Autoritatea Contractanta: UEFISCDIProgramul RESURSE UMANE

Tipul Proiectului: Proiect de cercetare postdoctorala (PD)

Cod proiect: PD-85Nr contract: 193/2010

SINTEZA LUCRARIIEtapa 2 (unica/2011)

Denumirea proiectului:MODEL INTEGRAT DE EVALUARE A EXPRESIEI

COMPATIBILITATII SI INCOMPATIBILITATIISOI/PORTALTOI LA CIRES IN LIVADA

Director proiect:dr. ADRIAN ASANICA

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şiMedicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Horticultură

1

Obictivele etapei

1. Evaluarea potentialului morfo-productiv la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi2. Caracterizarea din punct de vedere a potentialului de sinteza a soiurilor de cires subinfluenta diferitilor portaltoi3. Elaborarea de ipoteze cu privire la modul de manifestare a compatibilitatii /incompatibilitatii de altoire la cires

1. Evaluarea potentialului morfo-productiv la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

Evaluarea si testarea portaltoilor pentru cires si a combinatiilor soi/portaltoi are ca principal scopgasirea acelor formule care sa raspunda cel mai bine conditiilor de sol si clima sub aspectul adaptabilitatii,precocitatii, productivitatii si constantei in fructificare a ciresului in sistem superintensiv de cultura si nunumai. Cercetarile derulate in cadrul proiectului abordeaza problematica luata in studiu prin evaluareacomportarii in primii ani de la plantare a unor soiuri de cires moderne pe diferiti portaltoi in areale decultura diferita.

Materialul biologic experimentat a fost supus unor determinari privind diametrul trunchiului,numarul si lungimea cresterilor anuale defalcat pe tipuri de ramuri (lungi, mijlocii, buchete de mai sipinteni). De asemenea, a fost stabilit numarul total de flori pe pom, numarul de fructe legate respectivprocentul de legare a fructelor. Aprecierea fenofazelor infloritului si fructificarii s-a facut dupa metodaFleckinger a stadiilor reper (Fleckinger, 1960; Chapman si altii, 1976). Determinarea cantitativa privindpotentialul de productie s-a efectuat prin cantarirea productiei pe fiecare pom (kg/pom) la momentuloptim de recoltare. Greutatea fructului (g) s-a determinat prin catarirea unei probe medii de 25 de fructe.Metodele statistice au constat in analiza variantei (ANOVA) si testul Duncan (P>0.05) utilizand software-ul SPSS 14 si Cohorte.

A. Pentru lotul experimental de la Pitesti Maracineni, după primii trei ani de la plantare soiulKordia s-a dovedit a fi mai viguros decât soiurile Skeena şi Ferrovia, considerând atât suprafaţa secţiuniitransversale a trunchiului (SST), cât şi lungimea totală pe pom a ramurilor mijlocii şi lungi (dateprezentate in cadrul raportulului de etapa anterior). De asemenea, soiul Skeena a depăşit semnificativ cavigoare şi creşteri anuale soiul Ferrovia. Lungimea totală a ramurilor mijlocii şi lungi s-a corelatsemnificativ pozitiv cu suprafaţa secţiunii trunchiului măsurată deasupra punctului de altoire la soiurilemai puţin viguroase (Ferrovia şi Skeena) şi cu cea de sub punctul de altoire la soiul mai viguros Kordia.

Deşi numărul de inflorescenţe pe ramurile mijlocii a fost mai mare la soiul Kordia, totuşi numărulcel mai mare de fructe pe pom la recoltare s-a obţinut la soiul Ferrovia, datorită procentului mult mairedus de legare al fructelor la soiurile Skeena şi mai ales la Kordia. La soiul Skeena deşi producţia defructe a fost mai redusă (tab. 1) decât la celelalte două soiuri, greutatea medie a unui fruct la recoltare afost de numai 7,9 g, semnificativ mai redusă faţă de soiurile Ferrovia (9,9 g) şi Kordia (10,2 g).

Tab. 1Productivitatea si caracteristicile de fructificare ale soiurilor de cires altoite pe Gisela 5

in lotul experimental de la Pitesti, MaracineniSoiul/

Gisela 5Nr. infl.

dinbuchete/ pom

Nr. infl.din

ramurimijlocii/ pom

Nrflori/

infl debuchet

Nr flori/infl deramuramijlocie

Nrtotalflori/pom

Nr.fructe/pom

% delegare

Greutmedie afructului

(g)

Productia Incarc defructe (nrfructe/SST)

(g/pom)

(kg/ha)

Kordia 15.0 a* 17.3 a 2.1 a 1.87 a 65.77 a 13.0 b 19.77 b 10.20 a 132.6 b 165.8 b 0.61 bSkeena 8.67 a 5.33 b 1.55 b 1.86 a 23.18 a 11.50 b 49.60 ab 7.90 c 90.85 b 113.6 b 1.06 bFerrovia 10.0 a 4.0 b 2.2 a 2.09 a 30.15 a 25.00 a 82.93 a 9.9 b 247.5 a 309.4 a 2.91 a

* Duncan's multiple range test (P ≤ 0.05)

Din punct de vedere fenologic, se poate observa ca in conditiile anului 2011, diferentele intresoiuri au fost relativ mici (tab. 2) in ceea ce priveste data umflarii mugurilor de rod insa acestea sedepartajeaza treptat la umflarea mugurilor vegetativi si la dezmugurit. Astfel, constatam ca cel maidevreme a dezmugurit soiul Skeena (5 aprilie) si cel mai tarziu soiul Kordia (10 aprilie). Etapa inflorituluise realizeaza pe un ecart de 12 zile la soiul Skeena si Ferrovia si de 9 zile la soiul Kordia. Primele fructeajunse la maturitatea de recoltare au fost cele ale soiului Ferrovia, urmate de Kordia si Skeena.

2

Tab. 2Principalele fenofaze la soiurile de cires altoite pe Gisela 5 in anul 2011 in zona Pitesti MaracineniSoiul/

portaltoiUmflarea

mugurilor derod

Umflareamugurilorvegetativi

Dez-mugurit

Începutulînfloritului

Intensitateaînfloritului

Sfârşitulînfloritului

Data maturitatiide recoltare

Ferovia/Gisella 5

25.03 4.04 9.04 20.04 5 3.05 20.06

Skeena/Gisella 5

24.03 1.04 5.04 19.04 3 1.05 24.06

Kordia/Gisella 5

26.03 7.04 10.04 22.04 5 1.05 22.06

B. Lotul experimental de la USAMV BucurestiSub aspectul vigorii de crestere, cea mai viguroasa combinatie din punct de vedere al suprafetiei

sectiunii trunchiului si a lungimii totale a cresterilor anuale s-a remarcat EarlyRed/CAB11E iar cel maiputin viguros Skeena atat pe portaltoiul Colt cat si pe PHLC (date raportate anterior). In cazul soiurilorKordia si Ferrovia, portaltoiul PHLC a determinat formarea unui numar mai mare de ramuri mujlocii pepom iar portaltoiul Colt un numar mai mare de ramuri de rod scurte.

