2015

Editura Karth

Sertarul cu ură

Anca Zaharia

© 2015 Anca Zaharia© 2015 Herg Benet Publishers, pentru prezenta ediție

Este interzisă reproducerea totală sau parțială a textelor, pe orice suport audio, video sau electronic, fără acordul deținătorului drepturilor de autor.

Editura KarthUn imprint Herg Benet PublishersStr. Dr. Burghelea nr. 22, sector 2, București, Româniawww.karth.rocontact@karth.ro

Ilustrație copertă: The Spartan Bureau

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiZAHARIA, ANCA Sertarul cu ură / Anca Zaharia. - București : Karth, 2015 ISBN 978-606-8611-39-6

821.135.1-1

Tipărit în România

Sertarul cu ură•

Anca Zaharia

In memoriam Andrei Bodiu

7

1.

și tu când te uiți la mine ca o povestepe care n-am avut timp săo spun nimănuiși ei care ascultă netulburați caniște pești deja uscați în soarele amăruide augustși zambilele care s-au ofilitde atâta căldură și apă și atențieși soare și lichide și iubiredar mai ales iubire caldă și soare atent

ce facice faci când vine potopul și tute uiți așa la minela peștii uscați în augustla zambilele noastre ofilite și moartemoartemoartede atâta iubire?

8

2.

cadavrul muștei zace acolo nu l-ai luatși acum se confundă cu pâinea verdecu vasele movcu moartea care a venit și azisă întrebe politicoasăce avem la cinăar fi rămas și ea dacă eram mai primitoriașa a plecatsuntem doar tu, eu și musca moartăpoate că venise chiar dupăcadavrul ei doamna care altfelar fi rămas la cinăcare altfel ar fi împărțit cu noipâinea verde din farfuria movciobită în atâtea locuride te și miri cum de mai eîntreagă

9

3.

atunci îmi amintesc bineai presărat pulbere de emoțiipeste albastrul cerului ce se întunecași ai așteptat ca eu să exclam că ochii mein-au mai văzut nicicând cevaatât dar atât de frumos

iar eu am stat și m-am uitat în golla pereții care nu mă lăsau săadmir marea nici cerul nici emoțiile

îmi uitasem acasă vorbele frumoaseiar pe cele câteva pe care le aveam la minele rătăcisem în poșeta mult prea femininăcare s-ar fi potrivit mai bine unui copac ori uneipietre unui zmeu unui elefant unui girofarstins

și când mi-ai recitat și Shakespeareacel bărbat pe care toți îl admirămși nimeni nu îl înțelegeam știut că trebuiesă plec

10

4.

Lucrezia Borgia era frumoasăpână să moarădar imediat după aceea a început să păleascăaș putea spune destul de mult

Mata Hari era și ea superbăcu șoldurile dezgolite ca de amazoanăchiar și puțin după trecerea în veșniciape care și-o petrece complet răvășitădin cauza dezaxaților care îi fură capulbijuteria ce i-a mai rămasdin muzee

după ce mor voi afladin păcate abia atuncidacă tot ce am simțit de-a lungul vieții a însemnat că așa îți pierzi capulsau există și alte moduri

11

5.

haideți să înmuiem condeieîn călimara cu vise speranțe și alabastru

ce poate fi mai frumos decât un vis coloratnu alb-negru?

să aducem ofrande lumii proscrisesă luptăm pentru bine pentru morți și caise

nu mai trebuie să descoperisensul ascuns al existențeipiatra filozofală – chiar și eaa fost vândută de multă vremeși transformată în lingouri de aurse păstrează mai bine așaspuneau specialiștiiau fost crezuți

12

6.

nu ne temeam de albinealergam noidoi nebuni spre infinit

drumul spre casă nu-l știucui îi pasă? căci nu mai e acolo de mult

împreună vom reinventaacel mit de mult mortal cuplului perfectvom alerga tot nebunidupă albine dar și după fluturiși avioane prăbușite

și vom face supă din rădăcini de speranțăvom trece în fugă peste orice barierăsunetul însuși ne va pierde urmași vom poposi în acel universunde vom vorbi prin culori aruncate spre soare

nu-i frumossă visezi la nemurireatunci când știi că eștimort

13

7.

compania ce ne transportaa decis să facă grevă

nu-i mai convine să transporte transpirațila al căror colț al guriie mereu prezent câte un strop de zeamă de fructprea copt ce se grăbește să se amestececu praful din bărbieși neliniștea din creier

compania a decis să facă grevănu ne mai transportănimeni acumne târâm noi prin subteranealături de prietenii noștri

14

8.

în noaptea astaam mai terminat de citit o cartede plantat un pom și de făcut un copil n-am timp

și nu știu dacă mi-a plăcut sau nu– cartea – dar ar trebui să decidcăci va trebui să scriu despre și nu mai pot spune– iar – că nu știu că e și bună și readeoarece criticii dar mai ales cei mai slabi decât minevor crede – iar – că sunt prea proastăca să-mi pot da seamace-mi place și ce nuștiu ei sigur că nimic nu poate fiatât de complicat

15

9.

am vrut să traversezdar m-am trezit în autobuzcu vocile urmărindu-mănu știu dacă e același autobuzîn care mi-au șoptit data trecutăcă e timpulnu știu nici dacă sunt aceleași voci

dar știu că deși e arhiplinși babe mă înțeapă cu vinetele din sacoșevocile nu sunt ale lor cele din capul meusunt mai groase mai sincere mai jucăuședar mereu mai bine-intenționate decât babelece mă înjunghie cu legumele și privirile lor

16

10.

oricât de neplăcut ar fi să recunoaștemeste deja prea târziu să ne socotim nemorți și înțelepțica piramidele ce refuză să se dezechilibrezedeși ele sunt cu câțiva ani mai în vârstă decât mineși mai ales decât tine

sinapsele universului nu se mai luminează haoticdar cu înțeles și candelabrele cunoașteriinu se aprind nici cu benzină nici cu motorinănici cu alcool pur și nici cu rugăciunile salivândale miilor de credincioși care sperăcă într-acolo e salvareacare cred că din chiloții puși anapodape niște oseminte vin răspunsurile

17

11.

