CAP 1. ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA SPITALULUI MILITAR DE

URGENŢA „IACOB CZIHAC”

1.1 Scurt istoricSpitalul Militar la Iaşi a luat fiinţă în anul 1831 din iniţiativa şi sub conducerea directă a

doctorului Iacob Czihak(născut pe 19 august 1800 în Bavaria)personalitate care a dominat peste

un sfert de veac viaţa medicală şi ştiinţifică a Moldovei.

Deşi se primise ordin ca Spitalul Militar Iaşi să ia fiinţă în ianuarie 1831 acest lucru nu a

putut fi realizat din cauza lipsei unui regulament de funcţionare şi a unei documentaţii concrete

în ceea ce priveşte capacitatea şi locul de dispunere al acestuia. Iacob Czihak a închiriat hanul

lui Petrache Sturdza care avea 8 camere, acest spital deschizându-se în octombrie 1831. În 1835,

spitalul se mută la “Curtea arsă” unde va funcţiona până la sfârşitul anului 1845, când Iacob

Czihak primeşte dezlegare pentru achiziţia caselor proprii pentru spital. Din 1847, prin înalt

decret se dispune ca personalul medical care încadrează spitalul militar să îmbrace uniformă

militară, ordine şi disciplină, probitatea morală şi profesională începând să se impună ca trăsături

definitorii în corpul medical militar.

La conducerea Spitalului Militar sunt numiţi după lacob Czihak, Teodor Henric Czihak,

Gustav Otrembo, Ştefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au făcut

eforturi permanente de îmbunătăţire a clădirilor în care funcţiona spitalul, medicii militari ai

spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viaţa medicală a Iaşului. Se reorganizează spitalul

şi se reîntăresc depozitele sanitare, se intensifică cercetarea ştiinţifică şi se pun bazele medicinei

de campanie moderne

Din 1948, spitalul funcţionează în actualul perimetru unde col. dr. farm. N. Oiţă a

înfiinţat Laboratorul de Microproducţie de medicamente şi care a lăsat zeci de preparate

originale, zeci de lucrări ştiinţifice şi un climat de cercetare care continuă şi astăzi.

La 176 de ani de existenţă, Spitalul Militar Iaşi întâmpină acest eveniment cu respect şi

speranţă.

1

1.2 Obiectul de activitate

Spitalul militar de urgenţă Iaşi prin serviciile pe care le oferă şi prin personalul calificat

asigură asistenţă medicală completă de specialitate, curativă, preventivă şi de recuperare a

bolnavilor internaţi şi ambulatori desfăşurând următoarele categorii de activităţi:

asistenţă medicală spitalicească;

asistentă medicală în ambulatoriu;

asistenţă medicală stomatologică;

servicii farmaceutice.

Obiectivele funcţiei medicale se concretizează în acordarea serviciilor medicale de

calitate; îmbunătăţirea practicii medicale; adaptarea activităţii în funcţie de noile aparate

performante procurate; scăderea ratei de mortalitate; creşterea specializării cadrelor medicale

Spitalele militare au o particularitate în comparaţie cu celelalte spitale clinice de urgenţă

civile, ele deţin în organizarea internă o secţie de mobilizare a personalului în caz de război şi se

ocupă de îngrijirea, evidenţa personalului unităţilor armate de pe raza câtorva judeţe .

2

1.3 Organizarea internă

Structura organizatorică este concepută astfel încât să permită aplicarea strategiilor

corporative sau funcţionale în concordanţă cu obiectivele şi misiunea instituţiei , permiţând

adaptarea permanentă la noutăţile din domeniul medical, precum şi la legislaţia care

reglementează activitatea din acest domeniu.

Spitalele, institutele şi centrele medicale cu paturi se organizează ca unităţi cu

personalitate juridică, daca au minim 120 de paturi. Spitalul militar de urgenţă are 350 de

paturi. La stabilirea numărului de paturi se iau in considerare şi cabinetele de consultaţii din

policlinici şi dispensare medicale din structura organizatorică a unităţilor sanitare, socotindu-se

câte 10 paturi pentru fiecare cabinet de consultaţie sau dispensar medical.

Conducerea instituţiei

Conducerea unităţii este realizată de un medic comandant, care are studiile de

specialitate medicală făcute în cadrul armatei. Pe poziţia acestuia intr-un spital clinic de urgenţă

civil se află un medic director.

Consiliul de administraţie este format din 9 persoane; iar comitetul director din 4

persoane (comandant, director medical, director administrativ , contabil şef).

Tabelul nr. 1. Secţii de specialitate ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi

Chirurgie Boli interne

ATI (anestezie-terapie intensiva) Boli infecţioase

Ortopedie Neurologie,

ORL Psihiatrie

Oftalmologie Dermato-venerice

Cardilogie Chirurgie B.M.F

3

Secţiile îşi au sediile în 6 clădiri ale spitalului, proprietate publică a statului şi

administrate de Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia Domenii Militare.

Spitalul dispune de 350 de paturi în funcţie de care se calculează indicatorii şi facturile

emise pentru servicii medicale, şi în cadrul său îşi desfăşoară activitatea un număr de 300 de

angajaţi.

Tabelul nr. 2 Structura de personal a Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi

Funcţie Nr.angajaţi

Medici 35Personal sanitar mediu 122Farmacişti 3Psihologi 2 Biologi 2Fiziochinoterapeut 1Infirmieri 80Registratori medicali 9Muncitori calific şi necalific 48Ingineri 4Economişti 4Preot 1Jurist 1

4

Organigrama Spitalului Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi

5

COMANDANT(Manager)

DIRECTOR

Secţii de paturi

DIRECTOR ADMINISTRATIV

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Lab. analiza medicale

Lab. epidemiologie

Lab. radiologie

Farmacie

Triaj Unitatea de salvare

Ambulatoriu de specialitate

Birou Personal

Oficiul Jurdic

Contabilitate- financiarBirou plan, ororganizare,

aprovizionare

Intreţinere aparatura

Şef Contabil

Oficiul de calcul

Preot

1.4 Funcţionalitatea în cadrul spitalului

Conducerea spitalului se face într-o manieră centralizată, iar sistemul de comunicare

funcţionează pe orizontală si verticală.

Director general

Conducerea unităţii este realizată de un medic comandant, care are studiile de

specialitate medicală făcute în cadrul armatei, şi acesta coordonează şi răspunde de elaborarea la

termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii

medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli; monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate

la nivelul spitalului, răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la

nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi; coordonează

implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului; întocmeşte planul de formare şi

perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare; avizează

utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile

legii; şi de asemenea, stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi

materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului

Contabilul şef are drept atribuţii următoarele:

Vizează actele pentru controlul financiar preventive;

Analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea in

creditele anuale aprobate;

Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli;

Urmăreşte întocmirea execuţiei bugetare conform legii;

Organizează tinerea la zi a evidentei financiar contabile;

Aprobă fişa postului sau cererile de concediu ale salariaţilor în subordine;

Coordonează activitatea de investiţii şi achiziţii, precum si activitatea referitoare la

reparaţii curente si capitale.

Directorul medical are drept atribuţie principală urmărirea desfăşurării activităţii medicale.

Departamentul financiar –contabil

Activitatea realizată în cadrul departamentului financiar-contabil este coordonată de

către directorul economic şi cuprinde următoarele birouri:

6

Consultaţii

Biroul contabilitate – în cadrul căruia se ţine evidenţa elementelor patrimoniale ale

instituţiei, efectuează evidenţa periodică a acestora, întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru

conturile sintetice şi analitice, ţine evidenţa furnizorilor, urmăreşte modul de folosire a

fondurilor din contul de disponibil şi caserie;

Caseria – realizează operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în numerar şi asigură

relaţiile de decontare cu Trezoreria;

În cadrul departamentului financiar contabil se derulează următoarele operaţiuni:

întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli;

transmiterea de situaţii contabile privind activităţi specifice compartimentului, primirea

de informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil, documente primare privind

consumurile de materiale, a obiectelor de inventar şi echipamentului de protecţie,

contabilizarea patrimoniului;

transmiterea corespondenţei asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor de plată

pentru serviciile de care au beneficiat. Şeful acestui departament poartă răspunderea

asupra legalităţii şi exactităţii calculelor drepturilor de salarii, concedii de odihnă,

medicale, sporuri

organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale; întocmeşte lunar

balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice; bilanţurile trimestriale şi

anuale şi coordonează realizarea raportului explicativ al acesteia;

urmăreşte primirea în termenul stabilit a facturilor pentru lucrările executate; circulaţia

documentelor de decontare cu banca, analizează lunar volumul facturilor neîncasate şi

stabileşte măsurile corespunzătoare pentru a accelera ritmul încasărilor în valută;

întocmeşte statele de plată ale salariaţilor; efectuează controlul financiar contabil;

repartizarea eficientă şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor disponibile; plata

furnizorilor; urmărirea încasării sumelor restante din contul de debitori; calculul

indicatorilor economico-financiari; raportarea situaţiei financiare la cererea directorului;

şi emiterea de facturi.