Urmarind cateva dintre particularitatile de fructificare a celor 10 combinatii soi/portaltoi (tab. 3),observam ca cele mai multe flori pe pom au fost inregistrate de varianta EarlyRed/CAB11E (557,67) careau fost in cea mai mare parte provenite din inflorescente situate pe ramuri lungi de rod. Un numar foartemic de flori au fost regasite la variantele Skeena/PHLC (16,17 flowers/tree) si Skeena/Colt (37,58flori/pom). Analizand distributia inflorescentelor pe tipul ramurii de rod din coroana, remarcam faptul caacestea se formeaza intr-o pondere mai mare sau mai mica in functie de combinatia soi/portaltoi. In cazulcombinatiei Van/PHLC, inflorescentele cele mai multe (62,71) se afla pe ramuri de rod de tip scurt intimp ce la EarlyRed/CAB11E sau GiantRed/CAB6P inflorescentele se afla in special pe ramuri lungi simedii. Ferrovia/Colt, Van/PHLC si FirmRed/CAB6P nu au prezentat inflorescente pe ramuri lungi de rod.

Cu toate ca cele mai multe flori au fost prezente la soiurile EarlyRed si GiantRed, procentul defructe legate a fost cel mai mic (5,08% respectiv 4,96%). Un procent foarte bun de legare ca de altfel si oproductivitate mare a fost inregistrata de combinatia Van/PHLC (686 g/tree). De asemenea, o productiemai mare a fost obtinuta si de combinatia Ferrovia/PHLC (345 g/pom) in conditiile in care marimeafructelor atat la Ferrovia cat si la Van a fost destul de mica. Sub acest aspect, cele mai mari fructe au fostobtinute de combinatia FirmRed/CAB6P (7,7 g), GiantRed/CAB6P (7,2 g) si EarlyRed/CAB11E (6,6 g).

Tab. 3Particularitatile de fructificare la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

in cadrul lotului experimental de la USAMV Bucuresti (2011)Soi/portaltoi

Numarul inflorescentelor Numarultotal deflori/pom

Numarultotal defructe/pom

Procentul delegare afructelor (%)

Greutateamedie afructelor (g)

ProductiaBuchetede mai

Ramurimijlocii

Ramurilungi

(g/pom) (kg/ha)

Kordia/Colt

39.74e 3.67g 2.93c 94.71h 23.00f 24.28e 5.8a 133f 222f

Kordia/PHLC

24.97g 20.37f 2.54c 98.77g 51.67c 52.31b 4.7a 243c 405c

Ferrovia/Colt

48.96c 6.04g - 115.09f 47.67d 41.42c 4.9a 234d 389d

Ferrovia/PHLC

53.23b 32.63d 1.47c 180.97d 69.00b 38.13d 5a 345b 575b

Skeena/Colt

12.18h 3.84g 2.17c 37.58i 15.33g 40.80c 4a 61i 102i

Skeena/PHLC

4.25i 2.57g 1.05c 16.17j 4.00h 24.74e 4a 16j 27j

Van/PHLC

62.71a 25.11e - 182.74c 124.67a 68.22a 5.5a 686a 1142a

FirmRed/CAB6P

46.87d 35.17c - 169.93e 16.67g 9.81f 7.7a 128g 214g

GiantRed/CAB6P

32.17f 44.09b 75.20b 302.59b 15.00g 4.96g 7.2a 108h 180h

EarlyRed/CAB11E

38.59e 82.09a 160.20a 557.67a 28.33e 5.08g 6.6a 187e 312e

* Duncan's multiple range test (P≤0.05)

3

Legat de desfasurarea etapelor fenologice la combinatiile studiate (tab. 4), constatam caexceptand variantele Ferrovia/PHLC (28.03), Kordia/PHLC (28.03) si Kordia/Colt (29.03), toate celelalteau dezmugurit in data de 27.03.2011. GiantRed/CAB6P a fost soiul la care au aparut cel mai devremebutonii florali (6.04) la fel si primele flori pe pom (10.04). Cel mai tarziu a inflorit Kordia/Colt (16.04).Durata infloritului a fost de 14 zile la GiantRed/CAB6P, de 13 zile la Ferrovia si 12 zile la Kordiaindiferent de portaltoiul folosit si de 11 zile la Skeena/Colt, FirmRed/CAB6P si EarlyRed/CAB11E.Legarea fructelor a avut loc in primele zile ale lunii mai. Majoritatea soiurilor au ajuns la maturitate inprima decada a lunii iunie cu diferente destul de mici intre ele, singura exceptie facand-o variantaSkeena/PHLC la care aceasta a intarziat pana pe data de 12 iunie.

Tab. 4Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2011 la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi

in cadrul campului experimental USAMV BucurestiSoi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul

inflorituluiSfarsitulinfloritului

Legareafructelor

Maturareafructelor

Kordia/ Colt 29.03 7.04 16.04 28.04 3.05 5.06Kordia/PHLC 28.03 8.04 14.04 26.04 2.05 6.06Ferrovia/ Colt 27.03 7.04 13.04 26.04 2.05 5.06Ferovia/PHLC 28.03 8.04 13.04 26.04 2.05 5.06Skeena/Colt 27.03 8.04 13.04 24.04 1.05 5.06Skeena/PHLC 27.03 8.04 13.04 26.04 2.05 12.06Van/PHLC 27.03 8.04 11.04 26.04 2.05 8.06FirmRed/CAB6P 27.03 8.04 13.04 24.04 1.05 6.06GiantRed/ CAB6P 27.03 6.04 10.04 24.04 1.05 5.06EarlyRed/CAB11E 27.03 7.04 13.04 24.04 1.05 5.06Kordia/mahaleb 27.03 8.04 11.04 26.04 2.05 10.06Van/mahaleb 27.03 7.04 11.04 24.04 1.05 6.06

C. Lotul experimental de la Moara DomneascaVigoarea de crestere a soiului Van altoit pe portaltoiul P. mahaleb in comparatie cu soiul Stella

altoit pe acelasi portaltoi este mai mica cu aproximativ 15% daca exprimarea se face in functie desuprafata sectiunii trunchiului sau cu circa 20% raportat la totalul cresterilor anuale pe pom (dateprezentate in raportul anterior). Ambele soiuri prezinta ca particularitate de fructificare preponderentaramurilor scurte de tip buchete de mai, aceste tipuri de ramuri depasind 80% din totalul ramurilor dincoroana. In anul 2011, soiurile au format un numar relativ apropiat de flori/pom (tab. 5) insa numarul defructe realizate a diferit. Astfel, procentul mai mare de legare a soiului Van chiar in conditiile obtineriiiunor fructe de dimensiuni mai mici a condus la o recolta mai mare cu 1.27 kg/pom in medie fata de soiulStella la care productia pe pom a fost de 9.05 kg.