e iar același urlet care continuăcontinuă de parcă nu ar fi produsde o ființă vieci de un mecanism ce naște aceleași vibrații lugubrecare atacă totulcu eficacitatea unei mașinării de perforat creierulpentru a-l sărăci de esență și a-l lăsa să se bucurede un moment simpluo masă bogată la fast-food cu orientală-n fundal

cu turațiile unui braț mecanic hyper-îmbunătățitce scoate aburi pe lângă fiecare șurubce îl împodobește sexy ca o bijuterie scumpă

ca un ceas mare pe mâna unui Adonislipsit de complexe

18

12.

oamenii sunt ciudațirelațiile dintre ei sunt ciudate știi?când eram copil nu știam cum voi arătacând aveam să cresceram convinsă că voi fi înaltă și poate blondăfoarte slabă și cu ochii albaștri

nu știam că frate-miu va renunțala a mă mai pocni din senin sau cu motivși că va deveni cel mai mare susținătoral ideilor mele nebunechiar dacă acum nu are o soră blondăslabă și înaltă eventual de succesașa cum i-am promis demultcând voiam să fiu ca Julia Roberts în Pretty Womancând Richard Gere o iubește pentru că e bogat și poate iubi pe oricineiar ea e frumușicăe mai simplu să-mi dea frate-miubani de pâine

19

13.

râvneam la tăcere așa cum un copil obezcu respirația grea salivând subtilîși imaginează că toate bomboanele sunt ale luitoată înghețata de pe pământ tot a luichiar și cea cu bananecare nu îi mai place de cândgașca celor mai puțin durduliii-au sfâșiat visele pubere cu o bananăpe post de baionetă

nu am primit tăcerea atât de doritădar am primit și eu înghețatăcu ciocolatădoar cu ciocolatăpoate și-o alunăpoate dar nu recunosc

20

14.

e absolut încântătorcum întunericul ce te acapareazăreușește să te sfâșie fără să-ți facă vreo ranăcum poate să te facă bucățimici tot mai micibucăți ce lucesc sfidătorconștiente de propria lor valoare pentru tinedar mai ales pentru întunericul care te sfâșie

e de mirarecă te-au lăsat să te reîncarnezi apoică ți-au dat voie să-ți iei membrele lipsădin mormanul cu membreși zâmbetul din grămada de dințiși spaimele din saciicu neîncrederedeloc atinse de putreziciuneașa cum credeau toți

21

15.

mi-am făcut capul cremă de biscuițiși l-am pus între două pernecea mare și una mai micătot verdestrivindu-l puțin câte puțin

uite, mami! am făcut un sandwich ineditsigur nu ai mai mâncat niciodatăcremă de creier – banal foarte puțin folosit – între două perne verzi inegalecumpărate în ani diferițidar din același hypermarket pe care îl detestpentru că directoarea lui nu e doar imbecilăci face de râs toate femeile din lumeuite un sandwich!

22

16.

când pisicile nu au mai fost la modăși-a cumpărat o iguanăpe care a vrut să o dresezesă o facă să toarcă la comandăsă dezgroape comorisă fete găini care să nască ouă de aura vrut să o învețesă fie politicoasă cu musafirii cu mulți bani cu cei bătrâniși cu copiii slugilora vrut să o facă să se comporte exemplarpentru a-i uita și ierta apoimicile greșeli inevitabilede iguană fără prea multsânge-n instalația de sărbătoricare a iluminat prea mult într-o searăsuspect de multcăci când s-au prins că iese fumiguana era deja grătarpentru pisicile reintrate în trend

23

17.

am îmbătrânit mă duc să dormnu mai știu exact cum arată viațacum se folosește

la ce e bunăsintagma pe care-ai folosit-o ieri?

dă-mi și o cartedă-mi mai multeca să învăț din ele cum trebuie să fii tânăr

eu am nevoiede sfaturi de viațăpentru a le ignorape toate

24

18.

când am văzut că nu știi să rezolvi un puzzle simpludin care tu credeai greșitcă singura piesă absentă eram euam vrut să îți arunc joculsă îți ard piesele pe jumătateși apoi să te privesccum încerci să le asamblezi

deja mă vedeamcum țin paharul de vin în mânăîn timp ce cu cealaltămă pregătesc să îndreptdegetul în direcția morțiidând voie jucăriilor să te ucidăpentru că nu ai avut tu curajulsă arunci puzzle-ul și creta albăcu care mai târziuți-am desenat conturul pe asfalt

25

19.

ieri am mers două stațiicu autobuzul acela verde vechiprobabil cel mai vechipe care-l are orașulam coborât după două stațiiși jumătate

după ce a plecat din centruam avut tot mai mult impresiacă fiecare pasagerse transforma într-o bucată de carne cu ochi mici de copilcu zâmbet tâmp tot de copilmort de mai multe orimort în permanențăși niciodată răzbunat

am cedat și-am sărit din mersdupă ce am trecut de a doua stațiecontinuând să aud hălcile de carne de mortizbindu-se unele de altelecu același sunet cu care animalele sălbaticese împerechează mutfrământând pământulsub copitele surprinzător de vii

26

20.

o vacă mută pe un piedestal de piatrăîncrustrat cu pietrele tuturor râurilorși lacurilor de munte reci repezi și rătăciteo stea crăpată pe cer de zeci de anide sute de miifără norocul de a fi întâlnit vreodatăîn viața ei o gaură neagră în care să moară demn

am văzut corpul unei ființe care nu existăatârnând la geamul murdaral vecinului de dedesubtcel pe care l-am inundat acum doi anicând m-am mutat sperând că voi pleca repede

dar am văzut acel corp atârnândși știu că nici cel de dedesubt nu e inocentașa cum insista atunci,când îi ploua în becși întreba disperat:doamne ce dracu’ ți-am făcutde-mi strică mie ăștia casa?