Obiectivele de bază sunt administrarea utilă a resurselor financiare limitate; întocmirea

unei evidente corecte; şi stabilirea ordinii priorităţii în achitarea datoriilor către furnizori.

Departamentul Resurse umane

Serviciul Resurse Umane este subordonat directorului general şi asigură:

7

întocmirea lucrărilor privind angajarea, promovarea şi salarizarea personalului pornind de la

normativele de personal aprobate prin Ordinul M.S., respectând criteriile stabilite pentru

fiecare categorie de personal şi avizate de Ministerul Muncii;

efectuează toate lucrările de acreditare a personalului pe care le transmite la Casa de

Asigurări de Sănătate;

întocmeşte lucrări de pensionare, redistribuiri şi disponibilizări cu respectarea prevederilor

Codului Muncii;

În cadrul serviciului se efectuează toate lucrările impuse de legislaţia în vigoare cu referire la

personal şi cheltuielile de personal aferente;

Se efectuează lucrările privind salarizarea personalului, state de plată lunare, lucrările pentru

întocmirea statelor de premii la sfârşitul anului, lucrări de evaluare a performanţelor

profesionale ale salariaţilor, lucrări de indexare a salariilor în conformitate cu HGR şi Ord.

Guv., lucrări raportate la Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate

Ministerul Sănătăţii, Agenţia pentru Şomaj şi Casa de Pensii;

Biroul Aprovizionare are următoarele atribuţii :

aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare

bunului mers al activităţilor medicale, administrative şi tehnice;

respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor de bunuri;

urmărirea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice;

coordonarea activităţii magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a

bunurilor;

intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;

Compartimentul triaj are ca responsabilitate primirea şi internarea bolnavilor, iar

apoi dirijarea acestora către compartimentele corespunzătoare.

Farmacia se ocupa cu recepţia, evidenta, gestionarea si eliberarea de medicamente si

materiale sanitare.

Sterilizarea primeşte de la toate secţiile medicale halatele, câmpurile de operaţii,

pansamentele sau alte materiale care sunt necesare a fi sterile pentru operaţiile ce se efectuează

în sălile de operaţie.

Laboratorul de analize medicale efectuează toate investigaţiile necesare bolnavilor.

Laboratorul explorări funcţionale efectuează, monitorizează şi interpretează

electroencefalogramele si electrocardiogramele.

Laboratorul radio-diagnostic se ocupa cu radiografiile si computerele tomograf.

8

Secţia de anestezie si terapie intensive are strâns legata activitatea de cea a sălilor de

operaţie. Aici sunt internate cazurile foarte grave care necesită îngrijire specială după operaţie.

Unitatea de primire a urgentelor acordă îngrijire medicală bolnavilor cu regim de

urgenta, după care îi repartizează pe secţii, în funcţie de afecţiune.

Oficiul juridic

avizează la cererea conducerii, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului

precum şi orice alte acte care produc efecte juridice;

participă la negocierea şi încheierea contractelor;

reprezintă şi apără interesele spitalului în faţa organelor administraţiei de stat, a instanţelor

judecătoreşti şi a altor organe cu caracter jurisdicţional, precum şi în cadrul oricărei

proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea spitalului

urmăreşte apariţia actelor normative şi semnalează organele de conducere şi serviciilor

interesate atribuţiile ce le revin din acestea

Relaţii interne

Departamentul financiar contabil prin activitatea pe care o desfăşoară, intră în relaţie

directă cu celelalte departamente din cadrul societăţii, iar fluxul informaţional este unul orientat

în dublu sens: pe de o parte acesta primeşte informaţii şi documente pentru întocmirea activităţii

specifice acestui departament: reflectarea veniturilor, cheltuielilor şi pe de altă parte are loc

transmiterea de informaţii, rapoarte, documente către celelalte departamente, efectuarea şi

verificarea culegerii corecte a datelor primare: (facturi, NIR -uri, Raport de consum,).

Tot în cadrul acestui departament se organizează circuitul documentelor care stau la

baza înregistrărilor în contabilitate asigurând aplicarea strictă a operaţiunilor privind mişcarea şi

modificarea patrimoniului spitalului şi se instruieşte personalul din spital în vederea completării

corecte şi complete a documentelor.

Directorul general trimite decontul de cheltuieli, primeşte si retrimite documente de

avizare, primeşte procesul verbal în scopul aprobării şi semnării bilanţului contabil, primeşte în

scopul semnării raportul de gestiune, planului financiar ; aprobă actele pentru controlul

financiar preventiv; analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind

încadrarea în creditele anuale aprobate; precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

Departamentul de resurse umane transmite fişele de post, cărţile iar pe baza fişelor de

pontaj se întocmesc statele de plată, care sunt trimise contabilului ce întocmeşte nota contabilă,

după care aprobă statul de plată, ce se trimite la caserie pentru a fi semnat.

9

Departament juridic avizează la cererea contabilului, actele care pot angaja

răspunderea patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice şi urmăreşte

apariţia actelor normative şi semnalează departamentul contabil asupra atribuţiilor ce îi revin.

Balanţele de Verificare, Registrul Cartea Mare, Bilanţul sunt întocmite pe baza

chitanţelor, dispoziţii de plăţi şi încasări, registrul de casă primite de la caserie.

Compartimentul de Aprovizionare depozite emite facturi către biroul financiar

contabil în urma achiziţionării materialelor cu numerar, face decontul şi îl predă spre aprobare

acestuia. La primirea bunurilor in magazie, întocmeşte împreună cu comisia de recepţie nota de

recepţie şi constatare diferenţe, actul de primire în custodie pe care le înaintează

compartimentului financiar contabil. Tine la zi evidenta tehnico-operative a gestiunii si preda in

termen documentele de contabilitate.

Compartimentul financiar contabil emite balanţe de verificare pe gestiuni, jurnal de

cumpărări de materiale pentru activitatea de bază şi pentru activitatea de investiţii, note

contabile, facturi de ieşire.

10

Fig. nr. 1. Schema Relaţiilor Interne ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihak, Iaşi

Depart. Juridic

Depart. Financiar - Contabil

Director General

Decontul de

cheltuieli

Dep. Aprovizionare şi Depozitare

Dep. Resurse Umane

Casierie

Fişele de post

PV de aprobare

bilanţ contabil

Contracte cu

furnizori

Raportul de

gestiune

BVC

Documente de

avizare

Chitanţe

Dispoziţii de plată şi încasări

Facturi

NRCD

Actul de primire în custodie

Actele avizate ce angajează răsp.

patrimonială

11

1.5 Relaţiile cu exteriorul

Relaţiile cu instituţiile superioare

Spitalul Militar de Urgenţă Iaşi este subordonat Direcţiei Medicale a Ministerului

Apărării Iaşi a cărui conducător are calitatea de ordonator secundar de credite bugetare. La

nivel naţional, pe prima treaptă a sistemului instituţional, cu calitatea de ordonator principal de

credite bugetare se află Ministerul Apărării Naţionale, nivel la care se fac raportări pentru decizii

majore de politică sanitară şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Către Direcţia Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de

finanţare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere de

fonduri la minister şi, în baza aprobărilor primite, înştiinţează conducerea spitalului asupra

creditelor aprobate.

A doua instituţie cu care spitalul se află în relaţii permanente de finanţare este Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate ( CNAS), în calitate de ordonator principal de credite

bugetare şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, a cărei conducător are calitatea de ordonator secundar de

credite bugetare.

