visa captivă. 5şi $;ă cufermitate adevărul în minte. !cesta era un vis, visul altcuiva. Ea

100

7/17/2019 Sel


era ea, şi nu ceea ce dorea el. Nimic nu era real. Nimic nu oatingea cu adevărat. 5şi repetă acele adevăruri ca pe un cântecritual. 5i era greu să se mai gândească la altceva, dar, atâta vremecât reuşea să se concentre&e, putea risca să rămână. 6ăcar

su$cient de mult să îneleagă ce ciudăenii avea în cap <aByn. "ăo ină captivă:9rusc o uriaşă /acără i&ucni pe dalele podelei, încon(urată deun fum galen înepător. Rand păşi din acel infern înveşmântat înroşu rodat cu aur, ca un rege, înfruntându-l pe <aByn2 focul şifumul dispărură. +oar că nu prea semăna cu Rand. #el adevăratera de înălimea lui <aByn, dar acesta era mai înalt cu un cap.#%ipul se asemăna vag cu cel al lui Rand, mai grosolan şi maiaspru decât ar $ treuit, c%ip rece, de asasin. 4mul rân(ea. Nu o s-o ai, mârâi el. Nu o s-o păstre&i, spuse calm <aByn şi rusc amândoi avurăsăii.EgBene simi că i se taie respiraia. <aByn nu o ineapri&onieră. isa să o salve&e: +e Rand: Era timpul să iasă dinneunia aia. "e concentră imaginându-şi că este a-ară, în

întuneric, uitându-se de a-ară. Nu se întâmplă nimic."ăiile se i&iră cu &gomot, iar cei doi ărai se prinseră îndansul morii. 6ortal, dacă nu ar $ fost doar un vis. Nu aveaniciun sens. "ă vise&e la o luptă cu saia, din tot ce ar $ putut să

vise&e. 3i nu era un coşmar2 totul arăta normal, c%iar dacă înceoşat, nu era scăldat în culoare. )isul unui ărat e unlairint pe care nu îl înelege nici el*, îi spusese odată 9air.EgBene înc%ise oc%ii, concentrându-se cu toată puterea. !fară.Era afară, privind înăuntru. Nu mai e;ista nimic altceva în minteaei. !fară, privind înăuntru. !fară, privind înăuntru. !fară:+esc%ise oc%ii din nou. Lupta atingea punctul culminant.<aByn îl străpunse pe Rand cu saia, iar când acesta se clătină,trase din el oelul învârtindu-l apoi într-un arc de cerc. #apul luiRand &ură pe podea, aproape de picioarele ei2 se oprise cu oc%iidesc%işi, privind-o. EgBene nu reuşi să-şi înăuşe un ipăt. 7nvis. +oar un vis. +ar oc%ii aceia mori păreau foarte reali.<aByn apăru în faa ei, cu saia ăgată în teacă. #apul şicorpul lui Rand dispăruseră. <aByn se întinse după cătuşele careo ineau pironită, şi acestea dispărură şi ele. 3tiam că vei veni, spuse şi tresări. Era ea însăşi: Nu o săcede&e, nicio clipă, altfel o să $e cu adevărat prinsă în vis.Dâmind, <aByn o luă în rae. 6ă ucur că ştiai, spuse. !ş $ venit mai devreme dacă aş $

putut. Nu ar $ treuit să te las atât de mult în g%earele prime(diei.6ă poi ierta?

101

7/17/2019 Sel


5i pot ierta orice.Erau două EgBene acum, una care se cuiărise mulumită înraele lui <aByn, în timp ce acesta o ducea pe coridorul unuipalat decorat cu tapiserii în culori vii şi oglin&i cu ramă aurită,

cealaltă ascunsă în mintea celei dintâi.+evenea serios. #oncentrându-se cât putea pe gândul de a $afară, privea prin oc%ii celeilalte. 5şi înfrânse în graă curio&itateade a şti ce visea&ă <aByn despre ea. 7n astfel de interes putea $periculos. Nu accepta nimic din tot ce se întâmpla: +ar nu sesc%imă nimic.#oridorul părea să $e real când se uita la el, deşi privit, cucoada oc%iului, era înceoşat. 5şi surprinse propria imagine,re/ectată de o oglindă2 s-ar $ întors să se uite mai ine, dar eradoar o pasageră în mintea femeii din visul lui <aByn. 8emeia dinoglindă era ea nu avea nicio trăsătură care să difere de realitate, dar totuşi, luată pe ansamlu eraC 8rumoasă era singurulcuvânt potrivit. 7imitor de frumoasă. !şa o vedea <aByn? Nu,fără curio&itate: !fară:#oridorul deveni rusc un deal acoperit cu /ori sălatice careşilăsau parfumul puternic purtat de un vânt molcom. !devărataEgBene avu o tresărire mentală. Ea făcuse asta? 9ariera dintre eaşi cealaltă se suia. "e concentră furioasă. Nu era nimic real2refu&ă să accepte2 era ea însăşi. !fară. oia să $e afară, privind

înăuntru.<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $rde păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei. 5i era foarte greu să se concentre&e la ceva. Nu aveaniciun control asupra trupului în care era, dar simea, iar degetelelui parcă făcuseră să sară scântei. 'nima mea îi aparine, spuse el lând, su/etul meu, totul.Gaina îi devenise purpuriu-înc%is, rodată cu frun&e de aur şilei de argint. 8ăcea gesturi pompoase, atingându-şi capul sauinima. #ând mă gândesc la tine, nu mai pot avea niciun alt gând.0arfumul tău îmi pătrunde în su/et şi îmi face sângele să ia foc.'nima îmi ate atât de tare că nu aş putea au&i nici dacă s-arprăuşi lumea întreagă. Eşti soarele şi luna şi stelele, cerul şipământul pe care calc, mai dragă mie decât viaa sau răsu/areasauC "e opri rusc făcând o grimasă. oreşti ca un prost,mormăi pentru el însuşi.EgBene ar $ negat, dacă ar $ avut vreun control asupra

coardelor ei vocale. Era foarte drăgu să audă acele lucruri, c%iardacă erau un pic deplasate. +oar un pic. #ând el se strâmă,

102

7/17/2019 Sel


simi că se rela;ea&ă, darC1âlpâire.

<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $r

de păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei. 5i era foarte greu să se concentre&e la ceva. Nu aveaniciun control asupra trupului în care era, dar simea, iar degetelelui parcă făcuseră să sară scântei.Nu: Nu putea accepta nimic din visul său:El avea c%ipul des$gurat de durere şi purta o %aină gri,eapănă. 6âinile strânse în pumni erau aşe&ate pe genunc%i. Nu am dreptul să-i voresc aşa cum aş vrea, spuse rigid.8ratele meu te iueşte. 3tiu că <alad se teme îngro&itor pentrutine. #el mai important motiv pentru care a devenit o 6antie !lăeste că era convins că !es "edai i-au făcut rău. 3tiu căC4c%ii lui <aByn se înc%iseră. 4%, pe Lumină: gemu el.1âlpâire.

<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $rde păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei.Nu: Nu putea pierde şi puinul control pe care îl mai avea:

1reuia să iasă: )+e ce îi e teamă?* Nu era sigură dacă e gândulei sau al celeilalte EgBene. 9ariera dintre ele aproape nu maie;ista. )Este <aByn. <aByn.* 1e iuesc, spuse el e&itant. 'arăşi îmrăcat cu %aina verde,mai puin c%ipeş ca în realitate, trase de un nasture înainte de aşilăsa mâna să cadă. 5ncerca fără succes să-şi ascundă teama cucare o privea. Nu am mai spus niciodată asta unei femei, niciodată nu amvrut să o spun. Nu ai idee cât de greu îmi e să voresc. Nu că nuaş vrea, spuse în graă, întin&ând o mână către ea, dar să spunasta, fără încura(are, e ca şi cum mi-aş arunca saia deoparte şimi-aş de&veli pieptul în faa unei săii. Nu că aş crede că tu peLumină: Nu pot spune ce vreau aşa cum treuie. Este vreo şansăca tuC cu timpulC să simiC simpatieC pentru mine? #evaCceva mai mult decât prietenie? 0rostănac drag, râse ea încetişor. 1e iuesc.Te iubesc venise şi din acea parte care era ea, cea adevărată."imi că ariera dispare şi îşi dădu seama că nu îi pasă, şi apoi fuo singură EgBene, o EgBene veselă care se agăase cu mâinile de

gâtul lui <aByn.!şe&ată pe scaun în lumina lândă a lunii, Nynaeve îşi duse

103

7/17/2019 Sel


mâna la gură să-şi înăuşe un căscat, clipind din pleoapele cepăreau pline de nisip. #e o să mai meargă de data asta2 da, o sămeargă strună. 4 să adoarmă în timp ce îi spunea )ună &iua* lui

1%eodrin, dacă nu c%iar mai devreme: 9ăria i se lăsă în piept şi

se ridică greoi în picioare. "caunul părea de piatră îi amorisefundul , dar se pare că disconfortul nu mai era su$cient. "ă facăpoate o plimare pe afară. 0ipăi drumul până la uşă cu raele

întinse.9rusc, noaptea fu sfâşiată de un ipăt şi în aceeaşi clipăscaunul o lovi puternic în spate, i&ind-o de uşă. Fipă de spaimă."e uită uimită la scaun răsturnat pe podea, cu un picior aşe&atciudat. #e este? strigă Elayne âşnind din pat.!lte ipete se au&eau din "alidar, unele din interiorul casei, iarun vuiet şi un &ăngănit surd părea să vină de peste tot. 0atul golal lui Nynaeve tremură, apoi un picior al acestuia alunecă pesuprafaa podelei. Elayne sări, aproape pier&ându-şi ec%ilirul. 4 sferă de rău.Nynaeve fu uimită de cât de calm vorise. #e rost ar $ avut săopăie prin cameră, dând din mâini? +ar înăuntru e;act aşa sesimea. 1reuie să tre&im pe toată lumea care mai doarme.Nu ştia cum ar $ putut dormi cineva în gălăgia aia, dar cei care

nu se tre&iseră puteau muri pe loc.8ără să mai aştepte răspunsul, ieşi grăită, desc%i&ând primauşă de pe coridor, şi se feri din calea unui lig%ean al care &uracătre locul unde fusese capul ei o clipă mai devreme, i&indu-sede perete. 0atru femei împăreau acea cameră, cu două paturi unpic mai mari decât al ei. !cum unul din paturi &ăcea cu picioarele

în aer, două femei încercând să iasă de su el. 0e celălalt, Emaraşi Ronelle, alte !lese, se &ăteau sugrumate, prinse strâns înpropriile cearşafuri.Nynaeve înşfacă o femeie de su patul răsturnat, o servitoaresuirică cu oc%ii cât cepele, numită 6ulinda, şi îi făcu vânt peuşă.+u-te: 1re&eşte pe toată lumea care mai doarme şi a(ută pecine poi: +u-te:6ulinda plecă împleticindu-se, iar Nynaeve o ridică pe tovarăşaei de pat, tremurând toată. !(ută-mă, "atina: !(ută-mă cu Emara şi Ronelle:8ără să-şi age de seamă tremuratul, femeia plinuă se apucă%otărâtă de treaă. Nu era vora doar să desfacă cearşaful,

desigur. 0ărea viu, ca o viă care se înfăşoară pe ceva, &droindu-l.Nynaeve şi "atina aia reuşiră să-l desprindă de gâtul celor două2

104

7/17/2019 Sel


apoi carafa &ură de pe lavoar, &droindu-se de tavan. "atinatresări şi-l scăpă din mână, iar cearşaful se smulse din mâinile luiNynaeve, sugrumându-le iarăşi pe femei. #ele două se &ăteau dince în ce mai sla2 una scotea sunete guturale, cealaltă nu se mai

au&ea deloc. #%iar şi în lumina slaă a lunii feele lor păreauum/ate şi întunecate.!pucând din nou cearşaful cu amele mâini, Nynaeve sedesc%ise saidarului, dar nu găsi nimic. )6ă predau ie, ar&ă-te-arfocul: 6ă predau: !m nevoie de 0utere.* Nimic. 0atul se &guduialângă genunc%iul ei, iar "atina scoase un ipăt ascuit. Nu sta degeaa acolo, i&ucni Nynaeve. !(ută-mă:9rusc cearşaful i se smulse iar din mână, dar, în loc să se

înfăşoare în (urul Emarei şi lui Ronelle, se trase în cealaltă parteatât de tare încât cele două că&ură una peste alta. "e desfăcuseatât de repede că nici nu-l vă&use ine. 4servând-o pe Elayne înprag, Nynaeve îşi înc%ise gura cu &gomot. #earşaful atârna detavan. 0uterea. +esigur. 1oată lumea s-a tre&it, spuse Elayne întin&ându-i un %alat2ea de(a purta unul pe deasupra cămăşii de noapte. #âteva vânătăişi &gârieturi, una sau două tăieturi mai urâte care treuie cusutecând va $ timp, şi proail toată lumea o să aiă vise urâte câteva&ile, dar asta e tot. !ici cel puin.

Fipetele încă răsunau în noapte. "atina sări într-o parte când

Elayne lăsă cearşaful să cadă, dar acesta rămase nemişcat pepodea. 0atul întors se mişcă totuşi, pârâind. Elayne se aplecăpeste femeia care gemea pe pat. #red că sunt doar ameite. "atina, a(ută-mă să le pun pepicioare:Nynaeve se uită urât la mantia din mâinile ei. 8ireşte că erauameite, învârtite ca nişte sfârle&e. 0e Lumină, cât de inutilăfusese: "e repe&ise înăuntru ca o proastă. 8ără 0utere, era inutilă. Nynaeve, poi să mă a(ui?Elayne o ridică pe Emara în picioare, în timp ce "atina o a(utăpe Ronelle să a(ungă la uşă. #red că Emara o să verse şi mai ine ieşim. #red că oalele denoapte s-au spart.6irosul îi dădea dreptate. 9ucăi de ceramică scrâşneau pepodea, încercând să iasă de su patul răsturnat.Nynaeve îşi îmrăcă %alatul furioasă. 0utea simi '&vorul acum,ca o căldură luminoasă, dar îl ignoră. "e descurcase fără 0utereani de-a rândul. 0utea să se descurce şi acum. 0unând raulEmarei peste umăr, o a(ută pe femeia care gemea către uliă.

!proape reuşiră.!(unseră afară după ce şterseră gura Emarei. 1oată lumea se

105

7/17/2019 Sel


strânsese în faa casei, în %alate sau în ce dormiseră. Luna plină,nemişcată pe cerul fără nori, dădea o lumină puternică. 4ameniise revărsau din celelalte case într-o neunie de ipete şi urlete. 4scândură dintr-un gard începu să tremure, apoi alta. 4 găleată

începu rusc să se rostogolească pe uliă. 4 cotigă încărcată culemne de foc începu să meargă înainte, iar lemnele scurmau urmeadânci în pământul ătătorit. 5ncepu să iasă fum dintr-o casă şise au&iră vocile oamenilor strigând după apă.Nynaeve fu atrasă de o formă întunecată întinsă pe (os. Eraunul dintre pa&nicii de noapte, (udecând după pâlpâireafelinarului că&ut lângă mâna întinsă. 5i putea vedea oc%iistrălucind în lumina lunii, faa acoperită de sânge şi adâncituradin tâmplă unde îl lovise ceva greu ca un topor. 'i căută pulsul lagât. 5i venea să urle de furie. 4amenii ar treui să moară după oviaă lungă, în paturile lor, încon(urai de familie şi prieteni. 4ricealtceva era o risipă. 4 risipă mi&erailă: +eci, ai găsit saidarul în noaptea asta, Nynaeve. 9ine.Nynaeve tresări şi se tre&i uitându-se la !naiya. 5şi dădu seamacă inea în ea saidar. 3i continua să $e inutilă c%iar şi aşa. "eridică oosită, ştergându-şi genunc%ii de praf, încercând să nu seuite la ăratul mort. +acă ar $ a(uns mai repede, ar $ putut oaresă-l salve&e?!naiya era încon(urată de strălucirea 0uterii, şi nu doar ea2

lumina stranie învăluia încă două !es "edai complet îmrăcate, o!leasă într-un %alat şi trei novice, din care două în cămaşă denoapte. 7na dintre ele era Nicola. Nynaeve vă&u alte grupuristrălucind, du&ină după du&ină de femei, intrând pe uliă. 7nelegrupuri erau alcătuite numai din !es "edai, dar ma(oritatea nu. +esc%ide-te pentru legătură, continuă !naiya. 3i tu, ElayneşiC #e au păit Emara şi Ronelle?6ormăi ceva în ară a/ând că erau doar ameite, apoi lespuse să caute un cerc şi să se lege la el de îndată ce-şi revin.0escui în graă încă patru !lese de lângă Elayne. "ammael, dacă el este, va a/a că nu suntem delocnea(utorate. Repede. +esc%idei-vă '&vorului, dar nu-l îmrăişai

încă. "untei desc%ise şi vă predai lui. Nu e unul dintre Rătăcii, începu Nynaeve, dar femeia cuc%ip matern i-o rete&ă ferm. Nu mă contra&ice, copilă, desc%ide-te. !m aşteptat un atac,c%iar dacă nu unul e;act ca acesta, şi ne-am pregătit. Repede,copilă: Nu e timp de palavre şi de pierdut vremea.5nc%i&ând gura, Nynaeve încercă să $e în acel punct, în care

îmrăişa saidarul, în clipa în care i se preda. Nu era uşor. +edouă ori simi 0uterea curgând nu doar prin ea, dar şi către

106

7/17/2019 Sel


!naiya, şi de două ori o pierdu. #%ipul !naiyei se înăspri2 se uitala ea ca şi cum credea că o face intenionat. ! treia oară parcă fu

înşfăcată de ceafă. )aidarul curse din ea către !naiya, iar când încercă să se retragă ea era de vină, înelese, nu curgerea 0uterii

curgerea re&istă, topindu-se într-una mai mare."e simi uimită. "e uita la feele celorlalte, întreându-se dacăsimeau la fel. Era parte a ceva mai mare decât ea însăşi. Nu eravora doar despre 0utere. 5n minte i se revărsau emoii, teamă şisperană şi uşurare şi uimire, mai mult decât orice şi osen&aie de linişte care venea proail de la !es "edai2 nu mai ştiacare erau emoiile ei. !r $ treuit să $e în$orată, dar se simeamai aproape de acele femei decât de orice soră, de parcă ar $ avuttoate acelaşi trup. 4 soră #enuşie deşirată, numită !s%manaille,

îi &âmi cu căldură, părând că îi împărtăşeşte gândurile.Nynaeve rămase o clipă fără respiraie, dându-şi seama că nuse mai simea furioasă. 8uria dispăruse, înecată în uimire. +arcumva curgerea saidarului continuă şi după ce controlul trecuasupra surorii !lastre. 4c%ii îi că&ură pe Nicola care o priveafără urmă de &âmet fratern, doar cu acea căutătură atentă. +inre/e;, Nynaeve încercă să se retragă din legătură, dar nu se

întâmplă nimic. Era parte a cercului, până când !naiya rupealegăturile.Elayne se alătură cu uşurină, după ce îşi desfăcu răara de la

mână punând-o în u&unarul %alatului. Nynaeve simi rooanereci de sudoare. #e s-ar $ întâmplat dacă Elayne ar $ intrat încerc de(a legată de 6og%edien prin a’dam? Gaar n-avea, şi astafăcea întrearea şi mai rea. Nicola îşi mută privirea încruntată dela Nynaeve la Elayne. Nu avea cum să-şi dea seama ale cui erauemoiile pe care le simea, când Nynaeve nu mai ştia nici ea careerau ale ei. 7ltimele două intrară în cerc la fel de uşor, "%imo@u,o @andoriană drăguă, cu oc%i negri, care devenise !leasă c%iar

înainte de divi&area 1urnului, şi #alindin, o taraone&ă cu părulnegru prins într-o mulime de cosie, care era !leasă de mai inede &ece ani. 4 femeie aia mai mult ca o novice şi una care învăacu greutate orice lucru, şi niciuna nu avusese proleme să se lege

în cerc.9rusc, Nicola vori, părând pe (umătate adormită= "aia leului, sulia delicată, femeia ce vede dincolo. 1rei întroarcă, iar cel care este mort totuşi trăieşte. 6area ătălie esfârşită, dar lumea nu a sfârşit cu ătălia. 0ământul divi&at de

întoarcere, iar gardienii îi ec%ilirea&ă pe servitori. iitorul stă pemuc%ia de săii.

!naiya se uită la ea. 0oftim, copilă?

107

7/17/2019 Sel


Nicola clipi. !m spus ceva, !es "edai? întreă încet. 6ă simtC ciudat. Ei, dacă ai de gând să i se facă rău, spuse iritată !naiya,treci repede peste asta. #âteodată femeile se simt ciudat când se

a/ă prima dată într-o legătură. Nu avem timp să-i cocoloşimstomacul. #a şi cum ar $ vrut să dovedească asta, îşi strânsefusta şi se uită în lungul uliei. "tai aproape acum, toate. 3i spunei dacă vedei ceva caretreuie potolit.!sta nu era o prolemă. 4amenii se învârteau pe ulie, ipândsau întreând ce se întâmplă, iar lucrurile se mişcau. 7şile sei&eau, iar ferestrele se desc%ideau ufnind, fără să le atingănimeni. !şc%ii şi sfărâmături ieşeau din case. 4ale, scule, pietre şiorice lucru ne$;at puteau &ura în orice clipă de peste tot. 4ucătăreasă &dravănă, în cămaşă de noapte, înşfăcă râ&ând isterico oală care &ura prin aer2 un ins suire şi palid încercă să dea lao parte un ă, iar raul i se rupse cu &gomot. 8râng%ii se

înfaşurau în (urul raelor şi picioarelor şi c%iar şi %aineleoamenilor începură să se târască. 7n ărat păros, cu cămaşastrânsă în (urul capului, se &ătea atât de tare că îi inea ladistană pe cei care încercau să o dea (os înainte să-l sufoce. 4femeie care reuşise să-şi pună o roc%ie fără să-i înc%idă nasturii&iera din rărunc%i agăată de stuful de pe acoperiş, în timp ce

roc%ia încerca să o târască peste casă, în cer proail.Era uşor şi să găsească prolemele, dar şi să le re&olve. 8ireleesăturii !naiyei, dar şi a altor !es "edai din alte cercuri nu ar $avut proleme nici să oprească o turmă de ivoli furioşi, cu atâtmai puin un ceainic care îşi pusese în gând să &oare. 3i, odatăce un lucru era oprit, $e cu 0uterea, $e cu mâna, arareori semişca iarăşi. Numai că erau atât de multe: Nu se puteau opri nicimăcar pentru a 1ămădui, decât dacă era o viaă în prime(die2vânătăile, sângerările şi oasele rupte treuiau să aştepte, în timpce altă şipcă de gard era trântită la pământ înainte de a spargecapul cuiva, şi alt utoi oprit din rostogolire înainte de a rupe unpicior.Nynaeve se simea din ce în ce mai frustrată. !tât de multelucruri treuiau liniştite2 toate mici, dar un ărat lovit de o tigaiesau o femeie strangulată de propria cămaşă de noapte mureauasemenea cuiva lovit cu 0uterea. Nu era doar frustrarea ei, păreacă vine de la toate femeile din cerc, c%iar şi de la !es "edai. +artot ce putea face era să continue să $e alături de toate celelalte, săo privească pe !naiya esând diverse cominaii de $re pentru a

opri mii de pericole mici. Nynaeve se pierdu în a $ canalul descurgere a 0uterii, în a $ una cu o du&ină de alte femei.

108

7/17/2019 Sel


5ntr-un $nal !naiya se opri, încruntându-se. Ruperea legăturiio luă prin surprindere pe Nynaeve. 0entru o clipă umerii i selăsară în (os, privind fără să îneleagă. <emetele şi plânsetele

înlocuiseră urletele şi ipetele2 pe ulia luminată difu& se mai

mişcau doar oamenii care încercau să-i a(ute pe rănii. +upăpo&iia lunii trecuse mai puin de un ceas, dar lui Nynaeve i sepărea ca fuseseră &ece. 4 durea spatele unde fusese lovită descaun, avea genunc%ii moi şi oc%ii roşii. #ăscă atât de tare că îipocniră urec%ile. Nu te-ai $ aşteptat la aşa ceva de la unul dintre Rătăcii,murmură !naiya în ară. 0ărea oosită, dar se apucă imediat detreaă, prin&ând-o pe Nicola de umăr. !ia mai poi sta în picioare. 1reci în pat. 8ugi de-aici, copilă:reau să voresc cu tine dimineaă, înainte de micul de(un. !ngla,tu rămâi2 te poi lega din nou la un cerc să dai o mână de a(utorcu 1ămăduirea. Lanita, în pat. Nu erau Rătăciii, spuse Nynaeve. 9omăni, mai e;act. 0eLumină, cât era de oosită: ! fost o sferă de rău. #ele trei !es "edai se uitară lung la ea.La fel făcură şi restul, !lese şi novice. #%iar şi Nicola, care nuplecase încă. +e data asta nu-i mai păsa cât de mult o cântăreafemeia cu privirea2 era prea somnoroasă să-i mai pese de aşaceva.

!m mai vă&ut una în 1ear, spuse Elayne, în "tâncă2 de fapt,doar ce rămăsese după, dar şi aşa fusese mai mult decâtsu$cient. +acă ne-ar $ atacat, "ammael nu ar $ aruncat cu ee

în noi.!s%manaille sc%imă o privire de nepătruns cu 9%aratine, oerde care reuşea să facă un ă să arate elegant şi un nas lungsă pară frumos. !naiya nici nu clipi. Elayne, văd că i-a mai rămas su$cientă energie. 0oi să a(uişi tu cu 1ămăduirea. 3i tu NynaeveC iar l-ai pierdut, nu-i aşa?!rai de parcă ar treui să te care cineva până în pat, dar o să tedescurci singură. "%imo@u, ridică-te în picioare şi du-te să teculci. #alindin, tu vii cu mine. !naiya "edai, spuse Nynaeve cu gri(ă, eu şi Elayne am găsitceva în noaptea aceasta. +acă am putea voriC 6âine, copilă. La culcare. !cum, înainte să ca&i din picioare.!naiya nu aşteptă să vadă dacă ordinele îi erau ascultate.5nşfăcând-o pe #alindin, se duse cu paşi mari către un ăratcare gemea cu capul aşe&at în poala unei femei. !s%manaille otrase pe Elayne în altă parte, iar 9%aratine o luă pe !ngla şi plecă

în a treia direcie. 5nainte să dispară în mulime, Elayne îi aruncălui Nynaeve o privire, clătinând din cap.

109

7/17/2019 Sel


6da, poate nu fuseseră cel mai un moment şi loc să aducăvora de vasul din Eou +ar. 8usese ceva ciudat în reacia!naiyei, ca şi cum ar $ fost de&amăgită să-şi dea seama că nufuseseră atacate de un Rătăcit. +e ce? Era prea oosită să mai

poată gândi cum treuie. !naiya controlase curgerea, darsaidarul se scursese prin Nynaeve mai ine de un ceas, su$cientsă oosească şi pe cineva care dormise cum treuie.#lătinându-se, Nynaeve dădu cu oc%ii de 1%eodrin. 8emeiadomani şc%iopăta alături de două femei îmrăcate în alulnovicelor, oprindu-se la cei care puteau $ a(utai de în&estrarea eila 1ămăduire. Nu o vă&u pe Nynaeve.)4 să mă culc, se gândi rusc Nynaeve. !naiya "edai aşa mi-aspus.* +e ce păruse de&amăgită !naiya? 7n gând o râcâia într-uncol al minii, dar era prea oosită să îl prindă. 5şi târa picioarele,aproape împiedicându-se. 2 să se culce, iar 1%eodrin putea săcreadă ce-o pofti.

CAPITOLUL 1)

O *răadă de ni"i#E<JENE +E"#G'"E 4#G'', 0R''N+ 5N <4L. 5ntinsă leneşă pecearşaf, îşi atinse o clipă inelul cu 6arele 3arpe prins cu un şnurla gât. 0rimea prea multe priviri ciudate dacă îl purta la mână.

Era mai uşor să $e vă&ută ca elevă a îneleptelor dacă nimeni nuse gândea la ea ca la o !es "edai. #eea ce nici nu era, desigur. Era!leasă, dar de atât de mult timp pretindea că e !es "edai, încâtcâteodată uita şi ea că nu este.4 geană suire de lumină se strecură prin desc%i&ăturacortului, aia luminând înăuntru. "e simea de parcă nu ar $dormit deloc, iar tâmplele îi pulsau. +in &iua în care Lanfearaproape le omorâse pe ea şi pe !viend%a, iar Rătăcita şi 6oirainese uciseseră una pe alta, o durea mereu capul după ce vi&itaTel’aran’r/iod, deşi niciodată atât de mult încât să $e cuadevărat supărător. 4ricum, pe vremea când nu plecase încă deacasă, Nynaeve reuşise să o învee câte ceva despre ieruri, şigăsise câteva din cele treuincioase acolo, în #air%ien. Rădăcinade dormiine ar face-o să $e somnoroasă deşi, la cât de oosităera, proail ar $ făcut-o să doarmă câteva ceasuri une , dar iaralunga orice urmă de durere de cap.Ridicându-se în picioare, îşi îndreptă cămaşa de noapte

îmiată de sudoare, păşind pe covoarele moi până la lig%ean, unvas de cristal care servise odinioară ca vas de punci pentru un

noil. 5n orice ca&, era plin cu apă, ca şi carafa smăluită cualastru, apă pe care însă nu o simi deloc răcoroasă când o

110

7/17/2019 Sel


împroşcă pe faă. 5şi întâlni propria privire în oglinda mică, curamă aurită, care stătea spri(inită de pân&a întunecată a cortului,şi se înroşi toată. Ei ine, ce credeai că o să se întâmple? şopti ea.

+eşi nu cre&use că e posiil, acum avea ora(ii şi mai roşii.8usese doar un vis, nu ca în Tel’aran’r/iod, unde ce i se

întâmpla rămânea real după ce te tre&eai. +ar îşi amintea totul, caşi cum c%iar fusese real. "e gândi că ora(ii o să-i ia foc cu totul.+oar un vis, şi nu al ei, al lui <aByn. Nu avea niciun drept să ovise&e aşa. ! fost numai vina lui, spuse furioasă femeii din oglindă. Nu amea: Nu am avut de ales:5nc%ise gura amărâtă. 5ncerca să învinovăească un ăratpentru visele sale. 3i vorea cu oglinda asemenea unei gâsculie."e opri la intrare să privească afară. #ortul ei mic era lamarginea taerei !ielilor. Didurile cenuşii ale #air%ienului seridicau la două mile spre apus, peste dealurile golaşe, iarrămăşiele caroni&ate ale fostei pori de intrare erau singurullucru ce se găsea până la ele. Lumina cădea pie&iş, soarele aiaivindu-se la ori&ont, dar !ielii de(a forfoteau printre corturi.Nu se va tre&i devreme în acea dimineaă. +upă o noapte

întreagă petrecută în afara corpuluiC ora(ii i se aprinseră dinnou2 o%, Lumină, o să-şi petreacă tot restul vieii roşind de la un

vis? îi era teamă că daC ar $ putut să doarmă până dupăamia&ă.6irosul $erturii de ovă& nu era un concurent pentrupleoapele grele."e întoarse oosită în aşternut, prăuşindu-se în el, în timp ce

îşi masa tâmplele. Era prea oosită să-şi prepare o rădăcină dedormiine şi se gândi că era prea oosită să mai conte&e. +urereasurdă ceda cam într-un ceas2 când se va tre&i, se va simi ine.Nu era surprin&ător că <aByn era în visele ei. #âteodată avea şiea un vis ca al lui, nu acelaşi desigur2 în versiunea ei nu sepetreceau anumite lucruri stân(enitoare sau erau estompate.<aByn îşi petrecea mult timp recitând poe&ii şi inând-o de mână,

în timp ce priveau cum apune sau răsare soarele. Nu i se întâmpla nici să-i spună că o iueşte. Era la fel de c%ipeş ca înrealitate. !lte vise erau numai ale ei. "ărutări tandre care durau oeternitate. Ea inându-i capul în mâini, în timp ce el era

îngenunc%eat. 7nele nu aveau niciun sens. isase de două ori căsunt unul peste altul, iar ea încearcă să-l fore&e să se întoarcă.4dată el îi dăduse rutal mâinile la o parte2 cealaltă dată eafusese mai puternică. #ele două vise se amestecau neclar. 5ntr-alt

vis el îi înc%idea o uşă în faă, iar ea ştia că va muri dacă dispăreafâşia suire de lumină.

111

7/17/2019 Sel


isele i se perindau prin minte, nu toate cu el, iar cele maimulte erau coşmaruri.0errin venea şi se oprea în faa ei, cu un lup întins la picioare,un vultur şi un şoim pe umeri uitându-se unul la altul peste

capul lui. 0ărând să nu îi vadă, încerca să-şi arunce toporul deluptă, iar într-un $nal fugea, în timp ce toporul plutind prin aer îla(ungea din urmă, &droindu-l. +in nou 0errin2 se întoarse dinfaa unui 0rieag şi începu să fugă, din ce în ce mai repede, deşi îlstriga să se întoarcă. 6at vorea într-o limă stranie pe care aiao înelegea "trăvec%ea Limă, se gândi iar doi cori îi stăteau peumeri, în$gându-şi clonurile în carne. #a şi 0errin, nici el nupărea să-i vadă, dar pe c%ip i se citea s$dare şi apoi resemnareamară. 5ntr-altul o femeie, cu c%ipul învăluit în umre, îl îndemnacătre un mare pericol2 Elayne nu ştia ce, doar că era monstruos.!vusese câteva vise şi cu Rand, nu toate rele, dar toate ciudate.Elayne, forându-l cu o mână să cadă în genunc%i. Elayne, 6in şi!viend%a, stând tăcute în cerc în (urul lui, $ecare cu mâna

întinsă către el. El păşind către un munte în /ăcări, &droind cevasu picioare. !tunci ea se agitase şi plânsese2 lucrurile &droiteerau peceile #elui întunecat, sparte la $ecare pas. 3tia asta, numai era nevoie să le vadă ca să ştie.Grănite cu teamă, visele deveniră mai rele. #ele două femei pecare le vă&use în Tel’aran’r/iod o prinseseră şi o târâseră în faa

unei mese încon(urate de femei cu c%ipurile acoperite de glugi, iarcând şi le dădură (os, $ecare din ele era Liandrin, sora Neagrăcare o capturase în 1ear. 4 femeie cu c%ip dur din "eanc%an îi

întinse o răară argintie şi un colier legate printr-o &gardă deargint, un a’dam. !sta o făcu să ipe. "eanc%anii îi puseserăodată un a’dam. 6ai ine ar muri decât să păească aşa ceva dinnou. Rand se de&lănuia pe stră&ile din #air%ien, pulveri&ândclădiri şi oameni cu fulgere şi foc, iar ceilali ărai se grăeaudupă el, lovind cu 0uterea2 se anunase acea îngro&itoare amnistie

în #air%ien, dar cu sigurană niciun ărat nu ar putea alege săconducă. 5neleptele o prinseseră în Tel’aran’r/iod şi ovânduseră ca pe un animal în inuturile de dincolo de 0ustiul !iel2asta făceau cu cei din #air%ien pe care îi găseau în 0ustiu. Era înafara propriului corp, privindu-se cum se topeşte, cum i sedespică easta, iar forme întunecate o împungeau cu ee. 4

împungeau. 5mpungeauC"ări în sus, gâfâind2 #oBinde stătea lângă pat, la picioarele ei,cu capul aplecat, îmrăcată într-o mantie ală. 'ertai-mă, !es "edai. oiam doar să vă tre&esc.

Nu era nevoie să-mi găureşti coastele, mormăi EgBene, dar îipăru rău imediat.

112

7/17/2019 Sel


'ritarea fulgeră o clipă în oc%ii verde-înc%is al lui #oBinde, apoidispăru, ascunsă de masca supunerii gai’s/ain. Aurând să sesupună umili şi să nu atingă nicio armă timp de un an şi o &i,gai’s/ain acceptau orice se întâmpla, o voră aspră, o lovitură şi

c%iar un cuit în$pt în inimă. +ar pentru !iel, a ucide ungai’s/ain era la fel ca a ucide un copil. Nu e;ista nicio scu&ă.8ăptaşul ar $ fost răpus de propriul frate sau soră. +ar era totuşio mască, şi EgBene era sigură de asta. 3ai’s/ain o purtau cutenacitate, dar rămâneau !ieli, iar EgBene nu îşi putea imaginape cineva mai puin umil ca un !iel. #%iar şi una ca această#oBinde, care refu&ase să lepede alul când se scursese anul şi&iua. Refu&ul ei era un act de mândrie încăpăânată şi de s$dare,la fel cum un ărat ar $ refu&at să se retragă din faa a &eceinamici. 5n astfel de încurcături îi ăga 4i’e’to/.

!cesta era unul dintre motivele pentru care EgBene încerca să$e atentă cum îi vorea unui gai’s/ain, mai ales cuiva cum eracea din faa ei. Nu aveau cum să riposte&e fără să-şi calce înpicioare toate credinele. 0e de altă parte, #oBinde fusese o8ecioară a Lăncii şi ar $ devenit iarăşi una de îndată ce ar $ fostconvinsă să-şi lepede alul. 8ără 0utere, EgBene ar $ fost proail

învinsă cu uşurină de ea. Nu vreau niciun mic de(un, îi spuse EgBene. +u-te de-aici şilasă-mă să dorm.

8ără mic de(un? întreă !mys, într-un clinc%et de coliere şirăări, aplecându-se ca să intre în cort2 nu purta inele niciun!iel nu purta , dar avea su$ciente i(uterii pe ea să a(ungă cuvârf şi-ndesat pentru trei femei. #redeam că i-a revenit pe deplinapetitul.4 urmau 9air şi 6elaine, la fel de împopoonate cu i(uterii.#ele trei erau din clanuri diferite, dar, spre deoseire de celelalte

înelepte care trecuseră 4sia Lumii şi care rămăseseră aproape desepturile lor, aveau corturile puse unul lângă altul. "e aşe&ară lamarginea patului, pe pernue viu colorate cu ciucuraşi,aran(ându-şi şalurile de culoare înc%isă de care femeile !ielpăreau că nu se pot despări. "au cel puin cele care nu erau ar

Dareis !ai. !mys era la fel de căruntă ca 9air, dar, în timp cec%ipul de unică al 9airei era acoperit de riduri, !mys arătaciudat de tânără, poate din pricina contrastului dintre păr şi c%ip.Ea spunea că avusese aproape aceeaşi culoare şi când fusese ocopilă.+e oicei 9air sau !mys conducea discuiile, dar în &iua aceea6elaine, cu părul ca soarele şi oc%ii ver&i, vori prima=

+acă nu mănânci, nu o să te faci ine. Ne-am gândit să telăsăm să vii la următoarea întâlnire cu celelalte !es "edai

113

7/17/2019 Sel


întreaă de $ecare dată când vii. 3i de $ecare dată femeile din inuturile umede se fac de râs,continuă ironică !mys.+eşi nu era o femeie acră de felul ei, femeile !es "edai din

"alidar reuşeau să o facă să $e. 0oate era doar faptul că se întâlnea cu !es "edai. 4iceiul spunea ca îneleptele să le evite,mai ales îneleptele care puteau conduce, precum !mys sau6elaine. 5n plus, nu erau mulumite că le înlocuiseră pe Nynaeveşi Elayne la întâlniri. Nici EgBene nu era. 9ănuia că îneleptelecredeau că cele două fuseseră impresionate de cât de serioaseerau lucrurile în Tel aran’r/iod. +ar, din ce au&ise până atunci,!es "edai nu erau deloc impresionate. 8oarte puine lucrurireuşeau să impresione&e o !es "edai. +ar cred că o să ne mai gândim, continuă 6elaine calmă2

înainte de recentul ei măritiş fusese epoasă ca un ciulin, daracum nimic nu părea să o tulure. Nu treuie să te întorci la vispână nu îi recapei toate puterile. !i oc%ii roşii, spuse 9air cu o voce suire, îngri(orată, care ise potrivea cu trăsăturile feei2 totuşi, din multe puncte de vedere,era cea mai dură dintre toate trei. !i dormit prost? #um altfel? &ise !mys morocănoasă. !m încercat de trei orinoaptea trecută să-i văd visele, dar nu am găsit nimic. Nimeni nuse odi%neşte cum treuie dacă nu visea&ă.

EgBene îşi simi rusc gura uscată2 lima i se lipi de cerulgurii. 4 veri$caseră în noaptea în care lipsise câteva ore une dintrup.6elaine se încruntă. Nu la EgBene, la #oBinde, care rămăsese

îngenunc%eată, cu capul plecat. Este o moviliă de nisip lângă cortul meu, spuse cu răceală.ei căuta în el, grăunte cu grăunte, până găseşti unul roşu. +acănu este cel pe care îl caut, o vei lua de la capăt. !cum du-te.#oBinde făcu o plecăciune atât de adâncă, încât fruntea îiatinse covorul, apoi ieşi. 6elaine se uită la EgBene, &âmindmulumită= 0ari surprinsă. +acă nu face singură ce se cuvine, o s-oconving eu. E încă responsailitatea mea, din moment ce susinecă mă slu(eşte. 9air clătină din cap, unduindu-şi părul. Nu o să meargă. '-am ătut pe Auric şi pe 9eira până mi-aamorit raul, dar, indiferent de câte ori le spun, până seara suntdin nou în veşmintele ale.5şi aran(ă şalul pe umerii osoşi. EgBene asuda doar în cămaşăde noapte, când soarele nici nu se ridicase, dar !ielii erau

oişnuii cu călduri mult mai mari. Este o monstruo&itate, murmură !mys. +e când am trecut

114

7/17/2019 Sel


peste 4sia Lumii, un sfert din cei care îşi ispăşiseră timpul refu&ăsă se întoarcă la septul lor. 'nterpretea&ă 4i’e’to/-ul după cumpoftesc ei.Era vina lui Rand. Le de&văluise tuturor ceea ce înainte ştiuseră

doar şe$i de clan şi îneleptele, că fusese o vreme în care niciun!iel nu se atingea de arme şi nu făcea nimic violent. !cum uniicredeau că s-ar cuveni ca toi să $e gai’s/ain. !lii refu&au dinpricina asta să-l accepte pe Rand ca $ind car’a’carn şi în $ecare&i câiva plecau la mia&ănoapte să se alăture în muni clanului"%aido. !lii pur şi simplu aruncaseră armele şi dispăruseră2nimeni nu ştia ce se întâmpla cu ei. Luai de pustiu, cumspuneau !ielii. #el mai ciudat lucru pentru EgBene era că niciun!iel, cu e;cepia "%aido, nu-l învinuia pe Rand. 0rofeia dinR%uidean spunea că vor $ luai înapoi şi distruşi de car’a’carn.

7nde înapoi, nimeni nu părea să ştie, dar acceptau că vor $distruşi la fel de calmi cum acceptase #oBinde o muncă fărăsperană.5n acea clipă lui EgBene nu i-ar $ păsat nici dacă toi !ielii din#air%ien ar $ purtat veşmintele ale. +acă îneleptele începeau săănuiască ce făceaC !r $ căutat printr-o sută de movile de nisip,de unăvoie, dar nu credea să aiă aşa noroc. 0edeapsa ar $ fostmult mai aspră. !mys îi spusese odată că, dacă nu face e;act cum

îi spune Lumea iselor $ind prea periculoasă nu o s-o mai

învee nimic. 8ără îndoială că celelalte îi vor da dreptate2 asta erapedeapsa de care îi era frică. 6ai ine o mie de movilie de nisipsu soarele ucigător. Nu $ aşa &druncinată, c%icoti 9air. !mys nu e supărată petoi din inuturile umede, sigur nu pe tine, care ai devenit ca o$ică pentru noi. Este sora ta !es "edai, cea numită #arlinya, carea sugerat că te inem cu fora. ! sugerat? spuse !mys, iar genele i se ridicară aproape desprâncene. !sta a spus: 3i a învăat să-şi pă&ească lima mai ine, râse 9air,&gâlâindu-se pe pemua staco(ie. 0un rămăşag că a învăat. #ândam plecat încă urla şi încerca să-şi scoată din roc%ie nişte şerpistaco(ii de apă. 7n şarpe de apă, îi spuse lui EgBene aplecându-secon$denial, seamănă cu o viperă roşie dacă ai oc%ii slai precumai celor din inuturile umede, dar nu e veninos. +ar se &at destulde mult când sunt prinşi într-un loc îngust.!mys pufni. !r $ dispărut dacă se gândea că dispar. 8emeia aia nu a

învăat nimic. !es "edai cărora le-am slu(it în ârsta Legendelor

nu puteau $ aşa de proaste.+ar nu părea convinsă.

115

7/17/2019 Sel


6elaine %o%otea cu gura până la urec%i, iar EgBene se tre&ic%icotind. 7neori umorul !iel era de neîneles, dar nu şi acum. 4

întâlnise pe #arlinya doar de trei ori, dar şi-o imagina pe femeiaaia ăoasă şi încre&ută opăind şi încercând să-şi scoată şerpii

din roc%ie aia se ainea să nu râdă de-a inelea. 9ine măcar că umorul tău e într-o formă ună, spuse6elaine. !i mai avut dureri de cap? Nu mă mai doare, mini EgBene, iar 9air dădu din cap. 9ine. Ne-am îngri(orat când am vă&ut că nu mai scăpai deele. #âte vreme te ii departe de Lumea iselor, încă un timp, artreui să nu te mai doară. "ă nu-i $e teamă că vor avea şi alteefecte2 corpul foloseşte durerea să ne spună că treuie să neodi%nim.EgBene se ainu să nu râdă, dar fără veselie de data asta.!ielii ignorau răni desc%ise şi oase rupte până când îşi făceautimp şi pentru ele. #ât timp treuie să mai stau afară? întreă. 7ra să le mintă,dar ura şi mai mult să nu facă nimic. 0rimele &ece &ile după ce olovise Lanfear, cu ce o $ lovit-o, fusese su$cient de rău2 nici nuputea gândi fără să simtă că i se crapă capul. +e îndată ceputuse, )o mâncase pielea*, cum spunea mama ei, să intre peascuns în Tel’aran’r/iod. Nu învăai nimic dacă te odi%neai. La următoarea întâlnire pot să vin?

0oate, replică 6elaine ridicând din umeri. om vedea. +artreuie să mănânci. +acă i-a pierit pofta de mâncare, ceva e înneregulă şi nu ştim ce. 4%, dar pot mânca, spuse gândindu-se că $ertura de ovă&mirosea ine. #red că eram doar leneşă. 6-am mai gândit la câteva întreări aseară.Era greu să se dea (os fără să se strâme de durere2 capul odurea la $ecare mişcare.6elaine îşi roti oc%ii amu&ată. +e când ai fost rănită, pui de cinci ori mai multe întreări ca

înainte.!sta pentru că încerca să se lămurească singură. Nu putearecunoaşte, desigur. "e sc%imă cu o cămaşă curată dintr-unuldin cuferele mici aşe&ate lângă pân&a cortului. 5ntreările sunt une, spuse 9air. 5ntreaă.EgBene îşi cântări vorele cu gri(ă. #ontinuă să se îmrace, cuaceeaşi lu&ă algode ală şi fustă de lână largă pe care o purtauşi îneleptele. E posiil să $i atras în visul cuiva împotriva dorinei tale?

"igur că nu, răspunse !mys, dacă nu eşti neîndemânatică.9air continuă peste !mys=

116

7/17/2019 Sel


+oar dacă nu sunt la mi(loc emoii puternice. +acă încerci săpriveşti visul cuiva care te iueşte sau urăşte, poi $ trasă

înăuntru. "au dacă tu îl iueşti sau urăşti. +e asta nici nu încercăm să privim visele "evannei sau să vorim cu îneleptele

"%aido în visele lor.EgBene era încă surprinsă că aceste femei, ca şi celelalte, levi&itau şi voreau cu îneleptele "%aido. 3tia că îneleptele eraudeasupra gâlcevilor şi luptelor, dar se gândise că "%aidodepăşiseră cu mult măsura opunându-se car’a’carnului şi

(urând să-l ucidă. "ă ieşi din visul cuiva care te iueşte sau urăşte, termină9air, e ca şi cum ai ieşi dintr-un pu adânc, plin de coluriascuite de piatră. !şa e, spuse !mys părând că-şi recapătă rusc unadispo&iie. +e asta nicio estitoare-n vise nu încearcă să priveascăvisele soului.6elaine se uita drept înainte, cu faa din ce în ce mai

întunecată. "au nu încearcă să facă asta de două ori, adăugă !mys.9air rân(i, adâncindu-şi cutele feei, evitând să se uite la6elaine. 0oate $ un şoc, mai ales dacă e supărat pe tine. +acă, şi aicidau un e;emplu aşa, aiurea, 4i’e’to/ îl duce departe de tine şi tu,

ca o copiliă proastă, eşti su$cient de neg%ioaă să-i spui că nu arpleca dacă te-ar iui. Ne îndepărtăm cam prea mult de întrearea ei, spuseepoasă 6elaine.9air i&ucni în %o%ote de râs.EgBene îşi înăuşi curio&itatea şi amu&amentul. 5ncercă săpară cât mai de&interesată= 3i dacă nu încerci să priveşti înăuntru?6elaine îi aruncă o privire recunoscătoare, iar EgBene simi oumră de remuşcare. 1otuşi, nu su$cient de mult ca să nu

întree mai târ&iu care era toată povestea. 4rice o făcea pe6elaine să roşească atât de tare era proail %ilar. !m au&it de aşa ceva, spuse 9air, când eram tânără şi

începusem să învă. 6ora, îneleapta din #oldara, mă antrena şimi-a spus că, dacă emoiile sunt -oarte puternice, dragostea sauura atât de mare nu mai lasă loc de nimic altceva, atunci poi $trasă înăuntru doar dacă devii conştientă că cealaltă persoanăvisea&ă. Nu am au&it niciodată de aşa ceva, &ise 6elaine.

!mys părea că se îndoieşte. Nici eu, de la nimeni, cu e;cepia 6orei, dar era o femeie

117

7/17/2019 Sel


e;cepională. "e spune că avea aproape trei sute de ani când amurit muşcată de un şarpe, dar arăta la fel de tânără ca voi.Eram doar o copilă, dar o in ine minte. #unoştea multe lucrurişi putea conduce 0uterea cu mare foră. +in $ecare clan veneau

înelepte să învee de la ea. Eu cred că iuire sau ură aşa de mareeste foarte rar, dar ea spunea că i se întâmplase de două ori,odată cu primul ei ărat, a doua oară cu un rival al celui de-altreilea so. 1rei sute?: e;clamă EgBene încălând o g%eată moale, ce-ivenea până la gle&nă.Nici măcar !es "edai nu trăiau atât de mult. !m spus ce se &icea, replică 9air &âmind. 7nele femei

îmătrânesc mai greu ca altele, ca !mys, iar când este cineva ca6ora, se nasc legende. 5ntr-o ună &i, am să-i povestesc cum amutat 6ora un munte. !şa se &ice. 0oate în altă &i? spuse 6elaine cu un pic prea multă politee.Era clar afectată de ce se întâmplase în visul lui 6ael şi de faptulcă celelalte ştiau. !m au&it de când eram copilă toate poveştile cu6ora. Le ştiu pe de rost. 1reuie să avem gri(ă ca EgBene sămănânce, dacă mai termină vreodată să se îmrace. 0uneurmătoarele întreări.7n licăr în oc%ii ei ver&i îi spunea că intenionea&ă să-iurmărească $ecare îmucătură2 suspiciunile ei despre sănătatea

lui EgBene nu fuseseră adormite.EgBene încerca disperată să găsească altă întreare. +e oiceiavea o sumedenie, dar întâmplările din acea noapte o lăsaserădoar cu una. +ar, dacă nu întrea şi altceva, femeile ar $ putut săse întree dacă nu cumva se strecurase să spione&e visul cuiva.!ltă întreare. Nu despre visul ei ciudat. #âteva din ele ar $ pututavea rost, dacă reuşea să-şi aducă minte de vreouna. !naiyapretindea că EgBene era o isătoare, capailă să pre&icăevenimente din viitor, iar cele trei femei credeau şi ele acelaşilucru, dar spuneau că treuie să învee asta singură. 5n plus, nuera deloc sigură că vrea să discute cu cineva visele ei. +e(a ştiauprea multe din ce avea în cap. GmC dar estitoarele-n ise care nu sunt înelepte? reausă spun, mai vedei şi alte femei în Tel’aran’r/iod?

#âteodată, răspunse !mys, dar rar. 8ără cineva care să og%ide&e, o femeie poate nici să nu-şi dea seama că e altceva decâtun vis. 3i desigur, adăugă 9air, neştiind unde este, visul o poateucide înainte să învee.

EgBene se rela;ă când discuia se sc%imă. 0rimise unrăspuns mai complet decât sperase. 3tia de(a că îl iuea pe

118

7/17/2019 Sel


<aByn )3tiai deci? şopti o voce. !i $ recunoscut asta?* , iarvisele lui arătau că şi el o iuea. +eşi, dacă un ărat puteaspune lucruri pe care nu le credea, trea& $ind, proail că puteaface acelaşi lucru în vis. +ar ca îneleptele să-i con$rme că îl

iuea atât de mult încât să copleşească orice altcevaCNu. La asta o să se gândească mai târ&iu. Nici măcar nu aveaidee unde era el. 'mportant era că acum ştia de pericol. +ataviitoare ar treui să-i poată recunoaşte visele şi să le ocolească.)+acă într-adevăr vrei asta*, şopti iarăşi vocea. "pera ca

îneleptele să ia drept roşeaa sănătăii culoarea care i se urca înora(i. !r $ vrut să ştie ce însemnau visele ei. +acă însemnauceva.#ăscând, Elayne se căără pe o prispă de piatră să priveascăpeste capetele oamenilor. Nu erau soldai în "alidar în acea &i, daroamenii se îng%esuiau pe stră&i şi la ferestre, toi aşteptând şivorind în şoaptă, privind spre 1urnul 6ic. 8oşnetul picioarelor şicâte o tuse provocată de praf erau singurele &gomote care seau&eau. 5n ciuda caniculei matinale, oamenii aia se mişcau, şiatunci doar pentru a-şi face vânt cu evantaiul sau pălăria.Leane stătea între două case cu acoperiş de stuf, la raul unuiărat înalt, cu trăsături dure, pe care Elaine nu-l mai vă&usepână atunci. 8ără îndoială, unul dintre agenii ei. #ele mai multeiscoade !es "edai erau femei, dar nu şi cele ale lui Leane. +e cele

mai multe ori erau inui departe de oc%ii lumii, dar Elayne ovă&use de câteva ori atingând un ora& străin, &âmind unor oc%inecunoscui. Nu avea %aar cum reuşea Leane. Elayne era sigurăcă, dacă ar $ încercat şi ea acele trucuri domani, ăraii ar $

îneles că li se promitea mult mai mult, dar aceştia primeau&âmetul sau atingerea lui Leane şi plecau tropăind fericii deparcă ar $ primit un cufăr cu aur.#eva mai încolo o vă&u pe 9irgitte care în acea dimineaă seinea cu înelepciune la distană de ea. !reina aia oriilă nu eranicăieri, slavă Luminii: 8usese o noapte mai mult decâtneunească, iar Elayne nu se dusese la culcare decât când cerulde(a începuse să se alească. 3i nu ar $ plecat deloc dacă 9irgittenu i-ar $ spus lui !s%manaille că i se pare că Elayne se clătina pepicioare. Nu conta cum păruse să $e Elayne2 legătura cu "tră(eriifunciona în amele direcii. 3i ce dacă fusese un pic oosită?8useseră multe lucruri de făcut şi încă putea conduce cu maimultă foră decât (umătate din !es "edai din "alidar. Legătura îispunea că 9irgitte nu dormise deloc. Elayne fusese trimisă laculcare ca un copil, în timp ce 9irgitte cărase rănii şi îndepărtase

dărâmături toată noaptea:!runcă o privire către Leane. Era singură acum, strecurânduse

119

7/17/2019 Sel


prin mulime să-şi găsească un loc mai un de privit, iarăratul nu se &ărea nicăieri.Nynaeve, căscând cu oc%ii împăien(enii, se urcă lângă ea, dupăce alungase cu o privire crâncenă un tăietor de lemne care dorise

să se urce acolo înaintea ei. 6ormăind în ară, insul seamestecă în mulime. Elayne îşi dori ca Nynaeve să nu mai facăaşa ceva. "ă caşte, adică. !cum căsca şi ea, de-i trosneau fălcile.9irgitte mai avea o scu&ă poate, un pic dar Nynaeve nici una.

1%eodrin nu ar $ putut să se aştepte de la ea să $ rămas trea&ănoaptea trecută, iar Elayne o au&ise pe !naiya spunându-i să seducă la culcare, dar când se întorsese o găsise legănându-se pescaun, în ciuda piciorului îndoit, dând din cap la $ecare douăminute, mormăind cum o să-i arate ea lui 1%eodrin, cum o să learate tuturor.0rin răara a’dam se scurgea teama, ca de oicei, dar şi cevace părea a $ amu&ament. 6og%edien îşi petrecuse noaptea pitităsu pat, neatinsă şi, $indcă stătuse ascunsă, nu ridicase nicimăcar o surcea de pe (os. +ormise c%iar foarte ine după ce sestinsese agitaia. 0ărea că vora aia despre norocul #elui

întunecat c%iar i se potrivea câteodată.Nynaeve căscă din nou, iar Elayne îşi îndreptă privirea în altăparte. #%iar şi aşa, treui să-şi înăuşe cu pumnul un noucăscat. 8o(găitul picioarelor şi accesele de tuse deveneau

nerădătoare.#onducătoarele de !(a% erau în continuare cu 1ama în 1urnul6ic, dar calul surorii Roşii era de(a în stradă, în faa fostului %an,iar o du&ină de "tră(eri îşi ineau caii de frâie, îmrăcai cu acelepelerine care îşi sc%imau culorile, făcându-i greu de &ărit şiformând o gardă de onoare ce avea să o escorte&e de-a lungulprimelor mile către 1ar alon. 6ulimea aştepta mai mult decâtplecarea soliei 1urnului, iar muli dintre ei arătau la fel de oosiicum se simea Elayne. !i &ice că eC eC căscă &gomotos Nynaeve. 4%, sânge şi cenuşă, murmură Elayne."au mai ine &is încercă, pentru că tot ce voise să spună după)o%* se transformase într-un croncănit sugrumat. Lini oişnuia săspună că astfel de vore erau semnul unei mini încete şi al uneiinteligene tocite c%iar înainte să o pedepsească , dar câteodatănimic altceva nu poate să-i re&ume trăirile în doar câteva vore.!r $ spus mai multe, dar nu mai avu şansa. 9ine că nu-i organi&ea&ă şi o procesiune, mârâi Nynaeve. Nuvăd de ce treuie să facă atâta tam-tam.

3i căscă din nou. +in nou: 0entru că e !es "edai, somnoroaso, spuse Leane,

120

7/17/2019 Sel


alăturându-se celor două. +ouă somnoroase, adăugă, uitându-sela Elayne. 4 să îng%iii muşte dacă mai căscai aşa.Elayne îşi înc%ise gura şi îi aruncă femeii cea mai rece privirede care era în stare. #a de oicei, privirea alunecă pe lângă ea ca

ploaia pe un acoperiş lucios de iglă. 1ama e !es "edai, fetele mele, continuă "iuan, uitându-secătre caii ce aşteptau2 sau poate către cotiga trasă în faa clădirii.4 !es "edai este o !es "edai şi nimic nu sc%imă asta.Nu vă&u privirea pe care i-o aruncă Nynaeve. Elayne se ucurăcă Nynaeve nu spusese nimic2 ar $ fost foarte dureroasă replicaevidentă. #are e ilanul nopii trecute?"iuan răspunse fără să-şi desprindă privirea de locul de undetreuia să apară 1ama. 3apte mori, aici în sat. !proape o sută în taerele oştenilor.

1oate săiile şi topoarele alea puse peste tot, şi nimeni care să lepoată domoli cu 0uterea. !cum sunt surori acolo, 1ămăduind. "enior <aret%? întreă puin neliniştită Elayne.0oate că acum omul o trata cu răceală, dar odinioară, cândfusese copilă, avusese un &âmet cald şi un u&unar plin deomoane pentru ea."iuan pufni atât de tare că mai muli se întoarseră către ea. la, murmură. 7n peşte-leu şi-ar rupe dinii în ăratul ăla.

ăd că ai o stare de spirit gro&avă în dimineaa asta, spuseNynaeve. !i a/at până la urmă care este mesa(ul 1urnului?<aret% 9ryne te-a cerut de nevastă? ! murit cineva şi te-a lăsat?Elayne încercă să nu se uite la Nynaeve2 c%iar şi sunetulcăscatului îi făcea fălcile să trosnească."iuan îi aruncă lui Nynaeve o privire plată, iar aceasta se uităla fel, c%iar dacă cu oc%ii uşor ume&i. +acă ai a/at ceva, spune-ne, interveni Elayne înainte ca elesă-şi poată continua duelul. 4 femeie care pretinde că este !es "edai, când nu e,murmură "iuan de parcă ar $ spus ceva fără importană, e ăgatăpână la gât în neca&uri, adevărat, dar, dacă a mai şi pretins căface parte dintr-o anume !(a%, atunci acea !(a% are dreptul să seocupe prima de ea. Fi-a spus 6yrelle vreodată despre femeia pecare a prins-o în #%acin, pretin&ând că este o erde? 4 fostăNovice care picase testul să $e !leasă. 'ntrea-o, când are un ceassau două. !tâta o să-i ia să-i povestească. "ărmana prostuăproail şi-a dorit să $e ferecată înainte să termine 6yrelle cu ea,ferecată şi cu capul tăiat pe deasupra.

+intr-un motiv sau altul ameninarea nu avu niciun efectasupra ei, cum nici privirea lungă de dinainte nu avusese asupra

121

7/17/2019 Sel


lui Nynaeve, nici măcar o tresărire. 0oate erau amândouă preaoosite. "pune-mi ce ştii, &ise Elayne cu voce scă&ută, sau dataviitoare, când suntem singure, o să te învă eu ce înseamnă

respectul, şi n-ai decât să fugi ocind la "%eriam dacă o săpofteşti.4c%ii lui "iuan se micşorară şi rusc Elayne dădu un ipăt,ducându-şi o mână la şold. "iuan îşi retrase mâna cu care opişcase fără să încerce să se ascundă. Nu reacione& ine la ameninări, fetio. 3tii la fel de ine caşi mine ce a spus Elaida2 ştiai înainte de oricine altcineva. )enii înapoi, totul este iertat*? întreă Nynaeve nevenindu-isă creadă. 6ai mult sau mai puin. <arnisit cu o grămadă de mae depeşte despre cum treuie 1urnul să $e întreg mai mult caniciodată, şi ceva ipari alunecoşi despre cum nimeni nu treuiesă se teamă, cu e;cepia celor care au )făcut reeliune cuadevărat*. Lumina ştie ce poate asta să însemne. Eu nu ştiu. +e ce in secret? întreă Elayne. +oar nu-şi imaginea&ă căcineva vrea să se întoarcă la Elaida. 1ot ce treuie să facă e să-lscoată la iveală pe Logain."iuan nu spuse nimic, uitându-se încruntată la "tră(erii careaşteptau.

1ot nu văd pentru ce au cerut mai mult timp, mormăiNynaeve. 3tiu ce au de făcut."iuan nu spuse nimic, dar sprâncenele lui Nynaeve începură săse ridice întreător. 0arcă nu ştiai răspunsul. 5l ştiu acum, răspunse "iuan apăsând $ecare cuvânt,mormăind în ară ceva despre )proaste laşe*.Elayne aproă în tăcere.9rusc, uşa fostului %an se desc%ise. 4 (umătate de du&ină deconducătoare ieşiră, acoperite de şalurile cu ciucuri, câte unapentru $ecare !(a%, apoi păşi afară şi 1ama, urmată de restul.+acă oamenii se aşteptaseră la o ceremonie, fuseseră crâncende&amăgii. 7rcându-se în şa, 1ama îşi plimă încet oc%ii pesteconducătoarele de !(a%, aruncă o privire mulimii cu c%ipul ei denepătruns, apoi îşi porni calul la trap. Escorta de "tră(eri semişcă odată cu ea. 7n &um&et îngri(orat, ca de aline deran(ate,se ridică dintre cei care aşteptau, în timp ce se dădeau la o parte.6urmurul continuă până când 1ama se făcu nevă&ută, ieşinddin sat, iar Ramada se urcă pe cotigă, aran(ându-şi cu graie şalul

galen. "e lăsă o tăcere mormântală. 0rin tradiie, cea mai învârstă conducătoare proclama %otărârile +ivanului. Ramada nu

122

7/17/2019 Sel


se mişca precum o ătrână, iar c%ipul ei era la fel de fără vârstăca al celorlalte, dar $rele cărunte însemnau pentru o !es "edai ovârstă remarcailă, iar părul ei adunat la a&a gâtului eracenuşiu, fără nicio altă nuană. Elayne se întreă cât de ătrână

era, dar nimic nu putea $ mai nepoliticos decât să întree o !es"edai ce vârstă are.Ramada împleti $re simple de !er pentru ca vocea ei înaltă desoprană să a(ungă cât mai departe2 Elayne o au&i de parcă ar $fost faă în faă cu ea. 6uli dintre voi ai fost îngri(orai în ultimele &ile, dar fărămotiv. +acă nu ar $ venit 1ama la noi, am $ trimis noi o solie la

1urn. 0ână la urmă nu se poate spune că ne ascundem aici.8ăcu o pau&ă, de parcă ar $ vrut să dea timp mulimii să râdă,dar toată lumea se uita la ea fără să facă vreun gest, iar ea îşiaran(ă şalul. "copul nostru nu s-a sc%imat aici. #ăutăm adevărul şidreptatea, şi vrem să facem ce este dreptC +rept pentru cine? murmură Nynaeve. C 3i nici nu o să ne predăm şi nici nu o să dăm greş.#ontinuai-vă treurile ca de oicei şi $i siguri că suntei laadăpost, su protecia noastră, şi acum, şi după negreşita noastră

întoarcere în 1urnul !l. 8ie ca Lumina să strălucească asupravoastră: 8ie ca Lumina să strălucească asupra noastră, a tuturor:

5n timp ce Ramada coora, murmurul se ridică din nou dinmulime. #%ipul lui "iuan părea cioplit din piatră2 i se scursesesângele din u&e. Elayne ar $ vrut să pună întreări, dar Nynaevesări de pe verandă, începând să-şi facă loc prin mulime cătreclădirea cu trei niveluri. Elayne o urmă iute. Noaptea trecutăNynaeve fusese gata să divulge într-o clipită tot ce a/aseră2lucrurile treuiau spuse cu gri(ă dacă voiau să aiă vreo şansă săconvingă +ivanul. 3i în mod clar aveau nevoie de ceva care să leconvingă. !nunul Ramadei nu spunea de fapt nimic. 4 supărasetare pe "iuan."trecurându-se printre doi inşi soli&i care se %olau dupăNynaeve ea îi călcase pe picioare să treacă Elayne se uită pesteumăr surprin&ând privirea lui "iuan care se uita după ele. +oarpentru o clipă2 de îndată ce îşi dădu seama că e vă&ută, îşi feriprivirea şi se dădu (os. 5ncruntată, Elayne îşi continuă drumul.Era "iuan supărată sau nu? #ât de mult simula ea din neştiinaşi supărarea ei? 'deea lui Nynaeve de a fugi la #aemlyn era maimult decât prostească Elayne nu era sigură că renunase la ea ,dar şi ea spera să plece la Eou +ar să facă ceva cu adevărat util.

1oate aceste secrete şi suspiciuni erau ca o mâncărime de piele pecare nu a(ungea să o scarpine. Numai dacă Nynaeve nu ar face o

123

7/17/2019 Sel


oacănă.4 a(unse pe Nynaeve din urmă c%iar când aceasta se opriselângă "%eriam, aproape de cotiga de unde vorise Ramada. 6aiera acolo 6orvrin şi #arlynia, toate trei femeile purtând şalul.

1oate !es "edai purtau şalul în dimineaa aceea. "ingurul semnal de&astrului petrecut în Tel’aran’r/iod era părul scurt al#arlinyei. 1reuie să vorim cu tine, îi spune Nynaeve lui "%eriam."ingure.Elayne oftă. Nu era cel mai un început, dar nici cel mai rău."%eriam le studie o clipă, apoi aruncă o privire către 6orvrin şi#arlinya. 8oarte ine. 5năuntru.#ând se întoarseră, o găsiră pe Ramada postată între ele şi uşă,o femeie frumoasă cu oc%i negri, ine făcută, cu umerii acoperiide şalul galen, rodat cu 8lacăra 1ar alonului şi /ori şi viă-devie.'gnorând-o pe Nynaeve, îi &âmi larg lui Elayne, cu unuldintre acele &âmete la care Elayne se aştepta, dar de carea(unsese să se teamă de la o !es "edai. E;presia ei fu diferităpentru "%eriam, #arlinya şi 6orvrin. "e uită lung la ele, cu capuldrept şi fără nicio e;presie, până când acestea făcură câte oreverenă, murmurând= )#u voia ta, soră*. !ia atunci se dădu lao parte, pufnind &gomotos.

+eşi oamenii de rând nu remarcau nimic, Elayne prinsesefrânturi din ce voreau !es "edai despre "%eriam şi micul eidivan. 7nele spuneau că ele nu fac decât să vadă de treurile&ilnice din "alidar, degrevând +ivanul pentru lucruri maiimportante. !ltele ştiau că erau in/uente în +ivan, dar în cemăsură diferea în funcie de persoana cu care voreai. Ramadacredea că au prea multă putere2 şi mai rău, aveau în rândurile lordouă !lastre şi nicio <alenă. Elayne îi simi privirea în timp cele urma pe celelalte."%eriam le conduse într-una din camerele ei private, c%iarlângă sala mare, cu lamriuri roase de carii şi o masă încărcatăde %ârtii, spri(inită de perete. Ridică mirată din sprâncene cândNynaeve îi ceru o ur&eală împotriva trasului cu urec%ea, dar oesu în (urul camerei fără să spună nimic. !ducându-şi aminte deincursiunea lui Nynaeve, Elayne veri$că ferestrele, să $e ine

înc%ise. "per că avei veşti foarte importante, ca de pildă că Randal>1%or vine încoace, spuse sec 6orvrin. #elelalte două !es "edaisc%imară o privire rapidă2 c%iar credeau că ea şi Nynaeve

păstrau secrete despre Rand. Ele şi secretele lor: !sta nu, răspunse Nynaeve, dar ceva la fel de important, din

124

7/17/2019 Sel


alt punct de vedere.3i începu să depene povestea despre călătoria lor în Eou +arşi cum găsiseră vasul ter’angreal. Nu în ordinea corectă şi fărăsă menione&e 1urnul, dar lucrurile importante îşi făcură loc în

poveste. "untei sigure că vasul este un ter’angreal? întreă"%eriam când Nynaeve termină. 0oate in/uena vremea? +a, !es "edai, răspunse Elayne simplu."implitatea era cea mai ună cale, pentru început. 6orvinmormăi ceva2 femeia aia se îndoia de orice."%eriam dădu din cap, aran(ându-şi şalul. !i făcut treaă ună. om trimite o scrisoare lui 6erilille.!vem nevoie de toate detaliile de la voi.6erilille #eandevin era sora #enuşie trimisă să convingă reginadin Eou +ar să spri(ine "alidarul. Nu o să-l găsească niciodată, i&ucni Nynaeve înainte caElayne să poată desc%ide gura. Eu şi Elayne putem.8emeile !es "edai se uitară cu răceală la ele. 0roail îi va $ imposiil, spuse în graă Elayne. Noi amvă zut unde este vasul, şi tot o să ne $e greu. +ar cel puin ştim

ce am vă&ut. Nu e acelaşi lucru să facem o descriere într-oscrisoare. Eou +ar nu este un loc pentru nişte !lese, spuse rece

#arlinya.6orvrin vori cu ceva mai multă căldură, dar totuşi aspru= 1oate treuie să facem tot ce putem noi mai ine, copilelor.#redei că Edesina sau !fara sau <uisin au vrut să meargă în

1araon? #e pot ele să facă să aducă ordinea în acel inutfrământat? +ar treuie să încercăm, aşa că au plecat. Hiruna şi9era sunt proail c%iar acum în 4sia Lumii, căutându-l pe Randal>1%or în 0ustiul !iel, pentru că am cre&ut doar am cre&ut căar putea $ acolo, când le-am trimis. #ă am avut dreptate nusc%imă faptul că au făcut o călătorie asolut inutilă, acum că ela plecat din 0ustiu. 1oate treuie să facem ce putem, ce treuie.oi două suntei !lese. 'ar !lesele nu se duc nici în Eou +ar nicialtundeva. #e putei şi treuie să facei voi este să rămânei aici şisă studiai. #%iar dacă ai $ fost surori depline, tot v-aş $ inutaici. Nimeni nu a făcut descoperiri ca ale voastre, atât de multe,

într-o perioadă atât de scurtă, de sute de ani.Nynaeve, $ind Nynaeve, nu au&i ce nu voia să audă, uitându-se$; la #arlinya= Ne-am descurcat foarte ine singure, mulumim. 6ă îndoiesc

că Eou +ar poate $ la fel de rău ca 1anc%ico.Elayne se gândi că proail Nynaeve nu îşi dădea seama cât de

125

7/17/2019 Sel


tare îşi strângea cosia. 4are Nynaeve nu o să învee niciodată căuneori politeea putea i&ândi acolo unde onestitatea era sortităeşecului? ă îneleg gri(a, !es "edai, însă, indiferent cât de puin

modestă voi părea, treuie să spun că nu e;istă nimeni în "alidarmai competentă ca mine în a locali&a un ter’angreal. 'ar Nynaeveşi cu mine ştim mai ine unde să căutăm decât am reuşi vreodatăsă aştemem pe %ârtie. +acă ne trimitei la 6erilille "edai, suntsigură că-l vom găsi imediat su îndrumarea ei. #âteva &ilecălătorind pe râu până la Eou +ar, câteva &ile înapoi şi câteva&ile su supraveg%erea lui 6erilille "edai în Eou +ar. 5ntre timpai putea trimite un mesa( uneia dintre iscoadele lui "iuan în#aemlyn, să a(ungă înaintea 6eranei "edai şi a soliei.Elayne facu un efort să nu tragă adânc aer în piept. 0e Lumină: +e ce am face aşa ceva? mârâi 6orvrin. !m cre&ut că Nynaeve v-a spus. Nu sunt sigură, dar cred căvasul are nevoie şi de un ărat care să-l poată conduce.orele ei stârniră rumoare, desigur. #arlinya icni, 6orvrin

începu să mormăie în ară, iar "%eriam rămase cu guradesc%isă. Nynaeve îşi pierdu o clipă răsu/area2 Elayne fu sigurăcă celelalte nu o vă&useră. Erau prea şocate ca să mai oservealtceva. !devărul era că minise, pur şi simplu. "implitatea erac%eia. "e spunea că cele mai mari reali&ări ale ârstei Legendelor

fuseseră înfăptuite de ărai şi femei, conducând împreunăputerea, proail legai. 8ără îndoială că erau şi ter’angrealuri

care mergeau doar dacă un ărat conducea. 5n orice ca&, dacă eanu reuşea să facă singură vasul să funcione&e, cu sigurană,nimeni altcineva din "alidar nu putea. 0oate e;ceptând-o peNynaeve. Nu putea lăsa să le scape şansa de a sc%ima vremea,c%iar dacă ar $ avut nevoie de Rand pentru asta, şi până când îşi)dădea ea seama* că un cerc de femei putea controla vasul, s-ar $legat toate prea tare de Rand ca să mai poată face ceva. 1oate une şi frumoase, spuse "%eriam într-un $nal, darasta nu sc%imă cu nimic faptul că suntei !lese. om trimite oscrisoare lui 6erilille. "-a vorit despre voi douăC orii: i&ucni Nynaeve. !sta e tot ce facei, voi şi +ivanul.orii: Eu şi Elayne putem găsi ter’angrealul, dar preferai săcotcodăcii ca nişte găini pe ouă.orele se rostogoleau una după alta. "e inea atât de strâns decosiă, că Elayne se aştepta să o vadă rupându-se. "tai aici, sperând că 1%om şi Auilin, şi ceilali se vor

întoarce cu vestea că 6antiile !le nu o să ne pice în cap ca un

olovan, când ei ar putea să se întoarcă fugării c%iar de oastea6antiilor !le. "tai şi întoarcei prolema cu Elaida pe toate

126

7/17/2019 Sel


feele în loc să facei ce ai spus, â(âind în legătură cu Rand. ai%otărât care e atitudinea voastră faă de el? -ai %otărât,măcar acum că solia voastră este în drum spre #aemlyn? 3tii dece stai şi vorii? Eu ştiu: ă e frică. 8rică de 1urnul divi&at, de

Rand, de Rătăcii, de !(a% Neagră. Noaptea trecută !naiya s-ascăpat că avei pregătit un plan în ca& că atacă unul dintreRătăcii. 1oate acele cercuri legate, drept în sfera de rău v-aiconvins acum? , erau prost alcătuite, iar ma(oritatea aveau maimulte novice decât !es "edai. 3i asta pentru că doar câteva !es"edai ştiuseră de plan înainte. #redei că !(a% Neagră este c%iaraici, în "alidar. ă era teamă ca planul să nu a(ungă la urec%ilelui "ammael sau ale altui Rătăcit. Nu avei încredere una în alta.Nu avei încredere în nimeni: +e asta nu ne trimitei în Eou +ar?#redei că noi suntem din !(a% Neagră sau că o să fugim la RandsauC sauC:ocea i se stinse încet, respirând greu şi olorosit. !iaapucase să tragă aer în piept.0rimul gând al lui Elayne fu să dreagă cumva ce făcuseNynaeve, dar %aar nu avea cum. 6ai uşor ar $ îndreptat creastaunui munte. +ar până la urmă c%iar !es "edai o făcură să-şi uitespaima că Nynaeve distrusese totul. #%ipurile acelea fărăe;presie, cu oc%ii care păreau să vadă şi printr-o stâncă, ar $treuit să nu-i spună nimic. +ar ei îi spuneau ceva. Nu era nimic

din furia rece cu care ar $ treuit să $;e&e pe cineva su$cient deneun să tune şi să fulgere la !es "edai. Era o mască ascun&ândadevărul, adevărul pe care nu voiau să-l recunoască. Le era frică. !i terminat? întreă #arlinya cu o voce care ar $ îng%eat şisoarele pe oltă.Elayne strănută, lovindu-se cu capul de ceaunul răsturnat.6irosul de supă arsă îi umplea nările. "oarele amie&ii

în$erântase atât de mult uriaşul ceaun, că părea că este pusdeasupra focului2 picurau rooane de sudoare de pe ea. Nu, maidegraă curgeau. Lăsând să-i scape piatra ponce aspră, se dădu

înapoi în genunc%i uitându-se la femeia de lângă ea. "au, maidegraă, la (umătatea de femeie care ieşea dintr-un vas aproape lafel de mare. 4 împunse pe Nynaeve în şold şi rân(i când au&icapul celeilalte lovindu-se cu un ipăt de $erul vasului. Nynaeveieşi intind-o cu o privire ră&oinică, deloc stân(enită de căscatulpe care şi-l înăuşea cu o mână murdară. Elayne nu o lăsă sădesc%idă gura. 1reuia să-i dai drumul la gură, nu-i aşa? Nu-i poi ine$rea cinci minute. !veam totul la picioarele noastre şi tu ne-ai

tras un şut în gle&ne. 4ricum nu ne-ar $ lăsat să mergem la Eou +ar, mormăi

127

7/17/2019 Sel


Nynaeve. 3i nu am fost singura care ne-a tras un şut în gle&ne.5şi ridică ăria într-o manieră amu&antă, făcând eforturi să seuite în (os, peste nas, la Elayne., !es "edai îşi stăpânesc frica, spuse cu o voce potrivită să

alungi un eivan care se loveşte de calul tău, ele nu permit friciisă le stăpânească. #onducei şi vă vom urma ucuroase, dartreuie să conducei, nu să fugii de responsailitate, sperând căva apărea ceva care să facă să dispară toate prolemele.*Elayne se înroşi. Nu arăta aşa. 3i în mod cert nu vorise petonul ăla. Ei ine, poate amândouă am călcat în străc%ini, darC"e opri din voră au&ind paşii cuiva. +eci, copiliele de aur ale !es "edai au decis să ia o pau&ă,nu-i aşa?0arcă nicicând nu mai vă&useră aşa &âmet neprietenos ca allui 8aolain. Nu sunt aici ca să mă distre&. 'ntenionam să-mi petrec &iualucrând la un lucru de-al meu, ceva nu c%iar mai pre(os de ce aifăcut voi, copilielor de aur. 'n loc de asta, treuie să stau să vădcum nişte !lese curăă ceaune pentru păcatele lor. "ă stau să văpă&esc să nu ştergei putina ca o perec%e netrenică de Novice,care ar treui să $i. 1recei la treaă: Nu pot să plec până nuterminai şi nu am de gând să-mi petrec toată &iua aici.

#a şi 1%eodrin, femeia cu tenul înc%is şi părul cârlionat eramai mult decât o !leasă, dar mai puin decât o !es "edai. #um ar$ fost şi ele, dacă Nynaeve nu s-ar $ comportat ca o mâă călcatăpe coadă. Nynaeve şi ea, se gândi cu părere de rău. "%eriam lespusese asta e;plicându-le cum o să-şi petreacă orele )liere*muncind la cele mai murdare lucruri pe care le puteau găsiucătăresele. Nici voră de Eou +ar2 fusese limpede şi asta. 4depeşă va pleca spre 6erilille până la prân&, dacă nu plecase de(a. 5miC îmi pare rău, spuse Nynaeve, iar Elayne clipi uitândusela ea."cu&ele lui Nynaeve erau la fel de dese ca &ăpada în mi(loculverii. 3i mie îmi pare rău, Nynaeve. +a, vă e amândurora, spuse 8aolain. 0e cât de mult se poate.

1recei la treaă acum. 5nainte să găsesc motive să vă trimit la 1iana după ce terminai aici.#u o privire tristă către Nynaeve, Elayne se târî înapoi înceaun, atacând arsurile de supă de parcă ar $ fost 8aolain.Durară ucăi arse de legume şi praf de piatră. Nu, nu 8aolain.

!es "edai, care pierdeau vremea când ar $ treuit să facă ceva. "eva duce la Eou +ar va găsi ter’angrealul şi-l va folosi ca să le

128

7/17/2019 Sel


lege pe "%eriam şi pe toate celelalte de Rand. 5n genunc%i:"trănută cu putere."%eriam se întoarse de la gardul prin care le privise pe celedouă femei, păşind pe ulia îngustă cu recolta ei tristă de uruieni

uscate. 5mi pare rău de asta. !dăugă, gândindu-se la cuvintele luiNynaeve, la tonul ei şi al lui Elayne, copil afurisit= într-un fel.#arlinya surâse at(ocoritor. "e pricepea foarte ine la asta. rei să le spui unor !lese ceea ce ştiu mai puin de douădu&ini de !es "edai?5şi înc%ise gura rusc la privirea dură a lui "%eriam. "unt urec%i unde te aştepi mai puin, spuse "%eriam încet. 8etele alea au dreptate în privina unui lucru, &ise 6orvrin.!l>1%or îmi pune un g%em de g%eaă în stomac. #e opiuni maiavem cu el?"%eriam nu era deloc sigură că mai aveau vreo alternativă.#ontinuară să meargă în tăcere.

CAPITOLUL 1+

Poveştile P,n-eiR!N+ "E L8'! 5N 1R4N7L +R!<4N7L7', cu "ceptrul +ragonuluipus pe genunc%i. "au încerca să pară că se lăfăie. 1ronurile nu

erau făcute să te rela;e&i în ele, iar al lui părea cel mai incomodcu putină, dar asta era doar o parte a prolemei. 4 altă parte era!lanna, care îl sâcâia constant. +acă le-ar $ spus 8ecioarelor, ar$C Nu. #um se putea gândi la aşa ceva? 4 speriase su$cient demult cât să se ină la distană de el2 nu făcuse nicio încercare săpătrundă în 4raşul 'nterior. !r $ ştiut dacă încerca. Nu, pentrumoment !lanna era o prolemă mai mică decât pernuaincomodă.Nu simea căldura, în ciuda %ainei alastre, cu $r de argint,

înc%eiate până la gât începuse să stăpânească trucul lui 1aim ,dar, dacă nerădarea ar $ produs sudoare, ar $ curs de pe el ca şicum ar $ fost muiat într-un râu. "ă se ferească de caniculă nu erao prolemă. "ă stea liniştit, da. !vea de gând să-i dea !ndorul luiElayne întreg şi nevătămat, iar în acea dimineaă avea să facăprimul pas. +acă mai reuşea. C în plus, spuse monoton ăratul uscăiv care stătea înfaa lui, o mie patru sute două&eci şi trei de refugiai din6urandy, cinci sute şai&eci şi şapte din !ltara şi o sută nouă din'llian. 6ă grăesc să adaug că numărătoarea capetelor din

interiorul oraşului a fost făcută aşa cum se cuvine până acum.Lui GalBin Norry îi mai rămăseseră câteva $re de păr al, care

129

7/17/2019 Sel


stăteau ridicate ca nişte pene de gâscă în spatele urec%ilor, lucruoarecum $resc, căci fusese şef peste slu(aşii lui 6orgase. !m luat în simrie încă două&eci şi trei de slu(aşi pentrunumărători, dar numărul este insu$cient pentruC

Rand nu mai asculta. +eşi era ucuros că omul nu fugise, caatâia alii, nu era sigur că Norry considera real şi altceva decâtnumerele din catastifele sale. Recita cu acelaşi ton prăfuit şinumărul morilor din săptămâna precedentă, şi preul napilor şise ocupa de înmormântarea refugiailor sărăcii şi fără prieteni cuaceeaşi indiferenă cu care anga(a &idari să repare &idurileoraşului. 'llian era doar alt tărâm pentru el, nu vi&uina lui"ammael, iar Rand doar un alt conducător.)7nde sunt? se întreă furios. +e ce nu a încercat !lanna sătreacă de partea mea?* 6oiraine nu ar $ fost niciodată atât deuşor de speriat.)7nde sunt toi cei care au murit? şopti LeBs 1%erin. +e ce nuvor să tacă?*Rand c%icoti întunecat. #u sigurană fusese o glumă."ulin stătea pe vine, într-o parte a platformei tronului, iar 7riencel roşcovan în cealaltă. 5n acea &i, două&eci de luptători %et/an

Dor, "cuturile Roşii, aşteptau printre coloane, alături de 8ecioare,unii dintre ei purtând eşarfele roşii. 5n picioare, g%emuii saustând (os, câiva vorind încetişor, cu toii păreau gata să se

arunce în luptă într-o clipită, c%iar şi 8ecioara şi cei doi ărai!iel care (ucau &aruri.+eodată, în cadrul înalt al uşii sălii tronului, apăru 9as%ere.#ând acesta dădu din cap, Rand se ridică. 5n sfârşit. "ânge şicenuşă, în sfârşit: #iucurele verde-al al lăncii din "eanc%ean/utură când gesticulă cu ea. !i făcut treaă ună, (upân Norry. Raportul tău estecomplet. 4 să am gri(ă să primeşti aurul de care ai nevoie. +aracum treuie să văd de alte treuri, aşa că mă ieri.4mul nu dădu niciun semn de curio&itate sau supărare căfusese întrerupt atât de rusc. "e opri în mi(locul unui cuvânt,

înclinându-se cu un )#um comandă "eniorul +ragon* pe acelaşiton uscat, şi merse cu spatele trei paşi înainte de a se întoarce.Nu-i aruncă nici măcar o privire lui 9as%ere. +oar catastifeleerau reale.Nerădător, Rand îi facu un semn lui 9as%ere şi se aşe&ă petron cu spatele drept. 0este !ieli se aşternu tăcerea, iar asta păreasă-i facă de două ori mai prime(dioşi."aldaeanul nu intră singur. Era urmat îndeaproape de doi

ărai şi două femei, niciunul tânăr, înveşmântai în mătăsuri şirocarturi ogate. 0ăreau că se străduiesc să nu îl vadă pe

130

7/17/2019 Sel


9as%ere, şi aproape reuşiră, dar cu !ielii care îi priveau atentdintre coloane era altă poveste. +yelin, cu părul ei auriu, e&ită oclipă, uitând să păşească, dar !elle şi !uan, amândoi căruni,

însă inându-se tari, se încruntară la c%ipurile acoperite cu

cadin’sor şi îşi duseră din oişnuină mâna la săiile pe care nule purtau în acea &i, în timp ce Ellorien, o femeie runetă şiplinuă care ar $ fost drăguă dacă nu s-a $ încăpăânat să a$şe&etot timpul un c%ip de piatră, se opri privind nemişcată câtevaclipe, grăind apoi pasul să-i a(ungă din urmă pe ceilali, după ce

îşi reveni. 8ură descumpănii toi, privindu-l pe Rand. "c%imarărepede priviri mirate. 0oate cre&useră că va $ mai ătrân. "eniore +ragon, intonă puternic 9as%ere, oprindu-se

înaintea tronului, "enior al Dorilor, 0rin al +imineii, !părător alLuminii, în faa căruia întreaga lume îngenunc%ea&ă cu veneraie,vi-i pre&int pe +oamna +yelin din #asa 1aravin, pe seniorul !elledin #asa 0endar, pe +oamna Ellorien din #asa 1raemane şi pe"eniorul Luan din #asa NorBelyn.#ei patru noili din !ndor se uitară atunci la 9as%ere, cuu&ele strânse şi priviri pie&işe şi ascuite. #eva din tonul luifăcuse să pară că îi pre&entase lui Rand patru cai. "ă spui că şiau

îndreptat şi mai mult spinările e ca şi cum ai spune că apa e şimai udă, dar totuşi aşa făcură, în timp ce îl măsurau pe Rand.6ai ales pe Rand. 4c%ii le alunecau nestăpânii către 1ronul

Leului care strălucea pe piedestalul lui, dincolo de capul lui Rand.!r $ vrut să râdă de c%ipurile lor scandali&ate. "candali&ate,dar prudente şi poate şi un pic impresionate, în ciuda lor înşişi. Elşi 9as%ere inventaseră lista de titluri, dar ideea cu întreaga lumecare îngenunc%ea&ă era nouă, ultima scorneală a lui 9as%ere."fatul i-l dăduse 6oiraine. 0arcă îi au&ea şi acum glasul argintiu.)#um te văd oamenii prima dată, aşa te vor ine minte cel maiine. !şa este esută 0ân&a. 0oi să coori de pe un tron şi apoi săte compori ca un ăran într-o cocină, dar $ecare din ei va păstraundeva în minte faptul că ai coorât de pe un tron. +ar, dacă vorvedea prima oară doar un tânăr necopt, un om de la ară, îl vordesconsidera când se va urca pe tron, indiferent cât de mare îi eputerea şi cât de multe drepturi are.* E%, dacă un titlu sau douăar putea sc%ima lucrurile, cât de uşor ar $ totul.)Eu am fost "eniorul Dorilor, omăni LeBs 1%erin. Eu sunt0rin al +imineii.* Rand îşi păstră c%ipul senin. Nu vă voi ura un venit acesta este pământul vostru, iaracesta este castelul reginei voastre , dar sunt ucuros că mi-aiacceptat invitaia.

+upă cinci &ile, şi cu doar câteva ceasuri de când trimiseserăvoră că acceptă, dar nu mai menionă şi asta. "e ridică, lăsând

131

7/17/2019 Sel


pe tron "ceptrul +ragonului, apoi coorî de pe platformă. #u un&âmet re&ervat )Nu $ niciodată ostil, decât dacă treuie, îispusese 6oiraine, dar mai mult decât orice nu $ e;cesiv deprietenos. Nu $ nerădător* le făcu semn să se aşe&e pe cinci

scaune cu perne şi spătar tapiat, aşe&ate într-un cerc printrecoloane. !şe&ai-vă cu mine. om vori şi vom ea vin rece.5l urmară, desigur, privindu-l şi pe el, şi pe !ieli cu o do&ă deanimo&itate şi curio&itate prost ascunse. +upă ce se aşe&ară,intrară gai’s/ain, tăcui în roele lor ale, aducând vin în pocalede aur, de(a îmroonate de răcoare. !lii se aşe&ară în spatele$ecărui scaun, facându-le vânt încetişor cu un evantai de pene.6ai puin în spatele lui Rand. 5şi dădură seama de asta şi defaptul că nu avea o picătură de sudoare pe faă. +ar nicigai’s/ain nu transpirau, în roele lor, şi nici ceilali !iel. Leurmărea c%ipurile pe deasupra pa%arului cu vin.#ei din !ndor se mândreau că sunt mai dintr-o ucată decâtmuli alii şi nu pregetau să se laude că Aocul #aselor era multmai complicat în alte inuturi, totuşi erau convinşi că pot (ucaDaes Dae’mar dacă era nevoie. Reuşeau, după un timp, daradevărul era că şi cair%ienii, şi c%iar şi taraone&ii îi considerausimpli când venea vora de sutilităile mişcărilor şi alecontramişcărilor din Aocul #aselor. 5n general, cei patru îşi

păstrau calmul, dar pentru cineva şcolit de 6oiraine, de 1ear şi de#air%ien, se dădeau de gol cu $ecare privire, cu $ecare in$măsc%imare de e;presie.0rima dată îşi dădură seama că 9as%ere nu are scaun."c%imară câteva priviri, luminându-se la faă, mai ales cândoservară că 9as%ere iese cu paşi mari din sala tronului. 1oipatru se uitară după el cu &âmete satisfăcute. 0roail uraupre&ena armatei din "aldaea în !ndor la fel de mult ca pe Nean şigrupul lui. <ândurile lor erau transparente acum= poate căin/uena străinului era mai mică decât se temuseră. 0ână laurmă, 9as%ere fusese tratat doar ca un servitor.!poi oc%ii lui +yelin se măriră puin, aproape în acelaşi timp cuai celorlali. 5l studiau pe Rand atât de atent, încât că era limpedecă evită să se uite unul la altul. 4 $ fost 9as%ere un venetic, darera 6areşalul <eneral din "aldaea, de trei ori senior şi unc%iulreginei 1enoia. +acă Rand îl folosea pe post de servitorC E;celent vin, spuse Luan, uitându-se lung în pa%ar înaintede a adăuga )"eniore +ragon*.0arcă îi scosese cineva cuvintele cu cleştele.

+in sud, continuă Ellorien după o îng%iitură. 7n vin vec%ide pe dealurile 1unaig%an. +e necre&ut că ai găsit g%eaă în

132

7/17/2019 Sel


#aemlyn pe vremea asta. !m au&it că oamenii voresc de acest anca de )anul fără iarnă*. #redei că aş risipi timp şi efort căutând g%eaă când atât demulte nenorociri s-au aătut peste lume?

#%ipul ascuit al lui !ell păli şi se foră să îng%ită cu greutate încă o gură de vin. Luan îşi goli pocalul de vin, întin&ând mânasă-i $e umplut iarăşi de un gai’s/ain ai cărui oc%i ver&i scăpăraude mânie, în contrast cu faa supusă, arsă de soare. "ă serveşticelor din inuturile umede era ca şi cum ai $ fost un servitor, iar!ielii urau noiunea de servitor. Rand nu putuse niciodată să

îneleagă cum se împăca acest de&gust cu noiunea de gai’s/ain,

dar aşa stăteau lucrurile.+yelin puse vinul pe genunc%i şi apoi nu se mai uită la el. +eaproape, Rand putea să-i vadă $rele cărunte din părul auriu2 era

încă frumoasă, dar, în afară de păr, nu avea nimic care să-i aducăaminte de 6orgase sau de Elayne. Era următoarea la tron, deciproail era cel puin verişoara lui 6orgase. 5ncruntându-se oclipă la Rand, păru gata să clatine din cap, dar în sc%im spuse= Nenorocirile lumii ne îngri(orea&ă, dar şi mai mult nepreocupă cele ce au lovit !ndorul. Ne-ai adus aici ca să le găseştileac? +acă ştii unul, spuse simplu Rand. +acă nu, treuie săcaut în altă parte. 6uli cred că au găsit soluia. +acă nu o pot

găsi pe cea pe care o vreau, va treui să o accept pe următoarea.#uvintele lui provocară încordare. 0e drumul către "ala

1ronului, 9as%ere îi condusese prin curtea unde !rymilla, Lir şiceilali fuseseră lăsai să lânce&ească. "e părea că se simeau inela palat. !ş crede că vrei să a(utai la restailirea situaiei în !ndor.!i au&it proclamaia mea?Nu mai treui să spună care dintre ele, era destul de limpede. 4 recompensă pentru cine aduce veşti despre Elayne, spuseEllorien cu o voce ca de piatră, care treuie să urce pe tron, acumcă 6orgase este moartă. 6i se pare un lucru un, dădu din cap +yelin. Nu şi mie: i&ucni Ellorien. 6orgase şi-a trădat prietenii şi alovit în cei care i-au fost alături de la început. E timpul ca domnia#asei 1ra@and să ia sfârşit pe 1ronul Leului.8emeia părea că uitase de Rand, ca şi ceilali. +yelin, spuse Luan scurt, clătinându-şi capul de parcă armai $ au&it asta. Este cea mai îndreptăită. 4 susin pe +yelin. Elayne este +omnia 6oştenitoare, spuse femeia cu părul

auriu. Eu o susin pe Elayne. 3i ce contea&ă pe cine susinem noi? întreă !elle. +acă a

133

7/17/2019 Sel


omorât-o pe 6orgase, o s-oC!elle se întrerupse strâmându-se, apoi se uită la Rand, nuc%iar s$dător, dar provocându-l să răspundă cât de dur putea. 3iaşteptându-se la asta.

#%iar cre&i asta? spuse Rand uitându-se cu tristee la tronulleului, aşe&at pe piedestalul lui. 0e Lumină, de ce aş $ ucis-o pe6orgase ca să îi dau tronul lui Elayne? 0uini ştiu ce să creadă, spuse Ellorien înepată, încă roşie

în ora(i. 4amenii spun multe lucruri, şi cele mai multe suntprosteşti. #a de pildă?4 întrease pe ea, dar îi răspunse +yelin, privindu-l intă înoc%i. #ă vei lupta în 7ltima 9ătălie şi îl vei ucide pe #el întunecat.#ă eşti un fals +ragon sau marioneta !es "edai, sau amele.#ă eşti copilul din /ori al lui 6orgase sau al unui înalt "eniordin 1ear, sau un !iel."e încruntă pentru o clipă, dar îşi continuă tirada= #ă eşti $ul unei !es "edai cu #el întunecat. #ă eşti #el

întunecat sau #reatorul încarnat. #ă vei distruge lumea, că o veisalva, că o vei îngenunc%ea, că vei aduce o nouă ârstă. #âteguri, atâtea poveşti. #ei mai muli spun că ai ucis-o pe 6orgase.6uli alii spun că şi pe Elayne. "e &ice că proclamaia ta e doar o

perdea de fum, su care vrei să îi ascun&i crimele.Rand oftă. 7nele lucruri erau mai rele decât ce au&ise pânăatunci. +e ce continua să se încrunte la el? 3i nu era singura. 3iLuan făcea acelaşi lucru, iar !elle şi Ellorien îi aruncau aceleaşipriviri ca !rymilla şi grupul ei când credeau că nu îi vede.)0rivind. 0rivind. Era c%icotitul şoptit, aspru al lui LeBs 1%erin.

1e văd. #ine mă vede pe mine?* Nu o să vă între pe care dintre ele o credei. Nu vrei să măa(utai să reîntregesc !ndorul? Nu vreau să devină un alt #air%iensau, mai rău, 1araon sau !rad +oman. 3tiu câte ceva despre 0rofeiile 5araet/on, spuse !elle.#red că eşti +ragonul Renăscut, dar nu scrie nicăieri că ai săconduci ări, doar că te vei lupta cu #el întunecat la 1armon<ai>don.6âna lui Rand se strânse atât de tare pe pocal, încât vinul

începu să tremure. #ât de simplu ar $ fost dacă cei patru ar $semănat cu înalii "eniori din 1ear sau #air%ien, dar niciunul nudorea un dram de putere în plus. 'ndiferent cum răcise vinul, se

îndoia că 0uterea "upremă îi va intimida )0roail mi-ar spune

să-i omor şi să $u lestemat:*)"ă $i lestemat*, se au&i LeBs 1%erin ca un ecou.

134

7/17/2019 Sel


+e câte ori să vă spun că nu vreau să conduc !ndorul? oipleca atunci când Elayne va $ pe tron. 3i nu mă voi mai întoarce,dacă va $ după voia mea. +acă tronul aparine cuiva, spuse Ellorien aspru, atunci îi

aparine lui +yelin. +acă spui adevărul, încoronea&-o şi pleacă.!tunci !ndorul va $ iarăşi ca înainte, şi nu mă îndoiesc că oşteniiandorani te vor urma în 7ltima 9ătălie sau cum s-o $ c%emând. Refu&, &ise +yelin ferm, apoi se întoarse către Rand. oiaştepta şi voi cugeta, "eniore +ragon. #ând o voi vedea vie şi

încoronată pe Elayne, îmi voi trimite supuşii să te urme&e,indiferent ce vor face alii. +ar, dacă timpul trece şi tu eşti încăaici sau dacă sălaticii tăi !ieli fac aici ce au făcut în #air%ien sau

1ear se strâmă la 8ecioare, "cuturile Roşii şi gai’s/ain, deparcă i-ar $ vă&ut prădând şi incendiind sau dacă vei lăsa să-şifacă de cap aceiC ărai strânşi de amnistia ta, atunci te voi

înfrunta, indiferent ce vor face ceilali. 'ar eu voi $ alături de tine, &ise %otărât Luan. 3i eu, adăugă Ellorien, ca un ecou.Rand îşi lăsă capul pe spate, râ&ând, pe (umătate vesel, pe

(umătate frustrat. )0e Lumină: şi eu care credeam că opo&iiacinstită e mai ună decât să $u vorit pe la spate şi să mi se lingăci&mele:*"e uitară neliniştii la el, întreându-se dacă nu vedeau cumva

semnele neuniei. 0oate că da. Nici el nu mai ştia. <ândii-vă cât dorii, le spuse ridicându-se ca să pună capătaudienei. #red în lucrurile pe care vi le-am spus. +ar să văgândii şi la asta. 1armon <ai>don se apropie. Nu ştiu cât timp maiavei să cugetai.#ei patru salutară de plecare o înclinare a capului, ca întreegali, parcă ceva mai puin adâncă decât la venire , dar, de

îndată ce se întoarseră, Rand o prinse pe +yelin de mână. !m o întreare pentru tine.#eilali se opriră, întorcându-se pe (umătate. 5ntre patru oc%i.Ea făcu un semn din cap după o clipă de gândire, iar ceilali se

îndepărtară. 7rmăreau cu atenie, dar erau prea aproape să audă. 1e-ai uitat la mineC ciudat. +e ce? )1u şi ceilali noili din#aemlyn*, se gândi el. 1oi noilii din !ndor, de fapt.+yelin se uită lung în sus, la el, dând din cap încetişor capentru sine. #e nume purta mama ta? 6ama? întreă Rand clipind nedumerit. Hari al>1%or fusese

mama lui. "au cel puin aşa se gândea la ea, după ce îl crescusede mic, până la moartea ei. +ar se %otărî să îi spună ce a/ase în

135

7/17/2019 Sel


0ustiu. Numele mamei a fost "%aiel. ! fost o 8ecioară a Lăncii. 1atăl,

Aanduin, a fost căpetenia clanului !iel 1aardad.8emeia îşi ridică sprâncenele întreător.

0ot (ura ce vrei tu. #e are asta de-a face cu ce te-am întreat? !mândoi sunt mori de mult timp. 4 asemănare întâmplătoare deci, răspunse ea cu o urmă deuşurare. Nu vreau să spun că nu ştii cine sunt părinii tăi, dar aiaccentul andoran, de la apus. 4 asemănare? !m crescut în Finutul celor +ouă Râuri, darpărinii mei au fost aceia de care i-am spus. #u cine semăn? Nu ştiu dacă mai contea&ă, &ise oftând. "ă-mi povesteşti întro&i cum de ai crescut în !ndor, cu amii părini !iel. !cumdouă&eci şi cinci de ani, +omnia 6oştenitoare a !ndorului adispărut peste noapte. "e numea 1igraine. ! lăsat în urmă un so,

1aringail, şi un $u, <alad. 3tiu că e doar o întâmplare, dar, cândmă uit la tine, o văd pe 1igraine. !m avut un şoc.Rand era şi el şocat. "imea $ori reci pe şira spinării. 0rinminte i se învârteau fragmente din povestea spusă de înelepte, )Co femeie cu părul de aur din inuturile umede, în mătăsuriC un$u pe care îl iueaC un so la care nu ineaC şi-a luat numele de"%aiel. Nu a mai dat niciodatăC !i ceva din ea în trăsăturile tale.* #um a dispărut 1igraine? 6ă interesea&ă istoria !ndorului.

Fi-aş mulumi să nu o numeşti istorie, "eniore +ragon.Eram o copilă când s-a întâmplat, dar nu mai eram o mucoasăşi-mi petreceam adesea timpul la 0alat. 5ntr-o ună &i, 1igrainepur şi simplu nu a mai fost în 0alat şi nimeni nu a mai vă&ut-oniciodată. 7nii spuneau că a fost mâna lui 1aringail, dar ietul deel aproape şi-a pierdut minile de durere. 1aringail +amodred voiamai mult decât orice să-şi vadă $ica Regină a !ndorului şi $ul,Rege al #air%ienului. 1aringail era din #air%ien. #ăsătoria lorfusese menită să oprească ră&oaiele cu #air%ienul, şi le-a oprit,dar, după dispariia lui 1igraine, muli s-au gândit că !ndorulvrea să rupă tratatele, iar asta i-a făcut să complote&e aşa cum faccair%ienii, ceea ce a dus la 6ândria lui Laman. 3i tu ştii unde adus asta, spuse sec. 1atăl meu spunea că a fost vina <itarei"edai. <itara? reuşi să spună fără să pară sugrumat. 6ai au&isenumele acela, şi nu doar o dată. 4 femeie !es "edai, numită<itara 6oroso, cu darul prorocirii, care anunase că +ragonulRenăscut se născuse pe versanii muntelui +ragonului, pornindastfel lunga căutare a lui 6oiraine şi a lui "iuan. <itara "edai

fusese cea care, cu ani în urmă, îi spusese lui )"%aiel* că, dacă nuva fugi în 0ustiu, fără să spună nimănui, făcându-se 8ecioară a

136

7/17/2019 Sel


Lăncii, asupra !ndorului şi a lumii se va aate nenorocirea.+yelin aproă cu o mişcare a capului, uşor nerădătoare. <itara era sfetnica reginei 6ordrellen, spuse repede, dar îşipetrecea mai mult timp cu 1igraine şi Luc, fratele lui 1igraine,

decât cu regina. +upă ce Luc a dispărut la mia&ănoapte, s-a&vonit că <itara l-ar $ convins să îşi caute faima şi destinul în6ana 0ustiitoare. !lii spuneau că el îl va găsi acolo pe +ragonulRenăscut sau că 7ltima 9ătălie depindea de plecarea lui. !sta afost cu un an înainte de dispariia lui 1igraine. Eu nu cred însă că<itara a avut ceva de-a face cu dispariia ei sau a lui Luc. !rămas sfetnica reginei până la moartea lui 6ordrellen. "e spunecă s-a stins de inimă rea, după ce au dispărut şi 1igraine dupăLuc. !stfel a început "uccesiunea, desigur.!runcă o privire către ceilali, ce se mişcau de pe un picior pealtul, suspicioşi şi nerădători, dar nu se putu aine să nu maiadauge încă ceva= !i $ găsit un cu totul alt !ndor, dacă nu se întâmpla aşa.

