Upload
delia-wuchti
View
232
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
1/27
Prof. dr. Delia Marina Podea
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
2/27
Semiologia reprezint studiul simptomelor tulburrilor psihice; stabiletecondiiile, succesiunea,interdependena i dinamica tulburrilor mentale.
Difereniere semne simptome:
semnelesunt obiective i reprezint ceea ce vedem la pacieni; simptomelesunt subiective i reprezint ceea ce declar pacienii c simt.
In funcie de intensitatea simptomelor, tulburrile psihice se clasific in:
tulburri nevrotice tulburri psihotice tulburri datorate nedezvoltrii demene.
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
3/27
Mai frecvente sunt primele dou tipuri; tulburrile datorate
nedezvoltrii i demenele implic pierdereabagajului noional.
Procesele psihice de cunoatere: senzaiile, percepia, atenia, memoria,
gandirea, limbajul, imaginaia;
afective i trebuine: stabilesc raportul subiectiv intre individ irealitatea obiectiv;
voina i activitatea: prin ele se realizeaz aciunile, inconformitate cu scopurile stabilite in modcontient.
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
4/27
Senzaia act psihic elementar, monomodal realizeaz imaginea singular a unei insuiri a obiectelor i fenomenelor lumii
inconjurtoare.
se datoreaz aciunii obiectelor i fenomenelor asupra organelor de sim.
evideniaz proprietile elementare ale materiei (form, mrime, greutate,culoare, miros, gust)
reprezint izvorul iniial al tuturor informaiilor sunt imagini subiective ale lumii obiective imaginea reflectat devine element de contiin al subiectului de ordin ideal
Particularitile senzaiilor instrumente de reflectare nemijlocit a lumii materiale prin sistemul
analizatorilor, asupra croraacioneaz direct
reprezint reflectarea, pe plan ideal, a proprietilor separate ale obiectelor ifenomenelor concrete
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
5/27
Percepiile
sunt procese senzoriale elementare se disting prin sintetism, unitate, integritate redau realitatea obiectiv in imagini de ansamblu multimodale: reflectarea in condiiide simultaneitate, succesiune,
insuirimultiple ale obiectelor lumii externe
Percepiapresupune raporturi intre:
calitile obiectelor i condiiile subiective (interne) ale individului (trebuine, interese,
experien)
percepiainclude insuirilegenerale iesenialeale lucrurilor constituirea percepiei se face dup varsta de 3 luni
percepia auditiv apare in primul an de via.
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
6/27
Psihopatologia senzorialitii tulburri cantitative scderea pragului senzorial determin o suprasensibilitate la stimuli (subliminali), rezultand
hiperesteziasenzorial
apare in surmenaj, suprasolicitare fizic i psihic in afeciuni nevrotice: distimie, tulburarea depresiv, tulburarea anxioas
Cenestopatiile termen introdus de Dupre - form aparte de hiperestezie tulburare contient a senzaiilor i percepiei interoceptive i proprioceptive senzaiipenibile, difuze, cu sediu variabil apar fr nici o modificare organic evideniabil apar in anumite tulburri nevroticecenestopatii frecvente: amorealamainilor, cefaleea migratoare, senzaiade nod in gat i
sufocare
ridicarea pragului senzorial determin hipoestezia: scderea receptivitii la diveri stimuli apare in: stri reactive acute (post-traumatice) inducie hipnotic stri conversive schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihic)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
7/27
Iluziile - Tulburri calitative
percepia deformat a unor obiecte sau fenomene existente in realitate; iluzia este, in general, oeroare cognitiv sau perceptiv
apar la normal, datorit distanei, luminozitii sau a strilor afective speciale iluziile fiziologice, optico-geometrice persoanele corecteaz uor eroarea
Iluziile vizuale - cele mai frecvente:
metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor ia spaiuluiperceput micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar in patologia organic cerebral) macropsii: obiecte percepute mai mari dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lrgite apar mai ales in intoxicaiile cu diferite
substane
porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai indeprtat callopsia: obiecte percepute infrumuseat pareidoliile: percepiideformate, intens anxiogene; interpretarea imaginii ce poate oferi