Relaţiile cu beneficiarii de activitate

Cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în

conformitate cu Legea 95/ 2006 şi a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de

guvern şi în fiecare an este alta şi conform căruia au calitatea de persoane asigurate la

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.:

cadrele militare în activitate şi asimilaţii acestora, salariaţii civili, militarii angajaţi pe

baza de contract, precum si pensionarii militari ai ministerelor si instituţiilor cu reţele

sanitare proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi

autorităţii judecătoreşti;

personalul şi magistraţii din autoritatea judecătoreasca, în activitate si pensionaţi

veteranii de război;

copiii si tinerii pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenţi sau ucenici, daca

nu realizează venituri din munca,

Aceste contracte au drept obiect furnizarea serviciilor medicale, în asistenta

spitaliceasca; furnizarea serviciilor medicale in asistenta spitalicească şi stomatologică;

furnizarea serviciilor medicale pentru în asistenţa recuperatorie; în asistenţa spitalicească şi

12

ambulatorie pe specialităţi: clinice (consultaţii în cabinet) şi paraclinice (analize de laborator).

Relaţiile spitalului cu unităţile financiar-bancare

Singurele relaţii pe care le are spitalul cu unităţile financiar-bancare sunt cele referitoare

la plata salariilor sau a ratelor aferente creditelor bancare contractate de salariaţii spitalului.

Salariaţii deţin carduri la BRD.

Relaţiile spitalului cu Trezoreria Publica

Spitalul Militar de Urgenta realizează toate fluxurile băneşti - de încasări şi plăţi-pentru

serviciile prestate sau solicitate numai prin intermediul Trezoreriei Statului. Plăţile către

societăţile prestatoare de servicii se fac din contul spitalului de la trezorerie către contul

societăţii tot de la trezorerie.

Spitalul militar deţine doua tipuri de conturi deschise in cadrul acesteia si anume: contul

de alocaţii bugetare si contul de venituri proprii.

Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa judeţeană de Pensii se

materializează în declaraţii nominale privind evidenta asiguraţilor trimise de către Spitalul

Militar şi prestarea de servicii specifice acestora de către cele două instituţii menţionate.

Fluxurile financiare constau în contribuţii la asigurările sociale, contribuţii la asigurările sociale

şi de sănătate, contribuţiile la fondul de şomaj

Relaţiile spitalului cu furnizorii de utilităţi

Furnizorii Spitalului Militar pot fi grupaţi după natura serviciilor şi a produselor

furnizate in patru mari categorii:

Furnizorii de medicamente, materiale sanitare si reactiv: Antibiotice SA, Terapia

Cluj, Sicomed Cluj, SC Europharm, SC Elidor SRL, , Pharmavit SRL

Furnizori de alimente: Lactis SA, Pangram SA, Corola SA, SC Bucium SA,

Agrofruct SA .

Furnizorii de utilităţi:SC Electrica SA, Distrigaz Iaşi Nord, Rajac, SC Salubris SA,

Romtelecom, Rmania Data Systems Bucureşti.

Alţi furnizori de:

o Service aparatură medicală;

o Carburanţi, lubrefianţi –Petrom;

o Materiale de curăţat –Metro cash;

o Lenjerie si echipament spitalicesc.

13

Fig. nr 2. Schema Relaţiilor Externe ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihak, Iaşi

Dir. Medicală a MAPN

Casa Judeţeană de Pensii

Furnizorii de medicamente, materiale sanitare şi reactivi

Furnizorii de alimente

Furnizorii de utilităţi şi alţi furnizori

C.N.A.S.

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J

Spitalul Militar de Urgenţă Iaşi

MAPN

Clienţi – pers. fizice ce au calitatea de asiguraţi la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J

Banca

Treozoreria Operativă a Mun.

Iaşi

Încasări şi plăţi

Servicii de sănătate

Cererea de finanţare

Plata salariilor şi a ratelor aferente

creditelor contractate de salariaţi

Declaraţii generate de fundamentarea

contribuţiilor

Contracte de furnizare de servicii medicale

14

1.6. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul

Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi în perioada 2004-2006 - tabel

comentat cu identificarea factorilor de influenţă

Tabelul nr. 3. Evoluţia principalelor categorii de venituri şi cheltuieli ale Spitalului Militar de

Urgenţă Iaşi

Cod indicator Denumire indicator financiar 2004 2005 2006

2004 (%) 2005 (%) 2006 (%)

23.03 Venituri 96234681 103960000 12923334

33.10.21. Venituri din contracte încheiate cu CASAOPSNAJ 66293029 76160000 8097436 68.89% 73.26% 62.66%

33.10.50Alte venituri în domeniul sănătăţii (venituri proprii) 3880091 1800000 272898 4.03% 1.73% 2.11%

43.10.09Alocaţii de la bugetul de stat (transferuri) 26061561 26000000 4553000 27.08% 25.01% 35.23%

Cheltuieli totale 96234681 103960000 12923334

10 Cheltuieli de personal 47175501 54920000 7349767 49.02% 52.8280% 56.8721%

20 Bunuri şi servicii 49059180 48740000 5175403 50.98% 46.8834% 40.0470%

71 Cheltuieli de capital 0 300 204 0.00% 0.0003% 0.0016%

Spitalul Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi, se finanţează în proporţie de

aproximativ 70%, aşa cum se observă din tabelul în care sunt reprezentate principalele categorii

de venituri şi cheltuieli, din veituri provenind din contracte încheiate cu CASAOPSNAJ. Aceste

venituri provin din Bugetul Asigurărilor de Sociale de Sănătate, şi se observă o uşoară diminuare

a proporţiei finanţării din această sursă în anul 2006 faţă de ceilalţi ani, în special faţă de 2005

când de la Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate transferurile depăşeau procentul de 70% din

totalul veniturilor. Dacă avem în vedere destinaţiile ce pot fi acordate fondurilor provenite pe

această cale şi anume, cheltuielile de personal, materiale, analizând situaţia prezentă în tabel

observăm că au scăzut simţitor cheltuielile pentru bunuri şi servicii, cu aproximativ 7 procente,

contribuind astfel la un necesar de finanţare mai redus. Totuşi în valoare absolută aceste venituri

au crescut în 2006 faţă de anul 2005, chiar dacă nu foarte mult, astfel că scăderea ponderii lor în

total venituri ar putea avea ca explicaţie creşterea ponderii unei alte categorii de venituri, şi

anume alocaţiile de la bugetul de stat care au crescut simţitor atât ca pondere, cu aporximativ 10

procente cât şi în sumă absolută. Această creştere a sumelor transferate de la bugetul de stat este

justificată de cresterea cheltuielilor de capital, şi analizând bugetul de venituri şi cheltuieli

15

pentru anul 2006 observăm că aceste sume au fost utilizate pentru realizarea unor construcţii,

pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale.

De asemenea cheltuielile de personal au crescut simţitor de la an la an atât în valoare

absolută cât şi ca pondere în total cheltuieli şi acest lucru se datorează creşterii cheltuielilor cu

salariile generate de majorările salariale, creşterea salariului minim pe economie. Majorările

salariilor au condus pe de altă parte şi la creşteri ale fondului de salarii care la rândul său s-a

soldat cu creşterea contribuţiilor care de asemenea, sunt incluse în cheltuielile de personal.

Tot din tabel se observă o distribuţie diferită a veniturilor pe categorii de cheltuieli în cei

trei ani luaţi în calcul, astfel dacă în 2004 procentul alocat cheltuielilor materiale depăşea pe cel

alocat cheltuielilor cu personalul, acestea fiind singurele destinaţii date veniturilor, începând cu

2005 situaţia se schimbă şi cheltuielile cu personalul încep să depăşească 50% din totalul

cheltuielilor.

16

CAP 2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA SPITALULUI

MILITAR DE URGENŢA „IACOB CZIHAC”

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari

Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate, art. 191( proiectul bugetului de

venituri şi cheltuieli)

Hotărârea nr. 584 din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de

apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice , cu modificările ulterioare, ale oridinului

ministerului finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor

privind finanţele publice, ale Adresei Ministerului Finanţelor Publice nr. 121.667 din 5 iulie

2006

În procesul de previzionare a veniturilor şi cheltuielilor se au în vedere reglementările şi

normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la data întocmirii bugetului de

venituri şi cheltuieli precum şi sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor

sau tarifelor, în lei şi valută.

Planificarea indicatorilor financiari la o instituţie publică presupune, intervenţii

instituţionale cu caracter succesiv, în mai multe etape:

Din partea Ministerului Finanţelor Publice, prin norme metodologice privind elaborarea

de proiecte de bugete publice;

Din partea Ministerelor si Instituţiilor centrale, care au răspunderea administrării

gestiunii celorlalte bugete publice prin instrucţiuni complementare normelor Ministerului

Finanţelor Publice;

Din partea consiliilor locale, în cazul finanţării instituţiilor din acestea, prin

precizări/instrucţiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul

Finanţelor;

Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucţiuni care subliniază specificul

domeniului.

17

2.2. Calcule şi fundamentarea veniturilor

Sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli este reprezentată

de contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. care din

punct de vedere legislativ specifică condiţiile finanţării şi acordării asistenţei medicale în cadrul

sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile proprii se realizează din mai multe surse,

dar nu au o valoare foarte mare, astfel că, spitalul primeşte în completare, sume de la bugetul de

stat , care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate.

Capitolul venituri cuprinde:

Venituri provenite din Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate. Prin

contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii

Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Venituri transferate de la Ministrul Apărării, sub formă de credite

alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice. Se stabilesc de fiecare

unitate sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca urmare a

prestării serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi din donaţii şi

sponsorizări.

transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite bugetare

de la titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de sănătate,

activităţi de cercetare etc.

Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică fiecărei

unităţi de către Direcţia Medicală a MAPN.

Spitalele şi celelalte unităţi sanitare publice care îşi acoperă cheltuielile curente şi de

capital din veniturile proprii realizate din servicii medicale din cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate precum şi din alte activităţi funcţionează pe principiul finanţării din venituri

proprii.

Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultaţii, tratamente, investigaţii;

prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii

publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia

certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii

de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

taxele pentru examene medico-legale;

18

eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane

fizice şi juridice.

Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziţia instituţiilor de

medicină legală, în raport cu competenţa lor teritorială, urmând să fie utilizate conform

prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special

pentru sănătate publică.

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea veniturilor proprii sunt:

Suma pentru servicii medicale în regim de spitalizare: Nr. cazuri de spitalizare *

durata optimă de spitalizare * tarif pe zi de spitalizare;

Suma pentru examene medicale şi psihologice: Nr. solicitări certificate medicale *

tarif pe certificat medical;

Suma pentru eliberări de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale: Nr. solicitări

autorizaţii, avize * tarif pe aviz;

Suma pentru dializă: Nr. contracte/şedinţe * tarif pe şedinţă.

La estimarea veniturilor din contractele încheiate cu CASAOPSANAJ pentru

furnizarea serviciilor medicale se iau în consideraţie:

condiţiile de contractare prevăzute anual prin Contractul-cadru privind

condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia, precum şi celelalte

reglementări în domeniu;

numărul de servicii pe structură (spitalizare continuă, de zi etc.) estimat a se realiza

şi finanţa;

modalitatea de plată (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de

spitalizare, cronici, UPU etc);

inflaţia prognozată;

analiza valorii serviciilor în anul curent faţă de anul precedent şi identificarea

cauzelor plusurilor şi minusurilor constatate;

Veniturile de la persoane fizice pentru plata serviciilor solicitate se calculează în funcţie de:

numărul estimat al persoanelor solicitante;

volumul şi natura serviciilor medicale cerute;

venituri medii pe o persoană;

analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent;

Alte venituri, în concordanţă cu volumul prestărilor de servicii medicale, inclusiv actele

adiţionale, având ca nivel de referinţă realizările din anul anterior, creşterea sau reducerea

19

capacităţii unităţii de a presta servicii medicale, indicele de inflaţie prognozat de către instituţiile

abilitate, noi surse de venituri etc.

Tabelul nr. 4.Structura veniturilor Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul 2006

Venituri din contracte

încheiate cu

CASAOPSNAJ

Alte venituri din domeniul

sănătăţii( venituri proprii)

Alocaţii de la bugetul de stat

(transferuri)

8.097.436 RON 272.889 RON 4.553.000

2.3. Calcule de fundamentare privind principalele categorii de cheltuieli

20

Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de comitetul director împreună cu şefii de

secţii şi compartimente, urmărindu-se:

utilizarea resurselor materiale şi băneşti pentru cheltuieli oportune şi strict necesare;

reducerea cheltuielilor pentru utilităţi prin stabilirea de norme proprii de consum;

aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerinţelor actelor

medicale, evitându-se formarea de stocuri;

Stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de

fiecare secţie, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare şi

reactivi, aprobate de comitetul director;

evaluarea produselor din gestiuni şi eliberarea acestora în funcţie de cerinţele actelor

medicale şi de respectarea scopului pentru care au fost achiziţionate;

întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secţii şi compartimente;

reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii şi activităţi, potrivit

normelor legale.

Cheltuielile se desfăşoară pe structura clasificaţiei bugetare şi reflectă

consumul de valori materiale şi băneşti necesare pentru îndeplinirea obiectivelor activităţii

spitalului.

La fundamentarea cheltuielilor se are în vedere:

a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariaţi,

număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc);

b) evoluţia cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendinţa de creştere sau de

reducere a cheltuielilor;

c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secţie sau compartiment şi stabilirea responsabilităţilor

conducătorilor acestor structuri;

d) normele şi reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocaţii de hrană, salarii etc);

Estimarea cheltuielilor necesită efectuarea calculelor pentru stabilirea consumului real de

resurse umane, materiale şi de capital şi, separat, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte şi

generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale.

La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au în vedere prevederile legale ce

reglementează fiecare natură de cheltuieli, precum şi alte elemente de calcul, după cum urmează:

Cheltuieli de personal (titlul 10):

21

în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul stabileşte şi

aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, propune structura

organizatorică şi reorganizarea unităţii. La stabilirea numărului de posturi se are în vedere

realizarea furnizării serviciilor medicale contractate pe principii de eficienţă în realizarea

cheltuielilor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii la acordarea actului medical;

calculul numărului de personal şi al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza

statului de funcţii aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe structura

clasificaţiei, pentru întregul personal, pe baza organigramei unităţii, pe fiecare secţie şi

compartiment ale spitalului;

numărul de posturi, structura acestora şi cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă la

bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare pubiice;

numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unităţi sanitare publice nu poate fi

depăşit;

cuantumul cheltuielilor de personal, de regulă, nu trebuie să depăşească 60% din

totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli;

Bunuri şi servicii (titlul 20)

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii se fundamentează pe fiecare alineat,

avându-se în vedere:

necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment,

stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

numărul de cazuri externate;

alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;

note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;

alte activităţi şi consumuri necesare;

Cheltuielile de capital se estimează ţinându-se cont de propunerile justificate

ale secţiilor şi compartimentelor pe bază de documentaţii tehnice, în condiţiile legii.

Cheltuielile ce se înscriu în buget se reevaluează prin estimarea sumelor ce se pot

obţine pentru serviciile medicale furnizate conform metodologiei de calcul al decontării

serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (DRG, tarif pe caz ponderat, plata pe serviciu

medical, tarif pe zi de spitalizare, UPU etc).

22

În cazul în care spitalul primeşte sume pentru programe naţionale de sănătate, calculul

necesarului se face în funcţie de prevederile privind normele de organizare şi finanţare a

programelor naţionale de sănătate.

Indicatori utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor

Indicatori privind costul asistenţei medicale:

Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de

specialitate;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare:

Număr paturi în spital;

Număr zile om spitalizare;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi, alte

cheltuieli;

Număr litri sânge consumat;

Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;

Număr maşini de salvare;

Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele,

combustibilul, alte cheltuieli.

Indicatori de eficienţă sanitară:

Număr paturi fizice existente;

Număr paturi ocupate efectiv;

Media utilizării paturilor de spital: M = (Nr. paturi fizice existente / Nr. bolnavi)

* 100

Indicele de utilizare a paturilor: I = (Nr. paturi ocupate / Nr. paturi fizice) * 100

Rulaj bolnavi: R = Număr bolnavi / Număr paturi

Durata medie de spitalizare: D = Număr zile spitalizare / Număr bolnavi internaţi

Cheltuieli cu salariile

23

Cheltuielile de personal sunt reglementate de următoarele acte normative:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind creşterile

salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru

personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III

LEGE nr.125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare

publice din sectorul sanitar

Potrivit clasificaţiei economice, cheltuielile cu personalul ale Spitalului Militar se

dezvoltă pe următoarele articole:

Art 10 Cheltuielile salariale în bani:

10.01.01 Salariile de baza;

10.01.02 Salarii de merit;

10.01.03. Indemnizaţii de conducere;

10.01.04 Spor de vechime;

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de munca;

10.01.06 Alte sporuri

10.01.07 Ore suplimentare;

10.01.08 Fond de premii;

10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul;

10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora;

10.01.13 Indemnizaţii de delegare;

10.01.30 Alte drepturi salariale.

Art.10.02 Cheltuieli salariale în natură ce sunt efectuate la Spitalul Militar sunt:

10.02.02 Norme de hrană;

10.02.03 Uniforme şi echipament obligatoriu;

10.02.30 Alte drepturi salariale în natură

Salarii de bază – salariile brute impozabile pentru personalul angajat, inclusiv drepturile

cuvenite pe perioada concediului de odihna.

Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:

24

valoarea de referinţă universală, care se exprimă în lei şi care este baza unică de determinare

a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;

indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de

activitate;

valori de referinţă sectorială, exprimate în lei, rezultate din înmulţirea valorii de referinţă

universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizate ca:

bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv;

bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice;

bază de calcul al cuantumului indemnizaţiei lunare;

grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector

de activitate.

Salarii de merit - sporul de salariu acordat pentru rezultate deosebite, calculate prin acordarea

cotei procentuale prevăzuta de lege, la salariul de baza. Se poate acorda in limita a 15% din

salariul de baza. Persoanele care vor beneficia de salariul de merit vor fi nominalizate in fiecare

an, in functie de rezultatele obtinute anterior.

Salariu Merit = 15% * Salariu de baza

La nivelul spitalului, cheltuielile cu salariile de merit se fundamenteaza astfel: 15%

Total posturi pentru care se acordă salariul de merit* 15%Dimensiunea valorica a

salariului mediu al anului de baza * Nr de luni de acordare a salariului de merit * (1+Ci)

Indemnizaţii de conducere – acordate pentru personalul cu funcţii de conducere

La nivel individual, indemnizaţia de conducere se determina astfel:

I.C. = X% *Salariu de Baza

La nivelul întregului spital, cheltuielile cu indemnizaţiile de conducere se fundamentează

astfel:

Număr de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere în anul de plan *

Indemnizaţia medie lunara din anul de bază * Numărul lunilor de acordare a

indemnizaţiilor de conducere

Spor de vechime – la care au dreptul salariaţii în funcţie de vechimea în munca si poate fi de

până la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat in programul

normal de lucru.

25

Sporuri pentru condiţii de munca deosebite, calculate la salariul de bază:

Sporul pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte;

Sporul pentru activitatea desfăşurată în condiţii grele de munca;

Sporul pentru încordarea psihică ce se acorda medicilor neurochirurgi;

Sporul pentru gradul profesional obţinut conform legii

Alte sporuri :

Sporul de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare ora de muncă prestata pe timp

de noapte, cuvenit salariaţilor care efectuează cel puţin 3 ore de munca in acest interval.

Sporul pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei

de bază

Ore suplimentare – plata orelor prestate peste durata normala a timpului de lucru si care nu au

putut fi compensate in timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile după efectuarea

acestora.

Fond de premii:

Fondul de premii constituit prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii prevăzut in

buget.

Premii anuale (premiul de 2% se calculează însumând salariile acordate în decurs de un

an, aplicându-se cota respectivă).

Alte drepturi salariale :

Plăţi pentru concediile medicale efectuate din fondul de salarii.

Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de munca pentru

3-5 zile lucratoare de concediu plătit in cazul evenimentelor familiale deosebite

Alte drepturi salariale.

Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe

criterii:

Salariul tarifar

Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor lucrate

după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de pontaj).

Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6), de trepte

profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradaţii şi pentru personalul administrativ cu 4

gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai pe trepte profesionale

(I-III) şi categorii (1-5).

26

Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi

existente anual ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte cuantumul

cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de Statistică.

Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.

Sporuri

Pentru salariaţii Spitalului Militar se acordă următoarele categorii de sporuri:

spor de vechime (7-10 %);

Tabelul nr. 5 Ponderea sporurilor în totalul cheltuielilor salariale

Ani lucrati Spor de vechime

3 – 5 ani 5% * Salariu de baza

5 – 10 ani 10% * Salariu de baza

10 – 15 ani 15 % * Salariu de baza

15 – 20 ani 20% * Salariu de baza

> 20 de ani 25% * Salariu de baza

Pentru cazurile in care se acordă şi indemnizaţia de conducere, sporul in cauza se

calculează la suma rezultată din însumarea salariului de baza cu indemnizaţia de conducere.

spor de noapte (1-3 %);

spor de condiţii deosebite de muncă (4 %);

spor de încordare psihică (4 %);

spor pentru cei ce lucrează în zilele libere şi sărbătorile legale (5-6 %).

Salariile tarifare împreună cu indemnizaţiile de conducere formează salariul de bază.

Premii

Din categoria premiilor fac parte:

salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o

dată pe an în raport cu rezultatele obţinute;

al 13-lea salariu se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca

salariul de bază;

gratificaţiile se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni la care se aplică un

coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, şi nu se

acordă celor cu rezultate slabe.

27

Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază

corectat cu indicele inflaţiei.

Concediile medicale

Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.

Plata cu ora

Plata cu ora presupune orele efectiv muncite care însumează o normă întreagă, gărzile,

cumulul de funcţii. Calculul tarifar se face în funcţie de salariul de bază cu care e încadrat

titularul înlocuit şi numărul mediu lunar de ore. Reprezintă aproximativ 4-5 % din cheltuielile

salariale.

Salariul de referinţă se determina ca produs între valoarea de referinţă universală şi

coeficienţii de multiplicare.

Tabelul nr. 6 Coeficienţii de multiplicare

Medic primar Cmin =1,75 Cmax = 7.65

Medic specialist 1,34 4,763

Rezident an III, IV 1,21 3,45

Rezident an I 1,19 -

Exemplu de calcul

Funcţie : medic specialist, vechime 16 ani, program de lucru 168 ore/lună

Salar de bază: 920 RON

Salar de merit 920 * 15% = 138 RON

Indemnizaţie de conducere = 0

Spor vechime ( 920+ 138) * 20% = 211,6 RON

Gărzi = 72 ore * 6,29 = 453 RON

Ora gardă Salar de bază + salar de merit 920+138 = 1058 RON

Pentru o oră de garda se primeşte 6,29 RON

Total brut : SB + SM + SP+ gărzi = 1722 RON

Tabelul nr. 7.Structura cheltuielilor salariale ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul

2006

Cheltuieli salariale în bani Cheltuieli salariale în natură

4.725.004 RON 1.214.502 RON

28

În cadrul cheltuielilor salariale în bani, cea mai mare pondere o are salariile de bază –

2.246.560 RON şi alte drepturi salariale – 901.655 RON.

În cazul cheltuielilor salariale în natură, ponderea cea mai mare a deţint-o normele de

hrană – 1.184.107 RON, urmate de uniforme şi echipament obligatoriu şi alte drepturi salariale

în natură.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii se fundamentează pe fiecare alineat,

avându-se în vedere:

necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment, stocul

normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

numărul de cazuri externate;

alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;

note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;

alte activităţi şi consumuri necesare;

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor se face pe baza calculelor proprii şi a

actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate.

Fiecare unitate spitalicească calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la

caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de bolnavi internaţi, respectiv gradul

de ocupare a spaţiului de spitalizare, consumurile specifice de apă, energie etc.

În anul 2006, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile cu bunurile şi

serviciile au fost în valoare de 5.175.403 RON, cea mai mare pondere deţinând-o cheltuielile cu

medicamentele şi materialele sanitare.

Fundamentarea cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă următoarele articole şi

alineate:

Articolul 20.01 BUNURI ŞI SERVICII

20.01.01 Furnituri de birou

În cadrul acestui aliniat se cuprind fondurile pentru:

Costul rechizitelor de birou (creioane, cerneala, hârtie de scris, dosare, bibliorafturi,

plicuri, hârtie cu antet pentru corespondenta, materiale utilizate la copiatoare – hârtie xerox,

cerneluri pentru xerox);

Costul hârtiei pentru imprimante, diskete utilizate la calculatoarele din compartimentele

administrativ si financiar-contabilitate, cu excepţia celor utilizate la calculatoarele din serviciile

29

sau compartimentele medicale, de statistica, farmacii privind activitatea medico-sanitara si a

consumului de medicamente;

Fise si alte imprimate tipizate utilizate in activitatea financiar-contabila si administrativa,

inclusiv adeverinţe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare.

Formula de calcul : cantitate estimate * tarif unitar an bază* 12*(1 +i)

20.01.02 Materiale pentru curăţenie

Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafaţa spitalului;

Numărul de săli, saloane etc.;

Materiale de curăţenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curăţenie;

Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.

Formula de calcul:

Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * preţ/material*12 luni *

(1+i)

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţa motrice

Fundamentarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:

numărul de metri cubi de gaz metan consumaţi;

tariful pe metrul cub de gaz consumat;

Formula de calcul:

Cheltuieli cu încălzirea = cantitate consumată * tarif/ m3 * (1+i)*12 luni

Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ţinându-se cont de contractele cu furnizorii

şi execuţia bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflaţiei.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din sălile de operaţie;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative;

În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinsec cheltuielile privind costul curentului electric, care

depind de:

Numărul corpurilor iluminate, precum şi funcţionarea aparaturii de specialitate;

30

Numărul orelor pentru iluminat, precum şi funcţionarea aparaturii;

Consumul de energie electrică;

Tariful pentru 1 kw.

Formula de calcul:

Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarif / kw * 12 luni * (1+i)

20.01.04 Apă canal şi salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:

Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);

Consumul de apă caldă pe an (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;

Tariful pentru servicii de salubritate şi canalizare .

Formula de calcul:

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă * Tarif/ mc * Tarif canalizare *

Tarif servicii de salubritate*12 luni * (1+i)

20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi

20.01.06 Piese de schimb

20.01.07 Transport

Pentru anul 2006, acestui tip de cheltuieli nu i-au fost alocate fonduri.

20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile repartizate pentru:

plata serviciilor de posta, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor,

radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax in tara;

plata convorbirilor telefonice internaţionale a taxelor telex si telefaxuri cu străinătatea,

inclusiv hârtia utilizata la telefaxuri

Se utilizează indicatorii pentru fundamentarea acestor cheltuieli următoarele:

cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pe anul expirat;

numar de televizoare, aparate, radio, telefoane;

cheltuieli cu corespondenta poştală interna si externa;

tariful pentru abonament servicii telefonice;

tariful pentru abonament radio TV.

31

Formule de calcul :

Cheltuieli telefon: nr. Abonamente * nr. Impulsuri* tarif abonament* 12

Cheltuieli corespondenţă : Nr. Plicuri * tarif/ plic * 12

Cheltuieli de Radio - TV = nr. Aparate * 12

20.10.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Materiale pentru laborator – cuve de reacţie, medii de cultură, sticlărie consumabilă,

lamele pentru microscoape.

Materiale pentru radiologie – filme radiologice, revelator, fixator, registre de radiologie.

Materiale pentru exploraţii funcţionale – hârtie bioscripi, role indigo, electrozi.

Materiale şi prestări servicii pentru întreţinerea echipamentelor:

Piese de schimb pentru aparatura medicală, becuri etc.

Indicatorii avuţi în vedere sunt:

Materialele folosite;

Cantitatea;

Preţul unitar;

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare

prelucrării în laborator. Fundamentarea acestor cheltuieli se realizează în funcţie de execuţia

bugetară a anului precedent, înmulţi cu tarifele în vigoare.

20.02 Reparaţii curente

Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru a acoperi:

costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în

regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare si exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii

de zidărie, acoperişuri, pardoseli), drumuri, precum si la instalaţii, utilaje, mobilier.

costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate şi antrepriză, inclusiv costul

documentaţiei tehnice

înlocuirea obiectelor uzate;

remedierea unor defecţiuni, refaceri lucrări.

Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt făcute în regie proprie la instalaţii,

clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparaţii la mobilier, acoperiş etc.

32

20.03.01 Hrană pentru oameni

În cadrul acestui aliniat se include fondurile pentru alimente, in limita alocaţiilor zilnice

de hrana legale în unităţile sanitare, inclusiv cheltuielile cu ambalajele, pe parcursul unui an

bugetar.

Conform proiectului de buget de venituri si cheltuieli pentru anul 2006, la acest aliniat

Spitalul Militar a înregistrat 460.190 RON.

Indicatorii utilizaţi în determinarea sumei necesare se folosesc:

numărul de bolnavi ;

alocaţia zilnica de hrana;

costul unitar ;

numărul zilelor de acordare.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt: lista zilnică de alimente întocmită

de asistenta dieteticiană; bon de consum colectiv; situaţia bolnavilor la masă.

Formula de calcul

Ch. Hrană bolnavi : alocaţie medie bolnav/ zi * nr.mediu de zile de spitalizare* indice de

utilizare pat* 12 luni* (1+i)

20.04 Medicamente şi materiale sanitare

20.04.01 – Medicamente.

În cadrul acestui aliniat sunt incluse:

Costul medicamentelor acordate gratuit in tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în

ambulatoriu;

Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;

Costul izotopilor si a surselor radioactive utilizate in tratamentul bolnavilor;

Preparate dietetice utilizate în alimentaţia artificială a noului-născut şi a copilului sugar;

Soluţii perfuzabile şi alte produse si preparate medicamentoase utilizate în tratamentul

unor afecţiuni, inclusiv costul ambalajelor.

33

20.04.02 – Materiale sanitare:

Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv costul

ambalajelor:

Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

20.04.03 – Reactivi – folosiţi în laborator.

Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor

documente primare, cum ar fi:

condici de prescripţii medicale;

condici de barem.

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare secţie

în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului; cantitatea de

medicamente; valoarea.

20.04.04 Dezinfectanţi

Formula de calcul

Cheltuieli dezinfectanţi = nr. Pacienţi * cheltuieli medii pe pacient anul precedent* 12*(1+i)

Tabelul nr. 8.Repartizarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare ale

Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul 2006

Medicamente şi materiale sanitare 2006

Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezifectanţi

3.338.203 201.645 146.669 10.447

20.05 Obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată

20.05.01 Uniforme şi echipament

Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziţie de

către instituţie;

Procurarea sau confecţionarea echipamentului ce se acordă celor internaţi în unităţile

sanitare;

34

Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unităţii sanitare,

cu excepţia echipamentelor de protecţie a muncii.

20.05.02 Lenjerie şi accesorii de pat – procurarea sau confecţionarea de lenjerie şi accesorii de

pat (paturi, saltele, cearşafuri, feţe de pernă etc.) potrivit baremelor stabilite prin Ministerul

Sănătăţii.

20.05.03 – Alte obiecte de inventar – obiecte de inventar procurate în limita valorică sau care

au o durată de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar, mobilier,

găleţi).

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de :

cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul anterior;

preţul lor, corectat cu rata inflaţiei.

În anul 2006, nu au fost alocate fonduri pentru această categorie de cheltuieli.

20.11 Cărţi publicaţii şi materiale documentare

Include fondurile necesare procurării de reviste şi publicaţii de specialitate, care se

fundamentează în funcţie de numărul necesar de publicaţii de diferite specialităţi si cheltuiala

medie anuală cu abonamente la publicaţii. Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de execuţia

bugetară pe anul precedent, ţinând cont de necesarul de cărţi şi publicaţii, cantitate şi preţ

estimativ.

Formulă de calcul

Cheltuiala cu publicaţii şi cărţi = Număr exemplare * Cheltuiala medie anuala cu

abonamente.

20.13 Pregătire profesională

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile pentru acoperirea costului

pregătirii profesionale a salariaţilor din instituţiile sanitare, care se efectuează pe baza de

contract cu unităţile specializate.