27

21.

am fost să duc gunoiulsunt casnică sunt șomeră sunt ratatăaproape mereu duc eu gunoiulpe care alții sunt prea ocupați să îl ducă

am ajuns lângă tomberoanemi-am ținut respirația și am crezut că pot pleca repedefără să știu că o turmă de țigani micica niște furnici roșiiaveau să se năpustească asupra mea cerânddai și mie, doamna?nu, i-am răspuns doamna asta nu dă nimic, mă gândeamdoamna asta cere pretinde tot fură totpune sechestru dar nu dă niciodată nimic

atunci îți dăm noi ție doamnaîți dăm SIDA, să știi, a spus mucosulfrământând în ghearele murdare umbrela de partid roșu

l-am blestemat și mi-am promissă îmi găsesc de muncăsă nu mai duc eu gunoiul

28

22.

am fost la un maraton de poezienu mi-a plăcutam socializat am ascultat

un an mai târziu am fost la același maratonam socializat am ascultatiar la final am ieșit să beau cu profii caremă crezi nu sunt bestii fără metehneam fost la un bar apoi la altulne-am ascultat unii pe ceilalțiam râs și ne-am considerat oameniAndrei Bodiu ar fi fost mândru de astade bărbații și femeile ce scriu sau citescaduși împreună de pasiuneadesea asociată cu bad morals

un alt prof pe care-l admirm-a pus la curs să citesc despre efectele morale ale fumatuluinu-l condamnnu știe că țigara e doar pentru când ai nevoie de un alt creier adică rar

29

23.

faci 24 de ani și nu te-a luat nici dracu’faci 24 de ani și nimeni nu te-a cerut de nevastăpe cei care te-au vrut de femeiei-ai refuzat ca tâmpitade parcă ar avea de unde să vină altul mai bunde parcă ai meritamamă, tu mi-ai spus toate asteaîn loc de la mulți aniîn loc de banale urări de binefără dorințe de a-mi schimba numele de familiestatutul maritalnumărul de persoane pentru care să fiu responsabilămărimea hainelordiametrul vaginului după 2-3 nașteripe care mi le dorești sau le doreaie trist că o să repeți aceleași lucruriși la 34 și la 44 și – inutil – la 54 de ani

30

24.

coborâsem din 36 aproape în fugămai aveam de trecut de două semafoareși doar 5 minute până să ajung la dentistiar bătrânul de care mă apropiamîn dreapta mea cereadă și mie! dă și mie, doamna!dă, domnișoara!

mă apropiam cu pași repezichiar dacă nu aveam de gând să-i dauci doar să fug pe lângă elîn dreptul lui era aproape recunoscătorcredea că-i dauam trecut însă mai departe șchiopătând discretca de fiecare dată când îmi ia 10 minute până să ajung la programarea de peste 5

iar moșul a completat cu dăruirepe măsură ce îl lăsam în urmă:dă-mi! să-ți dea domnu’, domnișoarasă-ți dea domnu’...na, cancer să-ți dea dacă nu dai nimic!

31

25.

imaginează-ți că stai în cea mai mică garsonieră din țara astași chiar una dintre cele mai prost făcute și organziatenu ca una super-modernă din Asiași imaginează-ți cât de rău izolată fonic poate fidar dă-ți seama că de 3 ani de când locuiești aicinu ți-ai auzit niciodată vecinii să facă dragoste sau sexnici măcar să și-o tragă nici măcar o singură dată în 3 aniși îi auzi cum respiră, cum le foșnesc pantalonii dimineațacând se îmbracă să plece la muncăi-am auzit în schimb îmbătându-se dându-se cu capul de perețijignindu-se că-s proști și murdarinici măcar o singură dată o laudă un cuvânt de bine o încurajarede 3 ani simt că-l cunosc ca pe un tată bețivpe care-l simți din prag pe vecinul de vreo 50 de anislăbănog și cu voce subțire care are un ritual pe care sigurîl va păstra și dincolo de moartea aia care nu mai vine să-l iase îmbată ține o conferință pe temanevastă-mea e curvă, că a plecat în Italia și prea îmi trimite mulți bani pentru copiicând se apropie de final și ia întrebări de la spectatorivoci prea timide ca să le disting

32

își drege glasul – ciudat, căci e la fel de feminin – și urlă la una dintre nefericitele femeiajungând să-i insulte capacitățile de reporter întâmplător. cum, nu am eu dreptate? tu nu mai ești soră-mea de azi înainte îți promitde 3 ani măcar de două ori pe săptămână femeia mută nu mai e sora nimănuiimaginează-ți toate acestea, acum mă cunoști

33

26.

sunt o femeie inocentămai degrabă femeie decât inocentă

dacă îmi dai o ciocolată putem fi cei mai buni prietenimi-am propus să nu mai gust dulciuriștiind că de la dulce faci carie diabet grăsime pe șoldurilelate oricum

la TV spuneau în glumă(grupul ăla de 4 băieți faini care întâiau fost la o televiziune din Cluj)la ce ne trebuie prosperitate?și m-am gândit și euronțăind la un hipopotam cu umplutură moale și cremoasădulce ca o reclamă la declarații siropoase pe canale dubioase în miez de noapteprosperitate nu ne trebuieatâta vreme cât vom aveamereu suficienți bani pentru a ne cumpăra mai multă ciocolatădecât vor putea mânca nepoții și strănepoții

34

27.

sunt oameni de care nu ai auzit în viața tași care-s mult mai tari decât tine știi?păi nu știu, a răspuns, că dacă nu-i cunosc

sunt oameni care nu mă vor cunoaște niciodatăși care habar nu au că pe mine ar trebui să mă venerezepentru că eu sunt mult mai taredecât au visat ei vreodată să fie

la acest nivel al unicitățiiintuiția este cea mai bună modalitateprin care poți să te autodistrugianticipând senzorial eșeculpentru care știi că te-ai născut

dar nu e nimic greșit în astabeibi, așa ai zis,că toți eșuăm la un moment datpentru că murim

35

28.

azi am fost cu Iulia într-un local în care nu am mai fostniciodată și am băut vin fiertAnca de azi se gândește la Ancade anul trecut care sigur e mândră

am vorbit și m-a convins că nimicdin ce fac nu e greșitcă doar eu decid dacă e bine sau nu

o cred pentru că ea e psihologdeși mi-a zis că nu-mi dă sfat în calitate de psihologși eu i-am zis că e bine că nu aș plăti-o pentru asta

după ce am trecut de jumătatea ceștii cu vin fiert și portocală în elIulia a început să-mi descrie cum vinul îi acaparează stomacul și i-l strânge și pentru că nu a mâncat recentalcoolul trece din extremitățile inundate ale stomacului în sângele care aleargă, aleargă, aleargă

36

29.

mi-am zbierat în cap toată ziuacă nu sunt o fraieră ba că suntcă nu ratez totcă-s inutilă sau că nu

dar fată de treabă am tăcutși m-am lăsat în pace când m-am așezat în patînconjurată de farfurii furculițe castroane linguriși-am deschis televizorul să mă uit la asistentele blonde care-s mai slabe decât minedar mai proaste

când am luat pauză să desfac beream-am întrebat iar sâcâitordacă e bine ce fac și dacă asta trebuie sau nudar tot fată de treabă am tăcut când am început să sorb alcool cu aciddin pahar nepereche și-am decis cu mulțumirecă doar mâine am agenda mai liberăși-atunci pot discuta cu minedoar mâine