Tab. 5Particularitatile de fructificare la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul lotului experimental

Moara Domneasca (2011)Soi/portaltoi

Numarul inflorescentelor Numarultotal deflori/pom

Numarultotal defructe/pom

Procentul delegare afructelor (%)

Greutateamedie afructelor (g)

ProductiaBuchetede mai

Ramurimijlocii

Ramurilungi

(kg/pom) (t/ha)

Stella/mahaleb

2482 880 56 3418 1223 35.78 7.4 9.05 3.76

Van/mahaleb

3330 303 49 3683 1843 50.04 5.6 10.32 4.29

In conditiile climatice ale anului 2011, la Moara Domneasca, ambele soiuri studiate audezmugurit la aceeasi data calendaristica (2.04), cu 5 zile mai tarziu decat in lotul experimental de laUSAMV Bucuresti in cazul soiului Van. Cel mai devreme s-au aratat butonii florali la Van apoi la 3 zilediferenta si la soiul Stella. Durata infloritului a fost aceeasi, de 10 zile la ambele soiuri (tab. 6). Maturareafructelor a fost relativ apropiata, doar cu cateva zile mai tarziu fiind declansat recoltatul la soiul Van.

Tab. 6Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2011 la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul

lotului experimental Moara DomneascaSoi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul

inflorituluiSfarsitulinfloritului

Legareafructelor

Maturareafructelor

Stella/mahaleb 2.04 10.04 17.04 27.04 3.05 12.06Van/mahaleb 2.04 7.04 15.04 25.04 1.05 15.06

4

D. Lotul experimental de la Istrita-BuzauPentru intregirea si completarea informatiilor cu privire la comportarea unor soiuri noi de cires pe

diferiti portaltoi in mai multe areale de cultura, a fost luat in studiu in paralel si un lot experimental decires in varsta de 3 ani situat in cadrul Pepinierei Istrita Buzau. Pomii sunt plantati la distante de 4 x 2 m,respectiv la o densitate de 1250 pomi/ha.

Din punct de vedere al vigorii de crestere, cele mai viguroase combiantii au fost Kordia/PHLC siGiantRed/CAB6P. Cel mai putin viguros a fost soiul Ferrovia altoit pe PHLC. Cel mai mare numar debuchete de mai in coroana s-a inregistrat la Kordia/PHLC (52.67) si Van/PHLC (44). Aceeasi concluzie siin cazul numarului de inflorescente de pe buchete de mai. Un numar mic de flori a fost observat lacombinatia GiantRed/CAB6P (39.01), FirmRed/CAB6P (65.97) si EarlyRed/CAB11E (71.65). Procentulde legare a fructelor (tab. 7) a variat in limite largi, pornind de la 3.7% la soiul EarlyRed altoit peCAB11E si a urcat pana la 51.2% in cazul soiului Van altoit pe PHLC.

Cel mai mare fruct a fost notat la combinatia GiantRed/CAB6P (9 g) si cel mai mic laKordia/PHLC (5.3 g) si Ferrovia/PHLC (5.6 g). Cea mai mare productie a fost realizata de Van/PHLC(793.33 g/pom) datorita unui procent de legare foarte bun (51.2%) si a dimensiunii fructului (8.5 g).

Tab. 7Particularitatile de fructificare la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi

in cadrul lotului experimental de la Istrita, Buzau (2011)Soi/portaltoi

Numarul inflorescentelor Numarultotal deflori/pom

Numarultotal defructe/pom

Procentul delegare afructelor (%)

Greutateamedie afructelor(g)

ProductiaBuchetede mai

Ramurimijlocii

Ramurilungi

(g/pom) (kg/ha)

Kordia/PHLC

104.7a* 16.19c 19.10 249.37a 81.33b 32.6c 5.3a 431.07b 538.83b

Ferrovia/PHLC

31.87d 29.13a - 104.59d 49.67c 47.5b 5.6a 278.13c 347.67c

Van/PHLC

96.16b 5.04e - 182.13b 93.33a 51.2a 8.5a 793.33a 991.67a

GiantRed/CAB6P

11.25f 11.58d - 39.01g 7.00d 17.9d 9a 63.00d 78.75d

FirmRed/CAB6P

55.44c 18.91b - 130.79c 6.33d 4.8e 7a 44.33e 55.42e

FirmRed/CAB11E

21.31e 17.03bc - 65.97f 3.00d 4.5e 8a 24.00f 30.00f

EarlyRed/CAB11E

32.20d 8.30e - 71.65e 2.67d 3.7e 8a 21.33g 26.67g

* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)

In conditiile anului 2011, 29 martie a fost data la care majoritatea soiurilor au dezmugurit laIstrita (tab.8). Butonii albi si-au facut aparitia pe 10 aprilie cu exceptia soiului Kordia/PHLC (11 aprilie)si FirmRed/CAB11E (April, 15). Perioada de inflorit a durat de la 7 pana la 9 zile in functie de soi siportaltoi. Sfarsitul infloritului s-a realizat intre 24-26 aprilie pentru toate soiurile. Cele mai timpuri soiuriau fost Kordia, Ferrovia si GiantRed la care primele fructe au ajuns la maturitate in data de 8 iunie iar celmai tardiv a fost soiul Van (16 iunie).