1igraine regină, 6orgase doar înscăunată a #asei 1ra@and, Elaynenu ar $ e;istat niciodată, căci 6orgase s-a măritat cu 1aringailodată ce a avut tronul, înelegi? #ine ştie câte alte lucruri ar $ fostaltfel?7rmărindu-i cu privirea cum pleacă, se gândi că mai era unlucru care ar $ fost altfel. El nu ar $ fost în !ndor, căci nu ar $

fost născut. 1oate se legau, ca nişte uriaşe cercuri fără sfârşit. 1igraine a fugit în pustiu în secret, lucru care l-a făcut pe Laman+amodred să rete&e copacul %vendoraldera, un dar de la neamul!iel. "ă-şi facă tron, lucru care i-a adus pe !ieli peste 4sia Lumiipentru a-l ucide acesta fusese singurul lor scop, deşi seminiilelumii îl numiseră Ră&oiul !iel , iar odată cu ei a venit şi o8ecioară a Lăncii numită "%aiel, care a murit la naştere. !tât demulte destine sc%imate şi viei curmate doar ca ea să-i poată danaştere la timpul şi locul potrivite, şi să moară făcând asta. Harial>1%or era mama de care îşi amintea, c%iar dacă înceoşat, dar îşidori să o $ cunoscut pe 1igraine sau pe "%aiel, sau ce nume îşimai dăduse, c%iar şi pentru câteva clipe. 6ăcar să o $ vă&ut.ise fără rost. Era moartă de mult. 1otul era terminat, sfârşit.3i totuşi, de ce îl sâcâia?)Roata 1impului şi Roata vieii unui om se învârt aşi(derea, fărămilă*, murmură LeBs 1%erin.)Eşti cu adevărat acolo? se gândi Rand. Răspunde-mi dacă eştimai mult decât o voce şi câteva amintiri vec%i. Eşti acolo?* 1ăcere.'-ar $ prins ine acum sfatul lui 6oiraine sau al oricărui altcuiva.

9rusc îşi dădu seama că se uita la &idul de marmură al săliitronului, către apus. #ătre !lanna. 0lecase de la 4garul lui

137

7/17/2019 Sel


#ulain. )Nu: !r&-o Lumina:* Nu o s-o înlocuiască pe 6oiraine cu ofemeie care îl încolise în felul acela. Nu va mai avea încredere înnicio femeie atinsă de 1urn. #u e;cepia a trei dintre ele. Elayne,Nynaeve şi EgBene. "pera să poată avea încredere în ele. 6ăcar

un pic.5şi ridică privirea către olta înaltă a tavanului, cu vitraliirepre&entând ătălii şi regine, alternând cu Leul !l. 8emeileacelea uriaşe păreau să-l privească de&aproator, întreându-sece caută acolo. Era doar imaginaia lui, desigur, dar de ce? 0entrucă a/ase de 1igraine? 'maginaie sau neunie? ! venit cineva pe care cred că treuie să îl primeşti, spuse9as%ere care venise lângă el, iar Rand tresări. #%iar i se părusecă se uită la el? !lături de 9as%ere era unul dintre călăreii lui,un ins mai înalt nici nu era greu, lângă 9as%ere cu mustaă şiară neagră şi oc%i ver&i, olici. Nu dacă nu e Elayne, spuse Rand mai aspru decât dorisesau cineva cu dovada că #el întunecat a crăpat. 5n dimineaa astamă duc la #air%ien.Nici măcar nu se gândise să plece înainte să-i iasă vorele dingură. EgBene era acolo. 'ar reginele de deasupra, nu. !u trecut câteva săptămâni de când nu am mai fost acolo.+acă nu-i in în frâu, mă tre&esc că vreun senior sau doamna s-aaşe&at pe 1ronul "oarelui pe la spatele meu.

9as%ere se uită la el ciudat. +ădea prea multe e;plicaii. #um vrei tu, dar o să vrei să-l ve&i mai întâi pe omul ăsta."pune că vine din partea seniorului 9rend, şi cred că spuneadevărul.!ielii se ridicară în picioare într-o clipită2 ştiau cine foloseşteacel nume. Rand se uită surprins la 9as%ere. 7n sol de la"ammael era ultimul lucru la care se aşteptase. Lasă-l să intre. Gamad, spuse 9as%ere, făcând un semn scurt din cap."aldaeanul plecă în graă.#âteva minute mai târ&iu, Gamad se întorcea cu un grup deoşteni care pă&eau neliniştii un ins a/at în mi(locul lor. La primavedere, nu aveau de ce să-şi facă gri(i. 8ără arme vi&iile, purta o%aină lungă, cenuşie, cu guler înalt, o ară încreită, dar fărămustaă, amele după oiceiul din 'llian. !vea un nas mic şi unrân(et larg, dispreuitor. #ând se apropie, totuşi, Rand oservă cărân(etul rămăsese nesc%imat. 5ntregul lui c%ip era îng%eat înacea e;presie. 4c%ii îi licăreau scăldai în frică, contrastândputernic cu masca pe care o purta.

#ând a(unseră la &ece paşi, 9as%ere ridică mâna, iar garda seopri. 9ăratul, cu privirea lipită de Rand, nu păru să oserve

138

7/17/2019 Sel


până când Gamad nu îi propti vârful unei săii în piept, făcându-lsă se oprească. !runcă doar o privire către saia uşor curată,apoi se întoarse să-l $;e&e pe Rand, cu oc%ii aceia îngro&ii. 0e câtde împietrit îi era c%ipul, pe atât de mult i se mişcau mâinile pe

lângă trup.Rand începu să se apropie, dar "ulin şi 7rien apărură rusc înfaa lui, aşe&ându-se astfel încât să treuiască să se strecoareprintre ele, fără să-l loc%e&e cu totul. 6ă între ce i-a făcut, spuse "ulin uitându-se la om. 4 partedin 8ecioare şi "cuturile Roşii se apropiau dintre coloane, unii cuc%ipurile acoperite de văl. +acă nu e o #reatură a 7mrei, atunci e atins de 7mră. Nu poi să ştii ce poate face unul ca ăsta, &ise 7rien, cutâmplele acoperite de eşarfa staco(ie. +acă poate ucide cu oatingere? 8rumos mesa( să-l trimii unui duşman:Rand dădu din cap, deşi nimeni nu se uita la el. 0oate aveaudreptate. "ulin şi 7rien se dădură un pas într-o parte, vă&ând cănu avea de gând să se apropie mai mult. #um te numeşti? in din partea luiC lui "ammael, spuse ăratul cu un glasca de lemn, printre u&ele îng%eate în rân(et. !duc un mesa(pentruC pentru +ragonul Renăscut. 0entru tine.Ei ine, creatura era destul de directă. Era oare o 'scoadă a

#elui întunecat sau un iet su/et prins de "ammael cu unadintre acele împletituri cumplite despre care vorea !smodean? #are e mesa(ul?9u&ele omului începură să se mişte, c%inuindu-se. ocea careieşi dintre ele nu semăna deloc cu cea de dinainte. Era adâncă,

încre&ătoare, cu un accent diferit. 'n Diua Reîntoarcerii 6arelui "enior noi vom $ în taerediferite, dar de ce ar treui să ne ucidem acum unul pe altul şi săilăsăm pe +emandred şi pe <raendal să-şi dispute lumea călcândpe oasele noastre?Rand cunoştea vocea, dintr-una din amintirile lui LeBs 1%erin.ocea lui "ammael. LeBs 1%erin mârâi fără cuvinte. +e(a ai multe pe cap, continuă ăratul din 'llian sau maidegraă "ammael, de ce să te lăcomeşti la mai mult? 3i nu-i va $uşor să înfuleci mai mult, c%iar dacă "emir%age sau !smodeannu te vor lovi pe la spate în timp ce te lupi cu mine. 0ropun unarmistiiu între noi, un armistiiu până în Diua Reîntoarcerii.+acă nu mă ataci, nu te atac nici eu. 6ă leg să nu trec maideparte de #âmpiile 6aredo, la răsărit, de Lugard, la mia&ănoapte

şi de Ae%anna%, la apus. +upă cum ve&i, îi las ie un teritoriumai mare. Nu pretind că voresc şi în numele celorlali Numii,

139

7/17/2019 Sel


dar cel puin vei şti că, din partea mea, nu ai de ce te teme şi nicidin partea inuturilor pe care le stăpânesc. 6ă leg să nu-i a(ut înce vor face împotriva ta şi nici să-i a(ut să se apere de tine. 0ânăacum te-ai descurcat ine să scoi din (oc Numiii, dar sunt sigur

că te vei descurca şi mai ine ştiind că /ancul de la mia&ă&i estesigur şi că ceilali luptă fără a(utorul meu. 9ănuiesc că în DiuaReîntoarcerii vom mai rămâne doar noi doi, aşa cum ar treui.!şa cum e destinat să $e.+inii omului se înc%iseră cu &gomot, ascunşi de rân(etul

îng%eat. 0rivirea părea în pragul neuniei.Rand se uită în gol. 7n armistiiu cu "ammael? #%iar dacă ar $putut avea încredere că se va ine de cuvânt, c%iar dacă ar $

însemnat să lase deoparte o prime(die până se ocupa de celelaltear $ însemnat şi să lase mii de oameni la mila lui "ammael, iaracesta nu simise niciodată mila. "imi furia adunându-se dincolode Gău şi îşi dădu seama că se umpluse de saidin. 1orentul dulceşi murdar părea să $e un ecou al furiei sale. 'ar acel ecou se

împletea cu propria furie, până când nu mai putu să ledeoseească. +u mesa(ul ăsta lui "ammael, spuse cu răceală. 0un lapicioarele lui $ecare moarte pe care a provocat-o de când s-a tre&itşi îi cer socoteală. 0un la picioarele lui $ecare crimă făcută saucau&ată de el vreodată şi îi cer socoteală. ! scăpat de mâna

dreptăii în Rom 6>doi şi în Noi #aimaine, şi "o%adraCErau amintirile lui LeBs 1%erin, dar durerea lucrurilor carefuseseră săvârşite acolo, agonia gro&ăviilor vă&ute de LeBs 1%erinardea în Gău de parcă ar $ fost a lui. C +ar voi face dreptate. "pune-i că nu cad la pace cuRătăciii. Nu fac armistiii cu 7mra."olul ridică o mână tremurândă ca să îşi şteargă sudoarea depe frunte. Nu, nu era sudoare. 6âna se înroşi de sânge. 0icăturiroşii îi âşneau din pori şi tremura din cap până în picioare.Gamad se dădu înapoi cu respiraia tăiată. Nu era singurul.9as%ere îşi răsuci mustaa încruntându-se şi c%iar şi !ielii seuitau cu oc%ii mari.opsit parcă în roşu, mesagerul se prăuşi scuturat deconvulsii, într-o altă de sânge împrăştiată de &aterile lui.Rand se uită la el cum moare, încon(urat de Gău, fără să simtănimic. idul era un &ăga& pentru orice emoie, şi oricum nu ar $putut face nimic. Nici dacă ar $ ştiut să 1ămăduiască nu credeacă ar $ vrut să oprească moartea aceea. #red, spuse 9as%ere încet, că "ammael o să-şi primească

mesa(ul când insul nu o să se mai întoarcă. !m mai au&it demesageri ucişi pentru că au adus veşti proaste, dar niciodată de

140

7/17/2019 Sel


mesageri ucişi înainte să plece cu veştile proaste.Rand dădu din cap. !cea moarte nu sc%ima nimic, aşa cumnu sc%imase nimic nici faptul că a/ase de 1igraine. 0une pe cineva să-l îngroape. Nu ar strica nicio rugăciune,

deşi nici nu o să a(ute la ceva.4are de ce reginele din vitralii păreau acu&atoare? "igurvă&useră lucruri şi mai rele, poate c%iar în acea sală. 5ncă osimea pe !lanna, putea spune în ce direcie este2 Găul nu era unscut. 0utea să se încreadă în EgBene? !vea şi ea secretele ei. #red că o să-mi petrec noaptea în #air%ien. 7n sfârşit ciudat pentru un om ciudat, &ise !viend%a,ocolind platforma.5n spatele ei se ascundeau uşi mici, care dădeau spre camerelegarderoei, şi mai departe, spre coridoarele din spate.Rand vru să se pună între ea şi grămada însângerată de pedalele roşii, dar se opri. !viend%a ignoră trupul neînsu/eit dupăo privire scurtă. #a 8ecioară a Lăncii vă&use proail mai mulimori decât vă&use vreodată Rand. 3i proail ucisese la fel demuli, până pusese sulia deoparte."e concentra asupra lui, plimându-şi privirea peste el să seasigure că nu era rănit. 7nele 8ecioare îi &âmiră, desc%i&ândpentru Rand un coridor şi împingând "cuturile Roşii la o parteatunci când era nevoie, dar ea rămase unde era, aran(ându-şi

şalul cu oc%ii la el. 9ine că, indiferent de ce credeau 8ecioarele, eaera acolo doar $indcă îi porunciseră îneleptele să-l spione&e, căcialtfel ar $ luat-o în rae c%iar acolo. 9ine că nu îl dorea. ' sepotrivea răara pe care i-o dăduse, în formă de tranda$ri printrespini. Era singura i(uterie pe care o purta, cu e;cepia unuicolier de argint, lucrat în stilul elaorat pe care meşterii dinHandor îl numeau fulgi-de-nea. Nu ştia de la cine îl primise.)0e Lumină:* se gândi de&gustat. 4 voia şi pe !viend%a, şi peElayne, când ştia ine că nu le putea avea pe niciuna din ele. )Eştimai rău decât a cre&ut 6at vreodată.* #%iar şi 6at avea su$cientăminte să stea deoparte de o femeie atunci când credea că ar puteas-o rănească. 3i eu treuie să merg la #air%ien, spuse ea.Rand se strâmă. 7nul dintre motivele pentru care mergeaacolo era o noapte petrecută fără să împartă aceeaşi cameră. Nu are nimic de-a face cuC începu ea să spună iute,muşcându-şi u&a, cu oc%ii alaştri-ver&ui scăpărând de mânie.

1reuie să voresc cu îneleptele, cu !mys. +esigur, răspunse el. Nu văd de ce nu.

0oate că putea să o lase în urmă acolo. 9as%ere îi atinse raul. +upă-amia&a asta urma să-mi treci în revistă călăreii.

141

7/17/2019 Sel


orise ca şi cum ar $ spus ceva anal, dar oc%ii olici dădeaualtceva de îneles. &ra important, dar simea că treuie să plecedin #aemlyn, din !ndor. 6âine. "au &iua următoare.

1reuia să $e departe de reginele acelea care se întreau dacăunul din neamul lor pe Lumină, c%iar era: va sfâşia din nou!ndorul ca atâia alii înaintea lui. +eparte de !lanna. 6ăcarpentru o noapte treuia să $e departe.

CAPITOLUL 1.

/oata unei vieţi!+7NIN+7-3' "7L'F! 3' #EN17R! "!9'E' +E LIN< 1R4N cu câteva$re de !er, Rand desc%ise o poartă c%iar în faa platformei, o linierotitoare de lumină care se lărgea, lăsând să se vadă cameragoală, acoperită de lamriuri, a/ată la şase sute de miledepărtare, în 0alatul "oarelui, 0alatul Regal din #air%ien. #ameraera păstrată special pentru el, fără moile, cu dalele alastre şi&idurile acoperite de lemn ce strălucea de la atâta lustruit. +eşinu avea ferestre, camera avea multă lumină2 opt lămpi auriteardeau &i şi noapte, cu oglin&i care răsfrângeau lumina /ăcărilor%rănite cu ulei. "e opri să-şi prindă centura, în timp ce "ulin şi7rien desc%ideau uşa către coridor, conducând în faa lui 8ecioare

şi "cuturi Roşii acoperii de văl.<ăsea toate acele precauii fără rost. #oridorul larg de afară,singura modalitate de a a(unge în cameră, era de(a îng%esuit detrei&eci şi ceva de luptători ar %ldazar Din, 8raii ulturului, şide aproape două du&ini de oameni de-ai lui 9erelain în platoşeroşii şi coifuri ca nişte oale, care coorau în partea din spate pânăla ceafă. +acă era un loc în lume unde Rand nu avea nevoie de8ecioare, acela era #air%ien, c%iar mai mult decât 1ear.#ând apăru Rand, un 8rate al ulturului mergea de(a cu paşimari pe coridor, urmat îndeaproape de un oştean din 6ayene,strângând stân(enit în mâini sulia şi saia scurtă. 4 mică armatăse inea după ar %ldazar Din, servitori în diverse livrele, un!părător tairenian al "tâncii într-o platoşă trecută prin multe

încercări şi %aină neagră cu auriu, un soldat din #air%ien cueasta pe (umătate rasă şi o platoşă şi mai lovită, două tinere !ielcu fuste negre şi lu&e ale, largi, proail învăăcele ale

îneleptelor. estea venirii lui se răspândea cu iueală, ca întotdeauna.Era ucuros că !lanna era departe. 3i erin, dar mai ales

!lanna. 5ncă o mai simea, c%iar şi la distana aceea, doar osen&aie vagă că era undeva la apus. #a o mână care îi atinge un

142

7/17/2019 Sel


$r de păr de la ceafă. Era oare vreo cale de a se eliera de ea? "edesc%ise saidinului pentru o clipă, dar fără niciun re&ultat.)Nu poi scăpa niciodată din cursele pe care le eşi singur. LeBs

1%erin părea confu&. 0uterea poate $ înfrântă doar de o putere şi

mai mare, şi iarăşi eşti prins. 0rins pentru totdeauna, să nu poimuri.*Rand se în$oră. #âteodată i se părea că vocea voreşte cu el. !r$ fost mai uşor să o audă în minte dacă, măcar din când în când,ar $ avut vreun sens ceea ce spunea. 1e văd, car’a cam, spuse unul dintre fraii ulturului, la felde înalt ca Rand, cu oc%i cenuşii şi o cicatrice ală de-a lungulnasului, contrastând puternic cu pielea ron&ată. "unt #orman,din 6osaada <os%ien. 8ie ca astă&i să găseşti umra.Rand nu mai avu timp să-i răspundă cum treuie, căci uno$er mayenarian ro& în ora(i se îng%esui făcându-şi loc cuumărul, în $ne, nu c%iar cu umărul era prea suirel ca să

împingă un om cu un cap mai înalt şi o dată şi (umătate cât el,mai ales un !iel, dar era poate su$cient de tânăr să creadă că arputea reuşi , dar reuşi să se strecoare lângă #orman, în faa luiRand, punându-şi su ra un coif staco(iu împodoit cu o panăroşie. "eniore +ragon, sunt Gavien Nurelle, senior locotenent în<ăr&ile înaripate, în slu(a lui 9erelain 0aendrag 0aeron, 0rima

din 6ayene, şi în slu(a voastră.#%iar avea o perec%e de aripi lucrată pe coif. #orman îi aruncăo privire amu&ată. 1e văd, Gavien Nurelle, spuse Rand cu gravitate, iar ăiatulclipi. 9ăiat? Nu era mai tânăr ca Rand. !sta era o surpri&ă. +acă tu şi #ormanC9rusc îşi dădu seama că !viend%a dispăruse. 5şi rupeapicioarele încercând să fugă de ea, iar ea, după ce îi permisese în$nal să $e lângă el, o ştersese de cum întorsese privirea: +ucei-mă la 9erelain şi R%uarc, ordonă aspru. +acă nusunt împreună, ducei-mă la care din ei e mai aproape şi găsii-lpe celălalt.8ără îndoială că se dusese fugua la înelepte, să le dea raportuldespre ce mai făcuse el. 4 va lăsa acolo:)rei ceea ce nu poi avea. #eea ce nu poi avea este ceea ce îidoreşti.* LeBs 1%erin scoase un râs dement. Nu-l mai supăra atâtde mult ca altă dată. Nu c%iar atât de mult.#orman şi Gavien plecară înainte, discutând cine era maiaproape, lăsându-şi oamenii în urmă, într-o procesiune

impresionantă, urmai îndeaproape de 8ecioare şi de "cuturiRoşii. #oridorul avea ceva apăsător în el, în ciuda lămpilor

143

7/17/2019 Sel


aprinse. E;ista foarte puină culoare, cu e;cepia unor tapiseriiunde totul era frumos aran(at, /ori sau păsări rodate, căprioaresau leopar&i vânând ori noili în ătălie. 0entru servitoriicair%ieni care se dădeau grăii din calea lor, livreaua însemna

dungi colorate la guler şi emlema #asei rodată pe piept2câteodată gulerul sau mânecile aveau culorile #asei, dar foarte rar

întreaga %aină sau fustă. +oar servitorii mai importani erau maiine îmrăcai. #air%ienilor le plăcea ordinea şi dispreuiau tot ceera strident. +in loc în loc erau nişe în care se a/au câte un vasaurit, o va&ă făurită de 4amenii 6ării, dar toate sore, lucrate înlinii drepte, încercând parcă să-şi ascundă liniile cure, dacăaveau vreuna. 4ri de câte ori %olul lăsa loc unei colonade cucoloane pătrate sau unei grădini, treptele erau tăiate drept, cupreci&ie, straturile de /ori aveau aceeaşi dimensiune, tu$şurile şicopăceii erau tăiai cu strictee şi plantai la distane egale. Eraconvins că, dacă dogoarea şi seceta nu ar $ ucis /orile, acestea ar$ în/orit şi ele în linii drepte.Rand îşi dori ca +yelin să poată vedea vasele acelea. "%aidocăraseră tot ce putuseră să ridice cu raele, de-a lungul#air%ienului, şi arseseră tot ce nu putuseră căra, dar un astfel decomportament călca în picioare 4i’e’to/. !ielii care îl urmau peRand salvaseră oraşul, dar, după regulile lor, aveau dreptul la acincea parte, şi nicio lingură în plus. 9ael fusese de acord, fără

tragere de inimă, să renune şi la acest drept în !ndor. Randcredea că, fără să aiă inventarul, nimeni nu şi-ar $ putut daseama că lipsea ceva din palat.#u toate discuiile lor, #orman şi Gavien nu reuşiră să-lgăsească nici pe R%uarc, nici pe 9erelain, înainte de a $ găsii ei

înşişi.#ei doi ieşiră în întâmpinarea lui Rand singuri, dintr-una dincolonade, ceea ce-l făcu să simtă că el însuşi conducea o paradă.R%uarc, în cadin’sor, cu $re cărunte în părul negru, părea

înalt ca un turn pe lângă 9erelain, o femeie tânără, frumoasă şipalidă, într-o roc%ie alastră cu al, cu un decolteu su$cient deadânc ca să-l determine pe Rand să-şi dreagă glasul când făcu oreverenă în faa lui. #u s/ou-a în (urul gâtului, R%uarc nu purtanicio armă în afară de un cuit !iel mare şi greu. Ea purta+iadema 0rimei, un şoim de aur în &or, prinsă în părul negru,strălucitor care coora în valuri pe umerii goi.0oate era mai ine că !viend%a plecase2 uneori se manifestaviolent faă de femeile care i se păreau ei că îi fac avansuri.9rusc îşi dădu seama că LeBs 1%erin fredona fără cuvinte şi

fără vreo melodie. #eva îl deran(a pe Rand, darC? 8redonând, caun ărat care admiră o femeie frumoasă fără să $e vă&ut.

144

7/17/2019 Sel


)4preşte-te: ipă Rand în gând. Nu mai privi prin oc%ii mei:*Nu-şi putea da seama dacă au&ise era cineva acolo să audă? ,dar &um&ăitul încetă.Gavien se lăsă într-un genunc%i, dar 9erelain îi făcu asentă

semn să se ridice. "per că totul e ine cu "eniorul +ragon şi cu !ndorul, spusecu o voce care făcea orice ărat să o asculte. 3i cu prietenii tăi,6at #aut%on şi 0errin !yara. 1otul este ine. 3i tu?6ereu întrea de 6at şi 0errin, indiferent cât de des îi repeta căunul e în drum spre 1ear şi pe celălalt nu-l vă&use de dinainte dea pleca în 0ustiu. 9erelain se uită către R%uarc, în timp cetreceau de o parte şi de alta a lui Rand, pornind pe coridor. 0e cât de ine se poate, "eniore +ragon. E ine, Rand al>1%or, &ise R%uarc fără nicio e;presie pe c%ip,dar el arareori avea vreuna.Rand ştia că amândoi îneleg de ce o pusese pe 9erelainconducătoare acolo. +in motive pragmatice. 0rima conducătoarecare se aliase cu el de unăvoie, putea avea încredere în ea,pentru că avea nevoie de el, acum mai mult ca niciodată, ca săină la distană 1earul de 6ayene. 5nalii "eniori încercaserămereu să trate&e 6ayene ca pe propria provincie. 5n plus, $ind ostrăină dintr-un neam mic la sute de mile spre mia&ă&i, nu avea

niciun motiv să spri(ine vreo faciune sau alta, deci nu puteaspera să pună mâna pe putere şi ştia cum se conduce o ară.6otive seci. !vând în vedere ce simeau !ielii pentru cei din#air%ien şi aceştia pentru !ieli, să-l $ pus pe R%uarc conducătorar $ însemnat vărsare de sânge, iar #air%ienul avusese parte desu$cient sânge.!ran(amentul părea să funcione&e ine. #a şi "emaradris şiJeiramon în 1ear, cair%ienii o acceptaseră guvernatoare şi pentrucă nu era din neamul !iel, nu doar $indcă o numise Rand.9erelain ştia ce face, iar în plus asculta sfaturile oferite deR%uarc, care vorea în numele căpeteniilor de clanuri rămase în#air%ien. 8ără îndoială că treuia să se descurce şi cu îneleptele proail o să încete&e să-şi vâre nasul peste tot a doua &i dupăce !es "edai vor face acest lucru , dar până atunci nu vorise deele.3i EgBene? întreă Rand. E mai ine?9erelain îşi strânse uşor u&ele. Nu o plăcea pe EgBene. +arnici EgBene nu o simpati&a. Nu aveau niciun motiv, cel puin unulde care să ştie şi el, dar aşa stăteau lucrurile. R%uarc îşi desfăcu

raele= +in câte îmi spune !mysC

145

7/17/2019 Sel


!mys era soia lui, nu doar o îneleaptă. 7na din cele două soiiale lui. !vea două. Era unul dintre cele mai ciudate oiceuri !ielde care au&ise Rand. C Dice că EgBene are nevoie de odi%nă, e;erciii uşoare,

multă mâncare şi aer curat. #red că face plimări când e mairăcoare.9erelain îi aruncă o privire strâmă2 stratul suire detranspiraie de pe c%ip nu îi ştirea frumuseea, dar R%uarc nuavea niciun strop de sudoare pe faă. !ş vrea să o văd. +acă îneleptele permit, adăugă Rand.5neleptele îşi apărau drepturile cu aceeaşi străşnicie ca orice !es"edai, mai ales în faa căpeteniilor de sept, clan şi, în special, înfaa car’a’carnului.

+ar mai întâiC!propiindu-se de un loc în care &idul făcea loc unor alustrade,lui Rand i se păru că aude un &gomot. Dăngănitul săiilor deantrenament. !runcă o privire în trecere. "au, mai ine &is, asta îifusese intenia, căci ceea ce vă&u îl amui, făcându-l să seoprească. 4 du&ină de femei scăldate în sudoare se duelau înperec%i, su privirea unui cair%ian eapăn, îmrăcat într-o %ainăcenuşie. 7nele dintre ele purtau fuste despicate de călărie,celelalte pantaloni şi %aine ărăteşti. 7nele păreau puternice,dar mânuiau saia stângaci, altele pluteau cu uşurină dintr-o

po&iie într-alta, dar mânuiau e&itând armele. 1oate păreau săpoarte masca unei %otărâri întunecate, dar i&ucneau adesea înrâs când reali&au că au făcut o greşeală.'ndividul eapăn lovi din palme, iar femeile se spri(iniră gâfâind

în săiile de antrenament, în timp ce unele dintre ele îşi mişcauraele neoişnuite cu aşa ceva. +e undeva âşniră servitori,

înclinându-se şi făcând reverene în dreapta şi în stânga, în timpce cărau tăvi cu carafe cu apă şi cupe. +ar purtau veşminteciudate pentru nişte servitori din #air%ien. 0urtau al. Roc%ii,%aine sau pantaloni, toate erau de un al pur. #e-i asta? întreă Rand.R%uarc scoase un sunet de&gustat. 7nele dintre femeile din #air%ien sunt impresionate de8ecioare, răspunse &âmind 9erelain. or să $e 8ecioare. +oar căale saiei, se pare, nu ale Lăncii."ulin îşi îndreptă spatele indignată, iar mâinile 8ecioarelorsc%imară semne revoltate. "unt $ice ale noilelor #ase, continuă 9erelain. Le las săstea aici, $indcă părinii lor nu îngăduie aşa ceva. !cum au

apărut în oraş aproape o du&ină de şcoli unde femeile pot învăasă lupte cu saia, dar ma(oritatea treuie să se furişe&e. 3i nu

146

7/17/2019 Sel


doar femeile, desigur. 1inerii din #air%ien sunt foarte impresionaide neamul !iel. !u început să adopte 4i’e’to/.

5l stâlcesc, asta fac, mârâi R%uarc. 6uli întreaă care suntcăile noastre, şi cum poi să nu &ici cuiva care este calea dreaptă?

#%iar şi unui ucigaş-de-copaci, spuse părând gata să scuipe. +ariau ce le spunem şi sc%imă. Nu sc%imă, protestă 9erelain, adaptea&ă doar, cred.R%uarc ridică din sprâncenele, oftând. #%ipul lui Gavien eraimaginea vie a ofensei, vă&ându-şi conducătoarea contra&isă.Nici R%uarc, nici 9erelain nu ăgară de seamă2 amândoi seuitau la Rand, iar el avea impresia că cei doi se mai dondăniserăpe aceeaşi temă. 5l sc%imă, repetă R%uarc apăsat. 'dioii ăia îmrăcai în alpretind că sunt gai’s/ain. 3ai’s/ain6

#eilali !ieli murmurară2 8ecioarele voreau mişcându-şirepede degetele. Gavien începea să se neliniştească. 5n ce ătălie sau raid au fost ei luai pri&onieri? #e to/ aveauei? 6i-ai aproat interdicia de a purta lupte în oraş, 9erelain0aeron, dar poartă dueluri oriunde cred că nu sunt vă&ui, iar celcare pierde se îmracă în al. +acă unul îl loveşte pe altul, cândamândoi poartă arme, cel lovit îl provoacă la duel, iar dacă refu&ătreuie să se îmrace în al. #e are asta de-a face cu onoarea şioligaia? "c%imă totul şi fac lucruri la care ar roşi până şi

ora&ul unui s%araman. !cestor lucruri ar treui să li se punăcapăt, Rand al>1%or:9erelain îşi încleştă fălcile cu încăpăânare, strângându-şimâinile în pumni. 1inerii s-au luptat mereu între ei, spuse cu un ton care tefăcea să uii că şi ea era tânără. 3i, $indcă tot ai început, a/ă cănimeni nu a murit în vreun duel. Nimeni. +oar lucrul ăsta artreui să $e su$cient să-i lăsăm în pace. 5n plus, am avut de

înfruntat tai şi mame, unii dintre ei foarte puternici, care îşivoiau $icele trimise acasă. Nu le voi refu&a acum fetelor ce le-ampromis de(a. 0ăstrea&ă-le, dacă pofteşti, spuse R%uarc. Lasă-le să înveecum se mânuieşte saia, dacă aşa poftesc. +ar să nu mai aud căpretind că urmea&ă calea 4i’e’to/. 3i nici să-i văd îmrăcai în al,pretin&ând că sunt gai’s/ain. #eea ce fac ei ne (igneşte. R%uarcrămase cu privirea alastră şi rece pironită pe 9erelain, daraceasta continua să se uite la Rand.!cesta e&ită o clipă. #redea că înelege ce îi împingea pe tineriidin #air%ien să urme&e 4i’e’to/. #ucerii de două ori în două&eci

şi ceva de ani, proail se întreau în ce constă secretul. "aupoate credeau că înfrângerile lor arătau doar că !ielii aveau o cale

147

7/17/2019 Sel


mai ună. "igur că !ielii erau supărai având impresia că li se iau în râs oiceiurile. +ar totuşi unele feluri în care cineva puteaa(unge gai’s/ain nu erau mai puin ciudate. "pre e;emplu, săvoreşti unui ărat de socrul său sau unei femei de soacra sa

al doilea tată şi a doua mamă, cum spuneau !ielii dacă nu îimenionaseră ei înainte era considerat un lucru atât de ostil încâtputeau lua armele în mână. +acă cel ofensat îl atingea pe celălalt,potrivit 4i’e’to/, era acelaşi lucru cu a atinge un inamic înarmat,fără a-l răni. #âştigau mult 4i şi to/, iar cel atins putea cere să $efăcut gai’s/ain, pentru a-şi micşora propriile oligaii şi dinonoarea câştigată de celălalt. 0otrivit 4i’e’to/, o cerere întemeiatăde a $ făcut gai’s/ain treuia respectată, aşa că te puteai tre&igai’s/ain doar dacă aduceai vora de soacra cuiva. Nu era maipuin prostesc decât ce făceau tinerii aceia. 0ână la urmă contaun singur lucru. 4 pusese pe 9erelain să conducă acolo2 treuiasă o spri(ine. Nu putea face altceva. #air%ienii te ofensea&ă $indcă sunt cair%ieni, R%uarc: Lasă-i

în pace. #ine ştie, poate într-o ună &i vor învăa su$cient încât sănu-i mai urăşti atât de mult.R%uarc mormăi cu amărăciune, iar 9erelain &âmi. Rand avu oclipă sen&aia că o să scoată lima la !iel. 0oate era doarimaginaia lui. Ea era doar cu câiva ani mai mare decât Rand,dar pe vremea când el stătea cu oile în Finutul celor +ouă Râuri,

ea conducea 6ayene. 1rimiându-i pe #orman şi pe Gavien înapoi la posturile lor,Rand îşi continuă drumul, /ancat de R%uarc şi 9erelain, cu restulvenind în spatele lor. 4 paradă. 6ai lipseau doar toele şitrompetele.5n spatele lui se porni iarăşi &ăngănitul săiilor. 5ncă osc%imare, c%iar dacă mică. Nici măcar 6oiraine, care studiasemult timp profeiile +ragonului, nu ştiuse dacă noua 8rângere aLumii care va veni odată cu el însemna venirea unei noi ârste,dar în mod cert însemna multe sc%imări. La fel de multe veniteaccidental, precum cele făcute intenionat.#ând a(unseră la uşa camerei de lucru pe care 9erelain şiR%uarc o împăreau lamriurile de lemn înc%is la culoare,lustruit, erau decorate cu sori care se ridică, sugerând că odată

încăperea fusese folosită de capete încoronate Rand se întoarsecătre "ulin şi 7rien. +acă nici aici nu se putea lipsi de toate acelegăr&i, atunci unde? 6ă voi întoarce la #aemlyn mâine, la un ceas sau două dupăce răsare soarele. 0ână atunci vi&itai corturile, vedei-vă cu

prietenii şi încercai să nu stârnii vreo gâlceavă sângeroasă. +acăvrei neapărat, două din voi pot rămâne să mă apere de şoareci2

148

7/17/2019 Sel


nu cred că ceva mai mare de-atât poate sări la gâtul meu aici.7rien rân(i şi dădu din cap, arătând către un cair%ian= 3oarecii pot $ mari aici.4 clipă Rand avu sen&aia că "ulin urma să îl contra&ică.

0rivirea ei lungă dură doar o clipă, apoi aproă cu o mişcare acapului. #u u&ele strânse, totuşi. +ar nu se îndoia că vor avea cesă-i audă urec%ile când va rămâne singur cu 8ecioarele.Era a doua oară când intra în acea cameră mare şi, ca şi primadată, i se părea plină de contraste. 0e tavanul înalt, acoperit detencuială, liniile drepte şi ung%iurile ascuite alcătuiau desenecare se repetau şi de-a lungul pereilor, şi în (urul şemineuluimasiv, acoperit cu marmură alastră. 5n mi(locul camerei trona omasă mare, acoperită cu %ârtii şi %ări, alcătuind un soi dearieră. #ele două ferestre înalte, de o parte şi de alta aşemineului, aveau g%ivece de pământ, pline de /ori micue, roşiişi ale. 0e perete atârna un talou cu corăii pe mare şi ăraicare trăgeau năvoade pline de peşte, principala sursă de ogăiedin 6ayene. 0e un scaun cu spătar înalt, în care 9erelain ar $

încăput comod g%emuită, rămăsese un g%erg%ef pe (umătateterminat, cu un ac cu $r roşu în$pt în el. 0e podea era un singurcovor, în motive /orale aurii, roşii şi alastre, iar o carafă de argintşi pocale, pe o tavă de argint, stăteau pe o măsuă aşe&ată lângăscaun, împreună cu o carte suire, roşie şi un semn de carte de

piele, esut cu $r de aur.+e cealaltă parte a mesei, podeaua era acoperită de covoare înculori vii şi de pernue cu ciucuraşi, roşii, alastre şi ver&i,

împrăştiate peste tot. 4 pungă de tutun, o pipă scurtă şi o perec%ede cleşti se a/au lângă un vas acoperit de aramă, deasupra unuimic cufăr cu întărituri de aramă, în timp ce pe un cufăr ceva maimare, cu întărituri de $er, era pusă o $gurină de $ldeş înfăişândun animal straniu, despre care Rand se îndoia că e;istă. +e-alungul &idului erau stivuite două du&ini de cări, de toatedimensiunile, de la cele ce ar $ încăput cu uşurină într-unu&unar până la cele pe care R%uarc ar $ treuit să le care cuamele mâini. 5n 0ustiu, !ielii îşi făceau toate lucrurile de careaveau nevoie, mai puin cări2 neguătorii amulani făceau oavere printre !ieli vân&ând doar cări. !cum, spuse Rand când uşa se înc%ise în spatele său,lăsându-l singur cu R%uarc şi 9erelain, cum stau lucrurile defapt? #um am spus, replică 9erelain. 0e cât de ine ne putemaştepta. 0e stră&i se voreşte de #araline +amodred şi 1oram

Riatin, dar cei mai muli sunt prea oosii ca să-şi mai doreascăun ră&oi acum.

149

7/17/2019 Sel


"e spune că li s-au alăturat &ece mii se oşteni andorani, începu R%uarc, umplându-şi pipa cu tutun. Dvonurile um/ănumărul de &ece sau două&eci de ori, dar, dacă este adevărat, e

îngri(orător. #ercetaşii spun că nu sunt muli, dar, dacă îi lăsăm

să se înmulească, vor $ mai mult decât un mic motiv deenervare. 6usca galenă e atât de mică încât aia poi să o ve&i,dar, dacă îşi lasă ouăle su pielea ta, îi vei pierde raul saupiciorul înainte de a ieşi larvele asta dacă nu te şi ucide.Rand mormăi. Reeliunea lui +arlin în 1ear nu era singura decare treuia să se ocupe. #asa Riatin şi #asa +amodred, ultimeledouă care avuseseră 1ronul "oarelui, fuseseră rivale de moarte

înainte să apară Rand, şi proail vor $ iarăşi după ce el vadispărea. !cum se împăcaseră cel puin în aparenă2 niciodatănu puteai şti ce faceau de fapt cair%ienii şi, le fel ca +arlin,

1oram şi #araline îşi adunau forele su$cient de departe pentru ase considera în sigurană. 5n ca&ul lor, la a&a dealurilor 4sieiLumii, cât de departe puteau de oraş, fără să iasă totuşi din inut.#a şi +arlin, strânseseră o adunătură de toate soiurile= noili, maiales din cei de mi(loc2 refugiai, mercenari sadea şi câiva foştiandii la drumul mare. 0oate că Niall îşi vârâse coada şi acolo, caşi în ca&ul lui +arlin.+ealurile nu erau impenetraile ca Gaddon 6ir@, dar Rand nuse grăea să atace2 avea prea muli duşmani, în prea multe locuri.

+acă se oprea într-un loc să &droească musculia galenă a luiR%uarc, se putea tre&i cu un leopard în spate, în altă parte. oiasă înceapă cu leopardul. Numai de-ar $ ştiut unde erau ceilalileopar&i. #e se aude de "%aido? întreă, aşe&ându-şi "ceptrul+ragonului pe o %artă pe (umătate desfăcută. !răta partea demia&ănoapte a #air%ienului şi munii numii 0iscul +ragonului.0oate că "%aido nu erau un leopard la fel de mare ca "ammael,dar erau ceva mai mari decât înaltul "enior +arlin sau +oamna#araline. 9erelain îi întinse un pocal cu vin, iar el îl luămulumindu-i. 5neleptele au spus ceva de inteniile "evannei?!r $ cre&ut că măcar una sau două pot privi în(ur şi ascultacălătorind în 0iscul +ragonului. !r $ pus rămăşag că îneleptele"%aido aşa făceau când treceau de râul <aelin. +ar nu spusenimic. 0oate că "%aido renunaseră la 4i’e’to/, dar R%uarcrămăsese $del felului tradiional !iel de a spiona. 5neleptelepăreau să aiă alte păreri, dar ce anume erau greu de &is. "pun că "%aido îşi construiesc aşe&ări. R%uarc făcu o pau&ă

pentru a-şi pune cu un cleşte în pipă un cărune aprins luat dinvasul de alamă plin de nisip. +upă ce pufai până scoase un fum

150

7/17/2019 Sel


alastru, continuă= Ele nu cred că "%aido mai au de gând să se întoarcă în

Finutul întreit vreodată. Nici eu.Rand îşi trecu o mână prin păr. #araline şi 1oram erau ca o

rană purulentă, iar "%aido se aşe&au de această parte a 4sieiLumii. 7n amestec mult mai periculos decât +arlin. 'ar degetelenevă&ute ale !lannei păreau gata să-l atingă. E şi vreo veste ună? 5n "%amara sunt lupte, spuse R%uarc peste vălătucii de fum. 7nde? "%amara. "au "%ara. !u multe nume pentru inutul lor.#o>dansin, 1oma@a, Higali şi altele. 0oate că toate sunt adevăratesau niciunul. 4amenii ăia mint fără să clipească. +acă desfaci unalot de mătase cumpărat de la ei, ai să ve&i că doar deasupra emătase. 3i, dacă data viitoare îl găseşti pe cel care i l-a vândut, osă spună că nu te-a mai vă&ut niciodată sau că nu a mai fostniciodată acolo cu negustorie. +acă îl prese&i, ceilali îl vor ucideca să te liniştească, apoi vor spune că doar el ar $ putut face aşaceva cu mătasea, apoi vor încerca să-i vândă apă drept vin. +e ce sunt luptele din "%ara o veste ună? întreă Rand

încet. Nu voia cu adevărat să audă răspunsul. 9erelain asculta cuinteres2 nimeni, cu e;cepia !ielilor şi a 4amenilor 6ării, nu ştiamai nimic de inuturile de dincolo de 0ustiu, de unde veneau

mătăsurile şi $ldeşul. Ei şi poveştile din )#ălătoriile lui Aain0iciormare*, care erau greu de cre&ut. +eşi, dacă stătea să segândească ine, Rand îşi amintea că acestea aduceau vora şi deminciună, şi de numele diferite, doar că în e;emplele din carteniciun nume nu se potrivea cu cele date de R%uarc. Niciodată nu sunt lupte în "%ara, Rand al>1%or. "e spune căRă&oaiele troloce i-au lovit şi pe ei trolocii intraseră şi înpustiul !iel2 de atunci numele troloc pentru 0ustiul !iel era#âmpurile 6orii , dar nici nu am mai au&it vorindu-se de vreoătălie, dacă a mai fost vreuna. !proape nimic nu ră&ate de la ei.Ei spun că pământul lor a fost mereu unul, nu mai multe, ca lanoi, şi mereu a fost pace. #ând ai devenit car’a’carn în R%uidean,vestea s-a răspândit repede, la fel şi felul în care îi spuneau ceidin inuturile umede. +ragonul Renăscut. estea a călătorit înlăcaşurile de nego de-a lungul 6arelui #anion şi al "tâncilorDorilor. !cum vin veşti de la ei. "unt lupte în "%ara, iar"%amarienii întreaă când va 8rânge Lumea +ragonul Renăscut.inul îi păru dintr-odată amar. !lt loc ca 1araon şi !rad+oman, sfâşiat doar la au&ul numelui lui. #ât de departe se

împrăştiau undele 0ân&ei? "e duceau din pricina lui ră&oaie decare nu va au&i niciodată, în inuturi de care nu va au&i

151

7/17/2019 Sel


niciodată?)6oartea călătoreşte pe umerii mei, murmură LeBs 1%erin.6oartea calcă pe urma paşilor mei. Eu sunt moartea.*#uprins de un $or, Rand îşi puse pocalul pe masă. #ât de mult

cereau 0rofeiile în acele versuri meşteşugite, cu acele sugestiiispititoare? 1reuia oare să adauge "%ara sau cum s-o $c%emând, #air%ienului şi celorlalte inuturi? întreaga lume? #um,când el nu era în stare nici să stăpânească aşa cum treuie

1earul şi #air%ienul? Nu i-ar $ a(uns o viaă de om. !ndor. +ar,dacă treuia să rupă $ecare ară, $ecare inut, !ndorul varămâne întreg pentru Elayne. #umva. "%ara sau cum s-o $ c%emând e foarte departe de aici.8iecare lucru la timpul lui, iar acum e timpul pentru "ammael. "ammael, aproă R%uarc.9erelain se în$oră şi-şi goli pocalul.0entru prima dată voriră de !ielii care înaintau spre mia&ă&i.Rand voia ca fora care se strângea în 1ear să $e su$cient de marepentru a spulera orice ar $ putut scoate "ammael în cale.R%uarc părea mulumit2 9erelain se plângea că ar treui sărămână mai multe trupe în #air%ien. !sta până când R%uarc ofăcu să tacă, iar ea mormăi ceva despre cum e prea încăpăânat,dar apoi continuă să vorească despre eforturile de a-i convingepe ărani să se întoarcă la pământurile lor. #redea că până anul

următor nu avea să $e nevoie de grânele 1earului. +acă seceta seoprea. +acă nu, 1earul nu va avea grâne nici pentru el însuşi, cuatât mai puin pentru alii. Negoul începea să se în$ripe din nou.Negustorii începuseră să vină din !ndor, 1ear, 6urandi şi c%iardin Finuturile de Gotar. 7n ră&dar-de-ape al 4amenilor 6ăriiaruncase ancora c%iar în acea dimineaă, ceea ce era ciudat atâtde departe de mare, dar erau ine-venii.9erelain începu a vori concentrată, cu o voce vioaie,mişcându-se în (urul mesei pentru a lua o %ârtie sau alta,spunând ce ar treui şi ce îşi permitea să mai cumpere#air%ienul, ce treuia să vândă acum, peste şase luni sau un an.5n funcie de vreme, desigur. 6enionase asta de parcă nu eranimic important, dar se uită la Rand de parcă i-ar $ spus că, dacăera +ragonul Renăscut, treuia să găsească o soluie. Rand ovă&use până atunci seducătoare, înfricoşată, s$dătoare, arogantă,dar niciodată aşa. 0ărea o femeie sc%imată. R%uarc, aşe&at pepernuele lui, pufăind din pipă, se uita la ea amu&at. C 3coala aia a ta ar putea face ceva un, spuse

încruntându-se la o foaie de %ârtie acoperită de un scris mărunt,

dacă s-ar opri din inventat lucruri noi şi ar construi ceea ce auinventat de(a.

152

7/17/2019 Sel


5şi duse un deget la u&e, uitându-se gânditoare în gol= "pui să le dau cât aur vor, dar, dacă m-ai lăsa să le oprescanii până cândC

Aalani îşi vârî c%ipul plinu pe uşă !ielii păreau să nu

îneleagă la ce serveşte să ai în uşă , spunând= 6angin e aici să vorească cu R%uarc şi cu tine, Randal>1%or: "pune-i că voi $ ucuros să-l primesc mai târ&iu, începuRand înainte de a $ întrerupt de R%uarc. !r treui să voreşti cu el acum, Rand al>1%or.#%ipul căpeteniei de clan avea ceva grav în el2 9erelain pusesefoaia pe masă şi se uita cu atenie la podea. 8oarte ine, spuse Rand încet.#apul lui Aalani dispăru2 după câteva clipe intră 6angin. 6ai

înalt decât Rand, fusese unul dintre cei care trecuseră Didul+ragonului în căutarea #elui-#are-ine-cu-Dorile, unul dintre ceicâiva care cuceriseră "tânca din 1ear. !cum şase &ile, am ucis un om, începu rusc, un ucigaş-decopaci,şi treuie să ştiu dacă am to/ în faa ta, Rand al>1%or. 'n faa mea? !i voie să te aperi, 6angin2 pe Lumină: 3tii căC0entru o clipă rămase tăcut, privind oc%ii sori, în care nu secitea frica. #urio&itatea, poate. #%ipul lui R%uarc nu-i spuneanimic2 9erelain se uita în altă parte.

Nu te-a atacat el, nu-i aşa?6angin clătină din cap. !m vă&ut că merita să moară, aşa că l-am ucis."pusese asta cu cel mai $resc ton din lume2 vă&use că (g%eaulde scurgere treuia curăat, aşa că l-a curăat. +ar tu ai spus că nu putem ucide un ucigaş-de-copaci decât

în luptă sau dacă ne atacă. !m to/ în faa ta?Rand îşi aduse aminte ce spuseseC )pe el am să-l spân&ur*."imea o greutate pe piept. +e ce merita să moară? 0urta ceea ce nu avea dreptul, replică 6angin. #e purta? #e purta, 6angin?R%uarc răspunse, atingându-şi raul stâng= !sta.oia să spună +ragonul înfăşurat în (urul raului. #ăpeteniilede clan îl arătau rar şi voreau de el şi mai rar2 semnele erau

învăluite în mister, iar căpeteniile erau mulumite să lase lucrurileaşa. Era făcut cu ace şi cerneluri, desigur. 7n tatua(.

0retindea că este şef de clan? întreă Rand căutând oscu&ăC )pe el am să-l spân&ur*.

153

7/17/2019 Sel


6angin fusese printre primii care îl urmase. Nu, răspunse 6angin. Era ăut şi se lăuda cu ceea ce nu ar$ treuit să aiă. 5i văd oc%ii, Rand al>1%or: E greu de îneles. !mavut dreptate să-l ucid, dar acum am to/ în faa ta, spuse cu un

rân(et. !i greşit să-l uci&i. 3tii pedeapsa pentru crimă. 4 funie în (urul gâtului, cum folosesc cei din inuturileumede, spuse 6angin gânditor. "pune-mi unde şi când2 voi $acolo. 8ie ca astă&i să găseşti apă şi umră, Rand al>1%or: 8ie ca astă&i să găseşti apă şi umră, &ise Rand cu tristee. #red, spuse 9erelain după ce uşa se înc%ise în spatele lui6angin, că se va duce la spân&urătoare de unăvoie. 4%, nu teuita aşa la mine, R%uarc: Nu vreau să &ic nimic rău de el sau deonoarea !ielilor. 3ase &ile, gemu Rand, întorcându-se către ea. 3tiai de ce auvenit, amândoi. +e şase &ile, şi ai lăsat asta pe umerii mei. #rimae crimă, 9erelain. Nu sunt oişnuită să vină cineva la mine să-mi spună cătocmai a comis o crimă. !furisit de 4i’e’to/. !furisiii de !ieli cuonoarea lor cu tot.#uvintele sunau ciudat venind din gura ei. 0ărea că se apăra,deşi avea o inută regală. Nu ai de ce să $i mânios pe ea, Rand al>1%or, interveni

R%uarc. To/ul lui 6angin e cu tine, nu cu ea. "au cu mine.' To/ul lui e cu omul pe care l-a ucis, spuse Rand rece2R%uarc părea şocat. Nu mă mai aşteptai pe mine data viitoarecând cineva comite o crimă. !plicai legea:0oate astfel nu va mai treui niciodată să condamne un om pecare îl cunoştea şi care îi era drag. a face asta din nou dacă vatreui. 3tia, şi îl întrista. #e devenise?)Roata unei viei, murmură LeBs 1%erin. 8ără milă. 8ără

îndurare.*

CAPITOLUL 1in*urătate 6!' "7N1 3' !L1E 0R49LE6E +E #!RE REF' " 6 4#70? întreăRand pe un ton care sugera că voia să spună proleme pe care eiar $ treuit să le re&olve de(a. R%uarc clătină din cap încetişor29erelain se înroşi. 9ine. "tailii o &i pentru spân&urarea lui 6angin )+acădoare prea tare, râse răguşit, în şoaptă, LeBs 1%erin, dă durerea

altcuiva*. Responsailitatea sa. +atoria sa. 5şi îndreptă spatele,pentru a nu se lăsa strivit de munte.

154

7/17/2019 Sel


"pân&urai-l mâine. "punei-i că eu am &is aşa. 6ă duc laşcoală."e opri, uitându-se în gol, şi reali&ă că aştepta comentariul luiLeBs 1%erin, nu al lor. !ştepta comentariul unui neun, al unui

neun mort.R%uarc îi spuse că proail îneleptele veneau de(a de lacorturi, iar 9erelain că noilii din 1ear şi #air%ien vor vocifera săa/e unde îl in ascuns2 Rand le spuse să &ică adevărul. +ar să nu

îl urme&e2 se va întoarce când se va întoarce. #ei doi arătau deparcă ar $ îng%iit prune acre, dar luă "ceptrul +ragonului şi ieşi.0e %ol, Aalani şi un "cut Roşu cu părul auriu de aceeaşi vârstăcu ea se ridicară repede în picioare, sc%imând o privire scurtă.#oridorul era gol, cu e;cepia câtorva servitori grăii. 7nul din$ecare2 avea sens, dar Rand se întreă dacă 7rien treuise să selupte cu "ulin pentru asta.

Le facu semn să-l urme&e, ducându-se drept către cel maiapropiat gra(d2 staulele erau din aceeaşi marmură galenă capilonii care susineau tavanul înalt. 3eful gră(darilor, un insnoduros cu urec%i mari, cu "oarele #air%ienului pe vesta scurtăde piele, fu atât de şocat să-l vadă pe Rand doar cu doi !ieli înescortă, încât continuă să se uite la uşă, aşteptând alii, şi se

înclina atât de des încât Rand se întreă dacă o să mai primească

vreodată un cal. +ar, de îndată ce omul strigă= )7n cal pentru"eniorul +ragon*, şase rândaşi săriră să pregătească un cal înalt,cu oc%i aprigi, cu un căpăstru cu ciucuri aurii şi şa cusută cu $rede aur, pusă deasupra unei pân&e alastre precum cerul, rodatăcu sori aurii.<ră(darul cu urec%i mari de(a dispăruse până când Rand urcă

în şa, deşi se mişcaseră foarte repede. 0roail să vâne&e turmade oameni care umlau după Rand. "au să spună cuiva căplecase din palat aproape fără nicio gardă. !şa era #air%ienul.5ncercând să domolească dansul calului, Rand ieşi din palat pelângă găr&ile uluite. Nu era îngri(orat de asasinii aşteptându-l înumră, averti&ai de omul cu urec%i mari2 oricine ar $ pregătit oamuscadă ar $ constatat că îşi uitase armele acasă. 4rice

întâr&iere însă ar $ adus îmul&eala noililor în (urul lui şi nu armai $ putut să plece fără ei. Era ine să $e în sfârşit singur.!runcă privire către Aalani şi tânărul !iel2 +edric, se gândi, din

Aaen #odara. !proape singur. 5ncă o mai putea simi pe !lanna,iar LeBs 1%erin o (elea undeva departe pe 'lyena. Nu putea $singur pe de-a-ntregul. 0oate niciodată. +ar se simea ine singur,

atât cât era, după atât de mult timp.#air%ienul era un oraş mare, cu stră&i atât de largi că oamenii

155

7/17/2019 Sel


care se îng%esuiau pe ele păreau nişte pitici. 8iecare stradă treceaca o săgeată prin dealurile atât de cioplite şi terasate că păreauridicate de mâna omului, întâlnindu-le pe celelalte în ung%iuriprecise. 0este tot erau presărate turnuri înalte, acoperite de sc%ele

de lemn ce acopereau contraforturile, turnuri ce păreau că atingcerul şi se avântă dincolo de el. +e două&eci de ani arseserălegendarele turnuri fără capăt ale #air%ienului în Ră&oiul !iel, şi

încă nu fuseseră reconstruite.Nu era uşor să-şi croiască drum2 mersul la trap nu dură multtimp. Rand se oişnuise ca mulimile să se dea din calea escorteilui, dar cu sute de !ieli în (ur, înveşmântai în cadin’sor, cei doinu mai aveau acelaşi efect. !ielii îl recunoşteau, îşi dădu seama,dar nu doreau să-l stân(enească atrăgând atenia asupra sa cândpurta saie şi, deşi nu era c%iar atât de rău, dar nici c%iar delăudat, călărea un cal. 0entru neamul !iel ruşinea era mai readecât durerea, iar 4i’e’to/-ul complica lucrurile, într-un fel pe careRand nu îl înelegea pe de-a-ntregul. #u sigurană, !viend%a ar $putut să-i e;plice2 părea să-şi dorească mult ca el să devină !iel.6uli alii se îng%esuiau pe stră&i, cair%ieni în %ainele loroişnuite, dar şi cei care locuiseră în 0oartă înainte de a arde, cuveşminte ponosite, dar în culori vii, taireni mai înali cu un capdecât ei, dar nu mai înali decât !ielii. #ărue trase de oi sau caitreceau greu prin mulime, lăsând loc trăsurilor înc%ise şi

lecticilor, purtând câteodată sigla unei #ase. Negustorii amulani îşi lăudau marfa aşe&ată pe tăvi sau pe cotigi2 la coluri de stradădădeau spectacole mu&icani, saltimanci şi (ongleri. Era osc%imare. #air%ienii fuseseră liniştii, supuşi, cu e;cepia celorde la 0oartă. "orietatea nu dispăruse cu totul. 0răvăliile aveau$rmele discrete şi nu îşi puneau marfa afară. 'ar dacă foştiilocuitori ai 0orii erau la fel de gălăgioşi ca întotdeauna, râ&ând şiipând unul la altul, certându-se în mi(locul stră&ii, ceilalilocuitori ai #air%ienului le aruncau priviri de&gustate.Nimeni în afară de !ieli nu-l recunoştea pe călăreul cu capuldescoperit, înveşmântat într-o %aină alastră cusută cu $r deargint, deşi din când în când unii se uitau de două ori la valtrapulcalului. "ceptrul +ragonului nu era ine-cunoscut acolo. Nimeninu se dădea din calea lui. +eşi era nerădător, Rand era mulumitcă nu mai era în centrul ateniei tuturor.3coala ocupa un palat, la o milă de 0alatul "oarelui, odatăproprietatea seniorului 9art%anes, mort acum şi ne(elit denimeni, cu o ar%itectură pătrată, turnuri ascuite şi alcoaneaustere. 0orile mari erau desc%ise, iar Rand se tre&i întâmpinat

când intră.'drien 1arsin, conducătoarea şcolii, stătea pe nişte trepte late,

156

7/17/2019 Sel


în celălalt capăt al curii, o femeie ine făcută, într-o roc%iecenuşie, simplă, cu spatele atât de drept încât părea cu un capmai înaltă decât era de fapt. Nu era singură. Deci de oameni se

îng%esuiau pe treptele de piatră, ărai şi femei, cei mai muli

îmrăcai cu straie de lână, roase şi purtate, şi puini în mătăsuri.#ei mai muli erau oameni în vârstă. 'drien nu era singura cu maimulte $re cărunte în părul negru, iar unii nu mai aveau decât păral sau deloc, deşi erau şi câteva c%ipuri mai tinere care se uitaunerădătoare la Rand. 'ar )mai tinere* însemna cu doar &ece saucincispre&ece ani mai în vârstă ca el.Erau profesorii, într-un fel, deşi nu era o şcoală în adevăratulsens al cuvântului. eneau aici studeni să învee de la $ecarefereastră se ieau acum capete tinere de ărai şi femei , dar eramai ales locul unde Rand dorise să $e strânsă învăătura. !u&isemereu, iarăşi şi iarăşi, cât de multă cunoaştere se pierduse înRă&oiul de o "ută de !ni şi în Ră&oaiele 1roloce. 4are cât sepierduse la 8rângerea Lumii? +acă urma să 8rângă din nouLumea, atunci voia să cree&e locuri unde cunoaşterea să $esalvată. 4 altă şcoală aia luase $ină în 1ear şi începuse să cauteşi un loc în #aemlyn.)Nimic nu se întâmplă cum te aştepi, murmură LeBs 1%erin.Nu te aştepta la nimic şi nu vei $ surprins. Nu te aştepta la nimic.Nu spera la nimic. Nimic.*

Rand înăuşi vocea, descălecând.'drien veni să-l întâmpine făcând o reverenă. #a de oicei, fusurprins să vadă că aia îi venea până la piept. 9ine ai venit la 3coala din #air%ien, "eniore +ragon, spusecu o voce surprin&ător de dulce şi de tânără, care contrastaputernic cu c%ipul său. 4 au&ise vorind şi aspru, cu studenii şiprofesorii2 'drien conducea şcoala cu o mână de $er. #âi spioni ai în 0alatul "oarelui? întreă domol.0ărea uimită, poate $indcă el se gândise la aşa ceva sau poate$indcă nu se cuvenea să pui o astfel de întreare în #air%ien. !m pregătit o mică e;po&iie. +acă "eniorul +ragon vrea sămă urme&e?Ei ine, nici nu se aşteptase cu adevărat la un răspuns. Ea seuită la cei doi !ieli ca la doi câini mari de la care nu ştia la ce săse aştepte, dar se mulumi să pufnească pe nas. 4 urmă,

încruntat. #e soi de e;po&iie?"ala de la intrarea în şcoală era o cameră mare, cu coloane

întunecate, lustruite şi dale cenuşii, cu un alcon care se întindeape toate cele trei niveluri. !cum era plină deC maşinării.

0rofesorii care se îng%esuiseră în spatele lui începură să alerge laele. Rand se uită lung, aducându-şi aminte că 9erelain îi spusese

157

7/17/2019 Sel


că şcoala face lucruri. +ar ce?'drien începu să-i e;plice după un timp ducându-l pe la$ecare maşinărie, unde profesorii e;plicau ce făcuseră. #%iar

înelese o parte.

4 mulime de ciururi, ră&uitoare şi oale pline de ucăi depân&ă produceau cea mai $nă %ârtie din lume sau cel puin aşaspunea inventatorul. 4 adunătură de prese şi leviere uriaşealcătuia o tiparniă, mult mai ună decât cele folosite de(a,spunea creatorul ei. +edric păru foarte interesat de ea, până când

Aalani îl călcă tare pe picior, %otărând că ar treui mai degraă să$e atent la un eventual atac asupra car’a’carnului, iar elşc%iopătă după aceea în urma lui Rand. 6ai era şi un plug pe roicare putea ara şase ra&de o dată măcar asta recunoscu şiRand2 se gândi că ar putea merge şi o c%estie cu nişte ti(e pentrucai, care treuia să taie fânul în locul oamenilor cu seceri, şi unnou tip de ră&oi de esut, mai uşor de folosit, după cum spuneainventatorul. Erau şi modele pictate de viaducte, care să ducă apa

în locurile unde nu mai era, noi scurgeri şi canali&ări pentru#air%ien, c%iar şi o mac%etă pusă pe o masă, cu $gurine deoameni şi cărue, macarale şi tăvălugi, care ilustra cum ar $putut $ făcute şi pavate drumurile, la fel de ine ca în anii deodinioară.Rand nu ştia dacă va funciona vreuna, dar câteva păreau

demne de a $ încercate. 0lugul, spre e;emplu, putea $ folositor înca&ul în care #air%ienul mai spera să se %rănească singurvreodată. 5i va spune lui 'drien să-l construiască. Nu, îi va spunelui 9erelain să-i spună ea. )în pulic, urmea&ă întotdeauna lanulde comandă, îi spusese 6oiraine, dacă nu vrei să sumine&i pecineva şi să-l dai (os.*7n alt profesor pe care îl cunoştea era Hin 1overe, un meşter delentile îndesat, care îşi tot ştergea capul c%el cu o atistă în dungi.0e lângă oc%elari de diferite mărimi )Numeri $rele de păr dinnasul unui ărat de la o milă*, aşa vorea , inea în mână olentilă mare cât capul lui şi sc%ema oc%eanului care să ofolosească o c%estie lungă de şase picioare , dar şi o sc%emăpentru unul cu care puteai să priveşti stelele. 6ă rog, Hin

întotdeauna voise să se uite la lucruri a/ate în depărtări.'drien avea un aer mulumit vă&ându-l pe Rand că studia&ăsc%iele 6eşterului 1overe. Era adepta lucrurilor practice. Ea

însăşi construise o araletă uriaşă în timpul asediului#air%ienului, toată numai leviere şi coarde, care putea arunca olance la o milă, cu su$cientă putere să străpungă un om. +acă ar

$ fost după ea, nu s-ar $ pierdut timpul cu lucruri care nu eraureale şi solide.

158

7/17/2019 Sel


#onstruieşte-l, îi spuse Rand lui Hin. 0oate că nu era de unreal folos, precum plugul, dar îl plăcea pe 1overe. 'drien oftă,clătinând din cap. 1overe era radios. 'i dau şi un premiu de o sută de monede de aur. !rată

interesant.orele lui provocară rumoare şi nu era limpede cine era maiuluit, 1overe sau 'drien.!lte lucruri din încăpere făceau ca invenia lui 1overe să pară lafel de anală ca mac%eta construciei de drumuri. 7n individ cufaa rotundă făcea ceva cu alega de vacă, iar de la capătul uneievi de aramă âşneau /ăcări2 nici el nu părea să ştie la cefoloseşte. 4 femeie deşirată făcu o demonstraie cu o foaie de%ârtie, prinsă cu $re, care se inea în aer doar împinsă de căldurade la un mic foc. 9âigui ceva despre &or era sigur că asta aspusese şi că aripile păsărilor erau curate avea desene cupăsări şi cu ceea ce păreau păsări de lemn , dar era atât deintimidată să-l întâlnească pe "eniorul +ragon, că nu mai putuscoate niciun cuvânt, iar 'drien nu fu în stare să-i e;plice cefăcuse femeia.6ai era apoi un ărat c%el cu o mulime de tuuri de alamă şicilindri, ti(e şi roi, puse pe o masă acoperită de &gârieturi şiscoituri proaspete, unele su$cient de adânci să treacă în parteacealaltă. +intr-un motiv sau altul, (umătate din faă şi o mână îi

erau acoperite cu anda(e. +e cum îl vă&use pe Rand intrând, segrăise să aprindă un foc su unul dintre cilindri. #ând Rand şi'drien se opriră în faa lui, trase o pârg%ie şi &âmi mulumit.6aşinăria începu să freamăte, iar un aur şuierând începu săiasă din două sau trei locuri. 3uierul crescu devenind un soi deurlet, iar minunăia începu să tremure din toate înc%eieturile.Dgomotul devenea ameninător, asur&indu-i. 1remura atât de tarecă masa începuse să se mişte. 4mul cu c%elie se repe&i lamaşinărie, scoând un dop din cel mai mare cilindru. !urul ieşicu putere din el, într-un nor, iar maşinăria se opri. 4mul reuşi un&âmet sla, în timp ce îşi sugea degetele arse. 8oarte frumoase alămurile, spuse Rand înainte de a $ dusmai departe de 'drien. #e a fost asta? întreă încet când nu-i maiputea au&i nimeni.Ea ridică din umeri, uitându-se la Rand neliniştită. 6ervin nu spune nimănui. #âteodată se aud din camera luie;plo&ii atât de puternice că se &gâlâie uşile. 3i s-a opărit de şaseori până acum, dar spune că, atunci când va funciona, va aduceo nouă ârstă.

6ervin e ine-venit să o aducă, dacă poate, răspunse sec.0oate maşinăria treuia să cânte ceva? #u toate şuierăturile

159

7/17/2019 Sel


acelea? Nu-l văd pe Gerid. ! uitat să vină?'drien oftă din nou. Gerid 8el era un andoran care a(unsesecumva să citească în 9ilioteca Regală de acolo un student al

istoriei şi $loso$ei, cum se numea el însuşi şi nu prea era genulde om drag ei. "eniore +ragon, nu iese niciodată din camera lui de lucrudecât ca să meargă la 9iliotecă.Nu putea să plece fără să ină un mic discurs, cocoat pe unscaun, cu sceptrul +ragonului în mână. Le spuse cât de minunatesunt creaiile lor. 7nele c%iar ar $ putut $, din câte îşi putea daseama. !poi reuşi să se strecoare de acolo, cu Aalani şi +edric. 3iLeBs 1%erin şi !lanna. Lăsă în urmă un &um&et mulumit. "e

întreă dacă, în afară de 'drien, se mai gândise cineva să facă oarmă.#amera de lucru a lui Gerid 8el era la un nivel superior, iar pefereastra lui se &ăreau doar iglele întunecate ale şcolii şi un turnpătrat, înalt, care nu mai lăsa să se vadă nimic altceva. Geridpretindea că oricum nu se uita niciodată pe fereastră. 0utei aştepta aici, spuse Rand lângă uşa îngustă încăpereaera şi ea îngustă şi fu surprins când Aalani şi +edric aproarăimediat.+eodată îşi dădu seama că mai multe lucruri se legau. +e când

ieşise de la întâlnirea cu R%uarc şi 9erelain, Aalani nu aruncasenicio privire de&aproatoare către saie, aşa cum făcea de oicei.Nici ea, nici +edric nu se uitaseră măcar spre cal la gra(duri, şinici nu comentaseră că picioarele ar treui să-i $e su$ciente unuiom, lucru pe care îl spuneau mereu.#on$rmându-i ănuiala, vă&u, în timp ce se întorcea către uşă,cum Aalani îl măsura pe +edric din cap până în picioare. "curt,dar cu un interes vădit şi cu un &âmet pe u&e. +edric făceaeforturi evidente să o ignore. !şa era oiceiul !iel, să se facă canu înelege, până ea nu îşi făcea şi mai clar cunoscute inteniile.Ea ar $ făcut acelaşi lucru dacă el ar $ fost cel care ar $ începutsă o cântărească din priviri. "imii-vă ine, le ură Rand peste umăr, lăsându-i uimii, şiintră în cameră.#amera micuă era plină de cări, papirusuri şi foi de %ârtie.Rafturile îng%esuite urcau până la tavan, mai puin în dreptul uşiişi al celor două ferestre. 6asa care ocupa cea mai mare parte acamerei era acoperită de cări şi %ârtii, iar un scaun lier era şi el

împovărat de ele, ca şi câteva coluri din cameră. Gerid 8el era un

ărat ine făcut, care parcă uitase să se pieptene în dimineaaaceea. 0ipa strânsă între dini era stinsă, iar %aina ponosită era

160

7/17/2019 Sel


acoperită cu scrum. "e uită o clipă la Rand, spunând= !%, da. +esigur. 1ocmai voiam săC"e uită încruntat la cartea pe care o inea în mână, apoi seaşe&ă în spatele mesei, căutând prin foile de %ârtie din faa lui,

mormăind încet. "e scărpină în cap, privind titlul cării. 5n celedin urmă se uită la Rand, clipind surprins. !%, da. +espre ce voiai să vorim?Rand îşi elieră al doilea scaun, punând (os cările şi %ârtiile,

îşi puse "ceptrul +ragonului deasupra lor şi se aşe&ă. 6ai încercase să vorească cu alii $loso$ şi istorici, femei şi ărai învăai , dar era ca şi cum ar $ încercat să scoată ceva de la o!es "edai. Erau foarte siguri de ceea ce ştiau, dar, când voreaude alte lucruri pe care nu le ştiau atât de ine, te înecau în valuride cuvinte care ar $ putut însemna orice. 8ie se mâniau foartetare când îi presai păreau să creadă că asta însemna că se

îndoia de cunoştinele lor, ceea ce era un păcat capital , $e începeau să vorească şi mai mult, folosind cuvinte din care nuştiau nici (umătate, $e deveneau slugarnici, încercând să a/e dela el ce voia să ştie, pentru a-i repeta cuvintele. Gerid era diferit.0ărea mereu să uite că Rand este +ragonul Renăscut, ceea ce-iconvenea de minune acestuia. #e ştii despre !es "edai şi "tră(eri? +espre legătura dintreei?

"tră(eri? Legătură? 3tiu şi eu cât ştiu cei care nu sunt !es"edai. #eea ce nu e mare lucru, &ise trăgând din pipă, fără să-şidea seama că se stinsese. #e vrei să ştii? 0oate $ ruptă? Ruptă? 4%, nu. Nu cred. +ecât dacă unul dintre ei moare.!sta o rupe. #red. !m au&it odată ceva despre legătură, dar nu-miamintescC4servând o foaie de %ârtie, Gerid o scoase dintr-un teanc şi

începu să citească, încruntându-se şi clătinând din cap. Erascrisul lui, dar nu mai părea să $e de acord cu propriile

însemnări.Rand oftă2 avea impresia că, dacă întoarce capul, va vedeamâna !lannei deasupra capului său. +ar despre ce te-am întreat data trecută? Gerid? Gerid?9ăratul tresări. 4%, da. !%, întrearea. 7ltima dată. 1armon <ai>don. Eiine, nu ştiu cum va $. 1roloci, cred? "eniori ai "paimei? +a."eniorii "paimei. +ar m-am gândit. Nu poate $ ultima ătălie. Nucred că poate $. 8iecare ârstă are o 7ltimă 9ătălie. "au cele mai

multe.9rusc se încruntă, privindu-şi pipa pe deasupra nasului şi

161

7/17/2019 Sel


începu să cotroăie pe masă. !veam o cutie cu iască pe aici pe undeva. #um adică nu poate $ 7ltima 9ătălie? întreă Rand

încercând să-şi păstre&e vocea molcomă.

Gerid a(ungea până la urmă la suiect2 treuia doar să-l îndemne. #e? !, da, e;act despre asta este vora. Nu poate $ 7ltima9ătălie. #%iar dacă +ragonul Renăscut sigilea&ă din nou temnia#elui întunecat, la fel de ine precum #reatorul. #eea ce nu credcă poate face. "e aplecă, şoptindu-i conspirativ= Nu este #reatorul,să ştii, indiferent ce se voreşte pe stră&i. +ar totuşi, temniatreuie ferecată iar de cineva. e&i tu, Roata. Nu vădC 9a da, ve&i. !i $ un student foarte un, spuse luându-şi pipa

în mână şi desenând un cerc prin aer cu fumul. Roata 1impului.ârstele vin şi trec şi vin din nou când Roata se învârteşte. 3tiiteoria, &ise împungând un punct imaginar de pe Roata la fel deimaginară. !ici temnia #elui întunecat este întreagă. !ici au dato gaură şi au sigilat-o iarăşi, continuă el mişcându-şi pipa de-alungul arcului imaginar. !ici suntem noi. 0eceile slăesc. +arasta nu contea&ă, desigur. #ând Roata se va întoarce aici, în loculunde au dat o gaură prima dată, temnia #elui întunecat treuiesă $e iarăşi întreagă.

+e ce? 0oate data viitoare vor găuri 0ân&a printr-un petic.0oate aşa au făcut ultima dată, găurind prin ceea ce a făcut#reatorul, vreau să spun poate au făcut 0uul printr-un petic de0ân&ă, iar noi nu ştim cum să facem asta.Gerid clătină din cap. 0entru o clipă se uită la pipă, dându-şiiar seama că se stinsese, iar Rand se temu că treuie să-l strigeiarăşi, dar Gerid continuă= #ineva treuie să o facă o dată. 0entru prima dată, adică.!sta dacă nu cre&i că însuşi #reatorul a făcut temnia #elui

întunecat cu o gaură şi un petic de la un început, &ise mişcânduşiamu&at sprâncenele. Nu, a fost întreagă la început şi cred că va$ iarăşi întreagă când va începe a treia ârstă.5nmuie grăit o peniă în cerneală şi începu să scrie pemarginile unei cări desc%ise. Gmm. Nu mai contea&ă acum. Nu spun că +ragonulRenăscut va $ cel care o va face iarăşi întreagă, şi nu neapărat înaceastă ârstă, dar treuie să se întâmple înainte de a treiaârstă, şi a trecut su$cient de mult timp de când a fost făcutăiarăşi întreagă o ârstă, cel puin astfel încât nimeni să nu-şi

mai amintească de #el întunecat sau de temnia sa. Nimeni caresă-şi mai aducă aminte. GmmC mă întreC

162

7/17/2019 Sel


"e uită printre notie, scărpinându-se în cap, apoi tresări uimitsă-şi dea seama că folosise mâna în care inea penia. !vea în părun $r de vopsea. 4rice ârstă în care peceile slăesc treuie să-şi amintească

până la urmă de #el întunecat, deoarece treuie să-l înfrunte şisă-l întemnie&e iarăşi, &ise încercând să scrie fără să mai înmoaiepenia în cerneală. !sta doar dacă #el întunecat nu scapă, spuse Rand încet. "ădistrugă Roata 1impului şi să refacă 1impul şi lumea după c%ipulşi asemănarea sa. "e poate şi asta, ridică Gerid din umeri, încruntându-se lapeniă, înainte de a-şi aduce aminte de sticlua cu cerneală. Nucred că eu sau tu putem face mare lucru. +e ce nu vii aici săstudie&i cu mine? Nu cred că 1armon <ai>don va $ mâine şi îi veifolosi timpul la fel de ine caC #e cre&i că ar putea rupe peceile?Gerid îşi înc%ise oc%ii. "ă rupă peceile? "ă rupă peceile? #ine altcineva decât unneun ar vrea să facă aşa ceva? +ar pot $ ele rupte? îmi aducaminte că am citit pe undeva că nu pot $, dar nu îmi aduc aminteacum de ce. #e te-a făcut să te gândeşti la aşa ceva? Nu ştiu, oftă Rand. LeBs 1%erin cânta în străfundul miniisale. )Rupe peceile. Rupe peceile şi pune capăt. Lasă-mă să mor

pentru totdeauna.*8ăcându-şi vânt leneş cu un col al şalului, EgBene se uită înamele direcii ale %olului, sperând să nu se $ rătăcit iarăşi. 5i erateamă că aşa se întâmplase, spre marea ei nemulumire. 0alatul"oarelui avea coridoare care se întindeau pe mile întregi, niciunulmai răcoros ca e;teriorul, şi petrecuse prea puin timp în palat casă învee drumul.Erau 8ecioare peste tot, în grupuri de două sau trei mult maimulte decât erau de oicei, când nu era Rand acolo. 0ăreau că seplimă doar, dar totuşi aveau cevaC furişat. #âteva o cunoşteaudin vedere şi s-ar $ putut aştepta la o voră prietenească maiales 8ecioarele, care se %otărâseră că a $ eleva îneleptelor era maiimportant decât a $ !es "edai, aşa cum o credeau, până înpunctul în care pur şi simplu nu mai era !es "edai , dar păreaupe cât de uimii putea $ un !iel să o vadă. +ădeau din cap a saluto clipă mai târ&iu şi se grăeau să plece fără o voră. Nici nu îivenea să-i mai întree pe unde să o ia."e încruntă la un slu(itor cu faa scăldată de sudoare, cu dungialastre şi aurii pe manşetă, întreându-se dacă va şti să o a(ute.

0rolema era că nu era sigură unde vrea să a(ungă. +in păcate,omul era speriat de mulimea de !ieli din (ur. ă&ând o femeie

163

7/17/2019 Sel


îmrăcată ca un !iel încruntându-se la el niciodată nu păreausă remarce oc%ii negri pe care nu-i avea niciun !iel o rupse lafugă, cu mintea înesată de poveştile despre 8ecioare.0ufni nervoasă. 4ricum nu avea nevoie de îndrumări. 6ai

devreme sau mai târ&iu, treuia să dea peste ceva cunoscut. Nuavea rost să se întoarcă pe unde venise, dar pe care dintre cele treidirecii să o aleagă? !lese una şi porni cu paşi mari, iar câteva8ecioare se dădură din calea ei.+e fapt, se simea indispusă. !r $ fost minunat să voreascădin nou cu !viend%a, după atâta timp, dar femeia dăduse rece dincap şi intrase în cort cu !mys pentru a vori în taină. #u adevăratde taină, a/ase după ce încercase să o urme&e în cort.)Nu ai fost c%emată, îi spusese rece !mys, în timp ce !viend%astătea pe o pernă cu picioarele încrucişate, privind deprimată lacovoarele din faa ei. +u-te şi plimă-te. 6ănâncă ceva. 4 femeienu treuie să arate ca o trestie.*9air şi 6elaine veniseră într-o goană, duse de gai’s/ain, darEgBene fusese e;clusă. !(utase întru câtva să vadă un întreg şirde înelepte întoarse din drum, dar numai puin. 0ână la urmăera prietena !viend%ei, iar, dacă aceasta avea neca&uri, voia să oa(ute. #e caui aici? au&i din spate vocea "orileei.EgBene fu mândră de ea însăşi. "e întoarse calmă către

îneleaptă "%ende. +in Aarra #%areen, "orilea avea părul rar, alşi un c%ip ca o mască de piele trasă peste craniu. Era toată numaimuşc%i şi os şi, deşi putea conduce 0uterea, avea mai puină forădecât ma(oritatea novicelor întâlnite de EgBene. 5n 1urn nu ar $trecut niciodată de stadiul de novice, înainte de a $ trimisă acasă.+esigur, printre înelepte nu conta prea mult dacă puteai conducesau nu. 'ndiferent care erau regulile misterioase ale îneleptelor,când apărea "orilea, devenea pe loc liderul lor. EgBene credea căera vora doar despre puterea voinei.#u un cap mai înaltă decât EgBene, ca ma(oritatea femeilor!iel, se uita la ea cu o privire care ar $ putut dărâma un taur. Erao uşurare, căci aşa se uita de oicei la toată lumea. +acă ar $avut ceva cu ea, privirea ei ar $ dărâmat &idurile, iar tapiseriile ar$ luat foc. "au aşa i-ar $ părut. !m venit să îl văd pe Rand, spuse EgBene. "ă vin de lacorturi până aici a fost o plimare la fel de plăcută ca oricare alta.8usese cu sigurană mai plăcut decât să meargă în pas repedede cinci sau şase ori în (urul &idurilor oraşului, ideea !ielilor dee;erciiu uşor. "pera ca "orilea să nu întree de ce. Nu îi plăcea

să mintă o îneleaptă."orilea se uită o clipă la ea de parcă ar $ ănuit-o de ceva

164

7/17/2019 Sel


ascuns, apoi îşi aran(ă şalul pe umerii osoşi, spunând= Nu este aici. "-a dus la şcoala lui. 9erelain 0aeron a sugeratcă nu ar $ înelept să-l urmăm şi sunt de acord.0entru EgBene era un efort să-şi menină c%ipul netulurat.

7ltimul lucru la care se aşteptase era ca îneleptele să o ascultepe 9erelain. 4 tratau cu respect, ca pe o femeie cu capul peumeri, ceea ce nu avea niciun sens pentru EgBene, şi nu pentrucă Rand o învestise cu autoritate. Nu le păsa nici cât negru suung%ie de autoritatea cuiva din inuturile umede. Era ridicol.8emeia din 6ayene se a$şa în %aine scandaloase şi /irta fărăruşine asta când nu făcea mai mult decât să /irte&e, aşa cumcredea EgBene. Nu era genul la care !mys să surâdă ca la o $icăfavorită. 3i nici "orilea.5n minte i se strecurară nepoftite gânduri despre <aByn.8usese doar un vis, şi încă visul lui <aByn. #u sigurană, nici nuse apropia de ce făcea 9erelain. #ând ora(ii unei fete se înroşesc fără niciun motiv, spuse"orilea, de oicei este un ărat la mi(loc. #e ărat i-a stârnitinteresul? Ne putem aştepta să-i pui o coroniă de cununie lapicioare în curând? !es "edai se căsătoresc rar, răspunse rece EgBene.0uf%itura femeii sună ca o pân&ă care se rupe. 0oate că8ecioarele şi îneleptele, toi !ielii de fapt, considerau că nu este

!es "edai atâta timp cât învăa cu !mys şi cu celelalte, dar"orilea ducea lucrurile şi mai departe. 0ărea să creadă că EgBenedevenise !iel. 5n plus, nu era lucru în care să nu-şi vâre nasul. ei face asta, fetiă. +oar nu te faci ar Dareis !ai să cre&ică ăraii sunt ceva care treuie vânat. 3oldurile alea suntfăcute pentru eeluşi, şi o să ai şi tu. 5mi putei spune unde îl pot aştepta pe Rand? întreăEgBene mai sla decât şi-ar $ dorit. "orilea nu era o estitoare-nvise, să poată descifra visele şi cu sigurană nu putea faceprorociri, dar putea $ atât de sigură pe ea, încât părea cevainevitail. 9eeluşii lui <aByn. 0e Lumină, cum putea avea copiicu <aByn? Era adevărat că !es "edai nu se măritau aproapeniciodată. Rari erau ăraii care voiau să se mărite cu o femeiecare i-ar $ putut manevra ca pe nişte păpuşi, conducând 0uterea. 0e aici, spuse "orilea. E "anduin pe care l-am vă&ut ieri pelângă cortul lui !mys, un 0ursânge adevărat, ine făcut?#icatricea face ca restul feei să pară mai frumoasăC#onducând-o pe EgBene prin palat, "orilea continua să aducăvora despre tot felul de ărai, studiind-o vicleană cu coada

oc%ilor. "e străduia să facă lista farmecelor $ecărui ărat,inclusiv cum arăta fără %aine femeile şi ăraii !iel foloseau

165

7/17/2019 Sel


împreună corturile de auri , aşa că EgBene roşi de nenumărateori.#ând a(unseră la camerele unde Rand urma să-şi petreacănoaptea, EgBene fu mai mult decât ucuroasă să-i mulumească

şi să înc%idă uşa în spatele ei. +in fericire, proail că îneleaptaavea şi alte treuri, aşa că nu dădu u&na înăuntru.Respirând adânc, EgBene începu să-şi aran(e&e şalul şi fusta.Nu era nevoie, dar se simea de parcă ar $ fost rostogolită dinvârful unui deal. 8emeii îi plăcea să se (oace de-a peitoarea. !r $fost în stare să împletească cu mâna ei cununa unei femei, să otârască pe aceasta, să o lase la picioarele unui ărat, iar lui să-irăsucească mâna până o ridica. Ei, poate nu c%iar să o târască şisă-i răsucească mâna, dar ceva asemănător. "igur nu ar $

îndră&nit să-i facă şi ei aşa ceva. La acest gând c%icoti. 0ână laurmă "orilea nu credea cu adevărat că ea devenise !iel2 ştia căEgBene este !es "edai sau credea că este. Nu, sigur nu aveaniciun motiv să-şi facă gri(i:5nepeni cu mâinile pe eşarfa cenuşie cu care îşi prindea părulla spate, au&ind paşi în cameră. +acă Rand putea sări de la#aemlyn la #air%ien, poate că putea veni direct în cameră. 3ipoate că cineva sau ceva îl aştepta. 5mrăişă saidarul şi esurepede câteva lucruri neplăcute, gata să le folosească. !păru ofemeie gai’s/ain, cu raele încărcate de cearşafuri împăturite,

care tresări la vederea ei. EgBene elieră saidarul şi speră să nu$ roşit iarăşi.Niella semăna prea mult cu !viend%a ca să nu tresară vă&ând-o

în mantia ală. 0ână când îi dădeai seama că ar $ treuit să maiadaugi şase sau şapte ani unui c%ip care nu era su$cient deron&at şi poate un pic mai plinu. "ora !viend%ei nu fuseseniciodată o 8ecioară a Lăncii2 era o esătoreasă care trecuse de

(umătatea acelui an şi o &i. EgBene nu o salută, ar $ stân(enit-ope Niella. 5l aştepi pe Rand în curând?' 7ar’a’carn va veni când va veni, răspunse Niella privind cuumilină în podea2 era ciudat c%ipul !viend%ei, c%iar dacă puinmai grăsu, nu se potrivea cu umilina. E datoria noastră să $mpregătii când a(unge. Niella, ai idee de ce !viend%a s-ar înc%ide cu !mys şi 9air şi6elaine?#u sigurană, nu era vora despre vise2 "orilea avea tot atâteaailităi ca !viend%a. Este aici? Nu, nu ştiu niciun motiv, răspunse, micşorându-şi

oc%ii alaştri-ver&i. 3tii ceva, insistă EgBene. !r putea să se folosească de

166

7/17/2019 Sel


oediena gai’s/ain. "pune-mi ce ştii, Niella: 3tiu că !viend%a o să-mi pună pielea pe ă în ca&ul în carecar’a’carnul mă va găsi stând aici cu patul nesc%imat.EgBene nu ştia dacă e vora de 4i’e’to/, dar când erau

împreună !viend%a era de două ori mai strictă cu sora ei decât cuoricare alt gai’s/ain.

Niella pluti grăită către uşă, dar EgBene o prinse de mânecă. 4 să lepe&i alul când i se termină timpul?Nu s-ar $ cuvenit să pună o astfel de întreare, iar umilinadispăru rusc din oc%ii ei, la fel de mândri acum ca ai oricărei8ecioare. 6i-aş ate (oc de 4i’e’to/ dacă aş face altfel, răspunseăoasă2 un &âmet îi răsări rusc pe u&e. 5n plus, soul meu vaveni să mă caute, şi nu ar $ mulumit. 0ot să plec acum? întreă purtând din nou masca umilinei,cu oc%ii plecai. +acă !viend%a este aici, va veni în camereleastea, şi prefer să nu o întâlnesc, dacă pot să o evit.EgBene o lăsă să plece. Nu avusese niciun drept să-i pună acea

întreare2 era ruşinos să vorească cu un gai’s/ain despre viaade dinainte sau de după. 5i era puin (enă, deşi ea nu urma

4i’e’to/, decât atât cât să $e politicoasă.Rămasă singură, se aşe&ă într-un scaun, ogat sculptat şiaurit, care acum părea foarte neconfortail, după ce se oişnuise

să stea pe pernue, cu picioarele încrucişate. 5şi strânse picioarelesu ea, întreându-se despre ce ar putea vori !viend%a cu !mysşi celelalte două. +espre Rand, aproape sigur. 5neleptele eraumereu preocupate de el. Nu le păsa de 0rofeiile din inuturileumede despre +ragon, dar pe cele din R%uidean le ştiau pedinafară. #ând va distruge !ielii, aşa cum spuneau profeiile, o,)rămăşiă a unei rămăşie* va $ salvată, iar ele voiau ca acearămăşiă să $e cât mai mare.+e aceea o făceau pe !viend%a să stea tot timpul cu el. 0reaaproape pentru una-cuviină. Era sigură că, dacă se duce îndormitor, găseşte o saltea pe podea pregătită pentru !viend%a.!ielii aveau însă un mod diferit de a vedea lucrurile. 5neleptelevoiau ca !viend%a să-l învee tradiiile şi oiceiurile !ielilor, să-iaducă aminte că, deşi nu crescuse printre ei, prin venele salecurgea sânge de !iel. "e părea că îneleptele credeau că pentruasta e nevoie de $ecare ceas, şi nu putea să le-o ia în nume derău, având în vedere cu ce se confruntau. Nu pe de-a-ntregul.#%iar şi aşa, nu era decent să oligi o femeie să doarmă în aceeaşicameră cu un ărat.

Nu putea face însă nimic cu prolema !viend%ei, mai ales că!viend%a nu vedea să $e vreo prolemă. "pri(inindu-se într-un

167

7/17/2019 Sel


cot, EgBene se gândi cum să-l aorde&e pe Rand. "e gândea întoate felurile, dar nu a(unsese la niciun re&ultat când el intră încameră, murmurând ceva către doi !ieli rămaşi în %ol, înainte dea înc%ide uşa. EgBene sări în picioare.

Rand, treuie să mă a(ui cu îneleptele, pe tine o să teasculte, i&ucni ea fără să se gândească. Nu asta dorise să spună. 5mi pare ine să te văd, spuse el &âmind.+ucea cu el sulia "eanc%ean, acum ornată cu +ragonisculptai. !r $ vrut să ştie de unde o avea2 orice lucru "eanc%ean

îi făcea pielea ca de găină. Eu sunt ine, mulumesc. +ar tu? 0ari să $i din nou tu

însăi, plină de farmec ca de oicei.!răta atât de oosit: 3i dur, su$cient de dur încât &âmetul să-ipară ciudat. 0ărea mai dur de $ecare dată când îl vedea. Nu treuie să-i înc%ipui că eşti amu&ant, se încruntă ea2mai ine să continue cum începuse decât să dea înapoi şi să-iofere şi mai multe motive să &âmească. 4 să mă a(ui? #um? întreă el facându-se comod erau camerele lui pânăla urmă. !runcă sulia pe o măsuă cu leopar&i sculptai pepicioare şi-şi lepădă centura saiei şi %aina. Nu transpira maimult decât un !iel. 5neleptele ascultă ce spun, dar aud doar ceea ce vor ele săaudă. !m început să recunosc privirea aia plată pe care o au când

cred că voresc prostii şi, în loc să mă facă să mă simt prostcontra&icându-mă, mă ignoră.5şi trase unul dintre scaunele aurite, lăfăindu-se în el, cupicioarele desfăcute şi întinse în faa sa. Reuşi să facă asta cu unaer arogant. 5n mod limpede erau prea muli oameni care făceautemenele în faa lui. #âteodată voreşti prostii, murmură ea2 dintr-un motiv saualtul se putea concentra mai ine, acum că nu mai avea timp săse gândească. !ran(ându-şi şalul pe umeri, se postă în faa lui. 3tiu că ai vrea să au&i de Elayne.+e ce se întristase aşa şi de ce părea rece ca g%eaa? 0roail$indcă nu au&ise nimic de Elayne de atât de mult timp. 6ă îndoiesc că "%eriam le-a transmis îneleptelor multemesa(e din partea ei pentru tine.Niciunul, din câte ştia, deşi el nu mai fusese în #air%ien să leprimească. Elayne doar în mine ar avea încredere să transmită genulăsta de mesa(e. !ş putea să i le transmit dacă ai convinge-o pe!mys că sunt su$cient de întremată să măC întorc la studiile

mele.!r $ vrut să nu se $ poticnit, dar el ştia de(a foarte multe

168

7/17/2019 Sel


despre estirea în vise, c%iar şi despre Tel’aran’r/iod. +oarnumele de )estitoare-n vise* nu era un secret ine pă&it printre

înelepte, mai ales de cele care avea %arul. Nu putea să le trăde&esecretele.

5mi spui unde este Elayne? întreă Rand de parcă ar $ ceruto cană de ceai.Ea e&ită, dar înelegerea dintre ea, Nynaeve şi Elayne rămânea

în picioare pe Lumină, cât de mult timp trecuse? El nu mai eraăiatul cu care crescuse. Era un ărat, plin de el şi, indiferent detonul folosit, oc%ii lui cereau un răspuns. +acă între !es "edai şi

înelepte mai săreau scântei, între !es "edai şi el ar $ i&ucnit unincendiu. 1reuia să $e un element care să se interpună între ei,şi singurul la îndemână erau ele trei. 1reuia să facă asta, darspera să nu se ardă. Nu pot să-i spun asta, Rand. Nu am niciun drept. Nudepinde de mine să spun.3i ăsta era adevărul. 4ricum nu ar $ putut să-i spună unde era"alidarul, dincolo de !ltara, undeva pe râul Eldar. El se aplecăspre ea. 3tiu că este cu !es "edai. 5mi spui că acele !es "edai măspri(ină sau ar putea să o facă. Le e teamă de mine? 0ot să (ur săstau departe de ele dacă şi ele vor face la fel. EgBene, vreau să-idau lui Elayne 1ronul Leului şi 1ronul "oarelui. !re dreptul la

amândouă2 #air%ienul o va accepta la fel de repede ca şi !ndorul.!m nevoie de ea, EgBene.EgBene desc%ise gura şi reali&ă ca era gata să-i spună tot ceeace ştia despre "alidar. 5n ultima clipă înc%ise gura, strângând dindini până când o durură fălcile. "e desc%ise saidarului. 4 a(utadulcea sen&aie a vieii, atât de puternică încât umrea oricealtceva2 încetul cu încetul, impulsul de a vori se stinse.El se re&emă de scaun cu un oftat, privind-o cu oc%i mari. 7naera să ştie că el era cel mai puternic ta’veren de la !rtur !ripăde-3oim încoace, şi altceva era să se tre&ească prinsă în mre(elelui. !ia se putea opri să nu se cuprindă cu raele, tremurând. Nu o să-mi spui.Nu fusese o întreare. 9rusc îşi frecă raele prin cămaşă,aducându-i aminte lui EgBene că inea saidarul0 atât deaproape, proail că el o simea ca o furnicătură pe piele. #re&i că am de gând să te fore& să-mi spui? i&ucni elmânios. "unt aşa un monstru că ai nevoie de 0utere să teprote(e&i de mine? Nu am nevoie de nimic să mă prote(e& de tine, răspunse ea

cât de calm putea. 5şi simea stomacul întors pe dos. El era Rand,dar era şi un ărat care putea conduce 0uterea. 4 parte din ea

169

7/17/2019 Sel


dorea să ocească. 5i era ruşine de lucrul ăsta, dar nu puteasc%ima nimic. "e elieră de saidar cu o umră de regret. +ar nuconta2 dacă ar $ a(uns la o astfel de înfruntare, ar $ învins-o cuuşurină, dacă nu-l putea despări de saidin.

Rand, îmi pare rău că nu pot să te a(ut, dar nu pot. #%iar şiaşa, te rog să mă a(ui. 3tii că te va a(uta şi pe tine.6ânia lui se stinsese, îng%iită de un rân(et nesuferit2 era

înfricoşător cât de repede se putea sc%ima. 4 pisică pentru o pălărie sau o pălărie pentru o pisică, cităel.)+ar nimic pentru nimic*, continuă ea în gând. !u&ise voraaceea când era copilă, de la oamenii din 1aren 8erry. 0oi să-i vâri pisica în pălărie şi pe amândouă în pantaloni,Rand al>1%or, spuse cu răceală.Reuşi să nu trântească uşa ieşind, dar fu cât pe-aci.#ălcând cu paşi mari se întrea ce urma să facă. 1reuia să leconvingă cumva pe înelepte să o lase înapoi, în Tel aran’r/iod înmodC o$cial, ca să spunem aşa. 6ai devreme sau mai târ&iu,Rand urma să se întâlnească cu !es "edai din "alidar şi ar $ fostatât de ine dacă ar $ reuşit să vorească mai întâi cu Elayne sauNynaeve. Era puin surprinsă că "alidarul încă nu vorise cu el2ce le reinea pe "%eriam şi pe celelalte? Nu putea face nimic, şiproail ştiau ele mai ine.

Era nerădătoare să-i spună un lucru lui Elayne. Rand aveanevoie de ea. 1onul lui păruse că spune că avea mai multă nevoiede ea decât avusese de orice altceva, vreodată. !sta ar treui să-iliniştească ei temerile dacă o mai iuea sau nu. Niciun ărat nuar $ spus în acel mod că avea nevoie de ea dacă nu ar $ iuit-o.Rand rămase uitându-se câteva clipe la uşa care se înc%isese înspatele lui EgBene. "e sc%imase atât de mult faă de copilia cucare crescuse: în veşmintele !iel părea o ună imitaie de

îneleaptă mai puin înălimea, desigur2 o îneleaptă scundă, cuoc%ii mari şi negri , dar EgBene pusese întotdeauna tot su/etul

în ceea ce făcea. 8usese la fel de stăpânită ca orice !es "edai,desc%i&ându-se saidarului când cre&use că o amenina. !sta îşiaducea aminte. 'ndiferent ce %aine purta, ea îşi dorea să $e !es"edai şi păstra secretele !es "edai, c%iar după ce îi spuseselimpede că avea nevoie de Elayne pentru a asigura pacea a douănaiuni. 1reuia să se gândească la ea ca la o !es "edai. Era trist."e ridică oosit în picioare, luându-şi %aina. 1reuia să-iprimească pe noilii din #air%ien, #olavaere şi 6aringil, +oraineşi restul. 3i pe cei din 1ear2 6eilan, !racome şi ceilali, care s-ar $

&vârcolit ca peştii pe uscat dacă le acorda celor din #air%ien oclipă în plus. 3i îneleptele vor dori să-i vorească, şi 1imolan, şi

170

7/17/2019 Sel


restul de căpetenii cu care nu apucase să se întâlnească. +e cevoise oare să plece din #aemlyn? 8usese plăcut să vorească cuGerid, dar întreările pe care le adusese în discuie nu erau la felde plăcute, şi era ine să vorească cu cineva care nu-şi aducea

aminte niciodată că este +ragonul Renăscut. 0e deasupra, maiavusese parte de ceva timp departe de mulimea de !ieli care-l

încon(urau tot timpul2 treuia să facă din nou asta.5şi surprinse re/e;ia într-o oglindă cu margini aurite. 9ine că măcar nu i-ai lăsat să vadă că eşti oosit, îi spuseimaginii. 8usese unul dintre sfaturile scurte date de 6oiraine.)Nu-i lăsa niciodată să te vadă slăit.* 1reuia să se oişnuiascăsă o vadă pe EgBene ca pe una dintre ei."tând comod pe vine în grădina de su ferestrele lui Randal>1%or, "ulin arunca în ărână un cuit mic, aparent amu&ândusesingură. Fipătul unei ufnie de piatră, venit de la o fereastră, oridică în picioare2 îşi ăgă la centură cuitul. Rand al>1%or ieşiseiar din cameră. Nu putea să-l veg%e&e în felul acela. +acă ar $avut-o pe "omara sau pe Enaila, le-ar $ trimis după el. +e oicei,

încerca să-l prote(e&e de acea nero&ie, aşa cum ar $ făcut-o pentruprimul-frate.!lergând până la cea mai apropiată uşă, se alătură altor trei8ecioare, orecăind prin lairintul de coridoare, încercând să parăcă merg liniştite. 'ndiferent ce voia car’a’carnul, nimic nu treuia

să i se întâmple singurului $u al 8ecioarelor care se întorsesevreodată la ele.

CAPITOLUL 19

C2e"tiuni de To2R!N+ #RED7"E # ! +4R6' NE5N14R" 5N !#E! N4!01E. Erasu$cient de oosit să uite de atingerea !lannei şi, mai important,!viend%a era la corturi cu îneleptele, nu de&răcându-se pentruculcare fără să-i pese de pre&ena lui şi nederan(ându-i odi%na cu&gomotul respiraiei. !ltceva îl făcea să se &vârcolească în pat.isele. 5ntotdeauna îşi pă&ea visele ca să-i ină departe pe Rătăcii dar şi pe înelepte însă asta nu îl a(uta când era vora despreceea ce era de(a înăuntru. isa lucruri uriaşe, ale, ca nişte aripide pasăre, fără pasăre, plutind pe cer2 visa oraşe uriaşe, cu clădiriimposiil de înalte, strălucind în soare, cu nişte formeasemănătoare unor gărgărie sau ale unor picături strivite de apă,grăindu-se pe stră&i. 6ai vă&use acele lucruri înainte, înter’angrealul uriaş din R%uidean, unde îşi câştigase +ragonii de

pe rae, şi ştia că erau din remea Legendelor, dar de data astaera diferit. 1otul părea răsucit, culorileC greşite, de parcă oc%ii iar

171

7/17/2019 Sel


$ (ucat feste.!ripile se poticneau şi cădeau, aruncând sute de oameni înraele morii. #lădirile se sfărâmau ca sticla, oraşele ardeau, iarpământul sălta ca o mare &uciumată de furtună. 3i iarăşi

a(ungea în faa unei femei frumoase, cu păr de aur, iarăşi şi iarăşiprivind cum pe c%ipul ei dragostea se transforma în teroare. 0artedin el o cunoştea. 0arte din el voia să o salve&e de #el întunecat,de orice prime(die, de ceea ce el însuşi urma să facă. !vea atât demulte pări, cu mintea spartă în ucăi lucitoare, toate urlând."e tre&i în întuneric, transpirat, tremurând. Erau visele luiLeBs 1%erin. Nu i se mai întâmplase niciodată să vise&e visele lui.Rămase întins cele câteva ceasuri care-l despăreau de răsărit,uitându-se în gol, temându-se să înc%idă oc%ii. Finea saidinul

înlăuntru său, de parcă l-ar $ putut a(uta să lupte cu visele unuiom mort, dar LeBs 1%erin rămânea tăcut.5n cele din urmă lumina palidă se furişă prin ferestre, iar ungai’s/ain se strecură tăcut înăuntru cu o tavă de argint acoperităde o esătură. Nu spuse nimic vă&ându-l pe Rand trea&, se înclinăşi ieşi la fel de tăcut. #u 0uterea în el, Rand putea mirosi vinul cumirodenii şi pâinea proaspătă, untul şi mierea, $ertura $erintede ovă& pe care o mâncau !ielii dimineaa, ca şi cum ar $ avutnasul deasupra tăvii. Elierându-se de '&vor, se îmrăcă,punându-şi centura. Nu atinse pân&a care acoperea mâncarea2 nu

îi era foame. 'eşi din cameră, cu "ceptrul +ragonului prins în îndoitura cotului.8ecioarele erau din nou pe coridorul lat, alături de "ulin, iar7rien îşi adusese "cuturile Roşii, dar nu erau singuri. +incolo degăr&i, oamenii se îng%esuiau umăr la umăr, iar unii trecuseră deprimul rând de luptători.!viend%a era în mi(locul unei delegaii de înelepte, formată din!mys, 9air şi 6elaine, "orilea, desigur, #%aelin, !pă 8umegândă6iagoma cu câteva $re cărunte în părul negru, Edarra, o Neder"%iande, care părea aproape la fel de tânără ca el, dar avea de(a înoc%ii alaştri acel calm inconfundail şi îşi inea spatele la fel dedrept precum celelalte. Era şi 9erelain cu ele, dar nu şi R%uarcsau celelalte căpetenii. Le spusese de(a ce avusese de &is, iar !ieliinu erau oamenii care să lungească vora. +ar de ce erau

îneleptele aici? "au 9erelain? Roc%ia verde cu al pe care o purta în acea dimineaă îi de&golea generos pieptul.!poi mai erau cei din #air%ien, dincolo de cercul !ielilor.#olavaere, i&itor de frumoasă pentru vârsta sa de mi(loc, cupărul negru că&ând în ucle elaorate şi dungi ori&ontale ce-i

colorau roc%ia de la gulerul rodat cu aur până la picioare, maimulte dungi decât oricine altcineva. +oraine, ine clădit, cu

172

7/17/2019 Sel


c%ipul pătrat şi partea din faă a capului rasă, cu %aina roasă dec%ingile unei platoşe. 6aringil, drept ca o lamă, cu părul al2 elnu era ras în cap, iar %aina lungă, aproape până la genunc%i, demătase înc%isă la culoare, la fel de plină de dungi ca aceea a lui

+oraine, era potrivită mai degraă într-o sală de al. +ouădu&ini de oameni mai tineri, ărai şi femei, se îng%esuiau înspatele lor, dar puini aveau dungile de pe veşminte desenate mai

(os de şold. Luminat $e "eniorul +ragon: murmurară ei înclinându-sesau făcând reverene. Lumina să ne inecuvânte&e cu pre&ena"eniorului +ragon:#ei din 1ear aveau şi ei grupul lor, înali "eniori şi +oamne,fără noili de rang mic, în pălării de catifea şi %aine de mătase, cumâneci ufante, cu dungi de satin, roc%ii în culori strălucitoare,cu dantele înalte, cu perle şi pietre preioase, salutându-l cu=)Lumina strălucească asupra +ragonului Luminii:* 6eilan se a/a

în fruntea lor, desigur, suire, dur şi cu c%ipul lipsit de e;presie,cu o ăruă căruntă, ascuită. Lângă el se a/a 8ionnda, a căreifrumusee nu era diminuată de e;presia severă şi oc%ii de $er, întimp ce suirica !naiyella arora un &âmet cuceritor.Nu era nici umră de &âmet pe c%ipul lui 6araconn, care aveaoc%ii alaştri, o raritate printre taireni, şi nici pe al pleşuvului<ueyam sau al lui !racome, care era de două ori mai suire

decât <ueyam, dar la fel de oelit. Ei şi 6eilan fuseseră apropiaide Geame şi "imaan. Rand nu vorise de ei cu o &i în urmă, şinici de trădarea lor, dar era sigur că era un lucru ştiut acolo şi că$ecare îi interpreta tăcerea altfel. "e oişnuiseră cu aşa ceva decând erau în #air%ien, şi în dimineaa aceea se uitau la Rand deparcă se aşteptau să $e arestai.!proape toată lumea se uita cu atenie la cineva. 6uli dintre eipriveau neliniştii mulimea !ielilor, ascun&ându-şi mânia cumputeau mai ine. !lii o priveau la fel de atent pe 9erelain2 erasurprins să vadă că, până şi ăraii, până şi tairenii aveau&ugrăvită pe c%ip mai degraă o e;presie gânditoare decât unadesfrânată. #ei mai muli îl priveau pe el, desigur. El era cine era2şi )ce* era. 0rivirea rece a lui #olavaere se plima între el şi!viend%a, unde parcă lua foc. Era ură la mi(loc, deşi !viend%apărea că uitase. "igur #olavaere nu va uita niciodată ătaiaprimită de la !viend%a, după ce fusese găsită în camera lui Rand,şi nici nu îi va ierta faptul că acum ştia toată lumea. 6eilan şi6aringil se fereau să se uite în oc%ii celuilalt. 8iecare voia să seurce pe tronul din #air%ien şi $ecare credea că rivalul principal

era celălalt. +oraine se uita la 6eilan şi 6aringil, deşi nimeni nuar $ putut spune de ce. 6elaine îl studia pe Rand, în timp ce

173

7/17/2019 Sel


"orilea o studia pe ea, iar !viend%a se uita încruntată la podea. 4femeie tânără, cu oc%i mari, a/ată în grupul celor din #air%ien,avea părul doar până la umeri, lăsat lier, în loc de cârlioniielaorat aran(ai, şi o saie prinsă cu centura peste fusta de

călărie, care avea doar şase dungi de culoare. 6uli nu se ooseausă-şi ascundă &âmetele dispreuitoare când se uitau la ea2 păreasă nu oserve, uitându-se când admirativ la 8ecioare, când

îngro&ită la Rand. 5şi aduse aminte de ea. "elande, una dintremultele femei frumoase cu care #olavaere sperase să-l lege peRand de uneltirile ei, până când Rand o convinsese că nu vamerge. #u a(utorul necerut al !viend%ei, din păcate. "pera să o

înspăimânte su$cient de mult pe #olavaere ca să renune să seră&une pe !viend%a, dar ar $ vrut să o convingă pe "elande cănu avea de ce să se teamă. )Nu poi mulumi pe toată lumea,spusese 6oiraine. Nu-i poi împăca pe toi.* 4 femeie dură.#a să pună capac, !ielii se uitau la toată lumea, mai puin la

înelepte, desigur. 3i nici la 9erelain, dintr-un motiv sau altul.Erau întotdeauna suspicioşi în prea(ma celor din inuturileumede, dar în ceea ce o privea, se comportau de parcă ar $ fost oaltă îneleaptă. 6ă onorai, cu toii, spuse Rand sperând că nu fusese preasec.5napoi la paradă. "e întrea unde era EgBene. 0roail tolănită

în pat. "e gândi o clipă să o caute şi să facă un ultim efort de aCNu, dacă nu voia să îi spună, nu putea să o fore&e. 0ăcat că a $ta’veren nu funciona e;act atunci când avea mai multă nevoie. +in păcate, nu voi putea vori cu voi în această dimineaă.6ă întorc la #aemlyn.!ndorul era prolema pe care treuia să o re&olve acum.!ndorul, şi "ammael. 4rdinele oastre vor $ duse la îndeplinire, "eniore +ragon,spuse 9erelain. 5n această dimineaă, ca să putei asista. 4rdinele mele? 6angin. ' s-a spus că în această dimineaă.#ele mai multe înelepte îşi păstrară e;presia plată, dar 9air şi"orilea se uitau de&aproator. "urprin&ător, la 9erelain. Nu am de gând să $u martor la spân&urarea $ecărui ucigaş,spuse rece Rand. 7itase sau mai degraă voise să uite. "ăspân&uri un om pe care îl placi nu este un lucru de care să vreisă-i aminteşti. R%uarc şi celelalte căpetenii nici măcar nuaduseseră vora de asta când se întâlnise cu ei. 5n plus, nici nuvoia ca e;ecuia să $e specialăC !ielii treuiau să trăiască după

lege, ca toată lumea2 cair%ienii şi tairenii treuiau să vadă asta şisă ştie că, dacă nu făcea favoruri !ielilor, cu atât mai puin avea

174

7/17/2019 Sel


să le facă lor. )1e foloseşti de orice şi de oricine*, se gândi, îngreoşat2 spera să $ fost gândul lui. 3i nici nu voia să priveascăo e;ecuie, cu atât mai puin a lui 6angin.6eilan părea dus pe gânduri, iar !racome avea rooane de

sudoare pe frunte, dar poate era din cau&a căldurii. #olavaere,pălind, părea să-l vadă pentru prima dată în viaa ei. 9erelainaruncă o privire tristă către 9air şi "orilea, care dădu din cap2 ar$ putut să-i spună că el va răspunde aşa? Nu părea posiil.Reacia celorlali varia, de la surpri&ă la satisfacie, dar o oservămai ales pe "elande. #u oc%ii mari, uitase de 8ecioare şi, dacă

înainte se uitase cu spaimă la el, acum era de-a dreptul teri$ată.#e putea să facă? oi pleca imediat la #aemlyn, le spuse Rand.+inspre noilii din #air%ien şi 1ear se au&iră oftaturi uşurate.Nu era o surpri&ă că doriră să-l însoească până la camerare&ervată 1opirii-n vă&du%. #u e;cepia lui 9erelain, toi cei dininuturile umede fură oprii de 8ecioare şi "cuturile Roşii2 nu lefăcea plăcere să-i lase pe cair%ieni pe lângă el, iar Rand fuucuros că şi tairenii fuseseră oprii. 6uli dintre ei se uitau lungla el, dar nimeni nu spuse nimic, nu lui. Nici măcar 9erelain, care

îl urma alături de înelepte şi !viend%a, vorind în şoaptă şirâ&ând încet din când în când. "imea cum i se ridica părul de peceafa. 9erelain şi !viend%a împreună? Râ&ând?

#ând a(unse la uşa pătrată de la camera de unde se 1opea-nvă&du%, se uită cu atenie la 9erelain în timp ce aceasta făcea oreverenă adâncă. oi conduce #air%ienul fără teamă şi fără favoruri, până tevei întoarce, "eniore +ragon.0oate că, în ciuda lui 6angin, venise doar să-i spună acelecuvinte sau ca să $e au&ită de ceilali noili. "orilea &âmiindulgent, dintr-un motiv sau altul. 1reuia să a/e ce se întâmplăacolo2 nu le putea lăsa pe înelepte să se amestece peste 9erelain.Restul îneleptelor o trăseseră pe !viend%a într-o parte, vorindu-ipe rând, destul de ferm, deşi nu putea au&i ce-i spuneau. #ând te vei mai întâlni cu 0errin !yarra, adăugă 9erelain,transmite-i cele mai calde urări. 3i lui 6at #aut%on. !şteptăm cu nerădare întoarcerea "eniorului +ragon, minisenină #olavaere.6eilan se uită urât la ea, pentru că reuşise să vorească

înainte, apoi inu un discurs plin de în/orituri care nu spuneanimic în plus şi pe care 6aringil treui să-l depăşească, măcar dedragul în/oriturilor. 8ionnda şi !naiyella îi depăşiră pe amândoi,

adăugând şi o mulime de complimente, ceea ce-l făcu pe Rand săse uite nerădător după !viend%a, care era încă ocupată cu

175

7/17/2019 Sel


îneleptele. +oraine se mulumi cu un )0ână se întoarce "eniorul+ragon*, în timp ce 6araconn, <ueyam şi !racome murmurarăceva nedesluşit cu oc%ii plini de îngri(orare.Rand fu uşurat să se vadă înăuntru, departe de toi. "pre

surprinderea lui, 6elaine îl urmă, înaintea !viend%ei. Ridică întreător din sprâncene. 1reuie să mă consult cu 9ael într-o c%estiune care priveşte

îneleptele, îi spuse cu un ton care părea să adauge= )Nu vreau săaud prostii:* aruncând imediat o privire ascuită către !viend%a,care avea un c%ip atât de nevinovat, încât îşi dădu seama imediatcă ascunde ceva. !viend%a putea arăta în multe feluri, darniciodată inocentă2 nu într-o asemenea măsură. #um doreşti, răspunse el. 9ănuia că îneleptele pândeau demult oca&ia să o trimită la #aemlyn. #ine ar $ fost mai potrivităsă se asigure că Rand nu îl in/uena pe 9ael cum nu treuie dacănu nevasta lui 9ael? #a şi R%uarc, omul avea două neveste, iar6at oişnuia să spună că ăsta era $e un vis, $e un coşmar, nu seputea decide care.!viend%a îl urmări cu atenie cum desc%ide o poartă în#aemlyn, în sala tronului. 6ereu îl privea cu atenie, deşi nuputea vedea esătura. 8ăcuse şi ea odată o poartă, dar într-unmoment de panică, iar apoi nu-şi mai adusese aminte niciodatăcum. 5n acea &i, nu se ştie de ce, ara rotitoare de lumină păru

să-i aducă aminte de ce se întâmplase atunci2 roşeaa îi inundăora(ii ron&ai şi refu&ă rusc să se mai uite în direcia lui. #u0uterea în el îi putea simi mirosul, aroma de ieruri a săpunului,o picătură de parfum dulce pe care nu şi-l amintea. +ornic săscape de saidin, $i primul care păşi prin poartă în sala goală.!lanna i se prăuşi în minte, la fel de pre&entă de parcă ar $ statfaă în faă. 5şi dădu seama că plânsese. 0entru că plecase el? Eiine, n-avea decât să ocească. 1reuia să se eliere&e cumva deea.8ecioarele şi "cuturile Roşii nu fură deloc mulumii că trecuseprimul. 7rien mormăi şi clătină din cap de&aproator. "ulin, cuc%ipul palid, se înălă pe vârfuri pentru a-l privi în oc%i. 6arele şi puternicul car’a’carn şi-a lăsat onoarea în gri(aar Dareis !ai, şuieră în şoaptă. 'ar, dacă atotputerniculcar’a’carn moare într-o amuscadă atunci când e prote(at de8ecioare, ar Dareis !ai nu vor mai avea nicio onoare. +acămarelui cuceritor car’a’carn nu îi pasă, atunci poate Enaila aredreptate. 0oate că atotputernicul car’a’carn nu e decât un ăieel

încăpăânat care treuie inut de mână ca să nu cadă într-o

prăpastie, pentru că nu desc%ide oc%ii.Rand îşi încleştă fălcile. #ând nu mai au&ea nimeni, strângea

176

7/17/2019 Sel


din dini şi îndura deşi de oicei criticile nu erau atât e ascuite din pricina datoriei pe care o avea faă de 8ecioare, dar nicimăcar Enaila sau "omara nu-l mai ocărâse vreodată în pulic.6elaine trecuse de(a de (umătatea sălii, cu fustele ridicate,

aproape alergând2 deci nu mai avea rădare să restaileascăin/uena îneleptelor asupra lui 9ael. Nu îşi putea da seama dacă7rien au&ise, dar ăratul părea foarte preocupat să-şi îndrepteluptătorii %et/an Dor, cu vălurile pe c%ip, să scormoneascăprintre coloane, împreună cu 8ecioarele, un lucru pe care c%iarnu era nevoie să-l facă. 0e de altă parte, !viend%a, cu raele

împletite su sâni, purta pe c%ip un asemenea amestec de încruntare şi aproare, că nu avu nicio îndoială în privina ei. 'eri totul a mers ine, spuse ferm către "ulin. +e-acum

încolo două găr&i vor $ mai mult decât su$ciente.4c%ii femeii aproape ieşeau din orite2 părea să nu-şi găseascăsu/ul să rostească ceva. 3i acum, după ce îi luase atât, era timpulsă îi dea ceva înapoi, înainte de a e;ploda ca un foc de arti$cii. "igur, când plec din palat e altceva. or $ găr&ile oişnuite,dar aici sau în 0alatul "oarelui, sau în "tânca din 1ear doi oamenisunt su$cieni."e întoarse şi plecă, lăsând-o cu u&ele fremătând în tăcere.!viend%a veni lângă el în timp ce ocolea platforma pe care eraupuse tronurile, mergând împreună către uşile mici din spate.

enise aici, în loc să se ducă direct în camerele sale, în speranacă va putea scăpa de ea. 5i putea simi mirosul c%iar şi fărăsaidin sau poate era doar memoria. 3i-ar $ dorit să aiă nasul

înfundat de răceală2 îi plăcea prea mult mirosul.#u şalul strâns pe umeri, !viend%a se uita drept înainte,preocupată, şi nici măcar nu ăgă de seamă că el îi inu uşa caredădea către unul dintre vestiarele decorate cu lei, lucru ce deoicei o irita, dacă nu cumva îl întrea care dintre raele ei esterupt. 1resări când o întreă ce are. Nimic. "ulin avea dreptate. +arC rusc avu un rân(etşovăitor. !i vă&ut ce e;presie a avut? Nimeni nu a mai pus-o aşala punct de cândC niciodată, cred. Nici măcar R%uarc. "unt puin surprins că eşti de partea mea."e uită la el cu oc%ii ei mari. !r $ putut să-şi petreacă o &i

întreagă încercând să decidă dacă erau alaştri sau ver&i. Nu. Nuavea niciun drept să se gândească la oc%ii ei. Nu avea nicioimportană ce se întâmplase după ce ea făcuse acea poartă săfugă de el. 3i mai ales nu avea dreptul să se gândească la asta. 6ă pui pe gânduri, Rand al>1%or, spuse calmă. 0e Lumină:

#reatorul te-a făcut doar ca să mă frământ din cau&a ta, aşa măgândesc câteodată.

177

7/17/2019 Sel


ru să îi spună că era doar vina ei se oferise de mai multe orisă o trimită înapoi la înelepte, deşi ar $ însemnat doar să punăpe altcineva în locul ei , dar, înainte să poată desc%ide gura,

Aalani şi Lia% îi a(unseră din urmă, urmate îndeaproape de două

"cuturi Roşii, unul din ei un ărat cărunt, care avea de trei orimai multe cicatrici ca Lia%. Rand le făcu semn lui Aalani şiăratului cu cicatrici să se întoarcă în sala tronului, ceea ceaproape dădu naştere unui scandal. Nu din partea "cutului Roşu,care doar se uită la tovarăşul său, ridică din umeri şi plecă, dar

Aalani îşi ridică ăria. Rand arătă din nou către uşa care dădea în sala tronului.' 7ar’a’carn se aşteaptă ca ar Dareis !ai să se ducă undeporunceşte. 0oate că eşti rege al celor din inuturile umede, Rand al>1%or,dar nu eşti rege al !ielilor, spuse cu o umră de amar care îiştirea din demnitate, aducându-i aminte cât de tânără era.8ecioarele nu te vor de&amăgi niciodată în dansul lăncilor, daracesta nu e dansul.0lecă totuşi, după un sc%im rapid de semne ale degetelor cuLia%. 7rmat de aceasta şi de un "cut Roşu, un ărat suire, cupărul auriu, numit #assin, Rand se îndreptă repede cătrecamerele lui. 3i cu !viend%a, desigur. 3i, dacă cre&use că fustavoluminoasă o s-o încetinească, se înşelase. Lia% şi #assin

rămaseră pe %ol, în faa anticamerei, o cameră mare ce avea petavan o fri&ă de marmură înfăişând lei, iar pe perei tapiserii cuscene de vânătoare şi muni înceoşai, dar !viend%a intră dupăel. Nu ar treui să $i cu 6elaine? întreă. 1reuri de-ale

îneleptelor? Nu, răspunse ea scurt. 6elaine nu ar $ încântată să-mi agnasul acum în treurile ei.0e Lumină: +ar nici el nu era încântat că nu pleca. !runcânduşi"ceptrul +ragonului pe o măsuă cu picioare aurite, sculptatecu viă-de-vie, îşi desfăcu centura saiei. !mys sau celelalte nu i-au spus unde e Elayne?0entru o clipă foarte lungă, !viend%a rămase în mi(locul podeleicu dale alastre, privindu-l cu o e;presie de nepătruns. Ele nu ştiu, spuse într-un $nal. Le-am întreat."e aşteptase să întree. +eşi nu mai făcuse asta de luni de &ile,

înainte de a veni prima dată în #aemlyn, nu pierduse nicio oca&iesă-i aducă aminte că el îi aparine lui Elayne. !şa credea ea, şi cese întâmplase dincolo de poartă nu sc%ima lucrurile cu nimic, îi

spusese, şi nici nu se va mai întâmpla vreodată alt lucru pe carei-l făcuse clar. E;act cum îşi dorise2 nu era în stare să simtă

178

7/17/2019 Sel


regret mai mult decât un porc. 'gnorând scaunele elegant aurite,!viend%a se aşe&ă pe podea, cu picioarele strânse su ea,aran(ându-şi fusta graios. !u vorit însă despre tine.

+e ce nu mă surprinde? făcu el sec şi rămase surprins săvadă cum !viend%a se înroşea. Nu era o femeie care să roşească,şi acum se întâmplase de două ori într-o &i. !u avut vise la fel, unele dintre ele despre tine, spuse uşorgâtuită, apoi se opri să-şi dreagă glasul, $;ându-l cu o privire%otărâtă. 6elaine şi 9air te-au visat pe o arcă, cu trei femei alecăror fee nu se vedeau şi o alană care se înclina când într-oparte, când în alta. 6elaine şi !mys au visat că un ărat eralângă tine, cu un cuit pus la gâtul tău, dar nu-l vedeai. 9air şi!mys au visat că tăiai inuturile umede în două cu o saie.0entru o clipă oc%ii îi alunecară dispreuitori la saia pusă înteacă lângă "ceptrul +ragonului. +ispreuitori şi un pic vinovai.Ea i-o dăduse, fusese saia regelui Laman, înfăşurată cu gri(ă

într-o pătură, ca să nu poată spune că a atins-o. Ele nu pot interpreta visele, dar sunt de părere că ar treuisă ştii.0rima parte îi era la fel de neclară ca şi îneleptelor, dar a douapărea limpede. 7n om cu un pumnal, pe care nu-l putea vedea,nu putea $ decât un ineiu2 su/etele lor erau date 7mrei nu

doar promise, ci date şi puteau să se strecoare nevă&ute c%iar şicând te uitai drept la ele, iar singurul lor scop era asasinatul.#um de nu îneleseseră îneleptele ceva atât de limpede? 3i ultimaparte era clară. +e(a sfâşia inuturile. 1araon şi !rad +omanerau în ruine, reeliunile din 1ear şi #air%ien puteau devenioricând mai mult decât vore şoptite, iar 'llian avea să simtăgreutatea saiei lui. #a să nu mai amintească de 0rofet şi de

(uraii +ragonului din !ltara şi 6urandy. Nu văd niciun mister în două din ele, !viend%a. +ar când îie;plică, îl privi neîncre&ătoare. +esigur. +acă estitoarele-n vise

înelepte nu puteau desluşi visul, nimeni altcineva nu mai putea.6ormăi cu amărăciune şi se aruncă într-un scaun în faa ei. #e altceva au mai visat? 6ai este un vis despre care îi pot spune, deşi s-ar putea sănu te privească.!sta însemna că mai erau vise despre care nu voia să-i spună,ceea ce-l făcu să se întree de ce i le povestiseră îneleptele, căciea nu era estitoare-n vise. 1oate trei au avut visul ăsta, ceea ce îl face foarte important.

0loaie, spuse pronunând cuvântul cu sting%ereală, venind dintrunvas. 5n (urul lui sunt capcane şi curse. +acă va cădea pe mâini

179

7/17/2019 Sel


une, aceia vor găsi o comoară şi mai mare decât vasul.+acă nu, destinul lumii este pecetluit. #%eia găsirii vasului estegăsirea celui care nu mai este. #are nu mai este ce? întreă el2 părea mai important decât

restul. rei să spui cineva care e mort?!viend%a clătină din cap, iar părul roşcat i se mişcă su umeri. Nu ştiu nici ele mai mult decât i-am spus. "pre surpri&a lui,ea se ridică în picioare, aran(ându-şi veşmintele cu gesturileacelea automate pe care le fac toate femeile. 1reuie săC

1uşi intenionat. oise să spună= )1reuie într-adevăr să pleci?*0e Lumină: #%iar voia ca ea să plece. 8iecare minut lângă ea era otortură. La fel era şi $ecare minut departe de ea. +ar măcar puteaface ceea ce era corect, ce era potrivit pentru el şi cel mai inepentru ea. rei să te întorci la înelepte, !viend%a? reveni el. "ă-icontinui studiile? Nu prea mai ai de ce să stai. 6-ai învăat atâtde multe, de parcă am crescut printre !ieli.0ufnetul ei spunea multe, dar nu se mulumi cu atât. 3tii mai puin ca un ăiat de şase ani. +e ce un ăratascultă mai întâi de a doua sa mamă şi aia apoi de mama lui, iaro femeie mai întâi de al doilea tată şi apoi de tatăl ei? #ând poateo femeie să se mărite cu un ărat fără coronia de /ori? #ând

treuie stăpâna unei case să asculte de $erar? +e ce, dacă iei oargintăreasă gai’s/ain, treuie să o laşi să lucre&e pentru ea câteo &i pentru $ecare &i în care munceşte pentru tine? +e ce nu se

întâmplă la fel şi pentru o croitoreasă?#ăută repede nişte răspunsuri, dar, înainte să admită că nuştie, începu rusc să se (oace cu şalul de parcă ar $ uitat de el. #âteodată 4i’e’to/ e foarte amu&ant. !ş leşina de râs dacă nuaş $ eu în centrul glumei. 5mi voi respecta to/ul, spuse cu voceaprefăcută într-o şoaptă.9ănuia că voreşte cu sine însăşi, dar răspunse cu gri(ă= +acă te gândeşti la Lanfear, nu eu te-am salvat, ci 6oiraine.! murit salvându-ne pe toi."aia lui Laman o scăpase de celălalt to/ pe care îl avea faă deel, deşi nu înelesese niciodată ce fusese. "ingura oligaie de careştia el. "e ruga să nu a/e niciodată de cealaltă2 ar vedea-o ca peuna singură, deşi el nu făcea asta.!viend%a se uită la el, cu capul puin plecat şi cu un &âmet peu&e. 5şi regăsise o stăpânire de sine care ar $ făcut-o mândră şipe "orilea.

6ulumesc, Rand al>1%or. 9air spune că unui ărat artreui să-i aminteşti din când în când că nu le ştie pe toate.

180

7/17/2019 Sel


!nună-mă când vrei să te culci. Nu voi veni mai târ&iu să tetre&esc.+upă ce plecă, Rand rămase cu privirea pironită în podea. 7ncair%ian care (uca Aocul #aselor era mai uşor de îneles ca o

femeie care nici măcar nu se străduia să $e misterioasă. 3i ănuiacă ceea ce simea pentru !viend%a, indiferent ce era, complica şimai mult lucrurile.)1ot ce iuesc distrug, râse LeBs 1%erin. 1ot ce distrug iuesc.*)1aci:* ipă Rand furios, iar râsetul ascuit dispăru. Nu ştia pecine iuea, dar ştia pe cine avea să salve&e. +e indiferent ce, darmai ales de el însuşi.5n %ol, !viend%a se re&emă de uşă, cu umerii lăsai, respirândadânc. 5ncercă să se liniştească. 'nima încă îi ătea să îi iasă dinpiept. Lângă Rand al>1%or se simea de parcă ar $ fost întinsăgoală pe căruni aprinşi. 5ntinsă până simea că i se desprindoasele de carne. !dusese atât de multă ruşine asupra sa, maimultă decât cre&use vreodată cu putină. 4 mare glumă, îispusese lui, şi parte din ea ar $ vrut să poată râde. !vea to/ cătreel, dar mult mai mult către Elayne. 1ot ce făcuse el fusese să-isalve&e viaa. +acă nu ar $ fost el, Lanfear ar $ ucis-o. oise să oomoare mai ales pe ea, în c%inuri cât mai mari. #umva, Lanfearştiuse. To/ul către Rand, faă de cel către Elayne, era precummuşuroiul de termită pe lângă 4sia Lumii.

#assin după croiala %ainei îşi dădu seama că era şi <os%ien,nu doar !et%an +or2 dar nu îi recunoscu septul aia îi aruncă oprivire de unde se g%emuise, cu lancea pe picioare2 nu ştia nimic,desigur. +ar Lia% îi &âmi, prea încura(ant pentru o femeie pecare nu o ştia, cu prea mult suîneles pentru oricine. !viend%ase surprinse gândindu-se la #%areen, cum îi indica %aina femeii,ca la nişte pisici care se furişea&ă2 nu se gândise niciodată la o8ecioară ca la altceva decât ca la ar Dareis !ai. Rand al>1%or îi&ăpăcise minile. #u toate astea, degetele îi scăpărară mânioase.)+e ce &âmeşti, fată? !ltceva nu ai mai un de făcut?*"prâncenele lui Lia% se ridicară uşor, &âmind amu&ată. 5irăspunse la fel. )#ui îi &ici tu fată, fato? Nu eşti nici îneleaptă, numai eşti nici 8ecioară. #red că o să-i pui su/etul cunună lapicioarele unui ărat.*!viend%a făcu un pas înainte furioasă puine insulte erau mairele printre ar Dareis !ai , apoi se opri. 5n cadinsor nu credeacă Lia% ar $ putut să-i facă faă, dar în fustă ar $ fost înfrântă.6ai rău, proail Lia% ar $ refu&at să o facă gai’s/ain0 ar $putut, dacă era atacată de o femeie care nu era nici 8ecioară şi

nici îneleaptă, sau ar $ putut să ceară să o ată de faă cuoricine din 1aardad care ar $ vrut să vină să asiste. 4 ruşine mai

181

7/17/2019 Sel


mică decât refu&ul, dar nu su$cient de mare. 6ai rău decât orice,$e că pierdea, $e că nu, 6elaine sigur ar $ ales o metodă atât decumplită care să-i aducă aminte că lăsase lancea deoparte încâtproail ar $ preferat ca Lia% s-o $ ătut de &ece ori în faa

tuturor clanurilor. 5n mâinile unei înelepte, ruşinea era maiascuită ca lama unui cuit. Lia% nici nu se clinti2 ştia şi ea la felde ine tot ce ştia !viend%a. !cum vă %olai una la alta, spuse leneş #assin. 5ntr-o &itreuie să învă şi eu lima(ul semnelor.Lia% se uită la el, apoi râse cristalin. 4 să $i drăgu în fuste, 0avă&ă Roşie, în &iua când vei deveni8ecioară.!viend%a răsu/ă uşurată când Lia% îşi mută privirea2 în acelecircumstane nu ar $ putut să facă ea asta într-un mod onorail.+egetele i se mişcară automat, în primul semn pe care îl învăa ofecioară. )!m to%.*Lia% îi răspunse imediat. )7nul foarte mic, soră de lance.*!viend%a &âmi recunoscătoare că cealaltă nu-şi curase degetulmic, care ar $ însemnat că o lua în râs, semn folosit pentrufemeile care renunau la lance, dar se comportau ca şi cum nu ar$ făcut-o.7n servitor alerga pe %ol. !scun&ându-şi de&gustul faă decineva care îşi petrecea viaa slu(indu-i pe alii, !viend%a se

îndreptă cu paşi mari în direcia opusă, ca să nu $e oligată sătreacă pe lângă el. "ă-l ucidă pe Rand al>1%or ar $ împlinit unto/, să se sinucidă l-ar $ împlinit pe al doilea, dar $ecare to/ îlloca pe celălalt. 'ndiferent ce spuneau îneleptele, treuia săgăsească o cale să le împlinească pe amândouă.

CAPITOLUL !0

3in teddin*R!N+ 14#6!' 5N#E07"E "-3' 760LE 0'0! #7 1717N, când Lia% îşiăgă capul pe uşă. 5nainte să poată spune ceva, un om cu faarotundă şi livrea roşu cu al, respirând greu, se strecură pe lângăea, aruncându-se la genunc%ii lui Rand su privirea uluită afemeii. "eniore +ragon, i&ucni insul într-un strigăt sugrumat.4gierii au venit la palat. 1rei: Li s-a dat vin şi li s-a oferit şi maimult, dar insistă că vor să-l vadă pe "eniorul +ragon. +e cât timp eşti la palat? întreă Rand cu voce domoală, căcinu voia să-l sperie2 livreaua i se potrivea ine şi nu mai era tânăr.

6i-e teamă că nu ştiu cum te c%eamă.9ăratul desc%ise oc%ii mari.

182

7/17/2019 Sel


Numele meu? 9ari, "eniore +ragon. Gm, de două&eci şi doide ani, iarna asta. "eniore +ragon, 4gierii?Rand vi&itase de două ori un stedding 4gier, dar nu era sigurde etic%eta cuvenită. 4gierii construiseră aproape în întregime

marile oraşe, cele mai vec%i pări din ele, şi mai veneau din când în când din steddinguri să facă reparaii. "e îndoia însă că 9ari ar$ putut $ mai entu&iasmat de cât era, poate doar în faa unui regesau unei !es "edai. 0oate în faa lor nu. Rand îşi puse în u&unarpipa şi săculeul de tutun. +u-mă la ei.9ari sări în picioare, aproape opăind pe vârfuri. Rand ănui căfăcuse alegerea corectă2 omul nu se miră că "eniorul +ragon seducea la 4gieri, în loc să-i aducă pe aceştia la el. 5şi lăsă încameră saia şi sceptrul2 nu ar $ fost impresionai de ele. 5lurmară Lia% şi #assin, desigur, iar 9ari ar $ rupt-o la fugă dacănu ar $ treuit să meargă alături de Rand.4gierii aşteptau într-o curte cu fântână, cu a&inul plin de peştiali şi roşii, acoperit de frun&e de nufăr, un ărat cu părul al,

într-o %aină lungă care fâlfâia deasupra ci&melor înalte, şi douăfemei, una mult mai tânără decât cealaltă, cu fuste rodate cufrun&e şi viă-de-vie, cea a ătrânei $ind mult mai elaorată.0ocalele de aur, făcute pentru oameni, păreau micue în mâinilelor. 0e ramurile unor copaci mai erau câteva frun&e, iar &idurile

palatului făceau umră. 4gierii nu erau singuri2 când apăruRand, "ulin şi trei du&ini de 8ecioare erau strânse în (urul lor, şi7rien cu încă cinci&eci şi ceva de !ieli. !ielii tăcură la vederea luiRand. Numele tău cântă urec%ilor mele, Rand al>1%or, spuseăratul 4gier cu o voce ca rostogolirea unui tunet. Era Gaman,$ul lui +ai, $ul lui 6orel. 8emeia mai în vârstă era Ella, $ica lui"oong, iar cea tânără era Erit%, $ica lui 'va, $ica lui !lar. Rand îşiamintea că o mai vă&use odată pe Erit%, în "teddingul 1sofu, ladouă &ile de călărit de #air%ien. Nu-şi putea imagina ce făcea în#aemlyn.!ielii păreau mici pe lângă 4gieri2 până şi curtea părea mică.Gaman era o dată şi (umătate mai înalt ca Rand, şi proporionalde lat, #ovril era mai scundă cu un cap un cap de 4gier decâtGaman, şi c%iar şi Erit% îl depăşea pe Rand cu aproape un piciorşi (umătate. #u toate astea, înălimea era cea mai mică deoseire

între 4gieri şi oameni. 4c%ii lui Gaman erau largi şi rotun&i canişte ceşcue de ceai, nasul lat îi ocupa aproape toată faa, iarurec%ile i se ieau din păr, cu smocuri ale în vârf. 0urta o

mustaă ală, pe oală, şi o ară îngustă su ărie, iarsprâncenele îi a(ungeau la ora(i. Rand nu ar $ putut spune e;act

183

7/17/2019 Sel


cum difereau c%ipurile lui #ovrilei şi lui Erit% cu e;cepiaărilor şi mustăilor, desigur, iar sprâncenele nu erau c%iar atâtde mari şi stufoase , dar păreau ceva mai delicate. #ovril aroraun aer sever arăta familiar, dintr-un motiv sau altul , iar Erit%

părea îngri(orată, cu urec%ile pleoştite. 'ertai-mă o clipă, le spuse Rand, dar "ulin nu-l lăsă săcontinue. !m venit să vorim cu 8raii #opacilor, Rand al>1%or, spuse%otărâtă. 1reuie să ştii că neamul !iel este de mult timp prietencu 8raii #opacilor. 6ergem adesea cu nego în stedding. E adevărat, murmură Gaman.0entru un 4gier era un murmur, dar părea &gomotul făcut de oavalanşă nevă&ută. "unt sigur că toi ceilali au venit să vorească, îi spuse lui"ulin. !r $ putut alege din priviri cine fusese de dimineaă îngardă, până la ultima2 Aalani se înroşi toată. 5n afară de 7rien, din0ave&ele Roşii de dimineaă nu mai erau decât trei sau patru. 6i-ar plăcea să cred că nu e nevoie să o rog pe Enaila sau pe"omara să se ocupe de tine.

#%ipul ron&at al lui "ulin se întunecă de indignare, făcând săiasă şi mai mult în evidenă cicatricea cu care se aleseseurmându-l pe el. oi vori cu ei singur. "ingur, accentuă uitându-se către Lia%

şi #assin. !sta dacă nu cre&i că treuie să mă prote(e&e cineva deei?#uvintele lui o ofensară şi mai tare, aşa că le strânse repede pe8ecioare, cu semne grăite2 plină de âfnă, ar $ spus oricinealtcineva decât un !iel. #âiva !ieli plecau c%icotind2 se pare căRand făcuse un soi de glumă.Gamad îşi mângâie ara privindu-i cum pleacă. 4amenii nu s-au simit mereu în sigurană în prea(manoastră, ştii. Gm. Gm, făcu ca un ondar uriaş. Este în vec%ilescrieri. 8oarte vec%i. +oar fragmente, e adevărat, dar datea&ădinC 8runtaş Gaman, interveni politicoasă #ovril, putem rămânela prolema noastră?9â&âitul deveni parcă mai ascuit. 8runtaş Gaman. 7nde maiau&ise Rand cuvintele astea? 8iecare stedding avea un #onsiliu al8runtaşilor. Gaman oftă adânc. 8oarte ine, #ovril, dar dai dovadă de o graănecuviincioasă. !ia ne-ai lăsat să ne spălăm, înainte de a veniaici. Aur, ai început să opăi ca oC

4c%ii lui mari scăpărară către Rand şi îşi acoperi tusea cu omână de dimensiunea unei ucăi mari de şuncă. 4gierii îi

184

7/17/2019 Sel


considerau pe oameni pripii, întotdeauna încercând să facă acumceea ce putea $ lăsat pe a doua &i sau pe anul următor fărăproleme.4gierii aveau altă noiune a timpului. 3i mai credeau că era o

insultă să le reaminteşti oamenilor cum &oreau ei de colo pânăcolo. ! fost o călătorie !fară foarte oositoare, continuă Gamane;plicându-i lui Rand, nu în ultimul rând $indcă am a/at că"%aido !iel au asediat !l>cair>ra%ienallen incrediil lucru că tueşti aici, dar apoi ai plecat înainte să putem vori cu tine, şiC Numă pot opri să nu mă gândesc că ne-am grăit. Nu. Nu, voreştetu, #ovril. +in pricina ta mi-am părăsit studiile, predarea, să alergprin lume. #red că studenii mei s-au răsculat până acum.Rand îşi ascunse un rân(et2 după felul de a $ al 4gierilor,studenii lui Gaman ar avea nevoie de (umătate de an să decidă căacesta a plecat şi încă un an să discute despre ce au de făcut maideparte. 4 mamă are dreptul să $e neliniştită, spuse #ovril, cu vârfulurec%ilor tremurând. 0ărea să se dea o ătălie înlăuntrul ei, întrerespectul cuvenit unui 8runtaş şi o nerădare foarte ne-4gierească. 5ntorcându-se către Rand, îşi îndreptă umerii, cuurec%ile drepte şi ăria fermă. #e ai făcut cu $ul meu?

8iul tău? întreă Rand făcând oc%ii mari. Loial: răspunse uitându-se la el ca la un neun2 Erit% trăgeacu oc%iul neliniştită, cu mâinile încleştate de piept. '-ai spus8runtaşului 8runtaşilor din "teddingul 1so$i că o să ai gri(ă de el.6i-au spus că aşa le-ai spus. 0e vremea aia nu îi spuneai+ragon, dar tu erai. Nu-i aşa, Erit%? Nu asta a spus Randal>1%or?Nu-i dădu timp celei mai tinere să răspundă. 0e măsură cevorea tot mai repede, Gaman părea să $e cuprins de durere. Loial al meu e prea tânăr să $e !fară, prea tânăr să umleprin lume, făcând lucrurile pe care l-ai pus tu să le facă.8runtaşul !lar mi-a spus despre tine. #e are Loial al meu de-aface cu trolocii, #ăile şi #ornul lui alere? 4 să mi-l înapoie&iacum, te rog, şi o să am gri(ă să $e căsătorit cum se cuvine cuErit%. 4 să-i liniştească ea picioarele plimăree. Este foarte c%ipeş, murmură timid Erit%, mişcându-şi atâtde repede urec%ile de ruşine, că vârfurile păreau în ceaă. 3i credcă este şi foarte cura(os.Lui Rand îi treuiră câteva clipe să-şi regăsească ec%ilirul

minii. 7n 4gier vorind apăsat părea un munte care o ia la vale.7n 4gier vorind apăsat şi repedeC

185

7/17/2019 Sel


+upă tradiia 4gierilor, Loial era prea tânăr pentru a părăsisteddingul singur, la doar nouă&eci şi ceva de ani. 4gierii trăiaufoarte mult. +in prima &i în care îl întâlnise, plin de nerădare săvadă lumea, Loial fusese îngri(orat de &iua în care 8runtaşii aveau

să-şi dea seama că a fugit. 6ai mult decât orice, era îngri(orat cămama sa o să vină după el, târând o mireasă în urma ei. "puneacă un ărat 4gier nu are niciun cuvânt de spus în acestec%estiuni, iar femeia destul de puin2 era %otărârea celor douămame. Nu era deloc e;clus să te tre&eşti logodit cu o femeie pecare nu o vă&useşi niciodată, în &iua în care mama ta îi făceacunoştină cu viitoarea soie şi soacră.Loial credea că maria(ul avea să $e sfârşitul tuturor lucrurilorpentru el, şi mai ales sfârşitul dorinei lui de a vedea lumea şi,c%iar dacă era aşa sau nu, Rand nu putea lăsa un prieten pradălucrurilor de care se temea. 1ocmai voia să le spună că nu ştieunde este Loial şi să le sugere&e să îl aştepte în stedding pânăcând se întoarce desc%isese gura să le spună asta când înminte îi răsări o întreare. 'i era (enă că nu-şi amintea ceva atâtde important2 pentru Loial era. +e cât timp a plecat din stedding? +e prea mult timp, mormăi Gaman ca un morman deolovani care se rostogoleşte la vale. 9ăiatul nu a vrut niciodatăsă facă un efort. orea mereu despre cum vrea să vadă cum e

!fară, de parcă s-ar $ sc%imat ceva faă de cum stă scris încările pe care ar $ treuit să le studie&e. Gm. Gm. E vreosc%imare reală, dacă oamenii sc%imă liniile pe o %artă?0ământul este totC Este !fară de mult prea mult timp, interveni mama lui Loial,la fel de fermă ca un stâlp în$pt în pământ uscat. Gaman se

încruntă la ea, dar ea reuşi să-i înfrunte privirea, deşi urec%ile îivirau de (enă. 6-mai mult de cinci ani, &ise Erit%. 0entru o clipă urec%ile ise lăsară pe spate, apoi âşniră drepte în sus. 'mitând-o foarteine pe #ovril, spuse= reau să $e soul meu. !m ştiut asta decând l-am vă&ut. Nu o să-l las să moară. Nu din cau&acomportamentului lui prostesc.Rand şi Loial voriseră de multe lucruri, iar unul dintre elefusese +orul, deşi lui Loial nu-i plăcea să vorească despre el.#ând 8rângerea Lumii îi făcuse pe oameni să fugă în căutareaunui adăpost, îi smulsese şi pe 4gieri din steddinguri. !ni lungioamenii umlaseră printr-o lume care se sc%ima în $ecare &i,căutând un loc sigur, iar 4gierii rătăciseră şi ei, căutând

steddingul pierdut într-o lume sc%imătoare. !tunci cunoscuseră+orul. 7n 4gier plecat din stedding dorea să se întoarcă. 7n 4gier

186

7/17/2019 Sel


plecat de mult timp din stedding treuia să se întoarcă. 7n 4gierplecat de prea mult timp din stedding murea. 6i-a povestit de un 4gier care a stat mai mult, spuse Rand

încet. Dece ani, cred.

Gaman clătină din capul uriaş înainte ca Rand să termine. Nu, nu o să meargă. +in câte ştiu eu, cinci au rămas !farăatât de mult şi au supravieuit să se întoarcă în stedding, dar credcă aş şti dacă ar mai $ fost cineva. +espre o asemenea neunie sar$ scris şi s-ar $ vorit. 1rei dintre aceştia au murit într-un andupă ce s-au întors, al patrulea a rămas invalid tot restul vieii,iar a cincea ceva mai ine, având nevoie de un toiag să meargă.+eşi a continuat să scrie. Gm. Gm. +alar a avut nişte lucrurifoarte interesante de spus despreC+e data asta, când #ovril desc%ise gura, el îşi întoarse capulrusc, uitându-se $; la ea, cu sprâncenele ridicate, iar femeia

începu să-şi nete&ească nervoasă fusta, înfruntându-i privirea. #inci ani e puin, ştiu, îi spuse Gaman lui Rand, urmărind-ope #ovril cu coada oc%iului, dar acum suntem legai de stedding.Nu am au&it nimic în oraş care să indice că Loial ar $ aici şidupă agitaia pe care am provocat-o noi, cred că am $ au&it , dar,dacă ne spui unde este, i-ai face o mare favoare. +ouă Râuri, spuse Rand2 a salva viaa unui prieten nu

înseamnă că-l trăde&i. E un loc liniştit, Finutul celor +ouă Râuri.

"igur. 3i era ine acum câteva luni.Era sigur acum, mulumită lui 0errin. 'ar 9ode apucase să-ispună măcar atât când fetele îi povestiseră ce mai era pe-acasă. Finutul celor +ouă Râuri, murmură Gaman. Gm. Gm. 3tiuunde este. 'arăşi un drum lung pentru picioarele noastre.4gierii călăreau foarte rar şi erau puini cai care să-i poatăduce2 în orice ca&, preferau să meargă pe picioarele lor. 1reuie să plecăm imediat, spuse Erit% cu o voce fermă, uşoruuitoare.)7şor*, comparată cu vocea lui Gaman. #ovril şi Gaman seuitară surprinşi la ea, iar urec%ile i se pleoştiră de tot. Era, pânăla urmă, o femeie foarte tânără, în compania unui 8runtaş şi aunei femei despre care Rand suspecta că avea propria autoritate,după cum îl înfrunta pe Gaman. Erit% nu avea proail mai multde opt&eci de ani.Dâmind la acest gând o fetişcană, poate, de şapte&eci de ani Rand spuse= ă rog să acceptai ospitalitatea palatului. #âteva &ile deodi%nă v-ar putea scurta călătoria. 3i poate că o să mă putei

a(uta, 8runtaş Gaman.+esigur, Loial vorea mereu despre profesorul său, 8runtaşul

187

7/17/2019 Sel


Gaman. 8runtaşul Gaman ştia totul, credea Loial. 1reuie să găsesc porile #ăilor de 1aină. 0e toate.

1oi trei 4gierii voriră în acelaşi timp. #ăile de 1aină? întreă Gaman, cu urec%ile şi sprâncenele

ridicate. #ăile sunt foarte periculoase. 6ult prea periculoase. #âteva &ile? protestă Erit%. Loial al meu poate $ pe moarte. #âteva &ile? &ise #ovril peste ea. Loial al meuC"e opri, privind-o pe tânăra femeie, care avea u&ele strânse şivârful urec%ilor tremurânde. Gaman se încruntă la amândouă,mângâindu-şi nervos ara îngustă. Nu ştiu de ce m-am lăsat convins să intru în povestea asta.!r treui să predau studenilor mei şi să voresc !dunării. +acănu ai $ un oritor atât de respectat, #ovrilC rei să &ici, dacă nu ai $ fost căsătorit cu sora mea, spuse eaăoasă. oniel i-a spus să îi faci datoria, Gaman."prâncenele lui Gaman coorâră până spre ora(i, iar urec%ile

îşi pierdură din verticalitate. reau să spun, tea rugat, continuă ea fără graă, dar şifără să-şi piardă din aplom sau să e&ite. 0e !rore şi tăcere: Nuam vrut să te (ignesc, 8runtaş Gaman:Gaman îşi drese glasul cu putere ceea ce pentru un 4gier

însemna foarte tare , apoi se întoarse către Rand, trăgând de%aină de parcă ar $ fost în neorânduială.

#reaturile #elui întunecat folosesc #ăile, spuse Rand înainteca Gaman să poată continua. !m găr&i la cele la care am pututa(unge.'nclusiv la cea de lângă "teddingul 1sofu, după plecarea lor, separe. #ei trei nu ar $ putut a(unge atât de departe de la"teddingul 1sofu după ultima sa vi&ită inutilă. +ar doar la câteva. 1oate treuie pă&ite, căci altfel6yrddraalii şi trolocii pot i&vorî colcăind ca din pământ, cum li sarpărea atunci oamenilor. +ar nici măcar nu ştiu unde sunt.6ai rămâneau desigur porile. #âteodată se întrea de ce unRătăcit nu ar trece câteva mii de troloci printr-o poartă în palat.Deci mii sau două&eci. '-ar $ fost foarte greu să oprească aşa ceva,c%iar dacă ar $ putut. !r $ fost un măcel, în cel mai un ca&. Eiine, nu putea face nimic în ca&ul unei pori, decât dacă ar $ fostacolo. +ar putea face ceva în privina #ăilor.Gaman şi #ovril avură un sc%im de priviri. "e traserădeoparte, vorind în şoaptă, atât de încet că se au&eau ca unuriaş roi de aline pe acoperiş. !vusese dreptate că femeia aveaautoritate. 4 oritoare2 au&ise ma(uscula. "e gândi o clipă să se

desc%idă saidinului ar $ putut au&i atunci , apoi renunăde&gustat la idee. Nu a(unsese atât de rău încât să se cooare la a

188

7/17/2019 Sel


trage cu urec%ea. Erit% se uita când la ceilali 4gieri, când laRand, nete&indu-şi fusta fără să-şi dea seama.Rand spera să nu se întree de ce nu ceruse acest lucru la#onsiliul 8runtaşilor din "teddingul 1sofu. !lar, 8runtaşă a

8runtaşilor, fusese fermă2 !dunarea se reunea şi ceva atât deciudat atât de straniu că nimeni nu se mai gândise vreodată laaşa ceva ca a da unui om controlul asupra porilor #ăilor de

1aină nu putea $ săvârşit fără ca !dunarea să se pună de acord.Nu contase pentru ea cine era el, aşa cum nu conta nici pentrucei trei din faa lui.5ntr-un $nal, Gaman se întoarse, încruntat, cu mâinile prinsede revere. #ovril era şi ea încruntată. 1oate astea sunt foarte pripite, foarte pripite, spuse Gaman

încet, ca pietrişul rostogolindu-se. !ş vrea să pot discuta cuC eiine, nu pot. #reaturile #elui întunecat &ici? Gm. Gm. 8oarteine, dacă treuie să ne grăim, atunci să ne grăim. "ă nu poatăspune cineva că 4gierii nu se pot mişca repede la nevoie, şi acumpoate că e nevoie. 1reuie să înelegi, #onsiliul 8runtaşilor dinorice stedding ar putea să-i spună )nu*, la fel şi multe dintre!dunări. Gări: strigă Rand atât de tare, încât toi cei trei 4gieritresăriră. !m nevoie de %ări:"e uită în(ur după unul dintre servitorii care păreau să $e

mereu prin prea(mă, după un gai’s/ain, după oricine. "ulin îşi iicapul de după o uşă. +eci, era în prea(mă, după tot ce îi spusese. Gări, strigă la ea. !m nevoie de toate %ările din 0alat. 3i openiă şi cerneală. !cum: Repede:"e uită la el confu&ă neamul !iel nu folosea %ări, spunând cănu aveau nevoie de ele. 8ugi, ar Dareis !ai6 i&ucni el. Ea îi aruncă o privire pesteumăr şi începu să alerge. Rand ar $ dorit să-şi vadă c%ipul atunci,să mai poată folosi şi altă dată aceeaşi e;presie.Gaman dădea impresia că şi-ar $ frânt mâinile, dacă nu ar $fost atât de demn. "unt foarte puine lucruri pe care am putea să i le spunem,iar tu să nu le ştii de(a. 8iecare stedding are o singură #ale de

1aină, !fară, în imediata apropiere.0rimele pori ale #ăilor nu ar $ putut $ făcute înăuntru,deoarece steddingul însuşi loca ailitatea de a conduce2 c%iar şicând 4gierii au primit 1alismanul #reşterii şi au putut facesinguri #ăile ca să-şi desc%idă o poartă, 0uterea a fost mereufolosită, c%iar dacă nu mai era nevoie de cineva care să o

conducă. 3i toate oraşele voastre care au desişuri 4gier. +eşi aici mi se

189

7/17/2019 Sel


pare că oraşul a crescut peste desiş. 'ar în !l>cair>ra%ienallenCocea i se stinse încet şi clătină din cap. Neca&ul putea $re&umat c%iar de către nume. #u trei mii de ani în urmă, e;istaseun oraş numit !l>cair>ra%ienallen, construit de 4gieri. !stă&i se

numea #air%ien, iar desişul plantat de constructorii 4gieri ca săle amintească de stedding era acum parte a unei proprietăi careaparinuse aceluiaşi 9art%anes al cărui palat era folosit de Randca şcoală. Nimeni, în afară de 4gieri şi poate de câteva !es "edai,nu-şi mai aducea aminte de !l>cair>ra%ienallen. Nici cei din#air%ien.'ndiferent ce credea Gaman, multe se puteau sc%ima în treimii de ani. 6ari oraşe construite de 4gieri dispăruseră, unelenelăsând în urmă nici măcar un nume. !lte mari oraşe fuseserăconstruite fără a(utorul 4gierilor. !mador era unul dintre ele, acărui ctitorire începuse după Ră&oaiele 1roloce, cum îi spusese6oiraine, şi #%ac%i, în Handor, şi "%ol !rela în !rafel, şi 8al6oran în "%ienar. 5n !rad +oman, 9andar Ean fusese construitpe ruinele unui oraş distrus în Ră&oiul de o "ută de !ni, un oraşpentru care 6oiraine ştiuse trei nume, niciunul sigur, şi care larândul lui fusese construit pe ruinele unui oraş dispărut întimpul Ră&oaielor 1roloce. Rand ştia de o poartă a #ăilor în"%ienar, la ară, lângă un mic oraş care păstrase o parte dinnumele unui uriaş oraş şters de pe faa pământului de troloci, şi

altul în 6ana 0ustiitoare, 6al@ier, cel distrus de 7mră. 5n altepări locurile se sc%imaseră pur şi simplu, uneori oraşelecrescând, cum spusese şi Gaman. 0oarta #ăilor din #air%ien eraacum într-o pivniă. 4 pivniă foarte ine pă&ită. Rand mai ştia deo poartă în 1ear, în mi(locul pa(iştii unde înalii "eniori îşi alergaufaimoşii cai. !r mai $ treuit să $e una în 6unii de Negură, undese înălase odată 6anet%eren, indiferent unde o $ fost. 5n privinasteddingurilor, Rand ştia doar "teddingul 1sofu. 6oiraine nuconsiderase că steddingurile sau 4gierii treuiau să $e o partevitală a educaiei sale. Nu ştii unde sunt steddingurile? întreă uluit Gaman cândRand termină să e;plice. sta e umor !iel? Nu am înelesniciodată umorul !iel. 0entru 4gieri, răspunse Rand cu lândee, a trecut multtimp de la construirea #ăilor. 0entru oameni, a trecut -oarte multtimp. +ar nu vă aducei aminte nici măcar de 6afal +adaranellsau de !nco%ima, sau de Londaren #or, sauC?#ovril puse o mână pe umărul lui Gaman, dar tristeea din

oc%ii ei era îndreptată către Rand. Nu-şi aduc aminte, spuse încet. !mintirile lor au dispărut.

190

7/17/2019 Sel


"pusese aceasta de parcă ar $ fost cel mai trist lucru din lume.Erit%, cu mâinile acoperindu-i gura, părea gata să i&ucnească înplâns."ulin se întoarse, în mod ostentativ fără să alerge, urmată de

un grup mare de gai’s/ain cu raele încărcate de %ări înfăşurate, de toate dimensiunile, unele într-atât de mari cătreuiau târâte prin curte. 7n om îmrăcat în roă ală căra ocutie incrustată cu $ldeş. !m trimis gai’s/ain şi pe câiva din inuturile umede să maicaute, spuse înepată. 6ulumesc, îi spuse.3i parcă ei i se mai şterse din e;presia de reproş de pe c%ip.!plecat, începu să desc%idă %ările c%iar acolo pe caldarâm,sortându-le. 7nele dintre ele erau ale oraşului, altele ale unorpări din !ndor. +ădu peste una care ilustra întreaga întindere a

Finuturilor de la Gotar, şi numai Lumina ştia ce căuta în#aemlyn.7nele erau vec%i şi pătate, arătând %otare care nu mai erauacolo şi numind ări care dispăruseră de sute de ani.Gotarele şi numele erau su$ciente pentru a aşe&a %ările dupăvec%ime. 0e cea mai vec%e, Gardanul se învecina cu #air%ienul lamia&ănoapte, apoi Gardanul dispărea, iar %otarele #air%ienului se

întindeau până la (umătatea distanei către "%ienar înainte de a

se retrage, arătând limpede că 1ronul "oarelui nu putea stăpâni o întindere atât de mare de pământ. 6aredo stătea între 1ear şi'llian, apoi 6aredo dispărea, iar 1ear şi 'llian se întâlneau în#âmpiile 6aredo, dând înapoi încetul cu încetul, din aceleaşimotive ca şi #air%ienul. #aralainul dispărea, şi !lmot%, 6osara,'renvelle şi altele, uneori asorite de alte naiuni, dar de cele maimulte ori părăsite, devenind sălăticie şi pământ al nimănui.!cele %ări spuneau povestea decăderii oamenilor din momentulprăuşirii imperiului lui !rtur !ripă-de-3oim, povestea umanităiia/ate într-o retragere lentă. 4 a doua %artă a Finuturilor de Gotararăta doar "aldaea şi pări din !rafel, dar %otarul cu 6ana0ustiitoare era cu cinci&eci de mile mai spre mia&ănoapte.7manitatea se retrăgea, iar 7mra înainta.7n ărat c%el, suire se grăea cu un alt ra de %ări, iarRand oftă continuând să le selecte&e.Gaman privi cu gravitate cutia cu instrumente de scris care-ifusese înmânată de un gai’s/ain, apoi scoase dintr-unul dinu&unarele uriaşe o cutie asemănătoare, aproape la fel de mare,dar fără ornamente. "coase din ea o peniă de lemn lustruit, mai

groasă decât degetul mare de la mâna lui Rand, su$cient de lungă încât să dea impresia că e suire. "e potrivea perfect cu degetele

191

7/17/2019 Sel


groase ca nişte cârnai ale 4gierului. "e lăsă în patru lae,târându-se printre %ări, în timp ce Rand le sorta, înmuind dincând în când vârful peniei în sticlua cu cerneală agai’s/ainului, făcând notie cu un scris care i se putea părea

prea mare, până când oservai că, pentru un 4gier, era prea mic.#ovril îl urmă, uitându-i-se peste umăr, c%iar şi după ce o întreăde două ori dacă într-adevăr credea că ar putea greşi.Era o lecie pentru Rand, începând cu şapte steddingurirăspândite în Finuturile de Gotar. 1rolocii se temeau să intre înstedding, şi c%iar şi 6yrddraalii aveau nevoie de o motivaieputernică să încerce să-i mâne acolo. 5n 4sia Lumii şi Didul+ragonului erau treispre&ece, inclusiv unul în 0iscul +ragonului,de la "teddingul "%angtai la mia&ă&i la "teddingul ic%en şi"ans%en la mia&ănoapte, a/ate la doar câteva mile distană. 0ământul s-a sc%imat mult la 8rângerea Lumii, e;plicăGaman când Rand comentă. #ontinua să note&e cu înfrigurare2cu înfrigurare pentru un 4gier. 7scatul a devenit mare, şi marea uscat, dar şi pământul

însuşi s-a răsucit peste el însuşi. 7neori, ce era departe a devenitaproape, şi ce era aproape, departe. +eşi nimeni nu ar puteaspune dacă ic%en şi "ans%en erau depărtate. !i uitat de #antoine, anună #ovril, facându-l pe un servitor

îmrăcat în livrea să scape speriat raul de %ări la pământ.

Gaman îi aruncă o privire, apoi scrise numele deasupra râului'ralell, nu departe de Gaddon 6ir@, spre mia&ănoapte. 5n fâşia depământ la apus de Didul +ragonului, de la %otarul de mia&ă&i al"%ienarului la 6area 8urtunilor, erau doar patru, toatenoudescoperite,cum considerau 4gierii, ceea ce însemna că aceleamai nou, 1sofu, era locuit de şase sute de ani, iar celelalte de maipuin de o mie. 7nele locuri îl surprinseră la fel de mult ca celedin Finuturile de Gotar2 6unii de Negură, spre e;emplu, careaveau şase, sau #oasta 7mrelor. Erau şi în +ealurile Negre, şi înpădurile de deasupra râului 'vo, şi în munii de deasupra râului+%agon, la mia&ănoapte de !rad +oman.6ai tristă era lista steddingurilor aandonate, părăsite, $indcă4gierii rămăseseră prea puini. 4sia Lumii şi 6unii de Negură şi#oasta 7mrelor erau în acea listă, la fel şi un stedding departe în#âmpiile !lmot% lângă marea pădure numită 0aeris% "Bar, şiunul în munii a/ai la mia&ănoapte de 1oman Gead, în faa4ceanului !ryt%. 3i poate cel mai trist era steddingul marcat în!rafel, c%iar la marginea 6anei 0ustiitoare2 poate că 6yrddraalii

se fereau să intre în stedding, dar 6ana mărşăluia către mia&ă&ian după an, măturând totul în calea ei. +upă o pau&ă, Gaman

192

7/17/2019 Sel


spuse trist= "%erandu a fost îng%iit de cumplita 6ană acum o mie optsute şi patru&eci şi trei de ani, iar #%andar acum nouă suteşai&eci şi opt.

8ie ca memoria lor să prospere şi să în/orească în Lumină,murmurară împreună #ovril şi Erit%.petrece tot timpul frângându-şi mâinile şi gândindu-se la mine?Eu nu cred.Nynaeve dădu din cap, deşi o parte din ea nu credea că eacelaşi lucru. Lui Rand i se spusese că Elayne era în siguranăprintre !es "edai, deşi nu ştia unde. #um ar putea Rand să $e însigurană? "e aplecă peste lig%ean, iar inelul lui Lan că&u,legănându-se în cureluşa de piele. Nu, Elayne avea dreptate.'ndiferent ce făcea Lan, indiferent unde era, se îndoia că segândea la ea măcar (umătate cât se gândea ea la el. )Lumină, făsă $e în viaă, c%iar dacă nu se gândeşte deloc la mine.* +acă nuar $ avut mâinile pline de săpun, ar $ fost su$cient de supăratăca să-şi smulgă cosia din rădăcini. Nu poi să stai îngri(orată tot timpul, cu gândul la un ărat,spuse cu amărăciune, c%iar dacă vrei să $i o erde. #e au a/ataseară?0ovestea era lungă şi încâlcită, iar după un timp Nynaeve seaşe&ă pe patul lui Elayne să asculte şi să pună întreări. Nici

răspunsurile nu îi spuneau mare lucru. Nu era acelaşi lucru săve&i documentele cu oc%ii tăi. +eci, Elaida ştia de amnistia luiRand, dar ce avea de gând să facă? +ovada că 1urnul trimisesesolii la conducători putea $ o veste ună2 poate punea +ivanul pe

(ăratic. #eva treuia să facă şi asta. Era îngri(orător că Elaidatrimisese o solie la Rand, dar nu putea $ atât de prostănac încâtsă asculte pe cineva venit din partea Elaidei. "au ar putea $? +ince au&ise, Elayne nu îşi putea da seama de prea multe lucruri. 3ide ce pusese Rand 1ronul Leului pe un piedestal? #e făcea el cuun tron? 4 $ el +ragonul Renăscut şi car-nu-ştiu-cum, dar nuputea uita că îl îngri(ise când era mic şi-i înroşise fundul cândtreuise.Elayne termină să se îmrace înainte de a-şi sfârşi povestea. 5i spun restul mai târ&iu, &ise în graă şi o &ug%i pe uşă.Nynaeve mormăi şi continuă să se îmrace în linişte. Elaynepreda în acea &i prima dată unei grupe de novice, lucru care ei nui se permisese încă. +ar, dacă nu avea treaă cu novicele, mairămânea 6og%edien. !vea să-şi termine în curând treurile.0rolema era că, atunci când o găsi pe femeie, era până la coate

în apă cu săpun, iar colierul de argint, a’damul, arăta totalnelalocul lui. Nu era singură2 o du&ină de alte femei frecau rufe

193

7/17/2019 Sel


într-o curte încon(urată de un gard de lemn, printre vase aurindecu apă $artă. !lte femei puneau rufe pe sârme lungi întinse penişte pari, dar grăme&i de cearşafuri şi len(erie şi tot felul delucruri aşteptau lângă scândurile de spălat rufe. 6og%edien îi

aruncă lui Nynaeve o privire ucigaşă. 7ră, ruşine şi revoltă sesimeau prin a’dam, aproape cât să înece frica ei mereu pre&entă.8emeia care era răspun&ătoare de ele, Nildra, căruntă şi slaăca un ă, sosi &orită, purtând ca pe un sceptru o lopată deamestecat în ceaune, cu fusta de lână neagră legată deasupragenunc%ilor, să nu şi-o murdărească de noroiul ce apăruse de laapa vărsată pe (os. 9ună dimineaa, !leaso: #red că o vrei pe 6arigan, e%?spuse cu un ton sec în care respectul se îmina cu faptul că ştiacă pe lista ei de muncitoare se putea adăuga oricând o !leasă, sărootească o &i sau o lună, la fel de greu ca toate celelalte femei,

încă nu pot să-i dau drumul, am prea puine mâini de lucru. 7nadintre fetele mele se mărită a&i, alta a fugit, alte două au treuriuşoare, pentru că sunt însărcinate. 6yrelle "edai mi-a spus căpot s-o iau. 0oate pot să-i dau drumul peste câteva ore. 4 să văd.6og%edien îşi îndreptă spinarea şi desc%ise gura să spunăceva, dar Nynaeve o reduse la tăcere cu o privire fermă şi cu oatingere discretă pe răara a’dam, iar femeia se întoarse lalucru. 1ot ce treuia ca să apuce drumul ferecării şi al eşafodului

erau câteva cuvinte nelalocul lor din partea lui 6og%edien, oplângere care nu ar $ venit niciodată din gura unei femei de laară2 nici Nynaeve sau Elayne nu ar $ avut o soartă de invidiat.Nynaeve respiră uşurată vă&ând-o că se întoarce la scândura despălat rufe, omănind în tăcere. "imi cum prin a’dam năvăleşteo uriaşă furie şi o imensă ruşine.Nynaeve reuşi să &âmească spre Nildra şi să-i spună ceva, deşinu-şi dădu seama e;act ce, apoi se îndreptă către una dintreucătării ca să ia micul de(un. +in nou, 6yrelle. "e întreă dacăsora erde avea ceva personal cu ea. "au dacă o să se aleagă cuun stomac deran(at tot timpul de la 6og%edien. +e când îi pusesea’damul femeii, mânca menta-gâştei ca pe omoane.<ăsi repede o cană de lut plină cu ceai îndulcit cu miere şi opâinişoară caldă şi continuă să meargă mestecând. !vea c%ipulacoperit de rooane de sudoare. +eşi era devreme, canicula

începea de(a să se facă simită, iar aerul să $e mai uscat.+easupra pădurii, soarele urcând pe cer arăta ca o cupolă de aurtopit.7liele de pământ erau pline, ca de oicei, încă de la primele

ra&e de lumină. !es "edai alunecau senine încolo şi-ncoace,ignorând praful şi căldura, c%ipuri misterioase cu drumuri

194

7/17/2019 Sel


misterioase, adesea cu "tră(eri lângă ele, lupi cu oc%i reciprefăcându-se domesticii. 0este tot erau soldai care mergeau îngrupuri, călare sau pe (os, deşi Nynaeve nu înelegea de ce eraulăsai să aglomere&e uliele, dacă aveau taăra în pădure. 5n (urul

lor se învârteau copii, maimuărindu-se cu ee pe post de săii şilănci. 0rin mulime se strecurau novice îmrăcate în al,grăindu-se la treurile lor. "ervitorii se mişcau mai încet, femeicu raele pline de cearşafuri pentru paturile !es "edai sau decoşuri cu pâine de la ucătării, ărai cu care trase de oi, plinede lemn de foc sau cărând cufere ori purtând pe umeri carcase deoi pentru ucătării. "alidarul nu fusese construit pentru atât demuli şi părea gata să plesnească pe la cusături.Nynaeve continuă să meargă. "e presupunea că o !leasă puteasă facă ce voia cu timpul ei dacă nu preda unei clase de novice, să

învee ce dorea, singură sau cu o !es "edai, dar o !leasă carepărea să nu aiă treaă risca să $e în%ăată de orice !es "edai.Nu avea de gând să-şi petreacă &iua a(utând o soră 9rună săcatalog%e&e cări sau să copie&e notiele uneia #enuşii. 7ra săcopie&e şi să audă plescăituri nemulumite când făcea o pată sauoftaturi că nu are scrisul la fel de frumos ca al unui copist. !şa căse strecura prin mulime, uitându-se după "iuan sau Leane. Era

îndea(uns de furioasă să poată conduce şi fără 6og%edien.#ând simea inelul greu de aur cuiărit între sâni, se gândea=

)1reuie să $e în viaă. #%iar dacă m-a uitat. Lumină, fă să $e înviaă.* #eea ce o făcea şi mai furioasă. +acă al>Lan 6andragoran

îndră&nea să o uite, avea să îl învee ea minte. 1reuia să $e înviaă. "tră(erii mureau adesea ră&unându-şi femeia !es "edai era sigur ca soarele de pe cer că niciun "tră(er nu ar $ renunat lară&unare , dar Lan nu mai putea să o ră&une pe 6oiraine, aşacum nu ar $ putut dacă femeia ar $ că&ut de pe cal rupându-şigâtul. Ea şi Lanfear se uciseseră una pe alta. Trebuia să $e înviaă. 3i de ce s-ar simi ea vinovată de moartea lui 6oiraine? Eadevărat, acum Lan era lier pentru ea, dar nu avusese nimic deaface cu această poveste. #u toate astea, primul ei gând cânda/ase de moartea lui 6oiraine fusese ucuria că Lan era lier, nudurerea pentru 6oiraine. Nu se putea scutura de ruşine, şi asta osupăra şi mai mult.9rusc o vă&u pe 6yrelle, mergând cu paşi mari în direcia ei,

însoită de #roi 6a@in, unul dintre cei trei "tră(eri ai ei, un ăratlond, suire ca o aşc%ie, dar dur ca o piatră. #u o e;presie%otărâtă pe c%ip, nu purta nicio urmă a nopii trecute. Nu păreacă 6yrelle o caută, dar c%iar şi aşa se strecură iute într-o clădire

mare de piatră, unul dintre cele trei foste %anuri ale "alidarului."ala 6are a %anului fusese elierată şi moilată ca o cameră de

195

7/17/2019 Sel


primire2 &idurile tencuite şi tavanul înalt fuseseră peticite,fuseseră atârnate câteva tapiserii luminoase, iar câteva covoare înculori vii erau împrăştiate pe podeaua care, deşi nu mai aveaaşc%ii, se încăpăâna să nu poarte lustru. 'nteriorul umrit părea

răcoros faă de afară. 6ai răcoros, adică. 3i era folosit.0rivirea scrutătoare a lui Lelaine !@as%i, al cărei şal alastruarăta că e o întrunire formală, se $;ase pe Logain, care stăteas$dător în faa unui şemineu mare, cu co&ile %ainei date pe spaterodate cu aur. 8emeia suirică, a cărei rigiditate era întreruptăcâteodată de căldura unui &âmet, era una dintre cele treiconducătoare ale !(a% !lastre în +ivanul 1urnului din "alidar. 5nacea &i, ceea ce ieşea în evidenă era privirea cu care îl cerceta cuatenie pe Logain. 5n încăpere mai erau doi ărai şi o femeie,

înveşmântai în mătăsuri rodate şi gătii cu podoae de aur,căruni, unul din ei purtând o ară dreaptă care avea pesemnemenirea să-i compense&e c%elia. Noili altarieni de va&ă sosiserăcu o &i în urmă însoii de escorte puternice, suspicioşi şi unul pealtul, dar şi pe armata pe care !es "edai o strângeau în !ltara.!ltarienii (urau credină unui senior, unei doamne sau unui oraş,puini plăteau ta;e sau ascultau de regina din Eou +ar, însăştiau să respecte o armată a/ată în mi(locul lor. Lumina ştia ceefect avuseseră asupra lor &vonurile despre (uraii +ragonului.0entru moment însă, uitaseră să se mai privească arogani unul

pe altul sau s$dători la Lelaine. "e &gâiau la Logain ca la onăpârcă uriaşă colorată.<rupul era completat de 9urin "%aeren, un ărat cu pieleaarămie care părea cioplit dintr-o rădăcină de copac2 capail să semişte fulgerător şi violent, îi supraveg%ea şi pe vi&itatori, şi peLogain. "tră(erul lui Lelaine era acolo nu doar să-l pă&ească peLogain se presupunea totuşi că fusese alegerea lui să vină în"alidar dar mai ales să-l prote(e&e de vi&itatori şi de vreun cuit

în$pt în inimă.#ât despre Logain, părea să e;ulte su toate acele priviri.9ărat înalt, cu păr negru şi ondulat, care-i atingea umerii lai,cu un c%ip frumos, deşi dur, arăta mândru şi încre&ător ca unvultur. 0romisiunea ră&unării îi aprindea oc%ii. 3i, dacă nu le-oputea plăti tuturor celor care meritau, măcar unora să reuşească. 3ase surori Roşii m-au găsit în #osamelle cu un an înaintesă mă proclam, spunea el c%iar când intră Nynaeve. Aavnd%ra oc%ema pe conducătoarea lor, deşi cea numită 9arasine voreafoarte mult. 3i am mai au&it şi numele Elaida, menionat de parcăar $ ştiut ce făceau ele acolo. 6-au găsit dormind şi, când mi-au

pus un scut între mine şi '&vorul !devărat, am cre&ut că s-aterminat totul.

196

7/17/2019 Sel


!es "edai, îl întrerupse rusc femeia2 îndesată şi cu oc%iaspri, avea o cicatrice suire pe ora&, lucru pe care Nynaeve îlgăsi nelalocul lui pentru o femeie. 8emeile altariene aveaureputaia, desigur e;agerată, de a $ ră&oinice neînfricate. !es

"edai, cum poate $ adevărat ce spune? Nu ştiu cum, +oamnă "erena, spuse calm Lelaine, dar mi-acon$rmat una din cele ce nu pot mini. "pune adevărul.E;presia de pe c%ipul "erenei nu se sc%imă, dar îşi încleştapumnii la spate. 7nul dintre însoitorii săi, un ărat cu c%ipsuire şi osos, cu părul cărunt, avea degetele ăgate su cureauasaiei, încercând să pară rela;at, doar că degetele i se aliseră dela strânsoare. #um spuneam, continuă Logain cu un &âmet calm, m-augăsit şi m-au pus să aleg între a muri pe loc şi a accepta ofertalor. 4 ofertă ciudată, nu mă aşteptam deloc la aşa ceva, dar nu afost nevoie să mă gândesc mult timp. Nu mi-au spus că maifăcuseră aşa ceva, dar părea că au un soi de rutină. Nu mi-auspus de ce, dar acum, privind în urmă, e destul de limpede. "ăprin&i un ărat care poate conduce nu îi aduce mare glorie2 sădai (os un fals +ragonCNynaeve se încruntă. orea atât de $resc, ca un ărat carepovesteşte cum a fost în acea &i la vânătoare, dar cu toate asteaera vora de căderea sa, iar $ecare cuvânt spus era un cui ătut

în sicriul Elaidei. 0oate în sicriul întregii !(a% Roşii. +acă îl împinseseră pe Logain să se proclame +ragonul Renăscut, oarenu făcuseră acelaşi lucru cu <orin Rogad sau cu 6a&rim 1aim?0oate cu toi falşii +ragoni din istorie? edea parcă gândurilealtarienilor învârtindu-se ca roile unei mori, greu la început, apoidin ce în ce mai repede. 7n an întreg m-au a(utat să evit alte !es "edai, îmi trimiteaumesa(e când erau pe-aproape, deşi se întâmpla rar. +upă ce m-amproclamat +ragon şi am început să strâng o armată, îmi trimiteauveşti despre locul unde erau armatele regelui şi ce trupe aveau.#um credei că am ştiut mereu unde să lovesc?#ei care îl ascultau se foiră de pe un picior pe altul, speriai de&âmetul $oros şi cuvintele spuse. 9ăratul le ura pe !es "edai.Nynaeve era sigură de asta după ce îl studiase de câteva ori. Nu-lmai studiase de când plecase 6in, dar nici înainte nu a/asenimic. 4dată cre&use că, anali&ându-l pe el, reuşea să priveascăprolema dintr-un ung%i diferit însă ăraii erau din punctulăsta de vedere la fel de diferii de femei ca şi modul lor de a folosi0uterea , dar fusese mai rău decât dacă s-ar $ uitat într-o

prăpastie neagră2 nu era nimic acolo, nici măcar margineaprăpastiei. 7na peste alta, o neliniştea să $e în prea(ma lui

197

7/17/2019 Sel


Logain. !cesta oişnuia să-i urmărească $ecare mişcare cu ointensitate care îi dădea $ori, deşi ştia că-l putea învălui cu0uterea dacă mişca greşit şi un deget doar. Nu era genul defervoare cu care uneori ăraii privesc femeile, ci un dispre pur,

care nu i se citea şi pe faă, ceea ce făcea ca totul să $e şi mai înspăimântător. !es "edai îl rupseseră pentru totdeauna de!devăratul '&vor= Nynaeve îşi imagină cum s-ar $ simit ea dacă is-ar $ făcut aşa ceva. Nu se putea ră&una totuşi pe toate !es"edai. #e putea face însă era să distrugă !(a% Roşie, şi începusedestul de ine.Era prima dată când veneau trei deodată, dar în $ecaresăptămână veneau ali seniori şi doamne să-i asculte povestea, şide $ecare dată erau şocai de ce au&eau de la Logain. Nu era demirare2 singurul lucru ce ar $ şocat şi mai mult ar $ fost ca !es"edai să recunoască e;istena !(a% Neagră. Ei ine, nu aveau săfacă asta, nu în pulic în orice ca&, din aceleaşi motive pentrucare nu împrăştiau peste tot noutăile lui Logain. 4 $ fost !(a%Roşie de vină, dar erau totuşi !es "edai şi nu muli oameniputeau deosei o !(a% de alta. +oar puini erau aduşi să-l ascultepe Logain, toi aleşi pe sprânceană pentru puterea #asei pe care oconduceau. #ase care acum spri(ineau "alidarul, c%iar dacă nu

întotdeauna desc%is, sau, în cel mai rău ca&, nu mai acordauspri(in Elaidei.

Aavind%ra îmi trimitea voră când veneau alte !es "edai, celecare mă vânau, şi unde vor $, ca să le pot lua prin surprindere.

1răsăturile senine, fără vârstă ale lui Lelaine se înăspriră oclipă, iar mâna lui 9urin alunecă spre mânerul saiei. 5nainte caLogain să $e capturat muriseră surori. Logain părea să nu leoserve reaciile. !(a% Roşie nu m-a înşelat niciodată.9ăratul cu ară se uită la Logain atât de $; că era limpede căse străduia să o facă. !es "edai, ce s-a întâmplat cu cei care l-au urmat? 0oate căel a fost în sigurană în 1urn, dar a fost capturat multe mile maiaproape de locul în care suntem. Nu au fost toi ucişi sau capturai, continuă seniorul cu c%iposos. #ei mai muli au scăpat, s-au topit. 3tiu istorie, !es "edai.#ei care l-au urmat pe Raolin +ar@sane au îndră&nit c%iar săatace 1urnul !l după ce el a fost prins2 la fel s-a întâmplat şi cu<uaire !malasan. Ne amintim prea ine cum mărşăluia armatalui Logain pe pământurile noastre ca să dorim să o vedem iarăşivenind să-l salve&e.

Nu treuie să vă $e teamă de asta, se uită Lelaine la Logaincu un &âmet scurt, ca o femeie care se uită la un câine $oros pe

198

7/17/2019 Sel


care-l ştia îmlân&it sau pus în lan. Nu îşi mai doreşte gloria, cisă mai repare din răul pe care l-a făcut. 5n plus, mă îndoiesc că arveni muli dacă i-ar c%ema, după ce a fost cărat la 1ar alon într-ocuşcă şi domolit.

Râsetul ei ascuit fu însoit de cel al altarienilor, dar aia dupăo clipă, şi sla. #%ipul lui Logain era o mască.9rusc Lelaine o oservă pe Nynaeve stând în pragul uşii şi îşiridică sprâncenele întreător. "c%imase de multe ori amailităicu Nynaeve şi o lăudase şi ea pentru aşa-&isele ei descoperiri, darputea pune la punct o !leasă la fel de repede ca pe celelalte !es"edai.Nynaeve făcu o reverenă, agitând cana de lut, acum goală. ă rog să mă iertai, Lelaine "edai. 1reuie să duc asta

înapoi la ucătărie.4 &ug%i în ulia copleşită de căldură înainte ca !es "edai săpoată spune ceva.+in fericire, 6yrelle nu se vedea nicăieri. Nynaeve nu aveaniciun c%ef să asculte o nouă predică despre responsailitate saudespre cum treuia să-şi ină $rea în frâu, sau despre o du&ină dealte prostii. !vea noroc, "iuan era la trei&eci de paşi, faă în faăcu <aret% 9ryne în mi(locul stră&ii, iar mulimea de oameni sedespărea în faa lor ca o apă, ocolindu-i. #a şi 6yrelle, "iuan nuarăta semnele loviturilor de noaptea trecută despre care povestise

Elayne2 poate ar avea mai mult respect pentru Tel’aran’r/iod dacă nu ar putea păşi pur şi simplu afară din el să-şi

1ămăduiască gafele. Nynaeve se apropie. #e e cu tine, femeie? se răsti 9ryne la "iuan. #apul căruntera înclinat către ea2 picioarele depărtate, încălate în ci&me şipumnii în şold îl făceau să arate ca un munte de om. Nici nu&iceai că sudoarea care-i curgea pe faă era a lui, după cât de tarepărea deran(at de ea. 5i fac complimente despre cât de moi sunt cămăşile mele, şitu sari să-mi smulgi capul de pe umeri. 5i spun că arăi veselă şinu credeam că poate $ motiv de scandal. Era un compliment,femeie, c%iar dacă nu unul cu tranda$ri în el. #omplimente? mârâi "iuan cu oc%ii alaştri aruncând/ăcări. N-am nevoie de complimentele tale: Eşti doar mulumit căeu treuie să-i calc cămăşile. Eşti un om mai mărunt decât aş $cre&ut, <aret% 9ryne: 1e aştepi să mă in după tine ca o iitoare,sperând să-i aud complimentele? 3i numi voreşti tu mie aşa,cu )femeie*: 0arcă ai &ice= )!ici, câine:*Lui 9ryne îi pulsa o venă la tâmplă.

"unt mulumit că îi ii promisiunea, )iuan. 3i dacă armatase mai porneşte vreodată din loc, mă aştept să continui să i-o ii.

199

7/17/2019 Sel


Nu i-am cerut niciodată (urământul ăla. ! fost alegerea ta, să încerci să scapi de responsailitatea faptelor tale. Nu ai cre&utniciodată că o să-i cer să-l respeci, nu-i aşa? #ă veni vora deplecarea armatei, ce ai mai au&it gudurându-te şi pupându-le

picioarele femeilor !es "edai?5ntr-o clipită, "iuan trecu de la furie la un calm de g%eaă. !sta nu face parte din (urământul meu.!i $ &is că e o tânără !es "edai, stând acolo dreaptă, cu aceaarogană rece şi cu un c%ip care nu avusese vreme să capetetrăsăturile lipsite de vârstă. Nu o să spione& pentru tine. "lu(eşti +ivanul 1urnului,<aret% 9ryne, ai (urat asta. !rmata ta va pleca când decide+ivanul. !scultă şi supune-te.E;presia lui 9ryne se sc%imă fulgerător. !i $ un duşman demn de duel, râse cu admiraie. !i $ multmai ună caCRâsul i se sc%imă repede în încruntare. +ivanul, %a? 0fui: "ă-i &ici lui "%eriam să nu mă maiocolească. #e putea $ făcut aici a fost făcut. "ă-i &ici că un câinede vânătoare inut în cuşcă e la fel de util ca un porc atunci cândvin lupii. N-am strâns oamenii ăştia ca să-i vând la piaă.#u un salut scurt din cap, se îndepărtă cu paşi mari prinmulime. "iuan rămase uitându-se încruntată după el.

#e-a fost asta? întreă Nynaeve, iar "iuan tresări. Nu-i treaa ta, i&ucni, aran(ându-şi roc%ia. !i $ &is căNynaeve se strecurase intenionat să tragă cu urec%ea. 8emeia aialua totul personal. Las-o altă, spuse Nynaeve împăciuitoare2 nu avea de gândsă se lase purtată de discuie aiurea. 5nsă treaa mea e să testudie&.a face ceva util în &iua aia, de-ar $ să moară. "iuan desc%isegura, uitându-se în(ur. Nu, nu o am pe 6arigan şi nici nu am nevoie de ea acum. 6ailăsat în prea(ma ta de două ori de două ori: de când amdescoperit ceva ce poate $ 1ămăduit. !m de gând să te studie&astă&i şi, dacă nu reuşesc, o să-i spun lui "%eriam că nu asculiordinele ei de a te face disponiilă. Aur că îi spun:0entru o clipă cre&u că femeia o s-o provoace să facă ce &isese,dar "iuan spuse mormăind= +upă-amia&ă. +imineaă sunt ocupată. "au poate cre&i că cevrei tu e mai important decât să-l a(ut pe prietenul tău din +ouăRâuri?

Nynaeve se apropie. Nimeni nu se uita la ele, aia dacă learunca cineva o privire în graă, dar îşi coorî vocea=

200

7/17/2019 Sel


#e au de gând cu el? 1ot &ici că nu s-au %otărât ce să facă,dar sigur au a(uns la vreo conclu&ie până acum.+acă era adevărat, "iuan treuia să ştie, $e că se presupuneacă ştie, $e că nu. 9rusc Leane apăru acolo şi parcă Nynaeve nici

nu vorise. "iuan şi Leane se măsurară una pe alta, ăoase cadouă pisici înc%ise într-o cameră mică. Ei ine? spuse "iuan printre dini.Leane pufni, aruncându-şi capul pe spate. 7n rân(et îi apăru peu&e, dar cuvintele nu se potriveau nici cu e;presia, nici cu tonul. !m încercat să le conving să renune, spuse încet, cu dinii

încleştai. Nu te-au ascultat su$cient încât să ia seama. Nu te întâlneşti în seara asta cu îneleptele. 6ae de peşte: mârâi "iuan întorcându-se pe călcâie şiplecând cu paşi mari, la fel de repede ca Leane, care o luă îndirecia opusă.Nynaeve aproape că îşi puse mâinile în cap de frustrare.oriseră de parcă nici nu era acolo, de parcă nici nu ar $ ştiutdespre ce voresc. 'gnorând-o. "iuan ar face mai ine să aparădupă-amia&ă, altfel avea să găsească o cale să o scuture ine şisă-i pună pielea la uscat. 1resări când o femeie vori în spatele ei= #ele două ar treui trimise la 1iana pentru o coreciestraşnică. Lelaine păşi lângă Nynaeve uitându-se după "iuan şiapoi după Leane. 'a uite cum se strecoară în spatele oamenilor:

Nu era nici urmă de Logain sau de 9urin, sau de noiliialtarieni. "ora !lastră îşi aran(ă şalul pe umeri. Nu mai sunt ce erau, desigur, dar ai crede că pot păstra nişteaparene. Nu o să iasă ine dacă vor a(unge să se păruiască înplină stradă. 7nii oameni a(ung să se calce pe ătături, spuse Nynaeve."iuan şi Leane se străduiau atât de mult să menină aparenaunor neînelegeri, că nu avea ce face altceva decât să le spri(ine.#ât de mult ura ca oamenii să se furişe&e în spatele ei: Nynaeve osurprinse pe Lelaine uitându-se la mâna cu care se trăgea decosiă şi-i dădu drumul. 0rea muli ştiau de oiceiul ei2 un oiceide care încerca din răsputeri să scape. Nu şi când impietea&ă asupra demnităii de !es "edai, copilă.8emeile care le slu(esc pe !es "edai treuie să $e re&ervate înpulic, indiferent cât de prosteşte se comportă când nu le vedenimeni. Nu mai avea ce replică să dea2 nimic care să nu o age înucluc, adică. +e ce ai venit adineauri, când îl arătam pe Logain? #re&usem că încăperea e goală, !es "edai, spuse Nynaeve îngraă. 5mi pare rău. "per că nu v-am deran(at.

Nu era un răspuns gro&av nu ar $ putut totuşi să-i spună căse ascundea de 6yrelle , dar femeia suire se uită în oc%ii ei.

201

7/17/2019 Sel


#e cre&i că va face Rand al>1%or, copilă? !es "edai, nu l-am vă&ut de (umătate de an, răspunseNynaeve clipind confu&ă. 1ot ce ştiu e ce-am au&it aici. +ivanulC?!es "edai, ce a decis +ivanul în privina lui?

#ercetându-i c%ipul, Lelaine îşi uguie u&ele. Erau destul deneliniştitori oc%ii aceia negri, ce păreau că pătrund în su/et. 4 coincidenă remarcailă. ii din acelaşi sat ca +ragonulRenăscut, la fel şi cealaltă fată, EgBene al>ere. "e aşteptaulucruri mari de la ea când a devenit novice. !i idee unde este?spuse continuând fără să aştepte răspunsul. 3i ceilali doiărai, 0errin !yara şi 6at #aut%on. !mii ta’veren, şi ei, dincâte am îneles. #u adevărat remarcail. 3i apoi tu, făcânddescoperiri incrediile, în ciuda limitărilor pe care le ai. 'ndiferentunde e EgBene, şi ea se aventurea&ă acolo unde nu a mai călcatnimeni dintre noi? 1oate ai provocat o mulime de discuii întresurori, după cum îi imagine&i. "per să $e lucruri de ine, spuse încet Nynaeve. 5i fuseserăpuse multe întreări despre Rand de când venise în "alidar, maiales de când solia plecase către #aemlyn unele !es "edai păreauincapaile să vorească cu ea şi despre altceva dar acum păreacumva diferit. sta era neca&ul când voreai cu !es "edai.

Aumătate din timp nu puteai $ sigur ce vor să spună şi ce doreausă facă.

6ai ai sperane să le 1ămăduieşti pe "iuan şi Leane, fetiă? întreă Lelaine dând din cap de parcă Nynaeve ar $ răspuns.#âteodată cred că 6yrelle are dreptate. 0rea îi cântăm în strună.'ndiferent de descoperirile tale, ar treui să te dăm în gri(a lui

1%eodrin până când se va sparge loca(ul de a conduce în voie.!vând în vedere ce ai făcut în aceste două luni, gândeşte-te ce aiputea să faci după aceea.Nynaeve încercă să răspundă, căutând un protest ine gândit,trăgându-se fără să vrea de cosiă, dar Lelaine o ignoră. 0roailera mai ine aşa. Nu le faci lui "iuan şi lui Leane o favoare, fetiă. Lasă-le săuite cine şi ce au fost şi să $e mulumite cu ce sunt acum. +infelul în care se poartă, singurul lucru care le împiedică să uite detot eşti tu şi încercările tale fără rost de a 1ămădui ce nu poate $

1ămăduit. Nu mai sunt !es "edai. +e ce să le cree&i falsesperane?!vea o umră de compasiune în voce, dar şi un gram dedispre. 0ână la urmă cele care nu erau !es "edai erau maipre(os, iar certurile lui "iuan cu Leane le încadraseră în această

categorie. 5n plus, nu puine femei din "alidar dădeau vina pe"iuan şi pe comploturile ei ca !myrlin pentru neca&urile 1urnului.

202

7/17/2019 Sel


0roail credeau că meritase tot ce i se întâmplase cu vârf şi îndesat.+ar ce îi fusese făcut complica mult lucrurile. 8erecarea era unlucru rar. 5nainte de "iuan şi Leane, nimeni nu fusese (udecat şi

ferecat de mai ine de o sută patru&eci de ani, şi trecuseră &eci deani de când vreo femeie îşi )mistuise* %arul din greşeală. +eoicei, o femeie ferecată încerca să fugă cât mai departe putea de!es "edai. 8ără îndoială că, dacă Lelaine ar $ fost ferecată, ar $vrut să uite că fusese !es "edai, dacă ar $ putut. 8ără îndoială căar $ vrut să uite şi că "iuan şi Leane fuseseră, şi că apoi li seluase totul. 6ulte !es "edai ar $ fost mai fericite dacă cele douănu ar $ putut niciodată conduce, dacă nu ar $ fost niciodată !es"edai. "%eriam "edai mi-a acordat permisiunea să încerc, spuseNynaeve cât de ferm îndră&nea cu o soră deplină.Lelaine o privi în oc%i până îşi coorî privirea. 5nc%eieturiledegetelor i se aliseră în (urul co&ii, înainte de a-i putea dadrumul, dar îşi păstră c%ipul senin. 7n concurs de privit intă înoc%i era o idee a naiii de proastă pentru o !leasă. 1oate facem prostii câteodată, copilă, dar o femeie îneleaptă

învaă să facă din ce în ce mai puine. +acă tot i-ai terminatmicul de(un, sugere& să duci cana undeva şi să-i găseşti de lucru,

înainte de a da de neca&. Nu te-ai gândit niciodată să te tun&i

scurt? Nu contea&ă. Eşti lieră.Nynaeve făcu o reverenă, dar !es "edai de(a plecase. +epartede oc%ii lui Lelaine, se încruntă către ea. "ă îşi tundă părul? îşiridică uşor cosia şi o /utură către femeia care se îndepărta. "eenervă şi mai tare că aşteptase să facă acest gest până să $e însigurană, dar, dacă nu ar $ făcut aşa, acum ar $ fost în drumspre spălătorie să muncească alături de 6og%edien, cu o micăoprire la 1iana. "tătea de luni une în "alidar nefăcând nimic asta, indiferent ce reuşiseră ea şi Elayne să scoată de la6og%edien printre !es "edai care nu făceau altceva decât săvorească toată &iua în timp ce lumea se prăuşea în (urul lor, iarfemeia voia ca ea să-şi taie părul: 8usese urmărită şi prinsă de!(a% Neagră, evadase, îl prinsese pe unul dintre Rătăcii mă rog,niciuna dintre ele nu ştia asta , a(utase 0anarc%ul din 1araonsă-şi recapete tronul, c%iar dacă pentru o scurtă perioadă, şi totce putea face era să stea degeaa şi să primească laude pentru cesmulsese de la 6og%edien. "ă-şi taie părul? 6ai ine se tundeac%ilug, tot aia era:4 vă&u pe +agdara 8inc%ey înaintând grăită prin mulime, cu

un spate la fel de lat ca al unui ărat, dar mai înaltă decât muli,iar sora <alenă cu faă rotundă o irita şi ea. 7nul dintre motivele

203

7/17/2019 Sel


pentru care rămăsese în "alidar fusese să învee cu <alenele,căci ştiau mai multe despre 1ămăduire decât oricine altcineva2toată lumea spunea asta. +ar, dacă vreuna dintre ele ştia maimulte decât ea, nu voia să-i arate şi unei amărâte de !lese.

<alenele ar $ treuit să se ucure cel mai mult de dorina ei de a 1ămădui pe toată lumea de orice, c%iar şi de ferecare, dar nuerau. +acă nu intervenea "%eriam, +agdara ar $ pus-o să spelepodelele de dimineaă până seara ca să renune la )ideile prosteştişi pierderea de timp*, iar Nisao +ac%en, o <alenă micuă cu oc%iica nişte ciocane, refu&a să vorească cu ea atâta vreme cât

încerca să )sc%ime felul în care fusese esută 0ân&a*.#olac peste pupă&ă, simea că vine o furtună, tot mai aproape,

în timp ce soarele dogoritor şi cerul senin îşi ăteau (oc de ea.9omănind singură, puse cana de lut în spatele unei căruecare trecea pe lângă ea, strecurându-se prin mulime. Nu avea cesă facă până când 6og%edien nu era lieră, şi Lumina ştie cândavea să se întâmple asta. 4 întreagă dimineaă irosită, alături deşirul lung al &ilelor pierdute.6ulte !es "edai îşi înclinau capul &âmind la ea, iar ea le&âmea înapoi, grăindu-şi mersul câiva paşi de parcă ar $

întâr&iat undeva, evitând să se oprească şi să răspundă lainevitailele întreări despre ce lucruri noi mai descoperea. Lacum se simea, ar $ fost în stare să le răspundă e;act ce gândea,

ceea ce ar $ fost o prostie. Nu făcea nimic. "ă o întree pe ea ceavea de gând Rand. "ă-i spună să-şi taie părul. 0fui:+esigur, nu erau toate numai un &âmet. Nu numai că Nisao seuitase prin ea ca prin sticlă, dar treuise să se dea iute la o parte,

înainte ca femeia să calce de-a dreptul peste ea. 'ar o !es "edaitrufaşă, cu părul desc%is la culoare şi o ărie proeminentă,călare pe un cal murg, se încruntă la ea privind-o intă cu oc%iialaştri în timp ce trecea pe lângă ea. 8emeia arăta îngri(it înroc%ia de călărie de mătase cenuşiu-desc%is, dar mantia suirede umac împăturită în faa şeii ducea cu gândul la călătorie,$ind proail o nou-sosită. "tră(erul deşirat, înveşmântat în verdede sus până (os, pe un cal înalt de ră&oi, părea neliniştit, ceea ce

îi întărea ideea că tocmai veniseră acolo. "tră(erii nu arătauniciodată neliniştii, dar Nynaeve presupuse că puteau $ e;cepiiatunci când te alăturai unei reeliuni împotriva 1urnului. 0eLumină: #%iar şi nou-venitele păreau dornice să o pună la punct:3i mai era şi 7no, cu faa plină de cicatrici, cu capul ras,e;ceptând un mo în vârf, cu un oc%i lipsă acoperit de un peticdesenat cu un oc%i roşu %idos. 5i aruncă lui Nynaeve un rân(et

călduros, oprindu-se o clipă din a-l face cu ou şi cu oet pe untânăr aătut, îmrăcat în armură, care inea frâiele unui cal cu o

204

7/17/2019 Sel


suliă prinsă de şa. "trâmătura lui Nynaeve îl făcu să clipeascăşi se întoarse să-l certe pe soldat.Nu 7no şi peticul său îi puseseră un nod în stomac. Nu c%iar.Le însoise pe ea şi pe Elayne în "alidar şi promisese odată să fure

cai )să-i împrumute* cum &icea el dacă voiau să plece. !cumnu se mai putea. 7no purta acum la manşeta %ainei negre, u&ateo andă aurie împletită2 era o$er şi antrena cavaleria grea pentru<aret% 9ryne, $ind mult prea ocupat ca să aiă timp de Nynaeve.Nu, nu era adevărat. +acă i-ar $ spus că voia să plece, ar $ făcutrost de cai în câteva ceasuri şi ar $ plecat însoită de o escortă des%ienarieni toi unul şi unul2 îi (uraseră credină lui Rand şi erau

în "alidar doar pentru că ea şi Elayne îi aduseseră acolo. +ar ar $treuit să admită că se înşelase când %otărâse să rămână acolo,că minise când îi spusese că era fericită. Era peste puterile ei sărecunoască aşa ceva. 6otivul principal pentru care 7no rămăseseera că se gândea că treuia să le prote(e&e, pe ea şi pe Elayne. Nuavea să audă nicio confesiune de la ea:'deea de a părăsi "alidarul era nouă, iscată de 7no, şi o făcu săse gândească intens. Numai dacă 1%om şi Auilin nu ar $ umlatcreanga prin !madicia. Nu că s-ar $ dus să se plime. #u cevatimp în urmă, când se părea că !es "edai aveau de gând să facăceva, se oferiseră voluntari să iscodească ce se întâmpla pesterâu. Erau plecai de(a de o lună, vrând să a(ungă până în !mador,

şi nu se puteau întoarce decât peste câteva &ile, în cel mai unca&. Nu erau singurele iscoade, desigur2 fuseseră trimise c%iar şi!es "edai şi "tră(eri, dar cei mai muli cercetau şi mai departecătre apus, în 1araon. !sta, ca să dea impresia că fac ceva, şi erao ună scu&ă să aştepte până se întorceau. Nynaeve îşi dorea sănu-i $ lăsat să plece pe cei doi ărai. Niciunul nu s-ar $ dusdacă ea s-ar $ opus.

1%om era un ătrân menestrel, deşi odată fusese mult mai multdecât atât, iar Auilin un prin&ător de %oi din 1ear, amii ăraic%i&uii, care ştiau să se comporte în locuri ciudate, putând $utili în multe feluri. 3i ei le însoiseră, pe ea şi pe Elayne, la"alidar şi niciunul nu ar $ pus întreări dacă dorea să plece. 8ără

îndoială că ar $ avut multe de spus pe la spatele ei, dar nu în faă,cum ar $ făcut 7no.4 irita să admită că avea cu adevărat nevoie de ei, dar nu erasigură că ştia cum să fure un cal. 5n orice ca&, o !leasă ar $ fostimediat luată la oc%i dacă îşi făcea de lucru pe lângă cai, lagra(duri sau afară, pe lângă ăruşii unde se priponeau caii, iar,dacă îşi sc%ima roc%ia, ar $ fost vă&ută şi pârâtă cu mult înainte

de a a(unge lângă un cal. #%iar dacă reuşea, ar $ fost urmărită.!lesele care fugeau, ca şi novicele, erau mereu aduse înapoi şi li

205

7/17/2019 Sel


se administra o pedeapsă care să le scoată din cap ideea de a maifugi a doua oară. #ând te antrenai să devii !es "edai, !es "edaiterminau cu tine atunci când voiau ele.

Nu teama de pedeapsă o reinea, desigur. #e erau un ici, două

pe spate când riscai să $i omorât de !(a% Neagră sau să dai pesteun Rătăcit? oia cu adevărat să plece? 7nde s-ar $ putut duce?La Rand, în #aemlyn? La EgBene, în #air%ien? !r veni şi Elayne?+acă mergea la #aemlyn, cu sigurană. Era dorina de a face cevasau teama că 6og%edien va $ descoperită? 0edeapsa pentru fugănu se putea compara cu asta: Nu a(unsese la nicio conclu&ie când,dând un col, se tre&i în faa elevelor lui Elayne, adunate su cerullier, între două case cu acoperiş de paie, într-un loc curăat deruinele unei case prăuşite.6ai mult de două&eci de femei îmrăcate în al erau aşe&ate pescăunele într-un semicerc, privind-o pe Elayne cum le îndruma pedouă din ele într-un e;erciiu. "trălucirea saidarului le încon(urape toate cele trei femei. 1aiya, o fetişcană pistruiată cu oc%i ver&i,de şaispre&ece ani, şi Nicola, o femeie suirică cu părul negru, devârsta lui Nynaeve, îşi treceau nesigure una alteia o mică /acără.!ceasta tremura şi dispărea uneori pentru o clipă, când una dinele nu o prindea la timp. #u starea de spirit pe care o avea,Nynaeve putea să vadă clar cum împleteau $rele esăturii.4ptspre&ece novice fuseseră luate când "%eriam şi restul

fugiseră 1aiya era una dintre ele , dar cele mai multe din gruperau ca Nicola, recrutate de când erau în "alidar. Nicola nu erasingura femeie neoişnuit de în vârstă pentru o novice2 mai multde (umătate erau aşa. 0e vremea când Nynaeve şi Elaynea(unseseră la 1urn, !es "edai arareori testau femei mai în vârstădecât 1aiya Nynaeve fusese remarcată şi pentru vârsta sa, darşi pentru că era o sălăticiune dar femeile !es "edai de aici,proail în disperare de cau&ă, e;tinseseră testarea şi la cele cuun an sau doi peste vârsta lui Nynaeve. Re&ultatul fusese că acumerau în "alidar mai multe novice decât avusese 1urnul de aniuni. "uccesul le făcuse pe !es "edai să trimită surori de-alungul şi de-a latul !ltarei, să ia la căutat sat cu sat. !i vrea să predai grupului ăstuia?Nynaeve simi că i se face rău de la stomac au&ind vocea delângă umărul ei. +e două ori într-o singură dimineaă. 5şi dori sămai aiă frun&e de menta-gâştei în pungulia de la râu. +acă osă continue să se lase luată prin surprindere, o să sfârşească prina sorta %ârtii pentru o soră 9rună.+esigur, femeia domani cu ora(ii ca nişte mere nu era !es

"edai. 1%eodrin ar $ primit de(a şalul dacă ar mai $ fost în 1urn,dar aşa fusese ridicată peste rangul de !leasă, dar su cel de soră

206

7/17/2019 Sel


deplină. 0urta inelul cu 6arele 3arpe pe mâna dreaptă, nu pe ceastângă, şi o roc%ie verde care se potrivea cu tenul ei ron&at, darnu putea să-şi aleagă o !(a% sau să poarte şalul. !m lucruri mai une de făcut decât să predau unor novice

grele de cap. 1%eodrin &âmi la acreala din vocea lui Nynaeve. Era o femeiedrăguă. 4 !leasă grea de cap să predea unor novice grele de cap? 6ărog, de oicei era drăguă. +e îndată ce o să $i în stare că conducifără să le dai cap în cap, o să predai şi tu novicelor. 3i nu aş $surprinsă să $i ridicată la rangul de !es "edai curând dupăaceea, cu toate lucrurile pe care le-ai descoperit. 3tii, nu mi-aispus niciodată trucul tău."ălăticiunile aveau mereu câte un truc pe care îl descopereaucând învăau să conducă. #elălalt lucru pe care ele îl aveau încomun era un loca(, adesea construit să-şi ascundă ailitatea dea conduce faă de ceilali sau c%iar faă de ele însele.Nynaeve făcu un efort să-şi păstre&e e;presia liniştită. "ă $e înstare să conducă atunci când dorea. "ă $e ridicată la rangul de!es "edai. Niciunul dintre lucrurile astea nu ar re&olva prolemacu 6og%edien, dar ar $ putut să meargă unde dorea, să studie&ece dorea, fără ca nimeni să îi spună ce poate şi ce nu poate $

1ămăduit.

4amenii se vindecau când nu ar $ treuit. 6ă înfuriam atâtde tare când cineva murea, când îmi dădeam seama că nu erasu$cient tot ce ştiam despre ieruriC că se făceau ine, spuseridicând din umeri. 6ult mai un decât trucul meu, oftă femeia suirică.0uteam să fac un ăiat să vrea să mă sărute sau să nu vrea.9loca(ul meu erau ăraii, nu furia.Nynaeve se uită la ea nevenindu-i să creadă, iar 1%eodrin râse. Ei ine, erau şi emoiile. +acă era un ărat pre&ent şi îlplăceam foarte mult sau îl antipati&am foarte tare, puteamconduce.+acă nu simeam nici una, nici alta sau nu era niciun ăratacolo, eram la fel de capailă să conduc saidarul ca pe un copac. 3i cum ai trecut de asta? întreă Nynaeve curioasă. Elayne lepusese pe novice două câte două, iar acestea încercau stângacesă-şi treacă una alteia mici /ăcări.Dâmetul lui 1%eodrin se lăi, iar ora(ii i se aprinseră. 7n tânăr numit #%arel, un rândaş de la gra(durile 1urnului,

începuse să-mi facă oc%i dulci. Eu aveam cincispre&ece ani, iar el

avea cel mai minunat &âmet. !es "edai îl lăsau să participe laleciile mele, într-un col, ca să $u în stare să conduc. #e nu ştiam

207

7/17/2019 Sel


era că "%eriam aran(ase încă de la început să mă întâlnesc cu el.4ra(ii i se aprinseră şi mai tare. Nu ştiam nici că are o sorăgeamănă şi că, după câteva &ile, în locul lui stătea 6arel. #ând şiadat (os %aina şi cămaşa într-una din &ile, în mi(locul leciei, am

fost atât de şocată că am leşinat. +ar, după povestea asta, amputut conduce în voie ori de câte ori am vrut.Nynaeve i&ucni în râs nu se putea aine , iar 1%eodrin râseşi ea, în po$da ora(ilor ca focul. !ş vrea să $e la fel de uşor pentru mine, 1%eodrin. 8ie că va $ sau nu, spuse 1%eodrin râ&ând din ce în ce mai

încet, o să-i dărâmăm loca(ul. 5n după-amia&a astaC 4 studie& pe "iuan după-amia&ă, se repe&i Nynaeve, iar

1%eodrin îşi strânse u&ele. 6ă evii, Nynaeve. 5n ultima lună ai reuşit să te esc%ive&i dela toate întâlnirile, mai puin trei. 0ot să accept să încerci şi săeşue&i, dar nu pot să accept să-i $e teamă să încerci. Nu îmi e, începu Nynaeve indignată, dar se întrea dacă nu

încerca să ascundă adevărul de ea însăşi.Era atât de descura(ator să încerci şi să încerci şi să încerciC şisă eşue&i.

1%eodrin nu o lăsă să continue. Luând în considerare faptul că astă&i ai de(a un program,spuse calm, ne vedem mâine şi poimâine sau voi $ nevoită să iau

alte măsuri. Nu vreau să fac asta şi nici tu nu vrei, dar doresc săispuler loca(ul. 6yrelle mi-a cerut să fac eforturi speciale şiam (urat să o fac.Nynaeve rămase cu gura căscată au&ind aproape aceleaşi vorepe care i le spusese lui "iuan. Era prima dată când cealaltăfemeie se folosea de autoritatea ei. La ce noroc avea astă&i, nu ar $fost de mirare să se tre&ească aşteptând-o pe 1iana, cot la cot cu"iuan.

1%eodrin nu aşteptă să răspundă. +ădu din cap, de parcă ar $primit un răspuns a$rmativ, şi plecă. Nynaeve parcă îi vedea şalulcu ciucuraşi pe umeri. +imineaa asta nu îi mergea ine deloc.'arăşi 6yrelle: îi venea să ipe.Elayne îi aruncă un &âmet mândru din mi(locul novicelor2terminase, dar Nynaeve clătină din cap şi plecă. "e întorcea încamera ei. #olac peste pupă&ă, la (umătatea drumului, +agdara8inc%ey se i&i de ea alergând şi o trânti. !lergând: 4 !es "edai:8emeia masivă nu se opri, nici măcar nu strigă o scu&ă pesteumăr, continuând să alege prin mulime.Nynaeve se ridică în picioare, se scutură de praf, şontâcăi până

în camera sa şi trânti uşa după ce intră. !erul era $erinte şi înc%is, paturile nefăcute, cel puin până avea timp 6og%edien să

208

7/17/2019 Sel


le facă, şi, mai rău decât toate, simurile îi spuneau că deasupra"alidarului se de&lănuia c%iar atunci o furtună cu grindină. Eiine, nu o să se lase surprinsă acolo şi nici nu o s-o calce nimeni

în picioare.