Art. 20.30.30 - Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

Cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică executate prin terţi;

Asigurarea auto;

Prejudiciile cauzate unităţii şi încasate ulterior, sumele ce se încasează conform

hotărârilor judecătoreşti.

35

Cheltuieli de capital

În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru

investiţiile deja începute şi pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiective de

investiţii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi

finalizare până la încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi

intervenţiilor.

Formulă de calcul

Cheltuieli de capital = Necesarul de investiţii în anul de plan * Costul investiţiilor

aprobat de forul cu modificarea cu coeficientul de inflaţie.

Tabelul nr. 9.Repartizarea cheltuielilor de capital ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi

în anul 2006

71.01.01Construcţii Maşini, echipamente şi mijl.

transp.

Mobilier 71.01.30Alte active fixe

60.000 RON 0 0 144.000RON

36

2.4 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor

proprii/cheltuielilor bugetare

În etapa de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli comitetul director trebuie să

analizeze resursele posibile şi cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget

fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi

furnizate, alte resurse, dezvoltarea sau restructurarea unor activităţi.

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează de către departamentul

financiar-contabil, baza centralizării de către acesta a propunerilor prezentate de conducătorii

secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, având în vedere:

estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor

medicale, alte prestaţii şi activităţi;

cheltuielile necesare şi priorităţile stabilite pentru activitatea de acordare a asistenţei

medicale şi alte activităţi;

realizarea echilibrului financiar între veniturile şi cheltuielile cuprinse în proiectul de

buget.

Compartimentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte compartimente

pentru întocmirea indicatorilor. Astfel, de la departamentul de resurse umane primeşte fişele

de pontaj şi contractele de muncă pentru întocmirea statelor de plată ale salariaţilor şi realizează

centralizarea lor; de la departametul de aprovizionre şi depozitare centralizează consumurile

materiale şi celelalte cheltuieli ale clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din

diverse surse, de la departamentul juridic primeşte actele avizate care pot angaja răspunderea

patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice şi urmăreşte apariţia

actelor normative şi semnalează departamentul contabil asupra atribuţiilor ce îi revin.

Pe baza informaţiilor primite de celelalte departamente şi a situaţiei anului de bază

contabilul şef întocmeşte proiecţiile indicatorilor financiari, după care trimite proiectul de

venituri şi cheltuieli la directorul general, care în cazul Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi este un

medic comandant, ce are calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare, care îl semnează după

care trimite cererile de finanţare Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale (OSC)

care sintetizează cererile de la toate spitalele militare şi face o cerere de fonduri la Ministerul

Apărării Naţionale (OPC).

La nivelul ministerului are loc studiul indicatorilor bugetari de venituri şi cheltuieli

precum şi a justificărilor acestora şi centralizarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli în bugetul

de venituri şi cheltuieli propriu care este trimis la Ministerul Finanţelor Publice.

37

De la Ministerul Finanţelor Publice, ministrul apărării primeşte BVC aprobat care trimite

la Direcţia Medicală a Ministerului Apărării probările privind creditele bugetare care sunt

trimise apoi medicului comandant al Spitalului Militar Iaşi care este responsabil cu împărţirea

creditelor bugetare primite pe destinaţiile aprobate.

De la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate se primesc cele mai multe fonduri.

Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către reprezentantul spitalului cu

conducerea C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru şi

normele de aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru furnizarea serviciilor

medicale ce urmează a se contracta.

Reprezentanţii autorităţii de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătăţii Publice, după

caz, au rol de supraveghere a procesul a procesului de negociere

Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se încheie un contract de servicii medicale

anual cu CASAOPSNAJ (OSC), care întocmeşte bugetul propriu de venituri şi cheltuieli pe care

îl trimte spre aprobare CNAS (OPC) care centralizează toate bugetele proprii de venituri şi

cheltuieli de la instituţiile subordonate şi întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli centralizator

pe care îl înaintează Ministerului Finanţelor Publice responsabil cu întocmirea BASS.

De la Ministerul Finanţelor Publice, CNAS primeşte BVC aprobat care trimite la

CASAOPSNAJ aprobările privind creditele bugetare care sunt trimise apoi medicului

comandant al Spitalului Militar Iaşi care este responsabil cu împărţirea creditelor bugetare

primite pe destinaţiile aprobate.

38

Fig nr. 3 Fluxul informaţional privind fundamnetarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Situaţia anului de

bază

Direcţia Medicală a MAPN (OSC)

MAPN (OPC)

Proiect de Buget Propriu de VC

Dep. Financiar – ContabilSpitalul Militar

Ministerul Finanţelor Publice

Dep. Resurse UmaneDep. Aprovizionare şi Depozitare Dep. Juridic

Contracte de muncă şi fişe de pontaje

Facturi, acte de primire în custodie, NRCD

Actele avizate ce angajează răsp.

patrimonială

Director GeneralMedic Comandant (OPC)

Proiect de Buget Propriu de VC

Cerere de finanţare

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. (OSC)

Contract prestări servicii medicale

C.N.A.S. (OPC)

Proiect centralizator

de BVC

Proiect de Buget Propriu de VC

Proiect centralizator

de BVC

BVC aprobat

(BS)

BVC aprobat(BASS)

BVC aprobat

(BS)

BVC aprobat(BASS)

BVC aprobat

(BS)BVC

aprobat(BASS)

BVC aprobat

39

CAP. 3. FINANŢAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

3.1 Surse de finanţare

Conform Hotărârii nr. 584 din 23 iunie 2005 privind finanţare unităţilor sanitare din

sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească, sursele de

finanţare ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihac- Iaşi, sunt următoarele:

Venituri din contracte încheiate cu CASAOPSANAJ;

Alte venituri din domeniul sănătăţii – venituri proprii

Alocaţii de la bugetul de stat( transferuri)

Există posibilitatea finanţării unor cheltuieli pe baza veniturilor obţinute din donaţii şi

sponsorizări, dar în ultimii 3 ani, această sursă a fost inexistentă.

Analiza surselor de finanţare poate servi la identificare proporţiei participării fiecărei

surse în totalul resurselor constituite la nivelul instituţiilor:

Surse de finanţare:

Bugetare

Extrabugetare.

Finanţarea bugetară

Cea mai mare sursă de venit o reprezintă transferurile din Fondul unic al asigurărilor

sociale de sănătate , având ca ordonator principale de credite –

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Ordonatorul secundar de credite este C.A.S.A.O.P.S.N.A.J , iar finanţarea se

realizează lunar, până la data de 10 ale lunii, când se achită integral suma aferentă lunii expirate.

Pentru celelalte prestaţii, spitalul emite facturi la sfârşitul lunii pentru luna expirată, facturi

cu valoarea serviciilor prestate. C.A.S.A.O.P.S.N.A.J virează bani (contravalorea facturii) în

termen de 5 zile de la data înaintării documentelor de plată. Facturile sunt însoţite obligatoriu de

documentele specifice de raportare pentru fiecare tip de asistenţă medicală

Din fondurile primite de la CNAS se asigură finanţarea următoarelor categorii de

cheltuieli:

Cheltuieli de personal ( cheltuieli cu salariile, contribuţia asig.soc. de stat,

cheltuieli constituirea fondului de şomaj, contrib.const. fondului asigurărilor sociale de

sănătate, deplasări, detăşări, transferuri)

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de capital

Finanţarea unor programe de perfecţionare şi specializare a salariaţilor;

40

De la bugetul de stat se asigură:

realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de

sănătate;

dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;

investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor

aflate în execuţie;

expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme

şi de alte cazuri de forţă majoră;

modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente,

precum şi efectuarea de reparaţii capitale;

activităţi didactice şi de cercetare;

alte cheltuieli curente şi de capital.

Spitalul poate primi cu titlu gratuit medicamente prin programele naţionale de sănătate

finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi alte bunuri din

fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile, precum şi din

donaţii şi sponsorizări

A doua sursă de venit o reprezintă transferul de la Ministerul Apărării, prin credite

bugetare. Ordonator secundar de credite este Direcţia medicală a MAPN. Pe baza surselor

primite se asigură finanţarea cheltuielilor prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 584, din iunie

2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă

naţională şi autoritate judecătorească.

Finanţarea extrabugetară

Veniturile extrabugetare se încasează şi contabilizează de instituţia spitalicească potrivit

normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea

alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv

soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din veniturile extrabugetare,

se preiau ca venituri în anul următor.

Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultaţii, tratamente, investigaţii;

prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii

publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

41

examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu

excepţia certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de

categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane

fizice şi juridice.

42

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea de la bugetul de stat se conturează distinct prin deschiderea şi repartizarea de

credite bugetare şi are în vedere punerea la dispoziţia instituţiei publice a mijloacelor băneşti

conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe:

Cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate numai dacă sunt prevăzute în mod expres în acte

normative sau autorizări specifice date in baza Legii finanţelor publice;

Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent în legatură cu necesitatea,

oportunitatea si legalitate cheltuielilor;

Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;

Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din bugete.

Deschiderea de credite bugetare la Spitalul Militar, presupune prezenţa următorelor instituţii:

instituţia centrală în numele Guvernului răspunzatoare de gestiunea bugetară (Ministerul

Finanţelor Publice),

ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Apărării Naţionale ),

ordonator secundar de credite- Direcţia Medicală a MAPN

Trezoreria, ca unitate bancara specializata.

Etape în contractarea creditului bugetar

Iniţiativa în deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite

bugetare care se adresează finanţatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs

pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor

bugetare”.

Ordonatorul principal de credite bugetare prezintă o „notă justificativa” privind

creditele bugetare solicitate cu precizări privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital. Pe

baza acestei cereri, finanţatorul analizează solicitările, prin verificarea bugetului de venituri si

cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor in

bugetul aprobat.

Finanţatorul dispune către Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti

deschiderea de credite bugetare, dispoziţie data printr-un exemplar din cererea de deschidere de

credite bugetare. La Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti se consemnează

deschiderea creditului bugetar şi înregistrarea prin acelaşi exemplar din cerere, in evidenta

proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama Ministerului Apărării Naţionale. Finanţatorul

informează apoi ordonatorul principal de credite bugetare.

43

Repartizarea creditelor bugetare se realizează la iniţiativa ordonatorului principal de

credite bugetare care întocmeşte o dispoziţie bugetară de repartizare. Dispoziţia însoţeşte cererea

de deschidere de credite bugetare cu adresare directa către Trezoreria Finanţelor Publice a

municipiului Bucureşti. Aceasta înregistrează în evidenta proprie repartizarea creditelor bugetare

şi transmite dispoziţii de repartizare a sumelor din contul Ministerului Apărării Naţionale în

contul Spitalului Militar din Iaşi către Trezoreria din Iaşi.

În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă principiul

destinaţiei acordate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente (finanţarea

funcţionării) şi cheltuieli de capital (finanţare de dezvoltare).

Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea

efectuării plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plata pentru

efectuarea plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limita de suma si factura cu

dispoziţie de încasare

44

3.3. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

În urma aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli are loc transferul lunar de credite

către CASAOPSNAJ, până în data de 10 ale lunii, valoarea lunară a contractului pentru luna

anterioară.

Transferul are loc prin intermediul Trezoreriei. Lunar, spitalul depune deconturi şi

facturi; la CASAOPSNAJ se verifică dacă se încadrează în prevederile contractului.

Pentru decontările lunare se foloseşte ca instrument – ordinul de plată. Sumele necesare

plăţii salariilor se obţin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se

în numerar.

Trezoreria din Iaşi înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile bugetare şi

extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe

principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor

credite bugetare.

Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în

contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective care redă

valoarea creditului (rulaj cumulat).

Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii

fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente

specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată

pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau

facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

45

Fig.nr.4 Flux informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare

Spitalul Militar de Urgenţă Iaşi

(OTC)

Trezoreria Operativă a Mun. Iaşi

Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti

Direcţia Medicală a MAPN (OSC)

CASAOPSNAJ(OSC)

CNAS (OPC)

Bugetul de StatBugetul

Asigurărilor Sociale de Sănătate

MAPN(OPC)

46

CAP. 4. ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ LA SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ IAŞI

Conform articolului 31 din Legea nr. 270 din 18/06/2003, cunoscută şi sub denumirea de

Legea Spitalelor, spitalul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită

informaţiile legate de activitatea sa.

4.1 Evidenţa tehnico – operativăEvidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe lângă

celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi

controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a

cerinţelor unităţii.

Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor primare care au loc

în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în consum sau

folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o anumită dată.

Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul că ea îmbracă forme proprii

fiecărui gen de activitate şi că este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La

organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care

se fac numai în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-se la

locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.

Trebuie respectate regulile de bază privind completarea documentelor de către

gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar şi penal de gospodărirea

bunurilor materiale date în primire, aceste documente fiind următoarele:

Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj şi

nici probe tehnologice;

Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu necesită

probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter

medical ;

Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită montaj şi

probe tehnologice;

Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;

Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;

Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;

Proces verbal de închiriere;

Proces verbal de dare în custodie;

47

Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de

inventar de mică valoare sau scurtă durată;

Lista de inventariere.

Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu materiale

pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi folosirea

capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie

4.2 Evidenţa statisticăProcesele proprii evidenţei statistice sunt:

culegerea datelor necesare din documentele primare;

folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;

prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.

Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea

spitalicească către Ministerul Apărării Naţionale. Aceste raportări statistice se referă la: numărul

de persoane care apelează la serviciile spitalului, numărul de persoane internate, numărul de

angajaţi , cantitatea de medicamente necesare.

4.3 Evidenţa contabilăEvidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale

activităţii ce pot fi exprimate valoric. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa

lor, asigurând controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele.

Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul, balanţa

de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli precise, stabilite de

Ministerul Finanţelor.

4.3.1. Evidenţa contabilă curentăCea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea operaţiunilor

contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele contabile, registrul

jurnal şi balanţa de verificare.

BALANŢA DE VERIFICARE se efectuează lunar şi conţine: simbolul conturilor; denumirea

conturilor; sumele totale debitoare.

Balanţa de verificare constituie pe lângă un mijloc de control şi un mijloc de

centralizare a datelor contabile în vederea extragerii indicatorilor necesari instituţiei respective,

precum şi întocmirea Dărilor de seama contabile.

48

REGISTRUL JURNAL

Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt următoarele:

întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;

înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de evidenţă analitică;

trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;

întocmirea bilanţului contabil.

DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ constituie un element de analiză şi control cu privire la

execuţia bugetară. Dă posibilitate semnalării unei deficienţe din cauza neacordării unor

indicatori.

Darea de seamă este compusă din:

Bilanţ contabil;

Contul de execuţie bugetară;

Raport de analiză;

Indicatorii de calcul plus fundamentarea pe structură bugetului de venituri şi cheltuieli;

Anexe care cuprind:

Detalierea cheltuielilor;

Disponibilul mijloacelor fixe;

Contul de execuţie pentru fiecare fond;

Finanţarea;

Obligaţiile de plată restante.

Darea de seamă contabilă se întocmeşte trimestrial/anual, sintetizează indicatorii de bază

ai activităţii contabile. Ea are un caracter unitar ca structură şi conţinut.

Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa

Spitalului Militar de Urgenţă din Iaşi, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele.

Urmărirea execuţiei bugetare se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care

conţine: o evidenţă contabilă bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.

Formă de evidenţă curentă procură date operative privind modul cum se îndeplinesc

indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa centralizată se

întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza datelor din

evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare centralizate,

până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe întregul buget

de stat.

49

4.3.2. Evidenţa contabilă periodică

REGISTRUL INVENTAR în care se înregistrează grupat toate elementele patrimoniale

ale unităţii este un document obligatoriu de înregistrare ce serveşte ca probă în litigii.

La sfârşitul anului se înscriu într-o foaie sintetică elementele de inventar după natura lor

pentru a justifica conţinutul fiecăruia dintre posturile bilanţului contabil.

CARTEA MARE conţine totalitatea fişelor de contabilitate, conţine câte o fişă pentru

fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Ea serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor

conturilor sintetice, furnizează informaţii pentru efectuarea de analize economice şi financiare,

serveşte la întocmirea balanţei de verificare

50