---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Secretul vie]ii nu estes@ ai tot ceea ce ^]idore}ti, ci s@-]i dore}titot ceea ce ai”

Plutarh

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 323 anul 7 vineri, 21 octombrie 2011 1 RON

Dintre toate relele care au bân-tuit economia mondial@ adân -cind-o într-o recesiune cronic@,pân@ la pragul falimentului total,una s-a deta}at cu pregnan]@ }is-a generalizat, fiind deopotriv@cauz@ }i efect. Este vorba de cri -za datoriilor suverane (publice) carea explodat datorit@ unei politicipopuliste de cump@rare a adezi-unii }i voturilor milioanelor de ce-t@]eni europeni, }i nu numai, prin

risipa de resurse financiare într-o ipotetic@ }i aparentgeneroas@ cre}tere a bun@st@rii acestora. Fapt este c@gestiunea proast@ a cheltuielilor bugetare }i veniturileinsuficiente au adus mari nume ale economiei mondialeîn colaps financiar. S-a ajuns astfel în situa]ia ca buge -tele europene, în covâr}itoarea lor majoritate, s@ se afleîntr-un dezechilibru cronic, iar datoriile publice s@ de -p@}easc@ cu mult plafonul de 60 la sut@ din PIB, cerutde Uniunea European@. Câteva nume cu rezonan]@: Italia– peste 100 la sut@; Grecia – 160 la sut@; Fran]a –peste 80 la sut@; Statele Unite ale Americii – peste 100la sut@ }i lista ar putea continua.

Deficit zero: de bugetsau de speran]e?

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Timpul este cel mai mare inovator; }i dac@ timpul schimb@ lucrurile în mai r@u, iar în]elepciunea }i chibzuin]a nu le schimb@

în mai bine, care va fi sfâr}itul?”Francis Bacon

Mai mereu, printre cele mai importante scopurirevolu]iile au fost purtate }i au izbândit în numeledemnit@]ii, în numele exigen]ei de libertate, alrefuzului corup]iei. S-a întâmplat }i se întâmpl@ a}a

peste tot în lume. Demnitatea a însemnat }i înseamn@ esen]ial o via]@demn@, }anse pentru fiecare de a munci }i de a tr@i decent de pe urmamuncii sale. Cine s@ procedeze astfel? {i individul, dar }i „gospod@rireasocial@”, sfor]area individului dar }i permiabilitatea autorit@]ii, solidaritateainstitu]ional@. Exigen]a de libertate nu a însemnat }i nu înseamn@ doar drep-tul fiec@ruia de a ]ipa când dore}te pe strad@, de a spune tot ceea cedore}te. Sau nu a însemnat }i nu înseamn@, pentru cei în cauz@, dreptulde a conduce cum vor, în propriul lor interes, eliminând sau neglijândinteresele acelora în numele c@rora guverneaz@.

Pentru c@ rela]iile eco -nomice ex terne sunt unfactor important al cre} teriieconomice, principalul obiec-tiv, pe termen lung, pe careRomânia trebuie s@-l urm@ -reasc@ cu ajutorul m@suri -lor }i instrumentelor de po-li tic@ comercial@ este încu -rajarea dezvolt@rii eco no -miei na]ionale }i pro teja reaacesteia de o anume concu -ren]@ str@in@ mai pu]in loial@.

21 octombrie 1520. Magellan va traversastr$mtoarea ce ^i poart@ numele

Nisipuri mi}c@toare

Spa]iul liberMul]i îmi spun c@

sunt prea pesimist. Nu negacest lucru. Cine c@l@tore}tedes în afar@, n-are cum s@nu fie deprimat, la întoar -cerea în ]ar@. Sunt pesimistnu doar toamna, ci }i de-alungul celorlalte anotimpuri,mai confortabile psihiculuiuman. Când e soare }i fru-mos, tot sumbru v@d viitorulnostru, pentru c@ nici burse-le, nici aprecierile altora

despre România nu ]in cont de climatul termic. Ceea ceconteaz@ este capacitatea noastr@ de a ne defini cana]iune, în rândul celorlalte na]iuni ale Europei }i alelumii. Este capacitatea noastr@ de a construi o societatedemn@, credibil@ }i prosper@.