percepieipatologice un mare grad de bogie i de vivacitate (perceperea de fiine amenintoarein desenulparchetului,al covorului, al perdelei etc)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
8/27
Falsele recunoateri
identificarea greit a diverselor persoane- diferit de confuzia depersoan
apare in: episoade maniacale, stri confuzive, sindrom Korsakov; insindromul de derealizare, depersonalizare; in patologia de lob temporal
varianta particular: deja vu, deja connu, deja vecu sau, invers, jamaisvu, jamais connu, jamais vecu
Iluzia sosiilor (mai ales in demen)
persoane care seamn atat de mult, incat nu pot fi deosebite persoana cunoscut nu este identificat, pacientul consider c este doar
asemntoare cu ea
persoanele cunoscute sunt multiplicate sentimentul c persoanele apropiate au fost substituite in scop ostil schizofrenie
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
9/27
Iluziile auditive
impresia c anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte saudimpotriv discrete, estompate, indeprtate
sunete reale (btile ceasului, picuratul apei de la robinet) sunt percepute dreptcuvinte injurioase
Iluziile gustative iolfactive
se deosebesc greu de halucinaiilegustative iolfactive perceperea eronat a gustului sau mirosului normal al diferitelor substane
sapide sau odorifice
apar in leziunile de lob temporal
Iluziile viscerale sau interoceptive
perceperea eronat a funciilor unor organe sau aparate modificri de schem corporal: perceperea denaturat a formei, mrimii,
greutii i poziiei propriuluicorp
transpoziia prilor corpului, micorarea sau mrirea lor apar in schizofrenie.
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
10/27
Agnoziile
- (apar ca simptom in psihiatrie, dar au cauz neurologic leziuni de centri nervoi in
sistemul nervos central)
- defect de integrare gnozic (de transformare a excitaiei in senzaie i a acesteia in imagine
perceptiv),datorit lezrii centrilor de integrare
- se pierde capacitatea de a recunoate obiectele dup calitile lor senzoriale
Agnozia vizual
Cecitatea psihic: tulburarea recunoaterii semnificaiei obiectelor, imaginilor, persoanelor,
dei vedereaeste intact i contiena este clar.
bolnavul nu recunoate obiecte sau persoane
micarea sau contextul pot contribui la recunoatere
apare in leziunile de lob occipital, mai ales stang
Agnozia obiectelor animate
Prossopagnozia: bolnavul nu recunoate persoane foarte cunoscute sau nu se recunoate pe
sine in oglindapare in leziunile de emisfer dreapt
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
11/27
Agnozia culorilor: tulburarea clasificrii culorilor, insoit de amnezia numeluiacestora
apare in leziunile emisferei stangi
Agnozia simbolurilor grafice - cecitatea verbal
imposibilitatea inelegerii limbajului scris (alexia) citete fiecare cuvant, dar nuintegreaz sensul infraz
imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafia)
sesizarea primelor cuvinte din fraz cu omiterea celorlalte (dislexie)
nerecunoaterea cifrelor (alexia cifrelor)
apar in leziuni parietale posterioare i occipitale (de grani parieto-occipital)
Agnozia spaial- tulburarea percepiei spaiului
- pierderea posibilitii de apreciere a distanelor
- pierderea posibilitii de localizare a obiectelor
- pierderea posibilitii de comparare a mrimii i formelor
- apare ca urmare a leziunilor la nivel de lob parietal
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
12/27
Agnozia auditiv- surditatea psihic
incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbal)
incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)
se pstreaz posibilitatea de recunoatere a ritmului, intensitii i a localizrii
apar in leziunile bilaterale de lob temporal; pot insoimai ales crizele
convulsive
Agnozia tactil
incapacitatea de a recunoateforma ivolumul obiecteloramorfognozie
incapacitatea de a recunoate obiectele in totalitate prin explorare tactil
astereognozie
apare in leziunile de lob parietal
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
13/27
Halucinaiile - percepie fr obiect de perceput
halucinaiile se insoesc de grad de convingere mare pacientul este convins de veridicitatea, deautenticitatea lor i de faptul c trebuie s le dea curs (asemeni ideilor delirante)
constituie o urgen psihiatric major!