Tab. 8Evolutia principalelor fenofaze in anul 2011 la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi in cadrul

lotului experimental Istrita, BuzauSoi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul

inflorituluiSfarsitulinfloritului

Legareafructelor

Maturareafructelor

Kordia/ PHLC 31.03 11.04 18.04 26.04 5.05 8.06Ferrovia/ PHLC 30.03 10.04 17.04 25.04 4.05 8.06Van/PHLC 29.03 10.04 17.04 25.04 3.05 16.06GiantRed/CAB6P 29.03 10.04 17.04 24.04 3.05 8.06FirmRed/CAB6P 29.03 10.04 17.04 26.04 5.05 10.06FirmRed/CAB11E 29.03 15.04 21.04 25.04 5.05 12.06EarlyRed/CAB11E 29.03 10.04 17.04 24.04 3.05 10.06

5

2. Caracterizarea din punct de vedere a potentialului de sinteza a soiurilor de cires subinfluenta diferitilor portaltoi

Pentru studiile intreprinse in scopul evaluarii potentialului de sinteza a unor soiuri de cires altoitepe diferiti portaltoi, au fost alese doua momente si anume etapa de parga/maturare a fructelor (sfarsitullunii mai) si etapa de crestere din a doua parte a sezonului de vegetatie (mijlocul lunii iulie) atunci candpe pomii nu mai erau fructe. Determinarile au fost efectuate cu ajutorul aparatului portabil LCpro+,citirile fiind realizate dimineata intre orele 7:00 - 11:00 AM la o intensitate a luminii intre 500-700μmoli/m2/s pentru a se evita fenomenul de fotoinhibitie. Au fost luate in consideratie numai frunzelenormal dezvoltate iar in cazul lastarilor cea de a noua frunza de la varful spre baza lastarului. Frunzele pecare s-au facut citirile au fost recoltate in vederea determinarii continutului in pigmenti clorofilieni.Pigmenţii asimilatori au fost determinaţi prin metoda spectrofotometrică Arnon si cu ajutorul aparatuluiCECIL CE 1011, citirile efectuandu-se la 3 lungimi de undă, respectiv 663, 646 şi 470 nm.

Tab. 9Intensitatea proceselor fiziologice la diferite soiuri de cires altoite pe portaltoii Colt si PHLC din lotul

experimental USAMV BucurestiSoi/portaltoi

Zona dedeterminare

Anul 2011

Fotosinteza(μmoliCO2/m2/s)

Transpiraţia(mmoliH2O/m2/s)

Respiraţia(μmoliCO2/m2/s)

Conductanţa stomatică(mmoli/m2/s)

RaportIF/IR

26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26mai

11iulie

Kordia/Colt

lastar 12.64 6.10 2.02 0.95 0.11 0.71 0.3 0.17 113 9

Rozeta+fruct 8.71 - 1.43 - 0.14 - 0.26 - 61 -

Rozeta-fruct 8.64 7.98 1.43 0.89 0.41 0.67 0.24 0.19 21 12

Kordia/PHLC

lastar 8.19 9.28 2.52 3.59 0.72 0.75 0.27 0.71 11 12

Rozeta+fruct 9.00 - 2.69 - 0.17 - 0.27 - 54 -

Rozeta-fruct 8.53 6.03 2.94 4.73 1.02 1.58 0.33 1.33 8 4

Ferrovia/Colt

lastar 10.35 10.06 1.85 1.75 1.38 0.93 0.29 0.43 7 11

Rozeta+fruct 6.39 - 1.70 - 0.51 - 0.28 - 12 -

Rozeta-fruct 9.32 10.71 1.65 2.63 0.58 0.77 0.23 0.53 16 14

Ferrovia/PHLC

lastar 10.21 9.20 2.73 4.78 0.63 1.17 0.28 0.68 16 8

Rozeta+fruct 7.86 - 2.39 - 0.72 - 0.19 - 11 -

Rozeta-fruct 7.56 9.15 2.73 4.72 0.32 0.88 0.28 0.59 24 10

Skeena/Colt

lastar 9.73 10.99 2.05 3.15 1.04 0.57 0.26 0.80 9 19

Rozeta+fruct 9.29 - 2.40 - 1.11 - 0.26 - 8 -

Rozeta-fruct 8.13 11.51 2.34 3.41 0.90 1.59 0.24 0.77 9 7

Skeena/PHLC

lastar 13.44 12.82 2.53 2.41 0.43 1.34 0.52 0.77 31 10

Rozeta+fruct 11.68 - 2.41 - 0.86 - 0.44 - 14 -

Rozeta-fruct 7.17 11.73 1.77 2.49 1.20 0.61 0.16 0.58 6 19

Giorgia/Colt1

lastar 7.84 4.74 3.57 2.59 0.38 1.27 0.48 0.31 20 4

Rozeta+fruct 6.18 - 2.61 - 0.41 - 0.27 - 15

Rozeta-fruct 9.66 7.66 2.83 2.69 0.90 1.15 0.32 0.35 11 7

Din datele prezentate in tab. 9 se poate observa faptul ca intensitatea fotosintezei la frunzelesituate pe lastar a fost mai mare la sfarsitul lunii mai decat in luna iulie cu diferente evidente la soiul

1varianta a fost inclusa in comparatie intrucat prezenta la momentul fructificarii simptome de incompatibilitate tip I (vezi cap. 3)

6

Kordia/Colt si Giorgia/Colt. Pentru aceleasi combinatii, in cazul frunzelor de la rozetele fara fructeintensitatea fotosintezei a fost de asemenea mai mare in luna mai, toate celelalte variante soi/portaltoi(Ferrovia/Colt si PHLC, Skeena/Colt si PHLC) prezentand insa valori mai mari ale fotosintezei in lunaiulie comparativ cu luna mai.

La soiul Ferrovia, intensitatea fotosintezei ca valoare medie intre cele doua momente dedeterminare (9.53 μmoliCO2/m2/s respectiv 8.86 μmoliCO2/m2/s) cat si la fiecare moment in parte a fostmai mare pe portaltoiul Colt decat pe PHLC insa diferentele au fost destul de mici. Nu acelasi lucru sepoate spune si in cazul soiului Skeena care a dovedit un randament fotosintetic mai mare pe portaltoiulPHLC decat pe Colt atat in luna mai (10.76 μmoliCO2/m2/s) cat si in iulie (12.28 μmoliCO2/m2/s).Combinatia Giorgia/Colt a dovedit cea mai slaba capacitate de fotosinteza (7.05 μmoliCO2/m2/s), pomulprezentand cresteri slabe, un aparat foliar cu aspect clorotic si o fructificare abundenta (fructe multe dedimensiuni mici, fara gust).

Fig. 1. Capacitatea fotosintetica a combinatiilor soi/portaltoi de cires in anul 2011(USAMV Bucuresti)

Prezenta fructelor in rozeta de frunze a determinat o intensificare a procesului de fotosinteza, faptdovedit de coeficientul de corelatie de 0.83 (fig. 2) mai mare decat in cazul rozetei fara fruct (0.60) si alastarului (0.63).