continuare ^n pag. 4

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

master MarietaMURE{AN, ULBS

Vedere din Bucure}ti

BERD a revizuit maimult decât drastic prog-nozele de cre}tereeconomic@ pentru anulvi itor }i este doar primadintre mariile institu]iicare face aceast@ reeval-uare. Pentru Româniacifrele sunt drastice. Dela evaluarea din iulie de3,8& s-a ajuns la 1,1&.Al@turi de cifrele care pri-

vesc Ungaria, este cea mai drastic@ reevalua -re. Polonia sau Cehia par ceva mai stabile }itocmai aceast@ situa]ie aduce semne de între-bare noi.

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8std. Adela Maria LUPU, ULBS pag. 7

master. Ioan-Victor MARCU, ULBS pag. 6

Emil DAVID

Sediul B@nci Europene de Reconstruc]ie}i Dezvoltare (BERD)

Vedere din New-York

Austeritate, pia]@local@ }i globalizare

Armonizarea politiciimonetare a BNR cu

BCE. O utopie?România }i politica comercial@

Mi}carea firmelor ^n cadrul unor politici protec]ioniste

}i neprotec]ioniste

Criza economico-financiar@ mondial@

ARTI{TII CET~[II.Doi pictori, tat@ }i fiu.

pag. 5

Ioan B@cil@ - Toamn@

continuare ^n pag. 2

LUMEA GLOBAL~• VINERI • • •OCTOMBRIE • • • •

urmare din pagina 1Economia global@ func]ioneaz@

independent de voin]a sau dorin]elefiec@ruia dintre noi, precum o fiin]@colectiv@, printr-o ac]iune conjugat@.Într-o civiliza]ie excesiv de polarizat@,dominat@ de mi}c@rile de flux }ireflux ale statelor, evolu]ia trenduluimondial nu poate fi anticipat@, decâtcu foarte mult@ indulgen]@. Nu nepreocup@ starea planetei, probabil nune-a preocupat niciodat@. La noi tele-vizorul tâmpe}te, oferindu-]i zilnicdoze de prostie }i ru}ine na]ional@.Suntem complet deconecta]i de larostul lumii, p@strând un ritm dedezvoltare greu de evocat în cuvinte,}i-mi st@ruie în cap doar versuri dincelebrul „crez” eminescian: „iar voi...tr@ind în cercul vostru strâmt, no -rocul v@ petrece...”.

Pia]a seam@n@ cu o hidr@, agitân-du-}i hulpav@ numeroasele-i capete,doar c@ nu }tii care-i urm@torul careva c@dea, când o va face }i cât derepede se va reface. Din contr@, po -litica este mult mai predictibil@. Odat@ la patru-cinci ani alegem o nou@formul@ de guvernare, care s@ pro-duc@ schimbare, progres, emancipa -re. Echipa politic@ propune }i o alter-nativ@ economic@, menit@ s@ conferefor]@ }i stabilitate statului, traduse înbun@starea cet@]enilor lui. Sunt pes-imist pentru c@ nu reu}esc s@ per-cep calea aleas@. Ne compar@mnivelul de trai cu cel de dinainte de1989 (ce trist!), iar societatea înc@nu atinge pragul unei maturit@]i efec-tive. Prea mult@ popula]ie }i preapu]in@ na]ie. Turbulen]ele permanen -te de natur@ social-economic@ }i fur-tuna politicianist@ prin care trecemhei-rupist, în stilul nostru caracteris-tic }i extrem de p@gubos, de maibine de dou@ decenii, nu-mi permits@ v@d lumini]a mânturii, marcândcap@tul tunelului de cazne. Cu toat@bun@voin]a de care sunt capabil, a}anavetist cum îmi place s@ fiu, prin ne-num@rate sta]ii ale lumii. Sau poatetocmai acesta-i p@catul meu. Prea com-