Halucinaiile funcionale (stadiu intermediar) excitani obiectivi determin apariia unor percepii false:
zgomotul de roi este perceput in dou moduri concomitent: zgomot de roi i cuvinte injurioase, ameninri
ele persist atata timp cat persist i excitantul real
difer de iluzii
pot avea caracter pasager
Halucinoidele(stadiu intermediar)
fenomene halucinatorii situate intre reprezentrile vii i halucinaiile vagi
nu izbutesc s conving bolnavul asupra existenei lor
sunt forme prehalucinatorii
apar in perioada de dezvoltare a halucinaiilor i, mai rar, in cea de tergere
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
14/27
Imaginile eidetice
- reproiectri in exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiine care au o for vie
- sunt strans legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurarein timp
- halucinaii hipnagogice (in tranziia de la veghe la somn)
- halucinaii hipnapompice (in tranziia de la somn la veghe)
- pot s apar la normal
Halucinozele
halucinaii a cror semnificaie patologic poate fi recunoscut de pacient (vocicare discut despre eletc.)
adopt fa de ele o atitudine critic
caut s le verifice autenticitatea
apar la persoane cu defecte de analizator
apar in stri toxice i infecioase; secundar consumului de alcool
apar in psihozele delirant halucinatorii
se pot croniciza
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
15/27
Halucinaiile propriu-zise psihosenzoriale - tulburri de percepie ce corespundintegral definiiei.
Caracteristici:
proiecie spaial situat in spaiul campin sau extracampin (ex: violul de ladistan)
convingerea pacientului asupra realitii lor
percepute prin modalitile senzoriale obinuite (exteroceptive, interoceptive,proprioceptive) i pe cilesenzoriale normale
grad de intensitate variabil (discret sau intens anxiogene)
claritate diferit (voci optite sau puternice)
complexitate variabil (de la simple zgomote la adevrate discursuri) durat variabil (de la cateva secunde sau minute la ore in ir), intermitente sau
continue
rezonan afectiv (dac vocea comenteaz aciunile bolnavului): iniialanxiogene, apoi fr participareafectiv
natura senzorial: exteroceptive(auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile);
interoceptive(viscerale), proprioceptive(motorii, kinestezice)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
16/27
Halucinaiile exteroceptive
Halucinaiile auditive
- pe primul loc ca frecven la adult
- situate cel mai des in campul auditiv perceptibil
- intensitate variabil
- complexitate variabil: elementare(fonemefaaituri, pocnituri), comune(sunete, pai), complexe(verbale)
- continuitatea: episodice sau continue
- ecoul afectiv: favorabile (comentative), defavorabile (comentative sau imperative)
- urgen psihiatric
- pot fi concordante (in tulburarea afectiv) sau neconcordante (in schizofrenie) custarea afectiv
- apar in schizofrenie, in tulburrile afective
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
17/27
Halucinaiilevizuale
- percepiiale unor obiecte, fiine, imagini inexistente in realitate in acelmoment (adesea cu coninutmistic)
- mai frecvente la copil - monocromatice sau policromatice
- percepute cu un ochi sau cu ambii
- ocup tot campul vizual sau pot fi scotom (cel mai frecvent scotomulcentral Morel: pacientul vede ca pe lang un tub astupat)
- proiecia spaial: campin sau extracampin - complexitatea: elementare(fosfene, puncte),complexe (figuri, obiecte,
fiine), scenice statice(panoramice) sau cinematografice (in micare)
- durata: permanente sau episodice
- tonalitatea afectiv in funcie de coninut
- apar in schizofrenie, in sevrajul alcoolic
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
18/27
Halucinaiile autoscopice
- realizeaz imagine dubl- bolnavul percepe propriul corp sau pri din el proiectate in afar
- dup apariie, pot fi: episodice (cateva secunde) sau persistente, continue
- corpul perceput poate fi identic sau modificat (urait, infrumuseat)
- mai rar intalnite
Halucinaiile olfactive i gustative
- au caracter secundar - apar dup alte tulburri de percepie
- sunt greu de separat, deoarece substanele sapide sunt i odorifice
- gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplcute, dar i plcute
- apar frecvent in afeciuni organice, dar i in schizofrenie
Halucinaiile tactile
- impresia de atingere a suprafeei cutanate - percepute continuu (in reea) sau discontinuu (punctiform)
- la suprafa (epidermice) sau in profunzime (hipodermice)
- parazitoze halucinatorii (perceperea de insecte care infesteaz suprafaa pielii sau ptrund pe sub
piele)foarte rar intalnite de sine-stttoare
- frecvent in dependena alcoolic
- mai frecvente la femei
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
19/27
Halucinaiile interoceptive (viscerale)
- senzaia existenei unor fiine in corp; a schimbrii poziiei unor organe; a
obstrurii sau a perforriilor
- frecvent cu localizare genital - senzaia de violare direct sau de la distan
- manifestri halucinatorii in patologia schemei corporale (membrul-fantom la
amputai)
Halucinaiile proprioceptive
- motorii sau kinestezice
- impresia de micare sau deplasare a propriului corp
- apar in sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault (in
schizofrenie)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
20/27
Pseudohalucinaiile (halucinaiile psihice)
- autoreprezentri aperceptive (nu au caracter psihosenzorial vede cu ochii minii)
Caracterizate prin:
- incoercibilitate (adevr imposibil de combtut, cruia nu trebuie s i se demonstrezeveridicitatea)
- automatism
- exogenitatesunt impuse din afar
- se vorbete despre voci sau vedenii stranii, speciale
- nu se proiecteaz in afar, ci se petrec in minte
- sunt percepute de analizatori speciali
- sunt fcute, provocate din afar caracter impus
- respect aceleai modaliti senzoriale
Pseudohalucinaiile auditive
- voci interioare ecou
- sonorizarea gandirii
- tranzitivism: alii pot descoperi, auzi sau ghici gandurile bolnavului
- sunt auzite cu urechile minii
- i se pot impune gandurile prin telepatie, sugestie, unde
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
21/27
Pseudohalucinaiile vizuale
- percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice
- coninut variat: plcut, neplcut, terifiant, insulttor
- apar in spaiul subiectiv
- sunt vzute cu ochii minii, cu ochii interiori
- fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault
Pseudohalucinaiile gustative i olfactive
- apar de fiecare dat alturi de halucinaiile gustative i olfactive
- apar mai ales in cadrul organicitii
- pseudohalucinaiile tactile: senzaii penibile provocate de la distan - localizate cel mai des in sfera genital
Pseudohalucinaiile interoceptive
- asemnate cu lipsa libertii interioare
- bolnavul are senzaia c este posedat de animale, de spirite
- se localizeaz in diverse organe i determin simptomatologie specific
- individul acioneaz dup cum ii cere acea fiin strin
Pseudohalucinaiile motorii (kinestezice)
- perceperea unor micri impuse- au caracter imaginar
- se intalnesc destul de rar
- toate tulburrile de percepie se asociaz intre ele: halucinaii plurisenzoriale
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
22/27
Atenia- funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiva activitii psihice asupraunui grup de elemente sau fenomene
- tipuri:
involuntar: stimuli ce apar brusc; noutate informaional; organism
nepregtit; voluntar:susinut de efort voliional; habitual: de pregtire, de
ateptare
Psihopatologia ateniei
Disprosexiile Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in
episoadele expansive, intoxicaiiuoare, hipocondrie
Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere; insurmenaj, anxietate, depresie, oligofrenie, demen
Aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai in strile comatoase
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
23/27
Memoria - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (intiprire), conservare (pstrare) i
reactualizare (evocare) - oglindete experiena anterioar
- constituie rezervorul gandirii i imaginaiei
- suportul forei cognitive a individului
- strans corelat cu procesele afective
Procesele memori ei - memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi adecvate;
factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificaiamaterialului;
factori subiectivi: starea fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv,varsta
- pstrarea
- reactualizarea
Tipur i de memorie
Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pan la 10 secunde de la momentul prezentrii
Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare
A evenimentelor indeprtate (memoria de lung durat):evenimentele trite de la inceputul vieii i pan inprezent
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
24/27
Dismnezii cantitative
Hipomnezii: scderea in diferite grade a forei mnezice - in surmenaj, involuie, oligofrenie, depresie
Amnezii: prbuirea forei mnezice; pot fi pariale sau totale (in strile comatoase), retrograde ianterograde
Amnezii anterograde (de fixare) se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la imbolnvire spre
prezent; sunt mai frecvente, scade capacitatea de fixare, nu se poate evoca un eveniment recent
apar in: sindromul Korsakov, stri confuzive, stri reactive (in situaii traumatice majore, de mas)
Amnezia retrograd (de evocare):- progresiv dinaintea bolii spre trecut; destructurarea nu este atat de
accentuat
Amnezia antero-retrograd: punctul esenial este cel al imbolnvirii; apare mai frecvent in tumori,leziuni
cerebrale
Legea lui Ribot: regresiunea memoriei: vizeaz fenomenul uitrii. Uitarea se face de la prezent spre trecut, de la
complex spre simplu, de la abstract la concret
Amnezii totale: in come
Amnezii pariale (par a fi hipomnezii):
- lacunar: hiatus mnezic; in tulburrile de contien, traumatismele cranio-cerebrale (TCC),
epilepsie, beia patologic
- tardiv: legat de o tulburare de contien; apare progresiv; in demene, epilepsie
- electiv (tematic): inregistrare voluntare bine efectuat, recunoatere imposibil; influenat de
strile afective negative (posttraumatic)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
25/27
Hipermneziile
- evocri exagerate, tumultuoase, indeprteaz individul de la preocuprile salede moment
- apar la normal, in intoxicaii; in episodul maniacal
- hipermnezii selective: la paranoici, in intoxicaii; bolnavul ii mobilizeaz toat
fora mnezic pentrutema pe care o are in minte: procurarea actelordoveditoare pentru a demonstra urmrirea etc.,procurarea drogului.
- mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic iincoercibil a ideilor iamintirilor
- Al te hipermnezii :
- tematic: afectogen - autist: in schizofrenie
- mecanic, fr inelegerea datelor (in oligofrenie)
- oneiroid: in toxicomanii
- viziunea retrospectiv: derularea fulgertoare a intregii viei in ultimele catevaclipe dinainte de moarte
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
26/27
Tulburrile calitative
Paramneziile
- amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub aspectul lipsei
legturii curealitatea obiectiv trit de pacient
Tulburri ale sintezei mnezice imediate
- adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite in realitate, dar care
nu sunt incadrate in timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute ca trite sau netrite.
Tipuri:
Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit in realitate; bolnavul il
consider afi propriu. Apare in schizofrenie, demen, TCC
Instrinarea amintirilor: scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii i cele
strine; bolnavul ii crede auzite sau vzute propriile evenimente trite; apare in demene
- variante: falsa recunoatere, iluzia de recunoatere, paramneziile de reduplicare (bolnavul
crede c opersoan a fost multiplicat in mai multe exemplare, cu un anumit scop)
7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt
27/27
Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii
- sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut,
pe carele situeaz in prezent
Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le triete caevenimenteprezente. Apar in sindromul amnestic, in demene.
Confabulaii (halucinaii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare. Pot fi:
mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile), fantastice
(descriu lucruri neplauzibile), onirice (ca scenele de vis)
Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu intoarcerea intregii personaliti in trecut;
apare in stadiiletardive de demen Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;
- posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente
- apare in surmenaj i in afeciuni deteriorative