NICHITA STANESCU
NICHITA STANESCUCel mai important poet al perioadei
interbeliceELEV:ONUTE FLAVIA-VANESACLASA: a 10-a CMircea Martin
:
Nichita Stnescu este autorul celei de a treia revoluii poetice n
limba romn, dup aceea eminescian i arghezian.
Primi numele celor doi bunici Nichita i Hristea, prinii i vor
spune mereu Nini. O fire blnd i luminoas, ca ziua naterii lui.
nzestrat cu o frumusee de nger rebel i activitate uimitoare, egalat
numai de infinita delicatee sufleteasc. Nini era fermector i buclat
ca o pictur renascentist. Pn la naterea surorii sale Mariana Elena,
prinii l mbrcau n rochie i costumae fanteziste croite de tatl lui.
Dup o ntmplare, n care sesiz diferenele ntre fetiele din vecini i
el, refuz s mai umble astfel costumat.
Stanescu insusi afirma: "poezia nu este numai arta, este insasi
viata, insusi sufletul vietii". De-a lungul intregii sale creatii
se disting incercari de a defini conceptia sa despre cunoastere
prin arta, despre echilibrul dintre continutul si forma poeziei,
despre relatia poetului cu cuvantul. Poezii pe aceasta tema: "Ars
poetica", "Arta poeziei", "Arta poetica", "Arta scrisului",
"Autoportret", "Poezia", "Poetul ca si soldatul", "Cautarea
tonului", "Poetul", "Tonul", "Timbrul".
Ce bine ca estin poezia dat, dragostea este definit ca o
ntmplare a fiinei umane, ca un lucru spontan, neprevzut, ce nu
ateapt i nu iart. Autorul asociaz n aceeai strof dragostea cu
fericirea creia i ofer o valoare semnificativ de mare,
hiperboliznd-o i categorisind-o drept un sentiment mai puternic
dect omul, mai puternic chiar dect oasele acestuia. tiind faptul c
oasele corpului omenesc sunt de o duritate considerabil, putem
trage concluzia c sentimentul de fericire provocat de dragoste,
care este i mai puternic, depete limitele obinuitului.
n poezia dat, dragostea este definit ca o ntmplare a fiinei
umane, ca un lucru spontan, neprevzut, ce nu ateapt i nu iart.
Autorul asociaz n aceeai strof dragostea cu fericirea creia i ofer
o valoare semnificativ de mare, hiperboliznd-o i categorisind-o
drept un sentiment mai puternic dect omul, mai puternic chiar dect
oasele acestuia. tiind faptul c oasele corpului omenesc sunt de o
duritate considerabil, putem trage concluzia c sentimentul de
fericire provocat de dragoste, care este i mai puternic, depete
limitele obinuitului.Ce bine ca estiCe bine c estiE o ntmplare a
fiintei melesi atunci fericirea dinlauntrul meue mai puternica dect
mine, dect oasele mele,pe care mi le scrisnesti intr-o
imbratisaremereu dureroasa, minunata mereu.S stam de vorba, s
vorbim, s spunem cuvintelungi, sticloase, ca niste dalti ce
despartfluviul rece n delta fierbinte,ziua de noapte, bazaltul de
bazalt.Du-m, fericire, n sus, si izbeste-mitimpla de stele, pn
cndlumea mea prelunga si n nesfirsirese face coloana sau
altcevamult mai inalt si mult mai curnd.Ce bine ca esti, ce mirare
ca sunt!Doua cntece diferite, lovindu-se amestecindu-se,doua culori
ce nu s-au vzut niciodata,una foarte de jos, intoarsa spre pmnt,una
foarte de sus, aproape ruptan infrigurata, neasemuita luptaa
minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.
Alte operePloaie n luna lui MarteViaa mea se ilumineazEmoie de
toamnLeoaic tnr, iubireaVrsta de aur a dragosteiSunt un om viuCntec
fr rspunsEmotie de toamnaSufletul metalic al orauluiSunt un om
viuPoem
Nichita-sursa de inspiratieIn ciuda domeniului sau de
inspiratie, Nichita a reprezentat el insusi sursa de inspiratie in
lumea artei, in numeroase feluri.De exemplu, din poezia Emotie de
toamna s-a inspirat urmatoarea opera de arta. A venit toamna,
acopera-mi inima cu ceva,cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra
ta.M tem ca n-am s te mai vad, uneori,ca or s-mi creasca aripi
ascutite pana la nori,ca ai s te ascunzi intr-un ochi strain,si el
o s se-nchida cu o frunza de pelin.Si-atunci m apropii de pietre si
tac,iau cuvintele si le-nec n mare.Suier luna si o rasar si o
prefacintr-o dragoste mare.
Sfarsitul vietiiDin spusele luiStefan Augustin Doinas, n vara
lui 1977, atunci cnd s-a mprietenit cu Nichita, acesta era deja
dependent de alcool, mai precis - devodca..Crizele hepatice ale
poetului s-au nrutit spre 1981, cnd a i fost internat la Spitalul
Fundeni.Doi ani mai trziu, s-a stins din via n noaptea de 12 spre
13
decembrie.Bibliografiehttp://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/stanescu.phphttp://articole.famouswhy.ro/referat_despre_nichita_stanescu_si_universul_poetic/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu
