EXCLUZIUNEA VS INCLUZIUNEA SOCIALA A ROMILOR

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Student: Busuioc Cristina Elena

Ce este excluziunea sociala?

Circumstante in care oamenii sunt impiedicati sa participe deplin la viata sociala, economica si civila (JRSI,2001)

Indivizi al caror venit sau alte resurse (personale, femiliale, sociale, culturale) sunt atat de inadecvate incat ii exclud de la un standard de viata si o calitate a vietii considerate acceptabile la nivelul societatii in care acestia traiesc (JRSI 2005)

O persoana este considerata exclusa daca este rezidenta a unei societati, dar din cauza unor motive independente de controlul lor, nu pot participa la activitatile normale in calitate de cetateni ai societatii

Sursele excluziunii sociale la populatia roma

1.autoexcluziunea (opţiunea este a individului, modelul cultural, dezinteresul, diverse alte elemente care-l determina sa respinga o anumită formă de participare socială ). Faptul că unele persoane nu îşi fac acte de identitate, penru că nu doresc, este un astfel de exemplu.

2. sistemul, care determină o excluziune structurală ( nu există politici sociale adecvate, nu există un răspuns al sistemului social la o anumită nevoie).

3.apartenenţa teritorială/comunitară a individului, care face ca el să nu-şi satisfacă o anumită nevoie pentru că nu sunt resurse în comunitate, deşi există o soluţie formală în sistem şi ea funcţionează în alte comunităţi. Un bun exemplu este neacordarea ajutorului social în anumite localităţi din lipsă de fonduri ; legea există şi ea se aplică însă în multe localităţi

Ce este excluziunea sociala? (2)

Excluziunea socială poate fi prezentă în viaţa indivizilor, grupurilor, comunităţilor şi a devenit, în multe state europene, un motor al dezvoltării de politici publice, de programe de dezvoltare socială sau de servicii sociale – căutând spargerea ciclurilor vicioase ale diverselor dezavantaje sociale prin utilizarea eficientă şi dezvoltarea capitalului social, prin dezvoltarea capacităţii grupurilor sau comunităţilor locale.

Excluziunea trebuie definită în termeni de: incapacitate/ eşec de integrare a unei persoane sau grup în unul sau mai multe (sub)sisteme dintre următoarele patru:

sistemul democratic şi legal care presupune integrare civică piaţa muncii, care promovează integrarea economică sistemul statului bunăstării care promovează ceea ce poate fi numit integrare socială sistemul familiei şi comunităţii care promovează integrarea interpersonală”.

Tipuri de excluziune

Formele ale excluziunii

Surse / cauze de / ale

excluziune / ii

Consecinte ale excluziunii (excluziune

derivată / de tip

consecintă )

A. Din sistemul democratic si

legal

- Excluşi de la statutul formal de cetăţeni(nu au acte de identitate)

-autoexcluziunea ( dezinteresul faţă de normele formale )- lipsa de măsuri specifice acestei probleme sociale

- nu pot participa la vot, nu se pot bucura de nici unul dintre beneficiile oferite de sistemul de protectie socială

- nu au acte de proprietate pe casa sau pământ

- autoexcluziunea - nu pot vinde sau lăsa

moştenire casa, respectiv

pământul

- nu lucrează legal

( cu acte sau carte de muncă )

- este in primul rand

o excluziune de natură

structurală, sistemul incurajând

modelul

- nu beneficiază de asigurări

sociale: de sănătate, şomaj ,

pensie , accidente de muncă etc.

Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )

Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale

excluziune/ii

Consecinte ale excluziunii

( excluziune derivată/de

tip consecintă )

B. Din sistemul de piata

muncii

- nu au un loc de muncă - este o excluziune

care ţine de sistem dar si de

individ si comunitatea locală

- practic, urmează o serie

de alte deprivări datorate lipsei

veniturilor

- nu au/ nu ştiu să

practice o meserie modernă, cu

cerere pe piaţa muncii

- autoexcluziune - şanse mici de a găsi unloc de muncă

Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )

Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )

Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale

excluziune/ii

Consecinte ale excluziunii

( excluziune derivată/de

tip consecintă )

C. Din sistemul statului

bunăstării

-nu beneficiază de

educatie gratuită, de alocaţie

pentru copii, de asigurări

sociale

- consecinţe in buna

masură si ale primelor două

tipuri de exluziune (A si B), dar

in multe cazuri este si o opţiune

individuală

- deprivare materialăputernică

- nu beneficiază de ajutor social - nu sunt resurse in comunitate - deprivare materială

 

- nu beneficiază de masă la

cantina de ajutor social

- nu există instituia in comunitate

- deprivare materială

 

Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )

Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale

excluziune/ii

Consecinte ale excluziunii

( excluziune derivată/de

tip consecintă )

D. Din sistemul

familiei si

comunităţii

- nu au suport din partea

unui partener => nu sunt

casatoriti (nici macar fara acte )

sunt divortati sau abantonati

-pentru cei necasatoriti si

divortati este o optiune

individuala, cei vaduvi sau

abandonati insa nu sunt

suficient ajutati

- deficit de integrare

interpesonala

- deprivare materiala

- nu primesc suport sau

ajutor de la vecini, rude, prieteni

cand au nevoie

- este o consecinta a

relatiilor stabilite de individ ( ţine si

de o anumita reciprocitate ) dar si

lipsa resurselor in comunitate poate

fi cauza

- deficit de integrareinterpersonală

- deprivare materială

Accesul la educaţia şcolară a copiilor romi este redus din cauza mai multor motive, cum ar fi:

lipsa actelor de identitate (obstacolul înscrierii la timp sau de loc a copiilor la grădiniţă şi/sau şcoală);

condiţiile financiare (inclusiv condiţiile de locuire) precare ale familiei, care conduc la repetenţe şi chiar la abandon şcolar (după patru sau după opt clase) ;

căsătoria timpurie la fete şi naşterea copiilor la vârste foarte tinere (mai ales la geambaşi şi Gabori);

prejudecăţile şi tratamentul discriminator faţă de copiii romi, dinspre cadrele didactice, ceilalţi elevi şi părinţii lor;

migraţia sezonieră a părinţilor care îşi iau copiii cu ei în străinătate;fenomenul segregării şcolare.