par întotdeauna timpul de aici, cutimpul de acolo. Timp, în sensul unuiciclu de civiliza]ie, delimitat de anu-mite forme }i tipare istorice. Iar lu -crurile se rezum@ simplu, la ce vrem,la ce au unii }i nu au al]ii, la ce sper@cei mai mul]i. Normalitatea aduce dela sine prosperitate, la fel cum micilebucurii produc mari satisfac]ii.

Survolez Cehia, întorcându-m@ dela Bruxelles }i citesc despre o seriede confrunt@ri violente – adev@rater@bufniri de furie popular@ – întreminoritatea rom@ }i majoritatea pop-ula]iei „albe” (termeni cita]i directdin surs@, The Prague Post, October5-11, 2011). Evenimente care se pe -trec în nordul Boemiei, de dat@ foarterecent@. Unit@]ile speciale de poli]iedeta}ate în zon@ au fost retrase,pentru c@ nu f@ceau decât s@ creasc@tensiunile interetnice. Conflicte la felde grave s-au înregistrat, la sfâr}itullui septembrie, }i în Bulgaria, o si -tua]ie practic similar@, avându-i drept

protagoni}ti pe localnicii din satulKatunitsa vs. clanurile de mafio]i ]i -gani, conduse de „]arul Kiro”. Reali -tatea din România o cunoa}tem cuto]ii, doar c@ frustr@rile }i protesteleînc@ n-au reprezent@ri majore, con-crete (cunoa}tem, deopotriv@, timidi-tatea românului de a-}i manifestanemul]umirea în spa]iul public, pre -ferând s@-}i spele necazurile la birtuldin sat, printre înjur@turi). Repor -tajele din ultima vreme, de la televi-zor, ne arat@ o ]ar@ l@sat@ la voiaîntâmpl@rii, n@p@dit@ de interlopi. Nu-i vorba aici nici de toleran]@, nici derasism sau discriminare, ci de Inte -grare (sau, mai degrab@, de lipsa ei).Este imperios necesar un plan deac]iune multi-level, pornind de laprima baz@, comunitatea local@ }isfâr}ind pe treapta cea mai înalt@,adic@ în sfera deciziilor interguverna-mentale }i suprana]ionale.

Dar Bruxelles pare a nu avea osolu]ie eficace, în condi]iile în care

minoritatea rom@, extrem de vizibil@în ultima vreme, for]eaz@ atât grani]ade în]elegere dintre popoarele în -fr@]ite prin tratate, cât }i strategiilede securitate na]ional@. Ba din con -tr@, Uniunea repro}eaz@ altora ceeace nu este ea îns@}i capabil@ s@fac@: o integrare coerent@ a propri-ilor ei cet@]eni, a tuturor cet@]enilor.Taberele de romi au fost }i continu@s@ fie luate cu asalt }i demolate înItalia, Spania, Fran]a, Marea Britanie.O reac]ie de moment, în lan], destulde controversat@. {i mai aveau nu}tiu ce preten]ii occidentalii, s@ re -zolv@m noi singuri problema! Anali -zând cazul doar din punct de vedereterminologic sau politic, risc@m s@decredibiliz@m, irevocabil, atât capa -citatea acestei comunit@]i de a seadapta la modul de via]@ al celorlal]i,cât }i concertul de state, echilibruleuropean. Abordarea se cere a fisocial@, nu doar sociologic@, într-oform@ cât se poate de uman@ }i uni-

tar@. Pentru a evita falimentul multi-culturalit@]ii (precum cel declarat, întoamna anului trecut, de c@tre doam-na Merkel, cu referire la cazul Ger -maniei) }i al coabit@rii multietnice,pe întreg spa]iul comunitar.

Recunosc, îmi pun mai mari spe -ran]e într-un r@spuns adecvat alEuropei unite, decât într-o form@ saualta de comportament a statului ro -mân. Contez, de asemenea, pe voceasociet@]ii civile. Comunitatea rom@,f@r@ ajutor, nu se poate îndrepta dela sine, lucrurile sunt evidente,devia]ia de la normalitate, de la stan-dardul de reguli economice, culturalesau de convie]uire social@, fiind multprea mare. Dar m@ întreb, cât sepoate de serios, dac@ Europa are cuadev@rat resurse, capacit@]i }i dis -ponibilitate (cu un buget variabil }icu toat@ armata de func]ionari decare dispune) s@ gestioneze, în ace -la}i timp, mai multe fronturi deprobleme, toate majore }i toate prio -ritare. Uniunea se înc@p@]âneaz@ s@gândeasc@ pe buc@]ele, cu jum@t@]ide m@sur@, iar atât timp cât statelenu-}i definesc obiectivele decât prinprisma unor interese electoral-geo -politice sau de grup restrâns, negli-jând aspectul conjugat, vom continuas@ r@mânem împ@r]i]i fatidic pe cate -gorii: ei, noi, s@raci, boga]i, educa]i,needuca]i, lucr@tori }i cer}etori. {iatunci, la ce bun toat@ aceast@ joac@frumoas@ de-a înfr@]irea? Doar de amorulistoriei }i al risipirii banului public?

În ceea ce ne prive}te, m@ în -cearc@ acelea}i complexe identitareca în anii ’90, privind cum suntemv@zu]i, trata]i, califica]i. Îns@ n-amnici preten]ii absurde la recunoa}teriinterna]ionale, pentru c@ bunul sim],respectul de sine }i fa]@ de ceilal]isunt considerate drept limite ale tole -ran]ei, iar la acest capitol sensibil,ap@rem ca profund deficitari. Suntemce putem s@ fim }i nimic mai mult,într-o etap@ dificil@ a istoriei noastre,dar }i a evolu]iei globale a Umanit@ -]ii. Un spa]iu liber presupune inevi -tabil o marj@ de siguran]@, un set deconstrângeri acceptate care s@ garan-teze, în mod egal, drepturile, dar }iresponsabilit@]ile indivizilor, pe bazaacelora}i criterii. Iar manualul de bunepractici în UE nu se înva]@ doar din -tr-o perspectiv@ strict administrativ@sau financiar@, la nivel institu]ional, ciel trebuie însu}it de c@tre to]i cet@ -]enii care doresc s@ adere la acestsistem comun de valori. Nu conteaz@culoarea pielii sau coperta cet@]eniei.

Spa]iul liberdr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

Vedere din Praga

Vedere din Bruxelles

•INTEGRAREVINERI • • •OCTOMBRIE • • • •

urmare din pagina 1Mai mult decât atât, deficitele

bugetare occidentale sunt în cre}tere}i asist@m la un veritabil r@zboi psi-hologic între America }i Europa.Uniunea European@ insist@, în contin-uare, pe redresarea bugetelor }i re -gle ment@ri stricte în sistemele finan-ciare. America refuz@ reglement@rile}i pune accentul pe cre}terea eco-nomic@. Exist@ totu}i }i un numitorcomun pentru aceste pozi]ii divergen-te: convingerea general@ c@ numaicine înva]@ acum s@-}i gestionezebine resursele, pornind de la exer-ci]iul bugetar, înl@tur@ riscul de a fio victim@ a acestei crize care seextinde pe zi ce trece.

Aflat@ }i ea în ochiul ciclonului,România pare s@-}i p@streze, totu}i,o pozi]ie privilegiat@. Argumentul dec@p@tâi ar fi c@ ]ara noastr@ st@ multmai bine decât al]ii, cu o datoriepublic@ extern@ de 20 de miliardeeuro, adic@ sub 35 la sut@ din PIB,dac@ ad@ug@m }i datoria intern@.[intele de deficit bugetar, stabilitemai mult sub presiunea finan]atorilorexterni decât din ini]iativa guver-nan]ilor no}tri, sunt de 4,4 la sut@din PIB în acest an }i de 3 la sut@în 2012. Este mult, este pu]in? {i,mai ales, este realizabil?

