SENZATII 1

Prof. univ. dr.Mihai Anitei

SENSIBILITATEA SI SENZATIA REPERE IN STUDIUL SENZATIEI

1 DE LA IRITABILITATE SI EXCITABILITATE LA SENSIBILITATE

2 SENSIBILITATE SI MOTRICITATE

3 APARITIA SENZATIEIDEFINIREA SENZATIEI

PRIN OPOZITIE CU EXCITATIA

PRIN OPOZITIE CU PERCEPTIA

PRIN INTEGRARE PSIHOFIZIOLOGICA

IRITBILITATE SI EXCITABILITATE IRITABILITATEA SIMPLA : FORMA DE INTERACTIUNE ORGANISM-MEDIU ESENTIALA PENTRU ASIGURAREA VIETII

TREI CARACTERISTICI FUNDAMENTALE: PROPRIETATE BIOLOGICA, CARACTER DIFUZ, GENERALIZAT, INTRA IN CONTACT DIRECT CU STIMULII BIOLOGIC NECESARI

STIMULII SUNT AMESTECATI CU ALTII,AUXILIARI CE AJUTA LA RECUNOASTEREA LORSTIMULIEXTERNI

DE LA IRITABILITATE LA SENSIBILITATE

STIMULII BIOLOGIC NECESARI:

SUNT IN NUMAR LIMITAT IN MEDIU; SUNT DISPERSATI

STIMULII SUNT AMESTECATI CU ALTII, AUXILIARI CE AJUTA LA RECUNOASTERALORCULOAREA,MIROSUL(STIMULI AUXILIARI) SEMNALIZEAZA PREZENTA IN MEDIU A STIMULULUI CE VA SATISFACE ACEA TREBUINTASE IMPUNE CU NECESITATE APARITIA UNEI NOI CAPACITATI-SENSIBILITATEA

SENSIBILITATE SI SENZITIVITATE SENSIBILITATEAARE CARACTER DE ACTIVITATE PSIHICAEXPRIMATA PRIN A PRIVI, A AUZI, A PIPAI STIMULUL SENZITIVITATEACA PROPRIETATE A PERSONALITATIIEXPRIMATA IN NIVELUL GENERAL AL SENSIBILITATII, VITEZA, RITM, FORTA DE REACTIEPERSONALITATEAISI PUNE AMPRETA ASUPRA SENSIBILITATII

SENSIBILITATE SI MOTRICITATESENSIBILITATEA DECLANSEAZA, MENTINE SI ADANCESTE MOTRICITATEA

MOTRICITATEA DEVINE SERVOMECANISM AL ORIENTARII SENZORIALE

MISCAREA FACILITEAZA RECEPTIA STIMULILOR

SENSIBILITATEA : SE FORMEAZA; SE PERFECTIONEAZA; EVOLUEAZA IN CADRUL ACTIVITATII

APARITIA SENZATIEIA.N.LEONTIEV- ACONSIDERATCA TREBUIE SA IA DOUA MOMENTE IN EXPLICAREA SENZATIEI:IRITABILITATEA NU COINCIDE CU SENSIBILITATEA

IRITABILITATEA SIMPLA SE POATE TRANSFORMA IN SENSIBILITATE

SPECIFICUL PSIHOFIZIOLOGIC AL SENZATIEI SENZATIA :DESCRIE PROCESELE PRIN CARE ORGANISMUL RASPUNDE LA STIMULI(FELDMANN,1990)2 CONSTA IN STIMULAREA RECEPTORILOR SENZORIALI SI IN TRANSMITEREA INFORMATIILOR SENZORIALE LA SISTEMUL NERVOS CENTRAL(RATHUS,1996)

2.1 DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU EXCITATIAEXCITATIA ESTE O MODIFICARE LOCALA REVERSIBILA SUBACTIUNEA STIMULULUIUNII STIMULI RAMAN REFLEXOGENI FARA A ANGAJA DIRECT O SENZATIEARCUL REFLEX

