Embed Size (px)
Citation preview
“ Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos”
Sf. Vasile cel Mare
Periodic editat de Parohia Ort. Rom.“Sf. Apostoli Petru
łAşi Pavel, Govândari”
REŞI
FOAIAGOVÂNDARULUI
Anul X , Nr. 78Septembrie-Octombrie 2013
ÎN ACEST NUMĂRPUTEłI CITI
Filolog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu
Ńiu
Pag. 3 - 4. Isacova pe Morava sau “nu uitarădăcina latină”
Pag. 5. Ideea unui idiot
Pag. 6. Sfânta Cruce în Noul Testament
Pag. 7. Copiii cresc, într-un final !
ă pentru suflet
Pag. 10. Da EuroHope a EuroHome”
Pag. 11. Despre obiceiul atingerii deveşmintele preoŃilor
Pag. 12-13. Cred, dar până când?
Pag. 14. Crucea, simbol şi sens al vieŃii
Pag. 15. Anun
Pr. Petru Berbentia
Pr. Emil Varga
Prof. drd. Nicolae-Adrian Păunescu
Livia-Maria Ionescu
Pr. Petru Berbentia
Pr. Sergiu Dalea
Pr. Petrică Zaharie Ghimboaşă
Pag. 7. Eseul meu: Agoniseala noastră
Pag. 8-9. Lumin -
Prof. Stela Şerban
Prof. Ortensia-Diana Ra
pagini pentrucopii
Ńuri importante
FOAIAGOVÂNDARULUI
Parohia Ortodoxă Română“SfinŃii Apostoli Petru şi Pavel,
Govândari”REŞIłA
Fondator şi redactor şef:Pr. Petru BERBENTIA
Filolog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu
Prof. Ortensia-Diana RaŃiu
Prof.pr. Emil Varga
Ńa
Ńa
Opiniile dumneavoastrŃ Ńi
trimite pe adresa:
Colectivul de redacŃie:
Prof. Stelaăunescu
ŞerbanProf. Nicolae-Adrian P
Pr. Sergiu DaleaPr. Petrică Ghimboaşă
ă, precumă de colaborare le pute
Corectare:
Tehnoredactare:
Editura:
Tiparul
Adela-Maria Berbentia
Pr. Petru Berbentia
Neutrino, Reşi
: S.C. Limpeza SRL, Reşi
şiorice dorin
www.biserica-petru-si-pavel.netCOPERTA 1 - Sfânta Liturghie la Isacova -
Valea Moravei, SerbiaUn ROMÂN de pe ValeaMoravei
COPERTA 4 -
3
F.G. 78 / 2013
Isacova pe Moravasau
„nu uita rădăcina latină!”Poate că titlul nu vă spune mare lucru celor ce citiŃi revista noastră dar e foarte real şi sugestiv în
contextul celor trăite de noi la praznicul „Schimbării la FaŃă” a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la Bisericaromânească aflată şi sub purtarea de grijă a parohia purtând numele de „Horreum Margi i Isacova”.
Mai întâi trebuie să ştiŃi că micuŃabiserică aşezată la marginea satuluiIsacova din comuna Ciupria, este loculunde românii de pe valea Moravei îşiregăsesc credinŃa strămoşilor şi limbaromânească. În anul 2005, românii dinaceastă parte a Serbiei de Răsărit au pusaici piatra de temelie pentru cea de-adoua biserică, la acea vreme, după ceadin MălainiŃa, în care se slujeşte în limbaromână, iar faptul că aici încep să vinădin ce în ce mai mulŃi credincioşi, esteun semn îmbucurător că oamenii începsă conştientizeze adevărata lor identitateromânească.
Noi, cei de la Parohia „SfinŃii ApostoliPetru ş i Pavel-Govândari” amapriticipat la multe momente de rugăciune acolo şi am avut în delegaŃiile noastre şi tinerii din „StranaStrămoşească”, cum şi diferiŃi reprezentanŃi oficiali ai minorităŃilor sau asociiaŃiilor culturale cu care conlucrăm lanivelul Episcopiei Caransebeşului.
Aşa s-a întâmplat şi acum. Cu înalta binecuvântare a Prea SfinŃitului Părinte Lucian şi la invitaŃia părinteluiparoh Iel Buobu Lui dar şi a părintelui Boian Alexandrovici, protopopul „Daciei Ripensis” din Episcopia „DacieiFelix”, a românilor din toată Serbia, am participat la Sfânta Liturghie a hramului de vară. Din delegaŃia noastră afăcut parte şi d-l. Nicolae Plujar, preşedintele „AsociaŃiei Culturale ReşiŃa Română”, cel care a susŃinut şi serbărilecentenarului Catedralei noastre din VârşeŃ, desfăşurat între 13 şi 16 iunie a.c. La fel de importantă a fost şi prezenŃad-lui. PetruŃAlexandru , secretar II, ataşat cultural la ambasada României de la Belgrad, care a venit să participe la
sărbătoarea românilor de aici.La Isacova a fost aşa cum mă
aşteptam! Românii ne-au primit ca şicum ne-am fi ştiut dintotdeauna şi neconsideră unii de-a lor. De fapt asta şisuntem, români între români, ortodocşiveniŃi la fraŃi ortodocşi pentru a ne rugaîmpreună şi a trăi clipe de bucurie.
Sărbătoarea a început cuîntâmpinarea Sfintelor Moaşte ale Sf.Ierarh Andrei Şaguna, moaşte primitede vicarul Timocului, pr. Boian, de laÎnalt Prea SfinŃitul LaurenŃiu,Mitropolitul Ardealului. De fapt doar oparticică din Sfintele Moaşte, pentru cafiecare biserică din Timoc să se bucurede binecuvântarea Sfântului IerarhAndrei Şaguna.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită dep r o t o p o p u l l o c u l u i , B o i a nAlexandrovici, de protopopul Petru
Berbentia de la ReşiŃa, de preotul paroh Iel Buobu Lui şi de preotul Sarian Raicovici de la Bobova şi au asistatmulŃi credincioşi, veniŃi de prin satele răspândite pe valea râului Morava.
( urmare în pag.4)
F.G. 78 / 2013
( urmare din pag. 3)
Isacova pe Morava....
Cuvântul de învăŃătură a fost rostit de pr. Petru Berbentia,care a vorbit despre datoria creştinilor de a-şi schimba viaŃa, înaşa fel încât să participe activ la viaŃa bisericii, să se roage şi săcânte în limba română. De asemenea, preotul venit din Româniaa vorbit despre relaŃiile frăŃeşti îndelungate şi despre datoriamorală a celor din łara mamă de a sprijini eforturile celor ce nuvor să se lapede de limba strămoşilor.
După împărtăşirea mai multor creştini ce s-au pregătit prinpost pentru acest moment, părintele BoianAlexandrovici a Ńinutun cuvânt înflăcărat despre ce înseamnă să-Ńi păstrezi identitateanaŃională, religioasă şi culturală, chiar şi atunci când întâmpinigreutăŃi şi când nici ai tăi nu te mai ajută. Cele spuse de preotulce a construit prima biserică românească din această parte aEuropei, la MalainiŃa, în curtea casei sale, a provocat murmureaprobatoare, chiar dacă la slujbă nu au fost prezenŃi, ca altădată,reprezentanŃi ai vieŃii politice şi sociale locale. În schimb, a fostcu noi, măcar sufleteşte, Prea SfinŃitul Părinte Daniil, Episcopul“Daciei Felix”, pentru a cărui grabnică însănătoşire ne-amrugat.