Fig. 2. Corelatia dintre productivitatea combinatiilor soi/portaltoi si intensitatea procesului defotosinteza in functie de pozitia frunzelor pe organele vegetative

(stanga - lastar; mjloc - rozete cu fruct; dreapta - rozeta fara fruct)

In ceea ce priveste intensitatea transpiratiei, se constata ca luna iulie a determinat o crestere avalorilor inregistrate de combinatiile soi/portaltoi, cu exceptia variantei Kordia/Colt la care se remarcafaptul ca in a doua parte a vegetatiei, metabolismul plantei intra intr-o panta descendenta fara insa aprezenta simptome de incompatibilitate vizibile. Cea mai intensa transpiratie a fost remarcata lacombinatiile Kordia/PHLC (3.44 mmoliH2O/m2/s) si Ferrovia/PHLC (3.68 mmoliH2O/m2/s) ca valorimedii anuale.

Respiratia ca parte de consum a metabolismului a fost per total mai mare in luna iulie, iar pentrusoiurile Ferrovia si Kordia, portaltoiul PHLC a influentat in mod evident intensitatea procesului. RaportulIF/IR indica acumulari mai intense in luna mai pentru soiul Kordia si in special pe portaltoiul Colt. Cuvalori si diferente insa mai mici recupereaza soiul Skeena in luna iulie cand si pe Colt si pe portaltoiul

7

PHLC realizeaza acumulari mai intense fata de luna mai. Ferrovia manifesta un comportament neutru fatade portaltoi in ceea ce priveste nivelul acumularilor de substante.

Pigmenţii clorofilieni (clorofila A şi clorofila B) sunt cromolipoproteide complexe, implicate înprocesul de fotosinteză. Prezenţa lor într-o concentraţie mai mare în frunze, favorizează randamentulfotosintetic. Determinarile clorofilei efectuate pe frunzele soiurilor altoite pe diferiti portaltoi (tab. 10) auaratat existenta unor diferente de continut in functie de caracterul si insusirile genetice ale celor doiparteneri.

Tab. 10Continutul in pigmenti clorofilieni la soiurile de cires altoite pe portaltoii Colt si PHLC

in lotul experimental de la USAMV Bucuresti (mg/100g)Soi/portaltoi Zona de

determinare

Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala Raport A/B Caroteni Cl.T/Carot

Anul2011

26mai

11iulie

26mai

11iulie

26mai

11iulie

26mai

11iulie

26mai

11iulie

26mai

11iulie

Kordia/Colt lastar 49.42 63.89 21.10 13.05 70.51 76.94 2.34 4.90 3.36 2.14 21.01 35.99

Rozeta+fruct

59.35 - 26.59 - 85.94 - 2.23 - 4.28 - 20.08 -

Rozeta-fruct

50.84 77.74 28.19 20.15 79.04 97.89 1.80 3.86 4.10 3.09 19.29 31.71

Kordia/ PHLC lastar 44.10 59.57 19.59 15.97 63.69 75.53 2.25 3.73 3.32 2.81 19.18 26.92

Rozeta+fruct

54.82 - 29.40 - 84.22 - 1.86 - 4.47 - 18.83 -

Rozeta-fruct

56.21 73.06 27.69 25.68 83.90 98.74 2.03 2.84 4.40 3.83 19.07 25.80

Ferrovia/Colt lastar 35.81 60.62 8.49 13.35 44.30 73.97 4.22 4.54 1.93 2.19 22.90 33.75

Rozeta+fruct

42.89 - 19.61 - 62.50 - 2.19 - 3.14 - 19.92 -

Rozeta-fruct

44.64 68.66 14.91 25.88 59.55 94.54 2.99 2.65 2.83 3.63 21.06 26.07

Ferrovia/PHLC

lastar 37.01 62.90 13.12 17.63 50.13 80.53 2.82 3.57 2.45 2.84 20.49 28.37

Rozeta+fruct

48.75 - 25.45 - 74.20 - 1.92 - 3.92 - 18.92 -

Rozeta-fruct

49.88 65.40 23.94 22.86 73.82 88.26 2.08 2.86 3.86 3.51 19.12 25.13

Skeena/ Colt lastar 45.89 51.16 17.52 14.78 63.41 65.94 2.62 3.46 3.09 2.31 20.55 28.58

Rozeta+fruct

57.95 - 21.75 - 79.71 - 2.66 - 4.10 - 19.42 -

Rozeta-fruct

60.59 59.83 30.06 19.84 90.65 79.67 2.02 3.02 4.72 2.93 19.21 27.20

Skeena/PHLC

lastar 43.54 61.02 15.36 17.93 58.90 78.95 2.83 3.40 2.90 2.93 20.32 26.95

Rozeta+fruct

55.82 - 28.80 - 84.62 - 1.94 - 4.44 - 19.04 -

Rozeta-fruct

40.17 82.39 15.61 33.03 55.78 115.42 2.57 2.49 2.76 5.00 20.20 23.10

Giorgia/Colt lastar 39.98 41.72 12.84 11.08 52.82 52.80 3.11 3.77 2.54 1.86 20.82 28.45

Rozeta+fruct

35.98 - 8.14 - 44.11 - 4.42 - 1.98 - 22.31 -

Rozeta-fruct

44.21 49.67 15.94 13.50 60.15 63.17 2.77 3.68 2.98 2.27 20.20 27.79

Comparand datele inregistrate cu privire la continutul in clorofila A se poate evidentia faptul ca lavariantele experimentate, frunzele din rozetele cu fructe sau fara fructe au avut diferente mici intre eleinsa au prezentat valori superioare celor de pe lastar, in ambele momente de analiza. Kordia/Colt siSkeena/Colt a inregistrat continutul mediu cel mai ridicat de 53.2 mg/100g respectiv 54.81 mg/100g inluna mai pentru ca mai tarziu in iulie, valorile sa creasca, ajungand la Kordia/Colt la 70.82 mg/100g si laSkeena/PHLC la 71.70 mg/100g. Raportul clorofila A / clorofila B este la inceput in luna mai in favoareacombinatiei Ferrovia/Colt si Giorgia/Colt pentru ca in iulie, situatia sa se schimbe si valorile cele maimari ale raportului sa fie regasite la Kordia/Colt.

8

Fig. 3. Suprafata foliara pe pom la combinatiile soi/portaltoidin lotul experimental de la USAMV Bucuresti in anul 2011 (m2/pom)

Cea mai mare suprafata foliara este determinata la varianta Kordia/PHLC (4.35 m2) fiind totodatacalculat un coeficient de corelatie ridicat (0.82) intre acest indicator si productia de fructe pe pom (fig. 4).

Fig. 4. Corelatia intre suprafata foliara si productia pe pom la variantelesoi/portaltoi din lotul experimental de la USAMV Bucuresti (2011)

In cadrul parcelei experimentale de la Moara Domneasca, au fost efectuate mai multe observatiisi determinari cu privire la comportarea din punct de vedere al capacitatii de sinteza si acumulare asoiurilor de cires altoite pe portaltoiul P. mahaleb (tab. 11) precum si a unor situatii de incompatibilitate(tab. 12).

Astfel, la pomii fara simptome de incompatibilitate, s-a evidentiat o activitate fotosinteticaridicata in special la frunzele de pe lastar si cu predilectie in luna mai atunci cand pe pomi se aflau fructein faza de crestere sau parga. Cea mai intensa fotosinteza a fost determinata la soiul Stella (15.09μmoliCO2/m2/s) pe lastar in data de 27 mai. Transpiratia a fost la valori mai mari decat la USAMVBucuresti fiind mai ridicate in luna mai decat in iulie. Procesele de consum au indicat o respiratie maiintensa la frunzele de pe rozetele fara fruct, raportul IF/IR fiind dublu la Stella fata de Van.

Tab. 11Intensitatea proceselor fiziologice la soiurile Stella si Van altoite pe portaltoiul P. mahaleb

(parcela experimentala Moara Domneasca)Soi/portaltoi

Zona dedeterminare

Anul 2011

Fotosinteza(μmoliCO2/m2/s)

Transpiraţia(mmoliH2O/m2/s)

Respiraţia(μmoliCO2/m2/s)

Conductanţa stomatică(mmoli/m2/s)

Raport IF/IR

27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27mai

13iulie

Stella/mahaleb

lastar 15.09 8.54 2.69 2.24 0.36 0.92 0.54 0.38 42 9

Rozeta+fruct 10.87 - 2.53 - 0.04 - 0.68 - 272 -

Rozeta-fruct 11.38 10.29 3.39 2.67 1.37 0.85 0.53 0.48 8 12

Van/mahaleb

lastar 12.06 5.53 3.85 2.14 0.87 0.29 0.57 0.32 14 19

Rozeta+fruct 9.75 - 3.60 - 1.27 - 0.27 - 8 -

Rozeta-fruct 7.03 6.14 3.86 1.90 1.73 0.67 0.39 0.22 4 9

9

In lotul luat in studiu la Moara Domneasca au fost identificati totodata mai multi pomi altoiti peportaltoiul mahaleb care au prezentat diferite simptome de incompatibilitate. Situatia la ora actuala (fig.5) se prezinta astfel: din cei 2052 de pomi plantati initial, in prezent 14% din ei sunt afectati de diferiteforme de incompatibilitate, respectiv 328 de pomi, din care 267 pomi sunt pierduti in anii anteriori iar inanul 2011 au fost marcati 43 de pomi (13% din total afectati) cu simptome de incompatibilitate tip 1 si 18pomi (6%) cu tip 2.

Fig. 5.Situatia in anul 2011 a pomilor afectati de incompatibilitate intarziatain livada de la Moara Domneasca

Pentru a pune in evidenta diferentele si dezechilibrele din punct de vedere fiziologic ce au loc lanivelul plantelor afectate, s-a recurs la determinarea principalilor indicatori de ordin metabolic (tab. 12).

Tab. 12Intensitatea proceselor fiziologice la pomii afectati de incompatibilitate

(parcela experimentala Moara Domneasca)Soi/portaltoi

Zona dedeterminare

Anul 2011

Fotosinteza(μmoliCO2/m2/s)

Transpiraţia(mmoliH2O/m2/s)

Respiraţia(μmoliCO2/m2/s)

Conductanţa stomatică(mmoli/m2/s)

RaportIF/IR

27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27mai

13iulie

Tip 1 Rozeta+fruct 5.35 - 2.91 - 1.96 - 0.13 - 3 -

Rozeta-fruct 4.69 - 2.97 - 0.69 - 0.13 - 7 -

Tip 1avansat

Rozeta-fruct 3.8 - 1.66 - 1.43 - 0.07 - 3 -

Tip 2 lastar - 1.14 - 1.29 - 2.13 - 0.07 - 1

Rozeta+fruct 9.5 - 3.39 - 0.90 - 0.50 - 11 -

Rozeta-fruct 12.39 10.92 4.48 3.11 1.07 1.39 0.65 0.4 12 8

Comparativ cu valorile intensitatii fotosintezei de la variantele neafectate de incompatibilitate,cele mai mari diferente se regasesc la tipul 1 de incompatibilitate la care procesele pot fi de 3-5 ori maiincetinite. La tipul 2 de incompatibilitate, diferentele sunt ceva mai mici dat fiind specificul modului deafectare (vezi cap. 3).

Suprafata foliara totala pe pom este si ea afectata in mare masura (fig. 6). Fata de pomii normaldezvoltati de Stella/mahaleb, tipul 2 de incompatibilitate caracterizat prin uscarea unei parti din coroana adus implicit la reducerea suprafetei foliare pe pom ajungand astfel la o valoare cu 22.1 % mai mica. Incazul tipului 1, aparatul foliar este si mai mult afectat, acesta reprezentand numai 33.28% din volumultotal al frunzisului pomilor neafectati.

10

Fig. 6. Suprafata foliara pe pom la combinatiile soi/portaltoidin lotul experimental de la Moara Domneasca in anul 2011 (m2/pom)

In continuare sunt prezentate valorile pigmentilor asimilatori la soiurile altoite pe mahaleb si apomilor afectati de diferite tipuri de incompatibilitate.

