Soarele Şi Luna Legenda

8/18/2019 Soarele Şi Luna Legenda

1/3

Soarele şi Luna

Se zice că a fost odată, demult, tare demult, cînd i-a venit daru şi Sfîntului Soare să seînsoare dar asta trebuia s-o facă cu învoaială bătrînilor, care aveau să hotărască că să se

însoare Sfîntul Soare sau ba. Ăi mai mari sfetnici şi domni ai cerului şi ai pămîntului, erau toţi în casele Sfîntului Soare,adunaţi la sfat; dintre toţi ăştia numai şorecelul mai lipsea, ca să fie adunarea deplină. Iute au şi trimes după el o albină, care sări spună şi lui despre această adunare. înd sosi albina la fereastra şorecelului, bătu de trei ori cu aripa în fereastră; şorecelulîntrebă din cenuşă că cine e şi de ce vine. !lbina-i răspunse că a venit să-l ducă în caseleSfîntului Soare la adunare. "orecelul, care era năzdrăvan, ştia ce vorbeau cei adunaţi de acoloşi zise cătră albină# - $la%oslovită să fii tu muscă şi tu să aduni de acum încolo dulceaţa florilor de pe pămînt;rău era de nu veneai şi bine ai făcut c-ai venit, că mari lucruri se petrec la răsărit. &upă ce şorecelul a %răit acestea, albinuţa bla%oslovită de şorecel zbîrăind pe fereastră şi

iac-o în casele cele de aur ale Soarelui. &upă albină pleca şi şorecelul pe 'os, cu un băţ în mînă. (er%e ce mer%e şi iacă cummer%ea, într-o pădure mare dedea, un urs %rozav îmi întîlnea, pe el iute s-azvîrlea şi în %ură-izicea# - (ăi ursule ursuleţ, ţ-ai %ăsit tu călăreţ; iute acum mi te porneşte şi tocma în bătătură laSoare mi te opreşte ) "orecelul avea acum cal bun de călărit, îi mai trebuia un bici cu care să mi-l ardă cîteodată,căci de altmintrelea, calul ăsta nu se prea tră%ea la drum. (er%ea ce mer%ea şi în drum îmiîntîlnea o năpîrcă subţirea, repede în mînă o ia, începe a plezni cu ea. *rsul mi se spăria, fu%amai iute-o rupea. !cum avea şorecelul şi bici şi cal. +n nişte desa%i ce-i luase pe umere, îndeasă cîţiva

bolovani adunaţi de pe cale, merinde pentru căluşel. (ai mer%e, ce mai mer%e, şi iacă-l şi peel a'uns, în o%rada Soarelui. ocmai se încheiase sfatul, unde hotărîseră ca Sfîntul Soare să se-nsoare, zicînd că cum seînsoară toţi oamenii şi toate fiinţele din lume, numai el să rămînă neînsurat Ieşind sfetnicii şi bătrînii din casă în o%radă şi văzînd că şorecelul a dat de mîncare caluluisău bolovani, pe cînd ai lor rodeau iarbă de aur amestecată cu de ar%int, cum nu e pe pămînt, îlîntrebară că de ce a făcut aşa. "orecelul, deşi nu era îmbrăcat în haine de aur strălucitoare ca Sfîntul Soare, totuşirăspunse fără sfială zicînd# - &-apoi măi proştilor şi nesocotiţilor ce-aţi fost, eu ştiu tot ce aţi făcut voi, măcar că eu n-

am fost acolo. !ţi hotărît ca Soarele să se-nsoare, aşa e i bine, nu v-aţi %îndit voi că dacă s-o însura, Soarele va face mai mulţi sori şi fiii lui alţii şi tot aşa, încît în cîţiva ani se va umplealumea de nu-i mai încăpea de sori. !poi nu vedeţi voi, că acum cînd e numai unul, în unelelocuri pe pămînt nu creşte nici o buruiană de căldură, ci e numai năsip; d-apoi cînd vor încălziatîţia sori pămîntul, îl vor face numai bolovan. u de aceea am adus merinde calului,

bolovani. !poi voi cu ce veţi trăi ... (er%eţi iute şi desfaceţi ce aţi făcut ) /rimind acest sfat înţelept de la şorecel, ei desfăcută ce făcură şi din nou hotărîră ca SfîntulSoare în veci să nu se mai însoare. !ceastă hotărîre l-a întristat pană în fundul inimii pe Sfîntul Soare. e era să facă ... ra hotărîrea învăţaţilor cerului şi ai pămîntului şi el trebuia să se supună,de voie, de nevoie şi să rabde, şi în cele din urmă porni să-şi ia voia de la &omnul-domnilor,

stăpînul stăpînilor, de la înaltul şi atotputernicul &umnezeu. !ci Sfîntul Soare se puse în%enunchi la tronul &umnezeirii şi începu a se ru%a aşa de duios şi aşa de cu foc, încît lacrimile


2/3

care-i cur%eau şiroaie, umplură de milă pe milostivul şi induratul &umnezeu pană într-acolo,că-i dete voie Soarelui să se însoare, însă numai atunci cînd îşi va %ăsi sieşi pe potrivă. Soarele, de bucurie nu mai putea sta pe loc, deci iute se şi %ăti de drum, luîndu-şi o căruţăde foc trasă de patru tele%ari ca nişte zmei. *mblat-a Soarele nouă ţări şi nouă mări, în nouăzecişinouă de ani, nouăzecişinouă de luni,

nouăzecişinouă de săptămîni şi nouăzecişinouă de zile, dară de%eaba; sieşi pe potrivă n-a%ăsit. &in cîte fete a văzut pe unde a umblat, pe unde a trecut, nici una nu i s-a părut vrednicăde-a şi-o lua mireasă. Sfîntul Soare avea două surori, pe Ileana osînziana şi pe 0una, amîndouă cele maifrumoase fete din cîte se văzuseră... ît de frumos e Sfîntul Soare ş-apoi surorile să nu-isamene !şadar, Soarele se hotăreşte a mer%e în peţit la soru-sa cea dintîi. !ceasta ţesea o

pînză urzită cu fire de ar%int şi bătătura de aur. Soarele intră la ea cu vorba# - 1ese, soro, ţese şi îmi isprăveşte şi de nuntă te %ăteşte. /e tine te-am ales mireasă mie,căci alta mai frumoasă decît tine n-am %ăsit ) - &ar cum, Sfinte Soare, răspunse Ileana osînziana, cînd s-a pomenit să ia frate pe soră şisoră pe frate; asta nu se poate )

Soarele s-a năcă'it de aste vorbe neaşteptate şi blăstăma pe sora-sa în felul acesta# - Soro, sorioară ) de azi înainte tu te vei face albastră cicoare; cînd voi răsări, tu vei înflori,cînd eu voi sfinţi, tu vei veşte'i."i aşa s-a şi întîmplat. 2u vedem noi dimineaţa, cînd răsare soarele, că cicoarea înfloreşte iar cînd el apune, ea se închide, se veste'eşte 3ăzînd Soarele că cu soru-sa cea dintîi nu s-a putut înţele%e, se hotărăşte a mer%e la a douasoră, adecă la 0ună. "i pe aceasta încă o %ăsi ţesînd tocmai astfel de pînză, cum ţesea ceadintîi soră. Soarele-i zise şi acesteia# - 1ese, soro, ţese şi îmi isprăveşte şi de nuntă te %ăteşte; ţese şi îmi isprăveşte cămaşa de%inere şi să-mi coşi, soro, pe ea toate florile din lume, pe care eu le luminez. 4ă-ţi şi ţiesorioară, iişoară de mireasă, că de astăzi înainte, tu vei fi a mea aleasă. - &ar cum, frate dra%ă întrebă 0una. înd s-a pomenit, să ia frate pe soră şi soră pe frate !iasta nu se poate. - $a, soro, se poate, pînă la alte toate ) (ai bună aleasă spre a-mi fi mireasă, nici că amaflat pe unde am umblat ) - &e multe de toate, dar tot nu se poate ) &e astă dată Soarele plecă şi se duse acasă cam năcă'it, dar cu %îndul că tot va izbuti. ! doua zi, vine iară şi necă'eşte pe soru-sa. 0una-l primi tot cu aceleaşi cuvinte dar şi deastă dată se întoarce acasă ca şi mai întîi, fără ispravă. ! treia zi, mer%e iară; 0una năcă'ită foc pe frate-său că nu-i dă pace, se %îndeşte să i-o facă. !cum a treia oară, cînd Soarele veni iară, 0una-i zise#

- 4iindcă altfel, frate, văz că nu se poate, eu mă învoiesc; aidem dar să ne cununăm. Soarele, care venea totdeauna %ata de nuntă şi porneşte, nu mai întîrzie nici oleacă,împreună cu iubita sa aleasă. 0a celalalt cap al punţii raiului, era chilia veche şi dărîmată, de sute de ani, a unui călu%ăr

bătrîn, care locuia într-însa, de nu se ţine minte. /e acest călu%ăr, pe semne moartea îl ştersesedin răbo'ul ei. !cest pustnic, de sfînt ce era, pe pămînt nu umbla, ci cu trei coţi în sus de la

pămînt. 0a el mer% să se cunune Soarele şi 0una. înd era să treacă puntea, 0una zise# - (er%i, frate-nainte )

&a Soarele# - u, soro, rămîn în urmă.


3/3

&upă ce se ciorovăiră ei încîtva, apucă 0una înainte. (erseră ce merseră pe puntea ceaîn%ustă a raiului, pînă ce a'unseră aproape de chilia călu%ărului. înd mai erau vreo doi, trei

paşi de făcut, 0una se aruncă în apă zîcînd# - 3ino, frate, după mine şi cînd noi ne-om întîlni, atunci să ştii că ne vom cununa. &-atunci tot mereu umblă Soarele după 0ună, ca s-o a'un%ă. l umblă după ea ziua, ca s-o

vază iar 0una fu%e de Soare noaptea, ca să nu fie văzută de Soare. *neori ea se schimbă lafaţă, ca să n-o cunoască Soarele, adecă odată se face secere, altă dată ca o 'umătate de taler şialtă dată ca un taler între%...

Documents

Soarele Şi Luna Legenda