SENZATIA PRIN OPOZITIE CU EXCITATIA SENZATIA -IMPLICA TRANSMITEREAMESAJULUI NERVOS, A EXCITATIEI PANA LA CENTRII CE AU CAPACITATEA DE A INREGISTRA EXPERIENTELE DE NATURA SA ASIGURE ADAPTAREA CONDUITELOR INDIVIDULUI ACTUAL SI ULTERIORUNII STIMULI POT RAMANE REFLEXOGENI FARA A ANGAJA DIRECT O SENZATIEEXISTA 2 STADII ALE UNEI SENZATII: 1. STADIUL PRESENZORIAL DE EXCITATIE,DE REFLEX (REACTIE LOCALIZATA) 2.STADIUL SENZATIEI PROPRIU-ZISE

DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU PERCEPTIA SENZATIACARACTER PRIMITIV

SIMPLA EXPERIENTA CONSTIENTA ASOCIATA STIMULILOR

PROCESUL CU AJUTORUL CARUIA STIMULII SUNT DETECTATI SI CODATI

UN PRIM CONTACT AL ORGANISMULUI CU STIMULII

SE REFERA LA TRATAREA SENZORIALA A INFORMATIEI FIZICE INDEPENDENT DE SEMNIFICATIA EI PERCEPTIACARACTER COMPLEX, STRUCTURAT

EXPERIENTA CONSTIENTA ASUPRA OBIECTELOR SI RELATIILOR DINTRE ELE

PROCESUL MINTAL AL ORGANIZARII SI INTERPRETARII SENZATIILOR

PROCESUL PRIN CARE STIMULII SUNT COMPARATI CU ALTE INFORMATII SENZORIALE (FELDMANN 1993)

DEFINIREA SENZATIEI PRIN INTEGRARE PSIHOFIZIOLOGICA PIERE SOLZI : EXISTA 3 CATEGORII DE FAPTE: NERVOASE, OBIECTIVE, MENTALESENZATIA SE CARACTERIZEAZA PRIN : -CORESPUNDE UNUI OBIECT REAL; -IMPLICA PARTICIPAREA UNUI APARAT NERVOS; -IN CALITATE DE STARE DE CONSTIINTA ARE ANTECEDENTE DE NATURA SUBIECTIVA

PERFECTIONAREA SENZATIILOR SE DATOREAZA: -BUNEI FUNCTIONALITATI ANATOMO-FIZIOLOGICE -PERFECTIONARII ACTIVITATII MINTALE A INDIVIDULUI

IN CONCLUZIE:PRIMA FORMA DE PSIHICSENZATIAREPRODUCE IN CREIERUL UMANINSUSIRILE SIMPLE ALE OBIECTELOR,FENOMENELOR,STIMULILORCE ACTIONEAZA DIRECT ASUPRA ORGANISMULUIMECANISM DE CAPTARE SI INREGISTRARE A INFORMATIILORDIN REALITATEA INCONJURATOARESI REALITATEA INTERNAA ORGANISMULUI

SENZATIA IMPLICA TREI ELEMENTE:STIMUL FIZIC, MATERIE, ENERGIE

2 RASPUNS FIZIOLOGIC- STRUCTURA ACTIVITATII ELECTRICE APARUTA IN ORGANELE DE SIMT, NERVI SI CREIER

3 EXPERIENTA SENZORIALA (SUBIECTIVA DUPA NATURA EI) RELATIILE DINTRE CELE TREI ELEMENTE DUC LA APARITIA A TREI DOMENII DE TRATARE A SENZATIILOR:1 FIZIOLOGIA SENZATIILOR

2 PSIHOFIZIOLOGIA SENZATIILOR

3 PSIHOFIZICA SENZATIILOR

DOMENII DE INVESTIGARE A SENZATIILORRASPUNS FIZIOLOGICSTIMULULFIZICEXPERIENTA SENZORIALADOMENIULFIZIOLOGIEISENZATIILORDOMENIULPSIHOFIZIOLOGIEISENZATIILORDOMENIUL PSIHOFIZICIISENZATIILOR

CLASIFICAREA SI CARACTERIZAREA SENZATIILORCRITERII DE CLASIFICARE

1. CRITERIUL MORFOLOGIC - DUPA ORGANELE DE SIMT2. CRITERIUL FUNCTIONAL -DUPA FUNCTIILE SENZORIALE3. CRITERIUL CONDITIILOR SI DIRECTIILOR RECEPTIEI -DUPA LOCATIA RECEPTORILOR

4. CRITERIUL INSUSIRILOR DETECTATE SENZORIAL - DUPA NATURA STIMULILOR RECEPTATI

5. CRITERIUL SPECIALIZARII SI CORELARII SENZATIILOR - DIN NECESITATEA ASOCIERII SI CORELARII SENZATIILOR

1. CRITERIUL MORFOLOGIC

-GRUPAREA SENZATIILORIN CINCI CATEGORII: VIZUALE, AUDITIVE, OLFACTIVE, GUSTATIVE SI CUTANATE

INSUFICIENT DEOARECE:REDUCE NUMARUL SENZATIILORNU OFERA INFORMATII DESPRE SENZATIILE CE TIN DE PERCEPTIA EXTRASENZORIALA2. CRITERIUL FUNCTIONAL

-SE DELIMITEAZA FUNCTIA SENZORIALA SI APOI ORGANUL RECEPTOR

A DUS LA DIVERSIFICAREA SENZATIILORINSUFICIENT DEOARECE: - MODALITATILE SENZORIALESUNT INEGAL SPECIALIZATE SI SE DELIMITEAZA GREU DUPA ACEST CRITERIU

3. CRITERIUL CONDITIILOR RECEPTIEI

CHARLES SHERRINGTON A PROPUS DOUA CLASIFICARI:

DOUA CATEGORII DE RECEPTORI: -TANGORECEPTORI; -TELERECEPTORI.

2. IN FUNCTIE DE LOCUL UNDE SUNT SITUATI: -EXTEROCEPTORI; - INTEROCEPTORI; -PROPRIOCEPTORI.CRITERIUL SPECIALIZARII SI CORELARII SENZATIILOR

- CONFORM ACESTUI CRITERIUAU LOC SPECIALIZARI SENZORIALE INTRAMODALE:

IN INTERIORUL SENZATIILOR CUTANATE S-AU SPECIALIZAT SI DIFERENTIAT: -MODALITATILE: TACTILE, TERMICE, DUREROASE SENSIBILITATEA GUSTATIVA: DULCE, ACRU, AMAR, SARAT

4. CRITERIUL INSUSIRILOR DETECTATESENZORIALA.A.UHTOMSKI A LUAT CA REPER NATURA STIMULILOR RECEPTATI STABILIND 4 CATEGORII DE SENZATII: SENZATII CUTANATESENZATIIVIZUALE SIAUDITIVESENZATII GUSTATIVE SI OLFACTIVESENZATII PROPRIOCEPTIVESI CUTANATESTIMULI

MECANICI, CHIMICI

FIZICI, FIZIOLOGICI

MECANISMELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE SENZATIILORRECEPTIA STIMULILOR

2. CONDUCEREA INFLUXULUI NERVOS LA CREIER

INTERPRETAREA INFORMATIILOR NERVOASE DE CATRE CRIERSANCTIONAREA VERIGILOR PERIFERICEALTE MECANISME

RECEPTIONAREA STIMULILOR1. POTENTIAL DE REPAUSCONCENTRATIA DE IONI DE K+ ESTE IN INTERIORUL CELULEI, IAR CEA DE IONI DE Na+ IN EXTERIORUL CELULEI, EXERCITAND PRESIUNI PE MEMBRANA CELULEI

SINAPSA SI POTENTIALUL POSTSINAPTC-ACEST POTENTIALREZULTA PRIN ELIBERAREA NEUROTRANSMITATORILOR DIN VEZICULE

-MISCAREA IONILOR SCHIMBA POTENTIALUL MEMBRANEINEURONULUIPOSTSINAPTIC

POTENTIALUL DE ACTIUNEARE LOC IN AXONIARE LOC DEPOLARIZAREA

POTENTIALUL DE ACTIUNESI POTENTIALUL POSTSINAPTICPOTENTIALUL DE ACTIUNE ESTE MESAJUL NERVOSCARE SE VA TRANSMITE LA CREIER

TIPURI DE NEURONI SI CAI DE TRANSMITERE

RECEPTORII ANALIZATORULUI AUDITIVORGANUL LUI CORTI REPREZINTARECEPTORULAUDITIVORGAN CORTI

Figure 18-09

FG18_09.JPGTitle: Anatomy of the EarNotes: A general orientation to the external, middle, and inner ear.Keywords: ear, anatomy, external, middle, inner, pinna, auditory canal, auditory ossicles, temporal bone, auditory tube, tympanic membrane, jugular vein, vestibular complex, cochlea, round window, oval window, bony labyrinth