În finalul Sfintei Liturghii, protopopul Timocului a conferitprotopopului Petru Berbentia, „în semn de preŃuire şirecunoştinŃă pentru contribuŃia la reînvierea creştinismuluidaco-român la sud de Dunăre, în valea Timocului- Serbia deRăsărit”, Ordinul „ Crucea Sfântului Niceta de Remesiana”.
Din partea Episcopiei de Caransebeş, a PreasfinŃitului PărinteEpiscop Lucian, toŃi credincioşii prezenŃi au primit iconiŃe cu praznicul „Schimbării la FaŃă”, precum şi exemplareale revistei „Foaia Diecezană”.
Serbarea s-a încheiat cu slujba de binecuvântare a colacului de hram dar şi a prinoaselor de struguri şi fructe,după cum este tradiŃia în Biserica noastră la această sărbătoare, toŃi cei prezenŃi stând apoi la discuŃii îndelungatedespre viaŃa românilor de acolo.
Acolo am văzut un român ce purta un tricou ce m-a impresionat, pentru că pe el era inscripŃionat următorulmesaj: „Întoarce-te, întoarce-te frate!” şi „Nu uita rădăcina latină!”. De aceea am pus în titlu această chemare ce
sfâşie sufletul multor trăitoride acolo. Şi am mai văzut uncreştin ce purta cu mândrie ocămaşă ce avea împrimatăstema Patriarhiei Române şimesajul: ”Biserica OrtodoxăRomână, BISERICAMEA!”.Mi-am pus atunci întrebareace o lansez tuturor: aŃi văzutaşa ceva şi dincoace defrontiere?
Am plecat spre casă cusufletul împăcat şi plin debucurie, dar şi cu hotărârea dea continua să-i ajut pe fraŃiinoştri români pentru a-şipăstra limba şi credinŃa.Dumnezeu să ne ajute!
Pr. Petru Berbentia
Preot Emil VARGA - profesor de Religie
,,VOX POPULI, VOX DEI”
5
F.G. 78 / 2013
Ideea unui idiot
Vulgaritatea limbajului cotidian dezv luie adeseori, din p cate, lipsa de umanitate i de respect pentru
diversitatea i tipul rela iilor dintre persoane, lovind în special în caracterul unic (generat de ra iune, voin i
sentiment) al fiec ruia dintre noi. F r a mai lungi vorba, a vrea s intru direct în subiect aducând în prim plan
contrastul existen ial dintre aparen i esen , dintre lumini i umbre i de ce nu, dintre o idee i un idiot. Într-o
ar în care dac îndr zne ti s spui c ai idei vei primi în secunda doi eticheta de ,,idiot’’, nu î i r mâne decât
alternativa de a sfida mali iozitatea incult propunând criticilor ad-hoc l murirea etimologic a celor doi termeni
atât de prost în ele i...
F uritorul unei idei, în general, nu poate fi decât un creator, o persoan capabil s emit o judecat de
valoare, o no iune ori un concept, s cunoasc i s ac ioneze conform cu acest mecanism pe cât de simplu în
exprimare, pe atât de complex în tainele originii sale, în datul firii omene ti. Poate tocmai de aceea i marele
filosof Platon, celebrul fondator al Academiei din Atena a încercat s scoat la suprafa în operele sale rolul i
importan a ideilor i a teoriilor legate de acestea, fiind exemplar în acest sens, unde întreaga lume
v zut nu poate fi decât o reflexie a lumii ideilor aflate în proprietatea Marelui Creator.
În partea opus , idiotul, prin defini ie este persoana lipsit de minte, adeseori ira ional , cu accente de
stupiditate i mimetism transmis ereditar. În niciun caz n-am inten ia de a face vreo aluzie jignitoare la adresa
persoanelor care sufer de idio ie în sensul patologic al cuvântului. Dar de cele mai multe ori, simpla prezen în
cuprinsul vreunei fraze a termenilor ,,idee’’ i ,,idiot’’ fac o trimitere subîn eleas , cu caracter peiorativ. Astfel,
,,idiotul’’ zilelor noastre poate avea ca sinonime nedoritele adjective precum: stupid, cretin, imbecil, tâmpit,
prost, neghiob .a.
din romanul cu acela i nume al marelui scriitor rus reprezint îns un caz special;
un personaj capabil s reactualizeze înc o dat tabelul de valori umane în fa a superficialit ii i a aparen elor
societ ii în care tr im. Prin ul , personajul principal la operei surprinde cititorul prin extraordinara fine e
i capacitate de analiz psihologic , cu sinceritatea i profunzimea sentimentelor sale nobile, chiar dac cei din
jur nu v d în el decât un epileptic naiv i vis tor. În partea a treia a romanului amintit, Dostoievski face cunoscut
scena în care prin ul organizeaz în cinstea anivers rii sale o petrecere rafinat , tipic
aristocra iei din Sankt Petersburg. În miezul acestei petreceri, într-una din discu iile pasionate i interminabile,
s rb toritul accept constrâns de situa ie provocarea unuia dintre invita i, aceea de a recunoa te c lui îi apar ine
celebra expresie: ,,Frumuse ea va mântui lumea’’.Se simte de la sine o aplecare de a-i da acestei vorbe de duh o interpretare teologic .
fac parte din rândul altor întreb ri tenden ioase la care principalul
personaj fusese pus r spund . Pe noi, cititorii, cu siguran aceste afirma ii ne pun pe gânduri. Iat cum ,,Idiotul’’
dostoievskian (cu o etichet necinstit , a a precum i Toma ,,necredinciosul’’ o purtase cu mult mai mult timp
înainte), prin formidabila idee pus în discu ie se poate înscrie cu u urin în grupul marilor ini ia i ai lumii,
capabili s însenineze orizontul religios printr-un astfel de mesaj, un adev rat arc peste timp. Nu cred c
frumuse ea mântuitoare ar trebui neap rat s aibe ca tr s tur fundamental esteticul ori bucuria esteticului. Mai
degrab poate fi vorba de frumuse ea l untric , cea care înnobileaz sufletul. Iar o astfel de posibil mântuire nu
contabilizeaz m re ia ideilor, doar urmele lor în via a noastr i în a celorlal i.
ă ă
ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă
ă
ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă
ă
ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă
ş
ş ş
ş
ş ş ş ş
ş
ş
ş
ş ş
ş
ş
ş
ş
ş
ş
ş
ş ş
ş
ş
ş
ş ş
ş
ş
Ń Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń Ń
Mitul Pe terii
Idiotul F.M. Dostoievski
Mâ kin
Lev Nikolaevici Mâ kin
Ce fel de frumuse e
va salva lumea? E ti un cre tin fervent?
ş
ş
ş
ş ş
Ń
6
F.G. 78 / 2013
Sfânta Cruce în Noul Testament
Primele dou capitole ale c r ii Facerii vorbesc despre crearea omului de c tre Dumnezeu, având labaz iubirea dumnezeiasc . Pe lâng ra iune, sentiment i voin , Dumnezeu i-a mai dat omului i libertatea de aalege s traiasc ve nic sau s fie muritor. Din nefericire, p catul neascult rii l-a biruit pe om i acesta a pierdutbucuria de a fi nemuritor în, prin i cu Dumnezeu. Enigma pierderii vie ii ve nice s-a deslu it în timp, urma ii luiAdam în elegând c str mo ul lor a fost în elat de c tre diavol printr-un lemn (pomul cuno tin ei binelui i alr ului). Se cuvenea ca aceast fapt infam adiavolului s fie „r spl tit ” tot printr-o în elare, darde aceast dat - a diavolului, cu un lemn mântuitor,care s r scumpere întreaga omenitate de sub robiap catului i a mor ii. Acest lemn a fost Sfânta Cruce,care a devenit legat în mod indivizibil de persoanaMântuitorului Iisus Hristos.
În Vechiul Testament, Sfânta Cruce a fostprefigurat prin diverse simboluri, pentru ca oameniis nu piard înv tura r scump r rii i s spere încontinuare în mântuirea lor. Aceste simboluri au fostdiverse, pornind de la cei doi pomi din gr dinaRaiului- pomul cuno tin ei binelui i al r ului i pomulvie ii, trecând peste togaiul odraslit al lui Aaron iarpele de aram , în l at de Moise în pustiu, pentru ca,
spre finalul perioadei Vechiului Testament, literagreceasc Tau s domine proorociile i s vesteascvenirea Mântuitorului Hristos.
În Noul Testament, Sfântul Apostol iEvanghelist Ioan anun c „
). Din acesteversete putem desprinde primul sens al Crucii ianume cel material sau propriu-zis, Sfânta Crucedevenind altarul de jertf al lui Hristos i modul deîmp care al oamenilor cu Dumnezeu. Din acest sensmaterial, izvorâsc i celelalte patru sensuri ale Crucii,care completeaz imaginea acesteia în lumina Noului Testament, subliniind importan a covâr itoare pe caresfânta Cruce o va avea în vie ile oamenilor. Aceste patru sensuri sunt: spiritual, ecclesiocentric, hristocentric ieshatologic.
Sensul spiritual al Crucii este legat de cuvintele Mântuitorului „.Aici putem desprinde clar faptul c , prin
asumarea suferin elor i a încerc rilor acestei vie i, ne vom asem na cu Mântuitorul Hristos, care i-a c ratCrucea suferin ei pe dealul Golgotei f r s cârteasc .
Sensurile ecclesiocentric i hristocentric sunt strâns legate, fiindc , pe Cruce, Biserica a luat na tereîn mod nev zut, anun ând evenimentele care vor urma în na terea v zut a Bisericii i anume, ÎnviereaDomnului, În l area Domnului i Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime. Forma Crucii ( † ) arat c opera demântuire a lumii este centrat pe persoana Mântuitorlui Hristos, care une te cerul i p mântul într-o dulceîmbr i are a iubirii. De altfel, în altarele bisericilor se g sesc crucile postament cu scena R stignirii, caresubliniaz faptul c temelia Bisericii este m rturisirea jertfei mântuitoare i credin a înAceasta, Crucea devenindsemnul biruin ei vie ii asupra mor ii.
Sensul eshatologic este legat de partea final a vie ii oamenilor, ar tând c , la a doua venire întrum rire a Domnului Hristos, Sfânta Cruce va deveni vestitoarea judec ii universale i a transfigur rii lumiicreate. Totodat , la moartea fiec rui cre tin, Crucea este prezent ca i semn al credin ei marturisite, dar i caarvun pentru via a de veci.
În concluzie, iubite cre tin, niciodat Crucea nu va putea fi privit ca i obiect de dezgust i de ru ine,deoarece, prin ea, noi, oamenii ne-am câ tigat mântuirea. Cinstirea acesteia este clar exprimat prin urm toarelecuvinte : „
ă ă ăă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ăă ă ă ă
ă ă ă ăă ă
ă ăă
ă
ăă ă ă ă ă ă ă ă
ăă
ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ăă
ă
ăă ă ă
ă ă ă ăă
ă ă ăă ă ă
ă ăă ă ă
ă ă ă
ă ă ăă ă ă
ă ă ăă
ă ăă ă
ŃŃ Ń
ŃŃ Ń
Ń
Ń
ŃŃ
Ń
Ń
ŃŃ
Ń ŃŃ
ŃŃ
ŃŃ
Ń Ń ŃŃ
ŃŃ
Ń
ş şş ş
ş ş ş şş ş ş ş
ş
ş
ş
ş ş şş
ş
ş
ş
ş
ş
şş
ş
ş Ş
ş şş ş
şş ş
şş
şş ş ş
ş ş ş şş
precum Moise a în l atarpele în pustie, tot a a i Fiul Omului trebuia s se
înal e pe Cruce, ca tot omul ce crede în El s nu piar ,ci s aib via ve nic ”(In. 3,15-16
De voie te cineva s vin dup Mine,s se lepede de sine, s - i ia crucea i s -mi urmeze Mie ”(Luca 9,23)
Crucii tale ne închin m St pâne i sfânt Învierea Ta, o l ud m i o m rim”.
ă
ă
ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
Ń
Ń
Ń
ş ş ş
ş
şş ş
ş ş
Prof. drd. Nicolae-Adrian PĂUNESCU
7
ESEUL MEU
E părerea mea... ŞI O SCRIU! de Alina Mihaela Fetescu-Iliescu
F.G. 78 / 2013
AGONISEALANOASTRĂToat via a omul munce te s - i adune cele necesare unui trai decent i comod. Timpul trece
foarte repede. Cu p rul albit dar i cu mai multe boli, omul nostru se str duie te s se bucure, atâtcât îi mai permite timpul, de agoniseala de-o via i de confortul pe care i l-a f cut.
Aceasta este ceea ce se vede. Ce nu se vede, dar este un adev r de net g duit, este faptul c noioamenii, indife rent cu câte sacrificii am f cut anumite bunuri materiale, nu ramanem cu nimic, leavem doar în folosin temporar .
Gestionarul bunurilor este Dumnezeu, Eline seama de foarte multe în repartizarea
bunurilor doar celor merituo i prinintermediul persoanelor desemnate de El.
Câ tigul cel mare al omului este munca,aceasta îl ine activ, în cadrul munciiinterac ioneaz cu al i membrii ai societ ii,cu ajutorul c rora fiecare- i tr ie te via a i-i formeaz experien a sa specific .
Cu timpul,vom uita nume, persoane,locuri dar ceea ce s-a imprimat în sufletulnostru, ce s-a stocat acolo sub form deimpresii, va r mâne ve nic viu. Cuchintesen a acestor impresii pleac oameniidin aceast lume, p r sind efemerul.
Prof. Stela erban
Ń
Ń
-Ń
Ń
ŃŃ Ń Ń
ŃŃ
Ń
ă ăă ă ă
ă ăă ă ă ă
ăă ă
ă ăă ă
ă ă
ăă
ăă ă ă
ş ş şş ş
ş ş
ş
ş
ş ş şş
ş
Ş
COPIII CRESC, ÎNTR-UN FINAL
Uitându-mă înapoi în timp îmi dau seama că au trecut cam zece ani decând am început să scriu articole pentru revista "noastră". Trebuie sărecunosc că m-a ajutat în primul rând pe mine aceasta experienŃă pentru căastfel am început să mă pun în pielea altora, să încerc să gândesc precum altepersoane, astfel încât să îi pot înŃelege mai bine.
Probabil nu am fost mereu în sintonie cu ideeile altora, dar măcar amîncercat să îmi exprim modul de a gândi, poate ca majoritatea tinerilor. Ceeace scriu poate părea un articol de sfârşit, dar nu este, e doar un articol deincheierea unui capitol al vieŃii, şi de începere al unui alt capitol.
Dacă până acum am încercat să scriu articole care să îi reprezinte peadolescenti, de acum voi încerca să scriu gândind ca un tânăr care trebuie să înveŃe să se maturizeze.Cred că părintele Berbentia este cel mai în măsură să confirme că sunt încă o adolescentă în curs dematurizare, pentru că dânsul este cel care îmi aminteşte de fiecare dată să scriu, eu sper că datorităfaptului că articolele mele sunt interesante pentru cititori.
Poate fi privit în mod ciudat faptul că am decis să scriu un articol pe tema scrierilor mele, dar îlconsider ca o treaptă, ca un mod de a marca începutul unei alte etape din viaŃa mea.
Un ultim lucru vreau să vi-l scriu, oricât de departe aş fi, oricât de mult aş creşte şi oricât de multmi-aş schimba modul de a gândi, voi fi mereu "fata dumneavoastra", a celor care veniŃi in fiecareduminică la biserica, a celor care ne aplaudaŃi mereu la concerte, a celor care ne priviŃi şi a celor care nedaŃi mereu un sfat bun. Nu am spus-o niciodată, dar cred că în Strana noastră mi-am găsit prieteni desuflet, pe care îi consider fraŃi, iar în Biserică am găsit bunici, bunicuŃe care mă iubesc cum ştiu ele maibine, iar pentru asta, VĂ MULłUMESC!
8
LUMINĂ PENTRU SUFLET
Pagina copiilor
F.G. 78 / 2013
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabov - 27 octombrie
N scut la începutul sec. al XIII-lea, Dimitrie a f cut parte dintr-o familie s rac de rani din satulBasarabov (Basarabi), Bulgaria. A tr it în timpul Imperiului vlaho-bulgar dela Târnovo, întemeiat de fra ii Petru i Aslan. Ducând o via grea, a trebuit smunceasc de mic copil. De i a p scut vitele satului, nu a uitat de Dumnezeui mergea la biseric ori de câte ori putea. Glasul clopotelor de la biserica
satului a r sunat i în inima sa, îndemnându-l c tre via a ascetic . S-a retras lao m n stire din Basarabov, apoi a ales s tr iasc mul i ani într-o pe ter pemalul Lomului. Când i-a sim it sfâr itul aproape, se spune c s-a a ezat înalbia râului între dou pietre mari. Acolo a murit ne tiut de nimeni, doar deîngerii Domnului. Cu timpul moa tele sfântului au fost acoperite de apeleLomului i uitate de lume. Dar acestea au fost descoperite în chip miraculosdup mai mul i ani. Sfântul Dimitrie cel Nou s-a ar tat în vis unei feti echinuite de un duh necurat i i-a spus: "Dac p rin ii t i m vor scoate din ap ,eu te voi t m dui". P rin ii au mers la locul indicat în vis i au g sit în albiaLomului trupul neputrezit al sfântului a ezat între dou pietre.
Moa tele Sfântului Dimitrie au fost a ezate în biserica satuluiBasarabov. Un domnitor al rii Române ti, al c rui nume nu se cunoa te,auzind de minunile sfântului, a pl tit o sum mare de bani pentru aducereamoa telor sfântului în Bucure ti. Delega ia îns nu a adus moa tele în araRomâneasc deoarece carul tras de boi (sau de cai) nu a putut trece Dun rea, semn c Sfântul Dimitrie nu a vruts - i p r seasc ara. Astfel, moa tele au r mas în Basarabov pân în timpul r zboiului ruso-turc (1768-1774),
când generalul rus Petru Salticov, trecând prin sat, a luat moa telecu gândul de a le duce în Rusia pentru a le feri de o eventualprofanare turceasc . Când cortegiul a ajuns la Bucure ti, boierulHagi Dimitrie, negustor de origine macedo-român imitropolitul Grigorie al II-lea al rii Române ti l-au rugat s lasemoa tele sfântului aici spre mângâiere dup toate durerilepricinuite de r zboi. Generalul a fost de acord i a luat doar o mâna sfântului pe care a d ruit-o Lavrei Pecerska din Kiev. Astfel,moa tele Sfântului Dimitire cel Nou au fost a ezate cu cinste, îniunie 1774, în actuala catedral patriarhal din Bucure ti.
Cultul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fostgeneralizat în urma edin elor Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române dintre anii 1950-1955 i este s rb torit înfiecare an în 27 octombrie.
ă ă ă ă ăă
ă ăă ă
ăă ă ă
ă ă ă ă ă ăă
ă
ă ăă ă ă ă ă
ă ă ă ăă
ă ăă ă
ăă ă ă
ă ă ă ă ă ă ă
ăă
ăă ă
ăă ă
ă
ă ă
ă ă
Ń
Ń Ń
ŃŃ
Ń
Ń ŃŃ
Ń
ł
Ń ł
Ń
ł
Ń
şş
şş
şş ş ş
şş
ş
şş
şş ş
ş ş
ş ş ş
ş şş
şş
şş
ş
ş şş
şş
---
Ń---
--- Ń
ŞTIAłI CĂ....
Sfântul Dimitrie cel Nou a devenit ocrotitorul Bucure tiului? Racla cu moa tele sale a fostscoas în procesiune pe str zile ora ului de mai multe ori: în 1815, din porunca domnitoruluiCaragea, pentru a se opri epidemia de cium ; în 1827, în timpul domnitorului Grigore Ghica
pentru ploaie i în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speran a opririi epidemiei de holer .S-a pedepsit singur dup ce într-o zi a c lcat pe un cuib acoperit de ierburi i a strivit pui orii care se aflau înel?Profund mâhnit i considerând c a fost o crim , timp de trei ani a mers descul , fie c a fost var , fie c a fostiarn .
ş şş
şş ş
ş
ă ăă
ăă ă
ă ă ă ă ăă
9
Să ne jucăm învăŃând !
Pagini realizate de Prof. Ortensia - Diana RaŃiu
F.G. 78 / 2013
La începutul anului bisericesc pr znuim Na terea Maicii Domnului . Prive te cu aten ie plan ele,recunoa te celelalte s rb tori închinate Sfintei Feci are Maria i a eaz -le în ordine cronologic ! Coloreaz
ăă ă ă ă ă
ş ş şş ş ş
Ń
o -le!
Naşterea Maicii Domnului
8 septembrie
Pe urmele lui Hristos - Templul din Ierusalim (2)Templul era o cl dire de form dreptunghiular , divizat în interior în trei p r i: (la r s rit), numit
, cu o lungime de 10 co i; numit (palat sau templu), iarmai târziu - , lung de 40 de co i; numit , iar mai târziu
, lung de 20 de co i. L imea Templului era de 20 de co i. Ziduriledesp r itoare nu sunt men ionate, dar ele au existat cu siguran . Un astfel de zid a fostîntre pridvor i Sfânta. Sfânta i Sfânta Sfintelor erau desp r ite printr-un perete delemn de cedru gros de doi co i. În mijlocul acestui perete se afla o u mare de lemn dem slin s lbatic, care se deschidea în dou p r i. În l imea pridvorului i a Sfintei era
de 30 de co i, iar în l imea Sfintei Sfintelor numai de 20 de co i. Diferen a de spa iu de 10 co i, care exista întretavanul Sfintei Sfintelor i acoperi ul Templului a fost amenajat ca înc pere unde se p stra tezaurul Templului.
ă ă ă ă ă ă ăă
ă ăă ă
ă ăă
ăă ă ă ă ă
ăă ă ă
ŃŃ
ŃŃ Ń Ń
Ń Ń ŃŃ
ŃŃ Ń
Ń Ń Ń Ń Ń Ń
vestibulprima înc pere
a doua înc pereUlam Heical
Sfânta DebirSfânta Sfintelor
ă
ă
ş şş
ş
ş ş
Rug ciunea:ă Cuvine-se cu adev ratăCuvine-se cu adev rat s te fericim pe tine, N sc toare de Dumnezeu, cea pururea fericit i prea
nevinovat i Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce e ti mai cinstit decât heruvimii i mai m rit f r deasem nare decât serafimii, care f r stric ciune pe Dumnezeu Cuvântul ai n scut, pe tine, cea cu adev rat
N sc toare de Dumnezeu, te m rim.
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ş
ş ş ş ,
Pic tura de în elepciune!ă Ń
(Codul etic al amerindienilor)
"Treze te-te împreun cu soarele i f - i rug ciunea. Roag -te singur. Roag -te des. MareleSpirit te va asculta, trebuie doar s -I vorbe ti.”
"To i oamenii fac gre eli. i toate gre elile pot fi iertate."
ş şş
ş Ş ş
ă ă ă ă ă
ă
Ń
Ń
10
F.G. 78 / 2013
„Da Eurhope a Eurhome”
Recent am avut ocazia de a participa la a 5-a tab r ecumenic de la Loreto (Italia),
e s-ar întâmpla dac mâine, când ne-am trezi diminea a, am avea doar lucrurile pentru carei-am mul umit ast zi lui Dumnezeu?”A a c g ndi i-v c trebuie s -i mul umim lui Dumnezeu pentru tot ce avem, nu doars -i cerem! Experien a aceasta m schimb de fiecare dat , m face o persoan mai bl nd , iubitoare i realist .
Sper c acest v-a f cut s n elege i ce nseamn acest proiect pentru mine i to i ceilal i participan i!
ă ă ă
ăă
ă e gânduri ă ă î Ń Ń î ă ş pentru Ń Ń Ń
Livia-Maria Ionescu
unde am reu it din nou s fiumai aproape de Dumnezeu, împreun cu mul i al i tineri din România, Italia, Anglia, Danemarca i Suedia. Am fost peste100 de suflete, to i cu acela i scop: de a tr i a a cum ne înva Dumnezeu.
Fiind prezent în al 3-lea an consecutiv, pot spune c sunt veteran i c tiam ce urmeaz s se întâmple, îns dinnou „spiritul Loreto” m-a surprins. Spuneam cuiva c aceast tab r e ca o gur de aer pentru cel ce se îneac sau ca o raz delumin pentru cel ce a fost orb pân acum (m refer strict la cel ce pân acum n-a avut ochi s -Lvad pe Dumnezeu).
„Spiritul Loreto” înseamn sentimentul de pace, iubire, liniste interioar pe care îl ai atunci când e ti acolo;înseamn s tr ie ti f r a-i judeca pe ceilal i i f r a te chinui s faci asta; înseamn s ascul i cu-adev rat cuvintele luiDumnezeu din Evanghelie; înseamn câteva minute de lini te în care te po i ruga i po i plânge f r ca al ii s te judece cuprivirea. Mi-a dori din suflet s pot explica mai bine, îns pentru a sim i toate acestea trebuie s tr ie ti o s pt mân , câtevazile sau chiar câteva ore împreun cu ceilal i în acel centru extraordinar – „Centro Giovanni Paolo II”.
În timpul acestor dou s pt mâni petrecute în Italia, am avut parte de tot felul de activit i, precum: rug ciuni,conferin e, discu ii pe grupuri, jocuri, workshopuri ( dans, cor, muzic bisericeasc , jurnalism, handmade i foto/video ) imulte altele. Pot spune c rug ciunile ne-au influen at cel mai mult, ne-au schimbat f r s ne d m seama, ne-au f cut siubim necondi ionat, f r prejudec i, f rîntreb ri precum „de ce s -l iubesc pe cel laltdac el nu face la fel?”, „de ce s fiu eu bun cuceilal i când ei nu sunt buni cu mine?”. Cred caîn tot acest timp aceste întreb ri nu se adresaucelor din tab ra, ci poate oamenilor de acas(prieteni, familie).
Alte momente importante, care ne-audat foarte mult de gândit, de reflectat asupralucrurilor ce se întâmpl în jurul nostru, au fostconferin ele – scurte, dar concise. Mi-aducaminte c în timpul unei conferin e s-adiscutat despre pilda fiului care a plecat deacas i care, atunci când s-a întors, tat l s u l-a primit cu bra ele deschise, pild în care ceamai bun întrebare a fost a fratelui celuiînstr inat: „de ce dai o petrecere în cinstea lui,dup ce c a plecat în lume, iar eu, care amr mas cu tine mereu, n-am primit nimic?”
R spunsurile au fost ferme: „cel ce s-a întors acas , a realizat de fapt ce pierduse, iar cel ce a r mas, s-ar putea s nu fidescoperit ce avea”. De fapt, nu realizezi ce ai, pân nu pierzi acel ceva!
Alte c teva lucruri care le-am nv at de pe urma acestei pilde frumoase sunt: „ oi, ca oameni n-ar trebui s judec m,s ur m sau s fim violen i cu cei ce s-au ntors acas ”, „ u exist nici un obstacol n via care s ne in departe deDumnezeu”,” ntotdeauna aminte te- i c Dumnezeu are r bdare, mult iubire i iertare!” i ultimul, dar nu cel din urm„ ine suntem noi s judec m at ta timp c t Dumnezeu ne iart ?”. Foarte mul i dintre noi au g sit alinarea n aceste cuvintefrumoase. Mul i am reu it s ne d m seama c nu suntem perfec i, iar faptul c judec m este un p cat i nu ajut la nimic.Suntem to i egali n fa a lui Dumnezeu, chiar dac suntem unici; El ne iube te necondi ionat i ne iart ntotdeauna!
Ca s ne aducem mereu aminte de acest lucru vreau s v spun o povestioar : „ e spune c Dumnezeu se plimbaal turi de un om pe nisip, iar urmele lor erau una l ng alta mereu. La un moment dat omul a v zut doar o pereche de urme nnisip i l-a ntrebat dezamagit i furios pe Dumnezeu: Doamne, de ce m-ai p r sit la greu? Mi-ai fost al turi la bine, iar lagreu m-ai l sat singur! Dumnezeu i-a r spuns cu calm: acele urme pe care tu le vezi sunt ale mele; eu te purtam n bra e c ndtu n-ai mai putut s mergi.” Aceasta povestioar m-a uimit i mi-am dat seama c de foarte multe ori oamenii nu realizeazc Dumnezeu le este al turi n orice secund . Se nt mpl adeseori s d m vina pe Dumnezeu atunci c nd nu primim scurttimp ceea ce am cerut de la l sau atunci c nd avem anumite probleme de rezolvat i totul pare c nu se mai termin , nscineva spunea foarte frumos „
şş
ş şş ş
şş ş
ş şş ş
ş ş
ş
ăă
ă ăă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ăă ă ă ă ă ă
ă ăă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ăă ă ă ă ă ă ă
ăă ă ă ă ă
ă ăă ă ă ă ă ă ă ăă ă ă ă ă
ă ă ăă ă
ăă ă
ă
ă
ă ă ăă
ăă
ă ăăă ă ă ă
ă
Ń Ń
Ń Ń
Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń
Ń
â î ăŃ n ă ă
ă â ă Ń “ î ă n ă î Ńă ă Ń ă
î ş Ń ă ă ă ş ş ă
c ă ă , â â ă Ń ă îŃ ş ă ă ă Ń ă ă ă ş ă
Ń î Ń ă ş Ń ş ă îă , ă ă ă s ă
ă â ă ă îş î , ş ă ă ă
ă ă î Ń âă ă ş ă ă
ă ă î ă î â ă ă ă â înE â ş ă ă î ă
: c Ń
Ń ş ă â Ń ă ă ă Ń
ă Ń ă ă ă ă ă â ă ş ă
11
E bine de ştiut!
F.G. 78 / 2013
ş ŃDespre obiceiul atingerii de ve mintele preo ilor
În urm cu foarte mul i ani am fost invitat cu un grup de preo i din toate regiunile istorice ale României ss vâr im Sfânta Liturghie într-un sat din Codrii Vl siei, în jude ul Ilfov. Cu o singur excep ie, am r masimpresionat pl cut de respectul ar tat preotului i de pio enia manifestat în timpul slujbei de c tre to icredincio ii, dar excep ia de care aminteam nu a fi vrut s o v d în biserica pe care eu o p stoream, în Banat. Estevorba despre „c derea la Sfintele Daruri”, adic despre momentul ie irii cu Cinstitele Daruri la Vohodul mare, întimp ce la stran se cânt „Noi, care pe Heruvimi, cu tain închipuim...”, cum i despre faptul c protosul ( primuldintre preo i) atingea cu Sf. Disc i cu Sf. Potir capetele celor prezen i, dup ce am trecut ( sau mai degrab , ams rit) to i peste cei ce erau întin i pe jos, în calea preo ilor. M-a frapat atunci i faptul c to i credincio ii voiau s se
ating de ve mintele noastre, s se tearg la ochi sau la gur cuele, gestul provocând i dezordine i momente de neaten ie dinpartea slujitorilor. Amintirea a r mas i nu am prea întâlnitasemenea practici, cel pu in în parohiile în care am fost mai apoipreot.Observ îns c în ultima vreme, mai ales în comunit ile urbanemulti-etnice i multi-confesionale i chiar multi-culturale,mul i oameni încep s importe asemenea obiceiuri,întâmplându-ni-se mai ales la utrenii, când preotul face c dirilemari i merge printre credincio i, s fim atin i pe ve minte.Întâlnim acela i gest la taina Sfântului Maslu când epitrahilulsau felonul preotului sunt atât de solicitate, încât cu greu ajungs scape din mâinile insistente ale credincio ilor. Se maiîntâmpl ca unii cre tini s confunde epitrahilul cu un prosop is se tearg pe fa cu el, oprindu-l pe preot din slujb .
Sigur c evlavia, dorin a oamenilor de a se sim i mai aproape decele sfin ite dar i imitarea celui de lâng tine, pot explica unasemenea comportament. Sfânta Scriptur ne spune c dehainele Mântuitorului se atingeau suferinzii i se vindecau,minuni întâmplate i cu ve mintele apostolilor i, e tiut cDumnezeu sfin e te toate, dar de aici i pân la tulburarea
slujbelor... de la atingerea ve mintelor liturgice pân la a- i terge transpira ia este o distan mare.Este adev rat c ve mintele folosite de cler sunt sfin ite înainte de a fi purtate prima dat sau ori de câte ori
sunt sp late i c la îmbr carea fiec ruia, se roste te o rug ciune specific ve mântului respectiv, îns ve minteleliturgice cap t semnifica ie nu prin ele însele, ci prin ceea ce reprez nt în cultul divin ortodox.
i ce facem, pân la urm … e corect sau nu s atingem ve mintele preo ilor? Dar pre ii cum s se comporte?Când femeia bolnav de 12 ani, s-a atins de hainele Mântuitorului, Hristos i-a zis: „îndr zne te fiic , credin a ta te-a mântuit”. i subliniez: ”! Gre e te cel care apeleaz la astfel de gesturi cu gândul c vaprimi ajutor divin f r nici un fel de participare, f r rug ciune sau iubire jerfelnic , f r implicare emo ional isufleteasc . Gre e te, pentru c ve mintele nu au putere intrinsec , adic prin ele însele, ci tot Hristos, în numele icu puterea C ruia au fost sfin ite, El, adev ratul T m duitor, d binecuvântarea, ajutorul, mila i toate celenecesare oamenilor.
Ca i o concluzie, a îndemna credincio ii s nu se rezume doar la asemenea gesturi în timpul particip riilor la Sfânta Liturghie sau la alte slujbe ale Bisericii, i s nu piard din vedere sfin enia slujbelor religioase,precum i faptul c harul lui Dumnezeu coboar peste cei ce se roag cu credin , chiar dac nu se înghesuie ca sse ating de ve mintele preo ilor.
ă ăă ă ă ă
ă ă ă ăă ă ă
ă ăă ă ă ă
ă ăă ă ă
ă ă ă ă
ă
ă ă ă
ăă
ă
ăă ă
ă ă ă ă
ăă
ă ă
ăă
ă ăă ă ă
ă ă ă ă ă ă ăă ă ă
ă ă ă ăă ă ă
ă ăă ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ăă ă ă ă ă
ă ăă ă
ă ă ă ă ă ăă
Ń ŃŃ Ń
ŃŃ
Ń ŃŃ Ń Ń
Ń
Ń
Ń
Ń
ş
Ń Şiacestea sunt situaŃiile “uşoare”, pentru că există şi pericolul săstrângi preotul de gât din dorinŃa de a Ńine neapărat mâna peepitrahil şi după ce s-a terminat de rostit rugăciunea slujbei.
Ń ŃŃ
ŃŃ ş Ń Ń
Ń
Ń iŞ ş Ń oŃ
ş Ń
Ńş
Ń ş
şŃ
ŃŃ
şş ş
ş şş
şş
ş ş şş ş
ş şş
ş ş
ş ş ş şş
ş şş
ş
şş ş ş ş
ş şş
şş ş ş ş
Ş ş şş
ş ş ş
ş şş
şş
„credin a ta te-a mântuitŃ
Pr. Petru Berbentia
12
F.G. 78 / 2013
Cred, dar pân când?ăPr. Sergiu Dalea
Despre credin s-a vorbit în multe feluri, au curs râuri de cerneal , s-au scris c r i, fiecare încercând s fie
cât mai pe în elesul cititorilor, fie au încercat s transforme credin a în filozofie pur , f când din ceva simplu un
lucru întortocheat i complicat.
Credin a nu se poate definii, crezi i gata, aici se termin filosofia.
Nu ai nevoie de cuvinte multe pentru a explica ce sim i i cum sim i.
Sfântul Ap. Iacov spune: „credin a f r fapte moart este” (Iacov 2, 26).
Abia aici intervin explica iile credin ei, pentru c prin fapte d m sens
credin ei noastre. Mul i, sau to i, cred în ceva sau cineva, dar când vine
vorba de aplicarea crezului fiec ruia atunci apar problemele. Credin a
este o lupt permanent între bine i r u, între a face binele pe care îl voim
i r ul pe care nu îl voim, dup cum spune Sf. Sp. Pavel, o lupt a ispitelor
cu cuvântul evanghelic în care Hristos ne traseaz liniile de conduit în
via : iube te pe Domnul Dumnezeul t u din toat inima ta i din tot
cugetul t u, iar pe aproapele t u ca pe tine însu i (Luca 10, 27), ne-a
înv at s fim milostivi precum i Tat l nostru este milostiv (Luca 6, 36),
ne-a înv at s fim blânzi i smeri i cu inima (Matei 10, 16), iar în lupta cu patimile i ispitele ne spune c acestea nu
pot fi îndep rtate decât cu post i rug ciune (Matei 17, 21), iar despre credin Hristos ne spune c m car de va fii
mic cât un gr unte de mu tar va fii puternic i va face minuni pentru cel ce crede. M opresc aici cu indica iile
pentru o via curat i cinstit înaintea lui Dumnezeu, pentru o via care î i manifest faptic credin a, pentru c
nu ar ajunge o carte s s le enumer m pe toate.
Gândindu-m la cum a putea s compar aceast lupt permanent dintre bine i r u, despre care vorbeam,
mi-a venit în minte Mitul lui Sisif, de i compara ia este pu in cam for at i o s i explic m de ce. Mitul lui Sisif, pe
scurt, vorbe te despre un erou grecesc antic, fiu de zeu, care din cauza neascult rii i nesupunerii a fost pedepsit s
împing un blovan imens pe panta unui munte pân în vârf, iar în momentul când atinge vârful munca lui silnic se
va încheia. Pe române te spus avea de dus o munc de chinez b trân, o silnicie care îl va epuiza fizic i psihic, dar la
care eroul nostru nu va renun a niciodat , c utând eliberarea. Diferen a dintre omul credincios i Sisif, este c
primul, adic credinciosul, î i afl izb virea, efortul credin ei sale i jertfa sa fiind r spl tite de Dumnezeu, pe când
Sisif a fost condamnata s fac o munc imposibil , pentru c el nu va atinge niciodat vârful muntelui, el nu va
cunoa te izb virea.
Se spune c credin a este apanajul celor labili psihic, pentru c cred în ceva ce nu pot vedea i nu pot avea
certitudinea c exist , nu cred în ceva palpabil, pe când tiin a ofer o alternativ credin ei „demonstrând” prin
teorii sau supozi ii cum st treaba cu crearea lumii, cu crearea omului, cu dispari ia dinozaurilor, etc. tiin a este
bun i folositoare, dar Dumnezeu nu poate fi demostrat a a cum f ceam demonstra ii, în clasele primare, la
geometrie. NiciApostolul Toma nu i-a putut explica prin ra ionament cum un om mort mai poate învia, de i a fost
martor la diversele minuni ale lui Hristos. Avea nevoie de ceva palpabil, pentru c mintea sa nu putea pricepe cum
se poate a a ceva, iar Hristos i-a conferit aceast confirmare, mustrându-l, dar tot odat oferind o raz de speran
celor din viitor, fericind pe cei ce vor crede f r s vad . Divinul a b tut umanul, credin a a învins ra iunea, credin a
a supus tiin a.
Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń
Ń
Ń Ń Ń
Ń
ă ă ă ă
ă ă ă
ă
ă ă ă
ă ă
ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă
ă ă
ă ă ă ă
ă
ă ă
ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ş
ş
ş
ş
ş
ş ş
ş
ş ş
ş
ş ş
ş ş
ş ş
ş ş ş
ş ş
ş ş
ş
ş ş
ş
ş
ş
Ş
ş ş
ş ş
ş
ş
( urmare în pag. 13)
13
F.G. 78 / 2013( urmare din pag. 12.)
CRED, DAR PÂNĂ CÂND?Modele de credin avem în toat Sfânta Scriptur începând de la Noe, Avraam, Iov, Isaac i Iacov, Moise,
Ilie, Daniel, i mul i mul i al ii, care au r spuns afirmativ chem rii lui Dumnezeu, l sând ra iunea de o parte i
punând credin a pe primul plan: Noe a ascultat glasul divin i a construit o corabie, în timp ce to i ceilal i îl socoteau
nebun; Avraam a plecat din casa tat lui s u, lasând toate, i plecând în ara f g duit lui de Dumnezeu; Iov nu i-a
pierdut credin a în Dumnezeu nici când cele mai mari nenorociri s-au ab tut asupra lui, iar prietenii lui i so ia lui îl
îndemnau s Îl blesteme pe Dumnezeu i s moar ; Moise la chemarea divin a plecat s elibereze pe poporul lui
Israel din robia egiptean ne inând seama c era bâlbâit, i-a pus credin a în Dumnezeu i a fost suficient; Ilie a fost
vas ales a lui Dumnezeu i nu a inut seam de prigonirile pornite împotriva celor ce cred în adev ratul Dumnezeu,
mustrând pe împ ra i i pe cei ce i-au vândut credin a pe un blid de mâncare sau pentru o stare social mai bun ;
Daniel i-a pus credin a în Dumnezeu atunci când a fost aruncat în groapa cu lei i nu a fost mâncat de c tre ace tia,
de i din punct de vedere ra ional i tiin ific era s fie mâncat. Exemplele din Vechiul Testament pot continua, dar
le-am ales pe cele mai cunoscute. La fel se întâmpl i cu Noul Testament, Legea cea Nou care o împline te pe cea
Veche, oamenii punându- i credin a în Dumnezeu mai presus de orice prigonire, de orice bun -stare material i
social , renun ând la ei pentru Dumnezeu. Sfântului Mare Mucenic Gheorghe i s-a propus o func ie înalt de
conducere în stat i în armat , bani i onoruri, dar a renun at la toate i implicit la via a lui pentru unicul i adev ratul
Dumnezeu. Constantin Brâncoveannu, domnul rii Române ti, a renun at la tron, la veri i bun -stare, iar mai
presus de toate a renun at la via a sa i a copiilor s i pentru Domnul Dumnezeu, pentru r splata ve nic . Sfin ii
Închisorilor din perioada comunist i-au jertfit via a, integritatea fizic i psihic , i-au jertfit familia i tot ce
aveau pentru dreapta credin i pentru c nu L-au renegat pe Dumnezeu. Sunt doar câteva exemple despre adev rat
credin i despre ce înseamn onoarea unui om i cum omul cel r u în toat urâciunea lui nu a putut clinti credin a
unui om credincios. Cel ce a gustat din dulcea a divin i a primit r splata de la Dumnezeu pentru credin a lui, nu
mai poate renun a la aceast fericire pentru nimic în lume; din acel moment totul devine de art, f r valoare, pentru
c dreptatea divin îl r spl te te pe cel credincios.
Sunt mul i oameni, i cu siguran fiecare dintre noi cunoa tem cazuri reale, care renun la Dumnezeu
pentru o func ie, oameni care îl vând pe Dumnezeu pe o pung de f in i un kil de zah r, asemenea lui Iuda, sunt
oameni care renun la credin în favoarea tiin ei, pentru c tiin a le ofer o alternativ a cunoa terii în care
Dumnezeu nu are nici un rol, i atunci ne întreb m: credin … pân unde? Pân la stomac, pân la pozi ie social ,
pân la slava lumii de arte? Din p cate da, pentru c faptele noastre asta dovedesc. Hristos ne-a înv at s ne iubim,
dar noi am uitat porunca iubirii i via a cotidian dovede te lucrul acesta. Hristos ne-a înv at s fim buni, dar noi
am uitat s fim buni i tot via a cotidian dovede te acest lucru, pentru c tirile sunt pline de fapte negative, iar
urechile ne iuie de la atâtea înjur turi ce le aud. Hristos ne-a înv at s fim milostivi, dar glasul celui aflat în nevoie
r mâne f r r spuns i mâna întins a celui ce are nevoie r mâne f r un sprijin. Atunci se na te o nou întrebare:
oare credin a noastr nu este doar un principiu i noi suntem credincio i de duminic ? Pentru c îl acult m pe
Dumnzeu doar duminica i atunci dou ore, facem o fapt bun tot duminica pentru c suntem sub influen a
glasului evanghelic, iar milostenia o facem la ie irea din biseric , tot duminica, iar peste s pt mân suntem hulitori
ai clasei politice, ai omului corupt, ai slujba ilor statului, prigonitori ai celor ce au nevoie de ajutorul nostru,
indiferen i fa de glasul celor ce apeleaz la noi, etc.