Dac@ ne gândim c@, în perioadaprecriz@, România nu doar c@ areu}it s@ ating@ ]inta de deficit zero,ci a fost chiar pe excedent, ne pu -tem declara op]imi}ti. F@r@ s@ uit@mîns@ c@, în acele vremuri fericite deboom economic, când g@seai banipretutindeni în lume, România abeneficiat, între 2004 – 2008, decâte 16 miliarde de euro pe an.

Azi, în plin@ criz@, când crediteleau devenit practic inaccesibile }ibanii se dr@muiesc cu maxim@ zgâr -cenie, România se afl@ într-o cu totulalt@ conjunctur@. De team@ c@ aniielectorali ce ne bat la u}@ vor des -chide noi robinete de risip@, uniipoliticieni nu ezit@ s@ se situeze pepozi]ii radicale, sugerând chiar modi -ficarea Constitu]iei. Aceasta ar trebui,în viziunea lor, s@ cuprind@ explicitprevederea ca deficitul bugetar al

]@rii s@ fie zero. Cu alte cuvinte, s@se impun@ ni}te constrângeri consti-tu]ionale pentru cei care la unmoment dat guverneaz@, astfel încâteconomia na]ional@ s@ func]ioneze peprincipiul – cât se produce, atâta seconsum@.

Din aceast@ perspectiv@, s-a simu-lat chiar un scenariu pentru atinge -rea deficitului zero de c@tre Româniala orizontul anului 2015. Concret,care sunt cerin]ele obligatorii pentruatingerea unui asemenea obiectiv deinteres na]ional?1. Cre}terea gradului de absorb]ie afondurilor europene care pot generacre}terea economic@ }i aduce maimulte venituri la buget. S-a calculat,de pild@, c@ dac@ am consuma fon-duri cât 3 la sut@ din PIB, pestesuma pe care o vir@m la bugetul UE,acestea ar putea aduce o contribu]ienet@ la cre}terea PIB de circa 1 la sut@.2. Cre}terea veniturilor bugetare cu 5pân@ la 10 procente în fiecare anpân@ în 2015. Pornim aici de la reali -tatea dureroas@ c@ România colec -teaz@ acum cu circa 12 la sut@ maipu]in la buget în raport cu mediaeuropean@. Solu]ia ar putea consta însc@derea evaziunii fiscale prin tre-cerea de la vorbe }i amenin]@ri steri -le, la fapte, iar pe de alt@ parte înpunerea în aplicare a unui programde eficientizare fiscal@ sugerat de alt-fel de Banca Mondial@ }i experimentatcu succes la vecinii no}tri bulgari.3. Disponibiliz@rile din sectorul public.În viziunea unor anali}ti economici,sistemul public este înc@ destul decongestionat }i s-ar putea ajusta cuînc@ 100.000 de locuri de munc@,mai ales în condi]iile în care Româ -nia }i-a asumat angajamentul de areduce cheltuielile cu salariile în ur -m@torii ani la 7 la sut@ din PIB.Desigur, de aici încolo poate începeo alt@ discu]ie pe o problem@ extremde sensibil@: dac@ reducerile de per-sonal se fac exact de unde trebuie,dac@ li se ofer@ disponibiliza]ilor }an -sa de a se recalifica }i de a ocupalocuri de munc@ noi, create de Gu -vern, dac@ toat@ aceast@ strategie vaduce cu adev@rat la crearea unui statmai pu]in costisitor }i mai eficient,}tiut fiind c@ un buget echilibrat seconstruie}te nu doar pe baz@ de t@ -

ieri de cheltuieli, ci mai ales princre}teri de venituri.4. