Spiro Me Tria

7/29/2019 Spiro Me Tria

1/29

STANDARDIZAREA SPIROMETRIEI


2/29

GENERALITATI

Metoda pretioasa de evaluare a functiei respiratorii

Ar putea deveni la fel de uzuala in pneumologie ca masurarea

TA in cardiologie

Rezultatul furnizat nu pune diagnosticul , ci doar concura la

realizarea unui dg complet si corect

Presupune colaborarea fructuoasa a 3 elemente:-aparat performant

-tehnician antrenat

-pacient cooperant


3/29

ETAPELE STANDARDIZARII UNEI SPIROMETRII

-Criterii de performanta ale aparatului

-Validarea aparatului

-Controlul calitatii

-Cooperarea pacientului

-Procedee de masurare a parametrilor

-Acceptabilitate

-Repetabilitate

-Valori de referinta

-InterpretareRaport ( concluzii)


4/29

CONSENS ATS/ERS 2005

Documentul vizeaza furnizarea elementelor de referinta pentru

practicarea corecta si unitara a investigaliilor EFR

Cuprinde : definirea parametrilor; aparaturii ; procedeelor aplicate

pacientilor

Fabricantii de aparatura EFR sunt stimulati sa produca sistemeconforme acestor cerinte ( in caz contrar sa le specifice

clar pe cele omise)

Fabricantul tb sa dem exactitudinea si fiabilitatea aparatului

comercializat, iar utilizatorul tb sa se asigure ca ma-

suratorile raman exacteAceste directive minimale pot fi ignorate in functie de reglementari

locale speciale; in cercetare; studii epidemiologice;

evaluare longitudinala in medicina muncii


5/29

DEFINITII

Exactitudine =gradul de acord intre rezultatul unei masuratori

si adevarata sa valoare conventionala

Repetabilitate = acordul intre rezultatele masuratilor succesive

ale unui parametru ; efectuate cu respectarea

tuturor conditiilor urmatoare: acelasi operator;

acelasi aparat; acelasi pacient ; acelasi loc;

aceleasi conditii de utilizare si repetare a

masuratorilor intr-o perioada scurta de timp.

*In precedenta publicatie ERS 1994 termenul dereproductibilitate era utilizat in acest context.Schimbarea a fost

impusa de conformarea necesara la recomandarile ISO


6/29

DEFINITII

Reproductibilitate = acordul intre rezultatele masuratorilor

succesive ale unui parametru atunci cand

variaza unele conditii : metodede masurare

instrumentul de masura; tehnicianul; locul

*altfel sus:daca un tehnician testeaza in mai multe reprize

acelasi subiect se ia in considerare repetabilitatea testului

Daca se administreaza un BD si se face o noua testare

la 30 min este necesara cunoasterea reproductibilitatii

testului pentru a putea concluziona asupra comparariicorecte a celor 2 valori


7/29

DEFINITII

Gama de masurare a aparatului = gama de valori pe care

fabricantul il specifica pe aparat si care sunt conforme

cu recomandarile consensului

Rezolutia aparatului = cea mai mica diferenta de valori pe care

aparatul este capabil sa o masoare


8/29

CONSIDERATII GENERALE DESPRE PACIENT

C I generale ale EFR - IMA mai recent de o luna

-patologii care pot conduce la rezultate

suboptimale:

1.dureri toracice sau abdominale infiferent de cauza

2.dureri bucale sau faciale exacebate de piesa bucala

3.IUE

4.Confuzia mentala sau dementa


9/29

POZITIA PACIENTULUI

-testele pot fi facute atat sezand, cat si in picioare dar acest lucru

trebuie sa figureze in raport

-pt considerente de securitate se prefera poz sezanda, se evita

o lipotimie cu cadere

-scaunul poate avea spatar , dar nu roti

-carutul pe care poate sta pacientul tb sa aiba frana puna

-daca testul se face in picioare se aseaza un scaun aproape

-la obez, mai ales la cel cu obezitate abdominala este preferata

poz in picioare (este favorizat inspirul maxim si profund)-la un IMC normal nu existe diferente intre determinari f de pozitie

-se utilizeaza aceeasi pozitie la studii longitudinale


10/29

CARACTERISTICILE PACIENTULUI

1.varsta, talia , greutatea se det initial pt calculul val prezise

-varsta in ani

-taliase det cu aun aparat precis=taliometru ( descaltat, corp

drept si intins, ochii privesc inainte

-pt cei cu deformari ale cutiei toracice ( asimetrii,cifoscoliozese det anvergura bratelor ,de la o extremitate a degetelor

la alta impartita la 1,06

- pt pacientul cu incapacitate locomotorie se det inaltimea

genunchiului in cm si se aplica formule de calcul:

B= 64,19- (0.04 x V) + (0,02 x IG)F=84,88 (0,24 xV ) + (1,83 x IG)

-greutatea se masoara in kg (imbracaminte lejera, de interior)


11/29

PREGATIREA PACIENTULUI

- se noteaza la admisie medicatia pacientului: tipul si posologia,

inhalatorie sau po susceptibile sa interfere cu

testele, precum si momentul ultimei prize

-pacientul tb sa respecte unele restrictii inainte de test (comunicate

lui in momentul programarii) :