În rug ciunile de dinainte de Împ rt anie se spune: Cred Doamne i m rturisesc… Ce credem, cum
credem i când credem? Doar la biseric , doar în duminici i s rb tori, sau credem cu adev rat i m rturisim
aceast credin a noastr prin fapte, pentru c spuneam la început: CREDIN AF R FAPTE ESTE MOART
Ń
Ń Ń Ń Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń
ł Ń
Ń Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń Ń
Ń
Ń Ń Ń Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń Ń
Ń
Ń
Ń Ń
Ń ł
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă
ă ă ă ă ă
ă ă
ă ă
ă ă ă
ă
ă
ă ă
ă ă
ă ă
ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă Ă Ă Ă
ş
ş ş
ş
ş ş
ş
ş
ş ş
ş
ş ş
ş ş ş
ş ş ş
ş ş
ş ş
ş ş ş ş
ş ş
ş ş
ş ş ş
ş
ş ş
ş
ş
ş
ş ş
ş
ş ş ş
ş
ş
ş ş
ş ş ş
ş ş
ş ş
ş
ş
ş
ş ş
ş ş ş
Pr. Sergiu Dalea
14
F.G. 78 / 2013
CRUCEA, simbol i sens al vie iiş Ń
Ń
S Cş
ş
“ ă ”
ş ş
“ Ń
”
ş ş
.“ ”
ă
ş
ş ş
“ ă
... ” ă
S CŃ
ă ş Ń
ş ă ş
ă
ă n ş
“ ” “ ş ”
ş “ş ”
ş , “ ”
ş SC înŃe :
- Ń
“ ” ă Ń
ş ş aŃ ş Ń
Ń ş ş ş
Ń ş Ń ş
â â ş ş-S C Ń Ń Ń
ş
ş Ń
ş Ń ş
ş Ń
Pr. Petrică Zaharie GHimboaşă
Urmare din numărul trecut
Partea a II-a
Noul Testament ne prezint , mai explicit decât Vechiul Testament, dumnezeiasca înv tur desprevaloarea fintei ruci.
. Crucea este altarul divin, real i istoric alcre tinismului, altar pe care Domnul Hristos S-a adus,o dat , jertf , ca s ridice p catele multora (Evrei 9,
28). Crucea este, deci jertfelnicul lui Hristos,jertfelnic pe care El a fost i Jertf sângeroas iArhiereul Care a adus-o, pentru to i, spre iertareap catelor . Jertfa sângeroas de pe cruce, seprelunge te, pân la sfâr itul veacurilor, în Biseric ,prin Sfânta Liturghie, ca jertf nesângeroas
. Crucea este puterea lui Dumnezeu (I Cor. 1,18), pentru cei ce voiesc s se mântuiasc , adicpentru cei ce cred.
. Crucea este semnul Fiului Omului, la a douavenire. Însu i Domnul Hristos le-a spus ucenicilorS i, care doreau s afle timpul celei de a doua veniri aLui, precum i timpul sfâr itului Lumii (Matei 24, 3)c , între semnele care vor fi, atunci se va ar ta pecer semnul Fiului Omului (Matei 23, 30), adic
fânta ruce.Însemnarea fe ei cu semnul crucii trebuie
f cut cu profund respect i cuviin . Crucea dreapti adev rat se face a a: se împreuneaz , cum se
cuvine, primele trei degete de la mâna dreapt - iarcele dou degete mici le lipim, strâns, de podulpalmei. Dup aceea, ducem mâna la fru te i zicem:În numele Tat lui ; la pântece: i al Fiului ; la cei
doi umeri, drept i stâng: i al Sfântului Duh , iar lasfâr it l sând mâna jos zicem: Amin .
Însemnarea credincio ilor cu semnul finteiruci are dou în lesuri dogmatic-istoric, care ne
înva cât se poate de scurt, întreaga istorie amântuirii neamului omenesc, asa cum, de altfel,aceast istorie este rezumat în Crez: Fiul luiDumnezeu S-a coborât de sus, din ceruri, pe p mânt, la cele de jos pentru a noastr mântuire , S-a în l at,iara i la ceruri i st de-a dre pta Tat lui, Sfântul Duh stând de-a stânga Tat lui, cele trei persoane fiind SfântaTreime. Cele trei degete împreunate de la mâna drepta, închipuie chiar Treimea cea de o fiin i nedespar it .Cele dou degete mici, lipite de podul palmei, înf i eaz , pe de o parte, pe Adam i Eva, care cu smerenie i cupoc in , se pleac Sfintei i nedesp r itei Treimi, iar pe de alt parte, înseamn i cele dou firi cu care Fiul luiDumnezeu a cobor t pe p m nt, firea dumnezeiasc i firea omeneasc . Tâlcuind mi c rile mâinii, pentrudesenarea semnului fintei ruci, pe fa a noastr , Sfin ii P rin i spun c fruntea închipuie cerul, pieptulînchipuie p mântul, iar umerii închipuie locul i semnul puterii.
Pe scurt spus, crucea cre tin , fie c este construit din vreun material, fie c este schi at , cuviincios dec tre cre tini pe fa a lor, este semnul de aducere aminte i de m rturisire ale celor mai însemnate momente dinistoria mântuirii noastre: c derea în p cat a lui Adam, coborârea pe p mânt a Domnului Hristos, jertfa Sa peCruce i În l area Sa la ceruri.
ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ăă ă
ă ă
ă ă
ă ă
ă
ă ă ăă ă
ă
ă
ă
ăă
ă ăă ă
ă ă ăă ă
ă ă ăă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ăă ă ă
ăă ă ă ă ă
ă ăă ă ă
ă
a
b
c
ANUNłURI IMPORTANTEANUNłURI IMPORTANTENu se fac nunŃi:
În toate zilele de post de peste anÎn zilele praznicelor împărăteşti şi în ajunul lor
În săptămâna lăsatului de carne (11- 17 martie 2013)În Postul Sfintelor Paşti (18 martie-4 mai 2013 )
În Săptămâna Luminată (5- 12 mai 2013)În Postul SfinŃilor Apostoli Petru şi Pavel (26 - 28 iunie 2013)
În Postul Adormirii Maicii Domnului (31iulie-14 august)În Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie - 24 decembrie)
De la Naşterea Domnului până la Bobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)
( 1-2 februarie, 12-13 iunie,22,23,24 iunie, 14-15 august, 7-8 septembrie, 14 septembrie)
În ziua Praznicelor ÎmpărăteştiÎn săptămâna brânzei: 11 - 17 martie 2013În zilele de luni până vineri din Postul MareÎn Săptămâna Patimilor şi Săptămâna LuminatăDe la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)
Nu se fac parastase
Posturile de peste anul 2013
Postul Sfintelor Paşti 2013 : 18 martie - 4 mai 2013 (Sfintele Paşti pe 5 mai 2013)Postul SfinŃilor Apostoli Petru şi Pavel 2013: 26 - 28 iunie 2013Postul Adormirii Maicii Domnului: 31 iulie - 14 augustPostul Naşterii Domnului: 15 noiembrie-24 decembrieToate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu HarŃiTrei zile exceptionale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
(29 august) şi ÎnălŃarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
IMPORTANT !Între 1 septembrie şi 14 septembrie,
preoŃii parohiei noastre vor purcede lavizitarea credincioşilor şi sfinŃirea caselorcu prilejul praznicului “ÎnălŃarea Sfintei
Cruci”.
ISSN 1842 - 6522