37

30.

tu crezi că eu nu te aud dimineațacând înjuri în șoaptădupă ce scapi deodorantul sau prosopulsau cheilede fiecare dată subconștientul tăualegând suprafețele cu grijăca să faci zgomot

tu crezi că nu te aud când taci și te întrebi ce naiba mai caută asta aici?

tu crezi că nu audtu crezieu nu mai credîn nimic

38

31.

darling am un plan e perfectpentru când ne despărțimtu iei tot ce vreaueu iau tot ce vreiși ne vedem de viețile noastrecâteva zile o săptămână poate

apoi te caut și-ți spun că mi-am uitat la tinecerceii ăia mari și verzi vintagesexy dacă aș avea părul mai scurtn-o să-mi mai pese de eicând o să văd că nu-i găsescdar promit să revin după o altăsăptămână sau mai puțincăutând mărgelele mov pe caremi le-am cumpărat în octombriecând mergeam la cabinetul stomatologicdrăguț de aceeași nuanță de mov

negăsind mărgelele vin să-mi cautrujul negru peria cumpăratăde la doamna Dana oja de la Katitricoul negru și transparent de la Julie din magazinpână când voi ajunge să te văd zilnicașa va fi viața noastră după ce ne despărțim

39

32.

pe verișoara lui gagiu’ meua întrebat-o unul într-o seară la discotecăpe vremea când ea abia împlinise 16 anitu la vale sau la deal?ea s-a dus la dealn-am înțeles mult timp sistemulla care s-au raportat cei doitineri și îndrăgostiți și rebelipână când același gagiual meu credmi-a explicat făcând schițe pe hârtieca pentru o femeie de la Literecă la vale era casa în carestătea verișoara cu mă-saiar la deal e garade unde Petruța a plecat spre primulei soț după care au urmat logical doilea al treilea al patruleala fel a venit primul copil apoial doilea gemenele băiatul fata

Petruța a mers la deal de atunciși nu a fost fericită nici măcar o zi

40

33.

demult nu pricepeam cum voi putețiauzi mirosul de cafeași apoi reacționaca la o injecție cu adrenalină

îmi spun asta și bruscideile se întrepătrund și-mi amintescde tinerețea voastră când o cafeavă ajuta să stați în picioarecât era necesar pentru o pâine în pluspentru copii adică noieram copiii flămânzi în caretrebuia băgată pâine de teamăcă s-ar putea întoarce comunismulși ne-ar prinde cu burțile goale

mă gândesc și la tinerețea meacea de care-mi voi aminti mai ales pe la 90 de anicând va trebui să fiu cochetă neapăratde cafeaua pe care o gustamîntâi cu degetele apoi cu genunchiulînainte să îmi încep ziua de visarecu ochii larg deschișiînroșiți de tine

41

34.

când îi povestești cuiva abia întâlnit că tac-tu a fosttoată viața alcoolic și că te-a bătut până la 16 anică abia atunci ai avut curaj să fugi îți dai seama cât de clișeic e că abia-cunoscutul o să creadăcă ai văzut asta într-un film și acum testezidacă se poate agăța și-n realitate dacă joci rolul victimeidacă-l joci bine credibil cu ochii mari gura strânsă capentru a nu plânge părul moale fluturând peste umerinumai bun de a fi mângâiat cu un gest sinonim cu promisiunealasă uite de acum înainte o să am eu grijă de tine pentrutot restul vieții dacă vrei bomboane o să ți le ofer pe cele mai scumpeeu nu o să țip la tine și nu te lovesc cu capul de ușăcând mai ceri încă una și încă una așa cum se întâmpla la tineacasă de unde ai fugit mergând încet-încetișor cu toatebagajele la 16 ani și unde te întorci și acum de minimum două ori pe an că ai suflet ești atee dar știică ai suflet pentru că ai simțit tu de câteva ori când te gândeaila mama ta ceva așa altfel care nu venea nici de lainimă nici din stomac ci din zona aia care îți apare desîn visele încâlcite cu alarma sinistră ca-n filmul în care nu mai știidacă e și-o poveste de dragoste sau nu dar e cu copii

42

arși probabil silent hillse numește dar nici asta nu îți mai poți amintide atunci de când ai dat cu capul de ușa de la intrarede 5 sau 6 sau 7 ori în aceeași zi dar fără să verși o lacrimă afurisitătu poți plânge doar când ei nu văd

43

35.

dacă vrei să îmbătrânești peste noapte trebuie doar să îl asculțicu atenție când îți spunecă nu te mai iubeștesă îți plimbi ușor arătătorul mâiniidrepte pe coapsăîn timp ce realizezi că nicimăcar un cutremur de proporțiinu va mai trece pe acolopregătit de dezastruașa cum erai tu în urmăcu o lună sau mai puțingata de luat decizii mari strânsbagaje împachetat amintiri neutretotul pentru a face loc noii vechi pasiuni ce acum te facesă-ți vezi ridurile firele albe grijilesă prevezi lipsa de somn din noapteaasta de mâine de luna viitoare

bine-ar fi fost să fie așasă nu te uit nu crezice bine că totul este reciclabilchiar și sticla mea de plastic cuapă cu gust de gumă pentru copii

44

36.

s-a tăiat degetul mare de la mânastângă s-a tăiat și arătătorul apois-a tăiat mâna cu totul după care s-a trecut la cealaltă mânăde unde s-au pierdut pe rândtoate degetele apoi cotulapoi umăruls-a strigatde ce eu de ce mie de ce tudar nu a auzit nimeni pentru căacolo în cap e întuneric știinu e nimeni care să vină pe un cal albsă te salveze de tine

se înfășoară prosopul în jurulcapului cu mâinile celui de lângă tine și se trage un singur glonțcare să nu facă gaură dureroasăîn ochi sau în gura care a promis atâteaînainte să te facă să tai mâinile careau scris toate acele nebunii care autremurat toate acele cuvinte care autăcut doar mai târziu decât trebuia.

45

37.