 

Ce este incluziunea sociala?

Incluziunea socială vizează procesul de revenire la modul de viaţă normal, într-o funcţionare socială normală a persoanelor aflate în astfel de situaţii sau cu risc ridicat de marginalizare prin dezvoltarea capacitătilor şi construcţia de oportunităţi.

Accesul egal la servicii publice (educaţie, angajare în muncă, sănătate publică, locuinţe, protecţie şi asistenţă socială)

Dezvoltare economică

o Cauzele slabei incluziuni sociale a romilor discriminarea istorică a romilor şi consecinţele ei; atitudinea populaţiei majoritare faţă de romi: evitare, subestimare; atitudinea romilor faţă de societatea integratoare: autoexcluderea, izolarea.

o Paşi în realizarea incluziunii sociale:• acomodarea;• participarea;• integrarea propriu-zisă.

Criterii si etape ale incluziunii sociale ale romilor

Îmbunătăţirea procesului de aplicare a legislaţiei privind protecţia socială şi combaterea sărăciei;

Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale şi dezvoltarea de structuri instituţionale de incluziune

e romilor pe piaţa muncii, inclusiv prin educaţie vocaţională şi înfiinţarea de centre de incluziune în muncă;

Reduceri de impozite pentru societăţile care angajează romi, în vederea diminuării somajului în rîndul

romilor;

Stimularea migraţiei pozitive legale a romilor prin încheierea de tratate bilaterale şi multilaterale asupra

schimbului de forţă de muncă;

Adoptarea şi implementarea unor politici şcolare comprehensive de desegregare şi promovarea accesului egal

al romilor la o educaţie de calitate şi adoptarea unei curricule şcolară inclusive;

Dezvoltarea reţelei mediatorilor şcolari, în vederea facilitării comunicării şi creşterii încrederii dintre romi şi

instituţiile de sănătate;

Aplicarea regimului gratuităţii pentru serviciile publice referitoare la obţinerea de acte de identitate şi

autorizaţii de construcţie şi achiziţionare de locuinţe, pentru romii şi pentru alte categorii de persoane cu

venituri mici;

Subvenţionarea de către stat a gospodăriilor rome cu venituri mici în vederea accesului la utilităţi precum

instalaţii sanitare, de încălzire, de iluminat;

Dezvoltarea lucrărilor publice de îmbunătăţire a infrastructurii de bază şi serviciilor în comunităţile de romi;

Desfăşurarea de campanii publice de combatere a discriminării în prestarea de servicii publice.

Principii Comune ale politicilor publice privind Incluziunea Romilor

1. Politici constructive, pragmatice şi nediscriminatorii; 2. Vizarea explicită, dar nu exclusivă a romilor; 3. Abordarea interculturală; 4. Vizarea abordării integratoare; 5. Conştientizarea dimensiunii de gen; 6. Transferul politicilor bazate pe dovezi; 7. Utilizarea instrumentelor Uniunü Europene; 8. Implicarea autorităţilor regionale şi locale; 9. Implicarea societăţii civile; 10. Participarea activă a romilor.

o Viaţa societăţii, modul în care ea este organizată şi funcţionează depind de gradul de incluziune a membrilor săi.

O societate ai cărei membrii se simt incluşi este o societate care funcţionează bine.

=> membrii săi vor tinde să respecte valorile, normele, „schemele comportamentale” propuse şi apreciate de respectiva societate, se vor simţi datori să se implice în viaţa societăţii, să îndeplinească „obligaţiile sociale” care le revin.

O societate ai carei membri se simt exclusi duce la: creşterea numărul cartierelor, zonelor, regiunilor chiar, în care oamenii cad pradă „vieţii de

mizerie” resurse la limita subzistenţei nivel scăzut de educaţie, de asistenţă socială etc

=> generarea şi întărirea frustrărilor, a mâniei, „culturilor străzii” sau aşa-numitele subculturi „de după blocuri” ducând la respingerea proiectelor, instituţiilor, valorilor şi normelor societăţii. Persoanele şi grupurile (etnice, religioase sau de orice altă natură) care se simt excluse sunt marcate de anomie, izolare, suferinţă, închidere în ceea ce se numeşte „underclass” (subclasă): clasa

Excluziune vs incluziune sociala

Încercând să surprindem într-o singură frază condiţia ameliorării situaţiei romilor am putea spune că principala lor problemă este înscrierea în trendul modernizării. Modernizarea este marele corector al inegalităţilor şi discriminărilor. (Cătălin Zamfir)

BIBLIOGRAFIE :

1.  Sorin M. Radulescu, - Romi, în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti;

2.  Dicţionar de politici sociale, Luana Pop, ed.Polirom, Bucuresti, 2004;

3.  C.Zamfir, E.Zamfir, - Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura  Alternative, Bucuresti 1993;

 5.  C.Zsmfir, L. Vlasceanu, - Dictionarul de sociologie, Editura Babel,  Bucuresti 1993;

7. Emanuelle Ponce, - Tiganii din Romania-o minoritate in tranzitie,1999;

8. Internet:-www.rroma.ro              -www. wikipedimedia.ro

 -www.iccv.ro