Figure 18-10b

FG18_10B.JPGTitle: The Middle EarNotes: (a) Detail of the structures associated with the middle ear. (b)Tympanic membrane and auditory ossicles as seen by a fiber-optic tube in the tympanic cavity. (c)The isolated auditory ossicles.Keywords: middle ear, temporal bone, chorda tympani nerve, external auditory canal, tympanic membrane, malleus, incus, stapes, tensor tympani, stapedius, round window, auditory tube, auditory ossicles

Figure 18-12b

FG18_12B.JPGTitle: Receptor Hair Cells of the Inner EarNotes: (a)Orientation of the bony labyrinth within the petrous portion of each temporal bone.(b)Anterior view of bony labyrinth.(c)Section through the ampulla of a semicircular canal.(d)Structure of a typical hair cell.Keywords: bony labyrinth, anterior, membranous labyrinth, macula of saccule, vestibular duct, cochlear duct, tympanic duct, organ of Corti, cochlea, macula of utricle, cristae within ampullae, semicircular canals, cupula, perilymph, endolymph, kenocilium, stereocilia

ORGANUL LUI CORTI

Figure 18-12c

FG18_12C.JPGTitle: Receptor Hair Cells of the Inner EarNotes: (a)Orientation of the bony labyrinth within the petrous portion of each temporal bone.(b)Anterior view of bony labyrinth.(c)Section through the ampulla of a semicircular canal.(d)Structure of a typical hair cell.Keywords: bony labyrinth, anterior, membranous labyrinth, macula of saccule, vestibular duct, cochlear duct, tympanic duct, organ of Corti, cochlea, macula of utricle, cristae within ampullae, semicircular canals, cupula, perilymph, endolymph, kenocilium, stereocilia

Figure 18-16d

FG18_16D.JPGTitle: The Cochlea and Organ of CortiNotes: (d)Three-dimensional section showing detail of compartments, tectorial membrane, and organ of Corti.(e)Diagrammatic and histological sections through receptor hair cell complex of organ of Corti.(f)SEM showing surface of a portion of the organ of Corti.Keywords: cochlea, temporal bone, cochlear duct, vestibular duct, middle turn, apical turn, vestibular membrane, tectorial membrane, modiolus, oval window, basal turn, organ of Corti, basilar membrane, spiral ganglion

RECEPTORII SPECIALIZATI PENTRU DETECTAREADIFERITELOR CULORIRECEPTORII ANALIZATORULUI VIZUAL

RECEPTORII ANALIZATORULUI GUSTATIVACESTIA SUNT REPREZENTATI DE PAPILELEGUSTATIVE CE SUNT SPECIALIZATEIN DETECTAREASTIMULILOR:DULCE, AMAR,ACRU,SARAT

RECEPTORII ANALIZATORULUI OLFACTIV

SENZATIILE CUTANATETACTILE PERMIT CUNOASTEREA INSUSIRII OBIECTELOR

TERMICE- DAU POSIBILITATEA CUNOASTERII PROPRIETATIILOR TERMICE ALE OBIECTELOR SI SE INCLUDE IN MECANISMELE DE TERMOREGLARE

SENZATII DUREROASESEMNALIZEAZA TULBURARILE FUNCTIONALE ALE ORGANISMULUI SAU DISTRUGEREA TESUTURILOR ORGANICE.

AU ROL IN APARAREA ORGANISMULUI , STIMULAND ACTIUNILE DE INDEPARTARE A AGENTILOR ALOGENI

SENZATII PROPRIOCEPTIVESOMATO-ESTEZICE- INFORMEAZA SCOARTA DESPRE POSTURA CORPULUI SI DESPRE MODIFICARILE EI

KINESTEZICE- TRANSMIT INFORMATII DESPRE MISCARILE ACTIVE SI INFORMEAZA DESPRE REZULTATELE PROPRIEI ACTIVITATIPOZITIACORPULUI

CONDUCEREA INFLUXULUI NERVOS LA CREIER

SINAPSA SI NEUROTRANSMITATORIIVEZICULELE CU NEUROTRANSMITATORIJOACA UN ROL FOARTE IMPORTANT IN REALIZAREA TRANSMITERIIIMPULSURILOR NERVOASEPE INTREG TRASEUL DELA RECEPTOR LACORTEX

SINAPSA SI NEUROTRANSMITATORIIEPINEPHRINADOPAMINA

SINAPSA SI NEUROTRANSMITATORIISEROTONINAACETYLCHOLINANorepinephrine

TIPURI DE NEURONINEURONI SPINALINEURONI PIRAMIDALI LOCALIZATIIN HIPOCAMPUS

TIPURI DE NEURONINEURON LOCALIZATIN SUBSTANTA CENUSIENEURONI HIPOCAMPICI

NEURONI DIN NEOCORTEX

NEURONI DIN NEOCORTEXNEURONI PIRAMIDALI-2mm INALTIME (REPREZINTA 80% DIN NEOCORTEX)

NEURONI

INTERPRETAREA INFORMATIILOR NERVOASE DE CATRE CREIERCORTEX PRIMAR MOTOR (M1)

CALITATILE SENZATIILORCALITATILESENZATIILORINTENSITATEASENZATIEIDURATA SENZATIEIVALOAREACOGNITIVATONALITATEAAFECTIVACALITATEASENZATIILOR

LEGILE SENSIBILITATIILEGEA INTENSITATIISAU LEGEA PRAGURILORSENZORIALELEGEA CONTRASTULUILEGEA ADAPTARIILEGEA SENSIBILIZARII SI DEPRESIEI

LEGEA INTENSITATII SAULEGEA PRAGURILOR SENZORIALEPRAGUL ABSOLUT MINIMAL(PAm)- VALOAREA MINIMA A UNUI STIMUL NECESARA PENTRU DETERMINAREA UNEI SENZATII SPECIFICE;PRAGUL ABSOLUT MAXIMAL(PAM)- VALOAREA MAXIMA A INTENSITATII UNUI STIMUL NECESARA PENTRU DETERMINAREA UNEI SENZATII SPECIFICE;LEGEA PRAGURILOR: INTRE VALOAREA PRAGULUI SI NIVELUL SENSIBILITATII ESTE UN RAPORT INVERS PROPORTIONAL: CU CAT CRESTE VALOAREA PRAGULUI CU ATAT SCADE VALOAREA SENSIBILITATII

REGISTRU SENSIBILITATEPAmPAM

LEGEA PRAGULUI DIFERENTIALSTUDII ULTERIOARE ALE LUI FECHNER AU CONDUS LA ELABORAREA LEGII PRAGURILOR DIFERENTIALE: PENTRU OBTINEREA CRESTERII INTENSITATII SENZATIEI IN PROGRESIE ARITMETICA, ESTE NECESARA O CRESTERE A INTENSITATII STIMULULUI IN PROGRESIE GEOMERTICA

E= K log x + C

LEGEA CONTRASTULUIACEASTA LEGE EXPRIMA: MODIFICAREASENSIBILITATII CA EFECT AL RAPORTURILOR SPATIO-TEMPORALE A STIMULILOR DE INTENSITATI DIFERITE CARE ACTIONEAZA SIMULTAN SAU SUCCESIV ASUPRA ACELUIASI ANALIZATOR

LEGEA ADAPTARIIDEMONSTREAZA MODIFICAREA NIVELULUI SENSIBILITATII ANALIZATORULUI IN CONDITIILE STIMULARII PRELUNGITE ALE ACESTUIA.STIMULAREA PRELUNGITA A ANALIZATORULUI CU STIMULI DE INTENSITATE SCAZUTA PROVOACA O SCADERE A PRAGULUI SI OCRESTERE A NIVELULUI SENSIBILITATII.LEGEA SENSIBILIZARIIPRECIZEAZA FAPTUL CA STIMULAREA UNUI ANALIZATOR LA UN ANUMIT NIVEL DE INTENSITATE POATE SA PROVOACE CRESTEREA SAU SCADEREA NIVELULUI SENSIBILITATII IN CADRUL ALTUI ANALIZATOR.

EXEMPLU: DUREREA CARE DIMINUEAZA SENSIBILITATEA VIZUALA SAU PE CEA AUDITIVA.

SFARSIT