în gara din miercurea ciuc nu vreausă mă întorc să mai trec pe acolovreodată în viața meaiar dacă fac copii o să îi fac ateisau mai bine sataniști șile spun că acolo locuiește dumnezeuși nu e bine să se ducă pentrucă vor fi pipăiți iar lor nu le va plăceasă fie pipăiți de ființe prea moraleși atotmoralizatoare

în gara din miercurea ciuc amvrut să știu când urma să vină trenul nu am aflatam vrut să cumpăr apă nuam putut am vrut biscuițisau orice se poate mâncade băgat în gură la două noapteaîntr-o gară cu atât de mulți țiganicu pungi suspecte dar se parecă cei din miercurea ciuc se pricep bine la sabotaj căci nuam putut să fac altceva decât să aștepttrenul de brașov lăcrimând

46

38.

eu n-o să trăiesc niciodatăfrustrarea dulceagă și semi-mulțumireaboemă de a simți un vârf decreion care-mi pocnește între degeteîn mijlocul unei idei demențialeașa ca bunicul atunci când scriaîn carnetul ascuns în mațele aparatului de radio vechice a mai furat de la locul de muncăși ce crede că au furat alții

când vrei să scrii că azi ai adusacasă un motor care nu va funcționa în veciși vârful de la creionul furat ieri din hainacolegului dintre felia de pâine și bucata de mărse ruperealizezi că probabil nu existăsupărare mai mare decât să îți dai seamacă ai luat ceva și păgubitulchiar se bucură pentru că luinu îi mai trebuia jegul de creionieftin și prostpe care și el îl luase de la bietul șefplecat în concediu la rușicare nu știa să scrie

47

39.

am trecut de ele admirându-le înliniște căci nu e frumos să strigi pe stradăpisi pisi pentru că doar maneliștii fac astaam văzut eu de atâtea oriînsă le-am admirat și m-am cutremurat puțin lagândul că sunt atât de multe identice grăbitede parcă ar ști că azi am de făcutcel mai important lucru din viața meami-am zis că nu e bine să le număr daram cedat chiar dacă știam deja în subconștient căerau 13, chiar 13ca ziua mea norocoasă cred că mergeauundeva dacă nu s-au oprit să-mi urezesă ratez tot ce aveam de făcut

48

40.

dacă în noaptea aia nu pui sacul de busuiocsub pernă o să rămâi așa nemăritatăpentru totdeauna fetițocrede-mă au mai fost și altele care se credeaudeștepte și au zis că ele nu au nevoie dardacă nu-l visezi de unde o să știică el e atunci când îl întâlnești?

49

41.

vreau să stăm în casa în care în capul meulocuim deja de mai mulți anifericiți cum altfelîn casa maro cu pereții maroși imense biblioteci maroîn casa în care nu te simți iubitci eștiși vezi în fiecare clipă cumharpiile închid ochiiși se pun să doarmămulțumite

cu cotul sprijinit pe covorîn seara care nu e diferităde celelalteiubindu-ne ca și cum abiane-am cunoscutiubindu-ne ca și cum ne-amști dintotdeauna

50

42.

să fiu eu e ca și cum aș mergepe stradă și aș vedea oprostituată machiată cu verdealbastru și roz și murdară la gurăși aș îmbrățișa-oapoi aș mai merge doi pașiși aș întâlni o călugăriță cuochii mari sinceri rugătoriplini de credințăpe care aș fi tentată să oîmping violent să se împiediceși să o doară impactul

amândouă să stea la o cafeaamândouă să iubească și să urascăamândouă să dea sfaturidespre anticoncepționale, șosete groaseca să nu răcești și trucuri în bucătăriemereu amândouăașteptând moartea

51

43.

am auzit de atâtea ori în copilărie de bisericî cruci altarcel mai des ele erau a mă-tiică acum la Brașov mă mir vizibil când un părinte în supermarket își strigă copilulcu hai, puiule și-atât iar când aud rarun’ ti-ai dus, drac di copchil?parcă regăsesc puțin din ce-i acasă parcă mă văd pe mine când aveam 5 aniși veneam repede speriată la auzul chemării cu sfinți și bisericideși eu nu eram în supermarket satul meu abia avea 10 bodegiîn care se înghesuia întotdeaunași-o pungă de zahăr și-un ulei un biscuite expirat la copilo pereche de chiloți cu floricele la nevastăcă e ziua lor, la amândouă, dă și biscuiții și chiloțiisă zică merci și de-atâta spunea elapoi le lua venea acasă unde ne bătea bine înaintesă ne dea cadoul ăsta ca să-l apreciem mai multși să ne atragă atenția de la început să nu cumva să ne gândim vreo clipănerecunoscătoare cum eram că marele cadou era acolo pentrua ne lua mintea de la faptul că eu nu aveam voie să ies

52

din curtesă mă joc cu alți copii să vorbesc cu nimeni iar ea că nu avea voie să iasă din curtesă răspundă la bună zâua! vecinilor să se ducă în altă parte decât labiserica dărăpănată o dată pe săptămână duminica eu și ea amândouă prea triste sămai vorbim despre tristețe făcând planuri despre viața noastrăviitoare ce casă o să avem ce cărți îmi cumpără când nu-i va mai interzicenimeni să lucreze ce haine planuri din care-l eliminam mereu tacitpe el căci cred că amândouă speram să moară de la vinul de la Liza

53

44.

dacă bătrâna care vrea să îți dea pliantul cuce planuri are isus pentru tine?sau broșura cu este satan o persoană reală?dă înapoi când o țintuieșticu privirea și te lasă în pacesă treci vesel spre crâșma din capătul străziiatunci știi că faci bine ce faciși că nu mai e nevoiede încă un tatuajdar tu ți-l faci oricumîn caz că devin rezistentebătrânele la celelalte 5pe care le ai dejasau că nu gustă ura din ochii tăipoate nu mai ești atât de explicit pe cât obișnuiai să fii în liceulmoldovei tale

54

45.

și atunci el a zis bă vă omor ce dracu’ faceți în casa mea?și ea a zis du-te dracului de copil bețiv că-s mă-ta e casa meași atunci el s-a înfuriat că mama lui mătușa mea adicăare musafiri când el e beat mort leșinat dus lemnși ea a zis du-te de aici vorbim când te trezești animalul draculuidar el deja se enervase și a dispărut câteva momente animalulapoi ea a simțit că este stropită pe păr ceafă față gât piept mâini cu ceva care-i mirosea familiar și până să apuce să se sperieel a aprins chibritul și l-a aruncat pe eaiar mama mi-a povestit apoi la telefon că a ieșit repede din casăcând a auzit urletele a ieșit din curte tot repedeși l-a văzut pe el verișorul tembel alergând cu toporul după mama proprieîn flăcări țipând de durere și frică și ură

doar în Moldova mea poți vedea asta eu eram la Brașov atuncide asta am ratat încă un spectacol al dezechilibraților zonei aici lumeanu-și declară iubirea cu toporul în mână dar în moldova mea totul se poate întâmplae multă adrenalină și singurul risc e mic în comparație cu show-ul

55

te poți trezi actant dar ai văzut cum țâșnea sângele aproape artistic frumos

eu cât am stat acolo credeam că așa este toată lumea și probabil de asta mă uitam numai la filme thriller și horrorpentru că-mi place realitateași de ce să prezinți o poveste de dragoste sau o comediecând așa ceva nu există?acum mi-am variat meniul de cărți și filme mănânc mai sănătosbeau cappuccino ca să mă trezesc și cafea ca să adormdar tot o sun des pe mama old habits die hardși dacă e-n curte aud strigătele de peste drumde ajutor sau de spaimă aproape mereu aceleașica ultima oară când vărul prost după ce mă-sa a reușit să se vindeceși să rămână cu mii de cicatrici pe fațăs-a gândit că e bine să dărâme gardul nou-construit de frate-sucare a lucrat 6 luni în Spania doar ca să aibă o casă decentănu așa arată fericirea fiecărui moldovean?

nu-i așa că nu mai vrei să vii la minesă o cunoști pe mamape bunica bețivă la aproape 90pe mătușa arsă vărul piromanvecinii fără bani de pastile?

56

46.

marți noaptea vor fi-20 de grade, ai zis

nu-i nimicte despic și dorm în tineunde e calde mereu caldva fi bine să mă îmbrac cu tinesă mă înconjor cu sângele tăufierbinte încă și apos aproape transparent

doar pentru o noaptenoaptea de marțiașteptând ziua de dupăcând nu voi mai suferi de frigși te voi plânge convulsivdorindu-mi să nu te fi făcut haina mea de zile negre albe gri grele

57

47.

am fost acolo aproape de moarteși știu că nu ar trebui să îmifie frică de posibilitatea eică nu doare nu ustură nu înțeapăe pur și simplu mai întunericși mai bine mai comod atât de mult că uneori e tentantsă retrăiesc senzația de vidliniștitor de atuncisă mă scufund fără frică de-adâncsă urc fără frică de înălțimenu știi când ești mortși asta e cel mai bine

58

48.

pe foi cu cerneală ștearsăunde au fost știri desprecrime comise de orbi insensibilila farmecul vieții

pe frunze ofilite uscate și moartecu viermi milimetrici ce sapă în verde și distrug coloritul și forma venelorîn care pulsează clorofila

am decis că nu e nimic importantscris și mi-am făcut acolo lista enormăde cumpărături de paște de crăciunde an nou de zi de naștere de aniversaream plecat la magazin

m-am întors cu capul golcu mâna goală cu geanta goalăcu sufletul tot prea plinși atârnând pe dinafară de greufâșii

59

49.

azi am simțit iar mâna care îmi crește în piept de la 3 anicum m-a tras înapoi când am vrut să iessă merg să fac asta să vorbesccu el apoi cu ea

mâna nu îmi vrea răul căcimă trage înapoi când știeși știe mereu că nu e binecă nu acolo că nu așa că nucu el sau cu ea

eu îi vreau răul mâiniicare crește în pieptul meunu vreau să-mi strivească plămânii nu vreau să devin mutanthibrid neomcu 3 mâini dintre care unaacolo unde alții austomacul curajul speranța

60

50.

nu-mi plac cei care cred că dacă nu vorbești despre nu existăcă dacă te întorci cu spatelea dispărutcă dacă ignori nu a fost niciodată acolocă dacă nu pui pansament nu doare pentru că nu te-ailovit nicicând

că dacă nu se vede sigur existăacolo la el în cer de unde ne dăploaie în ochi când vezica e plinăde unde ne face viața astagrea și pe cea eternă bucatăde prăjiturănu alta

61

51.

în tren spre Brașov citesc Orbitorși mă doare inima sau mușchiul sau cine știe nu mă pricep dar nu mă mai supăr ca altădatălovită de un val de dumnezeiască înțelepciune știu că așa trebuie să fie

în dreapta mea pe un scaun la fel de mizerabil ca al meu el citește Jurnalul unui român în Americași e atât de neatent și obosit că nu-și scoate ochelariia uitat că nu-s pentru cititci pentru distanță să nu piardă 8-ul

bătăile atipice continuă apăsareaabia mai respir dar nu zic nimicși de data asta îmi promit chiarpromit să nu mai stau să nu amânsă merg la medic și să am cojones să aflu

deschid doar puțin fereastra mă chinui să zăresc ceva în întunericmăcar o luminiță de la o țigară aprinsă pe vreun peronsigur că nu văd nimic decât noaptenu sunt eu persoana căreia să-i apară luminițeci mai degrabă satana călărind o turmăde popi sau alergând o ceată de virginepe care nu le-aș salva nici dacă aș puteadar sigur n-aș putea deci înapoi la Orbitor

62

52.

fiecare punct negru e un răspunsfiecare rid de la colțul guriie o întrebarefiecare cută de grăsime de pe burtăe o revoltă mută și apoi resemnare tristăfiecare fir de păr e un indiciucă aici nu mai stă nimenică abonatul a părăsit rețeauacă acest corp e golși sunt lilieci ce mușcăsângeriu din pereți pe interiorfiecare unghie crescută strâmbși care nu se va rupe niciodatăci doar se va contorsiona la nesfârșite un labirint pe care nu trebuie să-l străbațifiecare atom al disperării e un eșafodpe care nu trebuie să urci dacă nu vreidar nu-i așa că tu ai vrut mereu acolocrezând că eșafodul e tronul meritat?

63

53.

în visul meuMurakami era șofer de autobuzși a oprit între stațiica să își cumpere pâinede la magazinul preferats-a întors însă cu cartea luiBărbați fără femeiși se uita cu neîncredere la eade parcă n-ar fi scris-o el

apoi a pornit din nou la drumcu cartea legănându-se pe genunchii lui micinu mi se părea deloc ciudatsă merg cu un 7condus de Murakami

64

54.

mă apropii de stația 24o să am nevoie de buletin nouși mă voi plimba iar prin Moldova natalăla instituții ce trebuie să semneze că existcă e mama chiar eacă am voie să am domiciliul stabilacolo unde de 8 ani nu am mai statmai mult de 4 zile niciodatăcasa e de fapt a bunicii nonconformiste

ce contează a cui e? oricum aș sta acolodoar moartă și bătută-n cuie pe un perete

o să fie iar ca la 14 anicând am transpirat 8 ore pe drumuripentru un act pe care nu-l vreaucă-mi amintește de timpul ce trecede părul urât de hainele cu sclipiciși animal printcă așa se purta atunci la țară fashion

65

55.

degeaba zici că n-o să fii niciodată ca elcă ești la fel de manipulatoare și ipocrită cu zâmbet senincum era el atunci când a zistrezit brusc din aproape-coma alcoolicăda, dom’ șef, care e problema?a, ea v-a chemat? păi, să vă spun, doamne, că nici nu era cazulsă vă deranjați până aiciea e de fapt un copil cu probleme dar noi facem tot posibilul să o iubim și-așa cum eacum problema a’ mare a fost că vrea banivrea tot mai mulți banibani de la noi, da’ de unde?vezi mâinile astea două, șefu’?atâta pot și ele, și tot ce pot îi oferă ei

atunci te-ai convins că e adevărat când se spunecă polițiștii sunt proști tare dar tare proștiai avut speranță când a întrebatda, dar prin apelul la 112 fata zicea că ați lovit-o pe soțieși văd că doamna are fața vânătă plânsă strâmbăamândouă sunt speriate, chiar nu s-a întâmplat nimic?

dar imediat polițistul ți-a luat speranțași a călcat-o sub picioarele lui de tânăr obezprovenind vizibil dintr-o familie care i-a oferit tot

66

și nu i-a cerut nimic niciodată

bine, vă cred atunci, doamnădacă e vreo problemăștiți unde e secția, vă așteptdar nu mai lăsați copilul să sune așade capul lui la poliție

tu ești în fiecare ziși tatăl violent cu talent actoricesctu ești și mama prea speriatăca să nu stea pentru înc-o bătaieși polițistul care se lasă fraierit pentru că-i e prea lene să gândeascătu ești toți aceștiapentru că și-au lăsat urmele pe retina tasau poate chiar mai adânc

67

56.

like it doesn’t existcum să tratezi totul așacând știi că sigur te-ar ucide?

dacă nu apeși la timpmoridacă apeși mai devremecu o secundămori

nu poți nimeri niciodată secunda perfectăși o să tot moripână când cei mai marise vor prinde că tu eșticel mai prostși te vor da afarădin curtea școlii virtuale

68

57.

visele sunt făcute din nisippe care ți-l îndeși în gurăapoi coși cu ac murdarși ață groasăca să nu ai altă variantădecât aceea de a înghiți

69

58.

voi planta flăcăriîntr-o oală din aia sinistră de plasticîn care oamenii crescorhidee cactuși mărarsau ce vor eice le face să se simtă gospodine

voi planta flăcări ca să am ce să-ți ofercând florile vor fi demodateștiu că vor fiatunci când voi avea motivesă-ți dau cevace n-o să am niciodată

70

59.

citesc știrea despre femeia care n-a zâmbitde 40 de ani încoacede teamă să nu facă riduriși-mi zicdă-o draculuipeste 40 de ani o să am atâtea ridurică n-o să mă mai recunoscdar și o satisfacție călduțăcă fiecare bucată de piele șifonatăde pe ochiînseamnă că am râsde mi-a tresărit vioi și ficatulori că mi-am plâns toată apa din corpde mai multe oriși o să mai am ceva mulțumirepe care pariez că femeia din știre nu o are:n-ai cum să te izbești și să nu doarăsau să calci în căcat și să nu râzi

71

60.

nu e adevărat ce zic eiiubire adevărată e numai atuncicând ți se rup chiloțiiși tot îi mai porți câteva luni dupăpână ajung la genunchiși seamănă cu o parașută făcută franjuridupă un accident aviatic

72

61.

soarele habar n-am cum a apus în seara aiadar sigur frumoschiar dacă n-am prins nici răsăritulnici apusul împreunăcare sigur au fost frumoase

am râs și ne-au tresăltat burțileca la două vițici printre curul găinii și alte buruieniam băut bere ca doi tractoriști cu coatele goalebronzate hispanicam mâncat clătitele ce-au mai rămas după ce majoritatea ne-au căzut în papucisau de pe geam

și când m-am închis în baie ca să scriu astafată, chiar m-am bucurat că te-am cunoscutși că ești cea mai tare tipă nebună și giulie pe care o știumai tare decât aia de-ți place țieJulia Coldfrontși-n curând cu la fel de multe tatuaje

73

62.

am insomnii după episoade de depresie după insomniimi-ar plăcea să fiu barbie doll în barbie worldsă am totul detașabilși noaptea să mă pot odihnisă mi se ia mâinile, picioarelepoate chiar și capulși să mă odihnesc separat într-o cutie cu interior moale satinat roz sau movfără grija că perna e prea tarepătura prea călduroasănoaptea prea ca-n realitateadin capul creatorului desenului

într-o cutie de plasticlife ar fi fantasticși nu m-ar deranja să mă dezbracenimeni niciodată

74

63.

îmi imaginez plămâniica pe niște pereți de cavernăde pe care picură apa chinezeșteatâta umiditate e în casa astaaștept să rup un peretesă îl sfărâm cu unghiileși să ies înainte de a mă înecaîn apa din aerîn lichidul din plămâni

aștept să rup peretelesau să vină cineva să mă salveze

75

64.

când mă întorc acasă în satzic că s-a întors vulpițacă seamănă cu străbunica moartăvrăjitoare care a murit otrăvită de o altapentru că era frumoasăși avea ochii care acum au ajuns la mine

n-am mai fost în sat de când am părul roșulașa cum îl avea ea

nu-i așa că și pe mineo să mă omoare cineva?