!runcându-se pe cearşafurile mototolite, se întinse atingândrăara, lăsându-şi mintea să %oinărească, gândindu-se ce o sămai scoată de la 6og%edien în acea &i, dacă "iuan va veni în aceadupă-amia&ă, la Lan, la loca(ul ei sau dacă va rămâne în "alidar.Nu ar $ cu adevărat o fugă2 s-ar duce proail la Rand, în#aemlyn avea nevoie de cineva ca să nu-şi ia nasul la purtare,iar lui Elayne i-ar plăcea. 3i-ar $ dorit ca ideea de a pleca să nu $devenit atât de atractivă după ce 1%eodrin îşi anunase inteniile."e aştepta să simtă prin răară vreun semn că 6og%edien îşiterminase treaa, să se poată duce după ea adesea se ascundeacând era osum/ată , dar ruşinea şi furia nu scă&useră. 7şa sei&i de perete. !ici eşti, mârâi 6og%edien arătându-şi mâinile. 7ite:+istruse:Lui Nynaeve nu i se păru că arată altfel decât alte mâini carespălaseră rufe2 ale şi încreite, adevărat, dar trecea repede. Nu e su$cient că treuie să trăiesc în mi&erie, muncind ca oservitoare, acum am a(uns să muncesc şi ca o sălatică:Nynaeve o reduse la tăcere printr-un lucru simplu. "e gândi la o

lovitură scurtă de ici, apoi îşi mută gândul în acea parte a miniide unde 6og%edien putea primi emoii. 8emeia desc%ise larg oc%iisăi negri, înc%i&ându-şi gura plescăind, cu u&ele strânse. Nu olovise tare, doar cât să-i aducă aminte. 5nc%ide uşa şi stai (os, îi spuse Nynaeve. 0oi să faci paturilemai târ&iu. 4 să facem o lecie. "unt oişnuită cu o viaă mai ună, mormăi 6og%edien

înc%i&ând uşa. 7n muncitor de noapte din 1o(ar e oişnuit cu maiine. +acă nu mă înşel, spuse aspru Nynaeve, un muncitor denoapte de-nu-ştiu-unde nu are deasupra capului o condamnare lamoarte. #ând simi nevoia, poi să-i spui lui "%eriam e;act cineeşti. Era pură cacealma simea un uriaş g%em în stomac lagândul că s-ar putea întâmpla aşa ceva , dar simi valul de fricăal femeii. Nynaeve admiră cât de nepăsătoare îi rămăsesee;presia2 dacă s-ar $ simit aşa, s-ar $ tăvălit pe podea. #e vrei să-i arăt? întreă 6og%edien cu o voce stăpânită.5ntotdeauna treuiau să-i spună ce vor. Nu le arăta nimic dinproprie iniiativă, decât dacă o presau atât de tare că nu mai

rămânea decât să o torture&e. 4 să încercăm ceva ce nu ai reuşit până acum să mă învei.

209

7/17/2019 Sel


#um să detecte&i un ărat care conduce. 0ână acum, erasingurul lucru pe care ea şi Elayne nu îl prinseseră din &or.0utea $ folositor dacă se %otăra să plece la #aemlyn. Nu e uşor, mai ales fără un om pe care să e;erse&i. 0ăcat că

nu ai putut să-l 1ămăduieşti pe Logain, &ise fără urmă de ironie înglas, dar continuă grăită după ce aruncă o privire către c%ipulei= 1otuşi, putem încerca să facem iarăşi ur&elile.Lecia nu era deloc uşoară. Nu era niciodată, c%iar şi cu lucruripe care Nynaeve le putea învăa imediat ce esătura devenea clară.6og%edien nu putea conduce dacă Nynaeve nu îi permitea, dacănu o îndruma c%iar, dar într-o lecie nouă 6og%edien treuia să$e prima care să-i arate cum se formau $rele. Era complicat şicau&a principală pentru care nu reuşeau să învee o mulime delucruri noi în $ecare &i de la ea. 5n ca&ul acesta, Nynaeve avea ovagă idee cum erau esute $rele, dar era o dantelărie comple;ă, cutoate cele cinci 0uteri, care făcea şi 1ămăduirea să pară simplă,iar modelul se sc%ima cu o iueală fulgerătoare. 6og%edienspunea că di$cultatea lui era motivul pentru care era folosit rar.5i mai dădea şi o straşnică durere de cap în ca&ul în carecontinuai prea mult timp.Nynaeve, întinsă pe pat, lucra cât de concentrat putea. +acă seducea la Rand, avea nevoie de asta, şi nu putea spune cât decurând. #onduse $rele singură2 din când în când se gândea la

1%eodrin sau Lan pentru a strânge su$cientă furie. 6ai devremesau mai târ&iu, 6og%edien va $ trasă la răspundere pentrucrimele ei, şi atunci ce va face ea, oişnuită să folosească putereaceleilalte femei? 1reuia să trăiască şi să muncească cu limitărileei. !r putea 1%eodrin să găsească o cale de a-i distruge loca(ul?Lan treuia să $e în viaă ca să-l poată găsi. +urerea începu să-isfredelească tâmplele. 5n oc%ii lui 6og%edien începu a se citi

încordarea2 îşi freca tâmplele din când în când, dar su fricapermanentă transmisă de răară se mai simea şi altceva acum,ceva ce părea a $ mulumire. Nynaeve se gândi că, c%iar şi atuncicând nu vrei să învei pe cineva, treuie să ai oarece satisfacie.Nu era sigură că îi plăcea să o vadă pe 6og%edien avândsentimente umane.Nu îşi putea da seama de când începuse lecia, cu 6og%edienmurmurând )aproape* şi )nu c%iar*, dar, când uşa fu i&ită dinnou de perete, sări de pe saltea. 8rica ascuită care năvăli prinrăară ar $ fost însoită de un ipăt la oricine altcineva decât la6og%edien. !i au&it, Nynaeve? întreă Elayne împingând uşa. ! venit o

solie de la 1urn, de la Elaida.#u gâtle(ul strâns de spaimă, Nynaeve uită să mai ipe la ea.

210

7/17/2019 Sel


7ită şi de durerea de cap. 4 solie? Eşti sigură? Normal că sunt sigură, Nynaeve. #re&i că aş $ venit în fugăpentru un zvon? 1ot satul e agitat.

Nu ştiu de ce, spuse acru Nynaeve.+urerea de cap se întorsese. 3i toată menta-gâştei din cufărulcu ieruri de su pat nu ar $ putut să-i liniştească stomacul. Naveade gând să învee niciodată să ată la uşă? 6og%edien arătade parcă ar $ avut şi ea nevoie de menta-gâştei, cu amele mâinilipite de stomac. Le-am spus că Elaida ştie de "alidar. 0oate ne-au cre&ut, spuse Elayne aşe&ându-se la margineapatului lui Nynaeve, sau poate nu, dar acum s-au convins.Elaida ştie unde suntem şi proail şi ce avem de gând. 4riceservitor poate $ iscoada ei. 0oate c%iar şi unele surori. !m vă&ut-o

în treacăt pe femeia care poartă solia, Nynaeve. 0ăr desc%is şi oc%ialaştri care ar putea îng%ea soarele. 4 Roşie pe nume 1ama 8eir,&ice 8aolin. 7nul din "tră(erii care erau de pa&ă a însoit-o

înăuntru. "e uită la tine de parcă ai $ o piatră.Nynaeve se uită la 6og%edien= !m terminat cu lecia deocamdată. ino peste un ceas să facipaturile, spuse aşteptând ca 6og%edien să iasă, cu u&ele strânseşi inându-şi fustele în pumni.

#eC ce mesa( a adus? 5nc%ipuie-i că nu mi-au spus, Nynaeve. 8iecare !es "edai pelângă care am trecut se întrea acelaşi lucru. !m au&it că 1ama arâs când i s-a spus că va $ primită de +ivanul 1urnului. 3i nu eraamu&ată. #re&i căC cre&i că ar putea decide săC spuse Elaynemuşcându-şi u&a. "ă se întoarcă? îi răspunse Nynaeve nevenindu-i să creadă.Elaida o să vrea ca ele să facă ultimele &ece mile în genunc%i, şiultima milă târându-se pe urtă: 3i c%iar dacă nu ar vrea asta, iarRoşia ar spune= )enii acasă. 1otul e iertat, vă aşteptăm cu cinape masă*, cre&i că ar putea trece atât de uşor peste povestea cuLogain? Nynaeve, !es "edai ar putea trece peste orice săreîntregească 1urnul. 0este orice. Nu le înelegi cum le îneleg eu2la palatul mamei au fost mereu !es "edai, din &iua în care m-amnăscut, întrearea e= ce spune 1ama +ivanului? #e îi răspundele?Nynaeve îşi frecă raele iritată. Nu avea răspunsuri, doarsperane. 'ar simul vremii îi spunea că, acum, furtuna care nuera lovea cu sălăticie acoperişurile "alidarului. !vea să simtă

acelaşi lucru &ile întregi.

211

7/17/2019 Sel


CAPITOLUL 9

Planuri 17 '-!' !+7" 0E !#E31' !R1'8'#'ER' 5N !6!+4R?6uli ar $ tresărit dacă 0edro Niall le-ar $ vorit atât de rece,dar nu şi ăratul care stătea pe soarele desenat în podea, în faascaunului înalt al lui Niall. +ega(a încredere şi pricepere. Niallcontinuă= E;istă un motiv pentru care am pus două mii de #opii săpă&ească %otarul cu 1araon, 4mema. 1araon este în carantină.Nimeni nu are voie să treacă %otarul. Nici vrăiile nu ar trece,dacă ar $ după voia mea.4mema întruc%ipa idealul o$erului din corpul #opiilorLuminii, înalt şi impunător, cu un c%ip îndră&ne şi neînfricat, oărie puternică şi păr al la tâmple. 4c%ii săi negri păreau înstare să înfrunte neînduplecai cel mai cumplit câmp de ătălie, şic%iar aşa şi făcuseră. 'n acea clipă părea adâncit în gânduri.6antaua ală-aurie a "eniorului #ăpitan, 7ns al Luminii, îistătea ine. "eniore #ăpitan #omandat, vor să în$ine&e aici o #asă a9reslei, spuse cu o voce adâncă şi armonioasă, care i se potrivea

înfăişării. !rti$cierii călătoresc peste tot. 0ot $ introduşi cu

uşurină ageni printre ei. !geni ine-venii în orice oraş, în oriceconac noiliar, în orice palat regal. <ândii-vă la asta:+espre !del 4mema se credea că e un memru oarecare al#onsiliului 7nşilor. +e fapt, era şeful spionilor #opiilor Luminii.Niall gândea însă că reasla arti$cierilor era, până la ultimulărat şi femeie, taraone&ă, iar 1araon era infectat cu %aosul şineunia pe care el nu le dorea în !madicia. +acă nu puteacauteri&a infecia, putea măcar să o i&ole&e. or $ tratai ca oricine altcineva care se strecoară înăuntru,4mema. "u gardă, nu vor avea voie să vorească cu nimeni şivor $ escortai fără &ăavă afară din !madicia. +acă îmi permitei să insist, "enior #ăpitan #omandant,utilitatea lor depăşeşte micile ârfe pe care le-ar putea răspândi."unt retraşi. 3i, pe lângă folosul lor pentru agenii mei, mai e şiimensul prestigiu de a avea în !mador o #asă a 9reslei lor. !r $singura, acum. #ea din #air%ien a fost aandonată şi cusigurană şi cea din 1anc%ico.0restigiu: Niall îşi frecă oc%iul stâng care i se &ătea fără voialui. Nu avea rost să se mânie pe 4mema, dar treuia să facă un

efort să se stăpânească. #ăldura dimineii îi $erea nervii la focmic.

212

7/17/2019 Sel


5ntr-adevăr, sunt retraşi, 4mema. 1răiesc cu ai lor, călătoresccu ai lor şi aia sc%imă o voră cu alii. !i de gând să-i însoriagenii cu ei? 8oarte rar se însoară cu cineva din afara reslei, şinu poi deveni arti$cier decât dacă te naşti din părini arti$cieri.

!, da. Ei ine, sunt sigur că se poate găsi o soluie. Nimic nupărea să ştirească masca de încredere şi pricepere. 4 să $e cum spun eu, 4mema. 9ăratul desc%ise gura dinnou, dar Niall îl opri iritat. #um spun eu, 4mema: Nu vreau să mai aud nimic: !cum ceinformaii ai astă&i? #e informaii utile? sta e rostul tău. Nu săprocuri arti$cii pentru !ilron.4mema e&ită, dorind să mai facă o pledoarie pentru preioşii luiarti$cieri, dar în $nal spuse plin de importană= "e pare că rapoartele despre (uraii +ragonului în !ltarasunt mai mult decât un &von. La fel şi în 6urandi. 'nfestarea emică, dar va creşte. 4 lovitură puternică acum i-ar distruge şi peei, şi pe !es "edai din "alidar într-o singurăC !cum %otărăşti şi strategia #opiilor? !dună informaii şi lasărestul pe seama mea: #e altceva mai ai pentru mine?4mul răspunse cu o înclinare calmă de încuviinare. 4memaera foarte un la a rămâne calm2 poate asta făcea cel mai ine. !m veşti une. 6attin "tepaneos e gata să vi se alăture. "ecodeşte să anune pulic, dar oamenii mei din 'llian au raportat

că va face asta în curând. 6i s-a raportat că e nerădător. !sta ar $ foarte ine, spuse sec Niall.Remarcail, cu sigurană. 0rintre stindardele şi fanioanele caredecorau camera, cei trei Leopar&i ai lui 6attin "tepaneos, argintiipe fond negru, atârnau alături de simolul regal din 'llian, nouăaline esute cu $e de aur pe mătase verde. Regele din 'llianreuşise să învingă până la urmă, cel puin $indcă impusese untratat care spunea că %otarul dintre !madicia şi !ltara rămâneanesc%imat, dar Niall se îndoia că omul o să uite vreodată că la"oremine avusese şi avanta(ul terenului, şi al numărului desoldai şi tot fusese învins şi capturat. +acă oştenii lui nu ar $reuşit să asigure retragerea restului armatei illiane&e din cursa luiNiall, !ltara ar $ fost acum $eful #opiilor, poate c%iar şi 6urandişi 'llian. 6ai rău, 6attin "tepaneos inea drept consilieră ovră(itoare din 1ar alon, deşi ascundea şi acest lucru, şi oascundea şi pe ea. Niall trimisese solii, pentru că nu îndră&nise sălase ceva neîncercat, dar ca 6attin "tepaneos să i se alăture ar $fost cu adevărat remarcail. #ontinuă. 3i $i concis. !m o &i grea astă&i şi pot să-i citesc

rapoartele scrise mai târ&iu.5n po$da ordinului, relatarea lui 4mema fu lungă, recitată cu o

213

7/17/2019 Sel


voce sonoră şi sigură pe ea. !l>1%or nu reuşise să-şi e;tindă preamult controlul în !ndor, dincolo de &idurile #aemlynului. 5n $nal

înaintarea lui fulgerătoare se oprise, iar 4mema îi aduse amintecu gri(ă că prevestise acest lucru. Nu prea erau şanse ca

Finuturile de Gotar să se alăture #opiilor împotriva falsului+ragon prea curând2 seniorii din "%ienar, !rafel şi Handorpro$tau de liniştea 6anei 0ustiitoare ca să se ră&vrătească, iarregina din "aldaea se retrăsese la ară, de teama lor. !genii eilucrau însă şi, de îndată ce aceste mici reeliuni aveau să $e&droite, conducătorii Finuturilor vor $ făcui să-şi plece capul. 0ede altă parte, conducătorii din 6urandi, !ltara şi <%ealdan eraugata să se liniştească, deşi mai spuneau şi lucruri care săliniştească vră(itoarele din 1ar alon. !lliandre din <%ealdan ştiacă i se clatină tronul şi că avea nevoie de #opii dacă nu dorea săse prăuşească la fel de arupt precum cei dinaintea ei, iar 1ylindin !ltara şi Roedran din 6urandy sperau ca in/uena #opiilor să

îi facă ceva mai mult decât nişte marionete pentru regi. 5n modlimpede, omul considera toate acele ări ca $ind de(a în u&unarullui Niall.+upă părerea lui 4mema, în !madicia lucrurile stăteau şi maiine. Recruii se îng%esuiau su stindardele #opiilor, mai muli caniciodată. +e fapt, asta nu îl privea pe 4mema, dar oişnuia să-şi

împăne&e rapoartele cu cât mai multe veşti une putea. 0rofetul

nu avea să mai cree&e neca&uri mult timp2 gloata lui se certa pe cesate şi conace să (efuiască la mia&ănoapte, iar la următorul atacal soldailor lui !ilron aveau să se împrăştie înapoi în <%ealdan.Nu mai erau locuri în înc%isori, pentru că 'scoadele celui

întunecat şi spionii 1ar alonului erau arestai mai repede decâtputeau $ spân&urai. ânătoarea de vră(itoare din 1ar alon leadusese până acum doar două, dar peste o sută de femei fuseserăinterogate până acum, dovadă a vigilenei patrulelor. 6ai fuseserăprinşi doar câiva refugiai din 1araon, deci carantina deveneamai e$cientă2 cei prinşi erau aruncai înapoi în 1araon cât derepede se putea. 1recu rapid peste ultima parte, ceea ce nu era demirare având în vedere prostia lui cu arti$cierii.Niall asculta su$cient de atent doar ca să ştie când să dea dincap aproator. 4mema fusese un comandant capail pe câmpulde ătălie, atâta vreme cât cineva îi spunea ce să facă, dar, înfuncia actuală, stupiditatea lui credulă îi punea rădarea la

încercare. Raportase că 6orgase era moartă, cadavrul găsit şirecunoscut fără niciun duiu, până în &iua în care îl pusese faă

în faă cu ea. Ridiculi&ase )&vonurile* că "tânca din 1ear ar $

că&ut şi încă mai nega că cea mai puternică fortăreaă din lume ar$ putut $ luată cu fora, din e;terior2 insista că la mi(loc fusese

214

7/17/2019 Sel


trădarea, un înalt "enior care dăduse "tânca pe mâna lui al>1%orşi a 1ar alonului. "usinea că de&astrul de la 8alme şi neca&uriledin 1araon şi !rad +oman erau lucrătura armatelor lui !rtur!ripă-de-3oim venite de peste oceanul !ryt%. Era convins că

"iuan "anc%e era în funcie, că al>1%or era neun şi pe moarte, că 1ar alon îl ucisese pe regele <alldrian special ca să provoaceră&oi civil în #air%ien, iar aceste trei )adevăruri* erau cumvalegate de acele &vonuri ridicole, întotdeauna venite de undevafoarte convenail de departe, de oameni care i&ucneau în /ăcărisau coşmaruri care apăreau din vă&du% să măcelărească sate

întregi. Nu prea ştia e;act cum, dar lucra la o mare teorie pe carepromisese să i-o pre&inte într-o ună &i, care urma să de&văluietoate comploturile vră(itoarelor şi să pună 1ar alonul în mâinilelui Niall.!şa era 4mema= ori inventa motive ciudate pentru lucrurilecare se întâmplau, ori au&ea o ârfa în stradă şi o îng%iea cutotul. 5şi petrecea o ună parte din timp ascultând ârfe, înconace şi în stradă. Nu numai că fusese vă&ut ând cot la cot cunişte corniai, dar nu mai era un secret că dăduse sume fauloasepentru nu mai puin de trei #ornuri ale lui alere. +e $ecare datăse dusese cu ele la ară şi su/ase în ele &ile întregi, până treuiseşi el să admită că niciun erou din legende nu avea să se scoale dinmori. #%iar şi aşa, eşecurile nu aveau să-l oprească să le mai

cumpere, prin alei întunecate sau în camere dosite de printaverne. "pus simplu, lucrurile stăteau aşa= un şef al spionilor ar$ treuit să se îndoiască şi de propriul c%ip din oglindă, dar4mema credea totul. 5ntr-un $nal, omul termină de vorit. oi cântări cu atenie rapoartele tale, 4mema. 1e-aidescurcat ine.#um se mai fălea insul, aran(ându-şi mantia. Lasă-mă acum. #ând ieşi, trimite-l pe 9alBer înăuntru. !mnişte scrisori de dictat. +esigur, "enior #ăpitan #omandant. !%, asta a venit a&idimineaă printr-un porumel.5n timp ce se înclina, 4mema se încruntă şi căută ceva prinu&unarul %ainei, scoând un mic cilindru de os. 1rei dungi roşiierau desenate de-a lungul lui, semn că treuia să-i $e adus luiNiall cu sigiliul de ceară neatins. 3i individul aproape uitase de el.4mema aşteptă să a/e ce conine cilindrul, dar Niall îi făcusemn către uşă. Nu uita de 9alBer. +acă 6attin "tepaneos se gândeşte sătreacă de partea mea, treuie să-i scriu să văd dacă nu pot înclina

alana, să-l fac să ia deci&ia corectă.4mema făcu iarăşi o plecăciune şi ieşi.

215

7/17/2019 Sel


+upă ce uşa se înc%ise în spatele lui 4mema, Niall atinsegânditor cu degetele cilindrul. !cele mesa(e speciale arareoriaduceau veşti une. Ridicându-se încet în ultima vreme

începuse să-şi simtă vârsta în oase umplu cu punci un pocal

simplu de argint, dar îl puse pe masă, desc%i&ând un rulou depiele acoperit cu pân&ă. #oninea o singură foaie grea de %ârtie,oită şi un pic ruptă, desenul în cretă colorată al unui artist destradă, înfăişând doi ărai care se luptau printre nori, unul cuc%ipul de foc, celălalt cu păr întunecat, roşiatic. !l>1%or."e duseseră de râpă toate planurile sale de a-i pune ee înroate falsului +ragon, toate speranele de a-i încetini valul decuceriri, de a-l distrage. 4are aşteptase prea mult, iar al>1%ora(unsese prea puternic? +acă da, mai era doar o singură cale de are&olva repede cu el, un cuit în noapte, o săgeată trasă de pe unacoperiş. #ât de mult timp avea cura( să aştepte? 0utea să rişte sănu aiă rădare? 0rea multă graă putea aduce un de&astru la felde mare ca prea multă rădare. "eniorul a trimis după mine?Niall se uită la ăratul care intrase atât de tăcut. +acă te luaidupă c%ip, te-ai $ aşteptat să au&i un foşnet uscat atunci când semişca 9alBer. 1otul la el era îngust şi suire2 %aina lungă atârnade umerii osoşi, iar picioarele lungi păreau gata să se rupă sugreutatea corpului uscat. "e mişca aidoma unei păsări care

opăie. #re&i că acel #orn al lui alere va c%ema din mormânt eroisă ne salve&e? 0oate că da, stăpâne, spuse 9alBer împreunându-şi mâinile.0oate că nu. Eu unul nu aş conta pe asta.Niall dădu din cap. 3i cre&i că 6attin "tepaneos o să mi se alăture? 'arăşi, poate. Nu o să vrea să sfârşească o marionetă saumort. #ea mai mare gri(ă a lui e să se agae de #oroana cu Lauri,iar armata care se adună în 1ear îl face proail să $e destul de

îngri(orat.9u&ele lui 9alBer &âmiră suire. ! vorit în pulic că vrea să accepte propunerea voastră, dar,pe de altă parte, tocmai am a/at că sc%imă mesa(e cu 1urnul!l. "e pare că a fost de acord cu ceva, deşi încă nu ştiu cu ce.Lumea ştia că !del 4mema era şeful spionilor #opiilor. 4astfel de funcie ar $ treuit să $e secretă, dar îl arătau în stradăcu degetul până şi rândaşii de la gra(duri şi cerşetorii, cu gri(ă

însă, să nu cumva să-i vadă cel mai puternic om din !madicia.

!devărul era că prostul de 4mema era doar o momeală, un decor în spatele căruia se ascundea adevăratul şef al spionilor din

216

7/17/2019 Sel


8ortăreaa Luminii. "ean 9alBer, uscăivul secretar al lui Niall,cu c%ipul său de&aproator. 7n om pe care nu l-ar $ ănuitnimeni2 nu ar $ cre&ut nici dacă le spunea cineva.+acă 4mema credea totul, 9alBer nu credea nimic, poate nici

măcar în 'scoadele celui întunecat sau în #el întunecat însuşi.+acă 9alBer credea totuşi în ceva, era să se uite peste umăruloamenilor, să le asculte şoaptele, să le a/e secretele. +esigur, ar $servit pe oricare alt stăpân la fel de ine ca şi pe Niall, dar ăsta nuera un lucru rău. #e a/a 9alBer nu era distorsionat de ce ştia căar treui să $e adevărat sau de ce şi-ar $ dorit. Necre&ând înnimic, era mereu capail să scoată adevărul la iveală. Nu mă aşteptam la altceva din partea 'llianului, dar c%iar şiel poate $ dat pe ra&dă.

1reuia să $e. Nu putea $ prea târ&iu. eşti noi din Finuturile de la Gotar? 5ncă nu, stăpâne. +ar +avram 9as%ere este în #aemlyn. #utrei&eci de mii de oameni din cavaleria uşoară, spun informatoriimei, dar eu nu cred că sunt nici (umătate. Nu ar slăi "aldaeaatât de mult, indiferent cât de linişte ar $ în 6ană, c%iar dacă i-arporunci 1enoia.Niall mormăi, cu un col al oc%iului tremurând. !tinse desenulpus în ruloul de piele2 se presupunea că seamănă pe departe cual>1%or. 9as%ere în #aemlyn2 un un motiv ca 1enoia să fugă la

ară de solia sa.Nu erau veşti une din Finuturile de la Gotar, indiferent cecredea 4mema. )6icile reeliuni* raportate de 4mema erau mici,dar nu erau de felul celor care credea el. +e-a lungul Gotaruluioamenii se certau dacă al>1%or era un alt fals +ragon sau+ragonul Renăscut. 4amenii $ind cum erau, certurile degenerau

în mici ătălii. Luptele începuseră în "%ienar cam în acelaşi timp în care că&use "tânca din 1ear, dovedind cu prisosină căvră(itoarele îşi vârâseră nasul. 5ncă nu se ştia cum o să setermine, spunea 9alBer.8aptul că al>1%or rămânea în #aemlyn era unul dintre puinelelucruri asupra căruia 4mema nu se înşelase. +ar de ce, cu9as%ere acolo, cu !ielii, cu vră(itoarele? Nici măcar 9alBer nufusese în stare să răspundă la această întreare. 'ndiferent demotiv, Lumina $e lăudată că se întâmpla aşa: <loatele 0rofetului

(efuiau la mia&ănoapte în !madicia, era adevărat, dar îşiconsolidau po&iiile, ucigând sau alungând pe oricine refu&a săspri(ine 0rofetul +ragonului. "oldaii lui !ilron se opriseră dinretragere doar $indcă afurisitul de 0rofet se oprise din înaintare.

!lliandre şi ceilali despre care 4mema era sigur că i se voralătura erau de fapt e&itani, amăgindu-i soliile cu scu&e şi

217

7/17/2019 Sel


amânări. 9ănuia că nici măcar ei nu ştiau ce vor face.5n aparenă, totul părea să meargă în favoarea lui al>1%or, cue;cepia a ceea ce îl reinea în #aemlyn, dar Niall nu era niciodatămai periculos decât atunci când era încolit şi depăşit numeric.

+acă se putea încrede în &vonuri, #arridin se descurca ine în!ltara şi 6urandy, deşi nu su$cient de repede pe cât ar $ vrutNial. 1impul era un inamic la fel de puternic ca al>1%or sau

1urnul. +ar, dacă &vonurile despre #arridin erau une, atuncipoate că era su$cient. 0oate că era timpul să e;tindă Auraii+ragonului* în !ndor. 0oate şi în 'llian, deşi, dacă armata care seaduna în 1ear nu era su$cientă să-i arate lui 6attin "tepaneosdrumul cel un, atunci ce ar $ putut reali&a cu câteva ferme şisate prădate? 6ărimea armatei îl îngro&ea pe Niall2 dacă ar $ fost

(umătate din cât raportase 9alBer, un sfert, şi tot ar $ fost îngro&it. Niciodată nu se mai strânsese aşa ceva, de pe vremea lui!rtur !ripă-de-3oim. 5n loc să-i înspăimânte pe oameni ca să i sealăture lui Niall, o asemenea armată putea să-i intimide&e să sealăture /amurii +ragonului. +acă ar $ avut un an, (umătate dean, ar $ deinut su$ciente trupe să se poată lupta cu armata deproşti, andii şi sălatici !iel a lui al>1%or.Nu era totul pierdut, desigur. Niciodată nu e totul pierdut atâtavreme cât eşti viu. 1araon şi !rad +oman îi erau la fel de inutileşi lui dar şi lui al>1%or, două cuiuri de năpârci2 numai un neun

şi-ar $ pus mâna acolo înainte ca una dintre năpârci să $ ucismăcar (umătate din restul. +acă "aldaea era pierdută lucru pecare nu putea să-l creadă "%ienar, !rafel şi Handor încă erau înalană, iar alanele se puteau înclina. +acă 6attin "tepaneosdorea să călărească doi cai deodată întotdeauna încercase asta, încă putea $ forat să aleagă cum treuie. !ltara şi 6urandy arputea $ împinse unde treuie, iar !ndorul se va repe&i lapicioarele lui, $e că va decide că e nevoie de iciul lui #arridin, $ecă nu.5n 1ear, agenii lui 9alBer îi convinseseră pe 1edosian şiEstanda să se alăture lui +arlin, transformând o s$dare într-oadevărată reeliune, iar omul părea convins că putea face acelaşilucru în #air%ien şi în !ndor. 5ncă o lună, ma;imum două, şiEamon alda se va întoarce de la 1ar alon2 Niall s-ar $ lipsit dealda, dar atunci fora #opiilor ar $ fost aproape toată în acelaşiloc, gata să $e folosită acolo unde putea aduce cel mai mult ine.+a, mai avea multe lucruri de partea sa. Nimic nu se limpe&ise,dar lucrurile se coagulau. !vea nevoie doar de timp.+ându-şi seama că încă inea în mână cilindrul de os, sparse

sigiliul de ceară şi scoase cu gri(ă din interior un rulou suire de%ârtie.

218

7/17/2019 Sel


9alBer nu spuse nimic, strângându-şi iar u&ele, dar de dataasta nu mai era un &âmet. 0e 4mema îl tolera, ştiind că omul eraun prostănac, dar nu îi plăcea ca Niall să primească rapoarte caretreceau pe lângă el, de la oameni pe care nu îi cunoştea.

7n scris mic şi împăien(enit acoperea ucăica de %ârtie, întruncifru pe care foarte puini îl ştiau, şi nimeni în !mador. Niall îlputea citi la fel de uşor ca pe propriul scris. "emnul de la $nal îlfăcu să clipească, la fel ca şi coninutul. aradin era sau fuseseunul dintre cei mai uni ageni ai lui, un vân&ător de covoare care

îi adusese servicii în timpul tulurărilor, în timp ce îşi vindeamărfurile prin !ltara, 6urandy şi 'llian. #u ce câştigase astfeldevenise un negustor înstărit în 1anc%ico, aprovi&ionând regulatcu vinuri şi covoare palatele regelui şi ale panarc%ului, precum şipe ale celor mai muli noili de la curte, mereu plecând de la eidoldora de informaii. Niall îl cre&use de multă vreme mort înneunia de acolo2 era primul mesa( după un an de &ile. 3i, dincâte îi scria aradin, mai ine ar $ fost mort. #u mâna tremurată,a unui om a/at în pragul neuniei, scria despre oameni călărindestii ciudate şi creaturi &urătoare, despre !es "edai puse în&gardă şi despre Hailene. !sta însemna )"trămoşi* în Lima"trăvec%e, dar nici măcar nu încerca să e;plice de ce era

înspăimântat de ei şi cine erau. Era clar că omul avea feră lacap, vă&ând cum ara i se duce de râpă. Enervat, Niall mototoli

%ârtia şi o aruncă. 6ai întâi treuie să ascult idioeniile lui 4mema, şi acumasta. #e altceva mai ai pentru mine, 9alBer?9as%ere. Lucrurile puteau lua o întorsătură urâtă dacă9as%ere conducea armatele lui al>1%or. 4mul îşi câştigase oreputaie. 7n cuit în umră pentru el?9alBer nici măcar nu clipise, privindu-l $; pe Niall, dar acestaştia că, dacă nu o arde, ucăica de %ârtie mototolită va sfârşi înmâinile lui. 0atru lucruri ar putea $ de interes, stăpâne. 5ncep cu ce emai puin interesant. Dvonurile despre întâlnirile steddingurilor4gier sunt adevărate. 0entru nişte 4gieri, se mişcă în graă.+esigur, nu putea spune despre ce voreau. "ă introducă unom într-un grup 4gier era la fel de imposiil ca a face un 4gier săspione&e. 6ai uşor i-ar $ fost să facă soarele să răsară noaptea. Este şi un număr neoişnuit de mare de 4ameni ai 6ării înporturile de la mia&ă&i. Nici nu iau marfă, nici nu navig%ea&ă. #e aşteaptă? Nu ştiu încă, stăpâne. 0entru o clipă gura i se înc%ise de

parcă ar $ tras cineva de nişte sfori. Nu îi plăcea să admită căe;istă secrete omeneşti pe care nu le putea diui. "ă încerce să

219

7/17/2019 Sel


a/e ce se întâmpla în rândul !t%a>an 6iere era ca şi cum ar $ încercat să a/e cum îşi fac arti$cierii arti$ciile. !solut inutil. #elpuin, într-un $nal, 4gierii ar $ putut să-şi facă pulică deci&ia. #ontinuă.

eştile de interes mediu suntC ciudate, stăpâne. !l>1%or afost vă&ut în aceeaşi &i de oameni de încredere în #aemlyn, 1ear şi#air%ien. 4ameni de încredere? Neuni de încredere. 0roailvră(itoarele au doi sau trei ărai care arată ca al>1%or su$cientde ine ca să păcălească pe oricine care nu-l cunoaşte. !sta are;plica o grămadă de lucruri. 0oate, stăpâne. 'nformatorii mei sunt de încredere.Niall trânti ruloul de piele, ascun&ând c%ipul lui al>1%or. 3i veştile de mare interes? 3tiu de la două surse din !ltara surse de încredere,stăpâne că vră(itoarele din "alidar pretind că !(a% Roşie l-a

încura(at pe Logain să devină un fals +ragon. #ă ele au făcuttotul. 5l au pe Logain în "alidar sau un ărat despre care spuncă e Logain şi-l arată noililor pe care îi aduc acolo. Nu am niciodovadă, dar cred că spun aceeaşi poveste tuturor regilor la carepot a(unge.5ncruntându-se, Niall se uită la /amurile de deasupra sa.Repre&entau inamici din aproape $ecare inut2 puini îl

înfrânseseră o dată, niciunul de două ori. 8lamurile păliseră cuvremea. #a şi el. +ar nu se o$lise atât de tare ca să nu mai poatăcontinua ce începuse. 8iecare stindard fusese oinut într-o luptăsângeroasă, unde nu-i puteai da seama ce se întâmplă dincolo dece vedeai, unde victoria sau înfrângerea puteau $ la fel deefemere. #ea mai cumplită ătălie în care luptase, cu armatei&indu-se pe â(âite noaptea, lângă 6oisen, părea să $ fostlimpede ca lumina &ilei faă de cea pe care o ducea acum.4are se înşelase? !r $ putut $ 1urnul cu adevărat divi&at? 7nfel de luptă între !(a%? 0entru ce? 0entru al>1%or? +acăvră(itoarele c%iar se luptau între ele, vor $ muli care să susinăsoluia lui #arridin, să lovească "alidarul şi să ucidă cât maimulte vră(itoare. 7nii credeau că dacă te gândeşti la &iua de mâine

înseamnă că te gândeşti la viitor, fără să pună la socotealăsăptămâna sau luna următoare, ce să mai vorim de anulurmător. alda, de pildă2 poate că era mai ine că încă nua(unsese în !mador. "au R%adam !sunaBa, 6arele 'nc%i&itor.alda voia să folosească toporul c%iar când pumnalul era maipotrivit. !sunaBa voia s-o spân&ure pe orice femeie care dormise o

noapte în 1urn, de ieri dacă se putea, să ardă $ecare carte în careerau menionate !es "edai sau 0uterea "upremă şi să inter&ică şi

220

7/17/2019 Sel


cuvintele însele. !sunaBa nu se gândea la nimic altceva şi nu-ipăsa nici de pre. Niall muncise prea mult, riscase prea mult ca săpermită ca totul să devină în oc%ii lumii o luptă între #opii şi

1urn.

+e fapt, nu conta dacă se înşelase. +acă o făcuse, era înavanta(ul lui. 0oate c%iar mai mult decât dacă avusese dreptate.#u un grăunte de noroc, putea sfărâma 1urnul pentru totdeaunaşi le putea despări pe vră(itoare în grupulee uşor de făcutpulere. !l>1%or se va poticni atunci, rămânând o ameninaresu$cient de mare ca să-l poată folosi drept momeală. 3i se puteaine aproape de adevăr. +estul de aproape. "puse, fără să-şi iaoc%ii de la stindarde= +ivi&area 1urnului este reală. !(a% Neagră s-a ridicat, celevictorioase au păstrat 1urnul, iar înfrântele au fost alungate să-şilingă rănile în "alidar."e uită la 9alBer şi aproape &âmi. 7n #opil oarecare ar $protestat că nu e;istă !(a% Neagră sau că toate vră(itoarele sunt'scoadele #elui întunecat2 cel mai nou recrut ar $ făcut asta cusigurană. 9alBer se uita doar la el, de parcă nici nu ar $ adus olasfemie împotriva credinei #opiilor. 1reuie să ne dăm seama dacă !(a% Neagră a învins sau apierdut. Eu cred că a câştigat. #ei mai muli cred că cele caredein 1urnul sunt adevăratele !es "edai. "ă-i lăsăm să asocie&e

adevărate !es "edai cu !(a% Neagră. !l>1%or este o creatură a 1urnului, un vasal al !(a% Neagră. 0oate o potrivesc cu motivulpentru care nu am pornit încă împotriva "alidarului.Ridică pocalul de pe masă şi luă o îng%iitură de vin2 nu a(utala căldură. 0rin solii lăsase să se îneleagă că motivul pentru carenu atacase încă "alidarul era teama de al>1%or2 prefera să le lasepe vră(itoare să se adune la poarta !madiciei decât să $e distrasde la pericolul falsului +ragon. 8emeile de acolo, îngro&ite de cât de convingătoare este !(a%Neagră, de&gustate de răul în careC 'maginaia i se termină toate era slu(itoarele #elui întunecat2 ce rău putea să le de&guste?C dar 9alBer continuă= 0oate că au decis să se arunce la picioarele oastre, cerşind

îndurare, cerând c%iar protecia. !u pierdut într-o reeliune, maislae decât inamicele lor, temându-se să nu $e &droite2 un omcare cade de pe o stâncă întinde mâna c%iar şi celui mai mareduşman al său. 0oateC spuse atingându-şi gânditor u&ele cu undeget ososC poate sunt gata să se căiască pentru păcatele lor şisă renune să mai $e !es "edai?

Niall se uită $; la el. 9ănuia că 9alBer nu credea deloc înpăcatele vră(itoarelor 1ar alonului.

221

7/17/2019 Sel


Este asurd, spuse plat. E genul de lucruri la care mă potaştepta de la 4mema.#%ipul secretarului rămase la fel de politicos, dar începu să-şifrece mâinile, aşa cum făcea când se simea insultat.

E ceea ce stăpânul meu se poate aştepta să audă de la el,dar astfel de lucruri sunt cre&ute şi repetate pe unde îşi face elveacul, în stradă şi la agapele noililor. Nimeni nu râde acolo deasurdităi, ci le ascultă. #eea ce e prea asurd să $e adevărateste cre&ut, căci e prea asurd să $e o minciună. 3i cum ai vrea să împrăştii asta? Nu o să stârnesc un &von căavem de-a face cu vră(itoarele. !r $ doar un &von, stăpâne.4c%ii lui Niall deveniră duri, iar 9alBer îşi ridică mâinile. #um doreşte stăpânul meu. La $ecare nouă relatare seadaugă tot felul de &or&oane, aşa că o poveste simplă are cele maiune şanse să se răspândească. 0ropun patru &vonuri, stăpâne,nu unul. 0rimul, că scindarea turnului a fost provocată dereeliunea !(a% Neagră. !l doilea, că !(a% Neagră a câştigat şideine acum controlul 1urnului. !l treilea, că !es "edai din"alidar, de&gustate şi îngro&ite, renună să mai $e !es "edai. !lpatrulea, că au venit la +omnia oastră căutând îndurare şiprotecie. 0entru cei mai muli $ecare &von va $ o con$rmare acelorlalte.

1răgându-se de rever, 9alBer aroră un &âmet suire şisatisfăcut. 8oarte ine, 9alBer. !şa rămâne.Niall luă o îng%iitură mare de vin. #ăldura îl făcea să-şi simtăvârsta. 5şi simea oasele fragile. +ar va re&ista su$cient de mult săvadă înfrânt falsul +ragon, iar lumea unită în faa 1armon<ai>don? Lumina o să-i îngăduie măcar atât, c%iar dacă nu vaapuca să trăiască să conducă 7ltima 9ătălie. 3i vreau ca Elayne 1ra@and şi fratele ei, <aByn, să $e găsiişi aduşi în !mador. 4cupă-te de asta. 0oi să pleci acum.5n loc să plece, 9alBer e&ită. "tăpânul meu ştie că nu propun niciodată nicio aciune. 3i vrei să propui acum? #e? 0resai-o pe 6orgase, stăpâne. ! trecut mai mult de o lună şi

încă se gândeşte la propunerea stăpânului meu. EaC "u$cient, 9alBer, oftă Niall. #âteodată şi-ar $ dorit ca9alBer să nu $e din !madicia, ci un cair%ian care să $ supt Aocul#aselor odată cu laptele mamei. 'ndiferent de ce crede, 6orgase e tot mai aproape de mine, cu

$ecare &i. 6i-ar $ plăcut mai mult să $ acceptat pe loc aş $ făcut!ndorul să se răscoale astă&i împotriva lui al>1%or, cu spri(inul

222

7/17/2019 Sel


consistent al #opiilor , dar, în $ecare &i în care rămâne, musa$ramea se leagă tot mai strâns de mine. 5ntr-un $nal îşi va da seamacă e aliata mea, $indcă lumea crede că este de(a, atât de strânslegată, că nu mai poate scăpa. 3i nimeni nu va putea spune

vreodată că am constrâns-o, 9alBer. !sta e important.5ntotdeauna e mai greu să ieşi dintr-o aliană în care ai intratsingur decât dintr-una din care poi dovedi că ai fost forat. <raafără minte duce la ruină, 9alBer. #um spune stăpânul meu.Niall făcu un gest către uşă, iar 9alBer se înclină în drum spreieşire. 9alBer nu înelegea, 6orgase era un adversar redutail.+acă ar presa-o prea tare, s-ar întoarce împotriva lui şi ar lupta,indiferent de ce şanse avea. +ar, dacă ar presa-o atât cât treuie,va lupta cu inamicul pe care crede că îl vede, oară la cursa

întinsă în (urul ei, până ar $ prea târ&iu. 1impul îl apăsaneîndurător, cu toi anii pe care îi trăise, cu toate lunile de careavea nevoie cu disperare, dar nu treuia să lase graa să-i striceplanurile.3oimul i&i din pica( raa, într-o e;plo&ie de pene, iar cele douăpăsări se despăriră, raa prăuşindu-se la pământ. 5ntorcânduserusc pe cerul alastru, şoimul se repe&i iarăşi asupra pră&ii,prin&ând-o în g%eare. 5l stân(enea greutatea raei, dar se c%inuiasă &oare spre oamenii care îl aşteptau (os.

6orgase se întreă dacă nu era şi ea ca şoimul, prea mândrăsă-şi dea seama că şi-a în$pt g%earele într-o pradă prea marepentru aripile lui. 5ncercă să slăească frâul. 0ălăria ală cuoruri largi şi pene lungi, ale îi oferea puin adăpost împotrivasoarelui neiertător, dar pe faă tot avea rooane de sudoare. Nuarăta ca o pri&onieră, în roc%ia de călărie de mătase verde,rodată cu $r de aur.0e pa(iştea acoperită de iară uscată, maronie se vedea omulime de oameni, călare sau pe (os, dar nu era totuşiaglomerat. 7n grup de mu&icieni înveşmântai în tunici ale,rodate cu alastru, cu /aute, itere şi tamurine cânta o melodiedomoală, potrivită după vinul rece de după-amia&ă. 4 du&ină deşoimari cu veste lungi de piele, lucrate elaorat, şi cămăşi alemângâiau şoimii cu capetele acoperite, care stăteau pe mâinile

înmănuşate, sau pufăiau fum alastru din pipe scurte cătrepăsări. "ervitorii, de două ori mai muli, în livrele colorate căraufructe sau vin în pocale aurite pe tăvi de aur, iar un grup deărai în armuri strălucitoare încon(urau pa(iştea, pe lângăcopacii desfrun&ii. 1otul pentru ca 6orgase şi cortegiul său să

poată vâna în sigurană.5n $ne, acesta fusese motivul invocat, deşi oamenii 0rofetului

223

7/17/2019 Sel


erau la două sute de mile mia&ănoapte, iar andiii nu seapropiau atât de mult de !mador. 5n ciuda femeilor adunate în

(urul său, călare pe cai, în roc%ii de călărie strălucitoare, demătase, cu pălării cu oruri largi şi pene colorate, cu părul făcut

cârlioni cum era acum moda la curtea din !madicia, suita lui6orgase consta de fapt în 9asel <ill, care călărea stângaci într-oparte, cu pieptarul lui acoperit de discuri metalice, strâns cucureaua şi pus pe deasupra %ainei de mătase roşie, pe care i-oluase ca să nu $e mai prost îmrăcat ca servitorii, şi 0aitr #onel,care arăta şi mai stângaci în %aina de pa(, roşie cu al, la fel deneliniştit ca în prima &i în care îl adăugase grupului ei. 8emeileerau noile de la curtea lui !ilron, )voluntare* să $e doamnele lui6orgase. "ărmanul (upân <ill îşi atingea mânerul saiei cudegetele, privind neconsolat găr&ile 6antiilor !le. !sta erau,până la urmă, în ciuda faptului că nu îşi purtau mantiile aleatunci când ieşeau din 8ortăreaa Luminii. 3i erau pa&nici. +acă

încerca să călărească prea departe sau rămânea prea mult înurmă, comandantul lor, un ărat cu oc%i aspri numit NoroB%in,care ura să pretindă că nu este o 6antie !lă, îi )sugera* să se

întoarcă la !mador, deoarece era prea cald sau din pricina unor&vonuri care apăreau tocmai atunci, că ar $ andii în &onă. Nuputeai să te ceri cu cinci&eci de ărai în armură, nu şi dacăineai la demnitatea ta. 0rima dată NoroB%in aproape că îi luase

%ăurile din mână. +e aceea nu îl lăsa niciodată pe 1allanvor să o însoească în aceste ieşiri. Nec%i&uitul tânăr ar $ insistat asupraonoarei şi a drepturilor ei, c%iar dacă avea o sută de oameni

împotriva lui. 5şi petrecea timpul lier antrenându-se cu saia, deparcă s-ar $ aşteptat să îi croiască cu ea drumul spre liertate.4 ri&ă lândă îi mângâie c%ipul şi îşi dădu seama că Laurainse aplecase în şa să-i facă vânt cu un evantai al de dantelă. Erao tânără suirică, cu oc%i negri, un pic prea apropiai unul dealtul, mereu cu un &âmet prostesc desenat pe faă. 1reuie să $e e;trem de mulumitor pentru 6aiestateaoastră să a/e că propriul $u s-a alăturat #opiilor Luminii. 3i căa devenit o$er atât de repede. Nu este o surpri&ă, spuse !ltalin răcorindu-şi cu evantaiulfaa plinuă. 8ireşte că $ul 6aiestăii "ale s-a ridicat foarte repede

în grad, aşa cum face şi soarele în măreia lui."e scăldă în murmurele de admiraie ale celorlalte pentru (oculei de cuvinte deplorail. 6orgase îşi păstră cu greu c%ipul senin.eştile aduse de Niall seara trecută, într-una dintre vi&itele luisurpri&ă, fuseseră un şoc. <alad o 6antie !lă: 9ine măcar că era

în sigurană, dacă Niall spunea adevărul. Nu putea să o vi&ite&e2datoria de #opil al Luminii îl inea departe. +ar cu sigurană avea

224

7/17/2019 Sel


să facă parte din escortă, când ea se va întoarce în !ndor înfruntea armatei de #opii.Nu, <alad nu era mai în sigurană decât Elayne sau <aByn.0oate c%iar mai puin. 8acă Lumina ca Elayne să $e în sigurană

în 1urnul !l: 8acă Lumina ca <aByn să $e în viaă:2 Niallpretindea că nu ştia unde este, doar că nu mai era în 1ar alon.<alad era ca un cuit pus la gâtul ei. Niall nu ar $ niciodată atâtde necioplit să-i sugere&e că putea face aşa ceva, dar un simpluordin l-ar trimite pe <alad la moarte sigură. "ingura lui protecieera că Niall ar $ putut să creadă că ea nu inea la el la fel de multca la Elayne sau la <aByn. "unt mulumită pentru el, dacă asta este ceea ce vrea, lespuse cu o voce indiferentă. +ar el este $ul lui 1aringail, nu almeu. #ăsătoria cu 1aringail a fost o afacere de stat, înelegei. !murit de atât de mult timp, că aia îmi mai pot aminti c%ipul lui.<alad e lier să facă ce vrea. <aBin va $ întâiul 0rin "ăieratunci când Elayne mă va urma pe tron.5l alungă printr-un gest pe un servitor cu un pocal de vin. Niall ar $ putut să ne ofere un vin decent."e au&i un val de şoapte neliniştite. !vusese ceva succes în a leatrage de partea ei, dar niciuna nu putea trece uşor peste o (ignireadusă lui 0edron Niall, dacă putea a(unge la urec%ile lui. 6orgasepro$ta cu $ecare oca&ie să facă asta, atunci când era au&ită de

ele. Le convingea astfel de cura(ul ei, lucru important dacă voia săle câştige devotamentul, c%iar şi unul parial. +ar cel maiimportant pentru ea însăşi era că reuşea astfel să menină ilu&iacă nu ar $ pri&oniera lui Niall. !m au&it că Rand al>1%or arată 1ronul Leului ca pe un trofeude vânătoare.Era 6arande, o femeie drăguă, cu o faă în formă de inimă,ceva mai în vârstă faă de celelalte. "ora înalt înscăunatului #asei!lgoran avea su$cientă putere ea însăşi, poate c%iar su$cientă, casă-i re&iste lui !ilron, dar nu şi lui Niall. #elelalte îşi traseră caiideoparte, să o lase să-şi apropie calul de 6orgase. Nici nu putea $vora să-i câştige lui 6arande devotamentul sau prietenia. !m au&it şi eu asta, spuse 6orgase amu&ată. E periculos săvâne&i un leu, dar e şi mai periculos să vâne&i 1ronul Leului. 6aiales pentru un ărat. 5i ucide mereu pe ăraii care vor să seurce pe el.6arande &âmi. !m au&it şi că oferă funcii înalte ărailor care pot conduce0uterea.

8emeile sc%imară priviri şi şoapte speriate. 7na dintre femeiletinere, 6areBin, o copilă slaă, se clătină în şaua înaltă, gata să

225

7/17/2019 Sel


leşine. eştile despre amnistia lui al>1%or dăduseră naştere unorpoveşti înspăimântătoare2 6orgase spera că erau doar &vonuri.8acă Lumina să $e doar &vonuri, ărai care pot conduceadunându-se în #aemlyn, c%efuind în 0alatul Regal, terori&ând

oraşul. !u&i foarte multe lucruri, spuse 6orgase. 5i petreci toată&iua ascultând pe la uşi?Dâmetul lui 6arande se lărgi. Nu fusese în stare să re&istepresiunii de a deveni una dintre însoitoarele lui 6orgase, dar erasu$cient de puternică să-şi arate nemulumirea fără teamă. Eraca un spin adânc în$pt în talpă, imposiil de scos, care te înepaascuit la $ecare pas. 0lăcerea de a o servi pe 6aiestatea oastră nu îmi lasă timpsă ascult pe nicăieri, dar încerc să prind din &or veşti din !ndor.0entru a putea conversa cu 6aiestatea oastră. !m au&it că falsul+ragon se însoeşte &ilnic cu noili andorani. +oamna !rymilla şi+oamna Nean, "eniorul Aarin şi "eniorul Lir. 3i cu ali prietenide-ai lor.7nul dintre şoimari ridică spre 6orgase o pasăre &veltă şicenuşie, cu aripi negre. #lopoeii de argint prinşi la piedica de lapicioarele şoimului sunară când pasărea se mişcă pe mănuşaşoimarului. 6ulumesc, dar am vânat su$cient cu şoimii astă&i, îi spuse

6orgase, apoi ridică vocea. Aupâne <ill, adună escorta. 6ă întorc în oraş.<ill tresări. 3tia foarte ine că era acolo doar pentru a călărilângă ea, dar începu să facă semne şi să strige comen&i la 6antiile!le, de parcă ar $ cre&ut că o să $e ascultat. 6orgase îşi întoarsecalul negru imediat, dar îşi conduse animalul la pas. NoroB%in ar$ venit ca fulgerul dacă avea sen&aia că vrea să scape.#%iar şi aşa, nici nu apucase să facă &ece paşi, că 6antiile !legalopau să se aşe&e în formaie. NoroB%in fu lângă ea înainte de aa(unge la marginea pa(iştii, cu o du&ină de soldai înainte şi restulimediat după. "ervitorii, mu&icanii şi şoimarii fură lăsai să vinăsinguri, cât de repede puteau.5n spatele ei călăreau <ill şi 0aitr, apoi veneau doamnele decompanie. 6arande îşi purta &âmetul ca pe un trofeu, deşi unelefemei erau încruntate de&aproator. Nu c%iar în faa ei c%iardacă treuise să îngenunc%e&e în faa lui Niall, femeia era o forăde temut în !madicia , dar cele mai multe din ele încercau să seac%ite ine de sarcina nedorită. !r $ însoit-o pe 6orgase deunăvoie2 ceea ce nu le plăcea era că treuiau să stea în interiorul

8ortăreei Luminii.6orgase ar $ &âmit ea însăşi dacă ar $ fost sigură că 6arande

226

7/17/2019 Sel


nu o vede. "ingurul motiv pentru care nu insistase de mult cafemeia să plece era că aceasta avea gura spartă. Lui 6arande îifăcea plăcere să o înepe că scăpase !ndorul din mână, darnumele alese de ea erau ca un alsam pentru 6orgase. 1oi erau

ărai şi femei care se opuseseră ei în timpul "uccesiunii, toilingăii lui <aeril. +in partea lor nu se aştepta la altceva.Lucrurile ar $ stat diferit dacă 6arande ar $ spus alte nume."enior 0elivar, !elle sau Luan, +oamna !rat%elle, Ellorien sau!emlyn. #eilali. Nu fuseseră niciodată numii în înepăturile lui6arande, iar asta însemna că niciun &von nu venise din !ndordespre ei. #ât timp 6arande nu îi numea, păstra sperana că nu

îngenunc%easeră în faa lui al>1%or. 4 spri(iniseră cândrevendicase tronul şi poate o vor face din nou, dacă voia Lumina.0ădurea desfrun&ită lăsă loc unui drum de pământ ătătorit şiapucară către mia&ă&i, către !mador. 9ucăi de pădure alternaucu aroret tânăr, apoi urmară ferme cu garduri de piatră, case şi%amare acoperite cu paie, construite departe de drum. Eraumuli oameni pe drum, stârnind atât de mult praf, încât 6orgase

îşi legă o atistă de mătase peste faă. 4amenii se dădeau la oparte de cum vedeau atât de muli soldai în armuri. 7nii fugeauc%iar în pădure sau săreau gardurile fermelor luând-o de-adreptul peste câmpuri. 6antiile !le nu-i luară în seamă şi nicifermieri nu apărură să ipe la ei. 7nele ferme păreau părăsite şi

nu se vedeau găini sau alte animale pe lângă ele.0rintre cei de pe drum mai vedeai câte un car tras de oi, câteun ărat cu o mână de oi sau o fetişcană mânând din spate uncârd de gâşte2 erau localnici, cu sigurană. !lii purtau pe umericâte o desagă sau o legătură, dar cei mai muli mergeau cu mânagoală, pierdui şi fără intă. 0arcă 6orgase vedea tot mai muli de$ecare dată când i se permitea să iasă din !mador, indiferent înce direcie mergea.!ran(ându-şi atista pe faă, 6orgase îl privi pe NoroB%in cucoada oc%iului. Era cam de vârsta şi înălimea lui 1allanvor, dar înrest nu semănau. Nu fusese niciodată c%ipeş, cu faa aceea roşieşi (upuită de soare su coiful conic. Era deşirat şi cu un nasridicat în sus ce o făcea să se gândească la un târnăcop. +e$ecare dată când părăseau 8ortăreaa Luminii, el conducea)escorta*, iar ea încerca să intre în voră cu el. 6antie !lă saunu, era o victorie dacă reuşea să-l facă măcar puin să uite că etemnicerul ei. 4amenii aceştia se refugia&ă din calea 0rofetului, NoroB%in?Nu putea $ vora de toi2 la fel de muli se îndreptau şi spre

mia&ănoapte, şi spre mia&ă&i. Nu, răspunse scurt, fără să o privească.

227

7/17/2019 Sel


#erceta atât de atent marginea drumului că ai $ &is că aşteaptăca cineva să o salve&e pe femeie în orice moment. +in păcate, ăstaera genul de răspuns pe care-l primise până acum, dar perseveră. !tunci cine sunt? Nu sunt taraone&i, cu sigurană. 1e

descurci foarte ine să-i dai la o parte.ă&use un grup de taraone&i, în(ur de cinci&eci de ărai,femei şi copii, murdari şi clătinându-se de ooseală, mânai cătreapus ca nişte oi de 6antii !le călare. +oar gândul amar că nupoate face nimic o convinsese să tacă. !madicia e o ară ogată. Nici c%iar seceta asta nu puteaalunga atât de muli de la fermele lor în doar câteva luni. Nu, spuse într-un $nal NoroB%in. "unt refugiai din cau&afalsului +ragon. #um aşa? E la sute de mile de !madicia.0e c%ipul ars de soare se dădea o luptă, între a vori sau atăcea. Ei cred că este adevăratul +ragon Renăscut, spuse de&gustat

într-un $nal. Ei spun că a rupt toate peceile, aşa cum spunprofeiile. 9ăraii îşi părăsesc "eniorii, calfele îşi părăsescmeşterii."oii îşi aandonea&ă familiile, iar soiile ăraii. E ca omolimă purtată de vânt, o furtună care vine de la falsul +ragon.0rivirea lui 6orgase că&u pe doi tineri, ărat şi femeie, care se

ineau în rae uitându-se la ei cum trec. "udoarea curgea prinpraful de pe faa lor, iar colul le acoperise veşmintele simple.0ăreau /ămân&i, cu ora(ii scofâlcii şi oc%ii prea mari. 4are s-ar$ putut întâmpla asta şi în !ndor? 4are al>1%or făcuse asta şi în!ndorul ei? Dacă da, va plăti. 0rolema era să $e sigură cădoctoria nu e mai rea decât oala. "ă dea !ndorul pe mâna6antiilor !le, $e şi ca să-l scape de aşa o soartăC5ncercă să continue conversaia, dar, după ce spusese maimulte cuvinte ca niciodată, NoroB%in se retrase mormăindmonosilaic. Nu conta2 dacă reuşise să-i înfrângă re&istena odată, va reuşi din nou."e răsuci în şa, încercând să-i privească pe cei doi tineri, daracum nu se mai vedeau de soldai. Nici ei nu contau. #%ipurileacelea aveau să-i rămână în memorie, alături de promisiunea pecare şi-o făcuse.

CAPITOLUL 10

O vorbă din Ţinuturile de Hotar

0REF +E 4 #L'0 R!N+ RE<RE1 RE6E! #IN+ 071E! să se plimesingur pe coridoarele palatului. 5n dimineaa aceea era însoit de

228

7/17/2019 Sel


"ulin cu două&eci de 8ecioare, de 9ael, căpetenia clanului<os%ien !iel, cu (umătate de du&ină de Şovin Nai, 6âinile-cuite,din A%irad <os%ien, în onoarea lui 9ael, şi de 9as%ere cu tot atâtde muli soldai saldaeani cu nasurile vultureşti. 5mpân&eau %olul

lat, plin de tapiserii, ar’dareis !ai şi Şovin Nai cu cadin’sor urilelor, privind printre servitorii care se grăeau să se dea dincalea lor cu plecăciuni şi reverene, în timp ce tinerii saldaeanimergeau mândri în %ainele lor scurte, cu pantalonii ufani ăgai

în ci&me. Era $erinte c%iar şi aici, în %olul umrit, iar prafuldansa în aer. 7nii dintre servitori mai purtau livrelele al-roşii dinvremea lui 6orgase, dar cei mai muli erau noi, purtând ceavuseseră pe ei când veniseră la palat, o colecie pestriă deveşminte de ărani sau negustori, ma(oritatea negre şi simple, darşi colorate, a c%iar ici şi colo puteai vedea roderii sau dantele.Rand se gândi că treuie să-şi amintească să-i spună (upânieiGarfor, 0rima "lu(nică, să găsească su$ciente livrele pentru canoii servitori să nu se simtă oligai să lucre&e în cele mai unestraie pe care le aveau. Livrelele palatului erau mult mai $nedecât tot ce şi-ar $ permis oamenii simpli, e;ceptând poate cepurtau în &ilele de sărătoare. Erau mai puin servitori ca pevremea lui 6orgase, iar muli dintre cei care purtau livreauaalăroşieerau ărai şi femei ătrâni şi gârovii, luai din aripa

pensionarilor. 5n loc să fugă, ca atâia alii, renunaseră la odi%nănumai să nu vadă palatul că&ând în ruină. 5ncă ceva de inutminte. Aupânia Garfor 0rima "lu(nică era un titlu neatrăgător,dar Reene Garfor se ocupa de palat în $ecare &i să găseascăsu$cieni servitori pentru ca ătrânii să se poate ucura de linişteşi odi%nă. 4are mai erau plătii, dacă 6orgase murise? !r $treuit să se $ gândit la asta până atunci2 GalBin Norry,conopistul-şef, ar $ treuit să ştie. Era ca şi cum ar $ fost ătutgroa&nic cu pene. 1otul îi aducea aminte de ceva care treuiafăcut. #ăile de 1aină2 nu era de(oacă cu ele. 0usese su pa&ă o0oartă aici în #aemlyn, dar şi pe cele din 1ear şi #air%ien, dar nuputea $ sigur câte mai erau.+a, ar $ renunat ucuros la toate plecăciunile şi reverenele, lagăr&ile de onoare, la toate întreările şi toate gri(ile, la toatenevoile oamenilor de care treuia să aiă gri(ă, pentru &ilele cândsingura lui preocupare era să aiă o %aină pe el. +esigur, în acelevremuri nu i s-ar $ permis să umle pe astfel de coridoare, nufără un alt fel de gardă, care să se asigure că nu o să şterpeleascăvreun potir de aur şi argint din nişa lui din &id sau o sculptură de

$ldeş incrustată în vreo măsuă.#el puin în dimineaa aceea nu mai au&ea mormăiturile lui

229

7/17/2019 Sel


LeBs 1%erin. 3i parcă trucul mental pe care i-l e;plicase 1aim începea să funcione&e2 sudoarea picura de pe faa lui 9as%ere,dar aia îl atingea pe Rand. 0urta %aina cenuşie de mătase,rodată cu $r de argint, înc%isă până la gât, dar aia simea

puină căldură şi nu transpirase nicio picătură. 1aim îl asigurasecă, în timp, nu va mai simi nici măcar frigul sau căldura care ar$ putut ucide pe altcineva. Era o c%estiune de a se distana de el

însuşi, de a se concentra în interior, de parcă s-ar $ pregătit să îmrăişe&e saidinul. #iudat, era aproape de 0utere, dar nu aveanimic de-a face cu ea. 4are !es "edai făceau la fel? Nu vă&useniciuna asudând niciodată. "au vă&use?5ncepu rusc să râdă. "ă se întree dacă !es "edai asudauvreodată: 0oate că nu era încă neun, dar putea $ considerat cuuşurină un mare &ev&ec. !m spus ceva amu&ant? întreă sec 9as%ere presându-şimustăile.#âteva 8ecioare se uitară întreător la el2 făceau un efort să

îneleagă umorul neamurilor din inuturile umede.Rand nu îşi dădea seama cum îşi păstra calmul 9as%ere. 5nacea dimineaă a(unsese la palat un &von despre lupte în

Finuturile de Gotar, între oamenii de acolo. 0oveştile călătorilorcreşteau ca uruienile după ploaie, dar &vonul venea de lamia&ănoapte, adus de negustori care fuseseră cel puin până la

1ar alon. Nu se ştia e;act cine şi ce. Era posiil ca luptele să $ec%iar în "aldaea sau oriunde altundeva, iar 9as%ere nu mai ştianimic de acasă, de luni de &ile de când plecase, dar, după cum secomporta, ai $ &is că au&ise că a crescut preul napilor.Nici Rand nu ştia ce se întâmplă în Finutul celor +ouă Râuri dacă nu cumva &vonurile vagi despre o răscoală la apus aveauvreo legătură cu casa2 în acele vremuri putea însemna totul saunimic , dar în ca&ul lui era altceva la mi(loc. !andonase Finutulcelor +ouă Râuri. !es "edai aveau iscoade peste tot şi nu ar $pariat nicio para c%ioară că Rătăciii nu făceau la fel. +ragonulRenăscut nu avea niciun interes pentru cătunul amărât în carecrescuse Rand al>1%or2 nu însemna nimic pentru el. +acă nu ar $fost aşa, Emond>s 8ield ar $ putut $ inut ostatic împotriva lui. 5n$ne, nu avea rost să despice $rul în patru cu sine însuşi.!andonul era aandon.)+acă aş găsi o cale de a scăpa de destinul meu, aş meritaoare?* Era propriul gând, nu al lui LeBs 1%erin.Rotindu-şi umeri cuprinşi de o durere difu&ă, vori cu glassprinten=

"ă-mi $e cu iertare, 9as%ere. 1ocmai mi-a venit în minteceva ciudat, dar te ascultam. "puneai că oraşul se umple. 0entru

230

7/17/2019 Sel


$ecare om care a fugit, întrucât îi era frică de falsul +ragon, alidoi au venit, pentru că sunt convinşi că sunt +ragonul Renăscut.e&i?9as%ere mormăi, ceea ce ar $ putut însemna orice.

4are câi au venit din alte motive, al>1%or? întreă 9ael. Eracel mai înalt ărat pe care îl vă&use Rand vreodată, cu mai inede o palmă mai înalt decât el însuşi. 8ăcea un contrast ciudat cu9as%ere, care era mai scund decât orice 8ecioară, mai puinEnaila. 4 mulime de $re argintii i se strecurau în părul roşcatînc%is.#%ipul îi era uscăiv şi dur, iar oc%ii alaştri priveauascuit. !i su$cieni duşmani pentru o sută de oameni. 'a aminte lace spun, o să încerce să te lovească din nou. !r putea $ c%iarcreaturi ale 7mrei printre ei. #%iar şi fără 'scoade ale #elui întunecat, interveni 9as%ere,neca&urile $er în oraş ca un ceaun uitat pe foc. 7n număr deoameni au fost ătui sălatic, pentru că se îndoiau că eşti+ragonul Renăscut, iar un amărât a fost luat pe sus dintr-otavernă şi spân&urat de grinda unui %amar, pentru că a râs demiracolele tale. 6iracolele mele? întreă uimit Rand.

1ocmai atunci un ătrân servitor plin de riduri, într-o livreaprea largă, ducând o va&ă mare în mâini, se împiedică şi că&u pe

spate, încercând să se încline şi să se dea la o parte în acelaşitimp. a&a de un verde pal, din porelan făcut de 4amenii 6ării,suire ca foaia de %ârtie, îi &ură pe deasupra capului, pesteplăcile roşii ale podelei, răsucindu-se şi i&indu-se de ele, până seopri dreaptă, trei&eci de paşi mai încolo. 9ătrânul se ridică îngraă în picioare, cu o sprinteneală uimitoare, şi alergă să ia va&a

în mâini, trecându-şi degetele peste ea cu murmure de mirare şiuşurare că nu avea nici măcar o crăpătură. #eilali servitori seopriră o clipă la fel de uimii, apoi plecară în graă la treurile lor."e străduiau atât de mult să nu se uite la Rand, încât unii uitarăc%iar şi să se încline.9as%ere şi 9ael se uitară cu îneles unul la celălalt, apoi9as%ere pufni în mustaa groasă. 5ntâmplări ciudate, să le spunem. 5n $ecare &i se aude onouă poveste, un copil care cade în cap pe pava( de la o fereastrăde la patru&eci de picioare înălime, fără să aiă măcar o vânătaie."au o unicuă care se nimereşte în calea a două&eci de caigalopând speriai şi nici măcar nu e lovită, darămite să $edărâmată şi călcată în picioare. 7n ins a dat la &ar de două&eci şi

două de ori cinci, ieri, şi a pus asta pe seama ta. Norocul lui. "e spune, adăugă 9ael, că ieri a că&ut un coş plin cu igle de

231

7/17/2019 Sel


pe un acoperiş şi toate au că&ut nevătămate în forma vec%iuluisimol !es "edai. Nu mă îndoiesc că aşa a fost, spuse uitându-sela ătrânul servitor uluit care inea va&a la piept, în timp cetreceau pe lângă el.

Rand oftă uşor. Nu voreau de celălalt soi de întâmplări,desigur. +e ăratul care se împiedicase de un prag,spân&urându-se cu o eşarfa prinsă în mânerul uşii. +e igladesprinsă de pe un acoperiş, purtată de vânt printr-o fereastră,care ucisese o femeie aşe&ată la masă cu familia. !stfel de lucrurise întâmplau, deşi destul de rar. +ar nu erau rare şi în (urul lui.5n ine sau în rău, adesea în măsură egală, şansa, întâmplareaerau distorsionate de el şi la câteva mile. !r $ rămas marcat, c%iardacă i-ar $ dispărut dragonii de pe rae şi âtlanii din palme.Era o voră în Finuturile de Gotar= )+atoria e mai grea decât unmunte, moartea mai uşoară ca un fulg.* 4dată ce ai muntele pusine pe umeri, nu mai poi să-l laşi (os. Nici nu avea cine să-lducă, aşa că nu avea niciun rost să se văicărească. "puse cu ovoce tăioasă= '-ai găsit pe cei cu spân&urătoarea? 9as%ere clătină din cap.!tunci găsii-i şi arestai-i pentru crimă. reau să $e opritelucrurile astea. !cum. Nu e o crimă să te îndoieşti de mine.Dvonurile spuneau că 0rofetul decisese să $e o crimă, dar înprivina asta nu putea face nimic deocamdată. Nici măcar nu ştia

unde era 6asema, undeva prin <%ealdan sau !madicia. +acă nuplecase pe altundeva între timp. !lt lucru pe care treuia să şi-lamintească= treuia să-l găsească şi să-l stăpânească într-un fel. 'ndiferent de cât de departe merg? spuse 9as%ere. "e&voneşte că ai $ un fals +ragon care a ucis-o pe 6orgase cua(utorul femeilor !es "edai. "e spune că oamenii ar treui să serăscoale împotriva ta şi să-şi ră&une regina. 0oate c%iar mai multde una. Nu e limpede.#%ipul lui Rand se înăspri. 0rima parte putea să o tolere&e treuia2 erau prea multe versiuni pe tema ei să o poată elimina,indiferent de câte ori ar $ negat , dar nu avea de gând să tolere&eaâările la ră&vrătire. !ndor era ara pe care nu avea să o sfâşie

în ră&oi. 4 să-i dea lui Elayne ara aşa cum a găsit-o. +acă o vagăsi vreodată. !/ă cine le-a răspândit şi aruncă-i în înc%isoare. +acă îi ceriertare, să o ceară lui Elayne.0e Lumină, cum să a/e cine a stârnit un &von? 4 tânărăservitoare într-o roc%ie aspră maronie, curăând de praf un vasalastru, îi &ări c%ipul, iar vasul că&u făcându-se ăndări din

mâinile ei tremurânde. Nu întotdeauna sc%ima norocul. !vei şi veşti une? 6i-ar prinde ine câteva.

232

7/17/2019 Sel


1ânăra se aplecă nesigură să strângă ciourile, dar sări înapoicu oc%i mari, lipindu-se de o tapiserie ce înfăişă vânătoarea unuileopard, după ce "ulin îi aruncă o privire. +oar o privire. Rand nu

înelegea de ce, dar unele femei se speriau mai tare de 8ecioare

decât de ăraii !iel. 1ânăra se uita la 9ael de parcă i-ar $ cerutprotecia. El nu păru să o vadă deloc. +epinde ce înelegi prin veşti une, ridică din umeri 9as%ere.!m a/at că Ellorien din #asa 1raemane şi 0elivar din #asa #oelanau intrat în oraş acum trei &ile. "-au furişat, dacă e să vorimdrept, şi niciunul nu s-a apropiat de atunci de 4raşul 'nterior. 5nstradă se voreşte că +yelin din #asa 1aravin e undeva peaproape,la ară. Niciunul din ei nu a răspuns invitaiilor tale. Nuam au&it nimic care să-i lege de &vonuri."e uită la 9ael, care dădu uşor din cap. !u&im mai puin ca tine, +avram 9as%ere. 4amenii ăştia augura mai sloodă în prea(ma celor ca ei.Erau veşti une totuşi. Rand avea nevoie de ei. +acă îl credeauun fals +ragon, putea găsi o cale să se îneleagă cu ei. +ar, dacăcredeau că a ucis-o pe 6orgaseC Ei, până la urmă foarte inedacă rămâneau loiali memoriei şi sângelui ei. 1rimite-le noi invitaii să mă vi&ite&e. 0une şi numele lui+yelin, poate ei ştiu unde este. +acă trimit astfel de invitaii, spuse 9as%ere cu îndoială, nu

fac decât să le aduc aminte că în !ndor este o armată din"aldaea.Rand e&ită, apoi aproă cu o mişcare a capului, &âmind larg. "pune-i +oamnei !rymilla să o ducă. Nu mă îndoiesc că o să$e foarte ucuroasă de şansa de a le arăta cât de apropiată estede mine. +ar scrie tu invitaia.5i prindeau ine acum leciile lui 6oiraine despre Aocul #aselor. Nu ştiu dacă e o veste ună sau nu, spuse 9ael, dar"cuturile Roşii mi-au spus că două !es "edai şi-au luat odăi laun %an din 4raşul Nou. !u&im mai puin, +avram 9as%ere, darcâteodată vedem mai mult, spuse rân(ind la neca&ul de pe c%ipullui 9as%ere."cuturile Roşii îl a(utaseră la început pe 9as%ere să facă ordine

în oraş, dar acum se ocupau singure de asta. 7na din ele e prietena noastră cu drag de pisici? întreăRand.5n oraş persistau poveştile cu !es "edai2 uneori erau două sautrei, alteori un grup întreg. 9as%ere şi 9ael nu a/aseră decât nişteistorii cu o !es "edai care 1ămăduia pisici şi câini, dar

întotdeauna pe strada cealaltă, povestit de cineva care au&ise de laaltcineva care au&ise povestea într-o tavernă sau la piaă. 9ael

233

7/17/2019 Sel


clătină din cap. Nu cred. "cuturile Roşii mi-au spus că au venit în toiulnopii.9as%ere părea interesat nu rata nicio oca&ie să-i aducă

aminte lui Rand că are nevoie de !es "edai , dar 9ael se încruntăpuin, atât de discret că doar un !iel ar $ putut sesi&a. Neamul!iel trata cu gri(ă afacerile cu !es "edai2 erau c%iar circumspeci.!ceste vore îi dădeau multe de gândit lui Rand. +ar, cum o

întorcea, tot la el a(ungea. +ouă !es "edai treuiau să aiă unmotiv serios să vină la #aemlyn, când toate evitau oraşul de cândvenise el. 3i cel mai proail motiv era el. 0e deasupra, oameniicălătoreau noaptea foarte rar c%iar şi în timpurile une, iar acumnumai une nu erau. 0oate că încercau să nu atragă ateniasosind în mi(locul nopii, şi cu sigurană atenia lui nu voiau să oatragă. 0e de altă parte, poate erau doar grăite să a(ungăundeva. !sta ar $ putut însemna o misiune dată de 1urn. 3i nu-şiputea imagina nimic mai important pentru 1urn în acele vremuridecât el însuşi. "au poate că se duceau să se alăture celorlalte!es "edai, despre care Elayne susinea că o să-l spri(ine.'ndiferent ce treaă aveau, voia să ştie. +oar Lumina ştia cepuneau la cale !es "edai 1urnul sau grupul ascuns al lui Elayne, dar treuia să a/e. Erau prea multe şi ar $ putut $ preapericuloase ca să-şi permită să nu ştie. #um va reaciona 1urnul

când Elaida va a/a de amnistia lui? #um vor reaciona restulfemeilor !es "edai? 4are au a/at de(a?!propiindu-se de uşile de la capătul coridorului, Rand desc%isegura să-i spună lui 9ael să o invite pe una dintre !es "edai la0alat. !r $ putut să se descurce cu două, dacă nu avea încotro dacă nu-l luau prin surprindere , dar nu avea rost să rişte pânănu ştia cine sunt şi ce vor.)"unt plin de mândrie. 6i-e scâră de mândria care m-adistrus:*Rand mai că se împiedică. Era prima dată în &iua aceea cândau&ea glasul lui LeBs 1%erin iar comentariul se potrivea preamult cu gândurile sale pentru a nu $ stân(enit , dar nu asta îlfăcu să se oprească rusc, îng%iindu-şi vorele.+in pricina căldurii, uşile care dădeau către grădinile palatuluierau desc%ise. 8lorile dispăruseră, iar tu$şurile de tranda$ri şirumărele erau o$lite, deşi mai rămăseseră câteva frun&e încopacii din (urul fântânii de marmură ală care arunca (eturi deapă în inima grădinii. Lângă fântână şedea o femeie îmrăcată cuo fustă din lână groasă, cafenie şi lu&ă ală algode, cu un şal gri

peste umeri, uitându-se cu uimire la apă, aşa cum făcea întotdeauna la apa al cărei singur scop era să $e privită. 4c%ii lui

234

7/17/2019 Sel


Rand se scăldară în c%ipul !viend%ei, în valurile de păr roşcatcare-i coorau în cascadă pe umeri, plecând de la eşarfa înnodată

în (urul tâmplelor. #ât de frumoasă era, pe Lumină: Nu îl vă&use încă, aşa cum stătea uitându-se la (erele de apă.

4 iuea oare? Nu ştia. Era prinsă în iele minii sale alături deElayne şi 6in. 3tia doar că era periculos2 tot ce putea oferi uneifemei era durere.)'lyena, plânse LeBs 1%erin. !m ucis-o: !r&ă-m-ar focul veşnic:* 8aptul că două !es "edai au apărut aşa ar putea $ un lucruimportant, spuse Rand încet. #red că ar treui să vi&ite& %anul şisă văd de ce au venit.!proape toată lumea se oprise odată cu el, dar Enaila şi Aalanisc%imară priviri furişe, continuând să meargă spre grădină.Ridică puin vocea şi spuse cu asprime= 8ecioarele care sunt aici vor veni cu mine. #ine vrea să-şipună o fustă şi să ârfească despre peit poate să rămână înurmă.Enaila şi Aalani se întoarseră ăoase către el, săgetându-l cuprivirea. 9ine că nu era şi "omara de gardă în acea &i2 proail căar $ continuat să meargă înainte. +egetele lui "ulin se mişcarărepede în lima(ul semnelor, domolind indignarea şi înroşindora(ii celor două 8ecioare. !ielii aveau tot felul de semne cudegetele pentru când se impunea tăcerea. 8iecare clan avea

propriul set de semne, numai al lor, la fel şi $ecare frăie, şi maierau apoi semnele pe care le înelegeau toi !ielii, însă numai8ecioarele îşi de&voltaseră un întreg lima(.Rand nu aşteptă ca "ulin să termine înainte de a se întoarce.!es "edai ar $ putut părăsi #aemlynul la fel de repede cumsosiseră. "e uită peste umăr. !viend%a încă privea apa2 nu-lvă&use. <răi pasul. 9as%ere, trimii tu pe cineva să ne pregătească nişte cai? Lagra(dul de la 0oarta de 6ia&ă&i.0orile principale ale palatului se desc%ideau în 0iaa Reginei,plină, pesemne, de lumea care spera să-l &ărească. '-ar $ treuit

(umătate de ceas să treacă de ei, dacă avea noroc. 9as%ere făcuun semn unui tânăr saldaean care plecă repede înainte, cumersul legănat al oamenilor oişnuii mai mult să călărească. 7n ărat treuie să ştie când să se retragă din faa uneifemei, spuse 9as%ere fără să-l privească pe Rand, dar un ărat

înelept ştie că uneori treuie să stea şi să vorească cu ea. 1inerii, spuse 9ael indulgent. 7n tânăr aleargă după umreşi fuge de lumina lunii, iar în $nal se străpunge singur cu propria

suliă.#âiva !ieli râseră, 8ecioare şi 6âini-cuite. 5nsă doar cei mai în

235

7/17/2019 Sel


vârstă.Rand se uită iritat peste umăr. Niciunuia din voi nu i-ar sta ine în fustă."urprin&ător, şi 8ecioarele, şi 6âinile-cuite râseră din nou, mai

tare. 0oate că începea să prindă umorul !iel. 1otul era aşa cum se aştepta după ce ieşi prin 0oarta de la6ia&ă&i, pe străduele întortoc%eate ale 4raşului 'nterior. #opitelelui Aeade>en răsunau pe caldarâm în ritmul alert al armăsaruluiălat2 nu mai apuca să iasă prea des din gra(d în ultima vreme.Erau muli oameni în stradă, dar nici pe departe la câi s-ar $putut aştepta dacă ar $ ieşit pe cealaltă parte, şi toi îşi vedeau detreurile lor. +ar, c%iar şi aşa, unii tot îl arătau cu degetul,aplecându-se să şuşotească. 0roail, îl recunoscuseră pe9as%ere spre deoseire de Rand, acesta ieşea des în oraş , daroricine ieşea din palat, mai ales însoit de o escortă de !ielialergând pe lângă el, treuia să $e cineva de va&ă. +egetele întinseşi murmurele îi urmară pe stră&i.5n po$da privirilor lungi, Rand încerca să se ucure defrumuseea 4raşului 'nterior construit de 4gieri. Erau rareoca&iile în care avea timp să se ucure de ceva. "tră&ile careporneau din strălucitorul 0alat Regal se curau, curgând peformele dealurilor de parcă ar $ făcut parte din ele. 0este totputeai &ări turnuri &velte acoperite cu plăci colorate, oli aurii,

purpurii sau ale, strălucind în soare. +in loc în loc fusese lăsatloc lier privirii să se odi%nească peste parcul plin de arori sausă treacă în &or peste &idul al, cu vinişoare argintii, care

încon(ura #aemlynul, către câmpii şi păduri. 4raşul 'nteriorfusese construit să delecte&e şi să liniştească privirea. 0otrivit4gierilor, doar 1ar alonul însuşi şi legendarul 6anet%eren l-ar $putut depăşi în frumusee2 muli oameni, ma(oritatea andorani,credeau că le egalea&ă pe amândouă.Didurile de un al pur ale 4raşului 'nterior făceau loc 4raşuluiNou, cu propriile oli şi turnuri ascuite, unele încercând să leegale&e pe cele din 4raşul 'nterior. "tră&ile erau mai înguste şi

înesate de oameni şi c%iar şi largile ulevarde, despărite pemi(loc de copaci, gemeau de lume, care cu oi, cai în%ămai lacărue, oameni călare, în trăsuri sau în lectici. !erul vira demurmur, ca de la un uriaş stup de aline.5naintarea devenise anevoioasă acolo, deşi mulimea le făcealoc. Nu ştiau cine era, la fel ca cei din 4raşul 'nterior, dar nimeninu voia să stea în calea !ielilor care înaintau cu paşi mari.5naintau greu cu atât de muli oameni în(ur. 3i erau de tot soiul.

8ermieri în veşminte aspre de lână şi negustori cu %aine ceva mai$ne. 6eşteşugari grăindu-se la treurile lor şi negustori

236

7/17/2019 Sel


amulani lăudându-şi în gura mare marfa împinsă cu telegua,vân&ând orice, de la ace cu gămălie şi fundie până la fructe şiarti$cii, ultimele două la fel de scumpe în acele vremuri. 5n faaatelierului unui cuitar, un menestrel cu mantia acoperită de

petice se îng%esuia lângă trei !ieli, cercetând cuitele puse pemese. +oi inşi suiri cu părul negru prins în coadă şi saie laşold corniai, ănui Rand stăteau de voră cu câiva saldaeani,ascultând-o pe o femeie care cânta la /aut şi pe un ărat latamur, în colul stră&ii. #air%ienii, mai scun&i şi mai pali&i,ieşeau în evidenă printre andorani, la fel ca şi tairenii cu pieleamai înc%isă, iar Rand vă&u şi murandieni cu %aine lungi, altarienicu veste meşteşugit lucrate, @andorani cu ări despicate, c%iar şidoi ărai din !rad +oman, cu cercei şi mustăi suiri.6ai era şi alt gen de oameni care îi săreau în oc%i= cei caremergeau fără intă în straie ponosite şi fuste oite, adeseaprăfuii, clipind şi privind cu oc%i mari, fără nicio idee unde să seducă sau ce să facă. <enul de oameni care ar $ mers până lacapătul lumii pentru a găsi ceea ce căutau. 0e el. 0e +ragonulRenăscut. Nu ştia ce avea să facă cu ei, dar, până la urmă, erauresponsailitatea lui. Nu mai conta că nu le ceruse să-şiaandone&e căminele, că nu le ceruse să lase totul. Ei o făcuseră.+in pricina lui. 3i, dacă ar $ a/at cine e, ar $ copleşit garda !iel şil-ar $ rupt în ucăele, doar $indcă doreau să-l atingă.

0ipăi statueta angreal din u&unar. 9ine i-ar mai $ stat săa(ungă să folosească 0uterea pentru a se apăra de cei carerenunaseră la tot pentru el. +e aceea se aventura atât de rar înoraş. 7nul dintre motive, în orice ca&. !vea prea multe de făcut casă se plime fără rost.Ganul la care îl dusese 9ael, către capătul de la apus aloraşului, se numea 4garul lui #ulian şi avea trei niveluri de piatrăşi un acoperiş roşu de iglă.0e strada lăturalnică mulimea se îngrămădea în ameledirecii, îng%esuind grupul lui Rand. 5şi atinse iarăşi angrealul "

două !es "edai2 ar treui să le poată face faă fără să recurgă la el până să descalece şi să intre înăuntru. 5naintea lui intrară trei8ecioare şi doi ărai din frăia 6âinilor-cuite, păşind cu gri(ă,cu vălurile puse. Lăsând doi saldaeani cu caii, 9as%ere şi ceilaliintrară odată cu Rand şi 9ael şi restul !ielilor, cu e;cepia celorcare se postaseră de pa&ă. Rand fu surprins de ce găsiră."ala mare era la fel ca alte o sută în #aemlyn, cu mari utoaiede ere şi vin puse lângă peretele tencuit, având deasuprautoiaşe de randy, o pisică tărcată cocoată în vârf, o perec%e de

şemineuri de piatră curăate şi trei sau patru femei care serveauprintre mesele şi ăncile împrăştiate deasupra unei podele de

237

7/17/2019 Sel


lemn, su un acoperiş de ârne. Gangiul, un ărat cu faarotundă şi o guşă cât pentru trei, cu un şor al în (urulmi(locului, se agita frecându-şi mâinile şi uitându-se uşorneliniştit la !ieli. #aemlynul învăase că !ielii nu (efuiau şi

incendiau tot ce le ieşea în cale fusese destul de greu să-iconvingă că !ndorul nu era o ară cucerită şi că nu pot lua acincea parte din tot ce găseau , dar asta nu însemna că %angiiierau oişnuii ca două du&ini să năvălească toi odată în salamare.Gangiul îşi mută atenia către Rand şi 9as%ere. 6ai ales către9as%ere. +upă veşminte, amii erau oameni de va&ă, dar 9as%ereera cu muli ani mai în vârstă şi deci proail mai important. 9ine ai venit, "eniore: "eniorilor. #u ce vă pot servi? !mvinuri din 6urandy, din !ndor, randy dinCRand îl ignoră. #eea ce nu era ca în alte o sută de %anuri eraumuşterii. La ora aceea ar $ treuit să $e un ărat sau doi. Nuera niciunul. 'n sc%im, mesele erau pline de tinere în veşmintesimple, cele mai mult doar fetişcane, care se întoarseră să se uitela nou-venii, inând cănile în mână. #âteva se uitau uimite la9ael. +ar nu toate se uitau la !ieli, aproape o du&ină se %olau lael2 făcu oc%ii mari de uimire. Le cunoştea. Nu pe toate, dar lecunoştea. 6ai ales pe una dintre ele. 9ode? întreă Rand surprins. 8ata cu oc%i mari care se uita

la el când crescuse aşa mare să-şi împletească părul într-ocoadă? era 9odeB%in #aut%on, sora lui 6at. 'ar Gilde 9arrancea plinuă stătea lângă suirica Aerilin al>#aar, 6arisa !%an ceafrumuşică îşi lipise palmele de ora(i, ca de $ecare dată când erauimită, Emry LeBin şi Elise 6arBin şi +area #andBin şiC 1oateerau din Emond>s 8ield sau din apropiere. !runcând o privirecătre alte mese, îşi dădu seama că şi celelalte erau proail din

Finutul celor +ouă Râuri. #ele mai multe, în orice ca& vă&u unc%ip domani şi încă unul sau două ce ar $ putut $ din altă parte, dar toate purtau aceleaşi veşminte pe care le puteai vedea pepa(iştea din Emond>s 8ield. 0e Lumină, ce facei aici? "untem în drum spre 1ar alon, reuşi să spună 9ode înciuda uimirii. "ingurul lucru care îi aducea aminte de 6at era oprivire pusă pe şotii. 7imirea de a-l vedea dispăru repede, topită

într-un &âmet de plăcere şi mirare. "ă devenim !es "edai, caNynaeve şi EgBene. !m putea să te întreăm acelaşi lucru, spuse Larine !yellin,cea suire ca o trestie, aran(ându-şi coada peste umeri cu o

dega(are studiată. Era cea mai în vârstă dintre fetele din Emond>s8ield, cu trei ani mai mică decât el, dar singura în afară de 9ode

238

7/17/2019 Sel


care avea părul prins în coadă avusese mereu o părere unădespre ea însăşi. Era destul de drăguă ca toi ăieii să o soarădin priviri. "eniorul 0errin ne-a spus doar câteva vore despre tine, doar

că trăieşti tot soiul de aventuri. 3i că pori veşminte frumoase,ceea ce văd că este adevărat. 6at e ine? întreă 9ode neliniştită. Este cu tine? 6ama efoarte îngri(orată de el. !r $ în stare să uite şi să-şi pună operec%e de şosete curate dacă nu i-ar aduce aminte cineva. Nu, spuse Rand încet, nu e aici. +ar e ine. Nu ne aşteptam să te găsim în #aemlyn, spuse Aancy 1or$nncu o voce ascuită2 avea cel mult paispre&ece ani şi era cea maitânără. erin "edai şi !lanna "edai vor $ mulumite, sunt sigură.6ereu ne întreaă ce ştim despre tine.+eci, astea erau cele două !es "edai. 4 ştia pe erin destul deine, o soră 9rună. +ar nu ştia însă ce să creadă despre faptul căera acolo. 5nsă nu ăsta era cel mai important lucru. 8etele erau deacasă.

+eci, totul e ine în Finut? 3i în Emond>s 8ield? +eci, 0errina a(uns cu ine acolo. 'a stai: "eniorul 0errin?5ntrearea lui desc%ise parcă un stăvilar. Restul fetelor eraumai interesate să-i studie&e pe !ieli cu priviri lungi, pie&işe, şi maiales pe 9ael şi pe saldaeani, însă cu ceva mai puin interes, însă

fetele din Emond>s 8ield se adunară în (urul lui, vorind toateodată, încercând să-i povestească totul într-o clipită, încurcânduse,sărind de la cap la coadă, întrerupându-se să-l întree despreel sau 6at, despre EgBene sau Nynaeve, şi la $ecare întreare ar$ avut nevoie de un ceas să răspundă.

1rolocii invadaseră Finutul celor +ouă Râuri, dar "eniorul0errin îi alungase. 1oate voreau în acelaşi timp despre mareaătălie, încât era greu să-i dai seama ce se întâmplase, afară doarde faptul că fusese o ătălie. +esigur, toată lumea luptase, dar"eniorul 0errin fusese acela care îi salvase pe toi. "puneau de$ecare dată )"eniorul* 0errin2 de $ecare dată când el spunea doar0errin, îl corectau şcolăreşte, de parcă ar $ spus )cal* în loc de)cal de plug*.#%iar dacă a/ase că trolocii fuseseră învinşi, Rand simi ogreutate în piept. 5i aandonase unei astfel de sori. +acă s-ar $

întors acasă, nu ar $ murit atât de muli oameni, iar pe uniidintre ei îi cunoştea ine. +ar, dacă s-ar $ dus, nu ar mai $ avutacum o escortă !iel. #air%ien nu ar mai $ fost al lui, în măsura încare putea socoti că este al lui, iar Ra%vin ar $ trimis împotriva lui

şi a Finutului celor +ouă Râuri un !ndor unit. 8iecare %otărâreluată de el avea preul ei. 0lătea un pre pentru cine era. 3i ali

239

7/17/2019 Sel


oameni plăteau. 1reuia să-şi aducă aminte că preul ar $ fostmult mai mare fără el. #%iar şi aşa, nu se simea cu mult maiine.#re&ând că e;presia de pe c%ipul lui la au&ul atâtor mori în

+ouă Râuri era de spaimă, fetele trecură la lucruri mai vesele."e părea că 0errin se însurase cu 8aile. Rand le ură fericire,dar se întreă cât de mult va putea dura fericirea lor. 8etelecredeau că era romantic şi minunat şi păreau să regrete că nufusese timp pentru petrecerile oişnuite. 4 aproau pe 8aile,destul de admirativ, dar erau şi un pic geloase, c%iar şi Larine.8useseră în Finut şi 6antii !le, însoite de 0adan 8ain,ătrânul neguător care venea în $ecare primăvară în Emond>s8ield. 8etele nu păreau să ştie dacă 6antiile !le le fuseserăprieteni sau inamici, dar pentru Rand pre&ena lui 8ain limpe&ealucrurile. 8ain era o 'scoadă a #elui întunecat, poate c%iar mairău decât atât, care ar $ făcut orice să-l rănească pe el sau pe6at, sau pe 0errin. +ar mai ales pe Rand. 0oate că vestea cea mairea era că nimeni nu ştia dacă 8ain murise sau nu. 5n orice ca&,nu mai erau nici 6antiile !le, nici trolocii, iar de peste 6unii deNegură veneau refugiai, aducând tot felul de noutăi, de laoiceiuri la meşteşuguri, plante, semine sau veşminte. 7nadintre fete era domani, mai erau două din 1araon şi trei din#âmpiile !lmot%.

Larine a cumpărat o roc%ie domani, râse micua Aancy,strângând pleoapele, dar mama ei a pus-o să o ducă înapoi lacroitoreasă.Larine ridică mâna, apoi se ră&gândi şi îşi aran(ă cosiapufnind. Aancy c%icotea. #ui îi pasă de roc%ii?: e;clamă "usa al>"een. Lui Rand nu-ipasă de roc%ii. "uirică şi agitată, "usa era mereu nerădătoare,iar acum era gata să e;plode&e. !lanna "edai şi erin "edai autestat pe toată lumea. !dică aproape pe toată lumeaC #ilia #ole voia şi ea să $e testată, strecură 6aree Eldin, ofată îndesată. Rand nu îşi mai amintea multe de ea, doar căstătea mereu cu nasul în cări, c%iar şi când mergea pe stradă. !insistat. ! trecut, dar i-au spus că e prea ătrână să $e o novice."usa continuă peste 6aree= C 3i am trecut toateC +in J%iteridge am mers &i şi noapte, interveni 9ode. E inesă stai un pic într-un sigur loc. Rand, ai vă&ut J%iteridge? spuse Aancy peste 9ode. 3i0odul !l?

C şi mergem în 1ar alon să devenim !es "edai, termină"usa privindu-le pe 9ode, 6aree şi Aancy. 5n 1ar alon:

240

7/17/2019 Sel


7/17/2019 Sel


!lanna se uită la el, ridicând întreător o sprânceană. Rand îşistăpâni un rân(et. Nici nu intraseră ine şi puseseră stăpânire pesituaie, dar se pare că era ceva la fel de $resc pentru !es "edaica respiraia. 8etele din Finutul celor +ouă Râuri se uitau la el cu

diferite e;presii de milă. 8ără îndoială, se aşteptau ca cele două!es "edai să-l (upoaie de viu pentru că nu stătuse drept şi nuvorise frumos. 0oate şi erin şi !lanna credeau acelaşi lucru. #uo înclinare scurtă, îi făcu semn !lannei să meargă înainte. +eci, aa(uns departe, %m? Nici nu aveau idee cât de departe.!lanna încuviină cu o mişcare a capului, îşi strânse fusta şiporni după erin, dar imediat începură prolemele. #ei doi"tră(eri făcură o mişcare de parcă ar $ vrut să se ină după !es"edai, dar, înainte să pună primul pas, o perec%e de 3ovin Nai cuoc%ii reci le tăiară calea, locându-i, în timp ce degetele lui "ulinse mişcară fulgerător trimiând-o pe Enaila şi pe +agendra, o8ecioară solidă, către uşa de care se apropiau !es "edai."aldaeanii se uitară la 9as%ere, care le făcu semn să stea locului,dar apoi îl privi întreător pe Rand.!lanna scoase un sunet enervată. om vori cu el singure, '%von."tră(erul &velt se încruntă, apoi dădu din cap încet. erin seuită înapoi, părând puin uimită, parcă smulsă din gânduri. #e? !, da, desigur. 1omas, stai aici, te rog:

"tră(erul cărunt părea ne%otărât şi îi aruncă lui Rand o privireameninătoare înainte de a se spri(ini de &id, în dreptul uşii de lastradă. ! spune despre el că se spri(inea, era ca şi cum ai $ spusasta despre sârma unei curse. !ia atunci se rela;ară şi6âinilecuite,

în măsura în care !ielii se puteau rela;a. reau să voresc cu ele singur, spuse Rand uitându-se dreptla "ulin.4 clipă cre&u că o să se certe cu el. !vea fălcile strânse2 în celedin urmă sc%imă semne cu Enaila şi +agendra şi se retraseră,uitându-se la el de&aproator. "ulin îşi mişcă degetele din nou, iar8ecioarele râseră. 5şi dori să găsească o cale de a învăa şi ellima(ul mâinilor2 "ulin fusese scandali&ată când o rugase.8etele din +ouă Râuri sc%imară priviri nedumerite, în timp ceRand le urma pe !es "edai, înc%i&ând uşa în spatele său pe cândmurmurele creşteau în sală. Era o cameră mică, dar avea scaunelustruite în loc de ănci şi câte un sfeşnic de cositor pe masa şi peşemineul sculptat cu motivul viei-de-vie. #ele două ferestre erau

înc%ise şi nimeni nu făcu niciun gest să le desc%idă. "e întreă

dacă cele două !es "edai oservau că era la fel de puin afectat decăldură ca şi ele.

242

7/17/2019 Sel


Le ducei la reele? întreă imediat. 3tii mult mai multe decât ştim noi, spuse erin aran(ându-şi

încruntată fusta. 0ână la J%iteridge nu am au&it de evenimentele din 1urn,

&ise !lanna rece, privindu-l intens. #e ştii despreC reele?"pusese acel cuvânt plină de de&gust. +eci, au&iseră &vonurile

în J%iteridge şi se grăiseră aici, inând totul ascuns de fete. 'ardin reacia lui 9ode şi a celorlalte deci&ia de a nu mai merge la 1aralon era nouă. 0rin urmare, avuseseră con$rmarea în aceadimineaă. Nu cred că o să-mi spunei cine e iscoada voastră în#aemlyn."e uitară la el fără să răspundă, erin înclinându-şi capul casă-l studie&e. #e ciudat cum privirea unei !es "edai i se păruseodată atât de neliniştitoare, atât de calmă, atât de indiferentă lace se întâmpla în(ur, atât de cunoscătoare: !cum nu mai simeaun nod în stomac când o !es "edai sau c%iar două se uitau la el.)6ândrie*, râse neun LeBs 1%erin, iar Rand îşi suprimă ogrimasă. 6i s-a spus că reelele e;istă. Nu ai negat că ştii undesunt. Nu le vreau răul, câtuşi de puin. !m motive să cred că măsusin.Nu le spuse adevăratul motiv pentru care voia să ştie. 0oate

9as%ere avea dreptate, poate avea nevoie de spri(inul !es "edai,dar în primul rând voia să ştie, pentru că i se spusese că Elayneera cu ele. !vea nevoie de ea pentru a câştiga !ndorul în pace.sta era singurul motiv pentru care o căuta. "ingurul. !ltminteri,el era la fel de periculos pentru ea ca şi pentru !viend%a. 0e Lumină, dacă ştii, spunei-mi: +acă am şti, replică !lanna, nu am avea dreptul să spunemnimănui. +acă se decid să te spri(ine, te vor căuta ele cusigurană. #ând doresc ele, nu tu, spuse erin.Dâmi aspru. !r $ treuit să se aştepte la asta. !vea în mintesfatul lui 6oiraine. "ă nu ai încredere în nicio femeie care poartăşalul, spusese în &iua morii ei. 6at e cu tine? întreă !lanna ca din întâmplare. +acă aş şti unde este, de ce v-aş spune?Nu părură amu&ate. E prostesc să ne trate&i ca pe nişte duşmance, murmură!lanna apropiindu-se de el. !răi oosit. 1e odi%neşti su$cient?"e dădu în spate din faa mâinii ei întinse.

#a şi tine, Rand, nu am intenii rele. Nimic de ce îi voi facenu îi va pricinui vreun rău.

243

7/17/2019 Sel


8iindcă spusese aceste cuvinte direct, treuia să $e adevărul.+ădu din cap, iar ea ridică mâna către capul său. "imifurnicături pe piele când ea îmrăişă saidarul şi un val familiarde căldură trecu prin el, sen&aie pe care o avea mereu când

cineva îi veri$ca sănătatea.!lanna dădu din cap satisfăcută. 9rusc însă căldura setransformă în $erineală, un val clocotit, de parcă ar $ stat oclipită în mi(locul unui uriaş furnal. #%iar după ce trecu se simiciudat, conştient de el însuşi aşa cum nu mai fusese niciodată, şide !lanna. "e clătină, ameit, cu muşc%ii slăii. +inspre LeBs

1%erin veneau nedumerire şi nelinişte. #e ai făcut? întreă. "e desc%ise cu furie spre saidin. 1ărialui îl a(ută să stea în picioare. #e ai făcut?#eva încerca să se strecoare între el şi !devăratul '&vor.5ncercau să-l despartă de 0utere: Fesând propriile scuturi, le i&i

în locul unde treuiau puse. 5ntr-adevăr, a(unsese departe şi învăase multe, de când erin îl vă&use ultima oară. erin seclătină, spri(inindu-se de masă, iar !lanna gemu de parcă ar $lovit-o cu pumnul. #e ai făcut? repetă cu o voce aspră, din mi(locul Găului lipsitde emoii. "pune-mi: Nu am promis să nu vă fac rău. +acă nu îmispuiC 1e-a legat, spuse erin repede, iar seninătatea i se întoarse

într-o clipă. 1e-a legat ca pe unul dintre "tră(erii ei. !sta e tot.!lanna îşi recăpătase stăpânirea de sine şi mai repede.+espărită de '&vor, îl înfruntă calmă, cu raele încrucişate, cu ofărâmă de mulumire în oc%i. 6ulumire: Fi-am spus că nu o să te rănesc şi am făcut e;act opusulunei răniri.Respirând adânc, Rand încercă să se liniştească. 'ntrase încursă ca un căeluş. 8uria se strecura la marginea %ăului. #alm.

1reuia să $e calm. 7nul dintre "tră(erii ei. 0rin urmare, era oerde, nu că ar mai conta. 3tia puine despre "tră(eri, în orice ca&nu su$cient de multe ca să rupă legătura, dacă mai putea $ruptă. Rand îl simea pe LeBs 1%erin şocat. Nu era prima datăcând îşi dorea ca Lan să nu-şi $ luat tălpăşia după moartea lui6oiraine. "puneai că nu mergei la 1ar alon. 5n ca&ul ăsta, $indcăspunei că nu avei %aar unde sunt reelele, o să rămânei aici,

în #aemlyn.!lanna desc%ise gura să spună ceva, dar el continuă= 8ii mulumite că nu decid să leg esătura scuturilor şi să vă

las aşa:!sta le captă atenia. erin îşi uguie u&ele, iar oc%ii !lannei

244

7/17/2019 Sel


păreau furnalul pe care îl simise el mai devreme. 4 să stai aici, departe de mine. !mândouă. 3i, dacă nu văc%em eu, 4raşul 'nterior vă este inter&is. +acă încălcai ce văspun, o să vă las despărite de saidar, într-o celulă de deasupra.

Ne-am îneles? 0erfect, răspunse !lanna rece ca g%eaa, în po$da oc%iloraprinşi.erin aproă din cap.Rand se opri în pragul uşii, după ce o dădu de perete. 7itase defetele din +ouă Râuri. 7nele voreau cu 8ecioarele, alteleşuşoteau peste cănile de ceai, studiindu-le. 9ode şi o mână de fetedin Emond>s 8ield îi puneau întreări lui 9as%ere, ce avea o canăde cositor în mână şi un picior pus pe o ancă. 0ăreau pe

(umătate amu&ate, pe (umătate îngro&ite. 7şa care se i&i deperete întoarse capetele tuturor. Rand, strigă 9ode, omul ăsta spune lucruri groa&nice despretine. "pune că eşti +ragonul Renăscut, i&ucni Larine."e pare că restul fetelor nu au&iseră până atunci2 rămaseră cugura desc%isă. "unt, spuse Rand oosit.Larine pufni încrucişându-şi raele. +e cum te-am vă&ut cu %aina aia am ştiut că i-ai luat nasul

la purtare, după cum ai fugit cu o !es "edai. !m ştiut c%iar înainte să voreşti fără niciun respect cu !lanna "edai şi erin"edai. +ar nu ştiam că ai devenit prost ca noaptea.9ode râse, mai mult îngro&ită decât amu&ată. Nu ar treui să spui astfel de lucruri nici în glumă, Rand.

1am i-a dat o educaie ună, ar treui să ştii mai ine. Eşti Randal>1%or. 1ermină acum cu prostiile:Rand al>1%or. !cesta era numele său, dar nu mai ştia sigur cineeste. 8usese crescut de 1am al>1%or, dar tatăl său fusese ocăpetenie !iel, moartă de multă vreme. 6ama sa fusese o8ecioară, deşi nu fusese din neamul !iel. +oar atât mai ştiadespre el.5ncă avea saidinul înlăuntrul său. Le încon(ură cu gri(ă pe9ode şi pe Larine cu o esătură de !er, ridicându-le la un piciordeasupra podelei. "unt +ragonul Renăscut. Nu o să sc%im lucrurile dacă negrealitatea sau îmi doresc să $e altfel. Nu sunt omul pe care l-aicunoscut în Emond>s 8ield. 5nelegei acum? înelegei?5şi dădu seama că ipă şi tăcu. !vea plum în stomac şi

tremura. +e ce făcuse !lanna ce făcuse? #e ticăloşie !es "edaiclocea su c%ipul ăla drăgu? )"ă nu ai încredere în niciuna*, îi

245

7/17/2019 Sel


spusese 6oiraine.5ntoarse capul rusc când simi o mână atingându-l pe umăr. 1e rog, lasă-le (os, spuse !lanna. 1e rog, sunt speriate.Erau mai mult decât speriate. #%ipul lui Larine se golise de

sânge şi avea gura larg desc%isă de parcă ar $ vrut să urle, daruitase cum. 9ode plângea cu sug%iuri atât de tare că tremura.Nu erau singurele. #ele mai multe fete se îndepărtaseră cât demult puteau, iar ma(oritatea plângeau. 8etele care serveau lamese se strânseseră una într-alta plângând la fel de tare. Gangiulse prăuşise în genunc%i, cu oc%ii mari în orite, murmurândfără cuvinte.Rand lăsă fetele (os şi se elieră iute de saidin.

