S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Pe atâ]ia oameni îi cre-dem ferici]i doar pentru c@îi vedem numai trecând”

Astolphe de Custine

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 286 anul 6 vineri, 19 noiembrie 2010 1 RON

Incita]i fiind de misteriosul raport al B@ncii Mondiale,reconstituim ast@zi, succint, „fi}a medical@” a pacientu-lui numit România. A}adar: investi]iile str@ine în ]aranoastr@ abia dac@ au atins în acest an plafonul de 2miliarde de euro, cu 40 la sut@ mai sc@zute decât anultrecut, dup@ ce în anul 2009 se pr@bu}iser@ cu înc@ 50de procente fa]@ de 2008. În acela}i timp, datoriaextern@ a României a crescut exponen]ial, dep@}ind înprezent 90 de miliarde de euro }i apropiindu-seamenin]@tor de PIB-ul na]ional anual care }i el se vacontracta în acest an cu circa 5 procente.Acestea sunt realit@]ile dure ale momentului. Mai departede ele se pot construi dou@ perspective.

Esen]a reformei: n-avem bani,

dar o vom duce bine

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Cei care se apleac@ prea mult pentru rezolvarea unor lucruri mici vor deveni în mod constant incapabili s@ le rezolve pe cele mari”

La Rochefoucauld

...Lucrurile încep, totu}i, s@ se îmbun@t@]easc@. Chiar dac@ podul dinspre Avrig adevenit absolut mitic – din p@cate cu explica]ii cât se poate de reale –, iar leg@turilepe calea ferat@ ale Sibiului, cu Bucure}tiul sunt complet anapoda }i eminamenteanacronice – pe circa 300 km, distan]a Sibiu – Bucure}ti, se circul@ cam cu aceea}ivitez@ cu care circula la 1830, primul tren din lume pe distan]a Liverpool –Manchester, circa 30 km pe or@, cu locomotiva „Prinde-m@ dac@ po]i” – pentrutraseul din Sibiu spre Europa Central@ }i de Vest unele solu]ii se v@desc atr@g@toare.De exemplu, se pleac@ din Sibiu la 8,40 cu un rapid interna]ional, iar pe la orele17,30 – ora româneasc@ – e}ti deja la Budapesta, de unde ai cam toate c@iledeschise spre orice ]ar@ vrei din zona respectiv@.

Criza a distrus încredereîntr-un model de dezvol -tare, capitalismul glo bal.Dar a pune în loc un cap-italist românesc este o fan-tasm@ }i mai periculoas@.

Unul din miturile celemai populare ale acestortimpuri explic@ incapaci-tatea de a ie}i din rece-siune }i criz@ prin faptul

c@ România nu are capital propriu; c@ st@ pebanii str@inilor; c@ fondurile române}ti ar fiscos ]ara din marasm; c@ banii str@ini intra]iîn b@nci de exemplu mai mult stric@, iar aces-te acuza]ii pot continua. Sâmburele de adev@rîn jurul c@ruia a crescut un arbore de miturifalse exist@: România ar fi dus-o mai bine dac@ar fi avut capital propriu }i dac@ investi]iilelocale s-ar fi putut face cu mai mul]i bani din]ar@, sau altfel spus, dac@ rata economisirii arfi fost mai important@.

Al doilea actor care intervine pe pie]ele destinate mare-lui public, distribuitorul, la fel ca }i fabricantul, acunoscut }i cunoa}te schimb@ri considerabile. În anii60, distribuitorii existau pentru a desface rapid marfafabrican]ilor. Erau foarte numero}i, ocupând micisuprafe]e }i având ca obiectiv acoperirea pie]ei locale.Era ceea ce se nume}te acum micul comer] tradi]ional.Din punct de vedere economic, distribuitorii eraustrâns lega]i de fabrican]i. Putem aproape afirma c@ eireprezentau personalul lor de vânzare. Fabrican]iimergeau pân@ la punctul de a le oferi o „pension-

are” pentru servicii bune }i loiale. În caz de dificult@]i financiare, problemaera reglat@ de fabricant dup@ criterii mai afective decât eficacitatea degestiune. [inând cont de o astfel de situa]ie, unii dintre fabrican]i s-au gân-dit s@-}i creeze propriile magazine pentru a-}i distribui produsele întrucât, înorice caz, ei erau cei care, în majoritatea timpului, î}i finan]au re]elele.

Noul mit: capitalismulautohton economico

financiar

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Marginalii }i semnifica]ii

Solilocvii de duminic@

PublicitateGala Companiilor performanteGenerali Pensii

stud. Isabela Paraschiva MUNTEANU

stud. Dana Elena BĂLTEANU pag. 6

Nou@ decenii de la creareaLigii Na]iunilor

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Ia}i – d. 8 octombrie 2008) medic}i om de }tiin]@ american de origine român@, specialist în domeniul biologiei

celulare, Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie }i Medicin@ în anul1974. De asemenea, Dr. George E.Palade a fost premiat în 1986, în Statele

Unite, cu Medalia Național@ pentru {tiin]@ -- în biologie (National Medal of Science) pentru: “descoperiri fundamentale ('pioneering')

ale unei serii esen]iale de structuri supercomplexe, cu înalt@ organizare, prezente în toate celulele vii”, (inclusiv cele umane).

Itinerar francez

dr. Lucian BELA{CU

Pia]a bunurilor de larg consumîn contextul rela]iei produc@tor-

distribuitor-consumator (II)

continuare ^n pag. 5

Salarizare }i performna]@în „sistemul bugetar”

Performan]a în „sistemul buge-tar”, respectiv performan]a anga-ja]ilor din ceea ce numim cu oalt@ etichet@ „sistemul public”este definitorie pentru perfor-man]a social@ }i general@ a unuistat. Acest Rol cheie de vine evi-dent dac@ list@m doar câtevacomponente ale siste mului pub-lic, precum educa]ie, s@n@tate,administra]ie (f@r@ a le ignorape celelalte). Cele trei exempledetermin@ prezentul }i viitorul

unei na]iuni, impactul st@rii lor asupra st@rii fiec@ruia din-tre noi, asupra st@rii na]iunii, fiind semnificativ.

Cel pu]in aceste trei domenii par a fi cele care au ocu-pat mai ales pozi]ii marginale în ultimii dou@zeci de ani.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

pag. 8Palatul Victoriei

SALARII BUGETARE2 VINERI 19 NOIEMBRIE 2010

urmare din pag.1Educa]ia a evoluat mai degrab@ hao -tic, de la reforma Marga fiecare min-istru schimbând sistemul f@r@ o abor-dare integrat@ serioas@, f@r@ o discu]ie}i concluzii serioase referitoare lascopul }i finalitatea sistemului edu -ca]ional. Sunt state care urm@resc, deexemplu, prin educa]ie „formarea bu -nului cet@]ean”, sunt state care auobiective diferite, dar le au. În Ro -mânia nu avem pân@ acum o definirestrategic@ a „rezultatelor” educa]iei, aprofilului general al unui român edu-cat, pe care sistemul urmeaz@ s@-lformeze. Bâjbâim }i improviz@m, vor -bind mai degrab@ despre detalii (s@înceap@ }coala la 5,6 sau 7 ani, s@fie 9 clase sau 8, s@ avem }co -larizarea obligatorie de 8,9,10 clase,etc.), decât despre scopul pentru caream face toate acestea. Toat@ lumea }imai ales politicienii se revendic@cunosc@tori în ceea ce prive}te sis-temul, }i mai nimeni nu-i mai bag@în seam@ pe oamenii }colii, pe ceicalifica]i }i cu experien]@. În acestediscu]ii devenite deseori polemici,referirile la preg@tirea pentru via]@, lainteresul copiilor }i tinerilor din sis-tem, apar mai degrab@ în contextpopulist }i demagogic, decât ca pre-ocupare central@ a sistemului.Finan]area sistemului a fost }i esteprecum sistemul decizional: fluctuant@}i f@r@ un scop anume. Salariile suntneatractive, dot@rile sunt – mai alesîn mediul rural – uneori la nivelulinterbelic, iar de existen]a unora din-tre sistemele moderne de predare –înv@]are mul]i dasc@li }i copii nici nuau auzit. Formarea continu@ a ca -drelor e un fel de deziderat de rapor-tat, iar aloc@rile pentru acest obiectivîn sistem sunt simbolice. S@n@tatea e, din nefericire, în aceia}isitua]ie: mult@ vorb@rie, mul]i politru-ci, nedemni nici m@car de „{tefanGheorghiu”, pentru c@ acel tip depolitruci aveau m@car o oarecarepreg@tire politic@ într-o }coal@ de cal-itate, multe decizii f@r@ leg@tur@ di -rect@ cu starea de s@n@tatea, cu cap-italul de s@n@tate individual }i na -]ional, cu via]a bun@ }i lini}tit@ a ro -mânilor, cu prelungirea duratei aces-teia, etc. Deciziile din sistem par demulte ori luate de contabili care nuau habar c@ în spatele cifrelor se

„ascund” vie]ile oamenilor”, risipa }ihaosul sunt la ele acas@, drept ur ma -re s@r@cia }i proastele practici abun -d@. {tia]i, de exemplu, c@ am avut aniîn care au fost decontate serviciimedicale pentru ….27 de milioane deromâni? Administra]ia public@ determin@ }iaplic@ politicile publice, adic@ acelem@suri de interven]ie legislativ@ }i fi -nanciar@ ale administra]iei centralesau locale cu impact major în ceeace prive}te via]a cet@]enilor }i fun -c]ionarea pie]elor. „Capacitatea admin-istrativ@” reprezint@, deci, m@sura încare sistemul administrativ central }ilocal este în m@sur@ s@ construiasc@}i aplice politicile publice }i m@surilede administrare public@. Pentru acestdomeniu avem nenum@rate referin]eîn documentele interna]ionale, careatrag aten]ia asupra unor sl@biciuniconsiderabile ale sistemului central }ilocal. Capacitatea administrativ@ aRomâniei este considerat@ problemat-ic@, atât în Rapoartele anuale euro -pene referitoare la nivelul de preg@tirepentru integrare (înainte de 2007), cât}i în rapoarte similare ale B@nciiMondiale sau ale Fondului MonetarInterna]ional. Fa]@ de situa]ia din2007, de exemplu, acum sistemuleste substan]ial bulversat de blocareaposturilor, reducerile de personal,reducerea salariilor etc. Adic@, în plin@criz@, înregistr@m o sc@dere consider-abil@ a capacit@]ii administrative, ceeace explic@ m@car par]ial de ce politi-cile publice exist@ mai degrab@ lanivel declarativ iar visteriile centrale }ilocale sunt mai degrab@ goale.În toate cele trei domenii, }i dinp@cate în multe altele, analizele serefer@ la cheltuieli }i încadrarea chel-tuielilor în sursele de finan]are }inicidecum la performan]a profesional@.Paradigma egalitarist@ din epocasocialist@ este pe deplin preluat@ }iîntreg sistemul public opune o rezis-ten]@ considerabil@ la evaluarea perfor-man]ei profesionale individuale }iinstitu]ionale. Acolo unde un sistemde evaluare este instituit, acesta nudiscrimineaz@ decât în mic@ m@sur@între performan]@ – nonperforman]@,}i datele ob]inute în urma evalu@rilornu sunt legate de sistemul de remu-nerare sau de promovare. Exemplele de aceast@ natur@ suntfoarte numeroase din p@cate: profe-sorii sau poli]i}tii sau func]ionarii pub-

lici, evalua]i anual, primesc într-o pro-por]ie covâr}itoare calificativul „foar tebine”, a c@rui acordare nu are nici unfel de efect direct asupra salariz@rii.Curba distribu]iei de frec ven]e în cazulacestor „evalu@ri” are forma literei J}i constituie un indicator relevant pen-tru utilitatea redus@ a evalu@rii. Un sistem de evaluare cu capacitatede discriminare este de a}teptat s@produc@ mai degrab@ distribu]ii deforma clopotului lui Gauss sau – dac@

criteriile de performan]@ sunt foarterestrictive, de forma literei J întoars@(proiec]ia în oglind@ a graficului 1).Folosirea formal@ a sistemelor deevaluare profesional@ pune sub sem-nul întreb@rii capacitatea sistemuluipublic de a institui o schem@ desalarizare care s@ aib@ leg@tur@ direct@cu performan]a individual@ sau oschem@ mai general@ de alocare abugetelor în leg@tur@ cu performan]ainstitu]ional@ (de exemplu bugetarea

diferen]iat@ a spitalelor sau a univer-sit@]ilor în func]ie de performan]@).Desigur, exist@ diferen]e notabile întreperforman]a individual@ }i perfor-man]a institu]ional@, îns@ cele dou@tipuri de performan]@ sunt direct }iintrisec legate între ele. Performan]aindividual@ în interiorul unui sistemneperformant este la fel de rar@ pre-cum performan]a institu]ional@ bazat@pe suma neperforman]elor individuale.

(va urma)

dr. Eugen IORD~NESCU

Salarizare }i performna]@ în „sistemul bugetar”

Graficul 1: Distribu]ie de frecven]@ care indic@ lipsa de capacitate de discriminare a sistemului de evaluare

Graficul 2: Distribu]ia „normal@” a performan]ei profesionale (sistem de evaluare cu putere de discriminare)

Unele pesimiste, în consonan]@ cuindicatorii macroeconomici men]iona]imai sus. Altele, optimiste pân@ întratâtîncât ai putea jura c@ ele se refer@ laalt timp }i la alt@ ]ar@.S@ lu@m, spre pild@, prognozele ofi-ciale girate de Comisia Na]ional@ dePrognoz@, care stau la baza bugetuluide stat al României pe 2011. Potrivitacestora, anul viitor nu vom maiînregistra nici un minus fa]@ de anulîn curs. Produsul Intern Brut va cre}teper ansamblu cu 1,5 la sut@, impul-sionat printre altele de dinamicaindustriei române}ti care va înregistraun plus de 2,7 procente. Vor sporiexporturile, se va tempera semnifica-tiv infla]ia coborând de la 8,1 la sut@în prezent, la doar 3,2 la sut@ de laun an la altul. Pân@ }i cursul deschimb valutar se va stabiliza în jurulvalorii de 4,21 lei/euro, în ciuda celuide acum care bate c@tre 4,30 lei/euro.Ca un corolar trandafiriu, vom sc@pa– ni se promite – de co}marul ultim-ilor ani de recesiune, întrucât câ}tigulsalarial mediu brut va dep@}i 2.000 lei(fa]@ de 1900 în anul 2010), efectivulsalaria]ilor va cre}te cu 25.000 depersoane iar }omerii vor fi cu 10.000mai pu]ini, în vreme ce puterea decump@rare a românilor – ca diferen]@între dinamica veniturilor }i cea apre]urilor – va reveni pe plus.Ce s@ mai crezi din toate acestepromisiuni luminoase, demne de exu-beran]a unui an electoral? C@ ne-asurâs norocul }i avem în sfâr}it înmân@ asul câ}tig@tor în b@t@lia cucriza? C@ vor curge brusc în Româniarâuri de lapte }i miere dup@ ceromânii au avut parte doar de fierepân@ cu o lun@ înainte de soroculfericit? Imposibil de crezut în aseme-nea iluzii }i r@sturn@ri spectaculoasede situa]ie atâta vreme cât cre}terilepreconizate pentru sectoarele consid-erate motoare ale economiei întârzies@ apar@, iar curbele de sacrificiuimpuse românilor nu prezint@, celpu]in pân@ azi, nici limite de timp, nicilimite de suportabilitate. Imposibil@ oasemenea minune, cât timp serecunoa}te oficial c@ în România nusunt bani, bani proveni]i din perfor-man]e economice, din calitate }i pro-

ductivitate }i nu din cei tip@ri]i even-tual în imprimeriile BNR. De unde amputea a}tepta atunci, în 2011, baniiabsolut necesari redres@rii?Privind retrospectiv, putem r@spundec@, în mod tradi]ional, din dou@ surse,}i acelea fie sec@tuite, fie compromise.Prima, cea sec@tuit@ dup@ cum vomvedea, const@ în sumele trimise în]ar@ de c@tre emigran]ii români.Ace}tia – din ce în ce mai pu]ini, caefect al recesiunii globale care bântu-ie }i ]@rile de destina]ie ale celor peste2,7 milioane de emigran]i români.În acela}i raport al B@ncii Mondiale seprognozeaz@ c@, în 2010, vor ajunge^n România doar 4,5 miliarde dedolari, jum@tate din suma expediat@într-un an de vârf, adic@ în 2008.Potrivit acelora}i proiec]ii, în 2011sunt foarte pu]ine }anse ca aceast@sum@ s@ creasc@. Or, dup@ cum se}tie, reducerea remiterilor afecteaz@ }iva afecta negativ economia Românieideoarece acestea au fost ani de-a rân-dul o component@ foarte important@ afinan]@rii deficitelor externe. Pe de alt@parte, cu ace}ti bani românii din ]ar@î}i suplimentau veniturile }i aveausurse financiare suplimentare pentruconsum. Din nefericire suntem atipici}i în aceast@ privin]@. Pentru c@, învreme ce la noi sumele provenite dinexterior sunt tot mai mici, pe plan

mondial, în ciuda recesiunii globale,emigran]ii lumii direc]ioneaz@ sume totmai mari în ]@rile de origine: anulacesta cu 7 la sut@ mai mult decât în2009, adic@ 325 miliarde dolari, iaranul viitor, conform estim@rilor, circa350 miliarde de dolari. O dovad@gr@itoare a faptului c@ diminuareasumelor trimise de românii care auplecat s@ munceasc@ peste hotare estecauzat@ mai degrab@ de sc@dereaîncrederii într-un viitor bun aici decâtde criza economic@ global@.O alt@ surs@ de finan]are extern@ ner-ambursabil@, din p@cate compromis@,o reprezint@ accesarea fonduriloreuropene. Cele 30 de miliarde de eurocare stau în vitrina Uniunii Europenecu destina]ia România s-au dovedit afi, pe m@sura trecerii timpului, un felde „fata morgana” inaccesibil@. Dateleoficiale arat@ c@ România a absorbitpân@ acum doar 15 la sut@ din fon-durile europene postaderare alocatepentru anii 2007 – 2010, adic@, încifre absolute, 1,3 miliarde euro. Ositua]ie special@ o prezint@ programulde transport }i infrastructur@ în trans-porturi, unde s-a reu}it contraperfor-man]a de a se accesa doar 1,83 lasut@ din aloc@rile UE ! {i asta învreme ce infrastructura din Româniaeste pus@ la zid de toat@ lumea civi-lizat@, iar guvernan]ii se bucur@ ca de

o izbând@ epocal@ atunci când mai au}anse s@ taie panglica la inaugurareaa 10 kilometrii de autostrad@...O situa]ie mult mai delicat@ întâlnim înagricultur@, sector care ar avea nevoiede investi]ii mai ceva decât de ap@. Eibine, aici România s-a g@sit în situa]iade a fi sanc]ionat@ de ComisiaEuropean@ cu pierderea unui sfert dinfinan]@rile de aproape 440 de milioanede euro aferente anului 2007. Estevorba de penaliz@rile pentru careRomânia e bun@ de plat@ din cauzaneregulilor constatate la declarareasuprafe]elor de teren agricol, dar }idin cauza pl@]ii întârziate a sub-ven]iilor. Responsabilitatea acestuie}ec se paseaz@ acum de la oguvernare la alta, de la un ministru alagriculturii la altul, se vorbe}te de„gre}eala sistemului”, dar nimeni nuse întreab@ la ce sunt buni cei 5.000de angaja]i ai Agen]iei de Pl@]i }iInterven]ie pentru Agricultur@ (APIA),adic@ o armat@ de bugetofagi care atocat degeaba bani }i timp pre]ios.Nimic mai potrivit pentru mezalian]adintre agricultura româneasc@ }i fon-durile europene decât zicalastr@mo}easc@: Dumnezeu î]i d@, darnu-]i bag@ }i în traist@!Revenim la întrebarea crucial@: dac@dinafar@ nu putem ob]ine finan]@ri,atunci de unde bani pentru o

redresare spectaculoas@? Pe ce sebazeaz@ prezum]iile de bun@stare ce arurma s@ ne fericeasc@ peste numai olun@ de zile?Adev@rul este c@ cet@]enii români,instinctual, au crezut }i înc@ maicred c@ Uniunea European@ poate s@le ofere cadrul cre}terii }i dezvolt@riica cet@]eni }i ca ]ar@. Au sperat c@,devenind membrii ai UE, împreun@cu liderii României vor înt@rii statulde drept, vor dezvolta poten]ialul decre}tere a ]@rii }i, odat@ cu consoli-darea intern@, vor avansa dinspreperiferie c@tre centrul Uniunii }i alglobalit@]ii.Nimic îns@ nu vom realiza din toateacestea dac@ nu }tim nici m@car s@producem pentru noi în}ine ni}tebani care s@ aduc@ bun@stare, prinmunc@ performant@, prin eficien]@,prin întoarcerea produc]iei cu fa]ala pia]@. {i dac@ n-am înv@]at astaîn 20 de ani, iat@, nu }tim nicim@car s@ acces@m fonduri europenegratuite. Economistul }ef al BCR,Lucian Anghel, aprecia din aceast@perspectiv@: „Dac@ am absorbi100& fondurile europene, nu credc@ s-ar mai pune problema de rece-siune în România”.Nu avem nici un motiv s@ nu-l cre-dem. Dar cine }i ce ne opre}te, înafar@ de propria noastr@ neputin]@?

3PARADOXUL CRIZEIVINERI 19 NOIEMBRIE 2010

Esen]a reformei: n-avem bani, dar o vom duce bine

Emil DAVID

Palatul Cotroceni

urmare din pag.1Era, zilele trecute, 5 noiembrie }i ple-cam în Fran]a, la Universitatea dinRennes 1, unde eram invitat s@ ]in oconferin]@ pe tema „Criza economico –financiar@ mondial@. [@rile din EuropaCentral@ }i de Est: tranzi]ie }i criz@”.Ajung, dar, în frumoasa capital@ a ]@riivecine, Ungaria – împrejurul G@rii cen-trale peisajele nu sunt chiar de admi-rat – de unde peste mai pu]in de 2ore am un „Euro-night” spre Elve]ia,Zürich, aici sosind a doua zi diminea]@.Repede „schimb” spre Basel, priveli}tiledin ]ara cantoanelor fiind încânt@toare}i din tren }i din Basel unde poposescvreo or@ }i jum@tate. Peisaje splendide,fiecare cm² de p@mânt fiind lucrat,îngrijit, vile }i vilu]e ca de ciocolat@,celebrele vaci elve]iene, str@zi ca pic-tate, }.a. M@ urc în TGV-ul spre Paris,în spe]@ Paris-Est. Pe la orele 14 ajungîn aceast@ gar@ parizian@ de unde, între1914 – 1918, în mare parte „lespoilus” plecau spre front. Traversezapoi Parisul, în metrou din p@cate, dinlips@ de timp, spre gara ParisMontparnasse, de unde, dup@ ceservesc admirabil un dejun relativîntârziat, un alt TGV m@ va duce laRennes, punctul terminus al c@l@ toriei.Ajung, deci, la destina]ie în 6 noiembrie,pe la orele 18,30, deloc obosit, în plin@form@ generat@ }i de lecturile intense pecare le-am parcurs în circa cele 34 deore de voiaj. M@ g@zduie}te un prietendrag, având dar mai mult de o zi pen-tru o bun@ – foarte bun@, sper eu –acomodare }i reacomodare cu mediulde acolo }i minunata limb@ a luiVoltaire......Luni de diminea]@, la 9,30, înamfiteatrul mare al Facult@]ii de {tiin]eEconomice, place Hôche, conferin]a. Unauditoriu de peste 200 de persoane, îngeneral studen]i dar }i câ]iva profesori.Vorbesc, fire}te, cu microfonul mobil înmân@, iar pentru a nu fi monoton chiar}i în acest fel }i pentru a m@ relaxacâte pu]in }i eu, fac lungi deplas@ri însusul amfiteatrului }i înapoi, la pupitrulcentral, unde lucrez cu un retroproiec-tor }i mai multe „transparente”. P@r]ileesen]iale ale conferin]ei au fost:1) Câteva momente de istorie în ce

prive}te anii 1943, 1944 – 1989, pe ri -oad@ în care, brutal, violent, la în ce -puturile ei, mai multe ]@ri din EuropaCentral@ }i mai toate din Europa de Est,„negociate” ur$t de Churcill }iRoosevelt în favoarea influen]ei soviet-ice, au fost obligate s@-}i modifice sis-temul lor economic, de la o economiede pia]@ în timpul interbelic, cuplusurile }i minusurile ei, spre oeconomie strict centralizat@, strict plan-ificat@, cu proprietate practic unic@asupra mijloacelor de produc]ie, iar înplan politic, cu dictatur@, cu prec@derecea a “marelui vecin”, }i cu partid, îngeneral, unic. Sunt sisteme care }i-auconsumat repede sinergia, imobilismuleconomic }i o anume ruptur@ fa]@ delume }i economia real@, vizibile maiales dup@ 1980, constituind o cauz@major@ a revolu]iilor – de la de „cat-ifea”, la Praga, la sângeroas@ înRomânia – petrecute în 1989 în maitoate statele foste socialiste. „Peres -troika” }i „Glasnost”-ul au reprezentat,în mod pronun]at, circumstan]e favora-bile astfel...2) Câteva cuvinte asupra reformelor dedup@ 1989, concentrând schim b@ri înspa]iul economic amintit. În spe]@tranzi]ia de la economia centralizat@ laeconomie de pia]@, cu etapele eiesen]iale, anume liberali zarea pre]urilor}i activit@]ii firmelor, privatizarea, crea -rea, cu mai mult sau mai pu]in suc -ces, a institu]iilor economiei de pia]@,în sfâr}it, protec]ie social@, relevândpe ntru mai multe ]@ri, de pild@România, }i distan]ele v@dite în fapt dela teorie la via]a real@, ignoran]a,bâjbâiala, corup]ia, etc. Concret, cine aînf@p tuit liberalizarea activit@]ii firmelor înparalel cu privatizarea, cu diversificareapie]ei, a avut de câ}tigat, cine nu, nu. 3) Criza mondial@ economico – finan-ciar@ }i componentele ei, cadru în caremi-am expus ideile privind împletireacomponentei crizei eco nomiei de spec-ula]ie cu cea a crizei de paradigm@ }icu cea a crizei de tranzi]ie, v@dindu-se,deseori, criza dup@ criz@...4) Efectele specifice ale crizei mondi-ale }i amplitudinea acestora, diferit@, înfostele state socialiste. O amplitudinemai mare mai ales acolo unde liber-alizarea pre]urilor }i activit@]ilor nu afost acompaniat@, cum spuneam, de odiversificare a pie]ei prin desf@}urarea,practic concomitent@, a unui în]eleptprogram de privatizare, în spe]@România, Bulgaria, }.a. O privatizare prindistruc]ie a ^nsem nat c@derea abrupt@ aproduc]iilor, cre}terea uluitoare a}omajului, }.a. Desigur, proiec]iaefectelor respective pentru industrie,agricultur@, infrastructuri, cre}tere, dez-voltare, infla]ie, comportamente, atitu-

dini, legisla]ie, ^nv@]@m$nt, s@n@tateetc. În acest cadru problematic amplu m-am referit la ciclul de activitate dinantichitate }i pân@ spre capitalismulprimar, bazat cu prec@dere pe sectorulprimar, pe agricultur@, în general cu oslab@ productivitate. Odat@ cu rev-olu]iile industriale europene, procespentru economie sinonim, în marem@sur@, cu Rena}terea de ceva maidevreme în art@ sau cu Ilumi nismul înfilozofie, vor fi privilegia]i creatorii desubstan]@ economic@ teoretic@ }i prac-tic@, inginerii, economi }tii, managerii,matematicienii, pro fe sorii, inventatorii,fizicienii, chimi}tii, bio logii, geografii,sociologii, }.a. Ei se vor afla, inclusivpecuniar, în „a la une” pentru societ@]i.Dere glement@rile excesive de dup@ anii1970 – 1980 vor genera privilegiereaspecula]iilor }i a speculatorilor care, din-colo de limite admise corect într-oeconomie de pia]@, nu creaz@ substan]@economic@ ci „economie pe hârtie”, vir-tual@. Con structorii, creatorii de sub-stan]@ economic@ înregistreaz@ în totacest timp un anume recul, intr@ înplanul se cund al unor economiidevenite aproa pe exclusiv speculative.Or, criza economico – financiar@ a fostun semnal }i, astfel, economia real@,care produce - }i care ^n Rom$nia, darnu numai, aproape c@ nu am mai pro-dus nimic - reîncepând tot mai mults@--}i reintre în drepturi. Faptul eco-nomic pozitiv – }i nu specula]iile,corup]ia, excro cheriile – redevine funda-mental... În sfârsit...5) Câteva perspective... C$nd se termin@ criza? Cea de para-digm@, dup@ propriile anticip@ri, spre2030, atunci c$nd prin pre]uri noileenergii, mai ales neconven]ionale, }imaterialele regenerabile vor c$}tigacompeti]ia cu actualul sistem. Cea abulelor speculative sparte }i disipate ^neconomia global@? Relativ cur$nd, prinrevenirea produc]iilor pe primul plan. Aproduc]iilor, fire}te, creatoare de locuride munc@ pentru c@ }i aici e o prob-lem@: noile tehnologii mai mult licen ]iaz@dec$t absorb for]@ de munc@, astfel c@s-ar putea ca un num@r din ce ^n cemai important de tineri s@ nu g@seasc@“niciodat@ de lucru”, cum scria socio-logul american Jeremy Rifkin. Chestiunece impune rezolv@ri specifice. Cea atranzi]iei? De la ]ar@ la ]ar@, foarte t$rziuatunci c$nd nu sunt puse ^n valoareinstrumentele de relansare economic@:produc]iile, accesarea marilor lan]uri deprestigioas@ produc]ie interna]ional@,atragerea capitalului str@in ce urmea z@,nu-i a}a, profitul, etc....Invoc, pe fug@, delicata - nu doar ^nFran]a - problem@ a pensiilor. Trebuie

apreciat ^n mod diferit. Dac@ ^n Fran]a, la o speran]@ de via]@spre 78-80 de ani, se discuta at$t deaprins pentru v$rsta de pensionareobi}nuit@, de 60-62 de ani, ce s@ maispunem de Rom$nia cu o speran]@ devia]@ spre 69 de ani - am, totu}i,destule dubii astfel - }i cu o limit@ dev$rst@ de 62-63 ani? Ceea ce^nseamn@ c@ ^n Fran]a po]i consumapensia, mult mai mare ca ^n Rom$nia,^n medie, }i lu$nd ^n calcul 62 de ani- circa 18 ani. %n vreme ce ̂n Rom$niaconsumi ^n medie o pensie, cu foartemult mai mic@, doar timp de 6-7 ani.Date oficiale. Cum de nu g$nde}te niciunul dintre deciden]i la asemeneaaspecte, relevabile chiar ^n pofida unordiferen]e de productivitate a muncii? ...Pe urm@, chestiunea cu “statul deasista]i social” pentru Rom$nia.Desigur, exist@, ^n circumstan]ele date,adev@r ^n aceste spuse. Dar de cesuntem o astfel de ]ar@? Nu maidoresc oamenii s@ mai munceasc@?Cred c@ responsabilii trebuie c@uta]imai ales printre cei care au “asistat”privatiz@rile frauduloase, distrugerile de^ntreprinderi, ^n loc s@ se preocupe s@le pun@ pe picioare, “terminatorii” delocuri de munc@, printre acei gestionaripublici pe care, ^n afar@ de propriachiverniseal@, nu i-a mai interesat }inu-i intereseaz@ aproape nimic. Aicieste problema. Iar cei care au gener-at-o nu se prea agit@ s@ relanseze cumtrebuie produc]ia. Vorbele, c$t demulte, t@ioase sau pompoase, nu potacoperi lipsa faptelor pozitive astfel...Sigur, eu nu redau în cele de fa]@conferin]a care a durat peste 2 ore dediscurs, construit atr@g@tor, al titularu-lui, urmat@ de întreb@ri, r@s punsuri,comentarii. M-am referit doar la câte-

va idei principale }i pot spune c@ amfost pl@cut impresionat de osârdia cucare cei mai mul]i dintre auditori î}iluau noti]e, nu de pu]ine ori revenindastfel asupra unor probleme }i dez-voltând mai multe din laturile lor....Ceea ce cred, îns@, c@ poate fiinteresant, dincolo de latura informa-tiv@, în acest articol, sunt mai multemarginalii referitor la discu]iile avuteante }i post conferin]@ cu colegii fran -cezi (am fost invitat, apoi, la un dejunde lucru, la alte mese), referitor laatmosfera economic@ din Fran]a, coag-ulat@ din emisiuni }i dezbateri serioasetelevizate, din presa francez@ – maiales „Le Monde”, dar }i „Courrier Inter -national”, „L'Histoire”, }.a. Referitor ladiscu]iile cu prietenii de acolo, oamenicu niveluri profesionale dintre cele maiînalte. {i deloc în ultimul rând, referi-tor la observa ]iile mele }i de principiu}i de detaliu, etc....În 9 noiembrie s-au comemorat 4decenii de la moartea acestui mareom, o uria}@ }i complex@ personali-tate, Generalul De Gaulle. Învins@ deGermania }i în condi]iile cunoscutuluiarmisti]iu, cu ]ara împ@r]it@ în dou@,Fran]a ocupat@ }i cea a Guvernului dela Vichy - obedient@ extrem fa]@ deinamic, Fran]a profund@, real@, varena}te ca pas@rea Phoenix, mai alespe fondul faimosului apel al lui DeGaulle transmis, la radio, în 18 iunie1940, de la Londra: continu@m lupta,„La France a perdu une bataille, maiselle n'a pas perdu la guerre...”Generalul a în]eles repede c@ r@zboiul,integrând, traversând imperiul britanic}i francez, se va întinde, se va extindeîn toat@ lumea.

continuare ^n pag.5

DEZVOLTARE VINERI 19 NOIEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Marginalii }i semnifica]iiItinerar francez

Universitatea Rennes 1 - Fran]a

Charles De Gaulle

VINERI 19 NOIEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

urmare din pag.4A presim]it modificarea de alian]@dintre Germania }i URSS, cunoscutulpact Ribentrop - /Molotov, alias Hitler– Stalin, dar }i antrenarea în lupt@,în r@zboi, a puternicei Americi.Încrederea în ]ara sa l-a f@cut s@ fiesigur c@ va fi auzit }i în]eles de c@trefrancezi. A }tiut s@ adune, s@ mobi-lizeze împrejurul s@u pe cei caredoreau continuarea luptei. {i a învins,a readus Fran]a al@turi de cele 3 mariputeri aliate, adic@ acolo unde îi eralocul, i-a redat m@re]ia. A construitapoi, practic, o nou@ Republic@, dup@cum o afirm@ mul]i dintre anali}tii deast@zi din ]ara coco}ului galic dar }idin Europa, din Statele Unite, dinAfrica, etc. A f@cut ca Fran]a s@ ias@cu bine, chiar mai puternic@, dindezmembrarea marelui ei imperiucolonial, nu pu]ini fiind cei din fos-tele colonii care, în prezent, au visulredobândirii cet@ ]eniei franceze. Iarcând referendumul din 1968 i-a spus„Nu”, a acceptat stoic decizia,retr@gându-se ulterior cu discre]ie,stil }i elegan]@ într-o eternitate carenu îl va coborî, ci dimpotriv@, îl vaurca la zenit, la v$rf pe soclul bine-meritat al gloriei eterne. Au fost - }isunt - }i denigratori ai lui („b@trân”,„dictator”, „învechit”, „na]ionalist”,„anacronic”), mul]i îns@ }i-au schim-bat opinia, iar ceilal]i, ast@zi, fa]@ deimpozanta statur@ în istorie a lui DeGaulle, nu reprezint@ aproape nimic...{i în plan economic De Gaulle af@cut multe. Dacia – Renault a ben-eficiat, la vremea respectiv@, de spri-jinul s@u. Cuno}tea situa]ia real@ a

României în vremea celor dou@r@zboaie mondiale }i îl aprecia peGeneralul Berthelot. A vizitat cupl@cere România, eu aflându-m@ întreoamenii de pe strad@ care îl acla-mau... S@ mai spunem, deopotriv@,c@ a lansat, foarte bine fundamentat,conceptul economic al unei „a treiac@i”, relevând c@ pia]a, prin exclusi-va reglementare a economiei prinraportul cerere – ofert@, nu poaterezolva toate problemele, dar c@ nicialtceva poate fi substituit pie]ei. Caatare, dac@ produc]ia trebuiedesf@}urat@ dup@ legile aspre aleconcuren]ei, cu implicarea îns@ ainstitu]iei statale atât ca actor eco-nomic cât }i ca un factor de coor-donare - }i reglementare public@ –pe zona economiei, reparti]ia, dis-tribu]ia trebuie realizate ]inând seama}i de unele criterii sociale. astfel caelementul constitu]ional fundamental– o via]@ bun@ pentru francezi – s@aibe împlinirile necesare în realitate.Ce bine spus...Am re]inut cel pu]in dou@ elementecare demonstreaz@, iat@, actualitatea„celei de a treia c@i” promovat@ deGeneralul De Gaulle. Primul: joi, 4noiembrie, PNUD (Programul Na]iu -nilor Unite pentru Dezvoltare), insti-tu]ie conceput@ cu circa 20 de ani înurm@ sub pre}edin]ia pakistanezuluiMahhub ul Hag }i a indianuluiAmartya Sen, premiul Nobel pentruEconomie cu mai mul]i ani în urm@mai ales pentru asocierea socialuluica finalitate a economicului, }i-apublicat Raportul privind dezvoltareauman@ pe 2010. În cadrul Raportuluicare promoveaz@ „Indiciile dezvolt@riiumane” în compara]ie cu „destul de

rudimentarul” – cum se apreciaz@ –„Produs Na]ional Brut” (pe locuitor)}i care m@soar@ nemijlocit o anumeform@ a bog@]iei materiale ca atare,f@r@ a face trimitere la „motoarele”acestei bog@]ii, la emanciparea eco-nomic@, social@, cultural@ a individu-lui - f@r@ a se neglija PNB pe locu -itor se iau în calcul }i al]i indicatoricare permit o mai bun@ conturare aprofilului progreselor individului,oamenilor ca atare, în spe]@ para-metrii de educa]ie }i de s@n@tate pu -blic@. Sub acest aspect în Raport searat@ c@, dup@ 1990, „IndicatorulDez volt@rii Umane” a crescut înprezent cu 18& }i cu 41& fa]@ de1970. Dac@ în 1960, un locuitor alPlanetei mai mare de 15 ani afrecventat }coala mai pu]in de 4 ani,în 2010 durata de }colarizare în gen-eral s-a dublat, în particular în ]@rileîn curs de dezvoltare ea amplificân-du-se într-un ritm mai rapid, în spe]@de la 1,9 ani la 6,4 ani. Se relev@astfel progrese esen]iale în lume. Dealtfel, în cei 40 de ani aminti]i (1970– 2010) au regeresat în domeniuleduca]iei doar 3 state, mai ales dincauza del@s@rilor }i r@zboaielor –Republica Democratic@ Congo,Zambia }i Zimbabwe. Iar „campionii”se afl@, cu prec@dere, printre statelenu neap@rat bogate ci cu o atitudinefoarte pozitiv@ fa]@ de educa]ie, înspe]@ Norvegia (12,6 ani de studiu),Australia }i Noua Zeeland@. Germaniaeste pe locul 10, Fran]a pe 14 iarRegatul Unit al Marii Britanii pe 26,ceea ce anvizajeaz@, cu o bun@ prob-abilitate, anumite schimb@ri ce se pot– care se vor – produce în lume.

În ce prive}te durata medie devia]@, Japonia se afl@ pe primul loc,cu 83,2 ani, ceea ce prin com-para]ie cu durata medie de via]@ de40 de ani }i pu]in (s@ not@m astfelAfrica subsaharian@ – Swaziland sauZimba bwe, de pild@), 50, 60 sauchiar spre 70 de ani reprezint@imens. Un exemplu, deci, demn deanalizat }i de urmat... Pentru venitul anual pe locuitor,Liechtenstein se afl@ pe primul loc(56.975 Euro) }i pe urm@ Quatar-ul(55.867 Euro). Ceea ce este intere-sant de semnalat este }i dinamicaaccentuat@ de reducere a întârzierilor,în termenii „Indicatorului pentru Dez -voltare Uman@”, la o serie de stateemergente, în curs de dezvoltare, înraport cu cele dezvoltate. Fa]@ de1970, cel mai mult au progresat ast-fel Sultanatul Oman – care nu arepetrol – precum }i „inevitabilele”, cumscrie „Le Monde”, China, Nepalul }iIndonezia. Iat@, dar, alte probabile mo-dific@ri pentru perspectiv@ în clasa-mentele lumii privind dezvoltarea.În Raport se subliniaz@ însemn@tatearesurselor de cre}tere economic@ }iveniturilor înalte pentru emancipareaindividului, men]ionându-se, totodat@,c@ „}i alte rezultate substan]iale suntposibile chiar f@r@ o cre}tere rapid@”,exemple putând fi Laos sau BurkinaFaso. Iar }irul exemplelor ar puteacontinua. Se demonstreaz@, de fapt,c@ nu atât expunerile ieftine, exuber-an]ele de proast@ calitate, situa]ii }icazuri disparate, individuale str@luci -toare devin esen ]iale, ci conteaz@,chiar mai mult, reflec]iile }i intro-spec]iile, ac]iunile în acest sens...

Este men]ionat rolul important alinstitu]iei statale, „capabil@ s@ deter-mine”, dar }i al unei societ@]i civile „sus -ceptibile s@ restrâng@ atât exceselepie]ei cât }i pe cele ale statului”.Sunt }i al]i indicatori men]iona]i înRaportul PNUD care au fost evalua]i}i care ofer@ concluzii importante:inegalit@]ile, în spe]@ diminuarea lor,egalitatea între sexe, diminuarea s@r@-ciei. Indicele inegalit@]ilor degradeaz@sensibil indicele de dezvoltare uma -n@, pentru Cehia, de exemplu, de 6&sub nivelul IDH-ului, dar pentru Mo -zam bic 45&. Sunt foarte dure ine-galit@]ile în termenii educa]iei, ais@n@t@]ii, de multe ori acestea sta-bilind locuri mult în urm@ pentrusta tele mai mult sau mai pu]inavansate. S@ mai subliniem c@indicele multidimensional de s@r@ciereprezint@ tocmai un cumul al ine-galit@]ilor. În Raportul amintit se arat@c@ s@racii suferind de multiplepriva]iuni sunt în prezent mainumero}i (1,7 miliarde de persoane),decât cei foarte s@raci tr@ind cu maipu]in de 0,88 euro pe zi (1,44 mil-iarde persoane). Nigerul arat@ 97&astfel pentru popula]ie... Unde sesitueaz@ România? Nu în fa]@, iaraceasta poate reprezenta subiectulunui alt articol. A}adar, în generallumea merge înainte dar }i încet }i cuunele deloc pu]ine poticneli...Al doilea element care pune înlumin@ o anume actualitate a tezeilui De Gaulle privind o „ a treiacale”, are în vedere actualele dezba-teri de la „G 20” de la Seul, din 10– 11 – 12 noiembrie a.c. Ce s-arputea spune astfel? (va urma)

Dan POPESCU

Marginalii }i semnifica]iiItinerar francez

Vedere panoramic@ - Zurich

Zona Montparnasse - Paris

BUNURI DE LARG CONSUM VINERI 19 NOIEMBRIE 20106

urmare din pag.1Trebuie subliniat c@ aproape toateexperien]ele au e}uat, pentru c@ men-talit@]ile }i criteriile de gestiune alefabrican]ilor nu se aplic@ distribu]iei.Distribu]ia trebuie s@ fie gestionat@pe termen scurt, }i astfel un fabri-cant trebuie sa abordeze problemelepe termen lung. Un distribuitor tre-buie s@ dea importan]@ satisfaceriiunui consumator, în particular, iar unfabricant vede consumatorii pe grupesau în ansamblul lor. La nivel finan-ciar, un distribuitor va vrea s@-}iamortizeze în permanen]@ investi]iilepe doi sau trei ani cel mult, în timpce fabrican]ii o vor face pe cinci sauzece ani. Ast@zi, distribu]ia s-aschimbat în totalitate. Din mici, dis-tribuitorii au devenit mari; de la unnivel local ei au ajuns la un nivelna]ional }i interna]ional. Într-adev@r,marile societ@]i de distribu]ie suntmomentan, din ce în ce mai des, maiputernice decât m@rcile, dar reu}italor nu este doar economic@ }i finan-ciar@, ea se traduce }i prin termenulde putere asupra consumatorilor.Alt@dat@, consumatorii alegeau unulsau mai multe produse ale uneia saumai multor m@rci, }i se orientau spredistribuitorul sau distribuitorii careerau cunoscu]i c@ vând respectivelem@rci. Ast@zi, consumatorii aleg undistribuitor sau mai mul]i, de la careî}i cump@r@ produsele. Aceast@muta]ie a reprezentat o adev@rat@revolu]ie pentru c@, de la simpli exe-cutan]i, distribuitorii au devenit veri-tabilii actori ai unei pie]e. Astfel,urm@rind locul unde se g@se}te,putem vorbi de mare suprafa]@ ali-mentar@ sau hipermagazin, de marespecialist sau de multispecialist.Viziunea nu este aceea}i pentru dis-tribuitor, marc@ sau consumator.Marea dezbatere actual@ este de a }ticine este specialist pe o pia]@ }i cinenu este. Se omite adesea c@ alegerileunui consumator vor fi ghidate dedoua puncte esen]iale: oferta atât înceea ce prive}te l@rgimea cât }i înceea ce prive}te calitatea }i pre]urilepracticate pentru acela}i produs. Pebaza acestor criterii, alegerile strate-gice ale distribuitorilor pot fi foartediferite }i este clar c@ va fi mult maiinteresant pentru distribuitori, precum}i pentru m@rci, de a }ti mai curândcum evolueaz@ decât dac@ speciali}tiiprogreseaz@ mai mult decât multispe-ciali}tii (în afara de situa]ia când to]ispeciali}tii sau to]i multispeciali}tii auaceea}i structur@ de ofert@ }i depre]). Totu}i, în ciuda faptului c@ dis-tribuitorii au crescut }i au devenitputeri economice, ei acuz@ înc@ oîntârziere în materie de structur@ }ide marketing. Ace}tia au întâmpinatgreut@]i în a separa vânz@rile }icump@r@turile }i în a defini cu pre-cizie care sunt responsabilit@]ile mag-azinelor, a sediului social sau a cen-tralei. În realitate, cei care întâmpin@

cele mai multe dificult@]i sunt ceicare se preocup@ de pie]e foartediferite, deoarece exist@ întotdeauna oopozi]ie între cei cu func]ie de gen-erali}ti si cei cu func]ie de speciali}ti,}tiind în plus c@ generali}tii sunt deobicei, din punct de vedere ierarhic,plasa]i dedesubtul speciali}tilor. Seobserv@ c@ distribuitorii cei mai per-forman]i sunt aceia care consider@ c@magazinul are ca func]ie ac]iunea devânzare c@tre consumatori }i numaiaceast@ func]ie. Cump@r@turile, mar-ketingul, sistemele de gestiune }i destocare sunt, în acest caz, central-izate. R@mâne problema pre]urilor devânzare pentru care trebuie s@ sedisting@ centralizarea deciziei, aaplic@rii uniforme a pre]ului de vân-zare pentru un produs. Într-adev@r,un sistem care ar obliga toate mag-azinele s@ practice acelea}i pre]urieste foarte periculos deoarece estefoarte costisitor. Este de ajuns o alin-iere a pre]urilor spre sc@dere, pentruun produs dintr-o regiune, pentru capre]urile din toat@ ]ara s@ fie însc@dere, în timp ce în alte regiuniprodusul poate r@mâne foarte com-petitiv p@strând pre]ul ini]ial }i decimarja. În schimb, centralizarea infor-ma]iilor de pre] a devenit necesar@.Responsabilii na]ionali trebuie s@cunoasc@, în permanen]@, ceea ce se

întâmpl@ în liniarele lor }i în aceloraale concuren]ei la nivelul pre]urilor,dar }i al produselor; este cea maibuna metod@ pentru a se ajunge lao eficacitate a cump@r@rilor }i mar-ketingului.Dup@ fabrican]i }i distribuitori, esteutil sa analizam comportamentulconsumatorilor care, s@ nu uit@m,sunt în cele din urm@ pia]a. Şi pen-tru ei, schimb@rile au fost profundedeoarece, din necunosc@tori audevenit cunosc@tori. Într-adev@r, înanii 60-70, cea mai mare parte apie]elor destinate marelui public erareprezentat@ de pie]ele care aveau catr@s@tur@ dominant@ „echipamentulprimar”. Consumatorii descopereauproduse pentru care ei aveau nevoiede o informa]ie }i mai ales de unsfat din partea fabrican]ilor }i dis-tribuitorilor. Aceasta se traduceprintr-un bun control al consumato-rilor de c@tre profesionali. Timpuriles-au schimbat, deoarece pie]ele auca tr@s@tur@ dominant@ „reînnoirea”.Consumatorii nu sunt numai infor-ma]i, dar, mai ales, deja aucump@rat }i utilizat produsele, ceeace le permite s@ aib@ o judecat@ multmai precis@ asupra m@rcilor }iasupra produselor, asupra pre]urilor}i distribuitorilor. Este vorba de oadev@rat@ bulversare care a pus dis-

tribuitorii pe picior de egalitate cum@rcile, }i s-ar putea chiar cabalan]a s@ încline în favoarea dis-tribuitorilor. Aceast@ evolu]ie funda-mental@ nu este întotdeauna bineperceput@ de m@rci }i distribuitori.M@rcile pot sa aib@ nostalgia trecu-tului }i s@-}i p@streze obiceiurilevechi, considerând c@ ele conducpia]a. Distribuitorii pot s@ nu-}iasume înc@ responsabilit@]ile, con-siderând c@ ceea ce este în maga-zinele lor depinde de m@rci }i nu deei în}i}i. Oricum ar fi, aceast@situa]ie este ireversibil@ }i to]i profe-sionalii trebuie s@ se adapteze.Consumatorul a}teapt@: pre]uri com-petitive, calitate }i servicii adaptatenevoilor lor. Distribuitorii }i m@rcilecare nu r@spund cu eficacitate la celetrei a}tept@ri risc@ s@ nu reziste.Trebuie precizat, în acela}i timp, c@pre]ul r@mâne de departe primul cri-teriu care determin@ decizia decump@rare. Se disting dou@ no]iunide pre]: pre]ul unei func]ii, uneicalit@]i }i pre]ul comparat al aceluia}iprodus aflat la distribuitori diferi]i.M@rcile }i distribuitorii trebuie s@studieze oferta func]ie de calitate-pre] }i s@ se adapteze în permanen]@la aceasta. Pre]ul comparat alaceluia}i produs aflat la distribuitoridiferi]i este mai u}or de în]eles dar

mai dificil de gestionat. Într-adev@r,un consumator nu mai accept@,practic, s@ cumpere acela}i produs,dar care este mai scump la un dis-tribuitor decât la un altul. Solicitareaeste simpl@ }i cei care nu o aplic@pierd mul]i clien]i. Concuren]a estede a}a manier@ încât pre]urile seschimb@ mereu în magazine }i oblig@distribuitorii s@ urm@reasc@ aproapezilnic mi}c@rile concuren]ilor.Cump@r@turile consumatorului suntast@zi rezultatul compara]iilor întredistribuitori }i, la ace}ti distribuitori,între produse }i m@rci. Consumatorulva fi influen]at de publicitateam@rcilor }i distribuitorilor, dar com-para]ia }i alegerea final@ se vor faceîn liniarele magazinelor. El va alege}i va cump@ra un produs datorit@liniarelor. Acesta este motivul pentrucare va vedea într-un liniar un pro-dus pe care îl va aprecia calitativ }iîn func]ie de pre], iar apoi, daca îiconvine, îl va cump@ra; evident, elnu va cump@ra un produs pe carenu îl g@se}te în liniar. Se constat@astfel importan]a liniarului pentruconsumatori, fiindc@ acesta este ver-itabilul suport de cump@rare }i tre-buie s@ r@spund@ a}tept@rilor lor.Fabrican]ii, distribuitorii }i consuma-torii, to]i converg spre un punct:liniarele.

dr. Lucian BELA{CU

Pia]a bunurilor de larg consumîn contextul rela]iei produc@tor-

distribuitor-consumator (II)

DILEME FINANCIARE LIGA NA[IUNILORVINERI 19 NOIEMBRIE 2010 7

urmare din pag.1Dar de aici la a spune c@ un capital-ism românesc financiar }i antrepreno-rial ar func]iona mai bine decât acestcapitalism globalist amoral }i cinicfinanciaro-industrial e o distan]@lung@. Aceast@ prejudecat@ pare maimult urma}a sem@n@torismului trans-ferat@ în economie, a}adar un fel deautohtonism economico financiar. Cese uit@ îns@ în mare m@sur@ este c@în primul deceniu de dup@ 1990 amavut o asemenea economie cu b@ncilocale }ubrede, privatiz@ri f@r@ partici-pare str@ine, }i multe entit@]i de statcare nu numai c@ nu au convins c@pot func]iona ci mai mult audezam@git profund dac@ nu cumva augeneralizat practicile corup]iei (cazurileSidex sau Petrom înainte de privati-zare). Cu toate acestea, ast@zi sevorbe}te cu nostalgie de perioada încare b@ncile aveau capital românesc(}i p@reau c@ „finan]au mai u}oreconomia”), când România nu eradoar o pia]@ de consum (dar era opia]@ extrem de s@rac@), sau cândstatul mai conta în economie (dareconomia în sine nu prea conta). Edrept, în anul de gra]ie 2010 nicib@ncile nu mai func]ioneaz@, nici con-sumul }i nici economia ca atare nudau rezultate. Dar s@ însemne asta c@trebuie s@ ne întoarcem spre auto-htonismul economic financiar sau, celpu]in, s@-l regret@m? Nu, pentru c@solu]iile pe care s-ar p@rea c@ le ofer@

vechile variante sunt doar iluzii. S@începem cu b@ncile. Dac@ am aveab@nci române}ti, nu am avea nici ogaran]ie c@ creditarea ar avea un altritm. Poate am avea un punct maisc@zut la dobânzi, dar pe ce sebazeaz@ prezum]ia c@ ar avea maimul]i bani la dispozi]ie? Pe pre-supunerea c@ ar fi mai patriotice }i c@ar renun]a la norme de pruden]ialitatesau la tenta]ia profitului? Cea maiimportant@ schimbare ar fi aceea c@b@ncile ar avea mai pu]ini bani la dis-pozi]ie – mai pu]in chiar decât cei 40de miliarde de euro strân}i acum îndepozite, pentru c@ apari]ia b@ncilorstr@ine a consolidat încrederea depo-nen]ilor în sistemul bancar. Ar mai fio schimbare important@ cauzat@ defaptul c@ au avut mai pu]ini bani: ar

fi dat mai pu]ine credite. Masacredal@ de peste 50 de miliarde euroexistent@ acum ar fi fost mult maimic@. Tot mai multe voci spun c@acest lucru ar fi consolidat economia.%n bun@ parte da, de vreme ce cred-itul de consum a luat-o razna. Dar nuavem nici o garan]ie c@ b@ncileromâne}ti nu ar fi dat la fel de haz-ardat creditele de consum }i lipsite deliniile de finan]are de la b@ncile mam@ar fi fost chiar ele într-o situa]ie maiproast@. De altfel, statele unde b@ncilelocale domin@ autoritar pia]a nu sesimt tocmai bine, vezi cazul Irlandeisau Islandei. Se critica apoi apeten]a pentru dez-voltarea consumerismului determinatde investi]iile str@ine. Mai mult, criti-ca merge mai departe spunând c@

investi]iile str@ine au venit în Româniapentru a specula, odat@ cu b@ncile,pia]a de consum existent@. Din nou,replica aceast@ care consider@ super-marketurile }i consumul r@ul cancerosal economiei este doar pe sfertadev@rat@. Sigur c@ o economiebazat@ pe consum }i implicit peimporturi seam@n@ cu o bomb@ cuceas din perspectiva deficitului decont curent. Dar nu investi]iile str@ineau dezamorsat-o. Pân@ în 2009,investi]iile str@ine s-au ridicat în totalla 49 de miliarde de euro (anul aces-ta au mai venit 2) iar acestea s-auorientat în propor]ie de 41& în indus-trie. Inainte de a critica aceast@dependen]@ de capitalul str@in ar tre-bui s@ ne imagin@m industriaromâneasc@ f@r@ o infuzie de 20 de

miliarde de euro, sau s@ încerc@m s@ne imagin@m alt@ surs@ pentru ace}tibani. E imposibil. De ce, în acestecondi]ii, datoria extern@ a ]@rii seridic@ la 90 de miliarde de euro, ocifr@ imens@ pentru o ]ar@ care abiamai respir@? Pentru c@ statul a acu-mulat jum@tate din aceast@ datorief@r@ se schimbe nimic din modul deutilizare al banilor publici. Nu laud aicicapacitatea mediului privat de a folosibanii împrumuta]i. Exist@ enormecaren]e }i aici, dar m@car în zona pri-vat@ flexibilitatea }i schimbarea suntprobate chiar dac@ ele presupun t@ieridrastice de activitate }i nu prea mult@imagina]ie. %n sectorul public, nu. {ia}a ajungem la al treilea argument alautohtonismului: e}ecul privatiz@rilor.Pân@ la o analiz@ substan]ial@ a pri-vatiz@rii în România, argumenteleempirice infirm@ aceast@ legend@ ae}ecurilor privatiz@rilor. Primele treicompanii române}ti dup@ cifra deafacere sunt companii privatizate dincare doar prima, Petrom, era în acesttop }i în anii din urm@. Una pestealta, nu companiile private trebuie s@-}i justifice rentabilitatea ci cele admin-istrate public, unde performan]alipse}te. Cert este c@ nu capitalismul„str@in” este vinovat pentru stareaeconomiei române}ti, ci poate modulinabil în care politicile publice, decizi-ile politice }i antreprenoriale au }tiuts@ se foloseasc@ de el. Dar, dincolode vinov@]ii nu exist@ nicio garan]iec@ un capitalism autohton ar fi fostmai bun }i mai frumos. Dimpotriv@.

Dan SUCIU

Noul mit: capitalismul autohton economico financiar

Dup@ sfâr}itul primului r@zboi mondial– care produsese cele mai importantepagube materiale }i pierderi de vie]iomene}ti de pân@ atunci, pre}edinteleamerican Wodrow Wilson a fost puter-nic st@pânit de ideea înfiin]@rii uneiSociet@]i a Na]iunilor „ca organisminterna]ional al ra]iunii }i justi]iei”.

Ideea cre@rii Societ@]ii Na]iunilor s-anascut ca o reac]ie fireasc@ fa]@ desuferin]ele provocate de ororiler@zboiului.Acordul Ligii Na]iunilor a fost întocmitde o comisie special@, iar Liga a fostînfiin]at@ prin „Prima parte a Tratatuluide la Versailles” semnat la 28 iunie1919. Ini]ial în]elegerea a fost semnat@de 44 de state. În ciuda eforturilorpre}edintelui Wodrow Wilson de a înfi-in]a }i promova Liga – Statele Uniteale Americii nu au ratificat în]elegerea}i au refuzat s@ se al@ture LigiiNa]iunilor din cauza opozi]iei SenatuluiAmerican. De}i din Statele Unite aleAmericii a pornit }i s-a dezvoltat con-ceptul, acestea nu au fost membre aleLigii Na]iunilor. Pe 1 noiembrie 1920 – cartierul gen-eral s-a mutat la Geneva – Elve]ia -unde a avut loc prima AdunareGeneral@ a Ligii la data de 15 noiem-brie 1920 cu participarea a 41 dereprezentan]i ai statelor membre.Între anii 1934 }i 1935 Liga Na]iunilora inregistrat o perioada de maxim@

dezvoltare prin al@turarea unor noistate, cuprinzând 58 de membrii.Structura Ligii Na]iunilor era format@din trei Institu]ii principale:Adunarea – era compus@ din reprezen-tan]ii statelor membre, câte treireprezentan]i pentru fiecare stat, cu unsingur vot. Se lucra în sesiuni anualeîncepând cu luna septembrie, }edin]elepublice fiind ]inute la sediul de laGeneva. Func]ia principal@ pe care oîndeplinea era acceptarea noilor state.Hot@rârile se adoptau prin vot. Consiliul – era alc@tuit din patru mem-brii permanen]i – Marea Britanie,Fran]a, Italia }i Japonia – }i patrumembrii nepermanen]i, desemna]i deAdunare pe o perioad@ de trei ani. Îndecursul timpului num@rul membrilornepermanen]i a fost suplimentat launsprezece.Secretariatul – constituit la Geneva }icondus de Secretarul General aveaînda torirea de a preg@ti agendaConsiliului }i a Adun@rii }i de a publi-ca rapoartele întâlnirilor, func]ionândca un serviciu civil pentru Lig@.

Societatea Na]iunilor a fost prima înistoria omenirii, care a grupat state depe toate continentele lumii – indiferentde m@rime sau putere. Acestea auavut posibilitatea s@-}i exprime propri-ile puncte de vedere în ceea ceprive}te problemele ce fr@mântauomenirea }i de care depindeau pacea}i securitatea lumii.Scopurile Ligii erau dezarmarea, pre-venirea r@zboaielor prin intermediulsecurit@]ii colective, rezolvarea dis-putelor inter-na]iuni prin negociere,diploma]ie }i îmbunat@]irea calit@]iivie]ii. Filozofia Ligii a reprezentat oschimbare radical@ a gândirii politicefa]@ de ultimele sute de ani preceden]i.Liga nu dispunea de for]e armate pro-prii, ci depindea de Marile Puteri pen-tru a aplica deciziile sale sausanc]iunile impuse. Dupa o serie desuccese }i unele e}ecuri din anii 1920,Liga s-a dovedit neputiincioas@ în fa]aagresiunii Puterilor Axei din anii 1930.Cele trei puteri principale – Germanianazist@, Italia fascist@ }i Japonia impe-rialist@ au format o alian]@ militar@

cunoscut@ sub numele de „Axa Roma– Berlin – Tokyo”.Declan}area celui de-al doilea r@zboimondial a însemnat e}ecul scopuluiprincipal al Ligii, acela de a împiedicao nou@ conflagra]ie mondial@. Organiza]ia Na]iunilor Unite a ^nlocuitLiga la sfâr}itul r@zboiului, mo}tenindtotu}i o serie de agen]ii }i organiza]iifondate de Lig@.În anul 1918 lua fiin]@ la Paris Aso -cia]ia Român@ pentru SocietateaNa]iunilor. În 1926 la Bucure}ti s-aînfiin]at un Comitet îns@rcinat cu pro-movarea în rândul popula]iei a ide-alurilor de pace ale Societ@]ii Na]iu -nilor. România a participat activ laSocietatea Na]iunilor, remarcându-semai ales odat@ cu numirea lui NicolaeTitulescu ca reprezentant al ]@rii. Ideilelui au avut un larg grad de aderen]@în opinia public@ mondial@. Preo cu -parea sa pentru definirea conceptuluide pace }i pentru g@sirea mijloacelorde men]inere a acesteia se reg@se}teîn majoritatea discursurilor sale.Nicolae Titulescu urmeaz@ Facultatea

de Drept din Paris }i devine doctor îndrept al Univesit@]ii pari eziene cu teza„Essai sur une théorie des droitséventuels” – ob]inând cea mai înalt@distinc]ie – CUM LAUDAE. În 1912 intr@ în Parlament iar ulteriorva îndeplini importante func]ii:Ministru de Finan]e, Ministru alRomâniei în Marea Britanie, Ministrude Externe, reprezentant al ]@rii noas-tre la Liga Na]iunilor.Titulescu a indeplinit înalta func]ie dePre}edinte al Adun@rii Generale aSociet@]ii Na]iunilor în 1930 }i 1931.Ziarul englez „Morning Post” comen-ta în perioada respectiv@:”Alegerea luiTitulescu ca Pre}edinte al Adun@riidoi ani succesivi este f@r@ precedent}i împotriva tradi]iei Ligii. Este îns@un tribut de cinste personal@ care ise aduce pentru modul remarcabil încare a condus }i a controlatAdunarea anul trecut.”

Moare pe data de 17 martie1941 la Cannes – mâhnit deoarecer@zboiul învinsese pacea pentru careluptase întreaga sa via]@. În testamen-tul s@u a men]ionat : „În ce m@prive}te, cum m-am considerat tot-deauna ca un soldat al teritoriilor alip-ite României între anii 1918 }i 1920,doresc s@ fiu îngropat la Bra}ov, într-un loc ceva mai la o parte. Prieteniimei din Ardeal vor }ti s@ g@seasc@ unloc potrivit dorin]ei mele… TakeIonescu sus la Sinaia }i eu lapicioarele lui, jos la Bra}ov, pentrurepausul etern, este felul cel mai con-venabil }i doresc ca locuitoriiBra}ovului s@ accepte rug@minteamea.” Abia în 14 martie 1992 au fostînhumate în patrie – în localitatea{cheii Bra}ovului – r@m@}i]ele celuicare a fost Nicolae Titulescu,îndeplinindu-i-se astfel ultima dorin]@.Lucian Blaga spunea „Titulescu estecea mai str@lucit@ inteligen]@ ce-amîntâlnit-o în via]@. Un fel de întruparea inteligen]ei...”

stud. Isabela Paraschiva MUNTEANU

stud. Dana Elena BĂLTEANU

Nou@ decenii de la crearea Ligii Na]iunilor

1920 – prima Adunare general@ a Ligii Na]iunilor

ART~ ECONOMIE VINERI 19 NOIEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Economia Statelor Unite aleAme ricii are }i ea, ca toate econo -miile statelor capitaliste dezvoltate,perioadele de ascensiune, de sta g -nare }i bineîn]eles de coborâre.Toate discontinuit@]ile economice,perioadele grele, se r@sfrâng asupravie]ii cet@]eanului de rând. În ciudatuturor vicisitudinilor, po litice, eco-nomice, sociale, pentru americani,indiferent de treapta so cial@ pe carese afl@ exist@ un lucru sfânt. Acelaeste Weekendul. S-a creat o uria}@}i extrem de diversificat@ industrie,profitabil@ de fapt, a acestuia. Po]ig@si tot ce î]i dore}ti, la toate mar-keturile, vorba americanului, }i„lapte de cuc”.

Pentru a face fa]@ preten]iilormereu sporite ale unei popula]ii depeste13 milioane de locuitori ai LosAngelesului, toate zonele de agre-ment, plajele de pe malurileOceanului Pacific, parcurile de dis-trac]ii precum Six Flags, NationalRecreation Area, din Mun]ii SantaMonica, Topanga State Park, GriffithPark, Huntington Park, râurile LosAngeles }i San Gabriel cu afluen]iilor, lacurile, muzeele, sutele degalerii de art@, cinematografele,s@lile de concerte, stadioanele,molurile, templele, }i lista ar maiputea continua, sunt preg@tite cu ceau ele mai reprezentativ s@primeasc@ cât mai mul]i cet@]enidornici s@ se recreeze. În topul

preferin]elor americanilor din Cali -fornia se afl@ manifes@rile ce se potdesf@}ura în aer liber: pescuitul,sporturile pe stadioane, pe multele}i imensele plajele, spectacole,parade }i târguri pe str@zi }i în par-curi, concerte etc...

Cele dou@ zile libere pe care leare americanul, garantate de lege,au devenit obsesie la scar@ na]io -nal@. Toat@ lumea vrea s@ se rela -xeze, s@ se elibereze de stressulacumulat în timpul s@pt@mânii. Ceimai mul]i, pentru a supravie]uilucreaz@ la dou@ „joburi”. Oboseala}i epuizarea este imens@. Speran]ade recuperare a for]ei de munc@,psi hic@ }i fizic@ }i-o pun în celedou@ zile. Practic, de fapt nu suntdou@ zile de weekend, ci numaiuna }i jum@tate c@ci duminic@ dup@amiaz@, pentru majoritatea celorcare au f@cut o ie}ire la „iarb@verde” unde „barbeque-ul” înc@ nu

a fost bine savurat, începe febraîntoarcerii.

Cur@]enia la locul unde aupetrecut, evitarea aglomera]iei pefreeway-urile care devin neînc@ -p@toare, fapt care oblig@ scurtareatimpului de recreere, g@sirea unuiloc de parcare pentru cei care nuau (marea majoritate dintre ceis@raci, nu de]in a}a ceva), preg@ -tirea pentru o nou@ s@pt@mân@ delucru în for]@.

Pentru cei care doresc s@ serelaxeze activ, prin intermediul artei,se organizeaz@ în parcurile LosAngelesului }i ale ora}elor satelit,târguri de art@. Unul dintre cela maireprezentative astfel de târguri, estecel din Beverly Hills, cunoscut subdenumirea de „ Affaire in TheGardens”. El se desf@}oar@ de peste35 de ani, de dou@ ori pe an, înmai }i octom brie, de-a lungulBulevardului Santa Monica cuprin -

zând parcul central din BeverlyHills, pe o lungime de peste 4 km.

Manifestarea este organizat@ dec@tre Departamentul de Parcuri }iDistrac]ii al prim@riei din BeverlyHills, în cooperare cu diverse aso-cia]ii culturale }i artistice non prof-it din localitate.

Dincolo de caracterul cultural alacestui celebru târg, el este o man-ifestare profitabil@ financiar }i mate-rial pentru to]i factorii implica]i. Maibine de 5 ani, edi]ie de edi]ie, amavut marea bucurie s@ v@d evolu]iasa, s@ pricep subtilit@]ile organitorice,s@ cunosc arta celor peste 2500 dearti}ti americani care au participat,în de cursul anilor, la acest târg.Pentru mine a fost o }coal@deosebit de folositoare. Am avutprilejul s@ raportez arta mea la unsistem amplu de valori artistice aut-entice, altul decât cel din România.

Întorcându-m@ acas@ cu expe-

rien]a deosebit de valoroas@ pe caream acumulat-o acolo cu pre]ul unorefoturi deosebit de mari, am încer-cat s@ împ@rt@}ec, ceva din aceast@experien]@ far@ nici un scop mer-cantil, unor foruri abilitate s@ diri-jeze arta }i cultura din Sibiu,colegilor de breasl@. Am propus un proiect de organi-

zare a unui târg de na]ional de art@profesionist@, preluând cele mai val-oroase sugestii }i experien]e amer-icane. La început toat@ lumea s-aar@tat interesat@, unii s-au entuzias-mat chiar. Au trecut de atunci 12ani. Nu s-a întâmplat nimic în acestsens. An de an, îns@, în centrul Sibi-ului, în superbul Muzeu „Astra” seorganizeaz@ tot felul de t@rguri,c@zute de altfel în desuetitudine, încare abund@ prostul gust }i Kitschul.Am@nunte interesante, sper eu,despre Affaire in the Gardens dinBeverly Hills, în num@rul urm@tor.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Affaire in the gardens. (I)