76

65.

când ai ceva ce nu e perfectînveți să te iubeștipentru că vezi cu durere și urăcât de aproape ai fost de perfecțiunedacă nu era așa mâna aiapiciorul ăla ochiul ălași restulpuse de un Picasso netalentatgrămadă

77

66.

e ca un bebeluș negru de furie și grască părinții nu știu niciodată când e prea mult sau prea puțin

e ca un moș din ăla senil și care miroase a mortdar nu știecă moșii nu știu niciodatăcând e prea mult sau prea puținsăpun, șampon sau parfum

ți-ai propus să nu porți tocurinu pentru că ai văzut în articolul ălacum se deformează oasele de la mersul nefirescci pentru că tu nu vrei să fii femeie ca alteletu vrei să fii ca tineca ăla din colțul străziide care n-ai cum să nu te simțimereu aproapeși nici n-ai vrea

78

67.

e fain în concediude o săptămânăsă simți libertateasă o pipăiși să urli – din alte motive –, nu că „este!“

să ai banii din ultimul salariude dat pe o sticlă de vin despre care iubi zice că e bună

nu folosești cuvântul „iubi“că e degradant așadar după vin roșu în multiple paharepoți spune și asta

să citești poemele lui Picassochiar după romanul cu viața Zeldei Fitzgeraldsă știi că-s legați și ei, că s-au întâlnit cândvasă nu-ți mai pese că scrii urât

asta e libertatechiar dacă depinzi de salariul mizerdin care-ți cumperi vin, vin bun

79

68.

am dărâmat tot în calerola cu prosoape de hârtiede bucătăriechiar și telefonulpixul cu gel ieftincu care credeam că scriu poeziipoemele lui Picassope care le citeam cu fascinațiefără să le înțeleg

dar am pus perfect în chiuvetăpaharul de vin cu piciorîn care-mi turnasem toată sticlaminus un pahar, iubitule

tu dormi,iar eu nu sunt Mazilescusă-ți spun ceva frumosși etern

80

69.

sunt bad boypână vine mamacând intră pe ușă și mă privește cu reproșdar și înțelegerelas naibii tot și, da, mă duc cu ea la bisericăpup icoana dacă mă pune

dacă vrea să-mi explice acumcât are timp de-o vorbărețeta de ciorbă de văcuțăeu tac cuminte, scot telefon, notez în el

sunt bad boy care ascultă hard rock și Parazițiiși poartă tricouri negre cu mesajși lanț cu fuck off și unghii negreși citește ciudățenii

sunt bad boyplin de urăși degrabă adulmecător de violență

totul până apare mama

81

70.

omori gândaci cu păr pe picioaremai bei o bere pentru problemele de la rinichite gândești să-ți lași jobul de căcatși să te duci la interviuri pentru posturi coolpentru care n-ai pregătiredar la care știi că te-ar angajapentru că ar compensa personalitatea aia uimitoareși atitudinea

dude, nu poate fi atât de complicat să vinzi hainehaine trebuie, la fel ca mâncarenu-i ca la cărți, unde vor salam bonusși te ceartă că n-o știi pe aia obscurăcare scrie de stelede cum să faci, ce să gândeștiși când, dar fără de ce?

nu poate fi atât de complicattoată lumea cumpără haineîn care să pară toți dezbrăcațidacă pot trăi din a vinde chiloți cu bile și sclipicidin organe donate, furatedin orice-mi mai lasă și timp liberpoate și-un bansă-mi iau cartea lu’ ăla de-a luatNobelul anul ăsta

82

eu sunt bine, chiar sunt binenu trebuie să vă rugați pentru mine

te caci pe tine de la bererefuzi să lași în cap ideea că tu ești elcă dacă ai fi bărbat și ar naște nevastate-ai îmbiba în alcool și ai apărea murdar la spitalnumai să-i zici că numele pe care l-a ales pentru copile de curvă, să-l schimbe

te bucuri că ție-ți place să te spelitu citești mai mult, uneori poți economisi pentru un scop suficient de bun uneori te poți abține de la bereștii că nu ajută rinichii chiar așa cum se spunete poți abține de la vin, inima e bine

n-ai mai văzut un gândac de 20 de minuteși asta-i o minunedă foc unei lumânări parfumate ca să mulțumești

uneori vezi clar că nu ești elte minți că sigur te-au adoptat, te-au furatți-au zdrelit creierii în copilăriede nu mai știi de tine

nu ești tac-tu mereuși astaabia astae o minune

83

71.

îți compătimești iubitulterorizat de tineai vrea să te dedublezisă-i dea una dintre voisfaturi și șuturi în cursă-l alunge de lângă nebună

îți detești șefacare crede că pe Poundîl chema eRzacă era o eași că era soția lui Shakespeareai vrea să te dedublezisă-i dai sfaturi de viațăsă-i explici cum de vezi că e proastăși de ce trebuie să moară

îți asculți instinctulfix atunci când își bate joc de tineiei decizia cea mai proastăși n-ai cum să te ascunzi sau să repariai vrea să te dedublezi ca să stai de vorbă cu tinesă-ți arzi una peste ceafă ca să te-nveți minte

84

72.

când a murit tataia în 2006 eu nu am plânsși m-am bucurat foarte tare că la pomana aia serioasămamaia m-a ales pe minemi-a cumpărat pat fain, la modă atuncicu spațiu deasupra unde să pui bibelouriși lenjerii, și fotolii

parcă perne nu mi-a luat; am dormit tot pe alea vechi, imensede fapt pe lângă, că eu nu folosesc pernăprobabil de aia... – traumele copilăriei, îți zic eu

în loc de bibelouri am pus cărțim-am învelit în păturica nouă și i-am mulțumit lui tataiacă e bun și mort și face cadouri la fel ca atunci când trăia și-mi era frică de eldeși el nu m-a bătut niciodatăîmi dădea câte o bancnotă, mă trimitea să-mi cumpăr carameleși zâmbea o fracțiune de secundăexact așa cum – sunt sigură – zâmbește frate-miu când se duce la bancăși-mi pune euro de dat pe lenjerii noiacum nu mai moare nimeni – ca să simt că viața e un cadouși dacă ești ateu nu primești niciodată nimicdoar ură creștină

85

73.

cum zicea tataia treburi-socoteli în loc de etcaeterași acareturi în loc de chestiicum era el un mic erou decăzutfiu de boieri cu moșii și sclaviși casa care se dărăpăna cu fiecare ziși pula slugi acumși pula moșii îngrijitecă te mâncau scaieții peste totdar el încă se comporta ca un burghezoiprost-crescut, e drept,dar până în ultimii ani tot avea ceva eleganță în felul de a fiși folosea cuvinte pe care știa că alții nu le mai foloseaudar în gura lui sunau vintagenu demodat, arhaicca atunci când, enervându-se,nu se agita, nu i se umflau veneledar strigate prind eu, potlogarule, astăzi și mâine!

86

87

88