5mi pare rău, nu am vrut să vă sperii.+e îndată ce se putură mişca, 9ode şi Larine fugiră lângăcelelalte fete, care se îng%esuiau una într-alta. 9ode? Larine? îmi pare rău. Nu o să vă fac rău, vă promit.Nu se uitau la el. Niciuna din ele. "ulin îl privea însă cude&aproare, ca şi restul 8ecioarelor, cu c%ipul lipsit de e;presie. #e s-a întâmplat, s-a întâmplat, spuse 9as%ere punându-şi

(os cana. #ine ştie? 0oate e mai ine aşa.Rand dădu încet din cap. 0roail, era mai ine aşa. 6ai inesă vrea să stea departe de el. 6ai ine pentru ele. 5şi dorea să $apucat să vorească ceva mai mult despre casă. "ă $e Rand

al>1%or ceva mai mult timp. !vea încă genunc%ii nesiguri de lalegarea de !lanna, dar, de îndată ce începu să meargă, nu se opridecât în şaua lui Aeade>en. 6ai ine să le $e frică de el. 6ai inesă uite de Finutul celor +ouă Râuri. "e întreă dacă munteledevine mai uşor câteodată sau numai din ce în ce mai greu.

CAPITOLUL 11

Învăţători şi învăţăinte+E 5N+!1 #E R!N+ 'E3' 0E 73, erin îşi aduse aminte să respiredin nou. Le spusese odată lui "iuan şi lui 6oiraine cât depericulos este. Nu ascultase nici una, şi acum, după aia un an,"iuan era ferecată şi proail moartă, iar 6oiraineC 0e stră&iputeai au&i numai &vonuri despre +ragonul Renăscut în 0alatulRegal, cele mai multe cu neputină de cre&ut, dar în sc%im nuau&eai mai nimic despre vreo femeie !es "edai. 0oate că 6oirainedecisese să-l lase să creadă că îşi alege singur drumul, dar nu l-ar$ lăsat să se îndepărte&e de ea, mai ales acum, când căpătaseatâta putere. Nu acum, când era atât de prime(dios. 4are Rand se

întorsese împotriva ei, mai violent decât tocmai o făcuse împotrivalor? Era mai în vârstă decât atunci când îl vă&use ultima oară2

246

7/17/2019 Sel


c%ipul îi purta umrele luptei. Lumina ştie că avea su$cientemotive, dar putea $ vora oare şi de lupta pentru limpe&imeaminii?+eci, 6oiraine moartă, "iuan moartă, 1urnul !l divi&at şi

Rand poate în pragul neuniei. 0lesni iritată din limă. #ând îiasumi riscuri, ai de plătit când te aştepi mai puin, în felul încare te aştepi mai puin. !proape şapte&eci de ani de muncăfăcută de ea cu delicatee şi gri(ă, şi totul se putea duce de râpădin cau&a unui singur tânăr. #%iar şi aşa, trăise prea mult,trecuse prin prea multe ca să-şi permită să $e descura(ată.)începe cu începutul= ai mai întâi gri(ă de ce poi face acum

înainte de a te îngri(ora în legătură cu ceea ce s-ar putea să nu $eniciodată.* învăase dur lecia, dar acum o purta aproape deinimă.0rimul lucru pe care treuia să-l facă era să le liniştească pefete. 5ncă erau strânse una în alta ca o turmă de oi, plângând,inându-se una de alta şi ascun&ându-şi c%ipurile. Le înelegea2deşi mai fusese în faa unui ărat în stare să conducă 0uterea, şia lui Rand, avea stomacul întors pe dos ca o coraie în largulmării. 5ncepu să le spună vore de alin cu o voce maternă,atingând câte un umăr, mângâind câte un creştet. +upă ce reuşisă le convingă că al>1%or plecase ceea ce în multe ca&uri

însemnase să le convingă să desc%idă oc%ii , se mai liniştiră. #el

puin nu se mai au&eau sug%iuri de plâns. Aancy continua însăsă ceară cu o voce ascuită ca cineva să-i spună că Rand minise,că totul fusese o farsă, în timp ce 9odeB%in dorea la fel de agitatăca fratele său să $e găsit şi salvat ce nu ar $ dat erin să ştieunde este 6at , iar Larine olorosea că treuie să plece din#aemlyn imediat, c%iar în clipa aceea.erin trase deoparte o fată care servea la mese. 8emeia cu c%ipdesc%is, cu două&eci de ani mai în vârstă decât fetele din +ouăRâuri, încă tremura uimită, ştergându-şi lacrimile cu şorul.+upă ce o întreă cum o c%eamă, erin îi spuse= !du-le tuturor un ceai un, !&ril, $erinte, cu multă miere şipune şi puin randy în el. +upă ce se gândi o clipă la tinere,adăugă= 0une ceva mai mult, o porie generoasă la $ecare. 8aceişi pentru voi, servitoarele, câte o cană.#eaiul cu randy ar $ treuit să le a(ute să se mai calme&e.!&ril îşi su/ă nasul, clipi şi-şi şterse faa, apoi făcu o plecăciune2faptul că fusese trimisă la treurile oişnuite părea să o a(ute săşiliniştească lacrimile şi frica. "ă-l aduci în camere, spuse !lanna, iar erin aproă cu o

mişcare a capului.0uin somn va face minuni. !ia se tre&iseră de câteva ore, dar

247

7/17/2019 Sel


randy-ul şi călătoria grea ar treui să le adoarmă.#uvintele !lannei stârniră agitaie. Nu ne putem ascunde aici: reuşi să spună Larine printresmiorcăieli şi sug%iuri. 1reuie să plecăm: !cum: 4 să ne

omoare:4ra(ii lui 9odeB%in străluceau de lacrimi, dar %otărârea i secitea pe c%ip. 5ncăpăânarea celor din Finut o să le facă prolemefetelor. 1reuie să-l găsim pe 6at. Nu putem să-l lăsam cuC cu unărat care poate conC Nu putem: #%iar dacă e Rand, pur şisimplu nu putem: reau să văd #aemlynul, c%iăi Aancy, încă tremurând.#elelalte tinere îşi adăugară vocile peste ele, câteva susinând-ope Aancy, însă ma(oritatea cerând %otărâte să plece. 7na dintrefetele din +ealul "tră(ii, o tânără drăguă numită Elle, cu păr maidesc%is la culoare decât celelalte, începu iarăşi să ocească.erin se ainu să nu le plesnească. #ele mai mici aveau oscu&ă, dar Larine, Elle şi celelalte cu părul prins în cosiă sepresupunea că sunt femei. #ele mai multe nu fuseseră atinse, iarprime(dia trecuse. 0e de altă parte, toate erau oosite, vi&ita luiRand fusese un şoc, şi proail vor mai avea su$ciente şocuri încurând, aşa că îşi inu în frâu e;asperarea.Nu şi !lanna. #%iar şi printre er&i era cunoscută pentru

temperamentul ei iute, iar în ultima vreme era şi mai rău. ă ducei în camerele voastre acum: spuse rece, dar voceaera singurul lucru stăpânit la ea. erin oftă când o vă&u esând o'lu&ie, cu $re de !er şi 8oc. 8etele erau de(a cu oc%ii mari şi guracăscată. Nu era cu adevărat nevoie de aşa ceva, dar oiceiul cereasă nu se amestece în pulic peste o soră, iar adevărul era că sesimea uşurată să nu mai audă %o%otele lui Elle. Nici ea nu era încea mai ună stare. 1inerele neantrenate nu puteau vedeaesătura, desigur2 ele o vedeau pe !lanna crescând mai înaltă cu$ecare cuvânt. ocea crescu şi ea, la fel de puternică ca înălimea

înşelătoare. ei $ novice şi prima lecie pentru o novice este să ascultede !es "edai. 'mediat. 8ără comentarii şi esc%ivări.!lanna stătea nesc%imată în mi(locul încăperii nesc%imatăpentru erin , dar 'lu&ia atinsese de(a ârnele tavanului. 8ugii acum: #ine nu e în camera ei până număr la cinci varegreta până în mormânt. 7nu. +oiC5nainte de a a(unge la trei, fetele se învălmăşiră ipând pescările din spatele sălii2 doar printr-o minune niciuna nu fu

călcată în picioare.!lanna nu se oosi să treacă de patru. #ând ultima dintre fetele

248

7/17/2019 Sel


din Finutul celor +ouă Râuri dispăru pe scări, se elieră desaidar, 'lu&ia dispăru, iar ea dădu din cap mulumită. erinănuia că fetele nici măcar nu o să mai arunce o privire prin uşă,după aşa ceva. +ar, la cum stăteau lucrurile, nu voia ca vreuna

dintre ele să se furişe&e din cameră să se &gâiască prin #aemlyn şiapoi să $e nevoite să o caute.+esigur, !lanna nu le înspăimântase doar pe fete. 8emeile careserveau treuiră înduplecate să iasă de su mesele unde seascunseseră, iar cea care leşinase încercând să se strecoare înucătărie treui a(utată să se ină pe picioare. Nu făceau niciun&gomot, tremurând doar ca frun&ele în vânt. erin treui să le

îndemne pe $ecare să se mişte şi treui să repete de trei oricomanda de a aduce ceaiul cu randy până când !&ril încetă săse mai uite la ea de parcă i-ar mai $ crescut încă un cap.Gangiului îi că&use falca în piept, iar oc%ii păreau gata să-i iasădin orite. erin se uită la 1omas şi i-l indică pe ăratul care seclătina pe picioare.

1omas îi aruncă o privire pie&işă mereu făcea asta când îispunea să facă ceva lipsit de importană, dar foarte rar îi comentaordinele , apoi îşi puse un ra peste umerii (upânului +il%am,

întreându-l vesel dacă ei doi nu ar putea ea câteva cupe din celmai un vin al %anului. 7n om un, 1omas, şi surprin&ător depriceput la tot felul de lucruri. '%von se aşe&ase cu picioarele pe

masă, spri(init de &id. 0utea astfel vedea şi uşa de la stradă, şi pe!lanna. "e uita cu gri(ă la ea. Era mai atent la ea de când 4Bein,celălalt "tră(er, murise în Finutul celor +ouă Râuri şi era destulde înelept să $e prudent cu nervii ei, deşi de oicei reuşea să şi-istăpânească ceva mai ine decât o făcuse în acea &i. !lanna nupărea interesată să a(ute la deandada pe care o făcuse. "tătea înmi(locul sălii mari, cu raele încrucişate, uitându-se în gol.0entru oricine altcineva părea încarnarea liniştii. 0entru erin,era gata să e;plode&e.erin o atinse pe umăr. 1reuie să vorim.!lanna se uită la ea cu o privire de nepătruns, apoi o urmă fărăvoră în camera privată. 5n spatele său, erin îl au&i pe (upânul+il%am spunând cu voce nesigură= #redei că aş putea spune că +ragonul Renăscut îmipatronea&ă %anul? +oar a intrat înăuntru.Dâmi pentru o clipă. Gangiul îşi va reveni. Dâmetul îi pieri depe u&e după ce înc%ise uşa în spatele său. !lanna mergea cupaşi mari dintr-o parte în alta a încăperii micue, iar mătasea

fustei de călărie foşnea precum săiile scoase din teacă. Nu maiavea nici urmă de calm pe faă.

249

7/17/2019 Sel


#e neoră&are pe omul ăsta: #e neoră&are neruşinată: "ăne reină: "ă ne inter&ică nouă:erin o privi câteva clipe înainte de a vori. 5i treuiseră &eceani să treacă peste moartea lui 9alinor şi să-l lege pe 1omas. +e

când murise 4Ben, emoiile !lannei fuseseră nestăpânite, iar eaşi le interiori&ase prea mult timp. Repri&ele oca&ionale de plâns,pe care şi le îngăduise câteodată, de când plecaseră din Finutulcelor +ouă Râuri, nu erau su$ciente pentru a se linişti. 0resupun că ne poate ine departe de 4raşul 'nterior, cugăr&ile de la pori, dar nu ne poate opri să ne mişcăm în voie prin#aemlyn.!lanna se uită la ea cu o privire tristă. 0uteau pleca cuuşurină indiferent cât de mult învăase singur Rand, nu aveamari şanse să descopere ur&elile menite să le apere , dar ar $

însemnat să renune la fete. Nicio !es "edai nu mai găsise ocomoară precum cea din Finutul celor +ouă Râuri deC erin nu

îşi putea aduce aminte de când. 0oate de la Ră&oaiele 1roloce.#%iar şi tinerelor de optspre&ece ani limita pe care o $;aseră levenea greu să accepte stricteea noviciatului, dar, dacă ar $ măritlimita cu doar cinci ani, ea şi !lanna ar $ putut aduce de două oripe-atâtea, dacă nu şi mai mult. #inci dintre fetele astea cinci: se născuseră cu scânteia înăuntru, inclusiv sora lui 6at, Elle şimicua Aancy2 ar $ reuşit până la urmă să conducă, c%iar dacă le

învăa cineva sau nu, şi să $e foarte puternice. Ea şi !lanna. 6ailăsaseră în urmă încă două, să $e luate peste un an sau doi, cândvor $ su$cient de mari să plece de acasă. Era destul de sigur aşa2o fată născută cu ailitatea de a conduce foarte rar şi-odescoperea singură înainte de cincispre&ece ani, dacă nu o învăanimeni. 3i celelalte promiteau foarte mult2 toate. Finutul celor+ouă Râuri era aur curat.!cum că femeia cealaltă era atentă la ea, erin sc%imăsuiectul. 5n mod cert nu avea intenia să le aandone&e petinere. "au să se îndepărte&e de Rand mai mult decât era nevoie. #re&i că are dreptate în privina reelelor?+egetele !lannei se încleştară pe fustă. 0osiilitatea mă de&gustă: 4are c%iar am a(uns săC? vocea ise pierdu, umerii i se lăsară.0ărea gata să i&ucnească în plâns.erin avea câteva întreări pentru ea, după ce i se mai domoleafuria. #re&i că e posiil ca măcelăreasa ta să îi poată spune maimulte despre ce s-a întâmplat în 1ar alon, dacă o descoşi?

Nu era cu adevărat a !lannei, era o agentă a !(a% erde,descoperită întâmplător $indcă lăsase un semnal de alarmă pe

250

7/17/2019 Sel


faada prăvăliei. Nu că !lanna i-ar $ spus care era semnalul,desigur. Nici erin nu ar $ divulgat niciodată un semnal al !(a%erde. Nu, nu ştie decât mesa(ul pe care mi l-a transmis şi ăla îi

uscase într-atât gura că aia mai putea vori. )1oate !es "edailoiale să se întoarcă la 1urn. 1otul este iertat.*#am asta era esena lui, în orice ca&. 4 licărire de furie seaprinse în oc%ii !lannei, doar pentru o clipă. +acă nu erau toate &vonurile astea, nu te-aş $ lăsatniciodată să ştii cine este.!sta şi emoiile scăpate de su control. 6ăcar se oprise din amăsura camera cu paşii. 3tiu, spuse erin aşe&ându-se la masă, şi voi respecta

încrederea pe care mi-ai arătat-o. !cum. 1reuie să recunoşti cămesa(ul con$rmă &vonurile. 1urnul este divi&at. 3i, după toateproailităile, e;istă reele undeva. 5ntrearea este ce facem?!lanna se uită la ea ca la o neună. Nu era de mirare. "iuanfusese proail detronată de +ivanul 1urnului, potrivit legii

1urnului. #%iar şi sugestia de a nu respecta legea 1urnului era deneconceput. +ar şi un 1urn divi&at era la fel de neconceput. +acă nu ai niciun răspuns acum, gândeşte-te la unul. 3igândeşte-te la asta. "iuan "anc%e a luat parte de la început laeforturile de a-l găsi pe tânărul al>1%or.

!lanna desc%ise gura fără îndoială să o întree de unde ştiesau dacă luase şi ea parte , dar erin nu-i dădu şansa să spunăceva. +oar un prostănac ar putea crede că implicarea ei nu a avutde-a face cu ce i s-a întâmplat. Nu e;istă coincidene atât de mari.+eci, gândeşte-te cam ce crede Elaida despre Rand. ! fost o Roşie,adu-i aminte. 3i, cât te gândeşti la asta, ia spune-mi, ce-a fost încapul tău să-l legi ca pe un "tră(er?5ntrearea nu ar $ treuit să o surprindă pe !lanna, dar totuşiera surprinsă. E&ită, aşe&ându-se pe un scaun şi aran(ându-şifusta, înainte de a răspunde. Era logic să fac asta, cu el stând în faa noastră. 1reuialegat de mult timp. 1u nu puteai sau nu voiai.#a şi celelalte er&i, !lanna era amu&ată de insistena celorlalte!(a% de a avea un singur "tră(er. 6ai ine să nu spunem cecredea despre Roşii. 1oi ar $ treuit să $e legai ca "tră(eri, la prima oca&ie. "untprea importani să &urde lieri, mai ales el.!lanna se înroşi toată2 avea să mai treacă ceva timp până îşi va

putea stăpâni emoiile. erin ştia ce o făcuse să se îmu(ore&e,căci !lanna lăsase să-i scape prea mult. 5l avuseseră su oc%i pe

251

7/17/2019 Sel


0errin săptămâni de &ile, în care le testaseră pe fetele din +ouăRâuri, dar !lanna renunase rusc la legarea lui. 6otivul eradestul de simplu, o promisiune în$erântată a 8ailei spusădeparte de urec%ile lui 0errin că, dacă !lanna face aşa ceva, nu

mai părăseşte vie Finutul celor +ouă Râuri. !meninarea nu ar $funcionat dacă 8aile ar $ ştiut mai multe lucruri despre legăturadintre !es "edai şi <aidin, dar ignorana sa forase mâna !lannei.0roail, frustrarea şi starea proastă a nervilor o determinase să-ifacă aşa ceva lui Rand. Nu doar să-l lege, dar să-l lege fărăpermisiunea lui. !şa ceva nu mai fusese făcut de sute de ani. )Eiine, gândi erin, am încălcat şi eu ceva oiceiuri la viaa mea.* Logic? spuse &âmind, ca să mai micşore&e din înepăturavorelor. oreşti ca o !lă. Ei ine, acum că îl ai, ce ai de gândsă faci cu el? <ândeşte-te ce lecie ne-a dat. 5mi aduc aminte opoveste pe care am au&it-o la gura soei când eram mică, despre ofemeie care pune şaua pe un leu. #ălătoreşte minunat, până îşi dăseama că nu poate coorî şi nu poate dormi niciodată.

1remurând, !lanna îşi frecă raele. Nu pot să cred că e atât de puternic. +acă ne-am $ unit maidevreme. 3i am încercatC am eşuatC E atât de puternic:erin aproape tremura şi ea. Nu ar $ putut să se unească maidevreme, decât dacă !lanna voia să spună că ar $ treuit să se $unit înainte de a-l lega. Nu era sigură ce s-ar $ întâmplat atunci.

5n orice ca&, fusese o înlănuire de momente foarte proaste, începând cu descoperirea că nu-l pot separa de !devăratul '&vor,continuând cu uşurina uluitoare cu care le separase de saidar,

tăindu-le legăturile ca pe nişte $re. 0e amândouă odată.Remarcail. 4are câte !es "edai ar $ fost necesare să-l separe de'&vor? 1reispre&ece? Era doar o tradiie, dar cu el ar $ fost necesar.+ar erau gânduri pentru altă dată. 3i mai e şi prolema amnistiei lui.4c%ii !lannei se măriră. +oar nu cre&i aşa ceva. #u $ecare fals +ragon au fost&vonuri la fel de false că adună oameni care pot conduce. oiauputerea doar pentru ei, nu să o împartă cu alii. El nu e un fals +ragon, spuse erin încet, şi asta sc%imătotul. +acă un &von se adevereşte, la fel se poate întâmpla şi cualtul, iar despre amnistie am au&it peste tot, de la J%iteridge

încoace. #%iar dacă e adevărat, poate că nu a venit nimeni. Niciun omsănătos la cap nu îşi doreşte să conducă 0uterea. +acă ar $ vrutmai muli, ar $ avut în $ecare săptămână câte un fals +ragon.

Este ta’veren, !lanna. !trage către el lucrurile de care arenevoie.

252

7/17/2019 Sel


+egetele strânse ale !lannei se aliseră strânse în pumnii puşipe masă. 5i dispăruse orice urmă de calm !es "edai, tremurândvi&iil. Nu putem permiteC 9ărai care conduc, lieri pe lume?

+acă e adevărat, treuie să-i oprim. 1reuie: spuse cu oc%iiaprinşi. 5nainte să decidem ce facem cu ei, spuse erin calmă,treuie să a/ăm unde îi ine. 0alatul Regal e un loc un, dar o săne $e mai greu dacă nu putem intra în 4raşul 'nterior. 'ată cepropunC!lanna se aplecă înainte ca să asculte.

1reuiau să îşi dea seama de o mulime de lucruri, dar demulte ceva mai târ&iu. 4 mulime de întreări aveau să-şigăsească răspunsul mai târ&iu. Era 6oiraine moartă şi, dacă da,cum murise? 7nde erau reelele şi care ar $ treuit să $e po&iialor faă de ele? 4are să încerce să-l capture&e pe Rand şi să-lpredea Elaidei sau reelelor? 7nde erau? Era o întreareimportantă, indiferent ce decideau. #um putea folosi atât defragila lesă pe care i-o pusese !lanna lui Rand? "ă încerce unadin ele sau amândouă să ia locul lui 6oiraine? 0entru prima datăde când !lanna lăsase să iasă la suprafaă emoiile pentru 4Bein,erin se ucură că fuseseră lăsate să dospească până deveniserăinstaile. 'n starea ei, !lanna era mult mai uşor de g%idat, iar

erin ştia e;act cum treuia răspuns la unele din acele întreări.Nu credea că !lannei aveau să-i placă unele răspunsuri. +ar maiine să nu a/e până când nu va $ prea târ&iu să mai sc%imeceva.Rand se întoarse la palat în galop, depăşindu-i şi pe !ielii carealergau, ignorându-le strigătele aşa cum ignora pumniiameninători ridicai către el de cei forai să sară din caleacopitelor lui Aeade>en sau grămada de lectici răsturnate şi detrăsuri cu roile locate una în alta. 9as%ere şi saldaeanii aia seputeau ine după el pe caii lor micui. Nici el nu ştia de ce segrăeşte aşa veştile pe care le ducea nu erau într-atât de urgente, dar, pe măsură ce raele şi picioarele îşi reveneau dinslăiciune, îşi dădea seama din ce în ce mai mult că era conştientde !lanna. 0utea să o simtă. +e parcă i s-ar $ strecurat şicuiărit în cap. 3i, dacă el o putea simi pe ea, putea ea să-l simtăla fel? #e altceva mai putea să facă? #e? 1reuia să se îndepărte&ede ea.)6ândrie*, croncăni LeBs 1%erin, iar Rand nu mai încercă să-lreducă la tăcere.

Nu palatul era destinaia lui, dar 1opirea-n-vă&du% cerea săcunoşti locul din care plecai c%iar mai ine decât pe cel unde voiai

253

7/17/2019 Sel


să a(ungi. La gra(duri aruncă frâul unui rândaş cu vestă de pieleşi alergă, luând-o înaintea saldaeanilor, pe coridoarele undeservitorii se uitau uimii la el, înclinându-se în graă. 5n salatronului se desc%ise saidinului, tăie o poartă prin aer şi âşni în

luminişul de lângă fermă, elierându-se de saidin.Respiră adânc, cu genunc%ii îngropai în covorul de frun&emoarte. 8u i&it de căldura de su crengile desfrun&ite2 îşipierduse concentrarea necesară cu ceva timp în urmă. 5ncă o maiputea simi, dar mai sla acolo dacă putea numi )mai slaă*certitudinea că ea se a/a în direcia aceea. !r $ putut să o aratecu oc%ii înc%işi."e desc%ise din nou saidinului, râu de foc turat şi g%eaă şinămol amar. Finea în mână o saie de foc, făcută din 8oc, cu unâtlan incrustat pe lama uşor curată, deşi nu-şi amintea să se $gândit la ea. 8oc, dar mânerul lung era rece şi dur în palmele sale.Găul nu sc%ima nimic, 0uterea nu sc%ima nimic. !lanna eraacolo, g%emuită într-un col al minii lui, urmărindu-l.Elieră din nou 0uterea cu un râs amar, îngenunc%ind. 8useseatât de sigur pe el: +oar două !es "edai. "igur că le putea facefaă, doar se descurcase cu Elayne şi Nynaeve amândouă deodată.#e puteau să-i facă? îşi dădu seama că încă râdea. 0ărea că nu sepoate opri. +a, era amu&ant. 6ândria lui prostească. "igurana desine. 5l mai ăgaseră în ucluc, şi nu doar pe el. 8usese sigur că

el şi #ei o "ută de 1ovarăşi puteau înc%ide 0uulC"e ridică cu greu în picioare, frângând frun&ele uscate. Nu am fost eu, spuse răguşit. 0lecai din capul meu: 1oi,afară din capul meu:LeBs 1%erin murmură ceva în depărtare. !lanna aştepta întăcere, într-un col al minii. ocea lui LeBs 1%erin părea să seteamă de ea.Rand îşi scutură frun&ele de pe pantaloni. Nu o să se predea."ă nu ai încredere în nicio !es "edai2 îşi va aminti de-acum

încolo. )7n om care nu are încredere în nimeni e de(a mort*,c%icoti LeBs 1%erin. Nu avea să se predea.Nimic nu se sc%imase la fermă. Nimic şi totul. #asa şi%amarul erau la fel, găinile şi caprele şi vacile aşi(derea. "ora<rady îl urmărea de la o fereastră, cu c%ipul ine;presiv. Erasingura femeie acum2 toate celelalte plecaseră cu ăraii care nutrecuseră testul lui 1aim.

1aim era cu învăăceii săi în spatele %amarului, pe un petic depământ roşu, ătătorit, presărat cu o mână de uruieni uscate.

1oi cei şapte. 5n afară de Aur, ăratul "orei, mai rămăseseră

dintre cei vec%i doar +amer 8inn, Een GopBil şi 8edBin 6orr.#eilali erau noi şi păreau la fel de tineri ca 8edBin şi Een.

254

7/17/2019 Sel


5n afară de ătrânul +amer, ceilali stăteau aliniai cu spatele laRand. +amer stătea în faa lor, încruntându-se la o piatră marecât un cap de om, la trei&eci de picioare depărtare. !cum, spuse 1aim, şi Rand simi cum +amer se desc%ide

saidinului şi ese stângaci 8oc şi 0ământ.0iatra e;plodă, iar +amer şi ceilali învăăcei se aruncară lapământ ca să scape de ploaia de sfârâmături. Nu şi 1aim2 ucăilede piatră ricoşară de scutul de !er pe care-l esuse în ultimaclipă. Ridicându-şi prudent capul, +amer îşi şterse sângele ce-icurgea de su oc%iul stâng, dintr-o rană super$cială. Rand se

încruntă2 doar norocul făcuse să nu $e lovit de una dintresfărâmăturile &urătoare. "e uită înapoi către fermă. "ora era

încă acolo, nevătămată. 7itându-se la el. <ăinile aia se opriserăo clipă din scurmat2 păreau oişnuite cu asta. 0oate data viitoare o să vă aducei aminte ce vă spun, &ise

1aim calm, lăsându-şi scutul să dispară. !părai-vă cu un scut sau riscai să vă omorâi singuri.#ontinuai. !runcă o privire către Rand, de parcă ar $ ştiut tottimpul că era acolo, apoi merse către el. Nasul lui vulturesc avea oumră de cru&ime.0e când +amer se aşe&a în rând cu ceilali, Een se ridică, plinde coşuri, trăgându-se nervos de o urec%e mare în timp ce folosea!er să ridice o nouă piatră dintr-o grămadă pusă deoparte.

Fesătura era nesigură, şi o scăpă o dată înainte de a reuşi să opună la locul ei. E prudent să-i laşi singuri aşa? întreă Rand când 1aima(unse lângă el.! doua piatră e;plodă la fel ca prima, dar de data asta toi

învăăceii îşi esuseră scuturi. La fel făcuse şi 1aim, făcând unscut pentru el şi Rand. 8ără o voră, Rand se desc%isesaidinului şi îşi făcu propriul scut, îndepărtându-l pe al lui 1aim.<ura acestuia se strâmă într-un fel de &âmet. !i spus să-i grăesc, "eniore +ragon, şi asta fac. 5i pun săfacă totul cu 0uterea, treurile de la fermă, totul. #el mai nou amâncat prima masă caldă aseară. +acă nu-şi pot încăl&imâncarea singuri, mănâncă rece. +e cele mai multe ori durea&ăde două ori mai mult decât dacă ar face-o cu mâinile, dar învaăsă lucre&e cu 0uterea cât de repede pot ei, credei-mă. Nu sunt

încă prea muli, din păcate.Rand se uită în(ur, ignorând întrearea implicit. 7nde e Gaslin? 'ar e eat? Fi-am spus, să i se dea vin doarseara.

Genre Gaslin fusese 6aestru al "ăiei pentru <ăr&ile Reginei,răspun&ător cu antrenarea recruilor, până când Ra%vin refăcuse

255

7/17/2019 Sel


găr&ile, alungându-i pe cei credincioşi lui 6orgase sau trimiânduisă lupte în #air%ien. 0rea ătrân pentru campanii, lui Gaslin i sedăduse o pungă cu ani arătându-i-se uşa, iar după ce serăspândiseră &vonurile despre moartea lui 6orgase, se refugiase

în ăutură. +ar credea că pe 6orgase o omorâse Ra%vin <aeril, nu Rand, şi-i putea învăa pe alii să lupte cu saia.#ând era trea&. '-am spus să plece, răspunse 1aim, la ce un săiile? Euaia reuşesc să nu mă tai singur şi nu am simit niciodată nevoiasă învă. !cum au 0uterea.!ltă piatră e;plodă. )7cide-l: 7cide-l acum:* ocea lui LeBs

1%erin răsuna ca un ecou prin Gău. "uprimă ecoul, dar nu puteasuprima şi furia care se strângea ca o coc%ilie în (urul <olului.<olul îl făcu să poată vori cu o voce lipsită de emoii= <ăseşte-l, 1aim, şi adu-l înapoi. "pune-i că te-ai ră&gândit."pune-le şi elevilor tăi la fel. "pune-le ce vrei, dar îl vreau aici, sădea lecii în $ecare &i. Ei treuie să facă parte din lume, nu să $e

în afara ei. #e o să facă dacă nu pot conduce? #ând !es "edai teineau departe de 0utere, ai $ putut să scapi dacă ştiai cum săfoloseşti o saie, cum să lupi cu mâinile. !m scăpat. "unt aici. 1e-au scăpat câiva dintre oamenii tăi, din câte am au&it,altfel ai $ sfârşit ca şi Logain, domolit în 1ar alon. 4amenii ăştia

nu vor avea pro&elii. <ăseşte-l pe Gaslin.9ăratul se înclină. #um doreşte "eniorul meu +ragon. +e asta a venit "eniorul+ragon aici? 0entru Gaslin şi săii? !vu o umră de dispre învoce, dar Rand nu o luă în seamă. 5n #aemlyn au sosit !es "edai. #ălătoriile în oraş treuie să

încete&e, şi ale tale, şi ale învăăceilor. Lumina ştie ce se poate întâmpla dacă unul dintre ei dă peste o !es "edai şi ea îşi dăseama ce este."au când unul dintre ei recunoaşte o !es "edai. 0roail, arfugi sau ar lovi panicat şi atunci ar $ descoperit. !mele situaii larcondamna +in câte vă&use Rand, erin sau !lanna ar $ pututsă-i prindă cu uşurină pe oricare dintre ei. 1aim ridică din umeri. #%iar şi acum ar putea face acelaşi lucru cu easta unei !es"edai. Fesătura diferă foarte puin. #oncentrea&ă-te, !dley:#oncentrea&ă-te: spuse cu voce ridicată, privind peste umăr. 7nins deşirat, stând în faa celorlali, numai piele şi os, tresăripier&ând saidinul, apoi reuşi să-l apuce iarăşi. 4 altă piatrăe;plodă când 1aim se întoarse către Rand.

5n privina asta, pot să leC eliminC eu însumi, dacă nu vreisă facei asta.

256

7/17/2019 Sel


+acă le voiam moarte, le-aş $ ucis de(a. "e gândi că ar $putut să o facă dacă ar $ încercat să îl omoare sau să-ldomolească. "pera că ar $ putut. +ar ar $ încercat ele aşa cevadupă ce-l legaseră? Era un lucru pe care nu avea de gând să-l lase

pe 1aim să-l a/e2 c%iar şi fără murmurele lui LeBs 1%erin nu aveasu$cientă încredere în el ca să-şi de&văluie o slăiciune pe care oputea ascunde. )Lumină, ce fel de control are !lanna asupramea?* +acă va veni vremea să ucidem !es "edai, o să-i spun. 0ânăatunci nimeni nici măcar să nu ridice vocea la una dintre ele,dacă nu încearcă să-i ia capul de pe umeri. 4 să stai cât dedeparte putei de !es "edai. Nu vreau incidente, nimic care să lefacă să $e împotriva mea. 3i credei că nu sunt de(a? murmură 1aim.Rand îl ignoră iarăşi, neştiind ce să răspundă. Nu vreau pe nimeni mort sau domolit pentru că i s-au urcatfumurile la cap. !sigură-te că ştiu şi ei asta. Eşti răspun&ător desoarta lor. #um dorii, ridică 1aim din umeri. 7nii vor muri maidevreme sau mai târ&iu dacă nu intenionai să-i inei ascunşiaici pentru totdeauna. 3i, c%iar dacă vor rămâne aici, unii vormuri. E inevitail, dacă nu încetinesc leciile. Nu ar treuicocoloşii, dacă m-ai lăsa să caut alii.

'ar începea. Rand se uită la învăăcei. 7n tânăr asudat, cupărul desc%is, se c%inuia să mute o piatră. 1ot pierdea saidinul,

iar piatra se mişca în mici salturi. 0este câteva ceasuri avea săa(ungă cărua de la palat cu cei care veniseră de ieri după-amia&ă.0atru ărai, de data asta. 'n unele &ile erau doar trei sau doi,dar în general veneau din ce în ce mai muli. +e când îl adusesepe 1aim acolo, cu şapte &ile în urmă, veniseră optspre&ece, dintrecare trei puteau învăa să conducă. 1aim insista că era asolutremarcail, având în vedere că veniseră la întâmplare în #aemlyn,căutând o şansă. 6ai spunea că în acest ritm aveau să egale&e

1urnul în şase ani. +ar Rand nu avea şase ani. 3i nu avea timpsă-i lase să se antrene&e mai încet. 3i cum vrei să faci asta? 8olosind pori.

1aim prinsese imediat cum să le facă2 învăa cu rapiditate totce-i arăta Rand. 0ot vi&ita două sau trei sate în $ecare &i. La început o să $emai uşor în sate decât în oraşe, c%iar şi în cele mici. 4 să-l las pe8inn să urmărească leciile în ciuda a ceea ce ai vă&ut, el este

cel mai avansat şi l-aş lua pe <rady sau pe GopBil, sau pe 6orr. 1reuie să ne dai nişte cai uni. 6âroagele de cotigă nu sunt

257

7/17/2019 Sel


su$ciente. 3i ce inten#ionezi să faci? +ai u&na în sat şi anuni că eşti

în căutare de ărai care pot conduce? 4 să $i norocos dacă nu încearcă să te spân&ure.

'ntenione& să $u ceva mai prudent decât atât, spuse 1aimsec. oi spune că recrute& oameni care să-l urme&e pe +ragonulRenăscut.#eva mai prudent? Nu cu mult. or $ su$cient de speriai cât să mă lase în pace destul demult timp ca să se strângă cei care vor să vină. !şa îi eliminimediat pe cei care nu vă spri(ină. 0resupun că nu vrei săantrene& oameni care să se întoarcă împotriva noastră cu primaoca&ie? Ridică întreător o sprânceană, dar nu mai aşteptărăspunsul. 4dată ce a(ungem su$cient de departe de sat, îi aduc aiciprintr-o poartă. 7nii se vor speria, dar nu va $ greu să îi in înfrâu. 4dată ce au fost de acord să spri(ine un om care poateconduce, nu văd de ce ar face scandal dacă vreau să-i teste&. 0ecei care pică îi trimit la #aemlyn. E timpul să începei să văstrângei propria armată, în loc să depindei de alii. 9as%ere arputea să se ră&gândească şi, dacă îi spune Regina 1enoia, se vară&gândi. 3i cine poate spune ce vor face !ielii aceia?+e data asta tăcu, iar Rand îşi inu lima în frâu. "e gândise şi

el cam la fel, deşi nu şi în privina !ielilor, dar nu era nevoie să-ispună asta lui 1aim. +upă o clipă ăratul continuă, de parcă nuar $ spus nimic înainte. 8acem o prinsoare. "eniorul spune pe cât. 5n prima &i în carerecrute& o să găsesc mai muli ărai care pot învăa decât vin la#aemlyn într-o lună. 4dată ce 8linn şi ali câiva sunt gata săcontinue fără mineC voi egala 1urnul în mai puin de un an. 3i$ecare din ei va $ o armă.Rand e&ită. Era riscant să-l lase pe 1aim să plece. Era preaagresiv. #e avea să se întâmple dacă dădea peste !es "edai întrunadintre călătorii? 0oate că avea să se ină de cuvânt şi să lecrue viaa, dar dacă ele îşi dădeau seama cine este? +aca îldespăreau de '&vor şi-l capturau? Era o pierdere pe care nu şi-oputea permite. +ar nu putea să antrene&e oameni şi să facă şitoate celelalte lucruri care treuiau făcute. 3ase ani ca să egale&e

1urnul. +acă !es "edai nu descopereau acest loc între timp şi-ldistrugeau, înainte ca elevii să $ avut timp să învee su$cient săse apere. "au mai puin de un an. 5n cele din urmă dădu din cap.ocea lui LeBs 1%erin era un â&âit turat în depărtare.

4 să primeşti caii.

258

7/17/2019 Sel


CAPITOLUL 1!

Întrebări şi ră"#un"uri E' 9'NE? întreă Nynaeve cu cea mai rădătoare voce de careera în stare. 8ăcea un efort să stea liniştită pe pat, cu mâinile înpoală. 5şi îng%ii un căscat. Era foarte devreme şi nu mai dormiseine de trei nopi. #olivia de răc%ită era goală, vraia fuseseelierată. 5şi dori să $e şi ea la fel de lieră. Ei ine?Elayne era îngenunc%eată pe patul său, cu umerii şi capulscoase pe fereastră, în ulia micuă din spatele casei. +e acoloputea &ări foarte puin din spatele 1urnului 6ic unde cele maimulte conducătoare de !(a% primeau în acea dimineaă solia

1urnului. Era su$cient cât să &ărească ur&eala împotriva trasuluicu urec%ea care încon(ura %anul. Era menită să oprească peoricine încerca să asculte folosind 0uterea. 0lăteai un pre când

împărtăşeai lucrurile pe care le ştiai.+upă o clipă Elayne se aşe&ă pe genunc%i, frustrată. Nimic. "puneai că $rele acelea se pot strecura înăuntruneoservate. Nu cred că a ăgat cineva de seamă, dar nu am au&itasolut nimic.7ltima remarcă era adresată lui 6og%edien, care stătea într-un

col pe scaunul lor şured. 0e Nynaeve o enerva la culme căfemeia nu transpira niciun pic. 0retindea că treuie să lucre&i cu0uterea mult timp pentru a putea să te detaşe&i de căldură saufrig, ceea ce era cam acelaşi lucru ca şi promisiunile vagi alefemeilor !es "edai, că vor deprinde cum să facă asta )până laurmă*. Nynaeve şi Elayne erau lac de sudoare, iar lui 6og%edienpărea să-i $e la fel de ine ca într-o &i răcoroasă de primăvară. 0eLumină, era enervant: !m spus că ar treui. 4c%ii lui 6og%edien se mişcarăsperiai, deşi se uita mai ales către Elayne2 întotdeauna seconcentra pe cine purta răara a’dam.

!r treui. "unt mii de feluri de a ese o ur&eală de acest fel.0oate dura &ile întregi să eşi o gaură printr-una.Nynaeve aia reuşi să se aină să nu spună ceva. 5ncercau de&ile întregi. Era a treia &i de când venise 1ama 8eir şi +ivanul încăinea secret mesa(ul 1urnului. "%eriam, 6yrelle şi restul ştiau Nynaeve nu ar $ fost surprinsă să $ ştiut înaintea +ivanului ,dar c%iar şi "iuan şi Leane fuseseră îndepărtate de la acele

întruniri &ilnice. "au cel puin aşa pretindeau.

Nynaeve îşi dădu seama că se trăgea de fustă şi îşi potolimâinile. 1reuiau să a/e cumva ce voia Elaida, dar, şi mai

259

7/17/2019 Sel


important, care era răspunsul +ivanului. 1reuia. #umva. 1reuie să plec, oftă Elayne. 1reuie să mai arăt unor suroricum se face un ter’angreal.

8oarte puine !es "edai în "alidar erau în stare să învee, dar

toate voiau să ştie, iar cele mai multe păreau să creadă că vorreuşi dacă o puneau pe Elayne să repete de nenumărate ori. 0oi să iei asta, &ise dându-şi (os răara. reau să încercceva nou după ce surorile termină cu mine, apoi treuie săpredau unei clase de novice. Nu părea foarte fericită vorinddespre predare, nu aşa cum fusese la început. +upă $ecare lecie,venea atât de iritată, de &iceai că-i o pisică &ârlită. #ele mai micierau prea nerădătoare, luând-o înainte cu lucruri despre care nuaveau %aar cum să le stăpânească, adesea fără măcar să întree

înainte, iar cele mai în vârstă, deşi mai prudente, o contra&iceauuneori sau pur şi simplu nu respectau ordinele unei femei cucinci sau şase ani mai mică decât ele. Elayne începuse săomăne )novice prostănace* sau )idioate grele de cap* ca şi cumar $ fost !leasă de &ece ani. !i timp să îi pui întreări. 0oate o să ai mai mult noroc camine să detecte&i un ărat care conduce. Nynaeve clătină dincap.

1reuie să le a(ut pe Aanya şi pe +elana în dimineaa asta cunotiele lor.

Nu se putu aine să nu facă o strâmătură. +elana eraconducătoare pentru !(a% erde, iar Aanya pentru cea 9rună, darNynaeve nu avea să scoată nimic de la ele. 3i apoi am altă lecie cu 1%eodrin.!ltă pierdere de vreme. 1oată lumea pierdea vremea în "alidar. 0une-i-o la mână, îi spuse lui Elayne care tocmai agăarăara de un cui alături de %ainele lor.8emeia cu păr auriu oftă, dar îşi puse iarăşi răara. Nynaevecredea că Elayne avea o încredere prea mare în a’dam. Eraadevărat, atâta vreme cât colierul rămânea la gâtul lui 6og%edien,orice femeie în stare să conducă o putea găsi şi controla cua(utorul răării. +acă nimeni nu purta răara, ea nu s-ar $putut mişca mai mult de o du&ină de paşi fără să se prăuşeascăvomând, şi la fel se întâmpla dacă încerca să mişte răara deunde fusese lăsată sau să-şi desfacă ea însăşi colierul. 0oate căasta o legase de mâini şi de picioare, dar poate unul dintreRătăcii ar găsi o cale de a se eliera, dacă avea su$ciente oca&ii.5n 1anc%ico, Nynaeve o lăsase doar câteva clipe pe 6og%edienlegată cu 0uterea şi despărită de '&vor cu un scut, şi reuşise să

scape. 0rimul lucru pe care îl făcuse după ce o prinseseră din noufusese să întree cum reuşise să scape, dar ca să scoată un

260

7/17/2019 Sel


răspuns de la ea aproape treuise să-i sucească gâtul. 7n scutlegat era vulnerail dacă femeia avea puin timp şi rădare.Elayne insista că nu ar merge împotriva a’damului, deoarece nue;ista niciun nod care să poată $ desfăcut, iar cu colierul pus în

(urul gâtului, 6og%edien nici nu putea să încerce să atingăsaidarul fără a primi încuviinare, dar Nynaeve prefera să nurişte. "ă copie&i încet, spuse Elayne. !m copiat şi eu pentru+elana. $răşte petele şi greşelile. 4 să te facă să scrii de cinci&ecide ori o pagină până oine una curată.Nynaeve se strâmă. 0oate că nu avea mâinile la fel de curate şi$ne ca ale lui Elayne, dar nu era o loa&ă care aia învăa carecapăt al peniei treuie ăgat în cerneală. #ealaltă nu oservă,ieşind graios din cameră cu un &âmet. 0oate voise să-i $e dea(utor. +acă !es "edai ar $ a/at vreodată cât de mult ura săcopie&e, ar $ început să îi dea ca pedepse pagini de copiat. 0oate ar treui să vă ducei la Rand, spuse rusc 6og%edien."tătea pe scaun altfel, mai dreaptă, uitându-se $; la Nynaeve. +ece? #e vrei să spui? întreă Nynaeve. 1u şi Elayne ar treui să mergei la #aemlyn, la Rand. Ea arputea $ regină, iar tuC !vu un &âmet neplăcut. 6ai devreme saumai târ&iu te vor pune într-un col şi te vor lua la întreări despre

cum reuşeşti să faci toate aceste minunate descoperiri, dacă tepun ele să conduci, c%iăi ca o şcolăriă prinsă la orcanul cudulceaă. Eu nuC:Nu avea de gând să se e;plice, nu ei. +e ce era 6og%edienrusc atât de desc%isă? Fine minte, indiferent ce se întâmplă cu mine dacă sedescoperă adevărul, capul tău va $ pe utucul călăului înainte dea trece o săptămână. 5n sc%im, tu vei avea mult mai mult de suferit. "emir%age afăcut odată un om să urle cinci ani. 9a c%iar l-a păstrat sănătosla minte, deşi, într-un $nal, nu i-a mai putut face inima să ată.6ă îndoiesc că una dintre copilele astea are măcar a &ecea partedin ailităile lui "emir%age, dar e posiil să a/i pe pielea ta câtde pricepute sunt.#um putea să spună aşa ceva? "e lepădase de frică precumnăpârca de piele. +e parcă ar $ fost două femei egale, vorinddespre ceva lipsit de importană. 9a nu, mai rău. 6og%edien aveaatitudinea cuiva care voreşte despre ceva lipsit de importană

pentru ea, dar capital pentru Nynaeve. 5şi dori să aiă răara. "ar$ simit mai ine. 6og%edien nu putea $ atât de rece şi de

261

7/17/2019 Sel


calmă pe cât părea.Lui Nynaeve i se opri respiraia. 9răara. !sta era. 9răara nuera în cameră. 7n g%em de g%eaă îi crescu în stomac şi avuimpresia că asudă mult mai tare. 5n mod normal nu ar $ treuit

să conte&e că răara nu era acolo. 4 avea Elayne )Lumină, fă sănu şi-o $ dat-o (os* , iar cealaltă (umătate a a’damului era în

(urul gâtului lui 6og%edien. +oar că logica nu avea nimic de-aface cu ceea ce simea. Nynaeve nu rămăsese niciodată singură cuea fără răară. "au, mai ine &is, când rămăsese, fusese aproapede un de&astru total. 6og%edien nu purta atunci a’damul, darnici asta nu conta. Era una dintre Rătăcii, erau singure şi nuavea niciun mi(loc să o controle&e. 5şi strânse fusta ca să nu

înşface pumnalul.Dâmetul lui 6og%edien se lărgi, de parcă i-ar $ citit gândurile. 5n c%estiunea asta poi $ sigură că-i vreau doar inele.#%estia asta, spuse ducându-şi mâna aproape de colier, atentă sănu-l atingă, mă poate ine pri&onieră şi în #aemlyn, la fel de ineca şi aici. "clavia acolo e mai ună decât moartea aici. Nu pierdeprea mult timp să iei o deci&ie. +acă aşa-&isele !es "edai se decidsă se întoarcă la 1urn, ce cadou mai frumos pot face "upremei

înscăunate decât pe tine, o femeie apropiată de al>1%or. 3i peElayne. +acă şi el simte pentru ea măcar (umătate din ce simteElayne, captura ei o să-i pună o lesă lui al>1%or de care nu va

putea scăpa niciodată.Nynaeve se ridică, forându-şi genunc%ii să stea drepi. 0oi să faci acum paturile şi să deretici prin cameră. 6ăaştept să o găsesc impecailă când mă întorc. #ât timp mai ai? spuse 6og%edien înainte ca Nynaeve săa(ungă la uşă. #u acelaşi ton cu care ar $ întreat dacă apapentru ceai e su$cient de $erinte. #âteva &ile până îşi trimitrăspunsul la 1ar alon? #âteva ore? #um o să pună în alană peRand al>1%or şi presupusele crime ale Elaidei cu şansa de a-şireîntregi preiosul 1urn? "ă dai atenie oalelor de noapte, spuse fără să se întoarcă. Levreau curate de data asta.'eşi înainte ca 6og%edien să mai poată spune ceva, trântinduşa în urma ei. "e spri(ini cu spatele de şipcile de lemn aspre,respirând cu greu în %olul strâmt şi fără ferestre. "coase dinpungulia de la râu două frun&e de menta-gâştei şi începu să lemestece. 6enta-gâştei avea nevoie de timp pentru a linişti unstomac agitat, dar ea mestecă şi îng%ii de parcă graa ar $ pututsă o liniştească mai repede. 0rimise o lovitură după alta după ce

6og%edien îi dărâmase toate lucrurile de care fusese convinsă.#u toată neîncrederea ei, cre&use că femeia era îngenunc%eată.

262

7/17/2019 Sel


8als. 4%, pe Lumină, fals: #re&use că 6og%edien ştia despre Randşi Elayne tot atât de puin ca femeile !es "edai. 8als. 3i ca ea săsugere&e să se ducă la elC oriseră prea mult în faa ei. #ealtceva le mai scăpase şi ce putea face 6og%edien?

4 altă !leasă intră pe %olul întunecat din camera din faă acasei, iar Nynaeve îşi îndreptă spinarea, ascun&ând frun&ele dementa-gâştei şi aran(ându-şi roc%ia. 8iecare cameră, cu e;cepiacelei din faă, fusese transformată în dormitor, şi erau pline de!lese şi servitoare, trei sau patru într-o cameră nu mai maredecât a ei, iar câteodată şi două într-un pat. #ealaltă !leasă era ofemeie suirică, slaă ca un ă, cu oc%i cenuşii şi un rân(etsuire. Emara era din 'llian şi nu le suporta pe "iuan şi Leana,lucru uşor de îneles pentru Nynaeve2 credea că ar treui trimisede acolo cu decenă aşa cum fuseseră trimise întotdeaunatoate femeile ferecate, dar cu e;cepia acestui lucru era o persoanăplăcută, care nici măcar nu era invidioasă pe )spaiulsuplimentar* avut de Elayne şi Nynaeve sau pe faptul că)6arigan* le făcea treurile. !m au&it că o să copie&i pentru Aanya şi +elana, spuse cu ovoce ascuită, trecând pe lângă ea către camera ei. !scultă sfatulmeu, scrie cât de repede poi. Aanyei îi pasă mai mult să trecitotul pe %ârtie decât de câteva pete.Nynaeve se uită lung după ea. "crie încet pentru +elana. "crie

repede pentru Aanya. 6inunate sfaturi. +ar oricum nu se putea îngri(ora acum pentru o pată de cerneală. "au de 6og%edien, celpuin până nu vorea cu Elayne.#lătină din cap, mormăind în ărie, şi ieşi. 0oate că luaselucrurile prea uşor şi le lăsase să-i scape din mână, dar eratimpul să se tre&ească. 3tia pe cine treuia să caute.5n ultimele &ile peste "alidar se aşternuse tăcerea, deşi stră&ilerămâneau la fel de aglomerate. 8ierăriile de la marginea oraşuluierau tăcute. Li se spusese tuturor să îşi ină gura cât timp 1amaera acolo, şi despre solia care era în drum spre #aemlyn, şi despreLogain, care era ascuns în sigurană într-una dintre taerelesoldailor, c%iar şi despre soldai şi motivul pre&enei lor. #ei maimuli nu mai îndră&neau să vorească decât în şoaptă. Era oanume neliniştite în murmurul stră&ii.

1oată lumea fusese afectată. "ervitorii care, de oicei alergau,acum se mişcau e&itant, aruncând priviri temătoare peste umăr.#%iar şi !es "edai păreau circumspecte su c%ipurile calme,studiindu-se prudent una pe alta. Erau puini soldai pe stră&i, deparcă 1ama nu ar $ vă&ut su$cient ca să tragă conclu&ii încă din

prima &i. 7n răspuns greşit al +ivanului i-ar $ dus pe toi laştreang2 c%iar şi regii şi noilii care voiau să stea deoparte de

263

7/17/2019 Sel


gâlcevile 1urnului i-ar $ spân&urat pe toi soldaii pe care puteaupune mâna, doar ca să oprească răspândirea reeliunii. 0uiniicare mai erau pe ulie păşeau încruntai şi cu c%ipurile golite dee;presie, simind nesigurana. E;cepie făcea <aret% 9ryne, care

aştepta rădător în faa 1urnului 6ic. "tătea acolo în $ecare &i,venind înainte de conducătoarele de !(a% şi plecând după ele. "egândi că ăratul voia să se asigure că îşi aduceau aminte de el şide ce făcea pentru ele. "ingura dată când le vă&use peconducătoare ieşind remarcase că nu păreau deloc mulumite să-lvadă acolo."ingurii care păreau neafectai de venirea surorii Roşii erau"tră(erii. "tră(erii şi copiii. Nynaeve tresări când trei fetie âşnirăprin faa ei ca nişte potârnic%i, alergând, râ&ând, cu panglici înpăr, asudate şi pline de praf. #opiii nu ştiau ce aşteaptă "alidarul,iar, dacă ar $ a/at, nu ar $ îneles. 8iecare "tră(er şi-ar $ urmatfemeia !es "edai fără să clipească, indiferent ce ar $ decis şi undear $ mers.#ele mai multe discuii şoptite erau despre vreme şi despre

întâmplări stranii petrecute în alte locuri, viei voritori cu douăcapete, oameni ucişi de roiuri de muşte, dispariia tuturor copiilordintr-un sat în puterea nopii şi oameni ucişi de ceva nevă&ut carelovise în plină &i. 1oată lumea cu mintea limpede îşi dădea seamacă seceta şi căldura sufocantă veneau de la atingerea #elui

întunecat asupra lumii, dar până şi !es "edai se îndoiau deNynaeve şi Elayne când le spuneau că toate &vonurile sunt reale,că ule ale răului se ridicau din temnia #elui întunecat pemăsură ce peceile slăeau, alunecând de-a lungul 0ân&ei pânăplesneau. #ei mai muli nu aveau mintea limpede. 7nii dădeauvina pe Rand. !lii spuneau că însuşi #reatorul era nemulumitcă lumea nu se strânsese su /amura +ragonului Renăscut saucă era nemulumit că !es "edai nu-l capturaseră să-l liniştească,sau că era nemulumit că !es "edai se opuneau "upremei

înscăunate !myrlin. Nynaeve au&ise c%iar oameni spunând căvremea se va îndrepta de îndată ce 1urnul va $ reîntregit. 5şi făculoc prin mulime. C Aur că e adevărat, murmură o ucătăreasă, plină de făinăpână la coate. +e cealaltă parte a Eldarului este o armată de6antii !le care aşteaptă doar semnalul Elaidei să atace.5n afară de vreme şi de vieii cu două capete, poveştile despre6antiile !le erau cele mai multe, dar !antii %lbe care să aştepteordinele &laidei? #ăldura îi topise femeii creierii: Lumina îmi e martor, e adevărat: spuse un căruaş cărunt

unei femei încruntate care părea servitoarea unei !es "edai, dupăroc%ia ine croită. Elaida e moartă. Roşia a venit să o c%eme pe

264

7/17/2019 Sel


"%eriam să $e noua !myrlin.8emeia dădu din cap, cre&ând $ecare cuvânt. Eu &ic că Elaida e o "upremă înscăunată ună, spuse unărat îmrăcat cu straie (erpelite, aran(ându-şi mai ine o

legătură de vreascuri pe umeri. La fel de ună ca oricare alta.Nu vorise în şoaptă, ci cu voce tare, străduindu-se să nu seuite în(ur să vadă cine l-ar $ putut au&i.<ura lui Nynaeve se strâmă într-un &âmet amar. oise să $eau&it. #um descoperise Elaida atât de repede "alidarul? 1amaplecase proail din 1ar alon curând după ce !es "edai

începuseră să se adune în sat. "iuan arătase întunecată că multesurori !lastre lipseau mesa(ul iniial de a se strânge în "alidarfusese adresat !(a% !lastre , iar !lviarin se pricepea foarte inesă pună întreări. Era un gând care îi dădea $ori, dar nu la fel derău ca e;plicaia cea mai simplă= iscoadele Elaidei erau aici în"alidar. 1oată lumea se uita pe furiş la toată lumea, iarstrângătorul de lemne nu era singurul pe care Nynaeve îl au&isevorind astfel. 0oate că !es "edai nu voreau, dar Nynaeve ănuiacă unele dintre ele ar $ vrut asta. "alidarul devenise un roi, şi nuunul de aline. +ar asta însemna că avea dreptate în ce voia săfacă.#erea timp să găsească pe cine voia. !vea nevoie de grupuri decopii (ucându-se, şi nu erau muli în "alidar. !şa cum se aştepta,

o găsi pe 9irgitte uitându-se la cinci ăiei care se (ucau în stradă,aruncând cu o punguliă plină de pietricele unul în altul şi râ&ândcând unul dintre ei era lovit, inclusiv cel atins. !vea la fel de puinsens ca şi celelalte (ocuri ale ăieilor. "au ale ărailor.9irgitte nu era singură, desigur. !rareori era, şi asta doar dacăfăcea un efort deoseit. !reina stătea lângă ea, ştergându-şisudoarea de pe frunte, încercând să nu pară plictisită de copii. #uun an sau doi mai mică decât Nynaeve, !reina îşi purta părul

într-o coadă copiată după 9irgitte, deşi pletele aia îi treceau deumeri2 părul lui 9irgitte atârna aşa cum se cuvine, până în talie.3i în veşminte o copia pe 9irgitte o %aină gri-desc%is lungă până

în talie, cu pantaloni mari de culoarea ron&ului, adunai lagle&nă, deasupra căreia purta g%ete scurte cu un călcâi înalt şimai purta şi arc şi tolă. Nynaeve nu credea că mai inuse un arc

în mână înainte de a o întâlni pe 9irgitte. "e %otărî să o ignoretotal. 1reuie să voresc cu tine, îi spuse lui 9irgitte. "ingure.!reina se uită la ea, cu oc%i dispreuitori. #redeam că o să pori şalul în această &i frumoasă, Nynaeve.

4, vai, dar se pare că transpiri ca un cal. +e ce oare?#%ipul lui Nynaeve se înăspri. 8usese prietenă cu ea înainte să

265

7/17/2019 Sel


se împrietenească cu 9irgitte, dar prietenia se topise de îndată cea(unseseră în "alidar. 8usese mai mult decât de&amăgită să a/ecă Nynaeve nu era încă !es "edai. +oar rugămintea lui 9irgitte ooprise să nu se ducă să informe&e surorile că se dăduse drept !es

"edai. 'n plus, !reina făcuse (urămintele de corniată, iar 9irgitteera un model mult mai un decât Nynaeve. #ând te gândeşti că îiplânsese de milă pentru vânătăi: +upă c%ipul tău, spuse 9irgitte cu un rân(et, ori eşti gata săstrângi pe cineva de gât proail pe !reina , ori i-a că&utroc%ia în mi(locul unui grup de soldai şi nu purtai nimic pededesut.!reina nec%e&ă şocată. +e ce şocată, Nynaeve nu ştia, doaravusese su$cient timp să se oişnuiască cu aşa-&isul sim alumorului al lui 9irgitte, adesea mai potrivit pentru un eivneărierit, cu urta plină de ere şi nasul prăuşit într-ostacană.Nynaeve privi un timp la (ocul ăieilor, încercând să secalme&e. Nu se putea lăsa cuprinsă de furie când venise să cearăo favoare."eve şi Aaril erau printre ăieii care se distrau ferindu-se şiaruncând pungulia cu pietre. <alenele avuseseră dreptate,timpul era tot ce le treuia. +upă două luni în "alidar cu ceilalicopii, fără nimic care să-i înspăimânte, râdeau şi ipau la fel de

tare precum ceilali.9rusc o lovi un gând. )6arigan* încă avea gri(ă de ei, c%iar dacănu îi convenea, avea gri(ă să $e spălai şi %rănii, iar acum, că

începuseră iarăşi să vorească, puteau spune în orice clipă că nuera mama lor. 0oate spuseseră de(a. 0oate că nu îşi va punenimeni întreări, dar, la fel de ine, poate că îşi va pune cineva,iar întreările puteau dărâma într-o clipită căsua de surceleconstruită de ele. 'ar simea ulgărele de g%eaă în stomac. +e cenu se gândise la asta până atunci? 1resări când 9irgitte îi atinseraul. #e s-a întâmplat, Nynaeve? !răi de parcă i-ar $ murit ceamai ună prietenă, lestemându-te în ceasul morii.!reina se îndepărtă ăoasă, aruncând o privire peste umăr.8emeia nici nu clipea vă&ând-o pe 9irgitte cum ea şi cum faceoc%i dulci ărailor, a c%iar încerca să o imite, dar se înfoiaimediat cum 9irgitte voia să rămână singură cu Elayne sauNynaeve. 9ăraii nu erau o prime(die2 doar femeile puteau $prietene între ele, după părerea !reinei, iar ea treuia să $esingura prietenă a lui 9irgitte. <ata. "e gândise su$cient la ea.

0oi să ne faci rost de cai? #ât timp i-ar lua?Nynaeve încercă să-şi liniştească vocea. Nu pentru asta venise,

266

7/17/2019 Sel


dar acum, după ce-i vă&use pe "eve şi Aaril, părea o întrearee;celentă.9irgitte o trase din stradă, la intrarea unei alei înguste dintredouă case, şi se uită în(ur cu prudenă înainte de a răspunde.

4 &i sau două. 7no tocmai îmi spuneaC Nu 7no: 5l lăsăm deoparte de data asta. +oar tu, eu, Elayneşi 6arigan. !sta dacă 1%om şi Auilin nu se întorc la timp. 3i!reina, dacă ii neapărat. !reina se poate comporta prosteşte câteodată, spuse 9irgitte

încet, dar viaa o s-o lepede de asta sau ea o să se lepede de viaă.3tii că nu aş insista niciodată, dacă tu sau Elayne nu ai vrea săvină.Nynaeve nu spuse nimic. 8emeia se comporta de parcă ea ar $fost geloasă: Nu era treaa ei dacă 9irgitte voia să suporte pecineva atât de capricios ca !reina. 9irgitte se încruntă, trecânduşiun deget peste u&e. 1om şi Auilin sunt oameni uni, dar cea mai ună cale săevii neca&urile este să te asiguri că nimeni nu vrea să tenecă(ească. 4 du&ină sau două de soldai s%ienarieni ar re&olvatreaa asta. Nu îneleg care e prolema dintre tine şi 7no. E dur şite-ar urma pe tine şi pe Elayne până în 0uul 4sândei. 5n plus, eun tip ine făcut.7n rân(et îi în/orise pe faă.

Nu avem nevoie de nimeni să ne ină de mână, răspunse înepată Nynaeve. 9ine făcut? 0rin faa oc%ilor îi trecurăcicatricile şi peticul desenat cu roşu. 8emeia asta avea cele maiciudate gusturi la ărai. 0utem să ne descurcăm cu orice ne-ar ieşi în cale. #red căde(a am dovedit asta, dacă mai treuia dovedit. 3tiu că putem, Nynaeve, dar o să tragă neca&urile la noi camuştele la ălegar. !ltara $ere mocnit. 'n $ecare &i au&i altăpoveste despre (urai ai +ragonului şi parie& pe cea mai unăroc%ie de mătase pe care o am contra unei cămăşi vec%i de noaptede-a ta că (umătate din ei nu sunt decât nişte andii care vorvedea în noi o pradă uşoară. 5n $ecare &i va treui să dovedim cănu suntem. 6urandi e şi mai rău, colcăie de (urai ai +ragonului,de andii şi de refugiai din #air%ien, înspăimântai că +ragonulRenăscut o să-i atace cât de curând. 0resupun că nu vrei să treci

în !madicia. 0resupun că e vora de #aemlyn.#oada complicat împletită i se clătină uşor când 9irgitte seaplecă să o întree, cu o sprânceană ridicată= Elayne e de acord cu tine în privina lui 7no?

4 să $e, murmură Nynaeve. 5neleg. 9ine, când o să $e, o să fac rost de câi cai o să avem

267

7/17/2019 Sel


nevoie. +ar vreau să aud de la ea de ce nu ar treui să-l luăm pe7no.Nynaeve se înroşi mânioasă au&ind tonul lui 9irgitte. +acă arruga-o cât de frumos putea pe Elayne să îi spună lui 9irgitte că

7no treuia să rămână acolo, l-ar găsi aşteptându-le în mi(loculdrumului, iar 9irgitte ar $ toată uimită de unde a/ase el că pleacăşi pe ce drum o iau. 4 $ fost femeia "tră(erul lui Elayne, darNynaeve se întrea câteodată cine conducea de fapt. #ând o să-lgăsească pe Lan când, nu dacă: , o să-l pună să facă

(urăminte că o să se supună deci&iilor ei, su$cient de cumplite săifacă pielea ca de găină.Respiră adânc. Nu avea niciun rost să te ceri cu un &id depiatră. 6ai ine se întorcea la motivul pentru care o căutase.8ăcu un pas nonşalant pe aleea îngustă, oligând-o pe cealaltăfemeie să o urme&e. "u tălpi se simeau tulpinile ce fuseserărete&ate ca să curee locul. "e uită cu atenie la trecători,

încercând să pară neinteresată. Nimeni nu le arunca mai mult deoprivire întâmplătoare. 5şi coorî totuşi vocea= 1reuie să a/ăm ce-i spune 1ama +ivanului şi ce răspundeacesta. Eu şi Elayne am încercat să a/ăm, dar %anul e pă&it cu our&eală împotriva ascultatului. +ar doar împotriva 0uterii. "untatât de preocupate că cineva ar putea trage cu urec%ea folosind0uterea, că au uitat că o urec%e se poate lipi de uşă. +acă cineva

arC Nu, i-o rete&ă 9irgitte cu o voce plată. 6ăcar gândeşte-te. 0entru mine şi Elayne e de &ece ori mairiscant."e gândi să adauge că pe Elayne o ducea capul, dar cealaltăfemeie pufni. !m spus nu: !m fost multe lucruri de când te-am cunoscut,Nynaeve, dar niciodată proastă. 0e Lumină: 4 să anune pulic

într-o &i sau două. 1reuie să ştim acum, şuieră Nynaeve îng%iindu-şi )creiersec de ărat*. 0roastă? "igur că nu fusese proastă: 1reuia să secalme&e. +acă o putea convinge pe Elayne să meargă, poate cănici nu aveau să mai $e aici într-o &i sau două. 6ai ine să nudesc%idă iar sacul cu şerpi.9irgitte se spri(ini în arc, în$orându-se un pic cam preaostentativ, se gândi Nynaeve. !m fost prinsă odată spionând femei !es "edai. !u terminatcu mine trei &ile mai târ&iu şi am fugit din "%aemal de îndată ceam pus mâna pe un cal. Nu o să trec iarăşi prin aşa ceva doar ca

să-i câştig ie o &i de care nu ai nevoie.Nynaeve rămase calmă. 8ăcea eforturi să-şi păstre&e c%ipul

268

7/17/2019 Sel


netulurat, să nu scrâşnească din dini, să nu se tragă de cosiă.Era calmă. N-am au&it nicio poveste cu tine spionând !es "edai.5şi dădu seama ce spusese de îndată ce termină de vorit.

6arele secret al lui 9irgitte era că era c%iar acea 9irgitte dinlegende. Nimic care să facă legătura între ea şi legendă nu treuiaspus vreodată.#%ipul lui 9irgitte împietri pentru o clipă, dându-i $ori luiNynaeve2 cealaltă femeie ascundea multă durere în secretul ei.0iatra deveni iar carne, iar 9irgitte oftă. 1impul sc%imă lucrurile. !ia mai recunosc (umătate dinpoveşti, iar pe cealaltă (umătate, deloc. Nu o să mai vorim despreasta.Evident, nu era o sugestie. Nynaeve desc%ise gura fără să ştiee;act ce va spune propria datorie faă de ea însemna că nu-iputea răscoli durerea, dar să se răoiască aşa la ea pentru douăcereri simple: +in capătul aleii se au&i rusc vocea unei femei. Nynaeve, Aanya şi +elana spun că treuie să te duci imediatla ele.Nynaeve simi că îi iese inima din piept. 5n capătul aleii, Nicola,

îmrăcată în veşmintele de novice, tresări. La fel şi 9irgitte2 apoise uită cu atenie la arc, amu&ată. Nynaeve treui să îng%ită dedouă ori înainte de a putea vori. #ât de multe au&ise?

Nicola, dacă tu cre&i că aşa se voreşte cu o !leasă, ar treuisă te corecte&i repede, înainte să o facă alii.Era un lucru pe care l-ar $ putut spune o !es "edai, darcealaltă femeie o cântărea şi o măsura din priviri pe Nynaeve. 5mi pare rău, !leasă, spuse făcând o reverenă. oi încercasă am mai multă gri(ă.Reverena era su$cient de adâncă pentru o !leasă, e;act atâtcât treuia, iar, dacă tonul era rece, nu era su$cient de recepentru a o pedepsi. !reina nu fusese singura tovarăşă de drumde&amăgită să a/e adevărul despre Elayne şi Nynaeve, dar Nicolafusese de acord să păstre&e secretul, mirată c%iar că i-au spus săo facă. !poi, după ce testele arătaseră că poate învăa să conducă,

începuse să o măsoare şi să o cântărească din priviri.Nynaeve înelegea foarte ine. Nicolei îi lipsea ailitatea

înnăscută fără să $e învăată nu ar $ atins saidarul niciodată, dar de(a se vorea de talentul ei şi de cât de puternică vaa(unge dacă se străduia. #u doi ani în urmă, ar $ provocatentu&iasm, având mai mult potenial decât oricare altă novice dinultimele secole. +ar asta fusese înainte de Elayne, EgBene şi

Nynaeve. Nicola nu spunea niciodată nimic, dar Nynaeve erasigură că voia să le egale&e, pe ea şi pe Elayne, sau c%iar să le

269

7/17/2019 Sel


depăşească. Nu trecea de limita unului-sim, dar adesea erac%iar la limita lui.Nynaeve îi făcu un semn scurt din cap. 8aptul că înelegea nu o

împiedica să-şi dorească să-i trate&e prostia cu o do&ă triplă de

rădăcină de lima-oii. !şa să faci. +u-te şi spune-le că vin imediat.Nicola făcu o reverenă şi se întoarse să plece. !şteaptă.8emeia se opri imediat. Lui Nynaeve i se păru că vede în oc%ii eio străfulgerare de satisfacie. 6i-ai spus totul? !m fost trimisă să îi spun să vii, !leasă, şi am venit."tătută ca apa care rămâne o săptămână într-o carafă. #e au spus? E;act cuvintele lor. E;act, !leasă? Nu ştiu dacă îmi pot aminti cuvintele lore;act, dar o să încerc. !du-i aminte că ele au spus asta, eu doarrepet. Aanya "edai a spus ceva de genul= )+acă fata aia neunănu apare curând, (ur că nu o să poată sta (os confortail până nue su$cient de ătrână să $e unică*, iar +elana "edai a spus că)a $ unică înainte să inevoiască să-şi facă apariia. +acă nu eaici într-un sfert de ceas, o să-i pun pielea pe ă*.4c%ii ei erau inocena întruc%ipată. +ar prudeni în acelaşitimp.

!sta a fost acum două&eci de minute, !leasă. 0oate un picmai mult.Nynaeve se ainu să nu îng%ită în sec. +oar $indcă !es "edainu puteau mini, nu însemna că o ameninare treuia luatăadlitteram, dar câteodată era greu de făcut diferena. 5n faa oricuialtcuiva decât Nicola ar $ ipat )4%, Lumină:* şi ar $ rupt-o lafugă. Nu însă su oc%ii aceia. Nu în faa unei femei care părea că-iface lista slăiciunilor. 5n ca&ul acesta, presupun că nu e nevoie să te duci înainteamea. 0oi să te duci la treurile tale. 5ntorcându-se cu spatele lareverena Nicolei, continuă de parcă nu ar $ avut nicio gri(ă pelume= 4 să voresc cu tine mai târ&iu. #red că nu ar treui să facinimic până atunci.#u noroc, poate va sta departe de 7no. #u mult noroc. 4 să mă gândesc la sugestia ta, spuse grav 9rigitte, daramestecul de amu&ament şi simpatie nu avea nimic grav în el.8emeia cunoştea tipul !es "edai. 5ntr-un fel, cunoştea mai multdespre !es "edai decât orice !es "edai. Nu mai avea ce să facă

decât să aştepte şi să spere. Nicola apăru lângă ea. Fi-am spus să te duci la treurile tale.

270

7/17/2019 Sel


6i-au spus să mă întorc după ce te găsesc, !leasă. !lea suntierurile tale? +e ce foloseşti ieruri? 0entru că nu poi săC?'artă-mă, !leasă, nu ar $ treuit să aduc vora de asta.Nynaeve clipi la săculeul cu menta-gâştei din mâinile sale

nu-şi aducea aminte când îl scosese , apoi îl ăgă înapoi. !r $vrut să le mestece pe toate. 'gnora şi vorele ei, şi scu&ele2 primeleerau spuse intenionat şi celelalte false. 8olosesc ieruri, deoarece nu întotdeauna 1ămăduirea enecesară.4are <alenele ar de&aproa dacă ar a/a? +ispreuiau ierurileşi păreau interesate numai de olile care necesitau 1ămăduire. +ece s-ar îngri(ora că femeia ar putea să le &ică? 0ână la urmă eradoar o novice, indiferent cum se uita la ea şi la Elayne. Nu contacum se uita ea la ele. 1aci din gură acum, spuse iritată. reau să gândesc.Nicola mergea în tăcere alături de ea pe stră&ile aglomerate, darlui Nynaeve i se părea că femeia aia îşi târăşte paşii. 0oate eradoar imaginaia ei, dar parcă genunc%ii începuseră să o doară dela efortul de a nu o depăşi. "u nicio formă nu ar $ lăsat-o săvadă că se grăeşte.!rdea mocnit pe dinăuntru. +intre toi oamenii din lume, eragreu să-şi imagine&e pe cineva mai prost ales ca să $e trimis dupăea decât Nicola şi oc%ii ei cercetători. 0roail 9irgitte alerga c%iar

atunci să-l găsească pe 7no. #onducătoarele de !(a% îi spuneaupoate 1amei că sunt gata să îngenunc%e&e şi să sărute inelulElaidei. 'ar "eve şi Aaril îi spuneau proail lui "%eriam că %aarnu au cine e )6arigan* şi că nu ar putea-o deosei de o gâscăsălatică. Era una din acele &ile, iar soarele aia urcase un sfertpe olta senină.

Aanya şi +elana aşteptau în camera din faă a căsuei pe care o împăreau cu alte trei !es "edai. 8iecare cu dormitorul ei, desigur.8iecare !(a% avea o casă pentru întâlniri, dar surorile erau

împrăştiate prin sat în funcie de cum a(unseseră. 7itându-se încruntată la podea, cu u&ele uguiate, Aanya nu părea să îşi deaseama că au venit. +elana, cu părul desc%is la culoare nuputeai să îi dai seama dacă avea sau nu păr al , îşi pironiprivirea alastră spre ele de cum intrară pe uşă. Nicola tresări, iarNynaeve îşi dori să nu $ făcut şi ea la fel. +e oicei oc%ii surorii#enuşii nu se deoseeau de ai altor !es "edai, dar, când se $;aasupra ta, parcă nimic altceva nu mai e;ista pe lume. 7niispuneau că +elana era un mediator un, deoarece amele păripreferau să a(ungă la o înelegere, numai ca să scape de privirea

ei. 5ncepeai să te gândeşti la ce făcuseşi greşit, c%iar dacă nufăcuseşi nimic. 'ar lista care îi răsări lui Nynaeve în minte o făcu

271

7/17/2019 Sel


să e;ecute o reverenă la fel de adâncă precum a Nicolei, fărămăcar să îşi dea seama. !%, spuse Aanya clipind de parcă cele două s-ar $ ivit dinpodea, iată-vă.

'ertai-mă că am întâr&iat, spuse Nynaeve în graă2 puteaNicola să audă ce poftea, +elana se %ola la ea, nu Nicola. !mpierdut noiunea timpului şiC Nu contea&ă, spuse +elana cu o voce groasă pentru o femeie,cu acelaşi accent s%ienarian ca al lui 7no2 era ciudat de melodiospentru aşa o femeie rotundă, dar +elana era straniu de graioasăpentru o femeie atât de ine clădită. Nicola, poi să pleci. 0ână laurmătoarea lecie o să faci ce treuri are să îi dea 8aolin.Nicola nu mai pierdu vremea şi âşni pe uşă. 0oate ar $ vrut săvadă ce aveau să-i facă pentru că a întâr&iat, dar nimeni nu

întrecea măsura cu !es "edai.Lui Nynaeve nu i-ar $ păsat nici dacă Nicolei i-ar $ crescutaripi. !ia atunci îşi dădu seama că nu era nicio sticluă cucerneală pe masa unde !es "edai mâncau de oicei, nici nisip,nici peniă, nici %ârtie. Nimic din ce i-ar $ treuit. 1reuia să le $adus ea? +elana continua să o $;e&e cu privirea. 8emeia nu seuita niciodată la cineva atât de mult. Nu se uita aşa deloc, decâtdacă avea vreun motiv. rei un ceai de mentă rece? spuse Aanya şi fu rândul lui

Nynaeve să clipească. #red că ceaiul este liniştitor. <ăsesc căa(ută conversaia.8ără să mai aştepte un răspuns, sora 9rună cu alură de pasăre

începu să umple ceşti diferite dintr-un ceainic cu dungi alastre,luat de pe ufetul care avea o piatră în locului piciorului lipsă.0oate că !es "edai aveau mai mult spaiu, dar moila era la fel dedărăpănată. +elana şi cu mine am decis că notiele noastre pot să maiaştepte. +oar o să stăm de voră. 6iere? Eu una prefer fără. 1oatădulceaa strică aroma. 1inerele mereu vor miere. #e lucruriminunate ai făcut, tu şi Elayne:+elana îşi drese glasul &gomotos, iar Aanya se uită lung la ea. !%, da.+elana trăsese un scaun de la masă în mi(locul camerei. 7nscaun cu latul de stuf. +in clipa în care Aanya spusese că o săstea )de voră*, Nynaeve ştiuse că e;act asta nu avea să se

întâmple. +elana îi făcu un gest către scaun, iar Nynaeve se aşe&ăpe marginea lui, luând o ceşcuă cioită cu un= )6ulumesc, !es"edai*. Nu avu mult de aşteptat.

oreşte-ne despre Rand al>1%or, &ise Aanya.0ăru gata să spună mai mult, dar +elana iar îşi drese glasul2

272

7/17/2019 Sel


Aanya clipi şi tăcu, luând o îng%iitură de ceai. "tăteau de o parteşi de alta a scaunului lui Nynaeve. +elana o privi, apoi oftă şi-şiaduse conducând a treia ceaşcă pentru ea, plutind prin cameră.+elana îşi $;ă din nou privirea asupra ei, de parcă ar $ vrut să-i

sfredelească easta cu privirea, iar Aanya părea pierdută îngânduri, poate nici nu o vedea. -am spus tot ce ştiam, oftă Nynaeve. !dică am spus !es"edai.

1reuise să le spună. Nimic din ceea ce ştia nu putea să-i facărău nu mai mult decât a şti cine este, în orice ca& şi ar $ pututa(uta dacă surorile îl vedeau ca pe un ărat. Nu ca pe un ăratcare poate conduce 0uterea, ci doar ca pe un ărat. Nu era osarcină uşoară pentru +ragonul Renăscut. Nu ştiu mai mult de-atât. Nu sta otoasă, i&ucni +elana. 3i nu te mai fââi:Nynaeve aşe&ă ceşcua în farfurioară şi îşi şterse înc%eieturamâinii pe roc%ie. #opilă, spuse Aanya plină de compasiune, ştiu că tu cre&i căne-ai spus totul, dar +elanaC Eu nu pot crede că ne-ai ascundeceva intenionatC 3i de ce n-ar face-o? mârâi +elana. E născută în acelaşi sat.L-a vă&ut crescând. 0oate că îi e mai loială lui decât 1urnului !l2privirea ca o lamă de cuit coorî iar pe Nynaeve. "pune-ne ceva

ce nu ne-ai mai spus înainte. !m au&it toate poveştile, aşa că o săştiu. 5ncearcă, copilă. "unt sigură că nu vrei ca +elana să $esupărată pe tine. +e ceC

Aanya se opri rusc la un nou dres al vocii.Nynaeve spera ca ele să creadă că ceşcua tremurândă însemnacă tremură şi ea, târâtă aici înspăimântată nu, nu

înspăimântată, dar cel puin îngri(orată de cât de furioase arputea $ pe ea, şi acum asta. 5n prea(ma !es "edai învăai săasculi cu atenie. 0oate că nu prindeai tot ce voiau să spună, daraveai totuşi mai multe şanse să înelegi decât dacă ai $ ascultatdoar cu o singură urec%e, ca ma(oritatea oamenilor. Niciuna nuspusese că ar crede că ascundea ceva. oiau doar să o sperie însperana că poate mai scăpa câte ceva. Nu îi era frică de ele. Nuprea mult, în orice ca&. Era furioasă. #ând era ăiat, spuse cu gri(ă, oişnuia să-şi primeascăpedeapsa fără niciun comentariu, dacă el credea că o merită, dar,dacă nu credea, se lupta $ecare clipă. +elana pufni. !i spus asta tuturor celor dispuşi să te ascute. !ltceva.

Repede: 5l poi conduce sau convinge, dar nu o să se lase împins. "e

273

7/17/2019 Sel


încăpăânea&ă dacăC 3i asta.#u mâinile în şoldurile mari, +elana se apropie până a(unse cucapul la acelaşi nivel cu al lui Nynaeve. Nynaeve ar $ preferat să

aiă din nou privirea Nicolei asupra sa. #eva ce nu ai spus tuturor ucătăreselor şi spălătoreselordin "alidar. 5ncearcă, copilă, spuse Aanya.#ontinuară interogatoriul, +elana săpând fără milă, Aanyaintervenind plină de compasiune, iar Nynaeve încercând să-şiaducă aminte tot ce putea. Nu câştigă niciun răga&, căci $ecarelucru mai fusese spus de nenumărate ori, încât începuse să-şiştie vorele pe de rost. #um +elana îi arătase cu delicatee. +efapt, fără multă delicatee. 0ână reuşi Nynaeve să mai soară ogură de ceai, acesta se răcise şi era atât de dulce că-i încreealima. +eci, Aanya c%iar credea că tinerele vor foarte multă miere.+imineaa trecu greu. 8oarte greu. Nu a(ungem nicăieri, spuse +elana aruncându-i lui Nynaeveo privire plină de reproş. 0ot să plec atunci? întreă Nynaeve oosită.4 storseseră şi de ultima picătură de sudoare. "e simea moaleca o cârpă. !r $ vrut să le plesnească pe amândouă.+elana şi Aanya sc%imară o privire. "ora #enuşie ridică din

umeri şi se duse la ufet să-şi mai pună ceai. "igur că poi, răspunse Aanya. 3tiu că a fost greu pentrutine, dar, înainte să decidem ceva, treuie să-l cunoaştem peal>1%or mai ine decât se cunoaşte el însuşi. !ltfel totul se poatetransforma într-o catastrofă. 4%, da. 1e-ai descurcat foarte ine,copilă. +ar nici nu mă aşteptam la mai puin de la tine. 4ricinepoate face descoperirile pe care le-ai făcut, cu %andicapul tăuCnu pot decât să mă aştept la lucruri e;traordinare din partea ta.3i când te gândeşti căC6ai dură ceva timp până când termină, lăsând-o pe Nynaeve săiasă clătinându-se în uliă. "e simea nesigură pe picioare. 1oatălumea vorea despre ea. "igur că voreau. !r $ treuit să oasculte pe Elayne şi să lase în seama ei toate acele aşa-&isedescoperiri. 6og%edien avea dreptate. 6ai devreme sau mai târ&iuaveau să înceapă să se întree cum o făcuse. +eci, treuiau sădecidă ce era mai ine, ca să evite o catastrofă. Niciun indiciudespre ce intenii aveau cu Rand.4 privire scurtă aruncată soarelui care a(unsese aproapedeasupra capului îi spuse că de(a întâr&iase la întâlnirea cu

1%eodrin. 9ine că măcar avea o scu&ă ună de data asta.#asa lui 1%eodrin a ei şi a încă două du&ini de femei se a/a

274

7/17/2019 Sel


în spatele 1urnului 6ic. Nynaeve păşi mai încet în dreptul lui.6ulimea de "tră(eri din faă şi <aret% 9ryne erau dovada că

întâlnirea continua. 0uina furie pe care o mai simea o făcea săvadă ur&eala, o cupolă turtită făcută cu 8oc, !er şi puină !pă,

sclipind deasupra întregii clădiri, prinsă cu un nod aâător. +acăl-ar $ atins însă, ar $ fost vai de pielea ei2 erau su$cient de multe!es "edai pe ulia aglomerată. +in când în când, câte un "tră(ertrecea prin esătură, invi&iilă pentru el, când un grup sedespărea şi altul se forma. !ceeaşi esătură pe care Elayne nureuşise să o străpungă. 7n scut împotriva trasului cu urec%ea cua(utorul 0uterii.#asa lui 1%eodrin era la o sută de paşi mai încolo, dar Nynaeveintră în curtea dintre două case acoperite cu stuf, lângă fostul%an. 7n gard şured de lemn încon(ura grădina mică, plină deieruri uscate, dar mai avea încă o poartă ce aia se inea de oalama ruginită. "cârâi cumplit când desc%ise poarta. "e uită în

(ur cu graă nu era nimeni la ferestre2 nimeni nu o putea vedeadin uliă , îşi strânse fustele şi alergă pe aleea strâmtă caretrecea prin dreptul ferestrei camerei pe care o împărea cu Elayne.E&ită pentru o clipă, ştergându-şi palmele ude de fustă,aducându-şi aminte de ce spusese 9irgitte. 3tia că în adânculinimii era laşă, indiferent cât de mult ura acest lucru. 8usese ovreme când se cre&use cura(oasă. Nu o eroină, ca 9irgitte, dar

su$cient de cura(oasă. iaa o învăase altceva. +oar gândindu-sela ce i-ar face surorile dacă ar prinde-o, îi venea să se întoarcă şisă fugă la 1%eodrin. !vea şanse mici să găsească e;act fereastracamerei unde erau conducătoarele de !(a%. E;trem de mici.5ncercă să-şi ume&ească gura cum putea avea o gură atât deuscată când în rest era acoperită de sudoare? şi se strecură maiaproape. '-ar $ plăcut să a/e într-o &i cum ar $ fost să aiă cura(,ca 9irgitte sau Elayne, în loc să $e o laşă.Nu simi nicio furnicătură când trecu prin ur&eală. Nu siminimic. 3tiuse că nu o să simtă. Nu-i provoca niciun rău atingereaei, dar se lipi cu spatele de &idul de piatră tăiată grosolan. "imipe faă atingerea unor plante agăătoare, atârnând din crăpăturile&idului."e strecură încet către primul toc de fereastră şi aproape se

întoarse să plece. Era înc%is ine, iar sticla fusese înlocuită cupân&ă dată cu ulei, care lăsa ceva lumină să intre, însă ei nu îipermitea să vadă nimic. "au să audă ceva2 sau dacă era cinevaacolo, nu se au&ea niciun &gomot. Respiră adânc şi se furişă cătreurmătoarea fereastră. <eamul fusese scos şi de acolo, dar prin

ramă se vedea o măsuă şuredă acoperită cu %ârtii şi sticlue decerneală şi câteva scaune, aceasta $ind toată moila camerei.

275

7/17/2019 Sel


6ormăind o în(urătură au&ită de la Elayne avea o re&ervăsurprin&ătoare pusă deoparte merse către următoarea fereastră,cu mâinile lipite de piatra aspră. ! treia fereastră era largdesc%isă. "e apropie, apoi se trase repede în spate. Nu cre&use cu

adevărat că va găsi ceva, dar 1ama era acolo. Nu cuconducătoarele de !(a%, ci cu "%eriam, 6yrelle şi restul grupului.+acă inima nu i-ar $ ătut atât de tare, ar $ au&it vocile înaintede a se uita.5ngenunc%e şi se apropie cât de mult putu de tocul ferestrei,fără să poată $ vă&ută de femeile dinăuntru. 0artea de (os aferestrei îi atingea capul. C sigure că acesta este mesa(ul pe care vrei să-l duc înapoi?se au&i vocea de $er a 1amei. #erei mai mult timp să vă gândii?La ce să vă gândii? +ivanul, începu "%eriam.' Divanul, spuse în at(ocură solia 1urnului. #redei că suntoară şi nu văd cine are puterea? !şa-&isul +ivan gândeşte ce îispunei voi să gândească. +ivanul a cerut mai mult timp de gândire, spuse ferm9eonin. #ine poate şti la ce deci&ie vor a(unge? Elaida va treui să aştepte să a/e deci&ia, spuse 6orvrinimitând destul de ine tonul de g%eaă al 1amei. Nu poate aşteptapuin să vadă din nou 1urnul Reîntregit?

Răspunsul 1amei fu şi mai rece= 4 să duc mesa(ulC Divanului( "upremei înscăunate. 4 săvedem noi ce crede despre el.4 uşă se desc%ise şi se înc%ise trântindu-se. Lui Nynaeve îivenea să ipe de frustrare. !cum ştia răspunsul, dar nu a/ase

întrearea. +acă Aanya şi +elana i-ar $ dat drumul ceva maidevreme: Era totuşi mai ine decât nimic. 6ai ine decât )Ne

întoarcem şi ne supunem Elaidei*. Nu mai avea rost să stea acolo,să rişte ca cineva să se uite afară şi să o descopere. 5ncepu să se

îndepărte&e când au&i vocea lui 6yrelle. 0oate ar treui să trimitem un mesa(. 0oate ar treui să oc%emăm pur şi simplu.Nynaeve se încruntă, rămânând pe loc. +espre cine voreau? 0rotocolul treuie urmat, spuse aspru 6orvrin. #eremoniiletreuie îndeplinite. 1reuie să facem totul ca la carte, spuse 9eonin pe un tonferm şi ascuit. #ea mai mică scăpare va $ folosită împotrivanoastră. 3i dacă am făcut o greşeală? &ise #arlinya în$erântată

pentru prima dată în viaă. #ât timp să aşteptăm? #ât timp îndră&nim să aşteptăm?

276

7/17/2019 Sel


#ât de mult va $ nevoie, spuse 6orvrin. #ât timp va treui, adăugă 9eonin. Nu am aşteptat atât demult copilul dorit ca să ne aandonăm acum toate planurile."e aşternu tăcerea, deşi Nynaeve mai au&i o dată )dorit* de

parcă cineva cerceta cuvântul. #e copil? 4 novice? 4 !leasă? Nuavea niciun sens. "urorile nu aşteptau niciodată după novice sau!lese. #arlinya, am mers prea departe ca să ne întoarcem dindrum, spuse într-un $nal "%eriam. 8ie o aducem aici şi neasigurăm că face ceea ce treuie, $e lăsăm totul în seama+ivanului şi ne rugăm să nu a(ungem la un de&astru.+in tonul ei, părea că ultima posiilitate era o speranădeşartă. 4 singură greşeală, &ise #arlinya mai rece ca niciodată, şi osă sfârşim toate cu capetele în$pte în epuşe. 3i cine o să le pună acolo? întreă !naiya gânditoare. Elaida,+ivanul sau al>1%or?"e aşternu iarăşi tăcerea, întreruptă doar de foşnetul roc%iilorşi de uşa care se desc%ise din nou.Nynaeve riscă să arunce o privire înăuntru. #amera era goală."coase un sunet ve;at. #ă aveau de gând să aştepte nu era oconsolare prea mare2 răspunsul $nal putea $ oricare. #omentariul!naiyei arăta că încă se temeau la fel de mult de Rand ca de

Elaida. 0oate mai mult. Elaida nu strângea ărai care puteauconduce 0uterea. 3i cine era )copilul dorit*? Nu, nu era important.8emeile puteau avea esute cinci&eci de intrigi de care ea nu ştianimic.Nynaeve tresări când ur&eala se stinse. !r $ treuit să $ plecatde mult. Ridicându-se în picioare, începu să se scuture cu puterepe genunc%i îndepărtându-se de &id. 8ăcu un singur pas. !poi seopri îng%eată, cu mâinile deasupra petelor de praf de pe roc%ie,uitându-se la 1%eodrin.8emeia domani cu ora(i rumeni se uita în oc%ii ei, fără săspună nimic.Nynaeve respinse în graă prima idee care-i trecuse prin cap,să spună că ar $ căutat ceva pe (os. "e îndreptă şi păşi agale pelângă ea, de parcă nu s-ar $ întâmplat nimic. 1%eodrin o urmă,cu mâinile împreunate. Nynaeve se gândea ce ar putea face. "ă olovească în cap şi să fugă. "au să se arunce în genunc%i şi să seroage de ea. !mele idei erau prea străine de ea şi nu putea găsinimic altceva între cele două. Fi-ai păstrat calmul? întreă 1%eodrin uitându-se drept în

faă. Nynaeve tresări. !cestea fuseseră instruciunile primite cu o&i în urmă, după încercarea de a-i sparge loca(ul. Rămâi calmă,

277

7/17/2019 Sel


foarte calmă2 doar gânduri liniştite. "igur, râse încetişor. #e ar putea să mă supere aici? !sta e ine, spuse senin 1%eodrin. !stă&i voi încerca ceva unpic maiC direct.

Nynaeve se uită întreătoare la ea. 8ără întreări? 8ărăacu&aii? +upă cum se derulase până atunci &iua aceea nu-ivenea să creadă că scapă atât de ieftin.Nu se uită înapoi către clădirea de piatră, astfel că nu o vă&u pefemeia care le privea de la o fereastră de la eta(ul doi.

CAPITOLUL 1$

A%o#erit de #ra& 5N1RE9IN+7-"E +!# "-3' +E"8!# "!7 N7 #4"'F!, Nynaeve seuita încruntată de su un prosop u&at cu dungi roşii la roc%ia şifuroul agăate pe spătarul scaunului, din care picura apă pepodeaua curată. 7n alt prosop deşirat, verde cu dungi ale, multmai mare ca primul, îi servea ca veşmânt. !cum ştim că şocul nu merge, mârâi la 1%eodrin şi avu un$or. 4 durea falca, iar ora&ul încă o înepa. 1%eodrin avea re/e;erapide şi o mână grea. 0ot conduce acum, dar, pentru o clipă, saidarul a fostultimul lucru la care m-am gândit. 8usese momentul în care îşi

căutase udă răsu/area, când gândurile dispăruseră, iar instinctulpreluase controlul. 7sucă-i lucrurile cu 0uterea, murmură 1%eodrin.0arcă pe Nynaeve o durea falca mai puin, uitându-se cum

1%eodrin îşi pipăia oc%iul privindu-se într-o oglindă spartă.5ncepuse să se um/e de(a, iar Nynaeve ănuia că, lăsată în pace,vânătaia ar $ devenit spectaculoasă. Nici ea nu avea raul preauşor. 'ar 1%eodrin merita cel puin o vânătaie: 0oate că femeiadomani gândea la fel, căci oftă şi spuse= Nu o să mai încerc aşa ceva. +ar, într-un fel sau altul, am săte învă să îmrăişe&i saidarul fără să $i atât de furioasă încâtsă îl muşti.Nynaeve stătu o clipă în cumpănă, uitându-se încruntată laveşmintele ude. Nu mai făcuse aşa ceva până atunci. Era strictinter&is să facă treurile de &i cu &i cu 0uterea şi din motive ine

întemeiate. )aidarul seducea. #u cât conduceai mai mult, cuatât voiai mai mult să conduci. #u cât voiai să conduci mai mult,cu atât creştea riscul ca într-un $nal să tragi prea mult şi să temistui sau să te omori singură. +ulceaa '&vorului !devărat o

umplea cu uşurină acum. <ăleata de apă a lui 1%eodrin avusesegri(ă de asta, dacă restul &ilei nu ar $ fost su$cient. 4 esătură

278

7/17/2019 Sel


simplă de !pă scoase toată ume&eala din veşminte, aruncând-o pepodea, alături de ce mai că&use din găleată. Nu sunt foarte pricepută la îmrăişări, spuse.6ai avea vreun rost să lupte? +oar un prost se împotriveşte

lucrurilor pe care nu le poate sc%ima. Nu putea respira su apă,nu putea &ura dând din mâini şi nu putea conduce decâtfurioasă.

1%eodrin îşi puse mâinile în şoldurile suiri, mutându-şiprivirea încruntată de la alta de pe podea la Nynaeve. 3tiu asta foarte ine, spuse cu o voce liniştită, dar, din câteam învăat eu, nici măcar nu ar treui să $i în stare să conduci.!m fost învăată că treuie să $i calmă, liniştită şi senină,desc%isă şi asolut supusă.4 încon(ura strălucirea saidarului, iar $rele de !pă strânserăapa de pe podea într-o minge care arăta ciudat. 1reuie să te predai înainte de a putea conduce. +ar tu,Nynaeve, indiferent cât încerci să te predai te-am vă&ut

încercând te agăi cu ung%iile, dacă nu eşti su$cient de furioasăsă uii.8ire de !er ridicară mingea tremurătoare. 4 clipă Nynaevecre&u că cealaltă femeie vrea să o arunce în ea, dar sfera de apăpluti prin cameră şi ieşi pe fereastră. "e au&i plescăitura apei şi opisică mieună furioasă. 0oate că interdicia nu se mai aplica când

a(ungeai la nivelul lui 1%eodrin. !tunci de ce să n-o lăsam aşa? Nynaeve încercă să parăvoioasă, fără a reuşi. *oia să conducă ori de câte ori avea c%ef.+ar, cum spunea o voră din ătrâni, )dacă dorinele ar $ aripi,porcii ar &ura*. Nu are rost să risipimC Nu face asta, spuse 1%eodrin după ce Nynaeve începu să-şiusuce părul cu $re de !pă. +ă drumul saidarului şi lasă-l să seusuce singur. 3i îmracă-te.Nynaeve se uită la ea micşorându-şi oc%ii. Nu mai ai pregătite şi alte surpri&e, nu? Nu. !cum pregăteşte-i mintea. Eşti un ooc de /oare caresimte căldura '&vorului, gata să se desc%idă. )aidarul este râul,tu eşti malul. Râul este mai puternic decât malul, dar malul îlconstrânge şi îl g%idea&ă. Elierea&ă-i mintea de orice, cue;cepia oocului. Nimic nu mai e în gândurile tale, doaroocul. 1u eşti ooculC

1răgându-şi veşmintele peste cap, Nynaeve oftă în timp ce 1%eodrin vorea în continuare cu glas %ipnotic. E;erciii pentrunovice. +acă ar $ funcionat şi pentru ea, de mult ar $ fost în

stare să conducă după pofta inimii. !r treui să stope&e c%estiaasta şi să vadă ce poate face util, ca de pildă să o convingă pe

279

7/17/2019 Sel


Elayne să plece la #aemlyn. +ar ar $ vrut ca 1%eodrin săreuşească, c%iar dacă i-ar $ treuit &ece gălei de apă. !lesele nuaveau voie să renune, !lesele nu aveau voie să s$de&e. 7ra să i sespună ce nu are voie să facă mai mult decât ce treuie să facă.

#easurile trecură, cu cele două femei stând faă în faă, având între ele o măsuă care părea pescuită dintr-un depo&it devec%ituri, ceasuri întregi de e;erciii pe care novicele le făceauproail şi ele c%iar atunci. 9oocul de /oare şi malul râului.9ri&a văratică şi pârâul clipocitor. Nynaeve încercă să $e osămână plutitoare de păpădie, purtată de vânt, pământul însetatasorind ploaia de primăvară, o rădăcină care îşi croieşte drumprin ărână. 8ără niciun re&ultat sau cel puin fără re&ultatuldorit de 1%eodrin. "ugeră c%iar să se imagine&e în raeleiuitului, ceea ce fu un de&astru, deoarece se gândi la Lan şi cum+ndrăznise să dispară aşa: +e $ecare dată când frustrarea îiaprindea mânia ca un cărune aprins iara uscată, saidarul îiera la îndemână, dar 1%eodrin o punea să se eliere&e de el şi să oia de la început, calmă. 4 scotea din mini felul în care femeiarămânea $;ată pe ce îşi propusese. Nynaeve se gândi că ar $putut învăa catârii cum să $e încăpăânai. Nu era niciodatăfrustrată2 făcuse o artă din a rămâne senină. Nynaeve şi-ar $ doritsă-i verse o găleată de apă în cap, să vadă dacă ei îi plăcea. +arpoate nu era o idee c%iar aşa de ună, dacă lua în calcul şi

durerea din falcă. 1%eodrin îi 1ămădui durerea înainte să plece, ceea ce constituiacam ma;imumul din ce putea face cu această în&estrare. +upă oclipă, Nynaeve o 1ămădui şi ea. 4c%iul lui 1%eodrin devenise deun vineiu violent şi îi păru rău că nu poate să o lase aşa, să $emai atentă la ce face pe viitor. !şa era cinstit, să-i întoarcă

1ămăduirea, iar $rele de "pirit, !er şi !pă o făcură pe 1%eodrin săicnească, recompensă pentru găleata vărsată în cap. !vu şi ea untremurat, de la propria 1ămăduire, dar ce să-i faci, nu puteai aveatotul.!fară soarele începuse să lunece către apus. 0e ulia mare unval de reverene şi plecăciuni se mişca prin mulime, însoind-o pe

1ama 8eir, care plutea prin marea de oameni ca o regină printr-ococină de porci, cu şalul roşu trecut peste umeri ca un stindard.!titudinea ei era limpede, c%iar şi de la cinci&eci de paşi, din felul

în care îşi inea capul, cum îşi ferea fusta de praf, cum ignora şicele mai adânci reverene. 'n &iua venirii avusese parte de multmai puine reverene şi mult mai multe priviri încărcate de ură,dar o !es "edai era o !es "edai, cel puin pentru surorile din

"alidar. 'ar la $nal două !lese, cinci novice şi o du&ină de servitori îşi petreceau ceea ce ar $ treuit să $e timpul lor lier cărând

280

7/17/2019 Sel


gunoi şi îngropând în pădure coninutul oalelor ei de noapte.0e când Nynaeve se strecura pentru a nu $ vă&ută de 1ama,stomacul ei scoase un asemenea &gomot că un ins cărând un coşde napi se întoarse către ea uimit. 1impul pentru micul de(un îl

pierduse cu încercarea lui Elayne de a străpunge esătura din (urul 1urnului 6ic, iar cel pentru prân& se dusese cu e;erciiilelui 1%eodrin. 3i femeia încă nu terminase cu ea. 'nstruciunile eifuseseră să nu mai doarmă deloc în noaptea aceea, în sperana căepui&area va merge acolo unde şocul eşuase. )4rice loca( poate $

învins, spusese 1%eodrin cu o încredere ne&druncinată, şi eu o săldistrug pe al tău. 1reuie să reuşim o singură dată. 4 singurădată dacă reuşeşti să conduci când nu eşti furioasă, şi saidarul

va $ al tău.*5n acel moment tot ce îşi dorea era ceva de mâncare. #ei carespălau vasele de(a se apucaseră de strâns, mai mult ca sigur, şiaproape terminaseră, dar mirosul de tocăniă de erec şi fripturăde porc plutea ademenitor dinspre ucătării, făcând-o săadulmece. 1reuia să se mulumească doar cu două mereamărâte, puină rân&ă de capră şi o coa(ă de pâine. Diua nudevenea mai ună.4 găsi în cameră pe Elayne întinsă pe pat. 1ânăra femeie seuită la ea fără să ridice capul, apoi îşi $;ă privirea în crăpăturiletavanului.

!m avut cea mai mizerabilă &i cu putină, Nynaeve, oftă ea.Escaralde a insistat să învee să facă un ter’angreal, deşi nu esu$cient de puternică, iar arilin a făcut ceva nu ştiu ce , iarpiatra la care lucra s-a transformat într-un ulgăre deC ceva, nuerau c%iar /ăcăriC drept în mâinile ei. +acă nu era +agdara, credcă murea2 nimeni de acolo nu ar $ putut s-o 1ămăduiască şi nucred că aveam timp să aducem pe cineva care ar $ putut. !poi mamgândit la 6arigan dacă nu putem învăa să detectăm unărat care conduce puterea, poate putem să detectăm ce a făcut2

îmi aduc aminte că 6oiraine a sugerat că ar $ posiil. #red că îmiamintesc , în $ne, mă gândeam la ea şi cineva m-a atins pe umărşi am ipat de parcă m-ar $ străpuns cu un ac. Era un amărât decăruaş care voia să mă întree dacă o prostie de &von e adevărat,dar l-am speriat atât de tare că aproape a fugit.5şi trase su/area într-un $nal, iar Nynaeve renună la gândul dea arunca în ea cu ultimul cotor de măr, şi reuşi să strecoare= 7nde e 6arigan? +upă ce a terminat de făcut curat şi ştiu că nu s-a grăit ,am trimis-o în camera ei. 5ncă port răara. e&i? spuse

scuturându-şi mâna prin aer înainte de a o lăsa să cadă pe pat2torentul de cuvinte nu încetini. 4 inea întruna cu văicăreala aia

281

7/17/2019 Sel


prostească cu fugitul la #aemlyn şi nam mai putut să o suportnicio clipită, nu după toate alea. #lasa cu novicele a fost unde&astru. 8emeia aia oriilă, Heatlin cea cu nasul? , totomănea că la ea acasă nu ar $ lăsat niciodată o -ată să-i dea

ordine, iar 8aolin a venit cu oră&nicie să mă ia la întreări de cee Nicola în clasa mea de unde era să ştiu că Nicola treuia să-ifacă nu-ştiu-ce treuri? , apoi brella s-a decis să vadă cât demare putea face o /acără şi aproape a dat foc la toată lumea, iar8aolin m-a făcut cu ou şi cu oet în faa tuturor că nu-micontrole& clasa, iar Nicola a spus căCNynaeve renună să încerce să mai strecoare un cuvânt poatecă ar $ treuit să arunce totuşi în ea cu cotorul de măr şi ipă= #red că 6og%edien are dreptate:Numele o făcu să tacă şi să se ridice în capul oaselor. Nynaevese uită în(ur. "ă vadă dacă au&ise cineva, deşi erau singure încameră. !sta a fost o prostie, Nynaeve.Nynaeve nu ştia dacă se referise la sugestie sau la faptul căspusese cu voce tare numele lui 6og%edien, şi nu avea de gând să

întree. "e aşe&ă pe patul ei aran(ându-şi fusta. Nu, nu este. +e acuma Aaril şi "eva ar putea spune oricândcuiva că 6arigan nu este mama lor, dacă nu cumva au spus de(a.Eşti gata pentru interogatoriul care va urma? Eu nu. 4ricând o

!es "edai poate să înceapă să scormonească despre cum pot euface descoperiri dacă nu sunt furioasă de dimineaă până seara.7na din două !es "edai cu care voresc aminteşte de lucrul ăsta,iar +agdara se uită ciudat la mine de la un timp. 5n plus, tot cevor face ele aici e să stea degeaa. +acă nu cumva se decid să se

întoarcă la 1urn. 6-am furişat şi am ascultat când 1ama voreacu "%eriamC !i -ăcut ce?

6-am furişat şi am ascultat, continuă Nynaeve pe un ton$resc. 6esa(ul pe care îl trimit Elaidei este că au nevoie de maimult timp de gândire. !sta înseamnă că iau în calcul să uite de!(a% Roşie şi Logain. #um, nu ştiu, dar ce poate însemna altceva?+acă mai stăm mult aici, o să sfârşim făcute cadou Elaidei. #elpuin dacă plecăm acum îi putem spune lui Rand să nu se a&e&ecă îl spri(ină vreo !es "edai. 0utem să-i spunem să nu se încreadă

în niciuna dintre ele.Elayne îşi îndoi picioarele su ea, încruntându-se. +acă încă se gândesc înseamnă că nu au decis. #red că artreui să rămânem. 0oate le putem a(uta să ia deci&ia ună. 5n

plus, dacă nu ai de gând să o convingi pe 1%eodrin să vină cu noi,nu o să scapi niciodată de loca(ul tău.

282

7/17/2019 Sel


Nynaeve nu răspunse. 6are rân&ă făcuse 1%eodrin. <ălei deapă. 8ără somn în acea noapte. 8emeia avea de gând să se ină decuvânt şi să încerce tot ce se putea până găsea ceva care sămeargă. 3i acest )tot ce se putea* însemna prea mult pentru

Nynaeve. "ă le a(utăm să decidă? Nu ne vor asculta pe noi. !ia dacăne ascultă "%eriam şi, dacă ea ne are la degetul mic, măcar avemşi noi un deget din ea. 1ot cred că ar treui să rămânem. #el puin până decide

+ivanul. 3i, dacă lucrurile iau o întorsătură urâtă, cel puin îiputem spune lui Rand un adevăr cert, şi nu un )poate*. 3i cum o să a/ăm? Nu ne putem a&a că o să nimeresc dedouă ori fereastra care treuie. +acă aşteptăm până anună, neputem tre&i că suntem de(a su pa&ă. Eu, cel puin. Nu e nicio !es"edai care să nu ştie că eu şi Rand venim amândoi din Emond>s8ield. "iuan o să ne spună înainte de a se anuna ceva, &ise calmElayne. +oar nu cre&i că ea şi Leane se vor târî înapoi la Elaida?!sta aşa era. Elaida le-ar $ luat capul înainte să apuce să facăo reverenă. +ar cu Aaril şi "eve cum rămâne? 4 să ne gândim la ceva. 5n orice ca&, nu ar $ primii orfanirefugiai de care are gri(ă cineva care nu e rudă cu ei.

0roail, Elayne credea că &âmetul ei cu gropie o liniştea. 1reuie doar să ne punem mintea la contriuie. #el puin artreui să-l aşteptăm pe 1%om să se întoarcă din !madicia. Nu potsă-l las de i&elişte.Nynaeve îşi ridică mâinile. +acă felul în care arată cineva i-arre/ecta caracterul, atunci Elayne ar treui să $e un catâr cioplit

în piatră. 8ata îl transformase pe 1%om 6errilin în tatăl caremurise când era mică. 'ar câteodată părea convinsă că omul nu ar$ fost în stare nici să a(ungă la masă dacă nu îl inea ea de mână."ingurul avertisment pe care îl avu Nynaeve fu sen&aia că înapropiere cineva îmrăişea&ă saidarul, apoi uşa fu desc%isă cu oesătură de !er, iar 1ama 8eir păşi înăuntru. Nynaeve şi Elayne seridicară în picioare. 4 !es "edai era o !es "edai, iar o parte dinacel gunoi îngropat era pentru că aşa dorise 1ama."ora Roşie cu părul ca spicul le cercetă cu atenie, cu un c%iparogant de marmură îng%eată. !şa deci. Regina din !ndor şi sălăticiunea in$rmă. Nu încă, !es "edai, replică Elayne cu o politee rece. Nu pânănu sunt încoronată în "ala 1ronului. 3i doar dacă mama e

moartă.Dâmetul 1amei ar $ putut îng%ea o furtună de &ăpadă.

283

7/17/2019 Sel


+esigur. !u încercat să te ascundă, dar &vonurile circulă. "euită la paturile înguste şi la scaunul şured, la %ainele agăate peperete şi la tencuiala crăpată. !ş $ cre&ut că v-au dat o cameră mai ună, după lucrurile

miraculoase pe care le-ai făcut. +acă ai $ fost în 1urnul !l,unde vă e locul, nu aş $ fost surprinsă să $ fost testate amândouăpentru şal până acum. 6ulumesc, spuse Nynaeve ca să arate că şi ea poate $politicoasă. 1ama se uită la ea, iar oc%ii ei alaştri făceau carestul feei să pară călduros. !es "edai, adăugă în graă.

1ama se întoarse către Elayne. "uprema înscăunată !myrlin are un loc special în inima eipentru tine şi pentru !ndor. Nici n-ai putea crede cât de mult te-acăutat. 3tiu că ar $ foarte mulumită dacă te-ai întoarce cu mine

în 1ar alon. Locul meu este aici, !es "edai, spuse Elayne cu o voce încăplăcută, dar îşi ridicase ăria pe măsura aroganei 1amei. 6ă voi

întoarce la 1urn atunci când o vor face şi celelalte. 5neleg, răspunse femeia cu un ton egal. 8oarte ine. Lasă-nesingure acum. reau să voresc singură cu sălăticiunea.Nynaeve şi Elayne sc%imară o privire, dar tot ce putea Elaynesă facă era o reverenă şi să iasă din cameră.+upă ce se înc%ise uşa, 1ama suferi o sc%imare uimitoare. "e

aşe&ă pe patul lui Elayne, strângându-şi picioarele su ea, cugle&nele încrucişate, spri(inindu-se de tălia patului, cu mâinile

împreunate pe stomac. E;presia îng%eată i se topi şi c%iar &âmi. 0ari neliniştită. Nu $. Nu te muşc.0oate Nynaeve ar $ cre&ut-o dacă i s-ar $ sc%imat şi oc%ii. Nuerau atinşi de &âmet2 prin contrast, păreau de &ece ori mai duri,de o sută de ori mai reci. #ominaia îi făcu pielea ca de găină. Nu sunt neliniştită, spuse ăos, în$gându-şi ine picioarele

în podea ca să nu îi tremure. 4%, ofensată, nu? +e ce? 0entru că te-am numit)sălăticiune*? 3i eu sunt o sălăticiune. <alina #asan m-aătut ea însăşi până mi-a dispărut loca(ul. 3tia ce !(a% voi alegecu mult înaintea mea şi a veg%eat asupra mea. 5ntotdeauna faceasta cu cele care crede că vor alege !(a% Roşie."cutură din cap râ&ând, cu oc%ii ca două pumnale de g%eaă. #âte ceasuri am petrecut urlând şi plângând înainte să pot

îmrăişa saidarul cu oc%ii înc%işi2 nu poi ese dacă nu poivedea $rele. !m îneles că 1%eodrin foloseşte metode mai lândecu tine.

Nynaeve îşi mişcă picioarele fără să vrea. +oar nu o să încerce 1%eodrin şi aşa ceva: "igur că nu. 5ncordarea picioarelor nu-i

284

7/17/2019 Sel


a(uta stomacul agitat. Nu ar treui să se simtă (ignită, nu? 1reuia să treacă până la urmă cu vederea şi peste )in$rmă*? +espre ce doreai să-mi vorii, !es "edai? "uprema !myrlin vrea ca Elayne să $e în sigurană, dar tu

eşti la fel de importantă, din multe puncte de vedere. 0oate c%iarmai importantă decât ea. #e ai tu în cap despre Rand al>1%orpoate $ nepreuit. 3i ce are EgBene al>ere în al ei. 3tii unde este?Nynaeve dorea să-şi şteargă sudoarea de pe faă, dar rămase cumâinile pe lângă corp. Nu am mai vă&ut-o de foarte mult timp, !es "edai:+e luni de &ile, de la ultima întâlnire în Tel’aran’r/iod.

0ot să între ce intenionea&ăC "uprema înscăunată înlegătură cu Rand? Nimeni nu-i spunea aşa în "alidar, dar treuiasă $e respectuoasă cu femeia. #e intenionea&ă, copilă? El este +ragonul Renăscut."uprema înscăunată ştie asta şi intenionea&ă să-i acorde toateonorurile care i se cuvin. <ândeşte, copilă, spuse cu o vocepătimaşă, grupul acesta se va întoarce la matcă odată ce îşi vorda seama ce au făcut, dar $ecare &i poate $ vitală. +e trei mii deani 1urnul !l călău&eşte regii şi reginele2 fără 1urn ar $ fostmulte ră&oaie sau şi mai rău. Lumea poate sfârşi în de&astrudacă al>1%or nu este călău&it. +ar nu poi călău&i ceea ce nucunoşti, la fel cum eu nu pot ese cu oc%ii înc%işi. #el mai un

lucru pentru el ar $ ca tu să te întorci cu mine şi să-i spui"upremei înscăunate tot ce ştii despre el, în loc să aştepisăptămâni sau luni. 3i ar $ cel mai ine şi pentru tine. "ceptrulLegămintelor este în 1urn. 1estarea se poate face doar în 1urn."udoarea îi picura lui Nynaeve în oc%i, dar refu&ă să clipească.8emeia c%iar credea că putea $ mituită? !devărul este că nu am petrecut mult timp în prea(ma lui.Eu am locuit în sat, iar el într-o fermă îndepărtată în 0ădurea dela !pus. #am tot ce îmi amintesc este un ăiat care nu asculta devoră ună. 1reuia pedepsit sau forat cumva ca să facă cetreuie. "igur, asta a fost când era copil. 0oate că s-a sc%imat,nu pot şti. #ei mai muli ărai sunt doar ăiei înali, dar poates-o $ sc%imat.0entru o clipă 1ama se uită la ea fără să spună nimic. 4 clipăfoarte lungă, su privirea aceea stearpă. 9ine, spuse într-un $nal şi se ridică atât de repede căNynaeve vru să se dea înapoi, deşi nu avea unde2 femeia îşi păstră&âmetul neliniştitor. 7n grup foarte ciudat s-a strâns aici. Nu leamvă&ut, dar am au&it că "iuan "anc%e şi Leane "%arif fericesc

"alidarul cu pre&ena lor. 4 femeie îneleaptă nu s-ar amestecasu nici o formă cu cele de soiul lor. 0oate sunt şi alte persona(e

285

7/17/2019 Sel


ciudate, nu-i aşa? !r $ mult mai ine să vii cu mine. 0lec în &ori.+ă-mi de ştire în noaptea asta dacă treuie să te aştept dimineaăpe drum. 6i-e teamă că nuC

<ândeşte-te, copilă. !r putea $ cea mai importantă deci&iedin viaa ta. <ândeşte-te foarte ine.6asca prietenească dispăru, iar 1ama ieşi din cameră.Nynaeve se lăsă pe pat, cu genunc%ii moi. 8emeia reuşise să-istârnească asemenea emoii, că nu mai ştia ce să facă. Nelinişteaşi mânia se amestecau cu voioşia. 5şi dori ca Rand să $ avutvreun mi(loc să comunice cu !es "edai care îl căutau. 4%, dacă arputea să se prefacă într-o muscă şi să asculte cum încercau săfolosească descrierea ei. "ă încerce să o mituiască. "ă o

înspăimânte. +ar asta reuşise destul de ine: 1ama era sigură că!es "edai vor îngenunc%ia în faa Elaidei2 era o conclu&ie certă,nesigur $ind doar când avea să se întâmple asta. 3i făcuse oalu&ie la Logain? Nynaeve ănuia că 1ama ştia mult mai multedespre "alidar decât ănuia +ivanul sau "%eriam. 0oate Elaidac%iar avea susinătoare acolo.Nynaeve aşteptă (umătate de ceas ca Elayne să se întoarcă, apoiplecă să o caute, umlând mai întâi pleoştită pe stră&ile acoperitede praf, apoi aproape alergând, oprindu-se din când în când să seurce pe oiştea unei cărue, pe vreun utoi răsturnat sau pe o

verandă de piatră, pentru a privi peste capetele oamenilor. "oarelecoorâse aproape de linia împădurită a ori&ontului, când se

întoarse cu paşi mari în cameră, omănind singură. 3i o găsi peElayne, care părea că tocmai venise. 7nde ai fost? #redeam că te-a legat 1ama pe undeva: !m luat astea de la "iuan, spuse Elayne desc%i&ându-şimâna2 două din inelele răsucite de piatră se a/au în palma ei. E vreunul cel adevărat? 9ine că le-ai luat, dar ar $ treuit să

încerci să-l iei pe cel adevărat. Nu m-am ră&gândit, Nynaeve. #red că treuie să rămânem. 1amaC Nu a făcut decât să mă convingă. +acă plecăm, "%eriam şi+ivanul nu-l vor alege pe Rand, vor reîntregi 1urnul. 3tiu asta. 5şipuse mâinile pe umerii lui Nynaeve, iar aceasta se lăsă aşe&ată pepat. Elayne se aşe&ă în faa ei, aplecându-se înainte. 5i mai aduci aminte când mi-ai spus că pot folosi nevoiapentru a găsi ceva în Tel’aran’r/iod? Lucrul de care avem noinevoie acum este să găsim o cale să convingem +ivanul să numergem la Elaida.

#um? #e? +acă Logain nu este su$cientC 4 să ştim când o să găsim o cale, spuse %otărâtă Elayne.

286

7/17/2019 Sel


Nynaeve îşi atinse asentă cosia groasă cât înc%eietura mâinii. 4 să $i de acord să plecăm dacă nu găsim nimic? Nu-miplace gândul să stăm aici până se decid să ne pună su pa&ă. "unt de acord să mergem dacă şi tu eşti de acord să stăm în

ca&ul în care găsim ceva util. Nynaeve, indiferent cât aş vrea să-lvăd, aici putem face lucruri mai une.Nynaeve e&ită înainte de a spune un )de acord* mormăit. 0ăreaun plan sigur. 8ără nicio idee despre ce căutau, nu-şi puteaimagina cum ar putea găsi ceva.3i, dacă până atunci timpul trecuse greu, după aceea începu săse târască de-a inelea. "e aşe&ară la coadă la una dintreucătării pentru o farfurie cu şuncă feliată, napi şi ma&ăre. 0ăreacă soarele stă de ceasuri întregi deasupra copacilor. #ei mai mulidin "alidar se duceau la culcare odată cu soarele, dar începură săapară lumini în câteva clădiri, mai ales în cele mari. +ivanuloferea în acea seară un festin în cinstea 1amei. +in când în când,dinspre fostul %an a(ungea la ele mu&ică de %arpă2 !es "edaigăsiseră printre soldai un fel de mu&icant la %arpă, puseseră să$e ărierit, dându-i să îmrace ceva care părea o livrea. 4ameniicare treceau prin dreptul %anului aruncau priviri furişe, înaintede a se grăi mai departe, sau făceau eforturi să-l ignore. +innou, <aret% 9ryne era e;cepia. 5şi lua masa stând pe o cutie delemn, în mi(locul uliei2 oricine se uita pe geam treuia să-l vadă.

5ncet, c%inuitor de încet, soarele alunecă în spatele copacilor.5ntunericul veni rusc, fără niciun crepuscul care să-l

îmlân&ească, iar stră&ile se goliră. 6u&ica %arpei se au&i din nou.<aret% 9ryne stătea încă pe cutia sa, la marginea pân&ei delumină care venea de la anc%etul +ivanului. Nynaeve clătină dincap2 nu ştia dacă ce făcea era de admirat sau prostesc. 0roailamândouă.5şi aminti de instruciunile lui 1%eodrin aia când fu în pat, culumânarea stinsă şi cu piatra ter’angreal agăată de un şnur în

(urul gâtului, împreună cu inelul greu de aur al lui Lan. Ei ine,era prea târ&iu acum. 4ricum 1%eodrin nu avea cum să ştie dacădormise sau nu. 7nde era Lan?Respiraia lui Elayne încetini, Nynaeve se aşe&ă comod cu capulpe pernă şiC3i stătea în picioare în faa patului ei, uitându-se la o Elayneneguroasă, în lumina stranie a Tel’aran’r/iodului. Nimeni nu levedea acolo. 0oate că intraseră şi "%eriam, şi grupul ei, sau "iuanşi Leane. E adevărat, amândouă aveau dreptul să vi&ite&e Lumeaiselor, dar în acea noapte niciuna dintre ele nu voia să răspundă

la întreări. Elayne o vedea ca pe o vânătoare2 conştientă sau nu,se înveşmântase ca 9irgitte, într-o %aină verde cu pantaloni ali.

287

7/17/2019 Sel


"e uită mirată la arcul argintiu din mâna sa, şi acesta dispăruodată cu tola.Nynaeve îşi veri$că %ainele şi oftă. 4 roc%ie alastră de al, dinmătase, rodată cu /ori aurii în (urul decolteului generos şi de-a

lungul întregii roc%ii. 0utea simi în picioare încălările de dansdin catifea. Nu conta ce purtai în Tel’aran’r/iod, dar ce îi venisesă aleagă aşa ceva? 5i dai seama că s-ar putea să nu meargă, spuse,sc%imându-se cu veşmintele simple de lână din Finutul celor+ouă Râuri2 Elayne nu avea niciun drept să &âmească aşa. 7narc de argint. Ga: !r treui să avem măcar o idee ce căutăm, ceva, orice,despre lucrul ăla. 1reuie să ne descurcăm, Nynaeve: îneleptele &ic că nevoiaeste c%eia şi cu cât e mai mare, cu atât mai ine şi cu siguranăavem nevoie de ceva, altfel a(utorul promis lui Rand se va evapora,cu e;cepia a ce va dori Elaida să dea. Nu voi lăsa să se întâmpleaşa ceva. Niciodată. Linişteşte-te. Nici eu, dacă putem face ceva. Gai să facemasta.Nynaeve îi luă mâna lui Elayne, înc%i&ând oc%ii. Nevoie. "peraca o parte din ea să ştie ce căutau. 0oate nu se va întâmpla nimic.Nevoie. 9rusc, totul păru să se mişte în (urul ei2 simi cum

Tel’aran’r/iod -ul se înclină şi se prăuşeşte.+esc%ise oc%ii imediat. 8iecare pas făcut folosind nevoia era unpas în necunoscut şi, deşi te aducea tot mai aproape de intă, teputeai tre&i într-un cui de vipere sau că dai nas în nas cu un leufurios, că fusese deran(at de la masă, gata să te îng%ită.Nu erau lei, dar locul unde a(unseseră o tulura. Era mi(locul&ilei, dar asta nu conta2 timpul curgea altfel aici. Ea şi Elayne seineau de mână în mi(locul unei stră&i pavate, încon(urate declădiri de cărămidă şi piatră. #asele şi prăvăliile erau decorate cufri&e şi cornişe elaorate. !coperişurile acoperite de igle aveaucupole ornate, iar poduri de piatră şi lemn se arcuiau pestestradă, sus, la al treilea sau al patrulea nivel. #olurile stră&ilorerau acoperite cu grăme&i de gunoaie, %aine vec%i şi moilă ruptă,iar turme de şoolani scormoneau peste tot, oprindu-se din când

în când să c%iăie la ele. !păreau şi dispăreau oameni careatingeau Tel’aran’r/iod -ul în vis. 7n ărat că&u urlând de peunul din poduri şi dispăru înainte de a atinge pava(ul. 4 femeieipând, în veşminte sfâşiate, alergă câiva paşi către ele, apoidispăru. 8rânturi de urlete şi ipete îşi răsfrângeau ecoul pe

stradă şi câteodată râsete guturale de oameni a/ai în pragulneuniei.

288

7/17/2019 Sel


Nu îmi place asta, spuse Elayne îngri(orată.5n depărtare, o coloană verticală, ală ca un os, se avântadeasupra oraşului, depăşind cu mult celelalte turnuri, multedintre ele unite cu poduri mult mai înalte decât cele de lângă ele.

Erau în 1ar alon, în locul unde Nynaeve o &ărise ultima dată peLeane. Leane nu dorise să le spună ce făcuse acolo2 răspunsesecu un &âmet că le făcuse pe misterioasele !es "edai să $e maivenerate şi că sporise legendele despre ele. Nu contea&ă, răspunse Nynaeve cu dâr&enie. Nimeni în 1aralon nu are %aar de Lumea iselor. Nu o să ne lovim de nimeni."imi cum i se întoarce stomacul pe dos când apăru rusc un omcu faa însângerată, clătinându-se către ele. Nu avea mâini, doarnişte cioturi din care âşnea sânge. Nu la asta m-am gândit, murmură Elayne. Gai să continuăm. Nynaeve înc%ise oc%ii. Nevoie.)c/imbare.

Erau în 1urn, într-unul dintre %olurile acoperite de tapiserii. 4novice dolofană apăru la trei paşi de ele, uitându-se cu oc%i marila ele când le vă&u. ă rog, scânci, vă rog? spuse, apoi dispăru.Elayne tresări rusc. EgBene:Nynaeve se întoarse, dar %olul era gol.

!m vă&ut-o, insistă Elayne, ştiu că am vă&ut-o. 0roail poate atinge Tel’aran’r/iodul într-un vis oişnuit,ea toată lumea, îi spuse Nynaeve. "ă mergem mai departe.5ncepea să se simtă mai mult decât neliniştită. "e luară iarăşide mâini. Nevoie.)c/imbare.

Nu era o maga&ie oişnuită. Rafturile acopereau pereii, pedouă şiruri frumos aran(ate cu diverse cufere, de tot felul demărimi şi forme, unele din lemn simplu, altele sculptate sau datecu lac, având lucruri învelite în pân&ă, statuete şi $gurine sauforme ciudate din metal sau sticlă, cristal, piatră sau porelan.Nynaeve nu avu nevoie de mai mult pentru a-şi da seama că erauoiecte legate de 0uterea "upremă, ter’angrealuri cel maiproail, sau poate c%iar angrealuri sau sa’angrealuri. Nu aveace altceva să $e în 1urn, o colecie cu lucruri atât de diferite, atâtde îngri(it depo&itate. Nu cred că are rost să mai continuăm aici, e;clamăde&amăgită Elayne. Nu ştiu cum am putea scoate vreodată ceva deaici.

Nynaeve se trase scurt de cosiă. +acă acolo era ceva ce le-ar $putut $ de folos cert era, dacă nu miniseră îneleptele treuia

289

7/17/2019 Sel


să $e o cale de a a(unge la el şi în lumea reală. %ngrealurile şicelelalte asemenea lor nu erau ine pă&ite2 când fusese ea în

1urn, doar de un lacăt şi o novice. 7şa din scânduri groase avea o încuietoare grea şi neagră de $er. 8ără îndoială era înc%isă, dar se

gândi că nu este şi împinse.7şa se desc%ise în camera găr&ilor. 0aturi înguste erau puseunul peste altul de-a lungul unui perete, iar de-a lungul celuilalterau aran(ate %alearde în rastele. +incolo de o masă vec%e şigrea, încon(urată de scaune, se a/a o altă uşă, îmrăcată în $er,cu o mică vi&etă. #ând se întoarse către Elayne, îşi dădu seama căuşa se înc%isese. +acă nu putem găsi aici lucrul de care avem nevoie, poatereuşim în altă parte. !dică, poate merge şi altceva. #el puinacum avem un indiciu. #red că este un ter’angreal despre carenimeni nu a a/at cum funcionea&ă. Este singurul motiv pentrucare sunt pă&ite aşa. 0oate $ periculos să conduci aproape de ele.Elayne îi aruncă o privire îngri(orată. +acă încercăm din nou, nu o să ne aducă iarăşi aici? !stadacă nuC dacă îneleptele nu i-au spus cum să elimini dincăutare un anumit loc.Nu, nu-i spuseseră şi nu fuseseră prea dornice să-i spunănimic , dar orice putea $ posiil într-un loc în care puteaidesc%ide un &ăvor doar gândindu-te la asta.

E;act asta o să facem. Ne gândim că ceea ce căutăm nu sea/ă în 1ar alon, spuse încruntându-se la rafturi. 3i pun rămăşagcă este un ter’angreal pe care nimeni nu ştie să-l folosească.5nsă nu-şi putea imagina cum ar putea convinge +ivanul să-lspri(ine pe Rand. !vem nevoie de un ter’angreal care nu se găseşte în 1aralon, spuse Elayne pentru a se convinge singură. 8oarte ine.#ontinuăm.5şi întinse mâinile şi, o clipă mai târ&iu, Nynaeve le luă într-alesale. Nynaeve nu îşi dădea seama cum a(unsese ea să $e cea careinsista să continue. oia să plece din "alidar, nu să găsească unmotiv să rămână. +ar, dacă asta însemna că !es "edai îl vorspri(ini pe RandCNevoie. Ter’angreal. Nu în 1ar alon. Nevoie.)c/imbare.

Nu ştia unde a(unseseră, dar oraşul scăldat în lumina lăptoasăa dimineii nu era în mod cert 1ar alon. La nici două&eci de paşi,strada largă, pavată făcea loc unui pod al de piatră, cu statui laamele capete, arcuit deasupra unui canal mărginit de orduri de

piatră. #inci&eci de paşi mai încolo se întindea altul. 0este tot sevedeau turnuri încon(urate de alcoane, ca nişte sulie

290

7/17/2019 Sel


străpungând ucăi rotunde de ornament. 1oate clădirile erauale, cu uşile şi ferestrele arcuite, uneori cu arcuri dule sautriple. #lădirile mai mari aveau alcoane lungi de $er for(at vopsitcu al, cu paravane comple; lucrate, ce îi ascundeau pe ocupanii

lor, urcate deasupra stră&ilor şi canalelor, iar cupole ale cu dungiroşu-înc%is sau auriu se ridicau la fel de ascuite ca turnurile.Nevoie. )c/imbare.

0arcă era alt oraş. "trada îngustă, cu pava(ul plin de dâmuri,era mărginită de clădiri înalte, cu cinci sau şase niveluri, cutencuiala ală scoro(ită până la cărămidă. Nu erau alcoane.6uştele â&âiau peste tot şi era greu să spui dacă mai era încădimineaă, din cau&a umrelor care se întindeau pe stradă."e uitară una la alta. 0ărea greu de cre&ut că vor găsi unter’angreal acolo, dar a(unseseră prea departe ca să se opreascăacum. Nevoie.)c/imbare.

Nynaeve strănută o dată înainte să desc%idă oc%ii şi încă o datădupă ce-i desc%ise. 8iecare mişcare a picioarelor ridica nori depraf. 6aga&ia nu semăna deloc cu cea din 1urn. #ufere, lă&i şiutoaie se îng%esuiau în camera mică, cocoate unul peste altulcum se nimerise, aia lăsând loc de trecere, şi toate erauacoperite cu un strat gros de praf.Nynaeve strănută atât de tare, că avu sen&aia că o să-i &oare

încălările din picioare, iar praful dispăru. 1ot praful. Elayne aveaun mic &âmet de satisfacie pe c%ip. Nynaeve nu spuse nimic,dar îşi imagină încăperea -ără praf. !r $ treuit să se $ gândit laasta.4ftă uitându-se la acel talmeş-almeş. #amera nu era maimare decât cea unde dormeau în "alidar, dar să caui prin toateC 4 să ne ia săptămâni. 0utem încerca din nou. 0oate ne arată prin ce lucruri treuiesă căutăm, spuse Elayne cu o voce plină de îndoială. 4ricum, nuavea o idee mai ună. Nynaeve înc%ise oc%ii şi sc/imbarea veniiarăşi.#ând îşi desc%ise oc%ii, era la capătul camerei, în faa unuicufăr dreptung%iular de lemn, înalt până la talia ei. 9en&ile de $ercu care era încon(urat păreau ruginite, iar cufărul însuşi părea să$ fost ătut cu ciocanul în ultimii două&eci de ani. <reu de cre&utcă putea $ ceva util în el, cu atât mai puin un ter’angreal. +arElayne era lângă ea, uitându-se la acelaşi cufăr. Nynaeve puse omână pe capac alamalele se vor desc/ide uşor şi îl desc%ise.Nu se au&i niciun scârâit. 5năuntru erau două săii ruginite şi o

platoşă la fel de maronie, cu o gaură în ea, deasupra unui maldărde pac%ete învelite în pân&ă, ce păreau gunoaiele vec%i din

291

7/17/2019 Sel


ucătăria cuiva.Elayne atinse cu un deget un ceainic micu cu ciupul spart. Nu săptămâni, dar restul nopii tot mai durea&ă. 6ai încercăm o dată? sugeră Nynaeve. Nu avem ce pierde.

Elayne ridică din umeri. 4c%ii înc%işi. Nevoie.6âna întinsă a lui Nynaeve se lovi de ceva tare şi rotund,acoperit cu pân&ă putredă. #ând desc%ise oc%ii, mâna lui Elayneera lângă a sa. Dâmea cu gura până la urec%i.Nu era uşor să-l scoată de acolo. Nu era mic şi treuiau săscormonească prin %aine vec%i, vase cioite şi pac%ete care sefărâmau, scoând la iveală $gurine şi animale sculptate şi tot felulde prostii. 4dată scos, îl inură între ele, un disc mare, turtit,

învelit în pân&ă putre&ită. +upă ce dădură pân&a la o parte, sedovedi a $ un vas gros de cristal, puin adânc, cu diametrul deaproape două picioare, gravat adânc în interior cu ceea ce păreaua $ nori prinşi în vârte(uri. Nynaeve, spuse Elayne încet, cred că este unCNynaeve tresări şi aproape scăpau vasul din mână când acesta

îşi sc%imă deodată culoarea într-un alastru pal, iar norii gravai începură să se mişte încet. 4 ătaie de inimă mai târ&iu, cristalulera iarăşi limpede, iar norii nemişcai. +ar era sigură că acum numai erau ca înainte. 5ntr-adevăr, e;clamă Elayne. Este un ter’angreal. 3i pun

rămăşag că are ceva de-a face cu vremea. +ar nu sunt su$cientde puternică să-l fac singură să meargă.

1răgând aer în plămâni, Nynaeve încercă să-şi liniştească inimacare ătea să-i iasă din piept. Nu face asta: Nu-i dai seama că te poi mistui singurăumlând cu un ter’angreal care nu ştii ce face?0rostănaca îndră&ni să-i arunce o privire surprinsă. 0entru asta am venit, Nynaeve. #re&i că e;istă cineva careştie mai multe ca mine despre un ter’angreal?

Nynaeve pufni. +oar pentru că avea dreptate nu însemna că nutreuia averti&ată. Nu &ic că nu e minunat dacă c%estia asta poate sc%imavremea este , dar nu văd cum ar putea $ ceea ce căutăm. Nu osă sc%ime părerea +ivanului despre Rand, într-un fel sau altul. )Lucrul de care ai nevoie nu este întotdeauna şi lucrul pecare i-l doreşti*, cită Elayne. Lini îmi spunea mereu asta ori decâte ori nu mă lăsa să călăresc sau să mă urc în copaci, dar poatecă e valail şi aici.Nynaeve pufni iarăşi. 0oate că era, dar în acel moment ea voia

altceva. #erea c%iar atât de mult?asul pieri din mâinile lor şi fu rândul lui Elayne să tresară,

292

7/17/2019 Sel


omănind că nu se va oişnui niciodată cu asta. #ufărul se înc%isese şi el. Nynaeve, când am condus 0uterea în vas, am simitCNynaeve, nu este doar un ter’angreal în camera asta. "unt şi

angrealuri, poate şi sa’angrealuri. !ici? întreă uimită Nynaeve uitându-se prin camera mică şiaglomerată. +ar, dacă era unul, de ce nu ar $ fost două? "au&ece, sau o sută? 0e Lumină, nu condu din nou: +acă faci din greşeală ca unuldin ele să facă ceva? !i putea săC 3tiu ce fac, Nynaeve. #%iar ştiu. 7rmătorul lucru pe care îlavem de făcut este să a/ăm e;act unde este această cameră."e dovedi a nu $ un lucru uşor. +eşi alamalele se dovediră a $complet ruginite, uşa nu fu o piedică, nu în Tel’aran’r/iod.

0rolemele începură după aceea. #oridorul întunecat avea doar oferestruică la un capăt, de unde se vedea doar tencuiala scoro(ităa &idului de peste drum. Nu fu mai limpede nici după ce a(unseră

în stradă, coorând scările înguste de piatră. "trada ar $ putut $la fel de ine prima pe care o vă&useră în acea parte de oraş,indiferent unde o $ fost, $ecare clădire aproape identică cucelelalte. 6icile prăvălii nu purtau semne la intrare, şi singurullucru după care putea recunoaşte %anurile erau uşile vopsite înalastru. #ele roşii păreau să indice tavernele.

Nynaeve se îndepărtă cu paşi mari, încercând să găsească unpunct de interes, ceva care să le spună unde sunt. 8iecare stradăpărea să $e la fel ca toate celelalte, dar găsi repede un pod simplude piatră, diferit de celelalte vă&ute, fără statui. +in mi(locul luivă&ură doar canalul care se întretăia cu altele, în amele direcii,alte poduri şi alte clădiri cu tencuiala scoro(ită. 9rusc îşi dăduseama că rămăsese singură. Elayne.

1ăcere, doar ecoul glasul ei. Elayne? Elayne:8emeia cu păr auriu apăru de după un col, la piciorul podului. !ici erai, spuse Elayne. Locul ăsta e mai prost plănuit ca ovi&uină de iepure. !m întors capul o clipă şi nu mai erai. !i găsitceva? Nu, spuse Nynaeve uitându-se încă o dată la canal înainte dea coori lângă Elayne. Nimic folositor. #el puin putem $ sigure unde suntem. Eou +ar. #usigurană.Gaina scurtă a lui Elayne şi pantalonii ufani se transformară

într-o roc%ie verde cu mâneci de dantelă despicată şi guler înalt,rodat ogat şi cu un decolteu adânc.

293

7/17/2019 Sel


Nu îmi vine în minte niciun alt oraş cu atât de multe canale,poate doar 'llian, şi ăsta sigur nu este 'llian. "per că nu e, &ise pierită Nynaeve.Nici nu se gândise până atunci că putea a(unge în ârlogul lui

"ammael. Reali&ă că şi roc%ia sa se sc%imase, într-una de unalastru-înc%is, mai potrivită pentru călătorii, şi avea acum şi opelerină de praf din olandă. 8ăcu să dispară pelerina, dar păstrărestul. Fi-ar plăcea Eou +ar, Nynaeve. 6eşteresele de aici ştiu maimulte despre ieruri decât oricine altcineva. 0ot vindeca orice. 3itreuie să o facă, pentru că localnicii stârnesc dueluri şi de la unstrănut, noili şi oameni de rând, ărai şi femei, râse Elayne.

1%om spune că aici trăiau odată leopar&i, dar au plecat, pentru căoamenii erau prea periculoşi. 1reaa lor, răspunse Nynaeve, nu au decât să se spinteceunul pe altul. Elayne, puteam foarte ine să punem deoparteinelele şi să dormim. Nu aş $ în stare să a(ung înapoi în cameraaceea nici dacă mi-ar da şalul dacă reuşesc. +acă am putea face o%artăC"e strâmă. 0utea la fel de ine să-şi dorească aripi în lumeareală2 dacă ar putea scoate o %artă din Tel’aran’r/iod, ar puteascoate şi vasul. !tunci nu ne mai rămâne de făcut decât să mergem la Eou

+ar şi să căutăm, spuse %otărâtă Elayne. 5n lumea reală. 6ăcarştim în ce parte din oraş să scormonim.Nynaeve se lumină la faă. Eou +ar era la doar câteva sute demile de "alidar, pe cursul Eldarului, în (os. E o idee foarte ună. 3i putem să plecăm înainte să ne cadăcerul în cap. "erios, Nynaeve? #%iar e cel mai important lucru pentrutine? spuse clătinând din cap. "ă ne întoarcem atunci. 6i-arplăcea să dorm un pic în noaptea asta.Nu îşi puteau da seama cât timp se scursese în lumea reală2câteodată, un ceas însemna în Tel’aran’r/iod tot atât, dar uneoriputea ine o &i sau mai mult. +in fericire, nu se întâmpla şi invers,căci ai $ murit de foame dormind.Nynaeve păşi afară din visCCdesc%i&ând oc%ii mari, cu oc%ii în perna la fel de udă ca şi ea.0rin fereastra desc%isă nu venea niciun $r de aer. 1ăcerea seaşternuse peste "alidar, doar undeva departe se au&eau strigăteleâtlanilor. "e ridică, desfăcându-şi şnurul din (urul gâtului,scoase inelul răsucit, oprindu-se o clipă să atingă inelul lui Lan.

Elayne se mişcă, apoi se ridică în capul oaselor căscând şi aprinseconducând un muc de lumânare.

294

7/17/2019 Sel


#re&i că e un de ceva? întreă încet Nynaeve. Nu ştiu. Elayne îşi înăuşi un căscat cu mâna. #um reuşeaoare să $e drăguă căscând, cu părul vâlvoi şi cu o dungă roşie peora& de la cutele pernei? Era un secret demn de atenia !es

"edai. #eea ce ştiu e că vasul ar putea face ceva în legătură cuvremea. 3i mai ştiu că o comoară de ter’angrealuri şiangrealuri treuie să a(ungă în mâinile potrivite. E datorianoastră să le predăm +ivanului. "au cel puin lui "%eriam. 3i,dacă asta nu o să le facă să-l a(ute pe Rand, o să continui să cautpână găsesc ceva. 3i mai ştiu că vreau să dorm. 0utem voridimineaă.8ără să mai aştepte vreun răspuns, stinse lumânarea, seg%emui din nou în pat, alunecând în somn cu $ecare respiraieadâncă.Nynaeve îşi întinse oasele, uitându-se la tavan prin întuneric.#el puin puteau $ în curând spre Eou +ar. 0oate c%iar a doua&i. 4 &i sau două să se pregătească şi să tocmească o arcă. #elpuinC9rusc îşi aduse aminte de 1%eodrin. +acă plecau în două &ile,

1%eodrin o să vrea să facă două lecii, la fel de sigur cum are raapene. 3i se aştepta să nu doarmă în noaptea aceea. Nu ar $ pututşti, darC

"e dădu (os din pat, oftând. Nu avea mult loc de mers, dar îlfolosi cum putu, din ce în ce mai furioasă. oia doar să plece."pusese că nu e ună la )îmrăişări*, dar poate devenisepricepută la fugă. !r $ atât de minunat să poată conduce cândvoia: Nici măcar nu oservă lacrimile care-i curgeau pe ora&.

CAPITOLUL 1'

(i"e şi %oşaruri#IN+ LE D7 0E N KN!EE 3' EL!KNE, EgBene nu păşi afară dinvis2 sări. Nu înapoi la trupul ce dormea în #air%ien noaptea eraaia la început , ci într-un întuneric vast, plin de mici sclipiri delumină, mult mai multe ca stelele de pe un cer limpede, $ecareascuită şi clară, întin&ându-se cât vedea cu oc%ii. !sta dacă ar $avut oc%i acolo. 8ără formă, plutea în in$nitul dintreTel’aran’r/iod şi lumea trea&ă, în falia îngustă dintre vis şirealitate.+acă ar $ avut o inimă acolo, i-ar $ ătut să-i iasă din piept. Nucredea să $ fost vă&ută, dar, pe Lumină, ce căutau acolo, în acea

parte din 1urn în care nu era nimic important? în ieşirile einocturne evita cu gri(ă iroul !myrlin, camerele novicelor şi c%iar

295

7/17/2019 Sel


şi pe cele ale !leselor. "e părea că Nynaeve sau Elayne, sauamândouă veneau mereu acolo, iar dacă nu erau ele, era oricumaltcineva. +esigur, ar $ putut să le spună, lui Nynaeve sau luiElayne ştiau să ină un secret dar ceva îi spunea să nu o facă.

isase că face asta, dar visul devenea mereu un coşmar. Nu defelul celor din care te tre&eai acoperit cu sudoare rece, ci de felulcelor în care te &ăteai violent. #elelalte femeiC 3tiau oare femeile!es "edai din "alidar că străine colindau 1urnul în Lumeaiselor? #el puin străine ei. +acă nu ştiau, nu avea nicio cale săle averti&e&e. Nicio cale pe care să o poată folosi. Era atât defrustrant:4ceanul de întuneric se învârti în (urul ei, dându-i sen&aia căea stă nemişcată, în timp ce el se mişcă. "e simea acolo ca unpeşte în ocean, înotând încre&ătoare2 la fel ca peştele, nu treuiasă se gândească la cum anume înoată. Luminile pâlpâitoare erauvise, toate visele tuturor oamenilor de pe lume. +e pe toate lumile,locuri puin sau total diferite de lumea pe care o ştia. erin "edai

îi spusese la început de ele, îneleptele spuneau că aşa este, iar eavă&use lucruri, strecurându-se în vise, care nu puteau $ nici c%iar

în vis. Nu erau coşmaruri acelea erau mereu colorate în roşu,alastru sau verde spălăcit ca umrele adânci, dar erau pline delucruri imposiile. 6ai ine să le evite, nu avea ce căuta în acelelumi. "ă pătrundă într-un astfel de vis era ca şi când s-ar $ tre&it

rusc încon(urată de oglin&i sparte, prinse ca într-un vârte( încare nimic nu mai era la locul lui. 5i venea să verse şi, dacă nuavea un stomac acolo, şi-l regăsea când se tre&ea. Nu era plăcutsă te tre&eşti vărsând.5nvăase singură lucruri de felul acesta, în afară de cele spusede înelepte, şi c%iar se aventura acolo unde ele ar $ oprit-o. 3itotuşiC Era sigură că ar $ învăat mult, mult mai multe dacă ar $veg%eat-o o estitoare-n-vise. "ă-i spună ce era încă preapericulos pentru ea sau inter&is cu desăvârşire, sau lucrurile pecare le putea de(a încerca. 1recuse de mult vremea lucruriloruşoare ei ine, uşoare nu era cuvântul potrivit2 niciodată nufuseseră uşoare şi a(unsese să-şi dea seama singură care erapasul următor, dar erau paşi pe care estitoarele-n vise îi făcuserăde mult. !r $ putut să o învee într-o noapte sau într-un ceas ceeace ei îi lua o lună întreagă să descopere. #ând vor decide ele că epregătită. Niciodată înainte de asta. 4 amăra atât de tare, când totce voia era să învee. "ă învee totul. 0e loc.8iecare lumină părea identică cu celelalte, dar învăase sărecunoască vreo câteva. Nu ştia e;act cum, lucru ce o irita peste

măsură. Nici măcar îneleptele nu ştiau asta. +ar, odată ce vedeavisul cuiva, îi putea găsi visele ca o săgeată trasă la intă, c%iar

296

7/17/2019 Sel


dacă era de cealaltă parte a lumii. Lumina aceea era a lui9erelain, 0rima din 6ayene, femeie pe care Rand o pusese săconducă #air%ienul. "e simea stân(enită să se uite în visele ei. +eoicei, nu erau diferite de ale altor femei oricare femeie visa

putere, politică şi ultima modă de roc%ii , dar câteodată 9erelainvisa ărai, c%iar ărai cunoscui de EgBene, într-un mod careo făcea să roşească.'ar strălucirea de acolo era Rand, cu visele prote(ate de our&eală esută din saidin. !proape se opri o necă(ea că totuşiceva ce nu putea vedea sau simi era în stare să o împiedice ca un&id de piatră , dar o lăsă să treacă. Nu o tenta o altă noapteirosită.!cel loc distorsiona distana aşa cum Tel’aran’r/iod -uldistorsiona timpul. Rand dormea în #aemlyn, dacă nu cumva sedusese în 1ear, un lucru pe care ar $ vrut să-l ştie, dar imediatlângă visul său vă&u altul pe care îl recunoştea. 9air, în #air%ien,la sute de mile de Rand2 ştia sigur că Rand nu era în #air%ien înacea noapte, indiferent unde era. +ar cum făcea el asta?#âmpul de lumini se înclină când EgBene âşni de lângă visulunei înelepte. +acă ar $ vă&ut-o pe !mys sau pe 6elaine nu ar $fugit, dar, dacă celelalte două estitoare-n vise visau fără sădoarmă, poate că păşeau printre vise. 7na din ele putea $ c%iaracolo, gata să o în%ae şi să o scoată din vis sau să o tragă în visul

ei. "e îndoia că ar $ putut s-o oprească. Nu încă. !r $ fost la milaceleilalte, parte a visului ei. Era greu să $i stăpân pe tine îninteriorul visului altcuiva c%iar şi când era vora despre opersoană normală, care nu îşi dădea seama ce se întâmplă, deşinu era greu să ieşi din vis înainte să se oprească să te vise&e,lucru nu foarte proail dacă nu se tre&eau cu tine în vis. +ar eraimposiil cu o estitoare-n vise, la fel de conştientă de visul ei cade lumea reală. 3i asta era partea bună a lucrurilor."e gândi că se comporta prosteşte. Era inutil să fugă2 dacă ar $găsit-o !mys sau 6elaine, de(a ar $ fost în altă parte. 0oate că segrăea c%iar către ele. Luminiele care &urau pe lângă ea nu

încetiniră, se opriră rusc, pur şi simplu. !şa se întâmpla acolo."upărată, re/ectă la ce ar $ putut face mai departe. 5n afară dea învăa cum funcionea&ă Tel’aran’r/iod, motivul ei principal dea $ acolo era să prindă frânturi din ce se întâmpla pe lume.7neori părea că îneleptele nu i-ar $ spus nici dacă soarelestrăluceşte pe oltă până nu vedea asta cu oc%ii ei. "puneau cănu treuie să se agite. 3i cum ar $ putut face asta, dacă nu ştia cese întâmplă? !sta făcuse în 1urnul !l2 încercând să găsească

indicii despre inteniile Elaidei. 3i ale lui !lviarin. <ăsise câtevalucruri, dar nu erau mai mult decât indicii, şi puine. 7ra să nu

297

7/17/2019 Sel


ştie2 ignorana o făcea să se simtă oară şi surdă.Ei ine, acum treuia să scoată întreg 1urnul de pe lista ei2 nuavea încotro, dacă nu mai putea $ sigură că anumite &one nu erauprime(dioase. Restul 1ar alonului fusese de(a e;clus, după ce

aproape dăduse nas în nas a patra oară cu aceeaşi femeie cu pielearămie, care studia mulumită din toate lucrurile posiile ungra(d proaspăt vopsit în alastru. 'ndiferent cine era, nu se visasedin greşeală în Tel’aran’r/iod0 nu dispărea şi părea făcută dinneguri. 8olosea cu sigurană un ter’angreal, ceea ce însemna căera mai mult ca sigur o !es "edai. EgBene ştia de un singurter’angreal cu care puteai intra în Lumea iselor fără să conduci,iar pe acela îl aveau Nynaeve şi Elayne. 8emeia suire nu era !es"edai de mult timp. 8rumoasă purtând şi o roc%ie scandalos detransparentă , părea să aiă aceeaşi vârstă ca Nynaeve, dar nuavea trăsăturile lipsite de vârstă.EgBene ar $ putut încerca să o urmărească până la urmă nuar $ fost e;clus să aparină de !(a% Neagră2 furaseră unter’angreal , dar punând în cumpănă riscul de a $ găsită sauc%iar prinsă cu faptul că nu putea spune nimănui ce a/ase, nupână nu vorea cu Nynaeve şi Elayne, decât dacă descoperea cineştie ce gro&ăvieC 0ână la urmă !(a% Neagră era treaa !es "edai2lăsând la o parte tot felul de motive pentru care treuia să inăsecrete, deocamdată nu putea spune nimănui. Nu avea nicio

alternativă."tudie distrasă cele mai apropiate luminie. Nu le recunoştea.Erau asolut nemişcate în (urul ei, iar stelele tremurânde păreauprinse într-o g%eaă neagră şi limpede.5n ultima vreme erau prea multe străine în Tel’aran’r/iod casă rămână liniştită. +ouă adică, dar erau cu două prea mult.8emeia cu pielea arămie şi încă una, o femeie drăguă, ineclădită, cu oc%i alaştri, mergând de oicei cu paşi mari şi unc%ip plin de %otărâre. 8emeia %otărâtă, cum îi spusese EgBene putea intra singură în Tel’aran’r/iod , părea solidă, nu ceoasă indiferent cine era şi ce căuta acolo , era mai des în 1urn decâtNynaeve, Elayne, "%eriam şi restul luate împreună. 0ărea sărăsară peste tot. 3i nu apărea doar acolo. !proape o surprinsesepe EgBene în ultima călătorie în 1ear. Nu era o noapte de

întâlnire, desigur2 femeia se plima prin 'nima "tâncii omănindsingură şi mânioasă. 3i fusese în #aemlyn în ultimele douăcălătorii ale lui EgBene.3ansele ca femeia %otărâtă să $e din !(a% Neagră erau la fel demari şi pentru cealaltă, dar una din ele ar $ putut $ foarte ine

din "alidar. "au amândouă, deşi EgBene nu le vă&use niciodată împreună sau însoite de cineva din "alidar. !mele puteau $ din

298

7/17/2019 Sel


1urn. E;istau su$cient de multe faciuni ca să se spione&e întreele şi, mai devreme sau mai târ&iu, !es "edai din 1urn aveau săa/e de Tel’aran’r/iod, dacă nu a/aseră de(a. #ele două străinenu aduceau decât întreări fără răspunsuri. "ingura conclu&ie

fermă era că treuiau evitate.+esigur, în ultimul timp se ferea de toată lumea înTel’aran’r/iod. 5şi făcuse oiceiul de a se uita peste umăr, de ase gândi că poate cineva se furişea&ă în spatele ei, de a i se păreacă vede lucruri. #redea că îi &ărise cu coada oc%iului pe Rand, pe0errin, c%iar şi pe Lan. Era imaginaia ei sau poate le atinsesevisele din greşeală, dar, una peste alta, devenise sperioasă ca opisică în curte cu un câine."e încruntă sau mai ine &is s-ar $ încruntat, dacă ar $ avutfaă. 7na dintre acele lumini arătaC nefamiliar2 nu o cunoştea.+ar părea să oC atragă. 'ndiferent unde întorcea privirea, revenea

în acelaşi loc luminos.0oate ar treui să încerce să găsească iarăşi "alidarul. !sta

însemna să le aştepte pe Elayne şi pe Nynaeve să iasă dinTel’aran’r/iod le ştia ine visele, desigur, se gândi c%icotindfără &gomot2 până atunci o du&ină de încercări de a găsi "alidarul

în acest fel dăduseră la fel de multe re&ultate ca încercările de astrăpunge ur&eala ce apăra visele lui Rand. Locul şi distanele nuaveau aici nicio legătură cu lumea reală. !mys spunea că distana

sau locul nu e;ista acolo. 0e de altă parte, eraC5n mod uimitor, lumina la care privirea sa se tot întorcea începusă alunece către ea, mărindu-se până a(unse ca o lună plină."imi scânteia fricii aprin&ându-se în ea. Era uşor să atingă unvis, să tragă cu oc%iul înăuntru ca un deget pe suprafaa apei, oatingere atât de uşoară încât apa se ridică spre deget, darsuprafaa nu e niciodată ruptă dar ar $ treuit ca acest lucru săse petreacă din dorina ei. 4 estitoare-n vise căuta visul, nu visulpe ea. 5ncercă să-l facă să se îndepărte&e, încercă să facă peisa(ul

înstelat să se mişte. 7na singură se mişcă, crescând până îiumplu privirea de lumină ală.5ncercă disperată să se tragă înapoi. Lumină ală. Nimic altcevadecât o lumină ală ce o asoreaC#lipi, privind uimită. 5n (urul ei se întindea o pădure de coloaneale uriaşe. #ea mai parte parte a imaginii era ca în ceaă,indistinct, mai ales în depărtare, dar c%ipul lui <aByn era clar şireal, mergând către ea cu paşi repe&i pe podeaua cu dale ale,

într-o %aină simplă, verde, cu un amestec de an;ietate şi uşurare.Era aproape c%ipul lui <aByn. 0oate că <aByn nu era la fel de

răpitor de frumos ca fratele său vitreg, <alad, dar era totuşic%ipeş, dar faa sa păreaC oişnuită. 5ncercă să se mişte şi nu

299

7/17/2019 Sel


putu, cu niciun c%ip. !vea spatele lipit de o coloană, iar înc%eieturile mâinilor legate deasupra capului cu lanuri.Era visul lui <aByn. +in toate acele nenumărate luminie, eatreuise să se oprească lângă ăsta. 3i fusese cumva trasă

înăuntru. !r $ vrut să ştie de ce o visa captivă. 5şi $;ă cufermitate adevărul în minte. !cesta era un vis, visul altcuiva. Eaera ea, şi nu ceea ce dorea el. Nimic nu era real. Nimic nu oatingea cu adevărat. 5şi repetă acele adevăruri ca pe un cântecritual. 5i era greu să se mai gândească la altceva, dar, atâta vremecât reuşea să se concentre&e, putea risca să rămână. 6ăcarsu$cient de mult să îneleagă ce ciudăenii avea în cap <aByn. "ăo ină captivă:9rusc o uriaşă /acără i&ucni pe dalele podelei, încon(urată deun fum galen înepător. Rand păşi din acel infern înveşmântat înroşu rodat cu aur, ca un rege, înfruntându-l pe <aByn2 focul şifumul dispărură. +oar că nu prea semăna cu Rand. #el adevăratera de înălimea lui <aByn, dar acesta era mai înalt cu un cap.#%ipul se asemăna vag cu cel al lui Rand, mai grosolan şi maiaspru decât ar $ treuit, c%ip rece, de asasin. 4mul rân(ea. Nu o s-o ai, mârâi el. Nu o s-o păstre&i, spuse calm <aByn şi rusc amândoi avurăsăii.EgBene simi că i se taie respiraia. <aByn nu o inea

pri&onieră. isa să o salve&e: +e Rand: Era timpul să iasă dinneunia aia. "e concentră imaginându-şi că este a-ară, în

întuneric, uitându-se de a-ară. Nu se întâmplă nimic."ăiile se i&iră cu &gomot, iar cei doi ărai se prinseră îndansul morii. 6ortal, dacă nu ar $ fost doar un vis. Nu aveaniciun sens. "ă vise&e la o luptă cu saia, din tot ce ar $ putut săvise&e. 3i nu era un coşmar2 totul arăta normal, c%iar dacă

înceoşat, nu era scăldat în culoare. )isul unui ărat e unlairint pe care nu îl înelege nici el*, îi spusese odată 9air.EgBene înc%ise oc%ii, concentrându-se cu toată puterea. !fară.Era afară, privind înăuntru. Nu mai e;ista nimic altceva în minteaei. !fară, privind înăuntru. !fară, privind înăuntru. !fară:+esc%ise oc%ii din nou. Lupta atingea punctul culminant.<aByn îl străpunse pe Rand cu saia, iar când acesta se clătină,trase din el oelul învârtindu-l apoi într-un arc de cerc. #apul luiRand &ură pe podea, aproape de picioarele ei2 se oprise cu oc%iidesc%işi, privind-o. EgBene nu reuşi să-şi înăuşe un ipăt. 7nvis. +oar un vis. +ar oc%ii aceia mori păreau foarte reali.<aByn apăru în faa ei, cu saia ăgată în teacă. #apul şi

corpul lui Rand dispăruseră. <aByn se întinse după cătuşele careo ineau pironită, şi acestea dispărură şi ele.

300

7/17/2019 Sel


3tiam că vei veni, spuse şi tresări. Era ea însăşi: Nu o săcede&e, nicio clipă, altfel o să $e cu adevărat prinsă în vis.Dâmind, <aByn o luă în rae. 6ă ucur că ştiai, spuse. !ş $ venit mai devreme dacă aş $

putut. Nu ar $ treuit să te las atât de mult în g%earele prime(diei.6ă poi ierta? 5i pot ierta orice.Erau două EgBene acum, una care se cuiărise mulumită înraele lui <aByn, în timp ce acesta o ducea pe coridorul unuipalat decorat cu tapiserii în culori vii şi oglin&i cu ramă aurită,cealaltă ascunsă în mintea celei dintâi.+evenea serios. #oncentrându-se cât putea pe gândul de a $afară, privea prin oc%ii celeilalte. 5şi înfrânse în graă curio&itateade a şti ce visea&ă <aByn despre ea. 7n astfel de interes putea $periculos. Nu accepta nimic din tot ce se întâmpla: +ar nu sesc%imă nimic.#oridorul părea să $e real când se uita la el, deşi privit, cucoada oc%iului, era înceoşat. 5şi surprinse propria imagine,re/ectată de o oglindă2 s-ar $ întors să se uite mai ine, dar eradoar o pasageră în mintea femeii din visul lui <aByn. 8emeia dinoglindă era ea nu avea nicio trăsătură care să difere de realitate, dar totuşi, luată pe ansamlu eraC 8rumoasă era singurulcuvânt potrivit. 7imitor de frumoasă. !şa o vedea <aByn? Nu,

fără curio&itate: !fară:#oridorul deveni rusc un deal acoperit cu /ori sălatice careşilăsau parfumul puternic purtat de un vânt molcom. !devărataEgBene avu o tresărire mentală. Ea făcuse asta? 9ariera dintre eaşi cealaltă se suia. "e concentră furioasă. Nu era nimic real2refu&ă să accepte2 era ea însăşi. !fară. oia să $e afară, privind

înăuntru.<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $rde păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei. 5i era foarte greu să se concentre&e la ceva. Nu aveaniciun control asupra trupului în care era, dar simea, iar degetelelui parcă făcuseră să sară scântei. 'nima mea îi aparine, spuse el lând, su/etul meu, totul.Gaina îi devenise purpuriu-înc%is, rodată cu frun&e de aur şilei de argint. 8ăcea gesturi pompoase, atingându-şi capul sauinima. #ând mă gândesc la tine, nu mai pot avea niciun alt gând.0arfumul tău îmi pătrunde în su/et şi îmi face sângele să ia foc.

'nima îmi ate atât de tare că nu aş putea au&i nici dacă s-arprăuşi lumea întreagă. Eşti soarele şi luna şi stelele, cerul şi

301

7/17/2019 Sel


pământul pe care calc, mai dragă mie decât viaa sau răsu/areasauC "e opri rusc făcând o grimasă. oreşti ca un prost,mormăi pentru el însuşi.EgBene ar $ negat, dacă ar $ avut vreun control asupra

coardelor ei vocale. Era foarte drăgu să audă acele lucruri, c%iardacă erau un pic deplasate. +oar un pic. #ând el se strâmă,simi că se rela;ea&ă, darC1âlpâire.

<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $rde păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei. 5i era foarte greu să se concentre&e la ceva. Nu aveaniciun control asupra trupului în care era, dar simea, iar degetelelui parcă făcuseră să sară scântei.Nu: Nu putea accepta nimic din visul său:El avea c%ipul des$gurat de durere şi purta o %aină gri,eapănă. 6âinile strânse în pumni erau aşe&ate pe genunc%i. Nu am dreptul să-i voresc aşa cum aş vrea, spuse rigid.8ratele meu te iueşte. 3tiu că <alad se teme îngro&itor pentrutine. #el mai important motiv pentru care a devenit o 6antie !lăeste că era convins că !es "edai i-au făcut rău. 3tiu căC4c%ii lui <aByn se înc%iseră. 4%, pe Lumină: gemu el.

1âlpâire.<aByn o lăsă cu lândee pe o pelerină de(a a/ată acolo, aşacum se întâmplă în vise. 5ngenunc%e lângă ea şi îi îndepărtă un $rde păr de pe ora&, lăsându-şi degetele să rătăcească spre colulgurii ei.Nu: Nu putea pierde şi puinul control pe care îl mai avea:

1reuia să iasă: )+e ce îi e teamă?* Nu era sigură dacă e gândulei sau al celeilalte EgBene. 9ariera dintre ele aproape nu maie;ista. )Este <aByn. <aByn.* 1e iuesc, spuse el e&itant. 'arăşi îmrăcat cu %aina verde,mai puin c%ipeş ca în realitate, trase de un nasture înainte de aşilăsa mâna să cadă. 5ncerca fără succes să-şi ascundă teama cucare o privea. Nu am mai spus niciodată asta unei femei, niciodată nu amvrut să o spun. Nu ai idee cât de greu îmi e să voresc. Nu că nuaş vrea, spuse în graă, întin&ând o mână către ea, dar să spunasta, fără încura(are, e ca şi cum mi-aş arunca saia deoparte şimi-aş de&veli pieptul în faa unei săii. Nu că aş crede că tu peLumină: Nu pot spune ce vreau aşa cum treuie. Este vreo şansă

ca tuC cu timpulC să simiC simpatieC pentru mine? #evaCceva mai mult decât prietenie?

302

7/17/2019 Sel


0rostănac drag, râse ea încetişor. 1e iuesc.Te iubesc venise şi din acea parte care era ea, cea adevărată."imi că ariera dispare şi îşi dădu seama că nu îi pasă, şi apoi fuo singură EgBene, o EgBene veselă care se agăase cu mâinile de

gâtul lui <aByn.!şe&ată pe scaun în lumina lândă a lunii, Nynaeve îşi dusemâna la gură să-şi înăuşe un căscat, clipind din pleoapele cepăreau pline de nisip. #e o să mai meargă de data asta2 da, o sămeargă strună. 4 să adoarmă în timp ce îi spunea )ună &iua* lui

1%eodrin, dacă nu c%iar mai devreme: 9ăria i se lăsă în piept şise ridică greoi în picioare. "caunul părea de piatră îi amorisefundul , dar se pare că disconfortul nu mai era su$cient. "ă facăpoate o plimare pe afară. 0ipăi drumul până la uşă cu raele

întinse.9rusc, noaptea fu sfâşiată de un ipăt şi în aceeaşi clipăscaunul o lovi puternic în spate, i&ind-o de uşă. Fipă de spaimă."e uită uimită la scaun răsturnat pe podea, cu un picior aşe&atciudat. #e este? strigă Elayne âşnind din pat.!lte ipete se au&eau din "alidar, unele din interiorul casei, iarun vuiet şi un &ăngănit surd părea să vină de peste tot. 0atul golal lui Nynaeve tremură, apoi un picior al acestuia alunecă pesuprafaa podelei. Elayne sări, aproape pier&ându-şi ec%ilirul.

4 sferă de rău.Nynaeve fu uimită de cât de calm vorise. #e rost ar $ avut săopăie prin cameră, dând din mâini? +ar înăuntru e;act aşa sesimea. 1reuie să tre&im pe toată lumea care mai doarme.Nu ştia cum ar $ putut dormi cineva în gălăgia aia, dar cei carenu se tre&iseră puteau muri pe loc.8ără să mai aştepte răspunsul, ieşi grăită, desc%i&ând primauşă de pe coridor, şi se feri din calea unui lig%ean al care &uracătre locul unde fusese capul ei o clipă mai devreme, i&indu-sede perete. 0atru femei împăreau acea cameră, cu două paturi unpic mai mari decât al ei. !cum unul din paturi &ăcea cu picioarele

în aer, două femei încercând să iasă de su el. 0e celălalt, Emaraşi Ronelle, alte !lese, se &ăteau sugrumate, prinse strâns înpropriile cearşafuri.Nynaeve înşfacă o femeie de su patul răsturnat, o servitoaresuirică cu oc%ii cât cepele, numită 6ulinda, şi îi făcu vânt peuşă.+u-te: 1re&eşte pe toată lumea care mai doarme şi a(ută pe

cine poi: +u-te:6ulinda plecă împleticindu-se, iar Nynaeve o ridică pe tovarăşa

303

7/17/2019 Sel


ei de pat, tremurând toată. !(ută-mă, "atina: !(ută-mă cu Emara şi Ronelle:8ără să-şi age de seamă tremuratul, femeia plinuă se apucă%otărâtă de treaă. Nu era vora doar să desfacă cearşaful,

desigur. 0ărea viu, ca o viă care se înfăşoară pe ceva, &droindu-l.Nynaeve şi "atina aia reuşiră să-l desprindă de gâtul celor două2apoi carafa &ură de pe lavoar, &droindu-se de tavan. "atinatresări şi-l scăpă din mână, iar cearşaful se smulse din mâinile luiNynaeve, sugrumându-le iarăşi pe femei. #ele două se &ăteau dince în ce mai sla2 una scotea sunete guturale, cealaltă nu se maiau&ea deloc. #%iar şi în lumina slaă a lunii feele lor păreauum/ate şi întunecate.!pucând din nou cearşaful cu amele mâini, Nynaeve sedesc%ise saidarului, dar nu găsi nimic. )6ă predau ie, ar&ă-te-arfocul: 6ă predau: !m nevoie de 0utere.* Nimic. 0atul se &guduialângă genunc%iul ei, iar "atina scoase un ipăt ascuit. Nu sta degeaa acolo, i&ucni Nynaeve. !(ută-mă:9rusc cearşaful i se smulse iar din mână, dar, în loc să se

înfăşoare în (urul Emarei şi lui Ronelle, se trase în cealaltă parteatât de tare încât cele două că&ură una peste alta. "e desfăcuseatât de repede că nici nu-l vă&use ine. 4servând-o pe Elayne înprag, Nynaeve îşi înc%ise gura cu &gomot. #earşaful atârna detavan. 0uterea. +esigur.

1oată lumea s-a tre&it, spuse Elayne întin&ându-i un %alat2ea de(a purta unul pe deasupra cămăşii de noapte. #âteva vânătăişi &gârieturi, una sau două tăieturi mai urâte care treuie cusutecând va $ timp, şi proail toată lumea o să aiă vise urâte câteva&ile, dar asta e tot. !ici cel puin.

Fipetele încă răsunau în noapte. "atina sări într-o parte cândElayne lăsă cearşaful să cadă, dar acesta rămase nemişcat pepodea. 0atul întors se mişcă totuşi, pârâind. Elayne se aplecăpeste femeia care gemea pe pat. #red că sunt doar ameite. "atina, a(ută-mă să le pun pepicioare:Nynaeve se uită urât la mantia din mâinile ei. 8ireşte că erauameite, învârtite ca nişte sfârle&e. 0e Lumină, cât de inutilăfusese: "e repe&ise înăuntru ca o proastă. 8ără 0utere, era inutilă. Nynaeve, poi să mă a(ui?Elayne o ridică pe Emara în picioare, în timp ce "atina o a(utăpe Ronelle să a(ungă la uşă. #red că Emara o să verse şi mai ine ieşim. #red că oalele denoapte s-au spart.

6irosul îi dădea dreptate. 9ucăi de ceramică scrâşneau pepodea, încercând să iasă de su patul răsturnat.

304

7/17/2019 Sel


Nynaeve îşi îmrăcă %alatul furioasă. 0utea simi '&vorul acum,ca o căldură luminoasă, dar îl ignoră. "e descurcase fără 0utereani de-a rândul. 0utea să se descurce şi acum. 0unând raulEmarei peste umăr, o a(ută pe femeia care gemea către uliă.

!proape reuşiră.!(unseră afară după ce şterseră gura Emarei. 1oată lumea sestrânsese în faa casei, în %alate sau în ce dormiseră. Luna plină,nemişcată pe cerul fără nori, dădea o lumină puternică. 4ameniise revărsau din celelalte case într-o neunie de ipete şi urlete. 4scândură dintr-un gard începu să tremure, apoi alta. 4 găleată

începu rusc să se rostogolească pe uliă. 4 cotigă încărcată culemne de foc începu să meargă înainte, iar lemnele scurmau urmeadânci în pământul ătătorit. 5ncepu să iasă fum dintr-o casă şise au&iră vocile oamenilor strigând după apă.Nynaeve fu atrasă de o formă întunecată întinsă pe (os. Eraunul dintre pa&nicii de noapte, (udecând după pâlpâireafelinarului că&ut lângă mâna întinsă. 5i putea vedea oc%iistrălucind în lumina lunii, faa acoperită de sânge şi adâncituradin tâmplă unde îl lovise ceva greu ca un topor. 'i căută pulsul lagât. 5i venea să urle de furie. 4amenii ar treui să moară după oviaă lungă, în paturile lor, încon(urai de familie şi prieteni. 4ricealtceva era o risipă. 4 risipă mi&erailă: +eci, ai găsit saidarul în noaptea asta, Nynaeve. 9ine.

Nynaeve tresări şi se tre&i uitându-se la !naiya. 5şi dădu seamacă inea în ea saidar. 3i continua să $e inutilă c%iar şi aşa. "eridică oosită, ştergându-şi genunc%ii de praf, încercând să nu seuite la ăratul mort. +acă ar $ a(uns mai repede, ar $ putut oaresă-l salve&e?!naiya era încon(urată de strălucirea 0uterii, şi nu doar ea2lumina stranie învăluia încă două !es "edai complet îmrăcate, o!leasă într-un %alat şi trei novice, din care două în cămaşă denoapte. 7na dintre ele era Nicola. Nynaeve vă&u alte grupuristrălucind, du&ină după du&ină de femei, intrând pe uliă. 7nelegrupuri erau alcătuite numai din !es "edai, dar ma(oritatea nu. +esc%ide-te pentru legătură, continuă !naiya. 3i tu, ElayneşiC #e au păit Emara şi Ronelle?6ormăi ceva în ară a/ând că erau doar ameite, apoi lespuse să caute un cerc şi să se lege la el de îndată ce-şi revin.0escui în graă încă patru !lese de lângă Elayne. "ammael, dacă el este, va a/a că nu suntem delocnea(utorate. Repede. +esc%idei-vă '&vorului, dar nu-l îmrăişai

încă. "untei desc%ise şi vă predai lui.

Nu e unul dintre Rătăcii, începu Nynaeve, dar femeia cuc%ip matern i-o rete&ă ferm.

305

7/17/2019 Sel


Nu mă contra&ice, copilă, desc%ide-te. !m aşteptat un atac,c%iar dacă nu unul e;act ca acesta, şi ne-am pregătit. Repede,copilă: Nu e timp de palavre şi de pierdut vremea.5nc%i&ând gura, Nynaeve încercă să $e în acel punct, în care

îmrăişa saidarul, în clipa în care i se preda. Nu era uşor. +edouă ori simi 0uterea curgând nu doar prin ea, dar şi către!naiya, şi de două ori o pierdu. #%ipul !naiyei se înăspri2 se uitala ea ca şi cum credea că o face intenionat. ! treia oară parcă fu

înşfăcată de ceafă. )aidarul curse din ea către !naiya, iar când încercă să se retragă ea era de vină, înelese, nu curgerea 0uterii curgerea re&istă, topindu-se într-una mai mare."e simi uimită. "e uita la feele celorlalte, întreându-se dacăsimeau la fel. Era parte a ceva mai mare decât ea însăşi. Nu eravora doar despre 0utere. 5n minte i se revărsau emoii, teamă şisperană şi uşurare şi uimire, mai mult decât orice şi osen&aie de linişte care venea proail de la !es "edai2 nu mai ştiacare erau emoiile ei. !r $ treuit să $e în$orată, dar se simeamai aproape de acele femei decât de orice soră, de parcă ar $ avuttoate acelaşi trup. 4 soră #enuşie deşirată, numită !s%manaille,

îi &âmi cu căldură, părând că îi împărtăşeşte gândurile.Nynaeve rămase o clipă fără respiraie, dându-şi seama că nuse mai simea furioasă. 8uria dispăruse, înecată în uimire. +arcumva curgerea saidarului continuă şi după ce controlul trecu

asupra surorii !lastre. 4c%ii îi că&ură pe Nicola care o priveafără urmă de &âmet fratern, doar cu acea căutătură atentă. +inre/e;, Nynaeve încercă să se retragă din legătură, dar nu se

întâmplă nimic. Era parte a cercului, până când !naiya rupealegăturile.Elayne se alătură cu uşurină, după ce îşi desfăcu răara de lamână punând-o în u&unarul %alatului. Nynaeve simi rooanereci de sudoare. #e s-ar $ întâmplat dacă Elayne ar $ intrat încerc de(a legată de 6og%edien prin a’dam? Gaar n-avea, şi astafăcea întrearea şi mai rea. Nicola îşi mută privirea încruntată dela Nynaeve la Elayne. Nu avea cum să-şi dea seama ale cui erauemoiile pe care le simea, când Nynaeve nu mai ştia nici ea careerau ale ei. 7ltimele două intrară în cerc la fel de uşor, "%imo@u,o @andoriană drăguă, cu oc%i negri, care devenise !leasă c%iar

înainte de divi&area 1urnului, şi #alindin, o taraone&ă cu părulnegru prins într-o mulime de cosie, care era !leasă de mai inede &ece ani. 4 femeie aia mai mult ca o novice şi una care învăacu greutate orice lucru, şi niciuna nu avusese proleme să se lege

în cerc.

9rusc, Nicola vori, părând pe (umătate adormită= "aia leului, sulia delicată, femeia ce vede dincolo. 1rei întro

306

7/17/2019 Sel


arcă, iar cel care este mort totuşi trăieşte. 6area ătălie esfârşită, dar lumea nu a sfârşit cu ătălia. 0ământul divi&at de

întoarcere, iar gardienii îi ec%ilirea&ă pe servitori. iitorul stă pemuc%ia de săii.

!naiya se uită la ea. 0oftim, copilă?Nicola clipi. !m spus ceva, !es "edai? întreă încet. 6ă simtC ciudat. Ei, dacă ai de gând să i se facă rău, spuse iritată !naiya,treci repede peste asta. #âteodată femeile se simt ciudat când sea/ă prima dată într-o legătură. Nu avem timp să-i cocoloşimstomacul. #a şi cum ar $ vrut să dovedească asta, îşi strânsefusta şi se uită în lungul uliei. "tai aproape acum, toate. 3i spunei dacă vedei ceva caretreuie potolit.!sta nu era o prolemă. 4amenii se învârteau pe ulie, ipândsau întreând ce se întâmplă, iar lucrurile se mişcau. 7şile sei&eau, iar ferestrele se desc%ideau ufnind, fără să le atingănimeni. !şc%ii şi sfărâmături ieşeau din case. 4ale, scule, pietre şiorice lucru ne$;at puteau &ura în orice clipă de peste tot. 4ucătăreasă &dravănă, în cămaşă de noapte, înşfăcă râ&ând isterico oală care &ura prin aer2 un ins suire şi palid încercă să dea lao parte un ă, iar raul i se rupse cu &gomot. 8râng%ii se

înfaşurau în (urul raelor şi picioarelor şi c%iar şi %aineleoamenilor începură să se târască. 7n ărat păros, cu cămaşastrânsă în (urul capului, se &ătea atât de tare că îi inea ladistană pe cei care încercau să o dea (os înainte să-l sufoce. 4femeie care reuşise să-şi pună o roc%ie fără să-i înc%idă nasturii&iera din rărunc%i agăată de stuful de pe acoperiş, în timp ceroc%ia încerca să o târască peste casă, în cer proail.Era uşor şi să găsească prolemele, dar şi să le re&olve. 8ireleesăturii !naiyei, dar şi a altor !es "edai din alte cercuri nu ar $avut proleme nici să oprească o turmă de ivoli furioşi, cu atâtmai puin un ceainic care îşi pusese în gând să &oare. 3i, odatăce un lucru era oprit, $e cu 0uterea, $e cu mâna, arareori semişca iarăşi. Numai că erau atât de multe: Nu se puteau opri nicimăcar pentru a 1ămădui, decât dacă era o viaă în prime(die2vânătăile, sângerările şi oasele rupte treuiau să aştepte, în timpce altă şipcă de gard era trântită la pământ înainte de a spargecapul cuiva, şi alt utoi oprit din rostogolire înainte de a rupe unpicior.Nynaeve se simea din ce în ce mai frustrată. !tât de multe

lucruri treuiau liniştite2 toate mici, dar un ărat lovit de o tigaiesau o femeie strangulată de propria cămaşă de noapte mureau

307

7/17/2019 Sel


asemenea cuiva lovit cu 0uterea. Nu era doar frustrarea ei, păreacă vine de la toate femeile din cerc, c%iar şi de la !es "edai. +artot ce putea face era să continue să $e alături de toate celelalte, săo privească pe !naiya esând diverse cominaii de $re pentru a

opri mii de pericole mici. Nynaeve se pierdu în a $ canalul descurgere a 0uterii, în a $ una cu o du&ină de alte femei.5ntr-un $nal !naiya se opri, încruntându-se. Ruperea legăturiio luă prin surprindere pe Nynaeve. 0entru o clipă umerii i selăsară în (os, privind fără să îneleagă. <emetele şi plânsetele

înlocuiseră urletele şi ipetele2 pe ulia luminată difu& se maimişcau doar oamenii care încercau să-i a(ute pe rănii. +upăpo&iia lunii trecuse mai puin de un ceas, dar lui Nynaeve i sepărea ca fuseseră &ece. 4 durea spatele unde fusese lovită descaun, avea genunc%ii moi şi oc%ii roşii. #ăscă atât de tare că îipocniră urec%ile. Nu te-ai $ aşteptat la aşa ceva de la unul dintre Rătăcii,murmură !naiya în ară. 0ărea oosită, dar se apucă imediat detreaă, prin&ând-o pe Nicola de umăr. !ia mai poi sta în picioare. 1reci în pat. 8ugi de-aici, copilă:reau să voresc cu tine dimineaă, înainte de micul de(un. !ngla,tu rămâi2 te poi lega din nou la un cerc să dai o mână de a(utorcu 1ămăduirea. Lanita, în pat. Nu erau Rătăciii, spuse Nynaeve. 9omăni, mai e;act. 0e

Lumină, cât era de oosită: ! fost o sferă de rău. #ele trei !es "edai se uitară lung la ea.La fel făcură şi restul, !lese şi novice. #%iar şi Nicola, care nuplecase încă. +e data asta nu-i mai păsa cât de mult o cântăreafemeia cu privirea2 era prea somnoroasă să-i mai pese de aşaceva. !m mai vă&ut una în 1ear, spuse Elayne, în "tâncă2 de fapt,doar ce rămăsese după, dar şi aşa fusese mai mult decâtsu$cient. +acă ne-ar $ atacat, "ammael nu ar $ aruncat cu ee

în noi.!s%manaille sc%imă o privire de nepătruns cu 9%aratine, oerde care reuşea să facă un ă să arate elegant şi un nas lungsă pară frumos. !naiya nici nu clipi. Elayne, văd că i-a mai rămas su$cientă energie. 0oi să a(uişi tu cu 1ămăduirea. 3i tu NynaeveC iar l-ai pierdut, nu-i aşa?!rai de parcă ar treui să te care cineva până în pat, dar o să tedescurci singură. "%imo@u, ridică-te în picioare şi du-te să teculci. #alindin, tu vii cu mine. !naiya "edai, spuse Nynaeve cu gri(ă, eu şi Elayne am găsit

ceva în noaptea aceasta. +acă am putea voriC 6âine, copilă. La culcare. !cum, înainte să ca&i din picioare.

308

7/17/2019 Sel


!naiya nu aşteptă să vadă dacă ordinele îi erau ascultate.5nşfăcând-o pe #alindin, se duse cu paşi mari către un ăratcare gemea cu capul aşe&at în poala unei femei. !s%manaille otrase pe Elayne în altă parte, iar 9%aratine o luă pe !ngla şi plecă

în a treia direcie. 5nainte să dispară în mulime, Elayne îi aruncălui Nynaeve o privire, clătinând din cap.6da, poate nu fuseseră cel mai un moment şi loc să aducăvora de vasul din Eou +ar. 8usese ceva ciudat în reacia!naiyei, ca şi cum ar $ fost de&amăgită să-şi dea seama că nufuseseră atacate de un Rătăcit. +e ce? Era prea oosită să maipoată gândi cum treuie. !naiya controlase curgerea, darsaidarul se scursese prin Nynaeve mai ine de un ceas, su$cientsă oosească şi pe cineva care dormise cum treuie.#lătinându-se, Nynaeve dădu cu oc%ii de 1%eodrin. 8emeiadomani şc%iopăta alături de două femei îmrăcate în alulnovicelor, oprindu-se la cei care puteau $ a(utai de în&estrarea eila 1ămăduire. Nu o vă&u pe Nynaeve.)4 să mă culc, se gândi rusc Nynaeve. !naiya "edai aşa mi-aspus.* +e ce păruse de&amăgită !naiya? 7n gând o râcâia într-uncol al minii, dar era prea oosită să îl prindă. 5şi târa picioarele,aproape împiedicându-se. 2 să se culce, iar 1%eodrin putea săcreadă ce-o pofti.

CAPITOLUL

1)O *răadă de ni"i#E<JENE +E"#G'"E 4#G'', 0R''N+ 5N <4L. 5ntinsă leneşă pecearşaf, îşi atinse o clipă inelul cu 6arele 3arpe prins cu un şnurla gât. 0rimea prea multe priviri ciudate dacă îl purta la mână.Era mai uşor să $e vă&ută ca elevă a îneleptelor dacă nimeni nuse gândea la ea ca la o !es "edai. #eea ce nici nu era, desigur. Era!leasă, dar de atât de mult timp pretindea că e !es "edai, încâtcâteodată uita şi ea că nu este.4 geană suire de lumină se strecură prin desc%i&ăturacortului, aia luminând înăuntru. "e simea de parcă nu ar $dormit deloc, iar tâmplele îi pulsau. +in &iua în care Lanfearaproape le omorâse pe ea şi pe !viend%a, iar Rătăcita şi 6oirainese uciseseră una pe alta, o durea mereu capul după ce vi&itaTel’aran’r/iod, deşi niciodată atât de mult încât să $e cuadevărat supărător. 4ricum, pe vremea când nu plecase încă deacasă, Nynaeve reuşise să o învee câte ceva despre ieruri, şigăsise câteva din cele treuincioase acolo, în #air%ien. Rădăcina

de dormiine ar face-o să $e somnoroasă deşi, la cât de oosităera, proail ar $ făcut-o să doarmă câteva ceasuri une , dar iar

309

7/17/2019 Sel


alunga orice urmă de durere de cap.Ridicându-se în picioare, îşi îndreptă cămaşa de noapte

îmiată de sudoare, păşind pe covoarele moi până la lig%ean, unvas de cristal care servise odinioară ca vas de punci pentru un

noil. 5n orice ca&, era plin cu apă, ca şi carafa smăluită cualastru, apă pe care însă nu o simi deloc răcoroasă când o

împroşcă pe faă. 5şi întâlni propria privire în oglinda mică, curamă aurită, care stătea spri(inită de pân&a întunecată a cortului,şi se înroşi toată. Ei ine, ce credeai că o să se întâmple? şopti ea.+eşi nu cre&use că e posiil, acum avea ora(ii şi mai roşii.8usese doar un vis, nu ca în Tel’aran’r/iod, unde ce i se

întâmpla rămânea real după ce te tre&eai. +ar îşi amintea totul, caşi cum c%iar fusese real. "e gândi că ora(ii o să-i ia foc cu totul.+oar un vis, şi nu al ei, al lui <aByn. Nu avea niciun drept să ovise&e aşa. ! fost numai vina lui, spuse furioasă femeii din oglindă. Nu amea: Nu am avut de ales:5nc%ise gura amărâtă. 5ncerca să învinovăească un ăratpentru visele sale. 3i vorea cu oglinda asemenea unei gâsculie."e opri la intrare să privească afară. #ortul ei mic era lamarginea taerei !ielilor. Didurile cenuşii ale #air%ienului seridicau la două mile spre apus, peste dealurile golaşe, iar

rămăşiele caroni&ate ale fostei pori de intrare erau singurullucru ce se găsea până la ele. Lumina cădea pie&iş, soarele aiaivindu-se la ori&ont, dar !ielii de(a forfoteau printre corturi.Nu se va tre&i devreme în acea dimineaă. +upă o noapte

întreagă petrecută în afara corpuluiC ora(ii i se aprinseră dinnou2 o%, Lumină, o să-şi petreacă tot restul vieii roşind de la unvis? îi era teamă că daC ar $ putut să doarmă până dupăamia&ă.6irosul $erturii de ovă& nu era un concurent pentrupleoapele grele."e întoarse oosită în aşternut, prăuşindu-se în el, în timp ce

îşi masa tâmplele. Era prea oosită să-şi prepare o rădăcină dedormiine şi se gândi că era prea oosită să mai conte&e. +urereasurdă ceda cam într-un ceas2 când se va tre&i, se va simi ine.Nu era surprin&ător că <aByn era în visele ei. #âteodată avea şiea un vis ca al lui, nu acelaşi desigur2 în versiunea ei nu sepetreceau anumite lucruri stân(enitoare sau erau estompate.<aByn îşi petrecea mult timp recitând poe&ii şi inând-o de mână,

în timp ce priveau cum apune sau răsare soarele. Nu i se întâmpla nici să-i spună că o iueşte. Era la fel de c%ipeş ca în

realitate. !lte vise erau numai ale ei. "ărutări tandre care durau oeternitate. Ea inându-i capul în mâini, în timp ce el era

310

7/17/2019 Sel


îngenunc%eat. 7nele nu aveau niciun sens. isase de două ori căsunt unul peste altul, iar ea încearcă să-l fore&e să se întoarcă.4dată el îi dăduse rutal mâinile la o parte2 cealaltă dată eafusese mai puternică. #ele două vise se amestecau neclar. 5ntr-alt

vis el îi înc%idea o uşă în faă, iar ea ştia că va muri dacă dispăreafâşia suire de lumină.isele i se perindau prin minte, nu toate cu el, iar cele maimulte erau coşmaruri.0errin venea şi se oprea în faa ei, cu un lup întins la picioare,un vultur şi un şoim pe umeri uitându-se unul la altul pestecapul lui. 0ărând să nu îi vadă, încerca să-şi arunce toporul deluptă, iar într-un $nal fugea, în timp ce toporul plutind prin aer îla(ungea din urmă, &droindu-l. +in nou 0errin2 se întoarse dinfaa unui 0rieag şi începu să fugă, din ce în ce mai repede, deşi îlstriga să se întoarcă. 6at vorea într-o limă stranie pe care aiao înelegea "trăvec%ea Limă, se gândi iar doi cori îi stăteau peumeri, în$gându-şi clonurile în carne. #a şi 0errin, nici el nupărea să-i vadă, dar pe c%ip i se citea s$dare şi apoi resemnareamară. 5ntr-altul o femeie, cu c%ipul învăluit în umre, îl îndemnacătre un mare pericol2 Elayne nu ştia ce, doar că era monstruos.!vusese câteva vise şi cu Rand, nu toate rele, dar toate ciudate.Elayne, forându-l cu o mână să cadă în genunc%i. Elayne, 6in şi!viend%a, stând tăcute în cerc în (urul lui, $ecare cu mâna

întinsă către el. El păşind către un munte în /ăcări, &droind cevasu picioare. !tunci ea se agitase şi plânsese2 lucrurile &droiteerau peceile #elui întunecat, sparte la $ecare pas. 3tia asta, numai era nevoie să le vadă ca să ştie.Grănite cu teamă, visele deveniră mai rele. #ele două femei pecare le vă&use în Tel’aran’r/iod o prinseseră şi o târâseră în faaunei mese încon(urate de femei cu c%ipurile acoperite de glugi, iarcând şi le dădură (os, $ecare din ele era Liandrin, sora Neagrăcare o capturase în 1ear. 4 femeie cu c%ip dur din "eanc%an îi

întinse o răară argintie şi un colier legate printr-o &gardă deargint, un a’dam. !sta o făcu să ipe. "eanc%anii îi puseserăodată un a’dam. 6ai ine ar muri decât să păească aşa ceva dinnou. Rand se de&lănuia pe stră&ile din #air%ien, pulveri&ândclădiri şi oameni cu fulgere şi foc, iar ceilali ărai se grăeaudupă el, lovind cu 0uterea2 se anunase acea îngro&itoare amnistie

în #air%ien, dar cu sigurană niciun ărat nu ar putea alege săconducă. 5neleptele o prinseseră în Tel’aran’r/iod şi ovânduseră ca pe un animal în inuturile de dincolo de 0ustiul !iel2asta făceau cu cei din #air%ien pe care îi găseau în 0ustiu. Era în

afara propriului corp, privindu-se cum se topeşte, cum i sedespică easta, iar forme întunecate o împungeau cu ee. 4

311

7/17/2019 Sel


împungeau. 5mpungeauC"ări în sus, gâfâind2 #oBinde stătea lângă pat, la picioarele ei,cu capul aplecat, îmrăcată într-o mantie ală. 'ertai-mă, !es "edai. oiam doar să vă tre&esc.

Nu era nevoie să-mi găureşti coastele, mormăi EgBene, dar îipăru rău imediat.'ritarea fulgeră o clipă în oc%ii verde-înc%is al lui #oBinde, apoidispăru, ascunsă de masca supunerii gai’s/ain. Aurând să sesupună umili şi să nu atingă nicio armă timp de un an şi o &i,gai’s/ain acceptau orice se întâmpla, o voră aspră, o lovitură şic%iar un cuit în$pt în inimă. +ar pentru !iel, a ucide ungai’s/ain era la fel ca a ucide un copil. Nu e;ista nicio scu&ă.8ăptaşul ar $ fost răpus de propriul frate sau soră. +ar era totuşio mască, şi EgBene era sigură de asta. 3ai’s/ain o purtau cutenacitate, dar rămâneau !ieli, iar EgBene nu îşi putea imaginape cineva mai puin umil ca un !iel. #%iar şi una ca această#oBinde, care refu&ase să lepede alul când se scursese anul şi&iua. Refu&ul ei era un act de mândrie încăpăânată şi de s$dare,la fel cum un ărat ar $ refu&at să se retragă din faa a &eceinamici. 5n astfel de încurcături îi ăga 4i’e’to/.

!cesta era unul dintre motivele pentru care EgBene încerca să$e atentă cum îi vorea unui gai’s/ain, mai ales cuiva cum eracea din faa ei. Nu aveau cum să riposte&e fără să-şi calce în

picioare toate credinele. 0e de altă parte, #oBinde fusese o8ecioară a Lăncii şi ar $ devenit iarăşi una de îndată ce ar $ fostconvinsă să-şi lepede alul. 8ără 0utere, EgBene ar $ fost proail

învinsă cu uşurină de ea. Nu vreau niciun mic de(un, îi spuse EgBene. +u-te de-aici şilasă-mă să dorm. 8ără mic de(un? întreă !mys, într-un clinc%et de coliere şirăări, aplecându-se ca să intre în cort2 nu purta inele niciun!iel nu purta , dar avea su$ciente i(uterii pe ea să a(ungă cuvârf şi-ndesat pentru trei femei. #redeam că i-a revenit pe deplinapetitul.4 urmau 9air şi 6elaine, la fel de împopoonate cu i(uterii.#ele trei erau din clanuri diferite, dar, spre deoseire de celelalte

înelepte care trecuseră 4sia Lumii şi care rămăseseră aproape desepturile lor, aveau corturile puse unul lângă altul. "e aşe&ară lamarginea patului, pe pernue viu colorate cu ciucuraşi,aran(ându-şi şalurile de culoare înc%isă de care femeile !ielpăreau că nu se pot despări. "au cel puin cele care nu erau ar

Dareis !ai. !mys era la fel de căruntă ca 9air, dar, în timp ce

c%ipul de unică al 9airei era acoperit de riduri, !mys arătaciudat de tânără, poate din pricina contrastului dintre păr şi c%ip.

312

7/17/2019 Sel


Ea spunea că avusese aproape aceeaşi culoare şi când fusese ocopilă.+e oicei 9air sau !mys conducea discuiile, dar în &iua aceea6elaine, cu părul ca soarele şi oc%ii ver&i, vori prima=

+acă nu mănânci, nu o să te faci ine. Ne-am gândit să telăsăm să vii la următoarea întâlnire cu celelalte !es "edai

întreaă de $ecare dată când vii. 3i de $ecare dată femeile din inuturile umede se fac de râs,continuă ironică !mys.+eşi nu era o femeie acră de felul ei, femeile !es "edai din"alidar reuşeau să o facă să $e. 0oate era doar faptul că se

întâlnea cu !es "edai. 4iceiul spunea ca îneleptele să le evite,mai ales îneleptele care puteau conduce, precum !mys sau6elaine. 5n plus, nu erau mulumite că le înlocuiseră pe Nynaeveşi Elayne la întâlniri. Nici EgBene nu era. 9ănuia că îneleptelecredeau că cele două fuseseră impresionate de cât de serioaseerau lucrurile în Tel aran’r/iod. +ar, din ce au&ise până atunci,!es "edai nu erau deloc impresionate. 8oarte puine lucrurireuşeau să impresione&e o !es "edai. +ar cred că o să ne mai gândim, continuă 6elaine calmă2

înainte de recentul ei măritiş fusese epoasă ca un ciulin, daracum nimic nu părea să o tulure. Nu treuie să te întorci la vispână nu îi recapei toate puterile.

!i oc%ii roşii, spuse 9air cu o voce suire, îngri(orată, care ise potrivea cu trăsăturile feei2 totuşi, din multe puncte de vedere,era cea mai dură dintre toate trei. !i dormit prost? #um altfel? &ise !mys morocănoasă. !m încercat de trei orinoaptea trecută să-i văd visele, dar nu am găsit nimic. Nimeni nuse odi%neşte cum treuie dacă nu visea&ă.EgBene îşi simi rusc gura uscată2 lima i se lipi de cerulgurii. 4 veri$caseră în noaptea în care lipsise câteva ore une dintrup.6elaine se încruntă. Nu la EgBene, la #oBinde, care rămăsese

îngenunc%eată, cu capul plecat. Este o moviliă de nisip lângă cortul meu, spuse cu răceală.ei căuta în el, grăunte cu grăunte, până găseşti unul roşu. +acănu este cel pe care îl caut, o vei lua de la capăt. !cum du-te.#oBinde făcu o plecăciune atât de adâncă, încât fruntea îiatinse covorul, apoi ieşi. 6elaine se uită la EgBene, &âmindmulumită= 0ari surprinsă. +acă nu face singură ce se cuvine, o s-oconving eu. E încă responsailitatea mea, din moment ce susine

că mă slu(eşte. 9air clătină din cap, unduindu-şi părul. Nu o să meargă. '-am ătut pe Auric şi pe 9eira până mi-a

313

7/17/2019 Sel


amorit raul, dar, indiferent de câte ori le spun, până seara suntdin nou în veşmintele ale.5şi aran(ă şalul pe umerii osoşi. EgBene asuda doar în cămaşăde noapte, când soarele nici nu se ridicase, dar !ielii erau

oişnuii cu călduri mult mai mari. Este o monstruo&itate, murmură !mys. +e când am trecutpeste 4sia Lumii, un sfert din cei care îşi ispăşiseră timpul refu&ăsă se întoarcă la septul lor. 'nterpretea&ă 4i’e’to/-ul după cumpoftesc ei.Era vina lui Rand. Le de&văluise tuturor ceea ce înainte ştiuserădoar şe$i de clan şi îneleptele, că fusese o vreme în care niciun!iel nu se atingea de arme şi nu făcea nimic violent. !cum uniicredeau că s-ar cuveni ca toi să $e gai’s/ain. !lii refu&au dinpricina asta să-l accepte pe Rand ca $ind car’a’carn şi în $ecare&i câiva plecau la mia&ănoapte să se alăture în muni clanului"%aido. !lii pur şi simplu aruncaseră armele şi dispăruseră2nimeni nu ştia ce se întâmpla cu ei. Luai de pustiu, cumspuneau !ielii. #el mai ciudat lucru pentru EgBene era că niciun!iel, cu e;cepia "%aido, nu-l învinuia pe Rand. 0rofeia dinR%uidean spunea că vor $ luai înapoi şi distruşi de car’a’carn.

7nde înapoi, nimeni nu părea să ştie, dar acceptau că vor $distruşi la fel de calmi cum acceptase #oBinde o muncă fărăsperană.

5n acea clipă lui EgBene nu i-ar $ păsat nici dacă toi !ielii din#air%ien ar $ purtat veşmintele ale. +acă îneleptele începeau săănuiască ce făceaC !r $ căutat printr-o sută de movile de nisip,de unăvoie, dar nu credea să aiă aşa noroc. 0edeapsa ar $ fostmult mai aspră. !mys îi spusese odată că, dacă nu face e;act cum

îi spune Lumea iselor $ind prea periculoasă nu o s-o mai învee nimic. 8ără îndoială că celelalte îi vor da dreptate2 asta erapedeapsa de care îi era frică. 6ai ine o mie de movilie de nisipsu soarele ucigător. Nu $ aşa &druncinată, c%icoti 9air. !mys nu e supărată petoi din inuturile umede, sigur nu pe tine, care ai devenit ca o$ică pentru noi. Este sora ta !es "edai, cea numită #arlinya, carea sugerat că te inem cu fora. ! sugerat? spuse !mys, iar genele i se ridicară aproape desprâncene. !sta a spus: 3i a învăat să-şi pă&ească lima mai ine, râse 9air,&gâlâindu-se pe pemua staco(ie. 0un rămăşag că a învăat. #ândam plecat încă urla şi încerca să-şi scoată din roc%ie nişte şerpistaco(ii de apă. 7n şarpe de apă, îi spuse lui EgBene aplecându-se

con$denial, seamănă cu o viperă roşie dacă ai oc%ii slai precumai celor din inuturile umede, dar nu e veninos. +ar se &at destul

314

7/17/2019 Sel


de mult când sunt prinşi într-un loc îngust.!mys pufni. !r $ dispărut dacă se gândea că dispar. 8emeia aia nu a

învăat nimic. !es "edai cărora le-am slu(it în ârsta Legendelor

nu puteau $ aşa de proaste.+ar nu părea convinsă.6elaine %o%otea cu gura până la urec%i, iar EgBene se tre&ic%icotind. 7neori umorul !iel era de neîneles, dar nu şi acum. 4

întâlnise pe #arlinya doar de trei ori, dar şi-o imagina pe femeiaaia ăoasă şi încre&ută opăind şi încercând să-şi scoată şerpiidin roc%ie aia se ainea să nu râdă de-a inelea. 9ine măcar că umorul tău e într-o formă ună, spuse6elaine. !i mai avut dureri de cap? Nu mă mai doare, mini EgBene, iar 9air dădu din cap. 9ine. Ne-am îngri(orat când am vă&ut că nu mai scăpai deele. #âte vreme te ii departe de Lumea iselor, încă un timp, artreui să nu te mai doară. "ă nu-i $e teamă că vor avea şi alteefecte2 corpul foloseşte durerea să ne spună că treuie să neodi%nim.EgBene se ainu să nu râdă, dar fără veselie de data asta.!ielii ignorau răni desc%ise şi oase rupte până când îşi făceautimp şi pentru ele. #ât timp treuie să mai stau afară? întreă. 7ra să le mintă,

dar ura şi mai mult să nu facă nimic. 0rimele &ece &ile după ce olovise Lanfear, cu ce o $ lovit-o, fusese su$cient de rău2 nici nuputea gândi fără să simtă că i se crapă capul. +e îndată ceputuse, )o mâncase pielea*, cum spunea mama ei, să intre peascuns în Tel’aran’r/iod. Nu învăai nimic dacă te odi%neai. La următoarea întâlnire pot să vin? 0oate, replică 6elaine ridicând din umeri. om vedea. +artreuie să mănânci. +acă i-a pierit pofta de mâncare, ceva e înneregulă şi nu ştim ce. 4%, dar pot mânca, spuse gândindu-se că $ertura de ovă&mirosea ine. #red că eram doar leneşă. 6-am mai gândit la câteva întreări aseară.Era greu să se dea (os fără să se strâme de durere2 capul odurea la $ecare mişcare.6elaine îşi roti oc%ii amu&ată. +e când ai fost rănită, pui de cinci ori mai multe întreări ca

înainte.!sta pentru că încerca să se lămurească singură. Nu putearecunoaşte, desigur. "e sc%imă cu o cămaşă curată dintr-unul

din cuferele mici aşe&ate lângă pân&a cortului. 5ntreările sunt une, spuse 9air. 5ntreaă.

315

7/17/2019 Sel


EgBene îşi cântări vorele cu gri(ă. #ontinuă să se îmrace, cuaceeaşi lu&ă algode ală şi fustă de lână largă pe care o purtauşi îneleptele. E posiil să $i atras în visul cuiva împotriva dorinei tale?

"igur că nu, răspunse !mys, dacă nu eşti neîndemânatică.9air continuă peste !mys= +oar dacă nu sunt la mi(loc emoii puternice. +acă încerci săpriveşti visul cuiva care te iueşte sau urăşte, poi $ trasă

înăuntru. "au dacă tu îl iueşti sau urăşti. +e asta nici nu încercăm să privim visele "evannei sau să vorim cu îneleptele"%aido în visele lor.EgBene era încă surprinsă că aceste femei, ca şi celelalte, levi&itau şi voreau cu îneleptele "%aido. 3tia că îneleptele eraudeasupra gâlcevilor şi luptelor, dar se gândise că "%aidodepăşiseră cu mult măsura opunându-se car’a’carnului şi

(urând să-l ucidă. "ă ieşi din visul cuiva care te iueşte sau urăşte, termină9air, e ca şi cum ai ieşi dintr-un pu adânc, plin de coluriascuite de piatră. !şa e, spuse !mys părând că-şi recapătă rusc unadispo&iie. +e asta nicio estitoare-n vise nu încearcă să priveascăvisele soului.6elaine se uita drept înainte, cu faa din ce în ce mai

întunecată. "au nu încearcă să facă asta de două ori, adăugă !mys.9air rân(i, adâncindu-şi cutele feei, evitând să se uite la6elaine. 0oate $ un şoc, mai ales dacă e supărat pe tine. +acă, şi aicidau un e;emplu aşa, aiurea, 4i’e’to/ îl duce departe de tine şi tu,ca o copiliă proastă, eşti su$cient de neg%ioaă să-i spui că nu arpleca dacă te-ar iui. Ne îndepărtăm cam prea mult de întrearea ei, spuseepoasă 6elaine.9air i&ucni în %o%ote de râs.EgBene îşi înăuşi curio&itatea şi amu&amentul. 5ncercă săpară cât mai de&interesată= 3i dacă nu încerci să priveşti înăuntru?6elaine îi aruncă o privire recunoscătoare, iar EgBene simi oumră de remuşcare. 1otuşi, nu su$cient de mult ca să nu

întree mai târ&iu care era toată povestea. 4rice o făcea pe6elaine să roşească atât de tare era proail %ilar. !m au&it de aşa ceva, spuse 9air, când eram tânără şi

începusem să învă. 6ora, îneleapta din #oldara, mă antrena şimi-a spus că, dacă emoiile sunt -oarte puternice, dragostea sau

316

7/17/2019 Sel


ura atât de mare nu mai lasă loc de nimic altceva, atunci poi $trasă înăuntru doar dacă devii conştientă că cealaltă persoanăvisea&ă. Nu am au&it niciodată de aşa ceva, &ise 6elaine.

!mys părea că se îndoieşte. Nici eu, de la nimeni, cu e;cepia 6orei, dar era o femeiee;cepională. "e spune că avea aproape trei sute de ani când amurit muşcată de un şarpe, dar arăta la fel de tânără ca voi.Eram doar o copilă, dar o in ine minte. #unoştea multe lucrurişi putea conduce 0uterea cu mare foră. +in $ecare clan veneau

înelepte să învee de la ea. Eu cred că iuire sau ură aşa de mareeste foarte rar, dar ea spunea că i se întâmplase de două ori,odată cu primul ei ărat, a doua oară cu un rival al celui de-altreilea so. 1rei sute?: e;clamă EgBene încălând o g%eată moale, ce-ivenea până la gle&nă.Nici măcar !es "edai nu trăiau atât de mult. !m spus ce se &icea, replică 9air &âmind. 7nele femei

îmătrânesc mai greu ca altele, ca !mys, iar când este cineva ca6ora, se nasc legende. 5ntr-o ună &i, am să-i povestesc cum amutat 6ora un munte. !şa se &ice. 0oate în altă &i? spuse 6elaine cu un pic prea multă politee.Era clar afectată de ce se întâmplase în visul lui 6ael şi de faptul

că celelalte ştiau. !m au&it de când eram copilă toate poveştile cu6ora. Le ştiu pe de rost. 1reuie să avem gri(ă ca EgBene sămănânce, dacă mai termină vreodată să se îmrace. 0uneurmătoarele întreări.7n licăr în oc%ii ei ver&i îi spunea că intenionea&ă să-iurmărească $ecare îmucătură2 suspiciunile ei despre sănătatealui EgBene nu fuseseră adormite.EgBene încerca disperată să găsească altă întreare. +e oiceiavea o sumedenie, dar întâmplările din acea noapte o lăsaserădoar cu una. +ar, dacă nu întrea şi altceva, femeile ar $ putut săse întree dacă nu cumva se strecurase să spione&e visul cuiva.!ltă întreare. Nu despre visul ei ciudat. #âteva din ele ar $ pututavea rost, dacă reuşea să-şi aducă minte de vreouna. !naiyapretindea că EgBene era o isătoare, capailă să pre&icăevenimente din viitor, iar cele trei femei credeau şi ele acelaşilucru, dar spuneau că treuie să învee asta singură. 5n plus, nuera deloc sigură că vrea să discute cu cineva visele ei. +e(a ştiauprea multe din ce avea în cap. GmC dar estitoarele-n ise care nu sunt înelepte? reau

să spun, mai vedei şi alte femei în Tel’aran’r/iod? #âteodată, răspunse !mys, dar rar. 8ără cineva care să o

317

7/17/2019 Sel


g%ide&e, o femeie poate nici să nu-şi dea seama că e altceva decâtun vis. 3i desigur, adăugă 9air, neştiind unde este, visul o poateucide înainte să învee.

EgBene se rela;ă când discuia se sc%imă. 0rimise unrăspuns mai complet decât sperase. 3tia de(a că îl iuea pe<aByn )3tiai deci? şopti o voce. !i $ recunoscut asta?* , iarvisele lui arătau că şi el o iuea. +eşi, dacă un ărat puteaspune lucruri pe care nu le credea, trea& $ind, proail că puteaface acelaşi lucru în vis. +ar ca îneleptele să-i con$rme că îliuea atât de mult încât să copleşească orice altcevaCNu. La asta o să se gândească mai târ&iu. Nici măcar nu aveaidee unde era el. 'mportant era că acum ştia de pericol. +ataviitoare ar treui să-i poată recunoaşte visele şi să le ocolească.)+acă într-adevăr vrei asta*, şopti iarăşi vocea. "pera ca

îneleptele să ia drept roşeaa sănătăii culoarea care i se urca înora(i. !r $ vrut să ştie ce însemnau visele ei. +acă însemnauceva.#ăscând, Elayne se căără pe o prispă de piatră să priveascăpeste capetele oamenilor. Nu erau soldai în "alidar în acea &i, daroamenii se îng%esuiau pe stră&i şi la ferestre, toi aşteptând şivorind în şoaptă, privind spre 1urnul 6ic. 8oşnetul picioarelor şicâte o tuse provocată de praf erau singurele &gomote care se

au&eau. 5n ciuda caniculei matinale, oamenii aia se mişcau, şiatunci doar pentru a-şi face vânt cu evantaiul sau pălăria.Leane stătea între două case cu acoperiş de stuf, la raul unuiărat înalt, cu trăsături dure, pe care Elaine nu-l mai vă&usepână atunci. 8ără îndoială, unul dintre agenii ei. #ele mai multeiscoade !es "edai erau femei, dar nu şi cele ale lui Leane. +e celemai multe ori erau inui departe de oc%ii lumii, dar Elayne ovă&use de câteva ori atingând un ora& străin, &âmind unor oc%inecunoscui. Nu avea %aar cum reuşea Leane. Elayne era sigurăcă, dacă ar $ încercat şi ea acele trucuri domani, ăraii ar $

îneles că li se promitea mult mai mult, dar aceştia primeau&âmetul sau atingerea lui Leane şi plecau tropăind fericii deparcă ar $ primit un cufăr cu aur.#eva mai încolo o vă&u pe 9irgitte care în acea dimineaă seinea cu înelepciune la distană de ea. !reina aia oriilă nu eranicăieri, slavă Luminii: 8usese o noapte mai mult decâtneunească, iar Elayne nu se dusese la culcare decât când cerulde(a începuse să se alească. 3i nu ar $ plecat deloc dacă 9irgittenu i-ar $ spus lui !s%manaille că i se pare că Elayne se clătina pe

picioare. Nu conta cum păruse să $e Elayne2 legătura cu "tră(eriifunciona în amele direcii. 3i ce dacă fusese un pic oosită?

318

7/17/2019 Sel


8useseră multe lucruri de făcut şi încă putea conduce cu maimultă foră decât (umătate din !es "edai din "alidar. Legătura îispunea că 9irgitte nu dormise deloc. Elayne fusese trimisă laculcare ca un copil, în timp ce 9irgitte cărase rănii şi îndepărtase

dărâmături toată noaptea:!runcă o privire către Leane. Era singură acum, strecurânduseprin mulime să-şi găsească un loc mai un de privit, iarăratul nu se &ărea nicăieri.Nynaeve, căscând cu oc%ii împăien(enii, se urcă lângă ea, dupăce alungase cu o privire crâncenă un tăietor de lemne care dorisesă se urce acolo înaintea ei. 6ormăind în ară, insul seamestecă în mulime. Elayne îşi dori ca Nynaeve să nu mai facăaşa ceva. "ă caşte, adică. !cum căsca şi ea, de-i trosneau fălcile.9irgitte mai avea o scu&ă poate, un pic dar Nynaeve nici una.