- nu fumeaza cu cel putin o ora anterior

-nu consuma alcool cu cel putin 4 ore anterior

-nu face efort fizic intens cu 30 min anterior

-nu mananca copios cu 2 ore anterior-este imbracat lejer, cu haine care sa nu ii stanjeneasca

expansiunea toracica sau abdominala


12/29

PREGATIREA PACIENTULUI

- la prezentarea pacientului se verifica toate aceste conditii, daca

ele nu sunt respectate se consemneaza in raport

-inainte si in timpul probelor pacientul tb sa fie cat mai destins

-aparatele dentare sunt pastrate pe loc, doar daca sunt prost fixate

si risca sa impiedice proba sunt inlaturate

decizia de a intrerupe adm unui DB cu actiune scurta sau lunga este

clinica si depinde de motivul pt care se face proba: daca ex se face

in scop dg unei afectiuni respiratorii se recomanda oprirea BD; daca

din contra se analizeaza raspunsul la un tratament nu este necesara

oprirea acestuia


13/29

CARACTERISTICILE LABORATORULUI

- se noteaza sistematic temp ambianta, presiunea barometrica, ora

de executie a testelor (temp ambianta este este o variabila importanta , se det cutermometrul sau cu un termistor plasat in

aparat, se fac corectii ale parametrilor f de temperatura , mai putin

la aparatele moderne cu site preincalzite)

-idealul in cazul repetarii probelor la un pacient ar fi sa fie folosit acelasi aparat; acelasitehnician; aceeasi ora sau +/- 2 ore

-ordinea executarii testelor tine de fluxul laboratorului, sau de posibilitatea influentariinegative a testelor

ex de ordine a testelorstudiu dinamic spiro =CFV

-vol pulm statice-TLCO

BD cu reluarea studiilor dinamice


14/29


15/29

IGIENA SI PREVENTIA INFECTIILOR

-frecventa optimala a dezinfectiei si sterilizarii nu este statuata, dar

orice aparat a carui suprafata vine in contact cu condensatul

expirului unui bolnav tb sterilizat inainte de o noua utilizare

-o solutie buna si relativ ieftina este reprezentata de filtre de unicautilizare

-in cazul explorarii unui pacient purtator de o boala infectioasa

transmisibila se cer precautii suplimentare: dedicarea unor materiale

numai pt pacientul infectat; testerea acelui pacient la sfarsitulprogramului cu demontrea si sterilizarea aparaturii, testerea acelor

pacienti in camera lor de izolare, port de protectie pt tehnician


16/29

CALIFICAREA PERSONALULUI

-conform normelor actuale un tehnician responsabil cu EFR are nevoie

de studii liceale si de 2 ani de formare universitara ( familiarizare cu

aspectele teoretice si practice ale tuturor tehnicilor, cu procedeele

de etalonaj, dezinfectie)

-controlul calitatii : include etalonaj precis, metode standardizate si

corecte de executie a testelor, folosirea valorilor de referinta

acceptate prin consens, raport riguros si complet


17/29

CALITATILE SPIROMETRULUI

- Capabil sa acumuleze volume de> 8 l pentru un timp > 15 sec

-exactitudine de cel mult +/- 3% sau +/- 0,050 l

-rezistenta totala la curgerea aerului la 14l/s < 1,5 cm H2O l/s=acestea sunt recomandarile minimale pt un spirometru

-pt un control optimal al calitatii este necesar un afisaj in timp real

al DFV sau volum-timp


18/29

ASPECTUL CURBEI FLUX-VOLUM


19/29

CURBA FLUX-VOLUM SI CURBA FLUX-TIMP


20/29

VALORI DE REFERINTA

REZULTATELE EFR IN PATOLOGIA

RESPIRATORIE


21/29

VALORI DE REFERINTA PENTRU SPIROMETRIE

Interpretarea valorilor spirografice se face prin confruntarea acestora

cu valori de referinta.

Valorile de referinta au fost desemnate prin sudierea pe cohorte mari

de persoane considerate normale, sanatoase : fara

antecedente patologice respiratorii, fara simptome respiratorii in

momentul determinarii; neexpuse la noxe ( poluare ;industriale

;tabagism)

Valorile de referinta ale ERS si CECA stabilite acum mai bine de 40 ani

ridica unele probleme:

-nu se pot aplica asiaticilor; negrilor din Africa ,dar nici din America-cuprind numai intervalul 18 70 de ani si pentru acest interval talii

intre155-195 cm la barbati; 145-180 la femei


22/29

VALORI DE REFERINTA PENTRU SPIROMETRIE

Factorii care influenteaza volumele si debitele respiratorii sunt

:sexul; varsta; talia si rasa. Cum este greu sa dispui de valorile de

referinta si pentru populatia necaucaziana (asiatica, africana), se

poate face corectia valorilor obtinute de ERS ( corectia este 0,9 pt

asiatici si o,87 pt africani).

Alti factori susceptibili de a avea un efect pe valorile spirometrice :

starea nutritionala; tipul de alimentatie; activitatea fizica si sportiva;

factori de mediu;. Nu este posibila includerea acestor parametri in

ecuatii de regresie, dar nimic nu impiedica sa tinem cont de ele la

interpretarea rezultatelor.

Astfel MR Becklake, expert in EFR din medicina muncii, estimeaza

ca variabilitatea CVF depinde de sex( +/-30%);talie(+/-

20%);etnie(+/-10%);varsta (+/-8%),greutate (+/-2%);ceea celasa

~30%celorlaltifactori necuantificabili:fumat, mediu, trecut respirator.


23/29

MODALITATI DE UTILIZARE A VALORILOR DE

REFERINTA

Valorile de referinta sunt valori statistice mediane.

Dar, cum exista multe elemente ce diferentiaza indivizii, ce au incomun totusi unele elemente importante ( sex; varsta ;talie; rasa)sepune problema stabilirii unor limite mai laxe ale normalului.

Stalilirea LIN sau a LSN a unui parametru , sub care sau deasupracareia, parametru masurat poate fi considerat, cu o probabilitateinalta, drept anormal se poate face in mai multe moduri:

1.fixarea unui procentaj fata de valoarea teoretica sub care ,sau

peste care valorile masurate sunt considerate anormale.Acestprocentaj este cel mai des = +/- 20%. Ceea ce semnifica , ca ptVEMS sae CVF valori masurate > 80% din valoarea teoretica suntconsiderate normale.


24/29


REFERINTA

Metoda procentajului din prezis( +/- 20%) are:

ca avantajesimplicitatea

-relativ apropiata de rezultatele obtinute folosind metodestatistice elaborate.

dezavantajeerori mai ales la subiectii cu varste si talii

extreme

- nu este valabila limita pt debitele expiratorii

mediane ( FEF 75-25) ,sau expiratorii

maxime instantanei (MEF 50; MEF 25)

la care LIN se situeaza sub 50%.


25/29

MODALITATEA DE UTILIZARE A VALORILOR DE

REFERINTA

2.Metoda statistica bazata pe variabilitatea valorilor de referinta.

Daca distributia parametrilor EFR variaza normal ( gaussian),

valoarea mediana +/- 1,64 x DRS ( deviatia reziduala standard),

defineste intervalul de incredere de 95% = statistic 95 % dinpopulatia normala se situeaza in aceste limite.

Astfel se calculeaza LIN pentru parametrii care devin patologici

cand valorile scad ( CV; VEMS; MEF % CV ) ;sau LSN pt

parametrii care patologic cresc ( VR;CRF;CPT)N = X +/- 1,64 DRS N = normalul

X = valoarea obtinuta


26/29

+/- 1,64 DRS

Parametrul Barbati Femei

CV 0,92 0,69

VEMS 0,84 0,62

VEMS/CV 11,75 10,67

MEF 50 2,16 1.80

FEF 25-75 1,70 1,3


27/29


REFERINTA

Cele mai bune valori de referinta pentru un individ sunt valorile

obtinute inantea ca el sa prezinte o afectiune respiratorie ( din

pacate aceste valori sunt rar disponibile)

= avantaje pe care le prezinta examenele comparative EFR:

-bilant de sanatate si medicina muncii pt cei ce lucreazacu noxe

-determinarea prognostica a vitezei de declin a VEMS

( 20-30 ml /an la sanatos ; 50-70ml/an la fumatori;

. 100 ml/an prognostic defavorabil)

-compararea unei valori dupa tratament cu cea mai buna

valoare obtinuta de pacient ( in afectiuni respir cronice)

si nu cu valearea teoretica ( prezisa)


28/29


REFERINTA

Precautii elementare:

1.subiectul examinat nu este caucazian ( se aplica un coeficient decorectie)

2.in cifoze, scolioze, spondilite ankilozante, caracterizate deoscadere chiar considerabila a taliei, valorile de referinta nu se det fde talia actuala ci de cea anterioara malformatiei ;daca aceasta nueste cunoscuta se face o corectie f de anvergura bratelor

3.proasta cooperare a pacientului la realizarea testului, sauinexperienta operatorului pot cea mari confuzii. Inaintea confruntariivalorilor masurate cu cele teoretice trebuie verificata calitateatestului. Aceasta este prima etapa a interpretarii rezultatelor


29/29

VALORI DE REFERINTA

CONCLUZII

1.Elementele primordiale sunt :aparat fiabil; tehnica desavarsita de executiea testului; pacient cooperant

2.Inaintea interpretarii rezultatelor se face validarea calitatii executieitestului (norme metodologice stabilite de ATS ;ERS; CECA)

3.Fiabilitatea valorilor de referinta : a) necaucazieni ,malf de coloanab) luarea in calcul a unor parametri

necuantificati la stabilirea valorilor de referinta( grad deantrenament laeffort; stare de nutritie)

c)fiabilitate scazuta pt varste si taliiextreme

d) cunoasterea valorilor optmepersonale inanitea aparitiei afectiunii pulmonare

Documents

Spiro Me Tria