Tab. 13Continutul in pigmenti clorofilieni la soiurile Stella si Van altoite pe portaltoiul P. mahaleb

si la la pomii afectati de incompatibilitate (mg/100g)(parcela experimentala Moara Domneasca)

Soi/portaltoi Zona dedeterminare

Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala Raport A/B Caroteni Cl.T/Carot

Anul 2011 27mai

13iulie

27mai

13iulie

27mai

13iulie

27mai

13iulie

27mai

13iulie

27mai

13iulie

Stella/mahaleb

lastar 54.12 77.26 18.31 25.28 72.43 102.54 2.96 3.06 3.50 4.10 20.68 25.00

Rozeta+fruct

49.94 - 21.07 - 71.01 - 2.37 - 3.40 - 20.88 -

Rozeta-fruct

51.08 80.33 20.70 35.40 71.78 115.73 2.47 2.27 3.48 5.31 20.61 21.79

Van/ mahaleb lastar 67.59 80.18 28.60 33.18 96.19 113.36 2.36 2.42 4.66 4.01 20.64 28.24

Rozeta+fruct

70.32 - 23.01 - 93.34 - 3.06 - 4.46 - 20.91 -

Rozeta-fruct

77.27 73.13 25.18 26.79 102.45 99.92 3.07 2.73 4.83 4.08 21.19 24.47

Tip 1 Rozeta+fruct

52.79 - 16.29 - 69.08 - 3.24 - 3.20 - 21.60 -

Rozeta-fruct

55.02 - 16.80 - 71.82 - 3.28 - 3.35 - 21.45 -

Tip 1 avansat Rozeta-fruct

52.33 - 16.29 - 68.62 - 3.21 - 3.14 - 21.89 -

Tip 2 lastar - 72.80 - 22.56 - 95.36 - 3.23 - 3.76 - 25.38

Rozeta-fruct

58.95 67.20 19.54 21.45 78.49 88.66 3.02 3.13 3.72 3.74 21.08 23.72

Analizand datele din tab. 13, se poate observa o diferenta intre cantitatea de clorofila totala lasoiurile neafectate si cele afectate de simptome ale incompatibilitatii, fara insa a remarca diferentesemnificative intre frunzele plasate pe buchete de mai cu fructe sau fara fructe.

In concluzie, compatibilitatea si evolutia armonioasa in timp este dependentă din punct de vederefiziologic de sincronizarea proceselor fiziologice dintre cei doi parteneri, de intensitatea acestora, detranslocarea substanţelor prin zona de concreştere, într-un cuvânt de metabolismul noului individ văzutdin perspectiva celor doi parteneri. Continutul in pigmenti asimilatoiri, suprafata foliara, intensitateaproceselor metabolice, parametrii biometrici de crestere, fructificarea sunt doar expresia amprenteigenetice a individului si modelarea in raport cu factorii biotici la un anumit moment in evolutia acestuia.

11

3. Elaborarea de ipoteze cu privire la modul de manifestare a compatibilitatii /incompatibilitatii de altoire la cires

In relatia dintre altoi si portaltoi intervin o serie de factori cu influenta imediata sau intarziata inceea ce priveste reactia fenotipica a plantei altoite. Respectarea principiilor generale de infiintare alivezilor de cires precum si a tehnologiilor actuale de cultura nu asigura si nici nu poate garanta in procentmaxim absenta fenomenelor de incompatibilitate intarziata din livada tanara. Altoirea soiurilor de ciresdin specia Prunus avium L. pe alti portaltoi decat francul, facand referire in special la portaltoiiinterspecifici, creaza premizele aparitiei acestor fenomene de incompatibilitate intarziata. Cauzele (fig. 7)sunt generate pe de o parte de factori genetici, biochimici, morfo-anatomici sau fiziologici si pe de altaparte de factori externi precum clima (temperatura, apa), solul, agentii patogeni care peste un anumit pragal intensitatii in sens negativ, declanseaza dezechilibre ireversibile in planta. In unele situatii, pentruaparitia simptomelor de incompatibilitate, este suficient ca numai unul din factori sa fie implicat insa decele mai multe ori, declinul pomului este provocat de o combinatie a mai multor factori intr-o ponderemai mare sau mai mica.

Fig. 7. Matricea de factori cu rol in aparitia incompatibilitatii intarziate la cires

In pepiniera, imediat dupa altoire la cateva saptamani sau in primavara daca facem referire laaltoirea prin oculatie (cu mugure dormind sau crescand) efectele incompatibilitatii intre partenerii supusioperatiei de altoire devin evidente. Consecintele constau in principal in obtinerea unor procente reduse deprindere la altoire acest lucru fiind descurajant pentru pepinieristi. Daca fenomenul de incompatibilitateinsa survine mult mai tarziu, atunci cand pomii se afla in livada comerciala, efectele sunt mult maitragice. De aceea, cunoasterea unor simptome si manifestari ale incompatiblitatii intre simbionti poateatentiona sau avertiza cultivatorii in legatura cu viitorul si reusita plantatiei de cires.

Pentru a intelege mai bine fenomenul in ansamblul sau, simptomele de incompatibilitateintarziata au fost grupate pe categorii de expresie fenotipica. Au rezultat doua tipuri majore demanifestare:

Tipul I - caracterizat printr-un aspect de ofilit al foliajului, cu limb subtire si pliat al frunzelor(marginile frunzelor se apropie si indoaie pe linia nervurii principale), suprafata foliolelor este dedimensiuni reduse si prezinta o colorare deschisa (aspect clorotic), pomul fiind afectat in intregime.Primavara inflorirea este abundenta iar legarea fructelor are loc in procent ridicat. Dimensiunea fructeloreste mica acestea ramanand prinse de ramurile ce se deshidrateaza odata cu ele in decursul perioadei devegetatie.

factori externi

conditii de mediu temperaturi pozitivesau negative in exces

factori pedologici

sol greu, argilos

fitoprotectie

virusi, insecte diversiagenti patogeni

deficit prelungit sauexces de umiditate inaer si sol

portaltoi

altoi (soi)

punct dealtoire

factori genetici

factori fiziologici

factori morfo-anatomici

factori biochimici

factori interni

acumulare compusi /polifenoli

combinatiiinterspecifice

caracteristicihistologice,structurale

translocare compusi

intensitatemetabolism

dezechilibruhormonal

12

Foto 1. Elemente caracteristice tipului 1 de incompatibilitate

Tipul II - caracterizat prin uscarea in timpul vegetatiei a unor ramuri de schelet si semischelet inintregime sau partial (de la varf spre baza), restul pomului avand un aspect normal, fara simptome vizibilede dezechilibru metabolic.

Foto 2. Aspectul pomilor afectati de tipul 2 de incompatibilitate

aspect clorotic alfoliajului aspect de ofilit al

foliajuluiuscarea in final apomului

pomi normaldezvoltati

frunze pliate

13

Evolutia proceselor de declin poate fi rapida, survenind brusc pentru ca la numai catevasaptamani de la debut, pomii sa se usuce in totalitate sau mai lent, atunci cand pomii prezinta simptomede incompatibilitate intarziata intr-un grad de afectare progresiv, pieirea pomilor putand avea loc in circa2 sezoane de vegetatie.

Pe fondul unor diferente de ingrosare la nivelul punctului de altoire (dar nu numai in aceastasituatie), translocarea substantelor inspre si dinspre portaltoi are loc intr-o proportie redusa iar primelesimptome vizibile sunt cresterile vegetative care sunt mult incetinite. Ulterior are loc un proces dediferentiere prematura a mugurilor de rod (uneori are loc o a doua inflorire a pomilor in toamna). Prinurmare, pe pom creste ponderea ramurilor scurte de rod si numarul de muguri floriferi. Schimbarile inbalanta hormonala duc la imbatranirea prematura a frunzelor care se ingalbenesc/inrosesc inca din lunilede vara, dupa acest episod urmand ca ele sa se desprinda si sa cada cu mult inaintea celor de pe pomiineafectati. In anul urmator, are loc o inflorire abundenta si o fructificare bogata fapt care accelereazaprocesele de consum din resursele pomului. Frunzisul are aspect clorotic, suprafata foliara este multdiminuata (in special a frunzelor din rozete) iar limbul este mai subtire. Cele doua jumatati ale frunzeiseparate de nervura principala se pliaza dand aspect de ofilire. In continuare, cu prioritate frunzele dinrozete (pinteni si buchete de mai) isi avanseaza deshidratarea pana cand acestea se usuca in totalitateramanand prinse de ramura care la randul ei se usuca si ea ceva mai tarziu. Fructele se coloreaza maidevreme, sunt de dimensiuni mai mici, au gust apatos (datorita unui continut scazut in glucide) si sedeshidrateaza impreuna cu ramura suport.

Foto 3. Uscarea semischeletului de la varfspre baza / cresteri reduse si diferentieretimpurie a mugurilor de rod

Foto 4. Defolierea timpurie a pomului

Foto 5. Declansarea tardiva a infloritului Foto 6. Deshidratareafrunzisului, fructelor si a ramurilor

14

Indicatorii timpurii ai incompatibilitatii se constituie intr-un tablou contruit din mai multeelemente de manifestare a fenomenelor de incompatibilitate ce evolueaza separat sau in succesiune.Aceste elemente sunt dupa cum urmeaza:

- diferente morfologice de ingrosare (hipertrofiere) la nivelul punctului de altoire- cresteri slabe, vigoare redusa a altoiului (soiului)- pornire tardiva in vegetatie- prezenta in numar foarte mare a ramurilor scurte (pinteni, buchete de mai) pe pom- ramuri de prelungire ale semischeletului scurte (sub 10 cm) si cu internodii foarte mici- frunze de dimensiuni reduse- aparat foliar cu aspect clorotic- limb foliar subtire- frunze pliate cu aspect de ofilit- continut redus in pigmenti asimilatori- intensitatea fotosintezei mica- intensitatea respiratiei crescuta- inflorire secundara- ingalbenirea/inrosirea si caderea frunzelor de pe varful lastarilor in timpul verii- diferentierea timpurie a mugurilor de rod- scurgeri gomoase in cantitate mare.

Lucrari stiintifice publicate in cadrul etapei II a proiectului: In cadrul celei de a X-a editii a Simpozionului International “Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”

organizat de USAMV Cluj-Napoca in perioada 29 sept - 1oct 2011, au fost publicate in buletinul de luraristiintifice indexat ISI lucrarile:

Adrian ASANICA, Dorin SUMEDREA, Emil CHITU, Nicolae TANASESCU, Valerica TUDOR - Initial Growth and Yield ofSkeena, Kordia and Ferrovia Sweet Cherry Varieties on Gisela 5 Rootstock, Bulletin UASVM Horticulture,68(1)/2011, Print ISSN 1843-5254; Electronic ISSN 1843-5394, pg 77-82http://conferences.usamvcj.ro/index.php/simpo/simpo2011/paper/view/2793/1417

Adrian ASANICA, Liliana BADULESCU, Valerica TUDOR, Georgeta TEMOCICO - Rootstock and Cultural Conditions AffectSweet Cherry Fruits Composition, Bulletin UASVM Horticulture, 68(1)/2011, Print ISSN 1843-5254; Electronic ISSN1843-5394, pg 508, http://conferences.usamvcj.ro/index.php/simpo/simpo2011/paper/view/2728/1539

Second Balkan Symposium On Fruit Growing - 5-7 septembrie 2011 - Simpozion International sub egidaISHS-International Society for Horticultural Science, organizat de Research Institute for Fruit GrowingPitesti:

A. Asanica, L. Ion, C. Paun and A. Popa - Growth and Fruiting of Some Sweet Cherry Cultivars on SL64 Rootstock in the South-Eastern Part of Romania - accept primit, in curs de publicare

Simpozionul International "Horticultura si Peisagistica mileniului III – domenii cu impact major asupracalitatii vietii" organizat de Facultatea de Horticultura Bucuresti in data de 4 noiembrie 2011. Buletinul delucrari stiintifice este inclus in mai multe baze de date internationale printre care CABI Publisher iar edituraeste acreditata CNCSIS.

A. Asanica, Valerica Tudor, P. Grivu and Georgeta Temocico. 2011 - Evaluation of some sweet cherry cultivars on PHLC andCAB dwarfing rootstock in Istrita-Buzau, Romania, Bulletin of Scientifical Paper – serie B – LV - Horticulture, Ed.Invel Multimedia, ISSN 2069-6965, pg. 346-351

Sesiunea stiintifica cu participare internationala cu tema: „Cercetarea pomicola - o sansa pentru agriculturaromaneasca"

A. Asanica, Valerica Tudor, 2011 - Behavior Of Some Modern Sweet Cherry Varieties Grafted On Different Rootstocks In TheBucharest Area, Scientific papers, Research Institute for Fruit Growing Pitesti, Vol. XXVII - in curs de publicare,acces lucrare pe site-ul ICDPP http://www.icdp.ro/

Alte lucrari dtiintifice publicate anul acesta:D. Hoza, L. Ion, V. Duca and A. Asanica, 2011 - Influence of storage conditions on physical and chemical characteristics of

apple, ISHS - Second Balkan Symposium On Fruit Growing Pitesti, September 5-7 - accept primit, in curs de publicareHoza D., Ion Ligia, A. Asanica, F. Iosif, M. Diaconescu, 2011 - Research Regarding The Influence Of Pruning And Planting

Distance On The Growth And Fructification Of Some Apple Tree Varieties With Biological Resistance, Bulletin ofScientific Papers of UASVM Iasi, Horticulture, LIV - Vol 54, 207-212, http://www.uaiasi.ro/revista_horti/arhiva.php?an=2011&numar=1

Pagina web a proiectului poate fi accesata la adresahttp://www.cherry.webgarden.ro link furnizat de paginaFacultatii de Horicultura Bucuresti sectiunea cercetare/proiecte:http://www.horticultura-bucuresti.ro/cercetare/proiecte/