1%eodrin nu ar $ putut să se aştepte de la ea să $ rămas trea&ănoaptea trecută, iar Elayne o au&ise pe !naiya spunându-i să seducă la culcare, dar când se întorsese o găsise legănându-se pescaun, în ciuda piciorului îndoit, dând din cap la $ecare douăminute, mormăind cum o să-i arate ea lui 1%eodrin, cum o să learate tuturor.0rin răara a’dam se scurgea teama, ca de oicei, dar şi cevace părea a $ amu&ament. 6og%edien îşi petrecuse noaptea pitităsu pat, neatinsă şi, $indcă stătuse ascunsă, nu ridicase nici

măcar o surcea de pe (os. +ormise c%iar foarte ine după ce sestinsese agitaia. 0ărea că vora aia despre norocul #elui

întunecat c%iar i se potrivea câteodată.Nynaeve căscă din nou, iar Elayne îşi îndreptă privirea în altăparte. #%iar şi aşa, treui să-şi înăuşe cu pumnul un noucăscat. 8o(găitul picioarelor şi accesele de tuse deveneaunerădătoare.#onducătoarele de !(a% erau în continuare cu 1ama în 1urnul6ic, dar calul surorii Roşii era de(a în stradă, în faa fostului %an,iar o du&ină de "tră(eri îşi ineau caii de frâie, îmrăcai cu acelepelerine care îşi sc%imau culorile, făcându-i greu de &ărit şiformând o gardă de onoare ce avea să o escorte&e de-a lungulprimelor mile către 1ar alon. 6ulimea aştepta mai mult decâtplecarea soliei 1urnului, iar muli dintre ei arătau la fel de oosiicum se simea Elayne. !i &ice că eC eC căscă &gomotos Nynaeve. 4%, sânge şi cenuşă, murmură Elayne."au mai ine &is încercă, pentru că tot ce voise să spună după)o%* se transformase într-un croncănit sugrumat. Lini oişnuia să

spună că astfel de vore erau semnul unei mini încete şi al uneiinteligene tocite c%iar înainte să o pedepsească , dar câteodată

319

7/17/2019 Sel


nimic altceva nu poate să-i re&ume trăirile în doar câteva vore.!r $ spus mai multe, dar nu mai avu şansa. 9ine că nu-i organi&ea&ă şi o procesiune, mârâi Nynaeve. Nuvăd de ce treuie să facă atâta tam-tam.

3i căscă din nou. +in nou: 0entru că e !es "edai, somnoroaso, spuse Leane,alăturându-se celor două. +ouă somnoroase, adăugă, uitându-sela Elayne. 4 să îng%iii muşte dacă mai căscai aşa.Elayne îşi înc%ise gura şi îi aruncă femeii cea mai rece privirede care era în stare. #a de oicei, privirea alunecă pe lângă ea caploaia pe un acoperiş lucios de iglă. 1ama e !es "edai, fetele mele, continuă "iuan, uitându-secătre caii ce aşteptau2 sau poate către cotiga trasă în faa clădirii.4 !es "edai este o !es "edai şi nimic nu sc%imă asta.Nu vă&u privirea pe care i-o aruncă Nynaeve. Elayne se ucurăcă Nynaeve nu spusese nimic2 ar $ fost foarte dureroasă replicaevidentă. #are e ilanul nopii trecute?"iuan răspunse fără să-şi desprindă privirea de locul de undetreuia să apară 1ama. 3apte mori, aici în sat. !proape o sută în taerele oştenilor.

1oate săiile şi topoarele alea puse peste tot, şi nimeni care să lepoată domoli cu 0uterea. !cum sunt surori acolo, 1ămăduind.

"enior <aret%? întreă puin neliniştită Elayne.0oate că acum omul o trata cu răceală, dar odinioară, cândfusese copilă, avusese un &âmet cald şi un u&unar plin deomoane pentru ea."iuan pufni atât de tare că mai muli se întoarseră către ea. la, murmură. 7n peşte-leu şi-ar rupe dinii în ăratul ăla. ăd că ai o stare de spirit gro&avă în dimineaa asta, spuseNynaeve. !i a/at până la urmă care este mesa(ul 1urnului?<aret% 9ryne te-a cerut de nevastă? ! murit cineva şi te-a lăsat?Elayne încercă să nu se uite la Nynaeve2 c%iar şi sunetulcăscatului îi făcea fălcile să trosnească."iuan îi aruncă lui Nynaeve o privire plată, iar aceasta se uităla fel, c%iar dacă cu oc%ii uşor ume&i. +acă ai a/at ceva, spune-ne, interveni Elayne înainte ca elesă-şi poată continua duelul. 4 femeie care pretinde că este !es "edai, când nu e,murmură "iuan de parcă ar $ spus ceva fără importană, e ăgatăpână la gât în neca&uri, adevărat, dar, dacă a mai şi pretins căface parte dintr-o anume !(a%, atunci acea !(a% are dreptul să se

ocupe prima de ea. Fi-a spus 6yrelle vreodată despre femeia pecare a prins-o în #%acin, pretin&ând că este o erde? 4 fostă

320

7/17/2019 Sel


Novice care picase testul să $e !leasă. 'ntrea-o, când are un ceassau două. !tâta o să-i ia să-i povestească. "ărmana prostuăproail şi-a dorit să $e ferecată înainte să termine 6yrelle cu ea,ferecată şi cu capul tăiat pe deasupra.

+intr-un motiv sau altul ameninarea nu avu niciun efectasupra ei, cum nici privirea lungă de dinainte nu avusese asupralui Nynaeve, nici măcar o tresărire. 0oate erau amândouă preaoosite. "pune-mi ce ştii, &ise Elayne cu voce scă&ută, sau dataviitoare, când suntem singure, o să te învă eu ce înseamnărespectul, şi n-ai decât să fugi ocind la "%eriam dacă o săpofteşti.4c%ii lui "iuan se micşorară şi rusc Elayne dădu un ipăt,ducându-şi o mână la şold. "iuan îşi retrase mâna cu care opişcase fără să încerce să se ascundă. Nu reacione& ine la ameninări, fetio. 3tii la fel de ine caşi mine ce a spus Elaida2 ştiai înainte de oricine altcineva. )enii înapoi, totul este iertat*? întreă Nynaeve nevenindu-isă creadă. 6ai mult sau mai puin. <arnisit cu o grămadă de mae depeşte despre cum treuie 1urnul să $e întreg mai mult caniciodată, şi ceva ipari alunecoşi despre cum nimeni nu treuiesă se teamă, cu e;cepia celor care au )făcut reeliune cu

adevărat*. Lumina ştie ce poate asta să însemne. Eu nu ştiu. +e ce in secret? întreă Elayne. +oar nu-şi imaginea&ă căcineva vrea să se întoarcă la Elaida. 1ot ce treuie să facă e să-lscoată la iveală pe Logain."iuan nu spuse nimic, uitându-se încruntată la "tră(erii careaşteptau. 1ot nu văd pentru ce au cerut mai mult timp, mormăiNynaeve. 3tiu ce au de făcut."iuan nu spuse nimic, dar sprâncenele lui Nynaeve începură săse ridice întreător. 0arcă nu ştiai răspunsul. 5l ştiu acum, răspunse "iuan apăsând $ecare cuvânt,mormăind în ară ceva despre )proaste laşe*.Elayne aproă în tăcere.9rusc, uşa fostului %an se desc%ise. 4 (umătate de du&ină deconducătoare ieşiră, acoperite de şalurile cu ciucuri, câte unapentru $ecare !(a%, apoi păşi afară şi 1ama, urmată de restul.+acă oamenii se aşteptaseră la o ceremonie, fuseseră crâncende&amăgii. 7rcându-se în şa, 1ama îşi plimă încet oc%ii peste

conducătoarele de !(a%, aruncă o privire mulimii cu c%ipul ei denepătruns, apoi îşi porni calul la trap. Escorta de "tră(eri se

321

7/17/2019 Sel


mişcă odată cu ea. 7n &um&et îngri(orat, ca de aline deran(ate,se ridică dintre cei care aşteptau, în timp ce se dădeau la o parte.6urmurul continuă până când 1ama se făcu nevă&ută, ieşinddin sat, iar Ramada se urcă pe cotigă, aran(ându-şi cu graie şalul

galen. "e lăsă o tăcere mormântală. 0rin tradiie, cea mai învârstă conducătoare proclama %otărârile +ivanului. Ramada nuse mişca precum o ătrână, iar c%ipul ei era la fel de fără vârstăca al celorlalte, dar $rele cărunte însemnau pentru o !es "edai ovârstă remarcailă, iar părul ei adunat la a&a gâtului eracenuşiu, fără nicio altă nuană. Elayne se întreă cât de ătrânăera, dar nimic nu putea $ mai nepoliticos decât să întree o !es"edai ce vârstă are.Ramada împleti $re simple de !er pentru ca vocea ei înaltă desoprană să a(ungă cât mai departe2 Elayne o au&i de parcă ar $fost faă în faă cu ea. 6uli dintre voi ai fost îngri(orai în ultimele &ile, dar fărămotiv. +acă nu ar $ venit 1ama la noi, am $ trimis noi o solie la

1urn. 0ână la urmă nu se poate spune că ne ascundem aici.8ăcu o pau&ă, de parcă ar $ vrut să dea timp mulimii să râdă,dar toată lumea se uita la ea fără să facă vreun gest, iar ea îşiaran(ă şalul. "copul nostru nu s-a sc%imat aici. #ăutăm adevărul şidreptatea, şi vrem să facem ce este dreptC

+rept pentru cine? murmură Nynaeve. C 3i nici nu o să ne predăm şi nici nu o să dăm greş.#ontinuai-vă treurile ca de oicei şi $i siguri că suntei laadăpost, su protecia noastră, şi acum, şi după negreşita noastră

întoarcere în 1urnul !l. 8ie ca Lumina să strălucească asupravoastră: 8ie ca Lumina să strălucească asupra noastră, a tuturor:5n timp ce Ramada coora, murmurul se ridică din nou dinmulime. #%ipul lui "iuan părea cioplit din piatră2 i se scursesesângele din u&e. Elayne ar $ vrut să pună întreări, dar Nynaevesări de pe verandă, începând să-şi facă loc prin mulime cătreclădirea cu trei niveluri. Elayne o urmă iute. Noaptea trecutăNynaeve fusese gata să divulge într-o clipită tot ce a/aseră2lucrurile treuiau spuse cu gri(ă dacă voiau să aiă vreo şansă săconvingă +ivanul. 3i în mod clar aveau nevoie de ceva care să leconvingă. !nunul Ramadei nu spunea de fapt nimic. 4 supărasetare pe "iuan."trecurându-se printre doi inşi soli&i care se %olau dupăNynaeve ea îi călcase pe picioare să treacă Elayne se uită pesteumăr surprin&ând privirea lui "iuan care se uita după ele. +oar

pentru o clipă2 de îndată ce îşi dădu seama că e vă&ută, îşi feriprivirea şi se dădu (os. 5ncruntată, Elayne îşi continuă drumul.

322

7/17/2019 Sel


Era "iuan supărată sau nu? #ât de mult simula ea din neştiinaşi supărarea ei? 'deea lui Nynaeve de a fugi la #aemlyn era maimult decât prostească Elayne nu era sigură că renunase la ea ,dar şi ea spera să plece la Eou +ar să facă ceva cu adevărat util.

1oate aceste secrete şi suspiciuni erau ca o mâncărime de piele pecare nu a(ungea să o scarpine. Numai dacă Nynaeve nu ar face ooacănă.4 a(unse pe Nynaeve din urmă c%iar când aceasta se opriselângă "%eriam, aproape de cotiga de unde vorise Ramada. 6aiera acolo 6orvrin şi #arlynia, toate trei femeile purtând şalul.

1oate !es "edai purtau şalul în dimineaa aceea. "ingurul semnal de&astrului petrecut în Tel’aran’r/iod era părul scurt al#arlinyei. 1reuie să vorim cu tine, îi spune Nynaeve lui "%eriam."ingure.Elayne oftă. Nu era cel mai un început, dar nici cel mai rău."%eriam le studie o clipă, apoi aruncă o privire către 6orvrin şi#arlinya. 8oarte ine. 5năuntru.#ând se întoarseră, o găsiră pe Ramada postată între ele şi uşă,o femeie frumoasă cu oc%i negri, ine făcută, cu umerii acoperiide şalul galen, rodat cu 8lacăra 1ar alonului şi /ori şi viă-devie.'gnorând-o pe Nynaeve, îi &âmi larg lui Elayne, cu unul

dintre acele &âmete la care Elayne se aştepta, dar de carea(unsese să se teamă de la o !es "edai. E;presia ei fu diferităpentru "%eriam, #arlinya şi 6orvrin. "e uită lung la ele, cu capuldrept şi fără nicio e;presie, până când acestea făcură câte oreverenă, murmurând= )#u voia ta, soră*. !ia atunci se dădu lao parte, pufnind &gomotos.+eşi oamenii de rând nu remarcau nimic, Elayne prinsesefrânturi din ce voreau !es "edai despre "%eriam şi micul eidivan. 7nele spuneau că ele nu fac decât să vadă de treurile&ilnice din "alidar, degrevând +ivanul pentru lucruri maiimportante. !ltele ştiau că erau in/uente în +ivan, dar în cemăsură diferea în funcie de persoana cu care voreai. Ramadacredea că au prea multă putere2 şi mai rău, aveau în rândurile lordouă !lastre şi nicio <alenă. Elayne îi simi privirea în timp cele urma pe celelalte."%eriam le conduse într-una din camerele ei private, c%iarlângă sala mare, cu lamriuri roase de carii şi o masă încărcatăde %ârtii, spri(inită de perete. Ridică mirată din sprâncene cândNynaeve îi ceru o ur&eală împotriva trasului cu urec%ea, dar o

esu în (urul camerei fără să spună nimic. !ducându-şi aminte deincursiunea lui Nynaeve, Elayne veri$că ferestrele, să $e ine

323

7/17/2019 Sel


înc%ise. "per că avei veşti foarte importante, ca de pildă că Randal>1%or vine încoace, spuse sec 6orvrin. #elelalte două !es "edaisc%imară o privire rapidă2 c%iar credeau că ea şi Nynaeve

păstrau secrete despre Rand. Ele şi secretele lor: !sta nu, răspunse Nynaeve, dar ceva la fel de important, dinalt punct de vedere.3i începu să depene povestea despre călătoria lor în Eou +arşi cum găsiseră vasul ter’angreal. Nu în ordinea corectă şi fărăsă menione&e 1urnul, dar lucrurile importante îşi făcură loc înpoveste. "untei sigure că vasul este un ter’angreal? întreă"%eriam când Nynaeve termină. 0oate in/uena vremea? +a, !es "edai, răspunse Elayne simplu."implitatea era cea mai ună cale, pentru început. 6orvinmormăi ceva2 femeia aia se îndoia de orice."%eriam dădu din cap, aran(ându-şi şalul. !i făcut treaă ună. om trimite o scrisoare lui 6erilille.!vem nevoie de toate detaliile de la voi.6erilille #eandevin era sora #enuşie trimisă să convingă reginadin Eou +ar să spri(ine "alidarul. Nu o să-l găsească niciodată, i&ucni Nynaeve înainte caElayne să poată desc%ide gura. Eu şi Elayne putem.

8emeile !es "edai se uitară cu răceală la ele. 0roail îi va $ imposiil, spuse în graă Elayne. Noi amvă zut unde este vasul, şi tot o să ne $e greu. +ar cel puin ştim

ce am vă&ut. Nu e acelaşi lucru să facem o descriere într-oscrisoare. Eou +ar nu este un loc pentru nişte !lese, spuse rece#arlinya.6orvrin vori cu ceva mai multă căldură, dar totuşi aspru= 1oate treuie să facem tot ce putem noi mai ine, copilelor.#redei că Edesina sau !fara sau <uisin au vrut să meargă în

1araon? #e pot ele să facă să aducă ordinea în acel inutfrământat? +ar treuie să încercăm, aşa că au plecat. Hiruna şi9era sunt proail c%iar acum în 4sia Lumii, căutându-l pe Randal>1%or în 0ustiul !iel, pentru că am cre&ut doar am cre&ut căar putea $ acolo, când le-am trimis. #ă am avut dreptate nusc%imă faptul că au făcut o călătorie asolut inutilă, acum că ela plecat din 0ustiu. 1oate treuie să facem ce putem, ce treuie.oi două suntei !lese. 'ar !lesele nu se duc nici în Eou +ar nicialtundeva. #e putei şi treuie să facei voi este să rămânei aici şi

să studiai. #%iar dacă ai $ fost surori depline, tot v-aş $ inutaici. Nimeni nu a făcut descoperiri ca ale voastre, atât de multe,

324

7/17/2019 Sel


într-o perioadă atât de scurtă, de sute de ani.Nynaeve, $ind Nynaeve, nu au&i ce nu voia să audă, uitându-se$; la #arlinya= Ne-am descurcat foarte ine singure, mulumim. 6ă îndoiesc

că Eou +ar poate $ la fel de rău ca 1anc%ico.Elayne se gândi că proail Nynaeve nu îşi dădea seama cât detare îşi strângea cosia. 4are Nynaeve nu o să învee niciodată căuneori politeea putea i&ândi acolo unde onestitatea era sortităeşecului? ă îneleg gri(a, !es "edai, însă, indiferent cât de puinmodestă voi părea, treuie să spun că nu e;istă nimeni în "alidarmai competentă ca mine în a locali&a un ter’angreal. 'ar Nynaeveşi cu mine ştim mai ine unde să căutăm decât am reuşi vreodatăsă aştemem pe %ârtie. +acă ne trimitei la 6erilille "edai, suntsigură că-l vom găsi imediat su îndrumarea ei. #âteva &ilecălătorind pe râu până la Eou +ar, câteva &ile înapoi şi câteva&ile su supraveg%erea lui 6erilille "edai în Eou +ar. 5ntre timpai putea trimite un mesa( uneia dintre iscoadele lui "iuan în#aemlyn, să a(ungă înaintea 6eranei "edai şi a soliei.Elayne facu un efort să nu tragă adânc aer în piept. 0e Lumină: +e ce am face aşa ceva? mârâi 6orvrin. !m cre&ut că Nynaeve v-a spus. Nu sunt sigură, dar cred căvasul are nevoie şi de un ărat care să-l poată conduce.

orele ei stârniră rumoare, desigur. #arlinya icni, 6orvrin începu să mormăie în ară, iar "%eriam rămase cu guradesc%isă. Nynaeve îşi pierdu o clipă răsu/area2 Elayne fu sigurăcă celelalte nu o vă&useră. Erau prea şocate ca să mai oservealtceva. !devărul era că minise, pur şi simplu. "implitatea erac%eia. "e spunea că cele mai mari reali&ări ale ârstei Legendelorfuseseră înfăptuite de ărai şi femei, conducând împreunăputerea, proail legai. 8ără îndoială că erau şi ter’angrealuri

care mergeau doar dacă un ărat conducea. 5n orice ca&, dacă eanu reuşea să facă singură vasul să funcione&e, cu sigurană,nimeni altcineva din "alidar nu putea. 0oate e;ceptând-o peNynaeve. Nu putea lăsa să le scape şansa de a sc%ima vremea,c%iar dacă ar $ avut nevoie de Rand pentru asta, şi până când îşi)dădea ea seama* că un cerc de femei putea controla vasul, s-ar $legat toate prea tare de Rand ca să mai poată face ceva. 1oate une şi frumoase, spuse "%eriam într-un $nal, darasta nu sc%imă cu nimic faptul că suntei !lese. om trimite oscrisoare lui 6erilille. "-a vorit despre voi douăC orii: i&ucni Nynaeve. !sta e tot ce facei, voi şi +ivanul.

orii: Eu şi Elayne putem găsi ter’angrealul, dar preferai săcotcodăcii ca nişte găini pe ouă.

325

7/17/2019 Sel


orele se rostogoleau una după alta. "e inea atât de strâns decosiă, că Elayne se aştepta să o vadă rupându-se. "tai aici, sperând că 1%om şi Auilin, şi ceilali se vor

întoarce cu vestea că 6antiile !le nu o să ne pice în cap ca un

olovan, când ei ar putea să se întoarcă fugării c%iar de oastea6antiilor !le. "tai şi întoarcei prolema cu Elaida pe toatefeele în loc să facei ce ai spus, â(âind în legătură cu Rand. ai%otărât care e atitudinea voastră faă de el? -ai %otărât,măcar acum că solia voastră este în drum spre #aemlyn? 3tii dece stai şi vorii? Eu ştiu: ă e frică. 8rică de 1urnul divi&at, deRand, de Rătăcii, de !(a% Neagră. Noaptea trecută !naiya s-ascăpat că avei pregătit un plan în ca& că atacă unul dintreRătăcii. 1oate acele cercuri legate, drept în sfera de rău v-aiconvins acum? , erau prost alcătuite, iar ma(oritatea aveau maimulte novice decât !es "edai. 3i asta pentru că doar câteva !es"edai ştiuseră de plan înainte. #redei că !(a% Neagră este c%iaraici, în "alidar. ă era teamă ca planul să nu a(ungă la urec%ilelui "ammael sau ale altui Rătăcit. Nu avei încredere una în alta.Nu avei încredere în nimeni: +e asta nu ne trimitei în Eou +ar?#redei că noi suntem din !(a% Neagră sau că o să fugim la RandsauC sauC:ocea i se stinse încet, respirând greu şi olorosit. !iaapucase să tragă aer în piept.

0rimul gând al lui Elayne fu să dreagă cumva ce făcuseNynaeve, dar %aar nu avea cum. 6ai uşor ar $ îndreptat creastaunui munte. +ar până la urmă c%iar !es "edai o făcură să-şi uitespaima că Nynaeve distrusese totul. #%ipurile acelea fărăe;presie, cu oc%ii care păreau să vadă şi printr-o stâncă, ar $treuit să nu-i spună nimic. +ar ei îi spuneau ceva. Nu era nimicdin furia rece cu care ar $ treuit să $;e&e pe cineva su$cient deneun să tune şi să fulgere la !es "edai. Era o mască ascun&ândadevărul, adevărul pe care nu voiau să-l recunoască. Le era frică. !i terminat? întreă #arlinya cu o voce care ar $ îng%eat şisoarele pe oltă.Elayne strănută, lovindu-se cu capul de ceaunul răsturnat.6irosul de supă arsă îi umplea nările. "oarele amie&ii

în$erântase atât de mult uriaşul ceaun, că părea că este pusdeasupra focului2 picurau rooane de sudoare de pe ea. Nu, maidegraă curgeau. Lăsând să-i scape piatra ponce aspră, se dădu

înapoi în genunc%i uitându-se la femeia de lângă ea. "au, maidegraă, la (umătatea de femeie care ieşea dintr-un vas aproape lafel de mare. 4 împunse pe Nynaeve în şold şi rân(i când au&i

capul celeilalte lovindu-se cu un ipăt de $erul vasului. Nynaeveieşi intind-o cu o privire ră&oinică, deloc stân(enită de căscatul

326

7/17/2019 Sel


pe care şi-l înăuşea cu o mână murdară. Elayne nu o lăsă sădesc%idă gura. 1reuia să-i dai drumul la gură, nu-i aşa? Nu-i poi ine$rea cinci minute. !veam totul la picioarele noastre şi tu ne-ai

tras un şut în gle&ne. 4ricum nu ne-ar $ lăsat să mergem la Eou +ar, mormăiNynaeve. 3i nu am fost singura care ne-a tras un şut în gle&ne.5şi ridică ăria într-o manieră amu&antă, făcând eforturi să seuite în (os, peste nas, la Elayne., !es "edai îşi stăpânesc frica, spuse cu o voce potrivită săalungi un eivan care se loveşte de calul tău, ele nu permit friciisă le stăpânească. #onducei şi vă vom urma ucuroase, dartreuie să conducei, nu să fugii de responsailitate, sperând căva apărea ceva care să facă să dispară toate prolemele.*Elayne se înroşi. Nu arăta aşa. 3i în mod cert nu vorise petonul ăla. Ei ine, poate amândouă am călcat în străc%ini, darC"e opri din voră au&ind paşii cuiva. +eci, copiliele de aur ale !es "edai au decis să ia o pau&ă,nu-i aşa?0arcă nicicând nu mai vă&useră aşa &âmet neprietenos ca allui 8aolain. Nu sunt aici ca să mă distre&. 'ntenionam să-mi petrec &iua

lucrând la un lucru de-al meu, ceva nu c%iar mai pre(os de ce aifăcut voi, copilielor de aur. 'n loc de asta, treuie să stau să vădcum nişte !lese curăă ceaune pentru păcatele lor. "ă stau să văpă&esc să nu ştergei putina ca o perec%e netrenică de Novice,care ar treui să $i. 1recei la treaă: Nu pot să plec până nuterminai şi nu am de gând să-mi petrec toată &iua aici.#a şi 1%eodrin, femeia cu tenul înc%is şi părul cârlionat eramai mult decât o !leasă, dar mai puin decât o !es "edai. #um ar$ fost şi ele, dacă Nynaeve nu s-ar $ comportat ca o mâă călcatăpe coadă. Nynaeve şi ea, se gândi cu părere de rău. "%eriam lespusese asta e;plicându-le cum o să-şi petreacă orele )liere*muncind la cele mai murdare lucruri pe care le puteau găsiucătăresele. Nici voră de Eou +ar2 fusese limpede şi asta. 4depeşă va pleca spre 6erilille până la prân&, dacă nu plecase de(a. 5miC îmi pare rău, spuse Nynaeve, iar Elayne clipi uitândusela ea."cu&ele lui Nynaeve erau la fel de dese ca &ăpada în mi(loculverii. 3i mie îmi pare rău, Nynaeve.

+a, vă e amândurora, spuse 8aolain. 0e cât de mult se poate. 1recei la treaă acum. 5nainte să găsesc motive să vă trimit la

327

7/17/2019 Sel


1iana după ce terminai aici.#u o privire tristă către Nynaeve, Elayne se târî înapoi înceaun, atacând arsurile de supă de parcă ar $ fost 8aolain.Durară ucăi arse de legume şi praf de piatră. Nu, nu 8aolain.

!es "edai, care pierdeau vremea când ar $ treuit să facă ceva. "eva duce la Eou +ar va găsi ter’angrealul şi-l va folosi ca să lelege pe "%eriam şi pe toate celelalte de Rand. 5n genunc%i:"trănută cu putere."%eriam se întoarse de la gardul prin care le privise pe celedouă femei, păşind pe ulia îngustă cu recolta ei tristă de uruieniuscate. 5mi pare rău de asta. !dăugă, gândindu-se la cuvintele luiNynaeve, la tonul ei şi al lui Elayne, copil afurisit= într-un fel.#arlinya surâse at(ocoritor. "e pricepea foarte ine la asta. rei să le spui unor !lese ceea ce ştiu mai puin de douădu&ini de !es "edai?5şi înc%ise gura rusc la privirea dură a lui "%eriam. "unt urec%i unde te aştepi mai puin, spuse "%eriam încet. 8etele alea au dreptate în privina unui lucru, &ise 6orvrin.!l>1%or îmi pune un g%em de g%eaă în stomac. #e opiuni maiavem cu el?"%eriam nu era deloc sigură că mai aveau vreo alternativă.#ontinuară să meargă în tăcere.

CAPITOLUL 1+Poveştile P,n-eiR!N+ "E L8'! 5N 1R4N7L +R!<4N7L7', cu "ceptrul +ragonuluipus pe genunc%i. "au încerca să pară că se lăfăie. 1ronurile nuerau făcute să te rela;e&i în ele, iar al lui părea cel mai incomodcu putină, dar asta era doar o parte a prolemei. 4 altă parte era!lanna, care îl sâcâia constant. +acă le-ar $ spus 8ecioarelor, ar$C Nu. #um se putea gândi la aşa ceva? 4 speriase su$cient demult cât să se ină la distană de el2 nu făcuse nicio încercare săpătrundă în 4raşul 'nterior. !r $ ştiut dacă încerca. Nu, pentrumoment !lanna era o prolemă mai mică decât pernuaincomodă.Nu simea căldura, în ciuda %ainei alastre, cu $r de argint,

înc%eiate până la gât începuse să stăpânească trucul lui 1aim ,dar, dacă nerădarea ar $ produs sudoare, ar $ curs de pe el ca şicum ar $ fost muiat într-un râu. "ă se ferească de caniculă nu erao prolemă. "ă stea liniştit, da. !vea de gând să-i dea !ndorul lui

Elayne întreg şi nevătămat, iar în acea dimineaă avea să facăprimul pas. +acă mai reuşea.

328

7/17/2019 Sel


C în plus, spuse monoton ăratul uscăiv care stătea înfaa lui, o mie patru sute două&eci şi trei de refugiai din6urandy, cinci sute şai&eci şi şapte din !ltara şi o sută nouă din'llian. 6ă grăesc să adaug că numărătoarea capetelor din

interiorul oraşului a fost făcută aşa cum se cuvine până acum.Lui GalBin Norry îi mai rămăseseră câteva $re de păr al, carestăteau ridicate ca nişte pene de gâscă în spatele urec%ilor, lucruoarecum $resc, căci fusese şef peste slu(aşii lui 6orgase. !m luat în simrie încă două&eci şi trei de slu(aşi pentrunumărători, dar numărul este insu$cient pentruCRand nu mai asculta. +eşi era ucuros că omul nu fugise, caatâia alii, nu era sigur că Norry considera real şi altceva decâtnumerele din catastifele sale. Recita cu acelaşi ton prăfuit şinumărul morilor din săptămâna precedentă, şi preul napilor şise ocupa de înmormântarea refugiailor sărăcii şi fără prieteni cuaceeaşi indiferenă cu care anga(a &idari să repare &idurileoraşului. 'llian era doar alt tărâm pentru el, nu vi&uina lui"ammael, iar Rand doar un alt conducător.)7nde sunt? se întreă furios. +e ce nu a încercat !lanna sătreacă de partea mea?* 6oiraine nu ar $ fost niciodată atât deuşor de speriat.)7nde sunt toi cei care au murit? şopti LeBs 1%erin. +e ce nuvor să tacă?*

Rand c%icoti întunecat. #u sigurană fusese o glumă."ulin stătea pe vine, într-o parte a platformei tronului, iar 7riencel roşcovan în cealaltă. 5n acea &i, două&eci de luptători %et/an

Dor, "cuturile Roşii, aşteptau printre coloane, alături de 8ecioare,unii dintre ei purtând eşarfele roşii. 5n picioare, g%emuii saustând (os, câiva vorind încetişor, cu toii păreau gata să searunce în luptă într-o clipită, c%iar şi 8ecioara şi cei doi ărai!iel care (ucau &aruri.+eodată, în cadrul înalt al uşii sălii tronului, apăru 9as%ere.#ând acesta dădu din cap, Rand se ridică. 5n sfârşit. "ânge şicenuşă, în sfârşit: #iucurele verde-al al lăncii din "eanc%ean/utură când gesticulă cu ea. !i făcut treaă ună, (upân Norry. Raportul tău estecomplet. 4 să am gri(ă să primeşti aurul de care ai nevoie. +aracum treuie să văd de alte treuri, aşa că mă ieri.4mul nu dădu niciun semn de curio&itate sau supărare căfusese întrerupt atât de rusc. "e opri în mi(locul unui cuvânt,

înclinându-se cu un )#um comandă "eniorul +ragon* pe acelaşiton uscat, şi merse cu spatele trei paşi înainte de a se întoarce.

Nu-i aruncă nici măcar o privire lui 9as%ere. +oar catastifeleerau reale.

329

7/17/2019 Sel


Nerădător, Rand îi facu un semn lui 9as%ere şi se aşe&ă petron cu spatele drept. 0este !ieli se aşternu tăcerea, iar asta păreasă-i facă de două ori mai prime(dioşi."aldaeanul nu intră singur. Era urmat îndeaproape de doi

ărai şi două femei, niciunul tânăr, înveşmântai în mătăsuri şirocarturi ogate. 0ăreau că se străduiesc să nu îl vadă pe9as%ere, şi aproape reuşiră, dar cu !ielii care îi priveau atentdintre coloane era altă poveste. +yelin, cu părul ei auriu, e&ită oclipă, uitând să păşească, dar !elle şi !uan, amândoi căruni,

însă inându-se tari, se încruntară la c%ipurile acoperite cucadin’sor şi îşi duseră din oişnuină mâna la săiile pe care nule purtau în acea &i, în timp ce Ellorien, o femeie runetă şiplinuă care ar $ fost drăguă dacă nu s-a $ încăpăânat să a$şe&etot timpul un c%ip de piatră, se opri privind nemişcată câtevaclipe, grăind apoi pasul să-i a(ungă din urmă pe ceilali, după ce

îşi reveni. 8ură descumpănii toi, privindu-l pe Rand. "c%imarărepede priviri mirate. 0oate cre&useră că va $ mai ătrân. "eniore +ragon, intonă puternic 9as%ere, oprindu-se

înaintea tronului, "enior al Dorilor, 0rin al +imineii, !părător alLuminii, în faa căruia întreaga lume îngenunc%ea&ă cu veneraie,vi-i pre&int pe +oamna +yelin din #asa 1aravin, pe seniorul !elledin #asa 0endar, pe +oamna Ellorien din #asa 1raemane şi pe"eniorul Luan din #asa NorBelyn.

#ei patru noili din !ndor se uitară atunci la 9as%ere, cuu&ele strânse şi priviri pie&işe şi ascuite. #eva din tonul luifăcuse să pară că îi pre&entase lui Rand patru cai. "ă spui că şiau

îndreptat şi mai mult spinările e ca şi cum ai spune că apa e şimai udă, dar totuşi aşa făcură, în timp ce îl măsurau pe Rand.6ai ales pe Rand. 4c%ii le alunecau nestăpânii către 1ronulLeului care strălucea pe piedestalul lui, dincolo de capul lui Rand.!r $ vrut să râdă de c%ipurile lor scandali&ate. "candali&ate,dar prudente şi poate şi un pic impresionate, în ciuda lor înşişi. Elşi 9as%ere inventaseră lista de titluri, dar ideea cu întreaga lumecare îngenunc%ea&ă era nouă, ultima scorneală a lui 9as%ere."fatul i-l dăduse 6oiraine. 0arcă îi au&ea şi acum glasul argintiu.)#um te văd oamenii prima dată, aşa te vor ine minte cel maiine. !şa este esută 0ân&a. 0oi să coori de pe un tron şi apoi săte compori ca un ăran într-o cocină, dar $ecare din ei va păstraundeva în minte faptul că ai coorât de pe un tron. +ar, dacă vorvedea prima oară doar un tânăr necopt, un om de la ară, îl vordesconsidera când se va urca pe tron, indiferent cât de mare îi eputerea şi cât de multe drepturi are.* E%, dacă un titlu sau două

ar putea sc%ima lucrurile, cât de uşor ar $ totul.)Eu am fost "eniorul Dorilor, omăni LeBs 1%erin. Eu sunt

330

7/17/2019 Sel


0rin al +imineii.* Rand îşi păstră c%ipul senin. Nu vă voi ura un venit acesta este pământul vostru, iaracesta este castelul reginei voastre , dar sunt ucuros că mi-aiacceptat invitaia.

+upă cinci &ile, şi cu doar câteva ceasuri de când trimiseserăvoră că acceptă, dar nu mai menionă şi asta. "e ridică, lăsândpe tron "ceptrul +ragonului, apoi coorî de pe platformă. #u un&âmet re&ervat )Nu $ niciodată ostil, decât dacă treuie, îispusese 6oiraine, dar mai mult decât orice nu $ e;cesiv deprietenos. Nu $ nerădător* le făcu semn să se aşe&e pe cinciscaune cu perne şi spătar tapiat, aşe&ate într-un cerc printrecoloane. !şe&ai-vă cu mine. om vori şi vom ea vin rece.5l urmară, desigur, privindu-l şi pe el, şi pe !ieli cu o do&ă deanimo&itate şi curio&itate prost ascunse. +upă ce se aşe&ară,intrară gai’s/ain, tăcui în roele lor ale, aducând vin în pocalede aur, de(a îmroonate de răcoare. !lii se aşe&ară în spatele$ecărui scaun, facându-le vânt încetişor cu un evantai de pene.6ai puin în spatele lui Rand. 5şi dădură seama de asta şi defaptul că nu avea o picătură de sudoare pe faă. +ar nicigai’s/ain nu transpirau, în roele lor, şi nici ceilali !iel. Leurmărea c%ipurile pe deasupra pa%arului cu vin.#ei din !ndor se mândreau că sunt mai dintr-o ucată decât

muli alii şi nu pregetau să se laude că Aocul #aselor era multmai complicat în alte inuturi, totuşi erau convinşi că pot (ucaDaes Dae’mar dacă era nevoie. Reuşeau, după un timp, daradevărul era că şi cair%ienii, şi c%iar şi taraone&ii îi considerausimpli când venea vora de sutilităile mişcărilor şi alecontramişcărilor din Aocul #aselor. 5n general, cei patru îşipăstrau calmul, dar pentru cineva şcolit de 6oiraine, de 1ear şi de#air%ien, se dădeau de gol cu $ecare privire, cu $ecare in$măsc%imare de e;presie.0rima dată îşi dădură seama că 9as%ere nu are scaun."c%imară câteva priviri, luminându-se la faă, mai ales cândoservară că 9as%ere iese cu paşi mari din sala tronului. 1oipatru se uitară după el cu &âmete satisfăcute. 0roail uraupre&ena armatei din "aldaea în !ndor la fel de mult ca pe Nean şigrupul lui. <ândurile lor erau transparente acum= poate căin/uena străinului era mai mică decât se temuseră. 0ână laurmă, 9as%ere fusese tratat doar ca un servitor.!poi oc%ii lui +yelin se măriră puin, aproape în acelaşi timp cuai celorlali. 5l studiau pe Rand atât de atent, încât că era limpede

că evită să se uite unul la altul. 4 $ fost 9as%ere un venetic, darera 6areşalul <eneral din "aldaea, de trei ori senior şi unc%iul

331

7/17/2019 Sel


reginei 1enoia. +acă Rand îl folosea pe post de servitorC E;celent vin, spuse Luan, uitându-se lung în pa%ar înaintede a adăuga )"eniore +ragon*.0arcă îi scosese cineva cuvintele cu cleştele.

+in sud, continuă Ellorien după o îng%iitură. 7n vin vec%ide pe dealurile 1unaig%an. +e necre&ut că ai găsit g%eaă în#aemlyn pe vremea asta. !m au&it că oamenii voresc de acest anca de )anul fără iarnă*. #redei că aş risipi timp şi efort căutând g%eaă când atât demulte nenorociri s-au aătut peste lume?#%ipul ascuit al lui !ell păli şi se foră să îng%ită cu greutate

încă o gură de vin. Luan îşi goli pocalul de vin, întin&ând mânasă-i $e umplut iarăşi de un gai’s/ain ai cărui oc%i ver&i scăpăraude mânie, în contrast cu faa supusă, arsă de soare. "ă serveşticelor din inuturile umede era ca şi cum ai $ fost un servitor, iar!ielii urau noiunea de servitor. Rand nu putuse niciodată să

îneleagă cum se împăca acest de&gust cu noiunea de gai’s/ain,

dar aşa stăteau lucrurile.+yelin puse vinul pe genunc%i şi apoi nu se mai uită la el. +eaproape, Rand putea să-i vadă $rele cărunte din părul auriu2 era

încă frumoasă, dar, în afară de păr, nu avea nimic care să-i aducăaminte de 6orgase sau de Elayne. Era următoarea la tron, deciproail era cel puin verişoara lui 6orgase. 5ncruntându-se o

clipă la Rand, păru gata să clatine din cap, dar în sc%im spuse= Nenorocirile lumii ne îngri(orea&ă, dar şi mai mult nepreocupă cele ce au lovit !ndorul. Ne-ai adus aici ca să le găseştileac? +acă ştii unul, spuse simplu Rand. +acă nu, treuie săcaut în altă parte. 6uli cred că au găsit soluia. +acă nu o potgăsi pe cea pe care o vreau, va treui să o accept pe următoarea.#uvintele lui provocară încordare. 0e drumul către "ala

1ronului, 9as%ere îi condusese prin curtea unde !rymilla, Lir şiceilali fuseseră lăsai să lânce&ească. "e părea că se simeau inela palat. !ş crede că vrei să a(utai la restailirea situaiei în !ndor.!i au&it proclamaia mea?Nu mai treui să spună care dintre ele, era destul de limpede. 4 recompensă pentru cine aduce veşti despre Elayne, spuseEllorien cu o voce ca de piatră, care treuie să urce pe tron, acumcă 6orgase este moartă. 6i se pare un lucru un, dădu din cap +yelin. Nu şi mie: i&ucni Ellorien. 6orgase şi-a trădat prietenii şi a

lovit în cei care i-au fost alături de la început. E timpul ca domnia#asei 1ra@and să ia sfârşit pe 1ronul Leului.

332

7/17/2019 Sel


8emeia părea că uitase de Rand, ca şi ceilali. +yelin, spuse Luan scurt, clătinându-şi capul de parcă armai $ au&it asta. Este cea mai îndreptăită. 4 susin pe +yelin. Elayne este +omnia 6oştenitoare, spuse femeia cu părul

auriu. Eu o susin pe Elayne. 3i ce contea&ă pe cine susinem noi? întreă !elle. +acă aomorât-o pe 6orgase, o s-oC!elle se întrerupse strâmându-se, apoi se uită la Rand, nuc%iar s$dător, dar provocându-l să răspundă cât de dur putea. 3iaşteptându-se la asta. #%iar cre&i asta? spuse Rand uitându-se cu tristee la tronulleului, aşe&at pe piedestalul lui. 0e Lumină, de ce aş $ ucis-o pe6orgase ca să îi dau tronul lui Elayne? 0uini ştiu ce să creadă, spuse Ellorien înepată, încă roşie

în ora(i. 4amenii spun multe lucruri, şi cele mai multe suntprosteşti. #a de pildă?4 întrease pe ea, dar îi răspunse +yelin, privindu-l intă înoc%i. #ă vei lupta în 7ltima 9ătălie şi îl vei ucide pe #el întunecat.#ă eşti un fals +ragon sau marioneta !es "edai, sau amele.#ă eşti copilul din /ori al lui 6orgase sau al unui înalt "eniordin 1ear, sau un !iel.

"e încruntă pentru o clipă, dar îşi continuă tirada= #ă eşti $ul unei !es "edai cu #el întunecat. #ă eşti #el

întunecat sau #reatorul încarnat. #ă vei distruge lumea, că o veisalva, că o vei îngenunc%ea, că vei aduce o nouă ârstă. #âteguri, atâtea poveşti. #ei mai muli spun că ai ucis-o pe 6orgase.6uli alii spun că şi pe Elayne. "e &ice că proclamaia ta e doar operdea de fum, su care vrei să îi ascun&i crimele.Rand oftă. 7nele lucruri erau mai rele decât ce au&ise pânăatunci. +e ce continua să se încrunte la el? 3i nu era singura. 3iLuan făcea acelaşi lucru, iar !elle şi Ellorien îi aruncau aceleaşipriviri ca !rymilla şi grupul ei când credeau că nu îi vede.)0rivind. 0rivind. Era c%icotitul şoptit, aspru al lui LeBs 1%erin.

1e văd. #ine mă vede pe mine?* Nu o să vă între pe care dintre ele o credei. Nu vrei să măa(utai să reîntregesc !ndorul? Nu vreau să devină un alt #air%iensau, mai rău, 1araon sau !rad +oman. 3tiu câte ceva despre 0rofeiile 5araet/on, spuse !elle.#red că eşti +ragonul Renăscut, dar nu scrie nicăieri că ai săconduci ări, doar că te vei lupta cu #el întunecat la 1armon

<ai>don.6âna lui Rand se strânse atât de tare pe pocal, încât vinul

333

7/17/2019 Sel


începu să tremure. #ât de simplu ar $ fost dacă cei patru ar $semănat cu înalii "eniori din 1ear sau #air%ien, dar niciunul nudorea un dram de putere în plus. 'ndiferent cum răcise vinul, se

îndoia că 0uterea "upremă îi va intimida )0roail mi-ar spune

să-i omor şi să $u lestemat:*)"ă $i lestemat*, se au&i LeBs 1%erin ca un ecou. +e câte ori să vă spun că nu vreau să conduc !ndorul? oipleca atunci când Elayne va $ pe tron. 3i nu mă voi mai întoarce,dacă va $ după voia mea. +acă tronul aparine cuiva, spuse Ellorien aspru, atunci îiaparine lui +yelin. +acă spui adevărul, încoronea&-o şi pleacă.!tunci !ndorul va $ iarăşi ca înainte, şi nu mă îndoiesc că oşteniiandorani te vor urma în 7ltima 9ătălie sau cum s-o $ c%emând. Refu&, &ise +yelin ferm, apoi se întoarse către Rand. oiaştepta şi voi cugeta, "eniore +ragon. #ând o voi vedea vie şi

încoronată pe Elayne, îmi voi trimite supuşii să te urme&e,indiferent ce vor face alii. +ar, dacă timpul trece şi tu eşti încăaici sau dacă sălaticii tăi !ieli fac aici ce au făcut în #air%ien sau

1ear se strâmă la 8ecioare, "cuturile Roşii şi gai’s/ain, deparcă i-ar $ vă&ut prădând şi incendiind sau dacă vei lăsa să-şifacă de cap aceiC ărai strânşi de amnistia ta, atunci te voi

înfrunta, indiferent ce vor face ceilali. 'ar eu voi $ alături de tine, &ise %otărât Luan.

3i eu, adăugă Ellorien, ca un ecou.Rand îşi lăsă capul pe spate, râ&ând, pe (umătate vesel, pe

(umătate frustrat. )0e Lumină: şi eu care credeam că opo&iiacinstită e mai ună decât să $u vorit pe la spate şi să mi se lingăci&mele:*"e uitară neliniştii la el, întreându-se dacă nu vedeau cumvasemnele neuniei. 0oate că da. Nici el nu mai ştia. <ândii-vă cât dorii, le spuse ridicându-se ca să pună capătaudienei. #red în lucrurile pe care vi le-am spus. +ar să văgândii şi la asta. 1armon <ai>don se apropie. Nu ştiu cât timp maiavei să cugetai.#ei patru salutară de plecare o înclinare a capului, ca întreegali, parcă ceva mai puin adâncă decât la venire , dar, de

îndată ce se întoarseră, Rand o prinse pe +yelin de mână. !m o întreare pentru tine.#eilali se opriră, întorcându-se pe (umătate. 5ntre patru oc%i.Ea făcu un semn din cap după o clipă de gândire, iar ceilali se

îndepărtară. 7rmăreau cu atenie, dar erau prea aproape să audă.

1e-ai uitat la mineC ciudat. +e ce? )1u şi ceilali noili din#aemlyn*, se gândi el. 1oi noilii din !ndor, de fapt.

334

7/17/2019 Sel


+yelin se uită lung în sus, la el, dând din cap încetişor capentru sine. #e nume purta mama ta? 6ama? întreă Rand clipind nedumerit. Hari al>1%or fusese

mama lui. "au cel puin aşa se gândea la ea, după ce îl crescusede mic, până la moartea ei. +ar se %otărî să îi spună ce a/ase în0ustiu. Numele mamei a fost "%aiel. ! fost o 8ecioară a Lăncii. 1atăl,

Aanduin, a fost căpetenia clanului !iel 1aardad.8emeia îşi ridică sprâncenele întreător. 0ot (ura ce vrei tu. #e are asta de-a face cu ce te-am

întreat? !mândoi sunt mori de mult timp. 4 asemănare întâmplătoare deci, răspunse ea cu o urmă deuşurare. Nu vreau să spun că nu ştii cine sunt părinii tăi, dar aiaccentul andoran, de la apus. 4 asemănare? !m crescut în Finutul celor +ouă Râuri, darpărinii mei au fost aceia de care i-am spus. #u cine semăn? Nu ştiu dacă mai contea&ă, &ise oftând. "ă-mi povesteşti întro&i cum de ai crescut în !ndor, cu amii părini !iel. !cumdouă&eci şi cinci de ani, +omnia 6oştenitoare a !ndorului adispărut peste noapte. "e numea 1igraine. ! lăsat în urmă un so,

1aringail, şi un $u, <alad. 3tiu că e doar o întâmplare, dar, cândmă uit la tine, o văd pe 1igraine. !m avut un şoc.

Rand era şi el şocat. "imea $ori reci pe şira spinării. 0rinminte i se învârteau fragmente din povestea spusă de înelepte, )Co femeie cu părul de aur din inuturile umede, în mătăsuriC un$u pe care îl iueaC un so la care nu ineaC şi-a luat numele de"%aiel. Nu a mai dat niciodatăC !i ceva din ea în trăsăturile tale.* #um a dispărut 1igraine? 6ă interesea&ă istoria !ndorului. Fi-aş mulumi să nu o numeşti istorie, "eniore +ragon.Eram o copilă când s-a întâmplat, dar nu mai eram o mucoasăşi-mi petreceam adesea timpul la 0alat. 5ntr-o ună &i, 1igrainepur şi simplu nu a mai fost în 0alat şi nimeni nu a mai vă&ut-oniciodată. 7nii spuneau că a fost mâna lui 1aringail, dar ietul deel aproape şi-a pierdut minile de durere. 1aringail +amodred voiamai mult decât orice să-şi vadă $ica Regină a !ndorului şi $ul,Rege al #air%ienului. 1aringail era din #air%ien. #ăsătoria lorfusese menită să oprească ră&oaiele cu #air%ienul, şi le-a oprit,dar, după dispariia lui 1igraine, muli s-au gândit că !ndorulvrea să rupă tratatele, iar asta i-a făcut să complote&e aşa cum faccair%ienii, ceea ce a dus la 6ândria lui Laman. 3i tu ştii unde adus asta, spuse sec. 1atăl meu spunea că a fost vina <itarei

"edai. <itara? reuşi să spună fără să pară sugrumat. 6ai au&ise

335

7/17/2019 Sel


numele acela, şi nu doar o dată. 4 femeie !es "edai, numită<itara 6oroso, cu darul prorocirii, care anunase că +ragonulRenăscut se născuse pe versanii muntelui +ragonului, pornindastfel lunga căutare a lui 6oiraine şi a lui "iuan. <itara "edai

fusese cea care, cu ani în urmă, îi spusese lui )"%aiel* că, dacă nuva fugi în 0ustiu, fără să spună nimănui, făcându-se 8ecioară aLăncii, asupra !ndorului şi a lumii se va aate nenorocirea.+yelin aproă cu o mişcare a capului, uşor nerădătoare. <itara era sfetnica reginei 6ordrellen, spuse repede, dar îşipetrecea mai mult timp cu 1igraine şi Luc, fratele lui 1igraine,decât cu regina. +upă ce Luc a dispărut la mia&ănoapte, s-a&vonit că <itara l-ar $ convins să îşi caute faima şi destinul în6ana 0ustiitoare. !lii spuneau că el îl va găsi acolo pe +ragonulRenăscut sau că 7ltima 9ătălie depindea de plecarea lui. !sta afost cu un an înainte de dispariia lui 1igraine. Eu nu cred însă că<itara a avut ceva de-a face cu dispariia ei sau a lui Luc. !rămas sfetnica reginei până la moartea lui 6ordrellen. "e spunecă s-a stins de inimă rea, după ce au dispărut şi 1igraine dupăLuc. !stfel a început "uccesiunea, desigur.!runcă o privire către ceilali, ce se mişcau de pe un picior pealtul, suspicioşi şi nerădători, dar nu se putu aine să nu maiadauge încă ceva= !i $ găsit un cu totul alt !ndor, dacă nu se întâmpla aşa.

1igraine regină, 6orgase doar înscăunată a #asei 1ra@and, Elaynenu ar $ e;istat niciodată, căci 6orgase s-a măritat cu 1aringailodată ce a avut tronul, înelegi? #ine ştie câte alte lucruri ar $ fostaltfel?7rmărindu-i cu privirea cum pleacă, se gândi că mai era unlucru care ar $ fost altfel. El nu ar $ fost în !ndor, căci nu ar $fost născut. 1oate se legau, ca nişte uriaşe cercuri fără sfârşit.

1igraine a fugit în pustiu în secret, lucru care l-a făcut pe Laman+amodred să rete&e copacul %vendoraldera, un dar de la neamul!iel. "ă-şi facă tron, lucru care i-a adus pe !ieli peste 4sia Lumiipentru a-l ucide acesta fusese singurul lor scop, deşi seminiilelumii îl numiseră Ră&oiul !iel , iar odată cu ei a venit şi o8ecioară a Lăncii numită "%aiel, care a murit la naştere. !tât demulte destine sc%imate şi viei curmate doar ca ea să-i poată danaştere la timpul şi locul potrivite, şi să moară făcând asta. Harial>1%or era mama de care îşi amintea, c%iar dacă înceoşat, dar îşidori să o $ cunoscut pe 1igraine sau pe "%aiel, sau ce nume îşimai dăduse, c%iar şi pentru câteva clipe. 6ăcar să o $ vă&ut.ise fără rost. Era moartă de mult. 1otul era terminat, sfârşit.

3i totuşi, de ce îl sâcâia?)Roata 1impului şi Roata vieii unui om se învârt aşi(derea, fără

336

7/17/2019 Sel


milă*, murmură LeBs 1%erin.)Eşti cu adevărat acolo? se gândi Rand. Răspunde-mi dacă eştimai mult decât o voce şi câteva amintiri vec%i. Eşti acolo?* 1ăcere.'-ar $ prins ine acum sfatul lui 6oiraine sau al oricărui altcuiva.

9rusc îşi dădu seama că se uita la &idul de marmură al săliitronului, către apus. #ătre !lanna. 0lecase de la 4garul lui#ulain. )Nu: !r&-o Lumina:* Nu o s-o înlocuiască pe 6oiraine cu ofemeie care îl încolise în felul acela. Nu va mai avea încredere înnicio femeie atinsă de 1urn. #u e;cepia a trei dintre ele. Elayne,Nynaeve şi EgBene. "pera să poată avea încredere în ele. 6ăcarun pic.5şi ridică privirea către olta înaltă a tavanului, cu vitraliirepre&entând ătălii şi regine, alternând cu Leul !l. 8emeileacelea uriaşe păreau să-l privească de&aproator, întreându-sece caută acolo. Era doar imaginaia lui, desigur, dar de ce? 0entrucă a/ase de 1igraine? 'maginaie sau neunie? ! venit cineva pe care cred că treuie să îl primeşti, spuse9as%ere care venise lângă el, iar Rand tresări. #%iar i se părusecă se uită la el? !lături de 9as%ere era unul dintre călăreii lui,un ins mai înalt nici nu era greu, lângă 9as%ere cu mustaă şiară neagră şi oc%i ver&i, olici. Nu dacă nu e Elayne, spuse Rand mai aspru decât dorisesau cineva cu dovada că #el întunecat a crăpat. 5n dimineaa asta

mă duc la #air%ien.Nici măcar nu se gândise să plece înainte să-i iasă vorele dingură. EgBene era acolo. 'ar reginele de deasupra, nu. !u trecut câteva săptămâni de când nu am mai fost acolo.+acă nu-i in în frâu, mă tre&esc că vreun senior sau doamna s-aaşe&at pe 1ronul "oarelui pe la spatele meu.9as%ere se uită la el ciudat. +ădea prea multe e;plicaii. #um vrei tu, dar o să vrei să-l ve&i mai întâi pe omul ăsta."pune că vine din partea seniorului 9rend, şi cred că spuneadevărul.!ielii se ridicară în picioare într-o clipită2 ştiau cine foloseşteacel nume. Rand se uită surprins la 9as%ere. 7n sol de la"ammael era ultimul lucru la care se aşteptase. Lasă-l să intre. Gamad, spuse 9as%ere, făcând un semn scurt din cap."aldaeanul plecă în graă.#âteva minute mai târ&iu, Gamad se întorcea cu un grup deoşteni care pă&eau neliniştii un ins a/at în mi(locul lor. La primavedere, nu aveau de ce să-şi facă gri(i. 8ără arme vi&iile, purta o

%aină lungă, cenuşie, cu guler înalt, o ară încreită, dar fărămustaă, amele după oiceiul din 'llian. !vea un nas mic şi un

337

7/17/2019 Sel


rân(et larg, dispreuitor. #ând se apropie, totuşi, Rand oservă cărân(etul rămăsese nesc%imat. 5ntregul lui c%ip era îng%eat înacea e;presie. 4c%ii îi licăreau scăldai în frică, contrastândputernic cu masca pe care o purta.

#ând a(unseră la &ece paşi, 9as%ere ridică mâna, iar garda seopri. 9ăratul, cu privirea lipită de Rand, nu păru să oservepână când Gamad nu îi propti vârful unei săii în piept, făcându-lsă se oprească. !runcă doar o privire către saia uşor curată,apoi se întoarse să-l $;e&e pe Rand, cu oc%ii aceia îngro&ii. 0e câtde împietrit îi era c%ipul, pe atât de mult i se mişcau mâinile pelângă trup.Rand începu să se apropie, dar "ulin şi 7rien apărură rusc înfaa lui, aşe&ându-se astfel încât să treuiască să se strecoareprintre ele, fără să-l loc%e&e cu totul. 6ă între ce i-a făcut, spuse "ulin uitându-se la om. 4 partedin 8ecioare şi "cuturile Roşii se apropiau dintre coloane, unii cuc%ipurile acoperite de văl. +acă nu e o #reatură a 7mrei, atunci e atins de 7mră. Nu poi să ştii ce poate face unul ca ăsta, &ise 7rien, cutâmplele acoperite de eşarfa staco(ie. +acă poate ucide cu oatingere? 8rumos mesa( să-l trimii unui duşman:Rand dădu din cap, deşi nimeni nu se uita la el. 0oate aveaudreptate. "ulin şi 7rien se dădură un pas într-o parte, vă&ând că

nu avea de gând să se apropie mai mult. #um te numeşti? in din partea luiC lui "ammael, spuse ăratul cu un glasca de lemn, printre u&ele îng%eate în rân(et. !duc un mesa(pentruC pentru +ragonul Renăscut. 0entru tine.Ei ine, creatura era destul de directă. Era oare o 'scoadă a#elui întunecat sau un iet su/et prins de "ammael cu unadintre acele împletituri cumplite despre care vorea !smodean? #are e mesa(ul?9u&ele omului începură să se mişte, c%inuindu-se. ocea careieşi dintre ele nu semăna deloc cu cea de dinainte. Era adâncă,

încre&ătoare, cu un accent diferit. 'n Diua Reîntoarcerii 6arelui "enior noi vom $ în taerediferite, dar de ce ar treui să ne ucidem acum unul pe altul şi săilăsăm pe +emandred şi pe <raendal să-şi dispute lumea călcândpe oasele noastre?Rand cunoştea vocea, dintr-una din amintirile lui LeBs 1%erin.ocea lui "ammael. LeBs 1%erin mârâi fără cuvinte. +e(a ai multe pe cap, continuă ăratul din 'llian sau mai

degraă "ammael, de ce să te lăcomeşti la mai mult? 3i nu-i va $uşor să înfuleci mai mult, c%iar dacă "emir%age sau !smodean

338

7/17/2019 Sel


nu te vor lovi pe la spate în timp ce te lupi cu mine. 0ropun unarmistiiu între noi, un armistiiu până în Diua Reîntoarcerii.+acă nu mă ataci, nu te atac nici eu. 6ă leg să nu trec maideparte de #âmpiile 6aredo, la răsărit, de Lugard, la mia&ănoapte

şi de Ae%anna%, la apus. +upă cum ve&i, îi las ie un teritoriumai mare. Nu pretind că voresc şi în numele celorlali Numii,dar cel puin vei şti că, din partea mea, nu ai de ce te teme şi nicidin partea inuturilor pe care le stăpânesc. 6ă leg să nu-i a(ut înce vor face împotriva ta şi nici să-i a(ut să se apere de tine. 0ânăacum te-ai descurcat ine să scoi din (oc Numiii, dar sunt sigurcă te vei descurca şi mai ine ştiind că /ancul de la mia&ă&i estesigur şi că ceilali luptă fără a(utorul meu. 9ănuiesc că în DiuaReîntoarcerii vom mai rămâne doar noi doi, aşa cum ar treui.!şa cum e destinat să $e.+inii omului se înc%iseră cu &gomot, ascunşi de rân(etul

îng%eat. 0rivirea părea în pragul neuniei.Rand se uită în gol. 7n armistiiu cu "ammael? #%iar dacă ar $putut avea încredere că se va ine de cuvânt, c%iar dacă ar $

însemnat să lase deoparte o prime(die până se ocupa de celelaltear $ însemnat şi să lase mii de oameni la mila lui "ammael, iaracesta nu simise niciodată mila. "imi furia adunându-se dincolode Gău şi îşi dădu seama că se umpluse de saidin. 1orentul dulceşi murdar părea să $e un ecou al furiei sale. 'ar acel ecou se

împletea cu propria furie, până când nu mai putu să ledeoseească. +u mesa(ul ăsta lui "ammael, spuse cu răceală. 0un lapicioarele lui $ecare moarte pe care a provocat-o de când s-a tre&itşi îi cer socoteală. 0un la picioarele lui $ecare crimă făcută saucau&ată de el vreodată şi îi cer socoteală. ! scăpat de mânadreptăii în Rom 6>doi şi în Noi #aimaine, şi "o%adraCErau amintirile lui LeBs 1%erin, dar durerea lucrurilor carefuseseră săvârşite acolo, agonia gro&ăviilor vă&ute de LeBs 1%erinardea în Gău de parcă ar $ fost a lui. C +ar voi face dreptate. "pune-i că nu cad la pace cuRătăciii. Nu fac armistiii cu 7mra."olul ridică o mână tremurândă ca să îşi şteargă sudoarea depe frunte. Nu, nu era sudoare. 6âna se înroşi de sânge. 0icăturiroşii îi âşneau din pori şi tremura din cap până în picioare.Gamad se dădu înapoi cu respiraia tăiată. Nu era singurul.9as%ere îşi răsuci mustaa încruntându-se şi c%iar şi !ielii seuitau cu oc%ii mari.opsit parcă în roşu, mesagerul se prăuşi scuturat de

convulsii, într-o altă de sânge împrăştiată de &aterile lui.Rand se uită la el cum moare, încon(urat de Gău, fără să simtă

339

7/17/2019 Sel


nimic. idul era un &ăga& pentru orice emoie, şi oricum nu ar $putut face nimic. Nici dacă ar $ ştiut să 1ămăduiască nu credeacă ar $ vrut să oprească moartea aceea. #red, spuse 9as%ere încet, că "ammael o să-şi primească

mesa(ul când insul nu o să se mai întoarcă. !m mai au&it demesageri ucişi pentru că au adus veşti proaste, dar niciodată demesageri ucişi înainte să plece cu veştile proaste.Rand dădu din cap. !cea moarte nu sc%ima nimic, aşa cumnu sc%imase nimic nici faptul că a/ase de 1igraine. 0une pe cineva să-l îngroape. Nu ar strica nicio rugăciune,deşi nici nu o să a(ute la ceva.4are de ce reginele din vitralii păreau acu&atoare? "igurvă&useră lucruri şi mai rele, poate c%iar în acea sală. 5ncă osimea pe !lanna, putea spune în ce direcie este2 Găul nu era unscut. 0utea să se încreadă în EgBene? !vea şi ea secretele ei. #red că o să-mi petrec noaptea în #air%ien. 7n sfârşit ciudat pentru un om ciudat, &ise !viend%a,ocolind platforma.5n spatele ei se ascundeau uşi mici, care dădeau spre camerelegarderoei, şi mai departe, spre coridoarele din spate.Rand vru să se pună între ea şi grămada însângerată de pedalele roşii, dar se opri. !viend%a ignoră trupul neînsu/eit dupăo privire scurtă. #a 8ecioară a Lăncii vă&use proail mai muli

mori decât vă&use vreodată Rand. 3i proail ucisese la fel demuli, până pusese sulia deoparte."e concentra asupra lui, plimându-şi privirea peste el să seasigure că nu era rănit. 7nele 8ecioare îi &âmiră, desc%i&ândpentru Rand un coridor şi împingând "cuturile Roşii la o parteatunci când era nevoie, dar ea rămase unde era, aran(ându-şişalul cu oc%ii la el. 9ine că, indiferent de ce credeau 8ecioarele, eaera acolo doar $indcă îi porunciseră îneleptele să-l spione&e, căcialtfel ar $ luat-o în rae c%iar acolo. 9ine că nu îl dorea. ' sepotrivea răara pe care i-o dăduse, în formă de tranda$ri printrespini. Era singura i(uterie pe care o purta, cu e;cepia unuicolier de argint, lucrat în stilul elaorat pe care meşterii dinHandor îl numeau fulgi-de-nea. Nu ştia de la cine îl primise.)0e Lumină:* se gândi de&gustat. 4 voia şi pe !viend%a, şi peElayne, când ştia ine că nu le putea avea pe niciuna din ele. )Eştimai rău decât a cre&ut 6at vreodată.* #%iar şi 6at avea su$cientăminte să stea deoparte de o femeie atunci când credea că ar puteas-o rănească. 3i eu treuie să merg la #air%ien, spuse ea.

Rand se strâmă. 7nul dintre motivele pentru care mergeaacolo era o noapte petrecută fără să împartă aceeaşi cameră.

340

7/17/2019 Sel


Nu are nimic de-a face cuC începu ea să spună iute,muşcându-şi u&a, cu oc%ii alaştri-ver&ui scăpărând de mânie.

1reuie să voresc cu îneleptele, cu !mys. +esigur, răspunse el. Nu văd de ce nu.

0oate că putea să o lase în urmă acolo. 9as%ere îi atinse raul. +upă-amia&a asta urma să-mi treci în revistă călăreii.orise ca şi cum ar $ spus ceva anal, dar oc%ii olici dădeaualtceva de îneles. &ra important, dar simea că treuie să plecedin #aemlyn, din !ndor. 6âine. "au &iua următoare.

1reuia să $e departe de reginele acelea care se întreau dacăunul din neamul lor pe Lumină, c%iar era: va sfâşia din nou!ndorul ca atâia alii înaintea lui. +eparte de !lanna. 6ăcarpentru o noapte treuia să $e departe.

CAPITOLUL 1.

/oata unei vieţi!+7NIN+7-3' "7L'F! 3' #EN17R! "!9'E' +E LIN< 1R4N cu câteva$re de !er, Rand desc%ise o poartă c%iar în faa platformei, o linierotitoare de lumină care se lărgea, lăsând să se vadă cameragoală, acoperită de lamriuri, a/ată la şase sute de miledepărtare, în 0alatul "oarelui, 0alatul Regal din #air%ien. #amera

era păstrată special pentru el, fără moile, cu dalele alastre şi&idurile acoperite de lemn ce strălucea de la atâta lustruit. +eşinu avea ferestre, camera avea multă lumină2 opt lămpi auriteardeau &i şi noapte, cu oglin&i care răsfrângeau lumina /ăcărilor%rănite cu ulei. "e opri să-şi prindă centura, în timp ce "ulin şi7rien desc%ideau uşa către coridor, conducând în faa lui 8ecioareşi "cuturi Roşii acoperii de văl.<ăsea toate acele precauii fără rost. #oridorul larg de afară,singura modalitate de a a(unge în cameră, era de(a îng%esuit detrei&eci şi ceva de luptători ar %ldazar Din, 8raii ulturului, şide aproape două du&ini de oameni de-ai lui 9erelain în platoşeroşii şi coifuri ca nişte oale, care coorau în partea din spate pânăla ceafă. +acă era un loc în lume unde Rand nu avea nevoie de8ecioare, acela era #air%ien, c%iar mai mult decât 1ear.#ând apăru Rand, un 8rate al ulturului mergea de(a cu paşimari pe coridor, urmat îndeaproape de un oştean din 6ayene,strângând stân(enit în mâini sulia şi saia scurtă. 4 mică armatăse inea după ar %ldazar Din, servitori în diverse livrele, un!părător tairenian al "tâncii într-o platoşă trecută prin multe

încercări şi %aină neagră cu auriu, un soldat din #air%ien cueasta pe (umătate rasă şi o platoşă şi mai lovită, două tinere !iel

341

7/17/2019 Sel


cu fuste negre şi lu&e ale, largi, proail învăăcele ale îneleptelor. estea venirii lui se răspândea cu iueală, ca întotdeauna.Era ucuros că !lanna era departe. 3i erin, dar mai ales

!lanna. 5ncă o mai simea, c%iar şi la distana aceea, doar osen&aie vagă că era undeva la apus. #a o mână care îi atinge un$r de păr de la ceafă. Era oare vreo cale de a se eliera de ea? "edesc%ise saidinului pentru o clipă, dar fără niciun re&ultat.)Nu poi scăpa niciodată din cursele pe care le eşi singur. LeBs

1%erin părea confu&. 0uterea poate $ înfrântă doar de o putere şimai mare, şi iarăşi eşti prins. 0rins pentru totdeauna, să nu poimuri.*Rand se în$oră. #âteodată i se părea că vocea voreşte cu el. !r$ fost mai uşor să o audă în minte dacă, măcar din când în când,ar $ avut vreun sens ceea ce spunea. 1e văd, car’a cam, spuse unul dintre fraii ulturului, la felde înalt ca Rand, cu oc%i cenuşii şi o cicatrice ală de-a lungulnasului, contrastând puternic cu pielea ron&ată. "unt #orman,din 6osaada <os%ien. 8ie ca astă&i să găseşti umra.Rand nu mai avu timp să-i răspundă cum treuie, căci uno$er mayenarian ro& în ora(i se îng%esui făcându-şi loc cuumărul, în $ne, nu c%iar cu umărul era prea suirel ca să

împingă un om cu un cap mai înalt şi o dată şi (umătate cât el,

mai ales un !iel, dar era poate su$cient de tânăr să creadă că arputea reuşi , dar reuşi să se strecoare lângă #orman, în faa luiRand, punându-şi su ra un coif staco(iu împodoit cu o panăroşie. "eniore +ragon, sunt Gavien Nurelle, senior locotenent în<ăr&ile înaripate, în slu(a lui 9erelain 0aendrag 0aeron, 0rimadin 6ayene, şi în slu(a voastră.#%iar avea o perec%e de aripi lucrată pe coif. #orman îi aruncăo privire amu&ată. 1e văd, Gavien Nurelle, spuse Rand cu gravitate, iar ăiatulclipi. 9ăiat? Nu era mai tânăr ca Rand. !sta era o surpri&ă. +acă tu şi #ormanC9rusc îşi dădu seama că !viend%a dispăruse. 5şi rupeapicioarele încercând să fugă de ea, iar ea, după ce îi permisese în$nal să $e lângă el, o ştersese de cum întorsese privirea: +ucei-mă la 9erelain şi R%uarc, ordonă aspru. +acă nusunt împreună, ducei-mă la care din ei e mai aproape şi găsii-lpe celălalt.8ără îndoială că se dusese fugua la înelepte, să le dea raportul

despre ce mai făcuse el. 4 va lăsa acolo:)rei ceea ce nu poi avea. #eea ce nu poi avea este ceea ce îi

342

7/17/2019 Sel


doreşti.* LeBs 1%erin scoase un râs dement. Nu-l mai supăra atâtde mult ca altă dată. Nu c%iar atât de mult.#orman şi Gavien plecară înainte, discutând cine era maiaproape, lăsându-şi oamenii în urmă, într-o procesiune

impresionantă, urmai îndeaproape de 8ecioare şi de "cuturiRoşii. #oridorul avea ceva apăsător în el, în ciuda lămpiloraprinse. E;ista foarte puină culoare, cu e;cepia unor tapiseriiunde totul era frumos aran(at, /ori sau păsări rodate, căprioaresau leopar&i vânând ori noili în ătălie. 0entru servitoriicair%ieni care se dădeau grăii din calea lor, livreaua însemnadungi colorate la guler şi emlema #asei rodată pe piept2câteodată gulerul sau mânecile aveau culorile #asei, dar foarte rar

întreaga %aină sau fustă. +oar servitorii mai importani erau maiine îmrăcai. #air%ienilor le plăcea ordinea şi dispreuiau tot ceera strident. +in loc în loc erau nişe în care se a/au câte un vasaurit, o va&ă făurită de 4amenii 6ării, dar toate sore, lucrate înlinii drepte, încercând parcă să-şi ascundă liniile cure, dacăaveau vreuna. 4ri de câte ori %olul lăsa loc unei colonade cucoloane pătrate sau unei grădini, treptele erau tăiate drept, cupreci&ie, straturile de /ori aveau aceeaşi dimensiune, tu$şurile şicopăceii erau tăiai cu strictee şi plantai la distane egale. Eraconvins că, dacă dogoarea şi seceta nu ar $ ucis /orile, acestea ar$ în/orit şi ele în linii drepte.

Rand îşi dori ca +yelin să poată vedea vasele acelea. "%aidocăraseră tot ce putuseră să ridice cu raele, de-a lungul#air%ienului, şi arseseră tot ce nu putuseră căra, dar un astfel decomportament călca în picioare 4i’e’to/. !ielii care îl urmau peRand salvaseră oraşul, dar, după regulile lor, aveau dreptul la acincea parte, şi nicio lingură în plus. 9ael fusese de acord, fărătragere de inimă, să renune şi la acest drept în !ndor. Randcredea că, fără să aiă inventarul, nimeni nu şi-ar $ putut daseama că lipsea ceva din palat.#u toate discuiile lor, #orman şi Gavien nu reuşiră să-lgăsească nici pe R%uarc, nici pe 9erelain, înainte de a $ găsii ei

înşişi.#ei doi ieşiră în întâmpinarea lui Rand singuri, dintr-una dincolonade, ceea ce-l făcu să simtă că el însuşi conducea o paradă.R%uarc, în cadin’sor, cu $re cărunte în părul negru, părea

înalt ca un turn pe lângă 9erelain, o femeie tânără, frumoasă şipalidă, într-o roc%ie alastră cu al, cu un decolteu su$cient deadânc ca să-l determine pe Rand să-şi dreagă glasul când făcu oreverenă în faa lui. #u s/ou-a în (urul gâtului, R%uarc nu purta

nicio armă în afară de un cuit !iel mare şi greu. Ea purta+iadema 0rimei, un şoim de aur în &or, prinsă în părul negru,

343

7/17/2019 Sel


strălucitor care coora în valuri pe umerii goi.0oate era mai ine că !viend%a plecase2 uneori se manifestaviolent faă de femeile care i se păreau ei că îi fac avansuri.9rusc îşi dădu seama că LeBs 1%erin fredona fără cuvinte şi

fără vreo melodie. #eva îl deran(a pe Rand, darC? 8redonând, caun ărat care admiră o femeie frumoasă fără să $e vă&ut.)4preşte-te: ipă Rand în gând. Nu mai privi prin oc%ii mei:*Nu-şi putea da seama dacă au&ise era cineva acolo să audă? ,dar &um&ăitul încetă.Gavien se lăsă într-un genunc%i, dar 9erelain îi făcu asentăsemn să se ridice. "per că totul e ine cu "eniorul +ragon şi cu !ndorul, spusecu o voce care făcea orice ărat să o asculte. 3i cu prietenii tăi,6at #aut%on şi 0errin !yara. 1otul este ine. 3i tu?6ereu întrea de 6at şi 0errin, indiferent cât de des îi repeta căunul e în drum spre 1ear şi pe celălalt nu-l vă&use de dinainte dea pleca în 0ustiu. 9erelain se uită către R%uarc, în timp cetreceau de o parte şi de alta a lui Rand, pornind pe coridor. 0e cât de ine se poate, "eniore +ragon. E ine, Rand al>1%or, &ise R%uarc fără nicio e;presie pe c%ip,dar el arareori avea vreuna.Rand ştia că amândoi îneleg de ce o pusese pe 9erelain

conducătoare acolo. +in motive pragmatice. 0rima conducătoarecare se aliase cu el de unăvoie, putea avea încredere în ea,pentru că avea nevoie de el, acum mai mult ca niciodată, ca săină la distană 1earul de 6ayene. 5nalii "eniori încercaserămereu să trate&e 6ayene ca pe propria provincie. 5n plus, $ind ostrăină dintr-un neam mic la sute de mile spre mia&ă&i, nu aveaniciun motiv să spri(ine vreo faciune sau alta, deci nu puteaspera să pună mâna pe putere şi ştia cum se conduce o ară.6otive seci. !vând în vedere ce simeau !ielii pentru cei din#air%ien şi aceştia pentru !ieli, să-l $ pus pe R%uarc conducătorar $ însemnat vărsare de sânge, iar #air%ienul avusese parte desu$cient sânge.!ran(amentul părea să funcione&e ine. #a şi "emaradris şiJeiramon în 1ear, cair%ienii o acceptaseră guvernatoare şi pentrucă nu era din neamul !iel, nu doar $indcă o numise Rand.9erelain ştia ce face, iar în plus asculta sfaturile oferite deR%uarc, care vorea în numele căpeteniilor de clanuri rămase în#air%ien. 8ără îndoială că treuia să se descurce şi cu îneleptele proail o să încete&e să-şi vâre nasul peste tot a doua &i după

ce !es "edai vor face acest lucru , dar până atunci nu vorise deele.

344

7/17/2019 Sel


3i EgBene? întreă Rand. E mai ine?9erelain îşi strânse uşor u&ele. Nu o plăcea pe EgBene. +arnici EgBene nu o simpati&a. Nu aveau niciun motiv, cel puin unulde care să ştie şi el, dar aşa stăteau lucrurile. R%uarc îşi desfăcu

raele= +in câte îmi spune !mysC!mys era soia lui, nu doar o îneleaptă. 7na din cele două soiiale lui. !vea două. Era unul dintre cele mai ciudate oiceuri !ielde care au&ise Rand. C Dice că EgBene are nevoie de odi%nă, e;erciii uşoare,multă mâncare şi aer curat. #red că face plimări când e mairăcoare.9erelain îi aruncă o privire strâmă2 stratul suire detranspiraie de pe c%ip nu îi ştirea frumuseea, dar R%uarc nuavea niciun strop de sudoare pe faă. !ş vrea să o văd. +acă îneleptele permit, adăugă Rand.5neleptele îşi apărau drepturile cu aceeaşi străşnicie ca orice !es"edai, mai ales în faa căpeteniilor de sept, clan şi, în special, înfaa car’a’carnului.

+ar mai întâiC!propiindu-se de un loc în care &idul făcea loc unor alustrade,lui Rand i se păru că aude un &gomot. Dăngănitul săiilor deantrenament. !runcă o privire în trecere. "au, mai ine &is, asta îi

fusese intenia, căci ceea ce vă&u îl amui, făcându-l să seoprească. 4 du&ină de femei scăldate în sudoare se duelau înperec%i, su privirea unui cair%ian eapăn, îmrăcat într-o %ainăcenuşie. 7nele dintre ele purtau fuste despicate de călărie,celelalte pantaloni şi %aine ărăteşti. 7nele păreau puternice,dar mânuiau saia stângaci, altele pluteau cu uşurină dintr-opo&iie într-alta, dar mânuiau e&itând armele. 1oate păreau săpoarte masca unei %otărâri întunecate, dar i&ucneau adesea înrâs când reali&au că au făcut o greşeală.'ndividul eapăn lovi din palme, iar femeile se spri(iniră gâfâind

în săiile de antrenament, în timp ce unele dintre ele îşi mişcauraele neoişnuite cu aşa ceva. +e undeva âşniră servitori,

înclinându-se şi făcând reverene în dreapta şi în stânga, în timpce cărau tăvi cu carafe cu apă şi cupe. +ar purtau veşminteciudate pentru nişte servitori din #air%ien. 0urtau al. Roc%ii,%aine sau pantaloni, toate erau de un al pur. #e-i asta? întreă Rand.R%uarc scoase un sunet de&gustat. 7nele dintre femeile din #air%ien sunt impresionate de

8ecioare, răspunse &âmind 9erelain. or să $e 8ecioare. +oar căale saiei, se pare, nu ale Lăncii.

345

7/17/2019 Sel


"ulin îşi îndreptă spatele indignată, iar mâinile 8ecioarelorsc%imară semne revoltate. "unt $ice ale noilelor #ase, continuă 9erelain. Le las săstea aici, $indcă părinii lor nu îngăduie aşa ceva. !cum au

apărut în oraş aproape o du&ină de şcoli unde femeile pot învăasă lupte cu saia, dar ma(oritatea treuie să se furişe&e. 3i nudoar femeile, desigur. 1inerii din #air%ien sunt foarte impresionaide neamul !iel. !u început să adopte 4i’e’to/.

5l stâlcesc, asta fac, mârâi R%uarc. 6uli întreaă care suntcăile noastre, şi cum poi să nu &ici cuiva care este calea dreaptă?#%iar şi unui ucigaş-de-copaci, spuse părând gata să scuipe. +ariau ce le spunem şi sc%imă. Nu sc%imă, protestă 9erelain, adaptea&ă doar, cred.R%uarc ridică din sprâncenele, oftând. #%ipul lui Gavien eraimaginea vie a ofensei, vă&ându-şi conducătoarea contra&isă.Nici R%uarc, nici 9erelain nu ăgară de seamă2 amândoi seuitau la Rand, iar el avea impresia că cei doi se mai dondăniserăpe aceeaşi temă. 5l sc%imă, repetă R%uarc apăsat. 'dioii ăia îmrăcai în alpretind că sunt gai’s/ain. 3ai’s/ain6

#eilali !ieli murmurară2 8ecioarele voreau mişcându-şirepede degetele. Gavien începea să se neliniştească. 5n ce ătălie sau raid au fost ei luai pri&onieri? #e to/ aveau

ei? 6i-ai aproat interdicia de a purta lupte în oraş, 9erelain0aeron, dar poartă dueluri oriunde cred că nu sunt vă&ui, iar celcare pierde se îmracă în al. +acă unul îl loveşte pe altul, cândamândoi poartă arme, cel lovit îl provoacă la duel, iar dacă refu&ătreuie să se îmrace în al. #e are asta de-a face cu onoarea şioligaia? "c%imă totul şi fac lucruri la care ar roşi până şiora&ul unui s%araman. !cestor lucruri ar treui să li se punăcapăt, Rand al>1%or:9erelain îşi încleştă fălcile cu încăpăânare, strângându-şimâinile în pumni. 1inerii s-au luptat mereu între ei, spuse cu un ton care tefăcea să uii că şi ea era tânără. 3i, $indcă tot ai început, a/ă cănimeni nu a murit în vreun duel. Nimeni. +oar lucrul ăsta artreui să $e su$cient să-i lăsăm în pace. 5n plus, am avut de

înfruntat tai şi mame, unii dintre ei foarte puternici, care îşivoiau $icele trimise acasă. Nu le voi refu&a acum fetelor ce le-ampromis de(a. 0ăstrea&ă-le, dacă pofteşti, spuse R%uarc. Lasă-le să înveecum se mânuieşte saia, dacă aşa poftesc. +ar să nu mai aud că

pretind că urmea&ă calea 4i’e’to/. 3i nici să-i văd îmrăcai în al,pretin&ând că sunt gai’s/ain. #eea ce fac ei ne (igneşte. R%uarc

346

7/17/2019 Sel


rămase cu privirea alastră şi rece pironită pe 9erelain, daraceasta continua să se uite la Rand.!cesta e&ită o clipă. #redea că înelege ce îi împingea pe tineriidin #air%ien să urme&e 4i’e’to/. #ucerii de două ori în două&eci

şi ceva de ani, proail se întreau în ce constă secretul. "aupoate credeau că înfrângerile lor arătau doar că !ielii aveau o calemai ună. "igur că !ielii erau supărai având impresia că li se iau

în râs oiceiurile. +ar totuşi unele feluri în care cineva puteaa(unge gai’s/ain nu erau mai puin ciudate. "pre e;emplu, săvoreşti unui ărat de socrul său sau unei femei de soacra sa al doilea tată şi a doua mamă, cum spuneau !ielii dacă nu îimenionaseră ei înainte era considerat un lucru atât de ostil încâtputeau lua armele în mână. +acă cel ofensat îl atingea pe celălalt,potrivit 4i’e’to/, era acelaşi lucru cu a atinge un inamic înarmat,fără a-l răni. #âştigau mult 4i şi to/, iar cel atins putea cere să $efăcut gai’s/ain, pentru a-şi micşora propriile oligaii şi dinonoarea câştigată de celălalt. 0otrivit 4i’e’to/, o cerere întemeiatăde a $ făcut gai’s/ain treuia respectată, aşa că te puteai tre&igai’s/ain doar dacă aduceai vora de soacra cuiva. Nu era maipuin prostesc decât ce făceau tinerii aceia. 0ână la urmă contaun singur lucru. 4 pusese pe 9erelain să conducă acolo2 treuiasă o spri(ine. Nu putea face altceva. #air%ienii te ofensea&ă $indcă sunt cair%ieni, R%uarc: Lasă-i

în pace. #ine ştie, poate într-o ună &i vor învăa su$cient încât sănu-i mai urăşti atât de mult.R%uarc mormăi cu amărăciune, iar 9erelain &âmi. Rand avu oclipă sen&aia că o să scoată lima la !iel. 0oate era doarimaginaia lui. Ea era doar cu câiva ani mai mare decât Rand,dar pe vremea când el stătea cu oile în Finutul celor +ouă Râuri,ea conducea 6ayene.

1rimiându-i pe #orman şi pe Gavien înapoi la posturile lor,Rand îşi continuă drumul, /ancat de R%uarc şi 9erelain, cu restulvenind în spatele lor. 4 paradă. 6ai lipseau doar toele şitrompetele.5n spatele lui se porni iarăşi &ăngănitul săiilor. 5ncă osc%imare, c%iar dacă mică. Nici măcar 6oiraine, care studiasemult timp profeiile +ragonului, nu ştiuse dacă noua 8rângere aLumii care va veni odată cu el însemna venirea unei noi ârste,dar în mod cert însemna multe sc%imări. La fel de multe veniteaccidental, precum cele făcute intenionat.#ând a(unseră la uşa camerei de lucru pe care 9erelain şiR%uarc o împăreau lamriurile de lemn înc%is la culoare,

lustruit, erau decorate cu sori care se ridică, sugerând că odată încăperea fusese folosită de capete încoronate Rand se întoarse

347

7/17/2019 Sel


către "ulin şi 7rien. +acă nici aici nu se putea lipsi de toate acelegăr&i, atunci unde? 6ă voi întoarce la #aemlyn mâine, la un ceas sau două dupăce răsare soarele. 0ână atunci vi&itai corturile, vedei-vă cu

prietenii şi încercai să nu stârnii vreo gâlceavă sângeroasă. +acăvrei neapărat, două din voi pot rămâne să mă apere de şoareci2nu cred că ceva mai mare de-atât poate sări la gâtul meu aici.7rien rân(i şi dădu din cap, arătând către un cair%ian= 3oarecii pot $ mari aici.4 clipă Rand avu sen&aia că "ulin urma să îl contra&ică.0rivirea ei lungă dură doar o clipă, apoi aproă cu o mişcare acapului. #u u&ele strânse, totuşi. +ar nu se îndoia că vor avea cesă-i audă urec%ile când va rămâne singur cu 8ecioarele.Era a doua oară când intra în acea cameră mare şi, ca şi primadată, i se părea plină de contraste. 0e tavanul înalt, acoperit detencuială, liniile drepte şi ung%iurile ascuite alcătuiau desenecare se repetau şi de-a lungul pereilor, şi în (urul şemineuluimasiv, acoperit cu marmură alastră. 5n mi(locul camerei trona omasă mare, acoperită cu %ârtii şi %ări, alcătuind un soi dearieră. #ele două ferestre înalte, de o parte şi de alta aşemineului, aveau g%ivece de pământ, pline de /ori micue, roşiişi ale. 0e perete atârna un talou cu corăii pe mare şi ăraicare trăgeau năvoade pline de peşte, principala sursă de ogăie

din 6ayene. 0e un scaun cu spătar înalt, în care 9erelain ar $ încăput comod g%emuită, rămăsese un g%erg%ef pe (umătateterminat, cu un ac cu $r roşu în$pt în el. 0e podea era un singurcovor, în motive /orale aurii, roşii şi alastre, iar o carafă de argintşi pocale, pe o tavă de argint, stăteau pe o măsuă aşe&ată lângăscaun, împreună cu o carte suire, roşie şi un semn de carte depiele, esut cu $r de aur.+e cealaltă parte a mesei, podeaua era acoperită de covoare înculori vii şi de pernue cu ciucuraşi, roşii, alastre şi ver&i,

împrăştiate peste tot. 4 pungă de tutun, o pipă scurtă şi o perec%ede cleşti se a/au lângă un vas acoperit de aramă, deasupra unuimic cufăr cu întărituri de aramă, în timp ce pe un cufăr ceva maimare, cu întărituri de $er, era pusă o $gurină de $ldeş înfăişândun animal straniu, despre care Rand se îndoia că e;istă. +e-alungul &idului erau stivuite două du&ini de cări, de toatedimensiunile, de la cele ce ar $ încăput cu uşurină într-unu&unar până la cele pe care R%uarc ar $ treuit să le care cuamele mâini. 5n 0ustiu, !ielii îşi făceau toate lucrurile de careaveau nevoie, mai puin cări2 neguătorii amulani făceau o

avere printre !ieli vân&ând doar cări. !cum, spuse Rand când uşa se înc%ise în spatele său,

348

7/17/2019 Sel


lăsându-l singur cu R%uarc şi 9erelain, cum stau lucrurile defapt? #um am spus, replică 9erelain. 0e cât de ine ne putemaştepta. 0e stră&i se voreşte de #araline +amodred şi 1oram

Riatin, dar cei mai muli sunt prea oosii ca să-şi mai doreascăun ră&oi acum. "e spune că li s-au alăturat &ece mii se oşteni andorani,

începu R%uarc, umplându-şi pipa cu tutun. Dvonurile um/ănumărul de &ece sau două&eci de ori, dar, dacă este adevărat, e

îngri(orător. #ercetaşii spun că nu sunt muli, dar, dacă îi lăsămsă se înmulească, vor $ mai mult decât un mic motiv deenervare. 6usca galenă e atât de mică încât aia poi să o ve&i,dar, dacă îşi lasă ouăle su pielea ta, îi vei pierde raul saupiciorul înainte de a ieşi larvele asta dacă nu te şi ucide.Rand mormăi. Reeliunea lui +arlin în 1ear nu era singura decare treuia să se ocupe. #asa Riatin şi #asa +amodred, ultimeledouă care avuseseră 1ronul "oarelui, fuseseră rivale de moarte

înainte să apară Rand, şi proail vor $ iarăşi după ce el vadispărea. !cum se împăcaseră cel puin în aparenă2 niciodatănu puteai şti ce faceau de fapt cair%ienii şi, le fel ca +arlin,

1oram şi #araline îşi adunau forele su$cient de departe pentru ase considera în sigurană. 5n ca&ul lor, la a&a dealurilor 4sieiLumii, cât de departe puteau de oraş, fără să iasă totuşi din inut.

#a şi +arlin, strânseseră o adunătură de toate soiurile= noili, maiales din cei de mi(loc2 refugiai, mercenari sadea şi câiva foştiandii la drumul mare. 0oate că Niall îşi vârâse coada şi acolo, caşi în ca&ul lui +arlin.+ealurile nu erau impenetraile ca Gaddon 6ir@, dar Rand nuse grăea să atace2 avea prea muli duşmani, în prea multe locuri.+acă se oprea într-un loc să &droească musculia galenă a luiR%uarc, se putea tre&i cu un leopard în spate, în altă parte. oiasă înceapă cu leopardul. Numai de-ar $ ştiut unde erau ceilalileopar&i. #e se aude de "%aido? întreă, aşe&ându-şi "ceptrul+ragonului pe o %artă pe (umătate desfăcută. !răta partea demia&ănoapte a #air%ienului şi munii numii 0iscul +ragonului.0oate că "%aido nu erau un leopard la fel de mare ca "ammael,dar erau ceva mai mari decât înaltul "enior +arlin sau +oamna#araline. 9erelain îi întinse un pocal cu vin, iar el îl luămulumindu-i. 5neleptele au spus ceva de inteniile "evannei?!r $ cre&ut că măcar una sau două pot privi în(ur şi asculta

călătorind în 0iscul +ragonului. !r $ pus rămăşag că îneleptele"%aido aşa făceau când treceau de râul <aelin. +ar nu spuse

349

7/17/2019 Sel


nimic. 0oate că "%aido renunaseră la 4i’e’to/, dar R%uarcrămăsese $del felului tradiional !iel de a spiona. 5neleptelepăreau să aiă alte păreri, dar ce anume erau greu de &is. "pun că "%aido îşi construiesc aşe&ări. R%uarc făcu o pau&ă

pentru a-şi pune cu un cleşte în pipă un cărune aprins luat dinvasul de alamă plin de nisip. +upă ce pufai până scoase un fumalastru, continuă= Ele nu cred că "%aido mai au de gând să se întoarcă în

Finutul întreit vreodată. Nici eu.Rand îşi trecu o mână prin păr. #araline şi 1oram erau ca orană purulentă, iar "%aido se aşe&au de această parte a 4sieiLumii. 7n amestec mult mai periculos decât +arlin. 'ar degetelenevă&ute ale !lannei păreau gata să-l atingă. E şi vreo veste ună? 5n "%amara sunt lupte, spuse R%uarc peste vălătucii de fum. 7nde? "%amara. "au "%ara. !u multe nume pentru inutul lor.#o>dansin, 1oma@a, Higali şi altele. 0oate că toate sunt adevăratesau niciunul. 4amenii ăia mint fără să clipească. +acă desfaci unalot de mătase cumpărat de la ei, ai să ve&i că doar deasupra emătase. 3i, dacă data viitoare îl găseşti pe cel care i l-a vândut, osă spună că nu te-a mai vă&ut niciodată sau că nu a mai fostniciodată acolo cu negustorie. +acă îl prese&i, ceilali îl vor ucide

ca să te liniştească, apoi vor spune că doar el ar $ putut face aşaceva cu mătasea, apoi vor încerca să-i vândă apă drept vin. +e ce sunt luptele din "%ara o veste ună? întreă Rand

încet. Nu voia cu adevărat să audă răspunsul. 9erelain asculta cuinteres2 nimeni, cu e;cepia !ielilor şi a 4amenilor 6ării, nu ştiamai nimic de inuturile de dincolo de 0ustiu, de unde veneaumătăsurile şi $ldeşul. Ei şi poveştile din )#ălătoriile lui Aain0iciormare*, care erau greu de cre&ut. +eşi, dacă stătea să segândească ine, Rand îşi amintea că acestea aduceau vora şi deminciună, şi de numele diferite, doar că în e;emplele din carteniciun nume nu se potrivea cu cele date de R%uarc. Niciodată nu sunt lupte în "%ara, Rand al>1%or. "e spune căRă&oaiele troloce i-au lovit şi pe ei trolocii intraseră şi înpustiul !iel2 de atunci numele troloc pentru 0ustiul !iel era#âmpurile 6orii , dar nici nu am mai au&it vorindu-se de vreoătălie, dacă a mai fost vreuna. !proape nimic nu ră&ate de la ei.Ei spun că pământul lor a fost mereu unul, nu mai multe, ca lanoi, şi mereu a fost pace. #ând ai devenit car’a’carn în R%uidean,vestea s-a răspândit repede, la fel şi felul în care îi spuneau cei

din inuturile umede. +ragonul Renăscut. estea a călătorit înlăcaşurile de nego de-a lungul 6arelui #anion şi al "tâncilor

350

7/17/2019 Sel


Dorilor. !cum vin veşti de la ei. "unt lupte în "%ara, iar"%amarienii întreaă când va 8rânge Lumea +ragonul Renăscut.inul îi păru dintr-odată amar. !lt loc ca 1araon şi !rad+oman, sfâşiat doar la au&ul numelui lui. #ât de departe se

împrăştiau undele 0ân&ei? "e duceau din pricina lui ră&oaie decare nu va au&i niciodată, în inuturi de care nu va au&iniciodată?)6oartea călătoreşte pe umerii mei, murmură LeBs 1%erin.6oartea calcă pe urma paşilor mei. Eu sunt moartea.*#uprins de un $or, Rand îşi puse pocalul pe masă. #ât de multcereau 0rofeiile în acele versuri meşteşugite, cu acele sugestiiispititoare? 1reuia oare să adauge "%ara sau cum s-o $c%emând, #air%ienului şi celorlalte inuturi? întreaga lume? #um,când el nu era în stare nici să stăpânească aşa cum treuie

1earul şi #air%ienul? Nu i-ar $ a(uns o viaă de om. !ndor. +ar,dacă treuia să rupă $ecare ară, $ecare inut, !ndorul varămâne întreg pentru Elayne. #umva. "%ara sau cum s-o $ c%emând e foarte departe de aici.8iecare lucru la timpul lui, iar acum e timpul pentru "ammael. "ammael, aproă R%uarc.9erelain se în$oră şi-şi goli pocalul.0entru prima dată voriră de !ielii care înaintau spre mia&ă&i.Rand voia ca fora care se strângea în 1ear să $e su$cient de mare

pentru a spulera orice ar $ putut scoate "ammael în cale.R%uarc părea mulumit2 9erelain se plângea că ar treui sărămână mai multe trupe în #air%ien. !sta până când R%uarc ofăcu să tacă, iar ea mormăi ceva despre cum e prea încăpăânat,dar apoi continuă să vorească despre eforturile de a-i convingepe ărani să se întoarcă la pământurile lor. #redea că până anulurmător nu avea să $e nevoie de grânele 1earului. +acă seceta seoprea. +acă nu, 1earul nu va avea grâne nici pentru el însuşi, cuatât mai puin pentru alii. Negoul începea să se în$ripe din nou.Negustorii începuseră să vină din !ndor, 1ear, 6urandi şi c%iardin Finuturile de Gotar. 7n ră&dar-de-ape al 4amenilor 6ăriiaruncase ancora c%iar în acea dimineaă, ceea ce era ciudat atâtde departe de mare, dar erau ine-venii.9erelain începu a vori concentrată, cu o voce vioaie,mişcându-se în (urul mesei pentru a lua o %ârtie sau alta,spunând ce ar treui şi ce îşi permitea să mai cumpere#air%ienul, ce treuia să vândă acum, peste şase luni sau un an.5n funcie de vreme, desigur. 6enionase asta de parcă nu eranimic important, dar se uită la Rand de parcă i-ar $ spus că, dacă

era +ragonul Renăscut, treuia să găsească o soluie. Rand ovă&use până atunci seducătoare, înfricoşată, s$dătoare, arogantă,

351

7/17/2019 Sel


dar niciodată aşa. 0ărea o femeie sc%imată. R%uarc, aşe&at pepernuele lui, pufăind din pipă, se uita la ea amu&at. C 3coala aia a ta ar putea face ceva un, spuse

încruntându-se la o foaie de %ârtie acoperită de un scris mărunt,

dacă s-ar opri din inventat lucruri noi şi ar construi ceea ce auinventat de(a.5şi duse un deget la u&e, uitându-se gânditoare în gol= "pui să le dau cât aur vor, dar, dacă m-ai lăsa să le oprescanii până cândC

Aalani îşi vârî c%ipul plinu pe uşă !ielii păreau să nu îneleagă la ce serveşte să ai în uşă , spunând= 6angin e aici să vorească cu R%uarc şi cu tine, Randal>1%or: "pune-i că voi $ ucuros să-l primesc mai târ&iu, începuRand înainte de a $ întrerupt de R%uarc. !r treui să voreşti cu el acum, Rand al>1%or.#%ipul căpeteniei de clan avea ceva grav în el2 9erelain pusesefoaia pe masă şi se uita cu atenie la podea. 8oarte ine, spuse Rand încet.#apul lui Aalani dispăru2 după câteva clipe intră 6angin. 6ai

înalt decât Rand, fusese unul dintre cei care trecuseră Didul+ragonului în căutarea #elui-#are-ine-cu-Dorile, unul dintre ceicâiva care cuceriseră "tânca din 1ear.

!cum şase &ile, am ucis un om, începu rusc, un ucigaş-decopaci,şi treuie să ştiu dacă am to/ în faa ta, Rand al>1%or. 'n faa mea? !i voie să te aperi, 6angin2 pe Lumină: 3tii căC0entru o clipă rămase tăcut, privind oc%ii sori, în care nu secitea frica. #urio&itatea, poate. #%ipul lui R%uarc nu-i spuneanimic2 9erelain se uita în altă parte. Nu te-a atacat el, nu-i aşa?6angin clătină din cap. !m vă&ut că merita să moară, aşa că l-am ucis."pusese asta cu cel mai $resc ton din lume2 vă&use că (g%eaulde scurgere treuia curăat, aşa că l-a curăat. +ar tu ai spus că nu putem ucide un ucigaş-de-copaci decât

în luptă sau dacă ne atacă. !m to/ în faa ta?Rand îşi aduse aminte ce spuseseC )pe el am să-l spân&ur*."imea o greutate pe piept. +e ce merita să moară? 0urta ceea ce nu avea dreptul, replică 6angin. #e purta? #e purta, 6angin?R%uarc răspunse, atingându-şi raul stâng=

!sta.oia să spună +ragonul înfăşurat în (urul raului. #ăpeteniile

352

7/17/2019 Sel


de clan îl arătau rar şi voreau de el şi mai rar2 semnele erau învăluite în mister, iar căpeteniile erau mulumite să lase lucrurileaşa. Era făcut cu ace şi cerneluri, desigur. 7n tatua(.

0retindea că este şef de clan? întreă Rand căutând oscu&ăC )pe el am să-l spân&ur*.6angin fusese printre primii care îl urmase. Nu, răspunse 6angin. Era ăut şi se lăuda cu ceea ce nu ar$ treuit să aiă. 5i văd oc%ii, Rand al>1%or: E greu de îneles. !mavut dreptate să-l ucid, dar acum am to/ în faa ta, spuse cu unrân(et. !i greşit să-l uci&i. 3tii pedeapsa pentru crimă. 4 funie în (urul gâtului, cum folosesc cei din inuturileumede, spuse 6angin gânditor. "pune-mi unde şi când2 voi $acolo. 8ie ca astă&i să găseşti apă şi umră, Rand al>1%or: 8ie ca astă&i să găseşti apă şi umră, &ise Rand cu tristee. #red, spuse 9erelain după ce uşa se înc%ise în spatele lui6angin, că se va duce la spân&urătoare de unăvoie. 4%, nu teuita aşa la mine, R%uarc: Nu vreau să &ic nimic rău de el sau deonoarea !ielilor. 3ase &ile, gemu Rand, întorcându-se către ea. 3tiai de ce auvenit, amândoi. +e şase &ile, şi ai lăsat asta pe umerii mei. #rimae crimă, 9erelain.

Nu sunt oişnuită să vină cineva la mine să-mi spună cătocmai a comis o crimă. !furisit de 4i’e’to/. !furisiii de !ieli cuonoarea lor cu tot.#uvintele sunau ciudat venind din gura ei. 0ărea că se apăra,deşi avea o inută regală. Nu ai de ce să $i mânios pe ea, Rand al>1%or, interveniR%uarc. To/ul lui 6angin e cu tine, nu cu ea. "au cu mine.' To/ul lui e cu omul pe care l-a ucis, spuse Rand rece2R%uarc părea şocat. Nu mă mai aşteptai pe mine data viitoarecând cineva comite o crimă. !plicai legea:0oate astfel nu va mai treui niciodată să condamne un om pecare îl cunoştea şi care îi era drag. a face asta din nou dacă vatreui. 3tia, şi îl întrista. #e devenise?)Roata unei viei, murmură LeBs 1%erin. 8ără milă. 8ără

îndurare.*

CAPITOLUL 1

in*urătate

6!' "7N1 3' !L1E 0R49LE6E +E #!RE REF' " 6 4#70? întreăRand pe un ton care sugera că voia să spună proleme pe care ei

353

7/17/2019 Sel


ar $ treuit să le re&olve de(a. R%uarc clătină din cap încetişor29erelain se înroşi. 9ine. "tailii o &i pentru spân&urarea lui 6angin )+acădoare prea tare, râse răguşit, în şoaptă, LeBs 1%erin, dă durerea

altcuiva*. Responsailitatea sa. +atoria sa. 5şi îndreptă spatele,pentru a nu se lăsa strivit de munte. "pân&urai-l mâine. "punei-i că eu am &is aşa. 6ă duc laşcoală."e opri, uitându-se în gol, şi reali&ă că aştepta comentariul luiLeBs 1%erin, nu al lor. !ştepta comentariul unui neun, al unuineun mort.R%uarc îi spuse că proail îneleptele veneau de(a de lacorturi, iar 9erelain că noilii din 1ear şi #air%ien vor vocifera săa/e unde îl in ascuns2 Rand le spuse să &ică adevărul. +ar să nu

îl urme&e2 se va întoarce când se va întoarce. #ei doi arătau deparcă ar $ îng%iit prune acre, dar luă "ceptrul +ragonului şi ieşi.0e %ol, Aalani şi un "cut Roşu cu părul auriu de aceeaşi vârstăcu ea se ridicară repede în picioare, sc%imând o privire scurtă.#oridorul era gol, cu e;cepia câtorva servitori grăii. 7nul din$ecare2 avea sens, dar Rand se întreă dacă 7rien treuise să selupte cu "ulin pentru asta.

Le facu semn să-l urme&e, ducându-se drept către cel mai

apropiat gra(d2 staulele erau din aceeaşi marmură galenă capilonii care susineau tavanul înalt. 3eful gră(darilor, un insnoduros cu urec%i mari, cu "oarele #air%ienului pe vesta scurtăde piele, fu atât de şocat să-l vadă pe Rand doar cu doi !ieli înescortă, încât continuă să se uite la uşă, aşteptând alii, şi se

înclina atât de des încât Rand se întreă dacă o să mai primeascăvreodată un cal. +ar, de îndată ce omul strigă= )7n cal pentru"eniorul +ragon*, şase rândaşi săriră să pregătească un cal înalt,cu oc%i aprigi, cu un căpăstru cu ciucuri aurii şi şa cusută cu $rede aur, pusă deasupra unei pân&e alastre precum cerul, rodatăcu sori aurii.<ră(darul cu urec%i mari de(a dispăruse până când Rand urcă

în şa, deşi se mişcaseră foarte repede. 0roail să vâne&e turmade oameni care umlau după Rand. "au să spună cuiva căplecase din palat aproape fără nicio gardă. !şa era #air%ienul.5ncercând să domolească dansul calului, Rand ieşi din palat pelângă găr&ile uluite. Nu era îngri(orat de asasinii aşteptându-l înumră, averti&ai de omul cu urec%i mari2 oricine ar $ pregătit oamuscadă ar $ constatat că îşi uitase armele acasă. 4rice

întâr&iere însă ar $ adus îmul&eala noililor în (urul lui şi nu armai $ putut să plece fără ei. Era ine să $e în sfârşit singur.

354

7/17/2019 Sel


!runcă privire către Aalani şi tânărul !iel2 +edric, se gândi, din Aaen #odara. !proape singur. 5ncă o mai putea simi pe !lanna,iar LeBs 1%erin o (elea undeva departe pe 'lyena. Nu putea $singur pe de-a-ntregul. 0oate niciodată. +ar se simea ine singur,

atât cât era, după atât de mult timp.#air%ienul era un oraş mare, cu stră&i atât de largi că oameniicare se îng%esuiau pe ele păreau nişte pitici. 8iecare stradă treceaca o săgeată prin dealurile atât de cioplite şi terasate că păreauridicate de mâna omului, întâlnindu-le pe celelalte în ung%iuriprecise. 0este tot erau presărate turnuri înalte, acoperite de sc%elede lemn ce acopereau contraforturile, turnuri ce păreau că atingcerul şi se avântă dincolo de el. +e două&eci de ani arseserălegendarele turnuri fără capăt ale #air%ienului în Ră&oiul !iel, şi

încă nu fuseseră reconstruite.Nu era uşor să-şi croiască drum2 mersul la trap nu dură multtimp. Rand se oişnuise ca mulimile să se dea din calea escorteilui, dar cu sute de !ieli în (ur, înveşmântai în cadin’sor, cei doinu mai aveau acelaşi efect. !ielii îl recunoşteau, îşi dădu seama,dar nu doreau să-l stân(enească atrăgând atenia asupra sa cândpurta saie şi, deşi nu era c%iar atât de rău, dar nici c%iar delăudat, călărea un cal. 0entru neamul !iel ruşinea era mai readecât durerea, iar 4i’e’to/-ul complica lucrurile, într-un fel pe careRand nu îl înelegea pe de-a-ntregul. #u sigurană, !viend%a ar $

putut să-i e;plice2 părea să-şi dorească mult ca el să devină !iel.6uli alii se îng%esuiau pe stră&i, cair%ieni în %ainele loroişnuite, dar şi cei care locuiseră în 0oartă înainte de a arde, cuveşminte ponosite, dar în culori vii, taireni mai înali cu un capdecât ei, dar nu mai înali decât !ielii. #ărue trase de oi sau caitreceau greu prin mulime, lăsând loc trăsurilor înc%ise şilecticilor, purtând câteodată sigla unei #ase. Negustorii amulani

îşi lăudau marfa aşe&ată pe tăvi sau pe cotigi2 la coluri de stradădădeau spectacole mu&icani, saltimanci şi (ongleri. Era osc%imare. #air%ienii fuseseră liniştii, supuşi, cu e;cepia celorde la 0oartă. "orietatea nu dispăruse cu totul. 0răvăliile aveau$rmele discrete şi nu îşi puneau marfa afară. 'ar dacă foştiilocuitori ai 0orii erau la fel de gălăgioşi ca întotdeauna, râ&ând şiipând unul la altul, certându-se în mi(locul stră&ii, ceilalilocuitori ai #air%ienului le aruncau priviri de&gustate.Nimeni în afară de !ieli nu-l recunoştea pe călăreul cu capuldescoperit, înveşmântat într-o %aină alastră cusută cu $r deargint, deşi din când în când unii se uitau de două ori la valtrapulcalului. "ceptrul +ragonului nu era ine-cunoscut acolo. Nimeni

nu se dădea din calea lui. +eşi era nerădător, Rand era mulumitcă nu mai era în centrul ateniei tuturor.

355

7/17/2019 Sel


3coala ocupa un palat, la o milă de 0alatul "oarelui, odatăproprietatea seniorului 9art%anes, mort acum şi ne(elit denimeni, cu o ar%itectură pătrată, turnuri ascuite şi alcoaneaustere. 0orile mari erau desc%ise, iar Rand se tre&i întâmpinat

când intră.'drien 1arsin, conducătoarea şcolii, stătea pe nişte trepte late,

în celălalt capăt al curii, o femeie ine făcută, într-o roc%iecenuşie, simplă, cu spatele atât de drept încât părea cu un capmai înaltă decât era de fapt. Nu era singură. Deci de oameni se

îng%esuiau pe treptele de piatră, ărai şi femei, cei mai muli îmrăcai cu straie de lână, roase şi purtate, şi puini în mătăsuri.#ei mai muli erau oameni în vârstă. 'drien nu era singura cu maimulte $re cărunte în părul negru, iar unii nu mai aveau decât păral sau deloc, deşi erau şi câteva c%ipuri mai tinere care se uitaunerădătoare la Rand. 'ar )mai tinere* însemna cu doar &ece saucincispre&ece ani mai în vârstă ca el.Erau profesorii, într-un fel, deşi nu era o şcoală în adevăratulsens al cuvântului. eneau aici studeni să învee de la $ecarefereastră se ieau acum capete tinere de ărai şi femei , dar eramai ales locul unde Rand dorise să $e strânsă învăătura. !u&isemereu, iarăşi şi iarăşi, cât de multă cunoaştere se pierduse înRă&oiul de o "ută de !ni şi în Ră&oaiele 1roloce. 4are cât sepierduse la 8rângerea Lumii? +acă urma să 8rângă din nou

Lumea, atunci voia să cree&e locuri unde cunoaşterea să $esalvată. 4 altă şcoală aia luase $ină în 1ear şi începuse să cauteşi un loc în #aemlyn.)Nimic nu se întâmplă cum te aştepi, murmură LeBs 1%erin.Nu te aştepta la nimic şi nu vei $ surprins. Nu te aştepta la nimic.Nu spera la nimic. Nimic.*Rand înăuşi vocea, descălecând.'drien veni să-l întâmpine făcând o reverenă. #a de oicei, fusurprins să vadă că aia îi venea până la piept. 9ine ai venit la 3coala din #air%ien, "eniore +ragon, spusecu o voce surprin&ător de dulce şi de tânără, care contrastaputernic cu c%ipul său. 4 au&ise vorind şi aspru, cu studenii şiprofesorii2 'drien conducea şcoala cu o mână de $er. #âi spioni ai în 0alatul "oarelui? întreă domol.0ărea uimită, poate $indcă el se gândise la aşa ceva sau poate$indcă nu se cuvenea să pui o astfel de întreare în #air%ien. !m pregătit o mică e;po&iie. +acă "eniorul +ragon vrea sămă urme&e?Ei ine, nici nu se aşteptase cu adevărat la un răspuns. Ea se

uită la cei doi !ieli ca la doi câini mari de la care nu ştia la ce săse aştepte, dar se mulumi să pufnească pe nas. 4 urmă,

356

7/17/2019 Sel


încruntat. #e soi de e;po&iie?"ala de la intrarea în şcoală era o cameră mare, cu coloane

întunecate, lustruite şi dale cenuşii, cu un alcon care se întindeape toate cele trei niveluri. !cum era plină deC maşinării.

0rofesorii care se îng%esuiseră în spatele lui începură să alerge laele. Rand se uită lung, aducându-şi aminte că 9erelain îi spusesecă şcoala face lucruri. +ar ce?'drien începu să-i e;plice după un timp ducându-l pe la$ecare maşinărie, unde profesorii e;plicau ce făcuseră. #%iar

înelese o parte.4 mulime de ciururi, ră&uitoare şi oale pline de ucăi depân&ă produceau cea mai $nă %ârtie din lume sau cel puin aşaspunea inventatorul. 4 adunătură de prese şi leviere uriaşealcătuia o tiparniă, mult mai ună decât cele folosite de(a,spunea creatorul ei. +edric păru foarte interesat de ea, până când

Aalani îl călcă tare pe picior, %otărând că ar treui mai degraă să$e atent la un eventual atac asupra car’a’carnului, iar elşc%iopătă după aceea în urma lui Rand. 6ai era şi un plug pe roicare putea ara şase ra&de o dată măcar asta recunoscu şiRand2 se gândi că ar putea merge şi o c%estie cu nişte ti(e pentrucai, care treuia să taie fânul în locul oamenilor cu seceri, şi unnou tip de ră&oi de esut, mai uşor de folosit, după cum spuneainventatorul. Erau şi modele pictate de viaducte, care să ducă apa

în locurile unde nu mai era, noi scurgeri şi canali&ări pentru#air%ien, c%iar şi o mac%etă pusă pe o masă, cu $gurine deoameni şi cărue, macarale şi tăvălugi, care ilustra cum ar $putut $ făcute şi pavate drumurile, la fel de ine ca în anii deodinioară.Rand nu ştia dacă va funciona vreuna, dar câteva păreaudemne de a $ încercate. 0lugul, spre e;emplu, putea $ folositor înca&ul în care #air%ienul mai spera să se %rănească singurvreodată. 5i va spune lui 'drien să-l construiască. Nu, îi va spunelui 9erelain să-i spună ea. )în pulic, urmea&ă întotdeauna lanulde comandă, îi spusese 6oiraine, dacă nu vrei să sumine&i pecineva şi să-l dai (os.*7n alt profesor pe care îl cunoştea era Hin 1overe, un meşter delentile îndesat, care îşi tot ştergea capul c%el cu o atistă în dungi.0e lângă oc%elari de diferite mărimi )Numeri $rele de păr dinnasul unui ărat de la o milă*, aşa vorea , inea în mână olentilă mare cât capul lui şi sc%ema oc%eanului care să ofolosească o c%estie lungă de şase picioare , dar şi o sc%emăpentru unul cu care puteai să priveşti stelele. 6ă rog, Hin

întotdeauna voise să se uite la lucruri a/ate în depărtări.'drien avea un aer mulumit vă&ându-l pe Rand că studia&ă

357

7/17/2019 Sel


sc%iele 6eşterului 1overe. Era adepta lucrurilor practice. Ea însăşi construise o araletă uriaşă în timpul asediului#air%ienului, toată numai leviere şi coarde, care putea arunca olance la o milă, cu su$cientă putere să străpungă un om. +acă ar

$ fost după ea, nu s-ar $ pierdut timpul cu lucruri care nu eraureale şi solide. #onstruieşte-l, îi spuse Rand lui Hin. 0oate că nu era de unreal folos, precum plugul, dar îl plăcea pe 1overe. 'drien oftă,clătinând din cap. 1overe era radios. 'i dau şi un premiu de o sută de monede de aur. !ratăinteresant.orele lui provocară rumoare şi nu era limpede cine era maiuluit, 1overe sau 'drien.!lte lucruri din încăpere făceau ca invenia lui 1overe să pară lafel de anală ca mac%eta construciei de drumuri. 7n individ cufaa rotundă făcea ceva cu alega de vacă, iar de la capătul uneievi de aramă âşneau /ăcări2 nici el nu părea să ştie la cefoloseşte. 4 femeie deşirată făcu o demonstraie cu o foaie de%ârtie, prinsă cu $re, care se inea în aer doar împinsă de căldurade la un mic foc. 9âigui ceva despre &or era sigur că asta aspusese şi că aripile păsărilor erau curate avea desene cupăsări şi cu ceea ce păreau păsări de lemn , dar era atât deintimidată să-l întâlnească pe "eniorul +ragon, că nu mai putu

scoate niciun cuvânt, iar 'drien nu fu în stare să-i e;plice cefăcuse femeia.6ai era apoi un ărat c%el cu o mulime de tuuri de alamă şicilindri, ti(e şi roi, puse pe o masă acoperită de &gârieturi şiscoituri proaspete, unele su$cient de adânci să treacă în parteacealaltă. +intr-un motiv sau altul, (umătate din faă şi o mână îierau acoperite cu anda(e. +e cum îl vă&use pe Rand intrând, segrăise să aprindă un foc su unul dintre cilindri. #ând Rand şi'drien se opriră în faa lui, trase o pârg%ie şi &âmi mulumit.6aşinăria începu să freamăte, iar un aur şuierând începu săiasă din două sau trei locuri. 3uierul crescu devenind un soi deurlet, iar minunăia începu să tremure din toate înc%eieturile.Dgomotul devenea ameninător, asur&indu-i. 1remura atât de tarecă masa începuse să se mişte. 4mul cu c%elie se repe&i lamaşinărie, scoând un dop din cel mai mare cilindru. !urul ieşicu putere din el, într-un nor, iar maşinăria se opri. 4mul reuşi un&âmet sla, în timp ce îşi sugea degetele arse. 8oarte frumoase alămurile, spuse Rand înainte de a $ dusmai departe de 'drien. #e a fost asta? întreă încet când nu-i mai

putea au&i nimeni.Ea ridică din umeri, uitându-se la Rand neliniştită.

358

7/17/2019 Sel


6ervin nu spune nimănui. #âteodată se aud din camera luie;plo&ii atât de puternice că se &gâlâie uşile. 3i s-a opărit de şaseori până acum, dar spune că, atunci când va funciona, va aduceo nouă ârstă.

6ervin e ine-venit să o aducă, dacă poate, răspunse sec.0oate maşinăria treuia să cânte ceva? #u toate şuierăturileacelea? Nu-l văd pe Gerid. ! uitat să vină?'drien oftă din nou. Gerid 8el era un andoran care a(unsesecumva să citească în 9ilioteca Regală de acolo un student alistoriei şi $loso$ei, cum se numea el însuşi şi nu prea era genulde om drag ei. "eniore +ragon, nu iese niciodată din camera lui de lucrudecât ca să meargă la 9iliotecă.Nu putea să plece fără să ină un mic discurs, cocoat pe unscaun, cu sceptrul +ragonului în mână. Le spuse cât de minunatesunt creaiile lor. 7nele c%iar ar $ putut $, din câte îşi putea daseama. !poi reuşi să se strecoare de acolo, cu Aalani şi +edric. 3iLeBs 1%erin şi !lanna. Lăsă în urmă un &um&et mulumit. "e

întreă dacă, în afară de 'drien, se mai gândise cineva să facă oarmă.#amera de lucru a lui Gerid 8el era la un nivel superior, iar pefereastra lui se &ăreau doar iglele întunecate ale şcolii şi un turn

pătrat, înalt, care nu mai lăsa să se vadă nimic altceva. Geridpretindea că oricum nu se uita niciodată pe fereastră. 0utei aştepta aici, spuse Rand lângă uşa îngustă încăpereaera şi ea îngustă şi fu surprins când Aalani şi +edric aproarăimediat.+eodată îşi dădu seama că mai multe lucruri se legau. +e cândieşise de la întâlnirea cu R%uarc şi 9erelain, Aalani nu aruncasenicio privire de&aproatoare către saie, aşa cum făcea de oicei.Nici ea, nici +edric nu se uitaseră măcar spre cal la gra(duri, şinici nu comentaseră că picioarele ar treui să-i $e su$ciente unuiom, lucru pe care îl spuneau mereu.#on$rmându-i ănuiala, vă&u, în timp ce se întorcea către uşă,cum Aalani îl măsura pe +edric din cap până în picioare. "curt,dar cu un interes vădit şi cu un &âmet pe u&e. +edric făceaeforturi evidente să o ignore. !şa era oiceiul !iel, să se facă canu înelege, până ea nu îşi făcea şi mai clar cunoscute inteniile.Ea ar $ făcut acelaşi lucru dacă el ar $ fost cel care ar $ începutsă o cântărească din priviri. "imii-vă ine, le ură Rand peste umăr, lăsându-i uimii, şi

intră în cameră.#amera micuă era plină de cări, papirusuri şi foi de %ârtie.

359

7/17/2019 Sel


Rafturile îng%esuite urcau până la tavan, mai puin în dreptul uşiişi al celor două ferestre. 6asa care ocupa cea mai mare parte acamerei era acoperită de cări şi %ârtii, iar un scaun lier era şi el

împovărat de ele, ca şi câteva coluri din cameră. Gerid 8el era un

ărat ine făcut, care parcă uitase să se pieptene în dimineaaaceea. 0ipa strânsă între dini era stinsă, iar %aina ponosită eraacoperită cu scrum. "e uită o clipă la Rand, spunând= !%, da. +esigur. 1ocmai voiam săC"e uită încruntat la cartea pe care o inea în mână, apoi seaşe&ă în spatele mesei, căutând prin foile de %ârtie din faa lui,mormăind încet. "e scărpină în cap, privind titlul cării. 5n celedin urmă se uită la Rand, clipind surprins. !%, da. +espre ce voiai să vorim?Rand îşi elieră al doilea scaun, punând (os cările şi %ârtiile,

îşi puse "ceptrul +ragonului deasupra lor şi se aşe&ă. 6ai încercase să vorească cu alii $loso$ şi istorici, femei şi ărai învăai , dar era ca şi cum ar $ încercat să scoată ceva de la o!es "edai. Erau foarte siguri de ceea ce ştiau, dar, când voreaude alte lucruri pe care nu le ştiau atât de ine, te înecau în valuride cuvinte care ar $ putut însemna orice. 8ie se mâniau foartetare când îi presai păreau să creadă că asta însemna că se

îndoia de cunoştinele lor, ceea ce era un păcat capital , $e începeau să vorească şi mai mult, folosind cuvinte din care nu

ştiau nici (umătate, $e deveneau slugarnici, încercând să a/e dela el ce voia să ştie, pentru a-i repeta cuvintele. Gerid era diferit.0ărea mereu să uite că Rand este +ragonul Renăscut, ceea ce-iconvenea de minune acestuia. #e ştii despre !es "edai şi "tră(eri? +espre legătura dintreei? "tră(eri? Legătură? 3tiu şi eu cât ştiu cei care nu sunt !es"edai. #eea ce nu e mare lucru, &ise trăgând din pipă, fără să-şidea seama că se stinsese. #e vrei să ştii? 0oate $ ruptă? Ruptă? 4%, nu. Nu cred. +ecât dacă unul dintre ei moare.!sta o rupe. #red. !m au&it odată ceva despre legătură, dar nu-miamintescC4servând o foaie de %ârtie, Gerid o scoase dintr-un teanc şi

începu să citească, încruntându-se şi clătinând din cap. Erascrisul lui, dar nu mai părea să $e de acord cu propriile

însemnări.Rand oftă2 avea impresia că, dacă întoarce capul, va vedeamâna !lannei deasupra capului său.

+ar despre ce te-am întreat data trecută? Gerid? Gerid?9ăratul tresări.

360

7/17/2019 Sel


4%, da. !%, întrearea. 7ltima dată. 1armon <ai>don. Eiine, nu ştiu cum va $. 1roloci, cred? "eniori ai "paimei? +a."eniorii "paimei. +ar m-am gândit. Nu poate $ ultima ătălie. Nucred că poate $. 8iecare ârstă are o 7ltimă 9ătălie. "au cele mai

multe.9rusc se încruntă, privindu-şi pipa pe deasupra nasului şi

începu să cotroăie pe masă. !veam o cutie cu iască pe aici pe undeva. #um adică nu poate $ 7ltima 9ătălie? întreă Rand

încercând să-şi păstre&e vocea molcomă.Gerid a(ungea până la urmă la suiect2 treuia doar să-l

îndemne. #e? !, da, e;act despre asta este vora. Nu poate $ 7ltima9ătălie. #%iar dacă +ragonul Renăscut sigilea&ă din nou temnia#elui întunecat, la fel de ine precum #reatorul. #eea ce nu credcă poate face. "e aplecă, şoptindu-i conspirativ= Nu este #reatorul,să ştii, indiferent ce se voreşte pe stră&i. +ar totuşi, temniatreuie ferecată iar de cineva. e&i tu, Roata. Nu vădC 9a da, ve&i. !i $ un student foarte un, spuse luându-şi pipa

în mână şi desenând un cerc prin aer cu fumul. Roata 1impului.ârstele vin şi trec şi vin din nou când Roata se învârteşte. 3tiiteoria, &ise împungând un punct imaginar de pe Roata la fel de

imaginară. !ici temnia #elui întunecat este întreagă. !ici au dato gaură şi au sigilat-o iarăşi, continuă el mişcându-şi pipa de-alungul arcului imaginar. !ici suntem noi. 0eceile slăesc. +arasta nu contea&ă, desigur. #ând Roata se va întoarce aici, în loculunde au dat o gaură prima dată, temnia #elui întunecat treuiesă $e iarăşi întreagă. +e ce? 0oate data viitoare vor găuri 0ân&a printr-un petic.0oate aşa au făcut ultima dată, găurind prin ceea ce a făcut#reatorul, vreau să spun poate au făcut 0uul printr-un petic de0ân&ă, iar noi nu ştim cum să facem asta.Gerid clătină din cap. 0entru o clipă se uită la pipă, dându-şiiar seama că se stinsese, iar Rand se temu că treuie să-l strigeiarăşi, dar Gerid continuă= #ineva treuie să o facă o dată. 0entru prima dată, adică.!sta dacă nu cre&i că însuşi #reatorul a făcut temnia #elui

întunecat cu o gaură şi un petic de la un început, &ise mişcânduşiamu&at sprâncenele. Nu, a fost întreagă la început şi cred că va$ iarăşi întreagă când va începe a treia ârstă.5nmuie grăit o peniă în cerneală şi începu să scrie pe

marginile unei cări desc%ise. Gmm. Nu mai contea&ă acum. Nu spun că +ragonul

361

7/17/2019 Sel


Renăscut va $ cel care o va face iarăşi întreagă, şi nu neapărat înaceastă ârstă, dar treuie să se întâmple înainte de a treiaârstă, şi a trecut su$cient de mult timp de când a fost făcutăiarăşi întreagă o ârstă, cel puin astfel încât nimeni să nu-şi

mai amintească de #el întunecat sau de temnia sa. Nimeni caresă-şi mai aducă aminte. GmmC mă întreC"e uită printre notie, scărpinându-se în cap, apoi tresări uimitsă-şi dea seama că folosise mâna în care inea penia. !vea în părun $r de vopsea. 4rice ârstă în care peceile slăesc treuie să-şi aminteascăpână la urmă de #el întunecat, deoarece treuie să-l înfrunte şisă-l întemnie&e iarăşi, &ise încercând să scrie fără să mai înmoaiepenia în cerneală. !sta doar dacă #el întunecat nu scapă, spuse Rand încet. "ădistrugă Roata 1impului şi să refacă 1impul şi lumea după c%ipulşi asemănarea sa. "e poate şi asta, ridică Gerid din umeri, încruntându-se lapeniă, înainte de a-şi aduce aminte de sticlua cu cerneală. Nucred că eu sau tu putem face mare lucru. +e ce nu vii aici săstudie&i cu mine? Nu cred că 1armon <ai>don va $ mâine şi îi veifolosi timpul la fel de ine caC #e cre&i că ar putea rupe peceile?Gerid îşi înc%ise oc%ii.

"ă rupă peceile? "ă rupă peceile? #ine altcineva decât unneun ar vrea să facă aşa ceva? +ar pot $ ele rupte? îmi aducaminte că am citit pe undeva că nu pot $, dar nu îmi aduc aminteacum de ce. #e te-a făcut să te gândeşti la aşa ceva? Nu ştiu, oftă Rand. LeBs 1%erin cânta în străfundul miniisale. )Rupe peceile. Rupe peceile şi pune capăt. Lasă-mă să morpentru totdeauna.*8ăcându-şi vânt leneş cu un col al şalului, EgBene se uită înamele direcii ale %olului, sperând să nu se $ rătăcit iarăşi. 5i erateamă că aşa se întâmplase, spre marea ei nemulumire. 0alatul"oarelui avea coridoare care se întindeau pe mile întregi, niciunulmai răcoros ca e;teriorul, şi petrecuse prea puin timp în palat casă învee drumul.Erau 8ecioare peste tot, în grupuri de două sau trei mult maimulte decât erau de oicei, când nu era Rand acolo. 0ăreau că seplimă doar, dar totuşi aveau cevaC furişat. #âteva o cunoşteaudin vedere şi s-ar $ putut aştepta la o voră prietenească maiales 8ecioarele, care se %otărâseră că a $ eleva îneleptelor era maiimportant decât a $ !es "edai, aşa cum o credeau, până în

punctul în care pur şi simplu nu mai era !es "edai , dar păreaupe cât de uimii putea $ un !iel să o vadă. +ădeau din cap a salut

362

7/17/2019 Sel


o clipă mai târ&iu şi se grăeau să plece fără o voră. Nici nu îivenea să-i mai întree pe unde să o ia."e încruntă la un slu(itor cu faa scăldată de sudoare, cu dungialastre şi aurii pe manşetă, întreându-se dacă va şti să o a(ute.

0rolema era că nu era sigură unde vrea să a(ungă. +in păcate,omul era speriat de mulimea de !ieli din (ur. ă&ând o femeie

îmrăcată ca un !iel încruntându-se la el niciodată nu păreausă remarce oc%ii negri pe care nu-i avea niciun !iel o rupse lafugă, cu mintea înesată de poveştile despre 8ecioare.0ufni nervoasă. 4ricum nu avea nevoie de îndrumări. 6aidevreme sau mai târ&iu, treuia să dea peste ceva cunoscut. Nuavea rost să se întoarcă pe unde venise, dar pe care dintre cele treidirecii să o aleagă? !lese una şi porni cu paşi mari, iar câteva8ecioare se dădură din calea ei.+e fapt, se simea indispusă. !r $ fost minunat să voreascădin nou cu !viend%a, după atâta timp, dar femeia dăduse rece dincap şi intrase în cort cu !mys pentru a vori în taină. #u adevăratde taină, a/ase după ce încercase să o urme&e în cort.)Nu ai fost c%emată, îi spusese rece !mys, în timp ce !viend%astătea pe o pernă cu picioarele încrucişate, privind deprimată lacovoarele din faa ei. +u-te şi plimă-te. 6ănâncă ceva. 4 femeienu treuie să arate ca o trestie.*9air şi 6elaine veniseră într-o goană, duse de gai’s/ain, dar

EgBene fusese e;clusă. !(utase întru câtva să vadă un întreg şirde înelepte întoarse din drum, dar numai puin. 0ână la urmăera prietena !viend%ei, iar, dacă aceasta avea neca&uri, voia să oa(ute. #e caui aici? au&i din spate vocea "orileei.EgBene fu mândră de ea însăşi. "e întoarse calmă către

îneleaptă "%ende. +in Aarra #%areen, "orilea avea părul rar, alşi un c%ip ca o mască de piele trasă peste craniu. Era toată numaimuşc%i şi os şi, deşi putea conduce 0uterea, avea mai puină forădecât ma(oritatea novicelor întâlnite de EgBene. 5n 1urn nu ar $trecut niciodată de stadiul de novice, înainte de a $ trimisă acasă.+esigur, printre înelepte nu conta prea mult dacă puteai conducesau nu. 'ndiferent care erau regulile misterioase ale îneleptelor,când apărea "orilea, devenea pe loc liderul lor. EgBene credea căera vora doar despre puterea voinei.#u un cap mai înaltă decât EgBene, ca ma(oritatea femeilor!iel, se uita la ea cu o privire care ar $ putut dărâma un taur. Erao uşurare, căci aşa se uita de oicei la toată lumea. +acă ar $avut ceva cu ea, privirea ei ar $ dărâmat &idurile, iar tapiseriile ar

$ luat foc. "au aşa i-ar $ părut. !m venit să îl văd pe Rand, spuse EgBene. "ă vin de la

363

7/17/2019 Sel


corturi până aici a fost o plimare la fel de plăcută ca oricare alta.8usese cu sigurană mai plăcut decât să meargă în pas repedede cinci sau şase ori în (urul &idurilor oraşului, ideea !ielilor dee;erciiu uşor. "pera ca "orilea să nu întree de ce. Nu îi plăcea

să mintă o îneleaptă."orilea se uită o clipă la ea de parcă ar $ ănuit-o de cevaascuns, apoi îşi aran(ă şalul pe umerii osoşi, spunând= Nu este aici. "-a dus la şcoala lui. 9erelain 0aeron a sugeratcă nu ar $ înelept să-l urmăm şi sunt de acord.0entru EgBene era un efort să-şi menină c%ipul netulurat.7ltimul lucru la care se aşteptase era ca îneleptele să o ascultepe 9erelain. 4 tratau cu respect, ca pe o femeie cu capul peumeri, ceea ce nu avea niciun sens pentru EgBene, şi nu pentrucă Rand o învestise cu autoritate. Nu le păsa nici cât negru suung%ie de autoritatea cuiva din inuturile umede. Era ridicol.8emeia din 6ayene se a$şa în %aine scandaloase şi /irta fărăruşine asta când nu făcea mai mult decât să /irte&e, aşa cumcredea EgBene. Nu era genul la care !mys să surâdă ca la o $icăfavorită. 3i nici "orilea.5n minte i se strecurară nepoftite gânduri despre <aByn.8usese doar un vis, şi încă visul lui <aByn. #u sigurană, nici nuse apropia de ce făcea 9erelain. #ând ora(ii unei fete se înroşesc fără niciun motiv, spuse

"orilea, de oicei este un ărat la mi(loc. #e ărat i-a stârnitinteresul? Ne putem aştepta să-i pui o coroniă de cununie lapicioare în curând? !es "edai se căsătoresc rar, răspunse rece EgBene.0uf%itura femeii sună ca o pân&ă care se rupe. 0oate că8ecioarele şi îneleptele, toi !ielii de fapt, considerau că nu este!es "edai atâta timp cât învăa cu !mys şi cu celelalte, dar"orilea ducea lucrurile şi mai departe. 0ărea să creadă că EgBenedevenise !iel. 5n plus, nu era lucru în care să nu-şi vâre nasul. ei face asta, fetiă. +oar nu te faci ar Dareis !ai să cre&ică ăraii sunt ceva care treuie vânat. 3oldurile alea suntfăcute pentru eeluşi, şi o să ai şi tu. 5mi putei spune unde îl pot aştepta pe Rand? întreăEgBene mai sla decât şi-ar $ dorit. "orilea nu era o estitoare-nvise, să poată descifra visele şi cu sigurană nu putea faceprorociri, dar putea $ atât de sigură pe ea, încât părea cevainevitail. 9eeluşii lui <aByn. 0e Lumină, cum putea avea copiicu <aByn? Era adevărat că !es "edai nu se măritau aproapeniciodată. Rari erau ăraii care voiau să se mărite cu o femeie

care i-ar $ putut manevra ca pe nişte păpuşi, conducând 0uterea. 0e aici, spuse "orilea. E "anduin pe care l-am vă&ut ieri pe

364

7/17/2019 Sel


lângă cortul lui !mys, un 0ursânge adevărat, ine făcut?#icatricea face ca restul feei să pară mai frumoasăC#onducând-o pe EgBene prin palat, "orilea continua să aducăvora despre tot felul de ărai, studiind-o vicleană cu coada

oc%ilor. "e străduia să facă lista farmecelor $ecărui ărat,inclusiv cum arăta fără %aine femeile şi ăraii !iel foloseau

împreună corturile de auri , aşa că EgBene roşi de nenumărateori.#ând a(unseră la camerele unde Rand urma să-şi petreacănoaptea, EgBene fu mai mult decât ucuroasă să-i mulumeascăşi să înc%idă uşa în spatele ei. +in fericire, proail că îneleaptaavea şi alte treuri, aşa că nu dădu u&na înăuntru.Respirând adânc, EgBene începu să-şi aran(e&e şalul şi fusta.Nu era nevoie, dar se simea de parcă ar $ fost rostogolită dinvârful unui deal. 8emeii îi plăcea să se (oace de-a peitoarea. !r $fost în stare să împletească cu mâna ei cununa unei femei, să otârască pe aceasta, să o lase la picioarele unui ărat, iar lui să-irăsucească mâna până o ridica. Ei, poate nu c%iar să o târască şisă-i răsucească mâna, dar ceva asemănător. "igur nu ar $

îndră&nit să-i facă şi ei aşa ceva. La acest gând c%icoti. 0ână laurmă "orilea nu credea cu adevărat că ea devenise !iel2 ştia căEgBene este !es "edai sau credea că este. Nu, sigur nu aveaniciun motiv să-şi facă gri(i:

5nepeni cu mâinile pe eşarfa cenuşie cu care îşi prindea părulla spate, au&ind paşi în cameră. +acă Rand putea sări de la#aemlyn la #air%ien, poate că putea veni direct în cameră. 3ipoate că cineva sau ceva îl aştepta. 5mrăişă saidarul şi esurepede câteva lucruri neplăcute, gata să le folosească. !păru ofemeie gai’s/ain, cu raele încărcate de cearşafuri împăturite,care tresări la vederea ei. EgBene elieră saidarul şi speră să nu$ roşit iarăşi.Niella semăna prea mult cu !viend%a ca să nu tresară vă&ând-o

în mantia ală. 0ână când îi dădeai seama că ar $ treuit să maiadaugi şase sau şapte ani unui c%ip care nu era su$cient deron&at şi poate un pic mai plinu. "ora !viend%ei nu fuseseniciodată o 8ecioară a Lăncii2 era o esătoreasă care trecuse de

(umătatea acelui an şi o &i. EgBene nu o salută, ar $ stân(enit-ope Niella. 5l aştepi pe Rand în curând?' 7ar’a’carn va veni când va veni, răspunse Niella privind cuumilină în podea2 era ciudat c%ipul !viend%ei, c%iar dacă puinmai grăsu, nu se potrivea cu umilina. E datoria noastră să $m

pregătii când a(unge. Niella, ai idee de ce !viend%a s-ar înc%ide cu !mys şi 9air şi

365

7/17/2019 Sel


6elaine?#u sigurană, nu era vora despre vise2 "orilea avea tot atâteaailităi ca !viend%a. Este aici? Nu, nu ştiu niciun motiv, răspunse, micşorându-şi

oc%ii alaştri-ver&i. 3tii ceva, insistă EgBene. !r putea să se folosească deoediena gai’s/ain. "pune-mi ce ştii, Niella: 3tiu că !viend%a o să-mi pună pielea pe ă în ca&ul în carecar’a’carnul mă va găsi stând aici cu patul nesc%imat.EgBene nu ştia dacă e vora de 4i’e’to/, dar când erau

împreună !viend%a era de două ori mai strictă cu sora ei decât cuoricare alt gai’s/ain.

Niella pluti grăită către uşă, dar EgBene o prinse de mânecă. 4 să lepe&i alul când i se termină timpul?Nu s-ar $ cuvenit să pună o astfel de întreare, iar umilinadispăru rusc din oc%ii ei, la fel de mândri acum ca ai oricărei8ecioare. 6i-aş ate (oc de 4i’e’to/ dacă aş face altfel, răspunseăoasă2 un &âmet îi răsări rusc pe u&e. 5n plus, soul meu vaveni să mă caute, şi nu ar $ mulumit. 0ot să plec acum? întreă purtând din nou masca umilinei,cu oc%ii plecai. +acă !viend%a este aici, va veni în camereleastea, şi prefer să nu o întâlnesc, dacă pot să o evit.

EgBene o lăsă să plece. Nu avusese niciun drept să-i pună acea întreare2 era ruşinos să vorească cu un gai’s/ain despre viaade dinainte sau de după. 5i era puin (enă, deşi ea nu urma

4i’e’to/, decât atât cât să $e politicoasă.Rămasă singură, se aşe&ă într-un scaun, ogat sculptat şiaurit, care acum părea foarte neconfortail, după ce se oişnuisesă stea pe pernue, cu picioarele încrucişate. 5şi strânse picioarelesu ea, întreându-se despre ce ar putea vori !viend%a cu !mysşi celelalte două. +espre Rand, aproape sigur. 5neleptele eraumereu preocupate de el. Nu le păsa de 0rofeiile din inuturileumede despre +ragon, dar pe cele din R%uidean le ştiau pedinafară. #ând va distruge !ielii, aşa cum spuneau profeiile, o,)rămăşiă a unei rămăşie* va $ salvată, iar ele voiau ca acearămăşiă să $e cât mai mare.+e aceea o făceau pe !viend%a să stea tot timpul cu el. 0reaaproape pentru una-cuviină. Era sigură că, dacă se duce îndormitor, găseşte o saltea pe podea pregătită pentru !viend%a.!ielii aveau însă un mod diferit de a vedea lucrurile. 5neleptelevoiau ca !viend%a să-l învee tradiiile şi oiceiurile !ielilor, să-i

aducă aminte că, deşi nu crescuse printre ei, prin venele salecurgea sânge de !iel. "e părea că îneleptele credeau că pentru

366

7/17/2019 Sel


asta e nevoie de $ecare ceas, şi nu putea să le-o ia în nume derău, având în vedere cu ce se confruntau. Nu pe de-a-ntregul.#%iar şi aşa, nu era decent să oligi o femeie să doarmă în aceeaşicameră cu un ărat.

Nu putea face însă nimic cu prolema !viend%ei, mai ales că!viend%a nu vedea să $e vreo prolemă. "pri(inindu-se într-uncot, EgBene se gândi cum să-l aorde&e pe Rand. "e gândea întoate felurile, dar nu a(unsese la niciun re&ultat când el intră încameră, murmurând ceva către doi !ieli rămaşi în %ol, înainte dea înc%ide uşa. EgBene sări în picioare. Rand, treuie să mă a(ui cu îneleptele, pe tine o să teasculte, i&ucni ea fără să se gândească. Nu asta dorise să spună. 5mi pare ine să te văd, spuse el &âmind.+ucea cu el sulia "eanc%ean, acum ornată cu +ragonisculptai. !r $ vrut să ştie de unde o avea2 orice lucru "eanc%ean

îi făcea pielea ca de găină. Eu sunt ine, mulumesc. +ar tu? 0ari să $i din nou tu

însăi, plină de farmec ca de oicei.!răta atât de oosit: 3i dur, su$cient de dur încât &âmetul să-ipară ciudat. 0ărea mai dur de $ecare dată când îl vedea. Nu treuie să-i înc%ipui că eşti amu&ant, se încruntă ea2mai ine să continue cum începuse decât să dea înapoi şi să-iofere şi mai multe motive să &âmească. 4 să mă a(ui?

#um? întreă el facându-se comod erau camerele lui pânăla urmă. !runcă sulia pe o măsuă cu leopar&i sculptai pepicioare şi-şi lepădă centura saiei şi %aina. Nu transpira maimult decât un !iel. 5neleptele ascultă ce spun, dar aud doar ceea ce vor ele săaudă. !m început să recunosc privirea aia plată pe care o au cândcred că voresc prostii şi, în loc să mă facă să mă simt prostcontra&icându-mă, mă ignoră.5şi trase unul dintre scaunele aurite, lăfăindu-se în el, cupicioarele desfăcute şi întinse în faa sa. Reuşi să facă asta cu unaer arogant. 5n mod limpede erau prea muli oameni care făceautemenele în faa lui. #âteodată voreşti prostii, murmură ea2 dintr-un motiv saualtul se putea concentra mai ine, acum că nu mai avea timp săse gândească. !ran(ându-şi şalul pe umeri, se postă în faa lui. 3tiu că ai vrea să au&i de Elayne.+e ce se întristase aşa şi de ce părea rece ca g%eaa? 0roail$indcă nu au&ise nimic de Elayne de atât de mult timp. 6ă îndoiesc că "%eriam le-a transmis îneleptelor multe

mesa(e din partea ei pentru tine.Niciunul, din câte ştia, deşi el nu mai fusese în #air%ien să le

367

7/17/2019 Sel


primească. Elayne doar în mine ar avea încredere să transmită genulăsta de mesa(e. !ş putea să i le transmit dacă ai convinge-o pe!mys că sunt su$cient de întremată să măC întorc la studiile

mele.!r $ vrut să nu se $ poticnit, dar el ştia de(a foarte multedespre estirea în vise, c%iar şi despre Tel’aran’r/iod. +oarnumele de )estitoare-n vise* nu era un secret ine pă&it printre

înelepte, mai ales de cele care avea %arul. Nu putea să le trăde&esecretele. 5mi spui unde este Elayne? întreă Rand de parcă ar $ ceruto cană de ceai.Ea e&ită, dar înelegerea dintre ea, Nynaeve şi Elayne rămânea

în picioare pe Lumină, cât de mult timp trecuse? El nu mai eraăiatul cu care crescuse. Era un ărat, plin de el şi, indiferent detonul folosit, oc%ii lui cereau un răspuns. +acă între !es "edai şi

înelepte mai săreau scântei, între !es "edai şi el ar $ i&ucnit unincendiu. 1reuia să $e un element care să se interpună între ei,şi singurul la îndemână erau ele trei. 1reuia să facă asta, darspera să nu se ardă. Nu pot să-i spun asta, Rand. Nu am niciun drept. Nudepinde de mine să spun.3i ăsta era adevărul. 4ricum nu ar $ putut să-i spună unde era

"alidarul, dincolo de !ltara, undeva pe râul Eldar. El se aplecăspre ea. 3tiu că este cu !es "edai. 5mi spui că acele !es "edai măspri(ină sau ar putea să o facă. Le e teamă de mine? 0ot să (ur săstau departe de ele dacă şi ele vor face la fel. EgBene, vreau să-idau lui Elayne 1ronul Leului şi 1ronul "oarelui. !re dreptul laamândouă2 #air%ienul o va accepta la fel de repede ca şi !ndorul.!m nevoie de ea, EgBene.EgBene desc%ise gura şi reali&ă ca era gata să-i spună tot ceeace ştia despre "alidar. 5n ultima clipă înc%ise gura, strângând dindini până când o durură fălcile. "e desc%ise saidarului. 4 a(utadulcea sen&aie a vieii, atât de puternică încât umrea oricealtceva2 încetul cu încetul, impulsul de a vori se stinse.El se re&emă de scaun cu un oftat, privind-o cu oc%i mari. 7naera să ştie că el era cel mai puternic ta’veren de la !rtur !ripăde-3oim încoace, şi altceva era să se tre&ească prinsă în mre(elelui. !ia se putea opri să nu se cuprindă cu raele, tremurând. Nu o să-mi spui.Nu fusese o întreare. 9rusc îşi frecă raele prin cămaşă,

aducându-i aminte lui EgBene că inea saidarul0 atât deaproape, proail că el o simea ca o furnicătură pe piele.

368

7/17/2019 Sel


#re&i că am de gând să te fore& să-mi spui? i&ucni elmânios. "unt aşa un monstru că ai nevoie de 0utere să teprote(e&i de mine? Nu am nevoie de nimic să mă prote(e& de tine, răspunse ea

cât de calm putea. 5şi simea stomacul întors pe dos. El era Rand,dar era şi un ărat care putea conduce 0uterea. 4 parte din eadorea să ocească. 5i era ruşine de lucrul ăsta, dar nu puteasc%ima nimic. "e elieră de saidar cu o umră de regret. +ar nuconta2 dacă ar $ a(uns la o astfel de înfruntare, ar $ învins-o cuuşurină, dacă nu-l putea despări de saidin.

Rand, îmi pare rău că nu pot să te a(ut, dar nu pot. #%iar şiaşa, te rog să mă a(ui. 3tii că te va a(uta şi pe tine.6ânia lui se stinsese, îng%iită de un rân(et nesuferit2 era

înfricoşător cât de repede se putea sc%ima. 4 pisică pentru o pălărie sau o pălărie pentru o pisică, cităel.)+ar nimic pentru nimic*, continuă ea în gând. !u&ise voraaceea când era copilă, de la oamenii din 1aren 8erry. 0oi să-i vâri pisica în pălărie şi pe amândouă în pantaloni,Rand al>1%or, spuse cu răceală.Reuşi să nu trântească uşa ieşind, dar fu cât pe-aci.#ălcând cu paşi mari se întrea ce urma să facă. 1reuia să leconvingă cumva pe înelepte să o lase înapoi, în Tel aran’r/iod în

modC o$cial, ca să spunem aşa. 6ai devreme sau mai târ&iu,Rand urma să se întâlnească cu !es "edai din "alidar şi ar $ fostatât de ine dacă ar $ reuşit să vorească mai întâi cu Elayne sauNynaeve. Era puin surprinsă că "alidarul încă nu vorise cu el2ce le reinea pe "%eriam şi pe celelalte? Nu putea face nimic, şiproail ştiau ele mai ine.Era nerădătoare să-i spună un lucru lui Elayne. Rand aveanevoie de ea. 1onul lui păruse că spune că avea mai multă nevoiede ea decât avusese de orice altceva, vreodată. !sta ar treui să-iliniştească ei temerile dacă o mai iuea sau nu. Niciun ărat nuar $ spus în acel mod că avea nevoie de ea dacă nu ar $ iuit-o.Rand rămase uitându-se câteva clipe la uşa care se înc%isese înspatele lui EgBene. "e sc%imase atât de mult faă de copilia cucare crescuse: în veşmintele !iel părea o ună imitaie de

îneleaptă mai puin înălimea, desigur2 o îneleaptă scundă, cuoc%ii mari şi negri , dar EgBene pusese întotdeauna tot su/etul

în ceea ce făcea. 8usese la fel de stăpânită ca orice !es "edai,desc%i&ându-se saidarului când cre&use că o amenina. !sta îşiaducea aminte. 'ndiferent ce %aine purta, ea îşi dorea să $e !es

"edai şi păstra secretele !es "edai, c%iar după ce îi spuseselimpede că avea nevoie de Elayne pentru a asigura pacea a două

369

7/17/2019 Sel


naiuni. 1reuia să se gândească la ea ca la o !es "edai. Era trist."e ridică oosit în picioare, luându-şi %aina. 1reuia să-iprimească pe noilii din #air%ien, #olavaere şi 6aringil, +oraineşi restul. 3i pe cei din 1ear2 6eilan, !racome şi ceilali, care s-ar $

&vârcolit ca peştii pe uscat dacă le acorda celor din #air%ien oclipă în plus. 3i îneleptele vor dori să-i vorească, şi 1imolan, şirestul de căpetenii cu care nu apucase să se întâlnească. +e cevoise oare să plece din #aemlyn? 8usese plăcut să vorească cuGerid, dar întreările pe care le adusese în discuie nu erau la felde plăcute, şi era ine să vorească cu cineva care nu-şi aduceaaminte niciodată că este +ragonul Renăscut. 0e deasupra, maiavusese parte de ceva timp departe de mulimea de !ieli care-l

încon(urau tot timpul2 treuia să facă din nou asta.5şi surprinse re/e;ia într-o oglindă cu margini aurite. 9ine că măcar nu i-ai lăsat să vadă că eşti oosit, îi spuseimaginii. 8usese unul dintre sfaturile scurte date de 6oiraine.)Nu-i lăsa niciodată să te vadă slăit.* 1reuia să se oişnuiascăsă o vadă pe EgBene ca pe una dintre ei."tând comod pe vine în grădina de su ferestrele lui Randal>1%or, "ulin arunca în ărână un cuit mic, aparent amu&ândusesingură. Fipătul unei ufnie de piatră, venit de la o fereastră, oridică în picioare2 îşi ăgă la centură cuitul. Rand al>1%or ieşiseiar din cameră. Nu putea să-l veg%e&e în felul acela. +acă ar $

avut-o pe "omara sau pe Enaila, le-ar $ trimis după el. +e oicei, încerca să-l prote(e&e de acea nero&ie, aşa cum ar $ făcut-o pentruprimul-frate.!lergând până la cea mai apropiată uşă, se alătură altor trei8ecioare, orecăind prin lairintul de coridoare, încercând să parăcă merg liniştite. 'ndiferent ce voia car’a’carnul, nimic nu treuiasă i se întâmple singurului $u al 8ecioarelor care se întorsesevreodată la ele.

CAPITOLUL 19

C2e"tiuni de To2R!N+ #RED7"E # ! +4R6' NE5N14R" 5N !#E! N4!01E. Erasu$cient de oosit să uite de atingerea !lannei şi, mai important,!viend%a era la corturi cu îneleptele, nu de&răcându-se pentruculcare fără să-i pese de pre&ena lui şi nederan(ându-i odi%na cu&gomotul respiraiei. !ltceva îl făcea să se &vârcolească în pat.isele. 5ntotdeauna îşi pă&ea visele ca să-i ină departe pe Rătăcii dar şi pe înelepte însă asta nu îl a(uta când era vora despre

ceea ce era de(a înăuntru. isa lucruri uriaşe, ale, ca nişte aripide pasăre, fără pasăre, plutind pe cer2 visa oraşe uriaşe, cu clădiri

370

7/17/2019 Sel


imposiil de înalte, strălucind în soare, cu nişte formeasemănătoare unor gărgărie sau ale unor picături strivite de apă,grăindu-se pe stră&i. 6ai vă&use acele lucruri înainte, înter’angrealul uriaş din R%uidean, unde îşi câştigase +ragonii de

pe rae, şi ştia că erau din remea Legendelor, dar de data astaera diferit. 1otul părea răsucit, culorileC greşite, de parcă oc%ii iar$ (ucat feste.!ripile se poticneau şi cădeau, aruncând sute de oameni înraele morii. #lădirile se sfărâmau ca sticla, oraşele ardeau, iarpământul sălta ca o mare &uciumată de furtună. 3i iarăşia(ungea în faa unei femei frumoase, cu păr de aur, iarăşi şi iarăşiprivind cum pe c%ipul ei dragostea se transforma în teroare. 0artedin el o cunoştea. 0arte din el voia să o salve&e de #el întunecat,de orice prime(die, de ceea ce el însuşi urma să facă. !vea atât demulte pări, cu mintea spartă în ucăi lucitoare, toate urlând."e tre&i în întuneric, transpirat, tremurând. Erau visele luiLeBs 1%erin. Nu i se mai întâmplase niciodată să vise&e visele lui.Rămase întins cele câteva ceasuri care-l despăreau de răsărit,uitându-se în gol, temându-se să înc%idă oc%ii. Finea saidinul

înlăuntru său, de parcă l-ar $ putut a(uta să lupte cu visele unuiom mort, dar LeBs 1%erin rămânea tăcut.5n cele din urmă lumina palidă se furişă prin ferestre, iar ungai’s/ain se strecură tăcut înăuntru cu o tavă de argint acoperită

de o esătură. Nu spuse nimic vă&ându-l pe Rand trea&, se înclinăşi ieşi la fel de tăcut. #u 0uterea în el, Rand putea mirosi vinul cumirodenii şi pâinea proaspătă, untul şi mierea, $ertura $erintede ovă& pe care o mâncau !ielii dimineaa, ca şi cum ar $ avutnasul deasupra tăvii. Elierându-se de '&vor, se îmrăcă,punându-şi centura. Nu atinse pân&a care acoperea mâncarea2 nu

îi era foame. 'eşi din cameră, cu "ceptrul +ragonului prins în îndoitura cotului.8ecioarele erau din nou pe coridorul lat, alături de "ulin, iar7rien îşi adusese "cuturile Roşii, dar nu erau singuri. +incolo degăr&i, oamenii se îng%esuiau umăr la umăr, iar unii trecuseră deprimul rând de luptători.!viend%a era în mi(locul unei delegaii de înelepte, formată din!mys, 9air şi 6elaine, "orilea, desigur, #%aelin, !pă 8umegândă6iagoma cu câteva $re cărunte în părul negru, Edarra, o Neder"%iande, care părea aproape la fel de tânără ca el, dar avea de(a înoc%ii alaştri acel calm inconfundail şi îşi inea spatele la fel dedrept precum celelalte. Era şi 9erelain cu ele, dar nu şi R%uarcsau celelalte căpetenii. Le spusese de(a ce avusese de &is, iar !ielii

nu erau oamenii care să lungească vora. +ar de ce erau îneleptele aici? "au 9erelain? Roc%ia verde cu al pe care o purta

371

7/17/2019 Sel


în acea dimineaă îi de&golea generos pieptul.!poi mai erau cei din #air%ien, dincolo de cercul !ielilor.#olavaere, i&itor de frumoasă pentru vârsta sa de mi(loc, cupărul negru că&ând în ucle elaorate şi dungi ori&ontale ce-i

colorau roc%ia de la gulerul rodat cu aur până la picioare, maimulte dungi decât oricine altcineva. +oraine, ine clădit, cuc%ipul pătrat şi partea din faă a capului rasă, cu %aina roasă dec%ingile unei platoşe. 6aringil, drept ca o lamă, cu părul al2 elnu era ras în cap, iar %aina lungă, aproape până la genunc%i, demătase înc%isă la culoare, la fel de plină de dungi ca aceea a lui+oraine, era potrivită mai degraă într-o sală de al. +ouădu&ini de oameni mai tineri, ărai şi femei, se îng%esuiau înspatele lor, dar puini aveau dungile de pe veşminte desenate mai

(os de şold. Luminat $e "eniorul +ragon: murmurară ei înclinându-sesau făcând reverene. Lumina să ne inecuvânte&e cu pre&ena"eniorului +ragon:#ei din 1ear aveau şi ei grupul lor, înali "eniori şi +oamne,fără noili de rang mic, în pălării de catifea şi %aine de mătase, cumâneci ufante, cu dungi de satin, roc%ii în culori strălucitoare,cu dantele înalte, cu perle şi pietre preioase, salutându-l cu=)Lumina strălucească asupra +ragonului Luminii:* 6eilan se a/a

în fruntea lor, desigur, suire, dur şi cu c%ipul lipsit de e;presie,

cu o ăruă căruntă, ascuită. Lângă el se a/a 8ionnda, a căreifrumusee nu era diminuată de e;presia severă şi oc%ii de $er, întimp ce suirica !naiyella arora un &âmet cuceritor.Nu era nici umră de &âmet pe c%ipul lui 6araconn, care aveaoc%ii alaştri, o raritate printre taireni, şi nici pe al pleşuvului<ueyam sau al lui !racome, care era de două ori mai suiredecât <ueyam, dar la fel de oelit. Ei şi 6eilan fuseseră apropiaide Geame şi "imaan. Rand nu vorise de ei cu o &i în urmă, şinici de trădarea lor, dar era sigur că era un lucru ştiut acolo şi că$ecare îi interpreta tăcerea altfel. "e oişnuiseră cu aşa ceva decând erau în #air%ien, şi în dimineaa aceea se uitau la Rand deparcă se aşteptau să $e arestai.!proape toată lumea se uita cu atenie la cineva. 6uli dintre eipriveau neliniştii mulimea !ielilor, ascun&ându-şi mânia cumputeau mai ine. !lii o priveau la fel de atent pe 9erelain2 erasurprins să vadă că, până şi ăraii, până şi tairenii aveau&ugrăvită pe c%ip mai degraă o e;presie gânditoare decât unadesfrânată. #ei mai muli îl priveau pe el, desigur. El era cine era2şi )ce* era. 0rivirea rece a lui #olavaere se plima între el şi

!viend%a, unde parcă lua foc. Era ură la mi(loc, deşi !viend%apărea că uitase. "igur #olavaere nu va uita niciodată ătaia

372

7/17/2019 Sel


primită de la !viend%a, după ce fusese găsită în camera lui Rand,şi nici nu îi va ierta faptul că acum ştia toată lumea. 6eilan şi6aringil se fereau să se uite în oc%ii celuilalt. 8iecare voia să seurce pe tronul din #air%ien şi $ecare credea că rivalul principal

era celălalt. +oraine se uita la 6eilan şi 6aringil, deşi nimeni nuar $ putut spune de ce. 6elaine îl studia pe Rand, în timp ce"orilea o studia pe ea, iar !viend%a se uita încruntată la podea. 4femeie tânără, cu oc%i mari, a/ată în grupul celor din #air%ien,avea părul doar până la umeri, lăsat lier, în loc de cârlioniielaorat aran(ai, şi o saie prinsă cu centura peste fusta decălărie, care avea doar şase dungi de culoare. 6uli nu se ooseausă-şi ascundă &âmetele dispreuitoare când se uitau la ea2 păreasă nu oserve, uitându-se când admirativ la 8ecioare, când

îngro&ită la Rand. 5şi aduse aminte de ea. "elande, una dintremultele femei frumoase cu care #olavaere sperase să-l lege peRand de uneltirile ei, până când Rand o convinsese că nu vamerge. #u a(utorul necerut al !viend%ei, din păcate. "pera să o

înspăimânte su$cient de mult pe #olavaere ca să renune să seră&une pe !viend%a, dar ar $ vrut să o convingă pe "elande cănu avea de ce să se teamă. )Nu poi mulumi pe toată lumea,spusese 6oiraine. Nu-i poi împăca pe toi.* 4 femeie dură.#a să pună capac, !ielii se uitau la toată lumea, mai puin la

înelepte, desigur. 3i nici la 9erelain, dintr-un motiv sau altul.

Erau întotdeauna suspicioşi în prea(ma celor din inuturileumede, dar în ceea ce o privea, se comportau de parcă ar $ fost oaltă îneleaptă. 6ă onorai, cu toii, spuse Rand sperând că nu fusese preasec.5napoi la paradă. "e întrea unde era EgBene. 0roail tolănită

în pat. "e gândi o clipă să o caute şi să facă un ultim efort de aCNu, dacă nu voia să îi spună, nu putea să o fore&e. 0ăcat că a $ta’veren nu funciona e;act atunci când avea mai multă nevoie. +in păcate, nu voi putea vori cu voi în această dimineaă.6ă întorc la #aemlyn.!ndorul era prolema pe care treuia să o re&olve acum.!ndorul, şi "ammael. 4rdinele oastre vor $ duse la îndeplinire, "eniore +ragon,spuse 9erelain. 5n această dimineaă, ca să putei asista. 4rdinele mele? 6angin. ' s-a spus că în această dimineaă.#ele mai multe înelepte îşi păstrară e;presia plată, dar 9air şi"orilea se uitau de&aproator. "urprin&ător, la 9erelain.

Nu am de gând să $u martor la spân&urarea $ecărui ucigaş,spuse rece Rand. 7itase sau mai degraă voise să uite. "ă

373

7/17/2019 Sel


spân&uri un om pe care îl placi nu este un lucru de care să vreisă-i aminteşti. R%uarc şi celelalte căpetenii nici măcar nuaduseseră vora de asta când se întâlnise cu ei. 5n plus, nici nuvoia ca e;ecuia să $e specialăC !ielii treuiau să trăiască după

lege, ca toată lumea2 cair%ienii şi tairenii treuiau să vadă asta şisă ştie că, dacă nu făcea favoruri !ielilor, cu atât mai puin aveasă le facă lor. )1e foloseşti de orice şi de oricine*, se gândi,

îngreoşat2 spera să $ fost gândul lui. 3i nici nu voia să priveascăo e;ecuie, cu atât mai puin a lui 6angin.6eilan părea dus pe gânduri, iar !racome avea rooane desudoare pe frunte, dar poate era din cau&a căldurii. #olavaere,pălind, părea să-l vadă pentru prima dată în viaa ei. 9erelainaruncă o privire tristă către 9air şi "orilea, care dădu din cap2 ar$ putut să-i spună că el va răspunde aşa? Nu părea posiil.Reacia celorlali varia, de la surpri&ă la satisfacie, dar o oservămai ales pe "elande. #u oc%ii mari, uitase de 8ecioare şi, dacă

înainte se uitase cu spaimă la el, acum era de-a dreptul teri$ată.#e putea să facă? oi pleca imediat la #aemlyn, le spuse Rand.+inspre noilii din #air%ien şi 1ear se au&iră oftaturi uşurate.Nu era o surpri&ă că doriră să-l însoească până la camerare&ervată 1opirii-n vă&du%. #u e;cepia lui 9erelain, toi cei dininuturile umede fură oprii de 8ecioare şi "cuturile Roşii2 nu le

făcea plăcere să-i lase pe cair%ieni pe lângă el, iar Rand fuucuros că şi tairenii fuseseră oprii. 6uli dintre ei se uitau lungla el, dar nimeni nu spuse nimic, nu lui. Nici măcar 9erelain, care

îl urma alături de înelepte şi !viend%a, vorind în şoaptă şirâ&ând încet din când în când. "imea cum i se ridica părul de peceafa. 9erelain şi !viend%a împreună? Râ&ând?#ând a(unse la uşa pătrată de la camera de unde se 1opea-nvă&du%, se uită cu atenie la 9erelain în timp ce aceasta făcea oreverenă adâncă. oi conduce #air%ienul fără teamă şi fără favoruri, până tevei întoarce, "eniore +ragon.0oate că, în ciuda lui 6angin, venise doar să-i spună acelecuvinte sau ca să $e au&ită de ceilali noili. "orilea &âmiindulgent, dintr-un motiv sau altul. 1reuia să a/e ce se întâmplăacolo2 nu le putea lăsa pe înelepte să se amestece peste 9erelain.Restul îneleptelor o trăseseră pe !viend%a într-o parte, vorindu-ipe rând, destul de ferm, deşi nu putea au&i ce-i spuneau. #ând te vei mai întâlni cu 0errin !yarra, adăugă 9erelain,transmite-i cele mai calde urări. 3i lui 6at #aut%on.

!şteptăm cu nerădare întoarcerea "eniorului +ragon, minisenină #olavaere.

374

7/17/2019 Sel


6eilan se uită urât la ea, pentru că reuşise să vorească înainte, apoi inu un discurs plin de în/orituri care nu spuneanimic în plus şi pe care 6aringil treui să-l depăşească, măcar dedragul în/oriturilor. 8ionnda şi !naiyella îi depăşiră pe amândoi,

adăugând şi o mulime de complimente, ceea ce-l făcu pe Rand săse uite nerădător după !viend%a, care era încă ocupată cu

îneleptele. +oraine se mulumi cu un )0ână se întoarce "eniorul+ragon*, în timp ce 6araconn, <ueyam şi !racome murmurarăceva nedesluşit cu oc%ii plini de îngri(orare.Rand fu uşurat să se vadă înăuntru, departe de toi. "presurprinderea lui, 6elaine îl urmă, înaintea !viend%ei. Ridică

întreător din sprâncene. 1reuie să mă consult cu 9ael într-o c%estiune care priveşte

îneleptele, îi spuse cu un ton care părea să adauge= )Nu vreau săaud prostii:* aruncând imediat o privire ascuită către !viend%a,care avea un c%ip atât de nevinovat, încât îşi dădu seama imediatcă ascunde ceva. !viend%a putea arăta în multe feluri, darniciodată inocentă2 nu într-o asemenea măsură. #um doreşti, răspunse el. 9ănuia că îneleptele pândeau demult oca&ia să o trimită la #aemlyn. #ine ar $ fost mai potrivităsă se asigure că Rand nu îl in/uena pe 9ael cum nu treuie dacănu nevasta lui 9ael? #a şi R%uarc, omul avea două neveste, iar6at oişnuia să spună că ăsta era $e un vis, $e un coşmar, nu se

putea decide care.!viend%a îl urmări cu atenie cum desc%ide o poartă în#aemlyn, în sala tronului. 6ereu îl privea cu atenie, deşi nuputea vedea esătura. 8ăcuse şi ea odată o poartă, dar într-unmoment de panică, iar apoi nu-şi mai adusese aminte niciodatăcum. 5n acea &i, nu se ştie de ce, ara rotitoare de lumină părusă-i aducă aminte de ce se întâmplase atunci2 roşeaa îi inundăora(ii ron&ai şi refu&ă rusc să se mai uite în direcia lui. #u0uterea în el îi putea simi mirosul, aroma de ieruri a săpunului,o picătură de parfum dulce pe care nu şi-l amintea. +ornic săscape de saidin, $i primul care păşi prin poartă în sala goală.!lanna i se prăuşi în minte, la fel de pre&entă de parcă ar $ statfaă în faă. 5şi dădu seama că plânsese. 0entru că plecase el? Eiine, n-avea decât să ocească. 1reuia să se eliere&e cumva deea.8ecioarele şi "cuturile Roşii nu fură deloc mulumii că trecuseprimul. 7rien mormăi şi clătină din cap de&aproator. "ulin, cuc%ipul palid, se înălă pe vârfuri pentru a-l privi în oc%i. 6arele şi puternicul car’a’carn şi-a lăsat onoarea în gri(a

ar Dareis !ai, şuieră în şoaptă. 'ar, dacă atotputerniculcar’a’carn moare într-o amuscadă atunci când e prote(at de

375

7/17/2019 Sel


8ecioare, ar Dareis !ai nu vor mai avea nicio onoare. +acămarelui cuceritor car’a’carn nu îi pasă, atunci poate Enaila aredreptate. 0oate că atotputernicul car’a’carn nu e decât un ăieel

încăpăânat care treuie inut de mână ca să nu cadă într-o

prăpastie, pentru că nu desc%ide oc%ii.Rand îşi încleştă fălcile. #ând nu mai au&ea nimeni, strângeadin dini şi îndura deşi de oicei criticile nu erau atât e ascuite din pricina datoriei pe care o avea faă de 8ecioare, dar nicimăcar Enaila sau "omara nu-l mai ocărâse vreodată în pulic.6elaine trecuse de(a de (umătatea sălii, cu fustele ridicate,aproape alergând2 deci nu mai avea rădare să restaileascăin/uena îneleptelor asupra lui 9ael. Nu îşi putea da seama dacă7rien au&ise, dar ăratul părea foarte preocupat să-şi îndrepteluptătorii %et/an Dor, cu vălurile pe c%ip, să scormoneascăprintre coloane, împreună cu 8ecioarele, un lucru pe care c%iarnu era nevoie să-l facă. 0e de altă parte, !viend%a, cu raele

împletite su sâni, purta pe c%ip un asemenea amestec de încruntare şi aproare, că nu avu nicio îndoială în privina ei. 'eri totul a mers ine, spuse ferm către "ulin. +e-acum

încolo două găr&i vor $ mai mult decât su$ciente.4c%ii femeii aproape ieşeau din orite2 părea să nu-şi găseascăsu/ul să rostească ceva. 3i acum, după ce îi luase atât, era timpulsă îi dea ceva înapoi, înainte de a e;ploda ca un foc de arti$cii.

"igur, când plec din palat e altceva. or $ găr&ile oişnuite,dar aici sau în 0alatul "oarelui, sau în "tânca din 1ear doi oamenisunt su$cieni."e întoarse şi plecă, lăsând-o cu u&ele fremătând în tăcere.!viend%a veni lângă el în timp ce ocolea platforma pe care eraupuse tronurile, mergând împreună către uşile mici din spate.enise aici, în loc să se ducă direct în camerele sale, în speranacă va putea scăpa de ea. 5i putea simi mirosul c%iar şi fărăsaidin sau poate era doar memoria. 3i-ar $ dorit să aiă nasul

înfundat de răceală2 îi plăcea prea mult mirosul.#u şalul strâns pe umeri, !viend%a se uita drept înainte,preocupată, şi nici măcar nu ăgă de seamă că el îi inu uşa caredădea către unul dintre vestiarele decorate cu lei, lucru ce deoicei o irita, dacă nu cumva îl întrea care dintre raele ei esterupt. 1resări când o întreă ce are. Nimic. "ulin avea dreptate. +arC rusc avu un rân(etşovăitor. !i vă&ut ce e;presie a avut? Nimeni nu a mai pus-o aşala punct de cândC niciodată, cred. Nici măcar R%uarc. "unt puin surprins că eşti de partea mea.

"e uită la el cu oc%ii ei mari. !r $ putut să-şi petreacă o &i întreagă încercând să decidă dacă erau alaştri sau ver&i. Nu. Nu

376

7/17/2019 Sel


avea niciun drept să se gândească la oc%ii ei. Nu avea nicioimportană ce se întâmplase după ce ea făcuse acea poartă săfugă de el. 3i mai ales nu avea dreptul să se gândească la asta. 6ă pui pe gânduri, Rand al>1%or, spuse calmă. 0e Lumină:

#reatorul te-a făcut doar ca să mă frământ din cau&a ta, aşa măgândesc câteodată.ru să îi spună că era doar vina ei se oferise de mai multe orisă o trimită înapoi la înelepte, deşi ar $ însemnat doar să punăpe altcineva în locul ei , dar, înainte să poată desc%ide gura,

Aalani şi Lia% îi a(unseră din urmă, urmate îndeaproape de două"cuturi Roşii, unul din ei un ărat cărunt, care avea de trei orimai multe cicatrici ca Lia%. Rand le făcu semn lui Aalani şiăratului cu cicatrici să se întoarcă în sala tronului, ceea ceaproape dădu naştere unui scandal. Nu din partea "cutului Roşu,care doar se uită la tovarăşul său, ridică din umeri şi plecă, dar

Aalani îşi ridică ăria. Rand arătă din nou către uşa care dădea în sala tronului.' 7ar’a’carn se aşteaptă ca ar Dareis !ai să se ducă undeporunceşte. 0oate că eşti rege al celor din inuturile umede, Rand al>1%or,dar nu eşti rege al !ielilor, spuse cu o umră de amar care îiştirea din demnitate, aducându-i aminte cât de tânără era.8ecioarele nu te vor de&amăgi niciodată în dansul lăncilor, dar

acesta nu e dansul.0lecă totuşi, după un sc%im rapid de semne ale degetelor cuLia%. 7rmat de aceasta şi de un "cut Roşu, un ărat suire, cupărul auriu, numit #assin, Rand se îndreptă repede cătrecamerele lui. 3i cu !viend%a, desigur. 3i, dacă cre&use că fustavoluminoasă o s-o încetinească, se înşelase. Lia% şi #assinrămaseră pe %ol, în faa anticamerei, o cameră mare ce avea petavan o fri&ă de marmură înfăişând lei, iar pe perei tapiserii cuscene de vânătoare şi muni înceoşai, dar !viend%a intră dupăel. Nu ar treui să $i cu 6elaine? întreă. 1reuri de-ale

îneleptelor? Nu, răspunse ea scurt. 6elaine nu ar $ încântată să-mi agnasul acum în treurile ei.0e Lumină: +ar nici el nu era încântat că nu pleca. !runcânduşi"ceptrul +ragonului pe o măsuă cu picioare aurite, sculptatecu viă-de-vie, îşi desfăcu centura saiei. !mys sau celelalte nu i-au spus unde e Elayne?0entru o clipă foarte lungă, !viend%a rămase în mi(locul podelei

cu dale alastre, privindu-l cu o e;presie de nepătruns. Ele nu ştiu, spuse într-un $nal. Le-am întreat.

377

7/17/2019 Sel


"e aşteptase să întree. +eşi nu mai făcuse asta de luni de &ile, înainte de a veni prima dată în #aemlyn, nu pierduse nicio oca&iesă-i aducă aminte că el îi aparine lui Elayne. !şa credea ea, şi cese întâmplase dincolo de poartă nu sc%ima lucrurile cu nimic, îi

spusese, şi nici nu se va mai întâmpla vreodată alt lucru pe carei-l făcuse clar. E;act cum îşi dorise2 nu era în stare să simtăregret mai mult decât un porc. 'gnorând scaunele elegant aurite,!viend%a se aşe&ă pe podea, cu picioarele strânse su ea,aran(ându-şi fusta graios. !u vorit însă despre tine. +e ce nu mă surprinde? făcu el sec şi rămase surprins săvadă cum !viend%a se înroşea. Nu era o femeie care să roşească,şi acum se întâmplase de două ori într-o &i. !u avut vise la fel, unele dintre ele despre tine, spuse uşorgâtuită, apoi se opri să-şi dreagă glasul, $;ându-l cu o privire%otărâtă. 6elaine şi 9air te-au visat pe o arcă, cu trei femei alecăror fee nu se vedeau şi o alană care se înclina când într-oparte, când în alta. 6elaine şi !mys au visat că un ărat eralângă tine, cu un cuit pus la gâtul tău, dar nu-l vedeai. 9air şi!mys au visat că tăiai inuturile umede în două cu o saie.0entru o clipă oc%ii îi alunecară dispreuitori la saia pusă înteacă lângă "ceptrul +ragonului. +ispreuitori şi un pic vinovai.Ea i-o dăduse, fusese saia regelui Laman, înfăşurată cu gri(ă

într-o pătură, ca să nu poată spune că a atins-o. Ele nu pot interpreta visele, dar sunt de părere că ar treuisă ştii.0rima parte îi era la fel de neclară ca şi îneleptelor, dar a douapărea limpede. 7n om cu un pumnal, pe care nu-l putea vedea,nu putea $ decât un ineiu2 su/etele lor erau date 7mrei nudoar promise, ci date şi puteau să se strecoare nevă&ute c%iar şicând te uitai drept la ele, iar singurul lor scop era asasinatul.#um de nu îneleseseră îneleptele ceva atât de limpede? 3i ultimaparte era clară. +e(a sfâşia inuturile. 1araon şi !rad +omanerau în ruine, reeliunile din 1ear şi #air%ien puteau devenioricând mai mult decât vore şoptite, iar 'llian avea să simtăgreutatea saiei lui. #a să nu mai amintească de 0rofet şi de

(uraii +ragonului din !ltara şi 6urandy. Nu văd niciun mister în două din ele, !viend%a. +ar când îie;plică, îl privi neîncre&ătoare. +esigur. +acă estitoarele-n vise

înelepte nu puteau desluşi visul, nimeni altcineva nu mai putea.6ormăi cu amărăciune şi se aruncă într-un scaun în faa ei. #e altceva au mai visat?

6ai este un vis despre care îi pot spune, deşi s-ar putea sănu te privească.

378

7/17/2019 Sel


!sta însemna că mai erau vise despre care nu voia să-i spună,ceea ce-l făcu să se întree de ce i le povestiseră îneleptele, căciea nu era estitoare-n vise. 1oate trei au avut visul ăsta, ceea ce îl face foarte important.

0loaie, spuse pronunând cuvântul cu sting%ereală, venind dintrunvas. 5n (urul lui sunt capcane şi curse. +acă va cădea pe mâiniune, aceia vor găsi o comoară şi mai mare decât vasul.+acă nu, destinul lumii este pecetluit. #%eia găsirii vasului estegăsirea celui care nu mai este. #are nu mai este ce? întreă el2 părea mai important decâtrestul. rei să spui cineva care e mort?!viend%a clătină din cap, iar părul roşcat i se mişcă su umeri. Nu ştiu nici ele mai mult decât i-am spus. "pre surpri&a lui,ea se ridică în picioare, aran(ându-şi veşmintele cu gesturileacelea automate pe care le fac toate femeile. 1reuie săC

1uşi intenionat. oise să spună= )1reuie într-adevăr să pleci?*0e Lumină: #%iar voia ca ea să plece. 8iecare minut lângă ea era otortură. La fel era şi $ecare minut departe de ea. +ar măcar puteaface ceea ce era corect, ce era potrivit pentru el şi cel mai inepentru ea. rei să te întorci la înelepte, !viend%a? reveni el. "ă-icontinui studiile? Nu prea mai ai de ce să stai. 6-ai învăat atât

de multe, de parcă am crescut printre !ieli.0ufnetul ei spunea multe, dar nu se mulumi cu atât. 3tii mai puin ca un ăiat de şase ani. +e ce un ăratascultă mai întâi de a doua sa mamă şi aia apoi de mama lui, iaro femeie mai întâi de al doilea tată şi apoi de tatăl ei? #ând poateo femeie să se mărite cu un ărat fără coronia de /ori? #ândtreuie stăpâna unei case să asculte de $erar? +e ce, dacă iei oargintăreasă gai’s/ain, treuie să o laşi să lucre&e pentru ea câteo &i pentru $ecare &i în care munceşte pentru tine? +e ce nu se

întâmplă la fel şi pentru o croitoreasă?#ăută repede nişte răspunsuri, dar, înainte să admită că nuştie, începu rusc să se (oace cu şalul de parcă ar $ uitat de el. #âteodată 4i’e’to/ e foarte amu&ant. !ş leşina de râs dacă nuaş $ eu în centrul glumei. 5mi voi respecta to/ul, spuse cu voceaprefăcută într-o şoaptă.9ănuia că voreşte cu sine însăşi, dar răspunse cu gri(ă= +acă te gândeşti la Lanfear, nu eu te-am salvat, ci 6oiraine.! murit salvându-ne pe toi."aia lui Laman o scăpase de celălalt to/ pe care îl avea faă de

el, deşi nu înelesese niciodată ce fusese. "ingura oligaie de careştia el. "e ruga să nu a/e niciodată de cealaltă2 ar vedea-o ca pe

379

7/17/2019 Sel


una singură, deşi el nu făcea asta.!viend%a se uită la el, cu capul puin plecat şi cu un &âmet peu&e. 5şi regăsise o stăpânire de sine care ar $ făcut-o mândră şipe "orilea.

6ulumesc, Rand al>1%or. 9air spune că unui ărat artreui să-i aminteşti din când în când că nu le ştie pe toate.!nună-mă când vrei să te culci. Nu voi veni mai târ&iu să tetre&esc.+upă ce plecă, Rand rămase cu privirea pironită în podea. 7ncair%ian care (uca Aocul #aselor era mai uşor de îneles ca ofemeie care nici măcar nu se străduia să $e misterioasă. 3i ănuiacă ceea ce simea pentru !viend%a, indiferent ce era, complica şimai mult lucrurile.)1ot ce iuesc distrug, râse LeBs 1%erin. 1ot ce distrug iuesc.*)1aci:* ipă Rand furios, iar râsetul ascuit dispăru. Nu ştia pecine iuea, dar ştia pe cine avea să salve&e. +e indiferent ce, darmai ales de el însuşi.5n %ol, !viend%a se re&emă de uşă, cu umerii lăsai, respirândadânc. 5ncercă să se liniştească. 'nima încă îi ătea să îi iasă dinpiept. Lângă Rand al>1%or se simea de parcă ar $ fost întinsăgoală pe căruni aprinşi. 5ntinsă până simea că i se desprindoasele de carne. !dusese atât de multă ruşine asupra sa, maimultă decât cre&use vreodată cu putină. 4 mare glumă, îi

spusese lui, şi parte din ea ar $ vrut să poată râde. !vea to/ cătreel, dar mult mai mult către Elayne. 1ot ce făcuse el fusese să-isalve&e viaa. +acă nu ar $ fost el, Lanfear ar $ ucis-o. oise să oomoare mai ales pe ea, în c%inuri cât mai mari. #umva, Lanfearştiuse. To/ul către Rand, faă de cel către Elayne, era precummuşuroiul de termită pe lângă 4sia Lumii.#assin după croiala %ainei îşi dădu seama că era şi <os%ien,nu doar !et%an +or2 dar nu îi recunoscu septul aia îi aruncă oprivire de unde se g%emuise, cu lancea pe picioare2 nu ştia nimic,desigur. +ar Lia% îi &âmi, prea încura(ant pentru o femeie pecare nu o ştia, cu prea mult suîneles pentru oricine. !viend%ase surprinse gândindu-se la #%areen, cum îi indica %aina femeii,ca la nişte pisici care se furişea&ă2 nu se gândise niciodată la o8ecioară ca la altceva decât ca la ar Dareis !ai. Rand al>1%or îi&ăpăcise minile. #u toate astea, degetele îi scăpărară mânioase.)+e ce &âmeşti, fată? !ltceva nu ai mai un de făcut?*"prâncenele lui Lia% se ridicară uşor, &âmind amu&ată. 5irăspunse la fel. )#ui îi &ici tu fată, fato? Nu eşti nici îneleaptă, numai eşti nici 8ecioară. #red că o să-i pui su/etul cunună la

picioarele unui ărat.*!viend%a făcu un pas înainte furioasă puine insulte erau mai

380

7/17/2019 Sel


rele printre ar Dareis !ai , apoi se opri. 5n cadinsor nu credeacă Lia% ar $ putut să-i facă faă, dar în fustă ar $ fost înfrântă.6ai rău, proail Lia% ar $ refu&at să o facă gai’s/ain0 ar $putut, dacă era atacată de o femeie care nu era nici 8ecioară şi

nici îneleaptă, sau ar $ putut să ceară să o ată de faă cuoricine din 1aardad care ar $ vrut să vină să asiste. 4 ruşine maimică decât refu&ul, dar nu su$cient de mare. 6ai rău decât orice,$e că pierdea, $e că nu, 6elaine sigur ar $ ales o metodă atât decumplită care să-i aducă aminte că lăsase lancea deoparte încâtproail ar $ preferat ca Lia% s-o $ ătut de &ece ori în faatuturor clanurilor. 5n mâinile unei înelepte, ruşinea era maiascuită ca lama unui cuit. Lia% nici nu se clinti2 ştia şi ea la felde ine tot ce ştia !viend%a. !cum vă %olai una la alta, spuse leneş #assin. 5ntr-o &itreuie să învă şi eu lima(ul semnelor.Lia% se uită la el, apoi râse cristalin. 4 să $i drăgu în fuste, 0avă&ă Roşie, în &iua când vei deveni8ecioară.!viend%a răsu/ă uşurată când Lia% îşi mută privirea2 în acelecircumstane nu ar $ putut să facă ea asta într-un mod onorail.+egetele i se mişcară automat, în primul semn pe care îl învăa ofecioară. )!m to%.*Lia% îi răspunse imediat. )7nul foarte mic, soră de lance.*

!viend%a &âmi recunoscătoare că cealaltă nu-şi curase degetulmic, care ar $ însemnat că o lua în râs, semn folosit pentrufemeile care renunau la lance, dar se comportau ca şi cum nu ar$ făcut-o.7n servitor alerga pe %ol. !scun&ându-şi de&gustul faă decineva care îşi petrecea viaa slu(indu-i pe alii, !viend%a se

îndreptă cu paşi mari în direcia opusă, ca să nu $e oligată sătreacă pe lângă el. "ă-l ucidă pe Rand al>1%or ar $ împlinit unto/, să se sinucidă l-ar $ împlinit pe al doilea, dar $ecare to/ îlloca pe celălalt. 'ndiferent ce spuneau îneleptele, treuia săgăsească o cale să le împlinească pe amândouă.

CAPITOLUL !0

3in teddin*R!N+ 14#6!' 5N#E07"E "-3' 760LE 0'0! #7 1717N, când Lia% îşiăgă capul pe uşă. 5nainte să poată spune ceva, un om cu faarotundă şi livrea roşu cu al, respirând greu, se strecură pe lângăea, aruncându-se la genunc%ii lui Rand su privirea uluită a

femeii. "eniore +ragon, i&ucni insul într-un strigăt sugrumat.

381

7/17/2019 Sel


4gierii au venit la palat. 1rei: Li s-a dat vin şi li s-a oferit şi maimult, dar insistă că vor să-l vadă pe "eniorul +ragon. +e cât timp eşti la palat? întreă Rand cu voce domoală, căcinu voia să-l sperie2 livreaua i se potrivea ine şi nu mai era tânăr.

6i-e teamă că nu ştiu cum te c%eamă.9ăratul desc%ise oc%ii mari. Numele meu? 9ari, "eniore +ragon. Gm, de două&eci şi doide ani, iarna asta. "eniore +ragon, 4gierii?Rand vi&itase de două ori un stedding 4gier, dar nu era sigurde etic%eta cuvenită. 4gierii construiseră aproape în întregimemarile oraşe, cele mai vec%i pări din ele, şi mai veneau din când

în când din steddinguri să facă reparaii. "e îndoia însă că 9ari ar$ putut $ mai entu&iasmat de cât era, poate doar în faa unui regesau unei !es "edai. 0oate în faa lor nu. Rand îşi puse în u&unarpipa şi săculeul de tutun. +u-mă la ei.9ari sări în picioare, aproape opăind pe vârfuri. Rand ănui căfăcuse alegerea corectă2 omul nu se miră că "eniorul +ragon seducea la 4gieri, în loc să-i aducă pe aceştia la el. 5şi lăsă încameră saia şi sceptrul2 nu ar $ fost impresionai de ele. 5lurmară Lia% şi #assin, desigur, iar 9ari ar $ rupt-o la fugă dacănu ar $ treuit să meargă alături de Rand.4gierii aşteptau într-o curte cu fântână, cu a&inul plin de peşti

ali şi roşii, acoperit de frun&e de nufăr, un ărat cu părul al, într-o %aină lungă care fâlfâia deasupra ci&melor înalte, şi douăfemei, una mult mai tânără decât cealaltă, cu fuste rodate cufrun&e şi viă-de-vie, cea a ătrânei $ind mult mai elaorată.0ocalele de aur, făcute pentru oameni, păreau micue în mâinilelor. 0e ramurile unor copaci mai erau câteva frun&e, iar &idurilepalatului făceau umră. 4gierii nu erau singuri2 când apăruRand, "ulin şi trei du&ini de 8ecioare erau strânse în (urul lor, şi7rien cu încă cinci&eci şi ceva de !ieli. !ielii tăcură la vederea luiRand. Numele tău cântă urec%ilor mele, Rand al>1%or, spuseăratul 4gier cu o voce ca rostogolirea unui tunet. Era Gaman,$ul lui +ai, $ul lui 6orel. 8emeia mai în vârstă era Ella, $ica lui"oong, iar cea tânără era Erit%, $ica lui 'va, $ica lui !lar. Rand îşiamintea că o mai vă&use odată pe Erit%, în "teddingul 1sofu, ladouă &ile de călărit de #air%ien. Nu-şi putea imagina ce făcea în#aemlyn.!ielii păreau mici pe lângă 4gieri2 până şi curtea părea mică.Gaman era o dată şi (umătate mai înalt ca Rand, şi proporional

de lat, #ovril era mai scundă cu un cap un cap de 4gier decâtGaman, şi c%iar şi Erit% îl depăşea pe Rand cu aproape un picior

382

7/17/2019 Sel


şi (umătate. #u toate astea, înălimea era cea mai mică deoseire între 4gieri şi oameni. 4c%ii lui Gaman erau largi şi rotun&i canişte ceşcue de ceai, nasul lat îi ocupa aproape toată faa, iarurec%ile i se ieau din păr, cu smocuri ale în vârf. 0urta o

mustaă ală, pe oală, şi o ară îngustă su ărie, iarsprâncenele îi a(ungeau la ora(i. Rand nu ar $ putut spune e;actcum difereau c%ipurile lui #ovrilei şi lui Erit% cu e;cepiaărilor şi mustăilor, desigur, iar sprâncenele nu erau c%iar atâtde mari şi stufoase , dar păreau ceva mai delicate. #ovril aroraun aer sever arăta familiar, dintr-un motiv sau altul , iar Erit%părea îngri(orată, cu urec%ile pleoştite. 'ertai-mă o clipă, le spuse Rand, dar "ulin nu-l lăsă săcontinue. !m venit să vorim cu 8raii #opacilor, Rand al>1%or, spuse%otărâtă. 1reuie să ştii că neamul !iel este de mult timp prietencu 8raii #opacilor. 6ergem adesea cu nego în stedding. E adevărat, murmură Gaman.0entru un 4gier era un murmur, dar părea &gomotul făcut de oavalanşă nevă&ută. "unt sigur că toi ceilali au venit să vorească, îi spuse lui"ulin. !r $ putut alege din priviri cine fusese de dimineaă îngardă, până la ultima2 Aalani se înroşi toată. 5n afară de 7rien, din0ave&ele Roşii de dimineaă nu mai erau decât trei sau patru.

6i-ar plăcea să cred că nu e nevoie să o rog pe Enaila sau pe"omara să se ocupe de tine.

#%ipul ron&at al lui "ulin se întunecă de indignare, făcând săiasă şi mai mult în evidenă cicatricea cu care se aleseseurmându-l pe el. oi vori cu ei singur. "ingur, accentuă uitându-se către Lia%şi #assin. !sta dacă nu cre&i că treuie să mă prote(e&e cineva deei?#uvintele lui o ofensară şi mai tare, aşa că le strânse repede pe8ecioare, cu semne grăite2 plină de âfnă, ar $ spus oricinealtcineva decât un !iel. #âiva !ieli plecau c%icotind2 se pare căRand făcuse un soi de glumă.Gamad îşi mângâie ara privindu-i cum pleacă. 4amenii nu s-au simit mereu în sigurană în prea(manoastră, ştii. Gm. Gm, făcu ca un ondar uriaş. Este în vec%ilescrieri. 8oarte vec%i. +oar fragmente, e adevărat, dar datea&ădinC 8runtaş Gaman, interveni politicoasă #ovril, putem rămânela prolema noastră?

9â&âitul deveni parcă mai ascuit. 8runtaş Gaman. 7nde maiau&ise Rand cuvintele astea? 8iecare stedding avea un #onsiliu al

383

7/17/2019 Sel


8runtaşilor. Gaman oftă adânc. 8oarte ine, #ovril, dar dai dovadă de o graănecuviincioasă. !ia ne-ai lăsat să ne spălăm, înainte de a veniaici. Aur, ai început să opăi ca oC

4c%ii lui mari scăpărară către Rand şi îşi acoperi tusea cu omână de dimensiunea unei ucăi mari de şuncă. 4gierii îiconsiderau pe oameni pripii, întotdeauna încercând să facă acumceea ce putea $ lăsat pe a doua &i sau pe anul următor fărăproleme.4gierii aveau altă noiune a timpului. 3i mai credeau că era oinsultă să le reaminteşti oamenilor cum &oreau ei de colo pânăcolo. ! fost o călătorie !fară foarte oositoare, continuă Gamane;plicându-i lui Rand, nu în ultimul rând $indcă am a/at că"%aido !iel au asediat !l>cair>ra%ienallen incrediil lucru că tueşti aici, dar apoi ai plecat înainte să putem vori cu tine, şiC Numă pot opri să nu mă gândesc că ne-am grăit. Nu. Nu, voreştetu, #ovril. +in pricina ta mi-am părăsit studiile, predarea, să alergprin lume. #red că studenii mei s-au răsculat până acum.Rand îşi ascunse un rân(et2 după felul de a $ al 4gierilor,studenii lui Gaman ar avea nevoie de (umătate de an să decidă căacesta a plecat şi încă un an să discute despre ce au de făcut maideparte.

4 mamă are dreptul să $e neliniştită, spuse #ovril, cu vârfulurec%ilor tremurând. 0ărea să se dea o ătălie înlăuntrul ei, întrerespectul cuvenit unui 8runtaş şi o nerădare foarte ne-4gierească. 5ntorcându-se către Rand, îşi îndreptă umerii, cuurec%ile drepte şi ăria fermă. #e ai făcut cu $ul meu? 8iul tău? întreă Rand făcând oc%ii mari. Loial: răspunse uitându-se la el ca la un neun2 Erit% trăgeacu oc%iul neliniştită, cu mâinile încleştate de piept. '-ai spus8runtaşului 8runtaşilor din "teddingul 1so$i că o să ai gri(ă de el.6i-au spus că aşa le-ai spus. 0e vremea aia nu îi spuneai+ragon, dar tu erai. Nu-i aşa, Erit%? Nu asta a spus Randal>1%or?Nu-i dădu timp celei mai tinere să răspundă. 0e măsură cevorea tot mai repede, Gaman părea să $e cuprins de durere. Loial al meu e prea tânăr să $e !fară, prea tânăr să umleprin lume, făcând lucrurile pe care l-ai pus tu să le facă.8runtaşul !lar mi-a spus despre tine. #e are Loial al meu de-aface cu trolocii, #ăile şi #ornul lui alere? 4 să mi-l înapoie&i

acum, te rog, şi o să am gri(ă să $e căsătorit cum se cuvine cuErit%. 4 să-i liniştească ea picioarele plimăree.

384

7/17/2019 Sel


Este foarte c%ipeş, murmură timid Erit%, mişcându-şi atâtde repede urec%ile de ruşine, că vârfurile păreau în ceaă. 3i credcă este şi foarte cura(os.Lui Rand îi treuiră câteva clipe să-şi regăsească ec%ilirul

minii. 7n 4gier vorind apăsat părea un munte care o ia la vale.7n 4gier vorind apăsat şi repedeC+upă tradiia 4gierilor, Loial era prea tânăr pentru a părăsisteddingul singur, la doar nouă&eci şi ceva de ani. 4gierii trăiaufoarte mult. +in prima &i în care îl întâlnise, plin de nerădare săvadă lumea, Loial fusese îngri(orat de &iua în care 8runtaşii aveausă-şi dea seama că a fugit. 6ai mult decât orice, era îngri(orat cămama sa o să vină după el, târând o mireasă în urma ei. "puneacă un ărat 4gier nu are niciun cuvânt de spus în acestec%estiuni, iar femeia destul de puin2 era %otărârea celor douămame. Nu era deloc e;clus să te tre&eşti logodit cu o femeie pecare nu o vă&useşi niciodată, în &iua în care mama ta îi făceacunoştină cu viitoarea soie şi soacră.Loial credea că maria(ul avea să $e sfârşitul tuturor lucrurilorpentru el, şi mai ales sfârşitul dorinei lui de a vedea lumea şi,c%iar dacă era aşa sau nu, Rand nu putea lăsa un prieten pradălucrurilor de care se temea. 1ocmai voia să le spună că nu ştieunde este Loial şi să le sugere&e să îl aştepte în stedding pânăcând se întoarce desc%isese gura să le spună asta când în

minte îi răsări o întreare. 'i era (enă că nu-şi amintea ceva atâtde important2 pentru Loial era. +e cât timp a plecat din stedding? +e prea mult timp, mormăi Gaman ca un morman deolovani care se rostogoleşte la vale. 9ăiatul nu a vrut niciodatăsă facă un efort. orea mereu despre cum vrea să vadă cum e!fară, de parcă s-ar $ sc%imat ceva faă de cum stă scris încările pe care ar $ treuit să le studie&e. Gm. Gm. E vreosc%imare reală, dacă oamenii sc%imă liniile pe o %artă?0ământul este totC Este !fară de mult prea mult timp, interveni mama lui Loial,la fel de fermă ca un stâlp în$pt în pământ uscat. Gaman se

încruntă la ea, dar ea reuşi să-i înfrunte privirea, deşi urec%ile îivirau de (enă. 6-mai mult de cinci ani, &ise Erit%. 0entru o clipă urec%ile ise lăsară pe spate, apoi âşniră drepte în sus. 'mitând-o foarteine pe #ovril, spuse= reau să $e soul meu. !m ştiut asta decând l-am vă&ut. Nu o să-l las să moară. Nu din cau&acomportamentului lui prostesc.

Rand şi Loial voriseră de multe lucruri, iar unul dintre elefusese +orul, deşi lui Loial nu-i plăcea să vorească despre el.

385

7/17/2019 Sel


#ând 8rângerea Lumii îi făcuse pe oameni să fugă în căutareaunui adăpost, îi smulsese şi pe 4gieri din steddinguri. !ni lungioamenii umlaseră printr-o lume care se sc%ima în $ecare &i,căutând un loc sigur, iar 4gierii rătăciseră şi ei, căutând

steddingul pierdut într-o lume sc%imătoare. !tunci cunoscuseră+orul. 7n 4gier plecat din stedding dorea să se întoarcă. 7n 4gierplecat de mult timp din stedding treuia să se întoarcă. 7n 4gierplecat de prea mult timp din stedding murea. 6i-a povestit de un 4gier care a stat mai mult, spuse Rand

încet. Dece ani, cred.Gaman clătină din capul uriaş înainte ca Rand să termine. Nu, nu o să meargă. +in câte ştiu eu, cinci au rămas !farăatât de mult şi au supravieuit să se întoarcă în stedding, dar credcă aş şti dacă ar mai $ fost cineva. +espre o asemenea neunie sar$ scris şi s-ar $ vorit. 1rei dintre aceştia au murit într-un andupă ce s-au întors, al patrulea a rămas invalid tot restul vieii,iar a cincea ceva mai ine, având nevoie de un toiag să meargă.+eşi a continuat să scrie. Gm. Gm. +alar a avut nişte lucrurifoarte interesante de spus despreC+e data asta, când #ovril desc%ise gura, el îşi întoarse capulrusc, uitându-se $; la ea, cu sprâncenele ridicate, iar femeia

începu să-şi nete&ească nervoasă fusta, înfruntându-i privirea. #inci ani e puin, ştiu, îi spuse Gaman lui Rand, urmărind-o

pe #ovril cu coada oc%iului, dar acum suntem legai de stedding.Nu am au&it nimic în oraş care să indice că Loial ar $ aici şidupă agitaia pe care am provocat-o noi, cred că am $ au&it , dar,dacă ne spui unde este, i-ai face o mare favoare. +ouă Râuri, spuse Rand2 a salva viaa unui prieten nu

înseamnă că-l trăde&i. E un loc liniştit, Finutul celor +ouă Râuri."igur. 3i era ine acum câteva luni.Era sigur acum, mulumită lui 0errin. 'ar 9ode apucase să-ispună măcar atât când fetele îi povestiseră ce mai era pe-acasă. Finutul celor +ouă Râuri, murmură Gaman. Gm. Gm. 3tiuunde este. 'arăşi un drum lung pentru picioarele noastre.4gierii călăreau foarte rar şi erau puini cai care să-i poatăduce2 în orice ca&, preferau să meargă pe picioarele lor. 1reuie să plecăm imediat, spuse Erit% cu o voce fermă, uşoruuitoare.)7şor*, comparată cu vocea lui Gaman. #ovril şi Gaman seuitară surprinşi la ea, iar urec%ile i se pleoştiră de tot. Era, pânăla urmă, o femeie foarte tânără, în compania unui 8runtaş şi aunei femei despre care Rand suspecta că avea propria autoritate,

după cum îl înfrunta pe Gaman. Erit% nu avea proail mai multde opt&eci de ani.

386

7/17/2019 Sel


Dâmind la acest gând o fetişcană, poate, de şapte&eci de ani Rand spuse= ă rog să acceptai ospitalitatea palatului. #âteva &ile deodi%nă v-ar putea scurta călătoria. 3i poate că o să mă putei

a(uta, 8runtaş Gaman.+esigur, Loial vorea mereu despre profesorul său, 8runtaşulGaman. 8runtaşul Gaman ştia totul, credea Loial. 1reuie să găsesc porile #ăilor de 1aină. 0e toate.

1oi trei 4gierii voriră în acelaşi timp. #ăile de 1aină? întreă Gaman, cu urec%ile şi sprânceneleridicate. #ăile sunt foarte periculoase. 6ult prea periculoase. #âteva &ile? protestă Erit%. Loial al meu poate $ pe moarte. #âteva &ile? &ise #ovril peste ea. Loial al meuC"e opri, privind-o pe tânăra femeie, care avea u&ele strânse şivârful urec%ilor tremurânde. Gaman se încruntă la amândouă,mângâindu-şi nervos ara îngustă. Nu ştiu de ce m-am lăsat convins să intru în povestea asta.!r treui să predau studenilor mei şi să voresc !dunării. +acănu ai $ un oritor atât de respectat, #ovrilC rei să &ici, dacă nu ai $ fost căsătorit cu sora mea, spuse eaăoasă. oniel i-a spus să îi faci datoria, Gaman."prâncenele lui Gaman coorâră până spre ora(i, iar urec%ile

îşi pierdură din verticalitate.

reau să spun, tea rugat, continuă ea fără graă, dar şifără să-şi piardă din aplom sau să e&ite. 0e !rore şi tăcere: Nuam vrut să te (ignesc, 8runtaş Gaman:Gaman îşi drese glasul cu putere ceea ce pentru un 4gier

însemna foarte tare , apoi se întoarse către Rand, trăgând de%aină de parcă ar $ fost în neorânduială. #reaturile #elui întunecat folosesc #ăile, spuse Rand înainteca Gaman să poată continua. !m găr&i la cele la care am pututa(unge.'nclusiv la cea de lângă "teddingul 1sofu, după plecarea lor, separe. #ei trei nu ar $ putut a(unge atât de departe de la"teddingul 1sofu după ultima sa vi&ită inutilă. +ar doar la câteva. 1oate treuie pă&ite, căci altfel6yrddraalii şi trolocii pot i&vorî colcăind ca din pământ, cum li sarpărea atunci oamenilor. +ar nici măcar nu ştiu unde sunt.6ai rămâneau desigur porile. #âteodată se întrea de ce unRătăcit nu ar trece câteva mii de troloci printr-o poartă în palat.Deci mii sau două&eci. '-ar $ fost foarte greu să oprească aşa ceva,c%iar dacă ar $ putut. !r $ fost un măcel, în cel mai un ca&. Ei

ine, nu putea face nimic în ca&ul unei pori, decât dacă ar $ fostacolo. +ar putea face ceva în privina #ăilor.

387

7/17/2019 Sel


Gaman şi #ovril avură un sc%im de priviri. "e traserădeoparte, vorind în şoaptă, atât de încet că se au&eau ca unuriaş roi de aline pe acoperiş. !vusese dreptate că femeia aveaautoritate. 4 oritoare2 au&ise ma(uscula. "e gândi o clipă să se

desc%idă saidinului ar $ putut au&i atunci , apoi renunăde&gustat la idee. Nu a(unsese atât de rău încât să se cooare la atrage cu urec%ea. Erit% se uita când la ceilali 4gieri, când laRand, nete&indu-şi fusta fără să-şi dea seama.Rand spera să nu se întree de ce nu ceruse acest lucru la#onsiliul 8runtaşilor din "teddingul 1sofu. !lar, 8runtaşă a8runtaşilor, fusese fermă2 !dunarea se reunea şi ceva atât deciudat atât de straniu că nimeni nu se mai gândise vreodată laaşa ceva ca a da unui om controlul asupra porilor #ăilor de

1aină nu putea $ săvârşit fără ca !dunarea să se pună de acord.Nu contase pentru ea cine era el, aşa cum nu conta nici pentrucei trei din faa lui.5ntr-un $nal, Gaman se întoarse, încruntat, cu mâinile prinsede revere. #ovril era şi ea încruntată. 1oate astea sunt foarte pripite, foarte pripite, spuse Gaman

încet, ca pietrişul rostogolindu-se. !ş vrea să pot discuta cuC eiine, nu pot. #reaturile #elui întunecat &ici? Gm. Gm. 8oarteine, dacă treuie să ne grăim, atunci să ne grăim. "ă nu poatăspune cineva că 4gierii nu se pot mişca repede la nevoie, şi acum

poate că e nevoie. 1reuie să înelegi, #onsiliul 8runtaşilor dinorice stedding ar putea să-i spună )nu*, la fel şi multe dintre!dunări. Gări: strigă Rand atât de tare, încât toi cei trei 4gieritresăriră. !m nevoie de %ări:"e uită în(ur după unul dintre servitorii care păreau să $emereu prin prea(mă, după un gai’s/ain, după oricine. "ulin îşi iicapul de după o uşă. +eci, era în prea(mă, după tot ce îi spusese. Gări, strigă la ea. !m nevoie de toate %ările din 0alat. 3i openiă şi cerneală. !cum: Repede:"e uită la el confu&ă neamul !iel nu folosea %ări, spunând cănu aveau nevoie de ele. 8ugi, ar Dareis !ai6 i&ucni el. Ea îi aruncă o privire pesteumăr şi începu să alerge. Rand ar $ dorit să-şi vadă c%ipul atunci,să mai poată folosi şi altă dată aceeaşi e;presie.Gaman dădea impresia că şi-ar $ frânt mâinile, dacă nu ar $fost atât de demn. "unt foarte puine lucruri pe care am putea să i le spunem,iar tu să nu le ştii de(a. 8iecare stedding are o singură #ale de

1aină, !fară, în imediata apropiere.0rimele pori ale #ăilor nu ar $ putut $ făcute înăuntru,

388

7/17/2019 Sel


deoarece steddingul însuşi loca ailitatea de a conduce2 c%iar şicând 4gierii au primit 1alismanul #reşterii şi au putut facesinguri #ăile ca să-şi desc%idă o poartă, 0uterea a fost mereufolosită, c%iar dacă nu mai era nevoie de cineva care să o

conducă. 3i toate oraşele voastre care au desişuri 4gier. +eşi aici mi separe că oraşul a crescut peste desiş. 'ar în !l>cair>ra%ienallenCocea i se stinse încet şi clătină din cap. Neca&ul putea $re&umat c%iar de către nume. #u trei mii de ani în urmă, e;istaseun oraş numit !l>cair>ra%ienallen, construit de 4gieri. !stă&i senumea #air%ien, iar desişul plantat de constructorii 4gieri ca săle amintească de stedding era acum parte a unei proprietăi careaparinuse aceluiaşi 9art%anes al cărui palat era folosit de Randca şcoală. Nimeni, în afară de 4gieri şi poate de câteva !es "edai,nu-şi mai aducea aminte de !l>cair>ra%ienallen. Nici cei din#air%ien.'ndiferent ce credea Gaman, multe se puteau sc%ima în treimii de ani. 6ari oraşe construite de 4gieri dispăruseră, unelenelăsând în urmă nici măcar un nume. !lte mari oraşe fuseserăconstruite fără a(utorul 4gierilor. !mador era unul dintre ele, acărui ctitorire începuse după Ră&oaiele 1roloce, cum îi spusese6oiraine, şi #%ac%i, în Handor, şi "%ol !rela în !rafel, şi 8al6oran în "%ienar. 5n !rad +oman, 9andar Ean fusese construit

pe ruinele unui oraş distrus în Ră&oiul de o "ută de !ni, un oraşpentru care 6oiraine ştiuse trei nume, niciunul sigur, şi care larândul lui fusese construit pe ruinele unui oraş dispărut întimpul Ră&oaielor 1roloce. Rand ştia de o poartă a #ăilor în"%ienar, la ară, lângă un mic oraş care păstrase o parte dinnumele unui uriaş oraş şters de pe faa pământului de troloci, şialtul în 6ana 0ustiitoare, 6al@ier, cel distrus de 7mră. 5n altepări locurile se sc%imaseră pur şi simplu, uneori oraşelecrescând, cum spusese şi Gaman. 0oarta #ăilor din #air%ien eraacum într-o pivniă. 4 pivniă foarte ine pă&ită. Rand mai ştia deo poartă în 1ear, în mi(locul pa(iştii unde înalii "eniori îşi alergaufaimoşii cai. !r mai $ treuit să $e una în 6unii de Negură, undese înălase odată 6anet%eren, indiferent unde o $ fost. 5n privinasteddingurilor, Rand ştia doar "teddingul 1sofu. 6oiraine nuconsiderase că steddingurile sau 4gierii treuiau să $e o partevitală a educaiei sale. Nu ştii unde sunt steddingurile? întreă uluit Gaman cândRand termină să e;plice. sta e umor !iel? Nu am înelesniciodată umorul !iel.

0entru 4gieri, răspunse Rand cu lândee, a trecut multtimp de la construirea #ăilor. 0entru oameni, a trecut -oarte mult

389

7/17/2019 Sel


timp. +ar nu vă aducei aminte nici măcar de 6afal +adaranellsau de !nco%ima, sau de Londaren #or, sauC?#ovril puse o mână pe umărul lui Gaman, dar tristeea din

oc%ii ei era îndreptată către Rand. Nu-şi aduc aminte, spuse încet. !mintirile lor au dispărut."pusese aceasta de parcă ar $ fost cel mai trist lucru din lume.Erit%, cu mâinile acoperindu-i gura, părea gata să i&ucnească înplâns."ulin se întoarse, în mod ostentativ fără să alerge, urmată deun grup mare de gai’s/ain cu raele încărcate de %ări

înfăşurate, de toate dimensiunile, unele într-atât de mari cătreuiau târâte prin curte. 7n om îmrăcat în roă ală căra ocutie incrustată cu $ldeş. !m trimis gai’s/ain şi pe câiva din inuturile umede să maicaute, spuse înepată. 6ulumesc, îi spuse.3i parcă ei i se mai şterse din e;presia de reproş de pe c%ip.!plecat, începu să desc%idă %ările c%iar acolo pe caldarâm,sortându-le. 7nele dintre ele erau ale oraşului, altele ale unorpări din !ndor. +ădu peste una care ilustra întreaga întindere a

Finuturilor de la Gotar, şi numai Lumina ştia ce căuta în#aemlyn.

7nele erau vec%i şi pătate, arătând %otare care nu mai erauacolo şi numind ări care dispăruseră de sute de ani.Gotarele şi numele erau su$ciente pentru a aşe&a %ările dupăvec%ime. 0e cea mai vec%e, Gardanul se învecina cu #air%ienul lamia&ănoapte, apoi Gardanul dispărea, iar %otarele #air%ienului se

întindeau până la (umătatea distanei către "%ienar înainte de ase retrage, arătând limpede că 1ronul "oarelui nu putea stăpâni o

întindere atât de mare de pământ. 6aredo stătea între 1ear şi'llian, apoi 6aredo dispărea, iar 1ear şi 'llian se întâlneau în#âmpiile 6aredo, dând înapoi încetul cu încetul, din aceleaşimotive ca şi #air%ienul. #aralainul dispărea, şi !lmot%, 6osara,'renvelle şi altele, uneori asorite de alte naiuni, dar de cele maimulte ori părăsite, devenind sălăticie şi pământ al nimănui.!cele %ări spuneau povestea decăderii oamenilor din momentulprăuşirii imperiului lui !rtur !ripă-de-3oim, povestea umanităiia/ate într-o retragere lentă. 4 a doua %artă a Finuturilor de Gotararăta doar "aldaea şi pări din !rafel, dar %otarul cu 6ana0ustiitoare era cu cinci&eci de mile mai spre mia&ănoapte.7manitatea se retrăgea, iar 7mra înainta.

7n ărat c%el, suire se grăea cu un alt ra de %ări, iarRand oftă continuând să le selecte&e.

390

7/17/2019 Sel


Gaman privi cu gravitate cutia cu instrumente de scris care-ifusese înmânată de un gai’s/ain, apoi scoase dintr-unul dinu&unarele uriaşe o cutie asemănătoare, aproape la fel de mare,dar fără ornamente. "coase din ea o peniă de lemn lustruit, mai

groasă decât degetul mare de la mâna lui Rand, su$cient de lungă încât să dea impresia că e suire. "e potrivea perfect cu degetelegroase ca nişte cârnai ale 4gierului. "e lăsă în patru lae,târându-se printre %ări, în timp ce Rand le sorta, înmuind dincând în când vârful peniei în sticlua cu cerneală agai’s/ainului, făcând notie cu un scris care i se putea păreaprea mare, până când oservai că, pentru un 4gier, era prea mic.#ovril îl urmă, uitându-i-se peste umăr, c%iar şi după ce o întreăde două ori dacă într-adevăr credea că ar putea greşi.Era o lecie pentru Rand, începând cu şapte steddingurirăspândite în Finuturile de Gotar. 1rolocii se temeau să intre înstedding, şi c%iar şi 6yrddraalii aveau nevoie de o motivaieputernică să încerce să-i mâne acolo. 5n 4sia Lumii şi Didul+ragonului erau treispre&ece, inclusiv unul în 0iscul +ragonului,de la "teddingul "%angtai la mia&ă&i la "teddingul ic%en şi"ans%en la mia&ănoapte, a/ate la doar câteva mile distană. 0ământul s-a sc%imat mult la 8rângerea Lumii, e;plicăGaman când Rand comentă. #ontinua să note&e cu înfrigurare2cu înfrigurare pentru un 4gier.

7scatul a devenit mare, şi marea uscat, dar şi pământul însuşi s-a răsucit peste el însuşi. 7neori, ce era departe a devenitaproape, şi ce era aproape, departe. +eşi nimeni nu ar puteaspune dacă ic%en şi "ans%en erau depărtate. !i uitat de #antoine, anună #ovril, facându-l pe un servitor

îmrăcat în livrea să scape speriat raul de %ări la pământ.Gaman îi aruncă o privire, apoi scrise numele deasupra râului'ralell, nu departe de Gaddon 6ir@, spre mia&ănoapte. 5n fâşia depământ la apus de Didul +ragonului, de la %otarul de mia&ă&i al"%ienarului la 6area 8urtunilor, erau doar patru, toatenoudescoperite,cum considerau 4gierii, ceea ce însemna că aceleamai nou, 1sofu, era locuit de şase sute de ani, iar celelalte de maipuin de o mie. 7nele locuri îl surprinseră la fel de mult ca celedin Finuturile de Gotar2 6unii de Negură spre e;emplu care

Documents

Sel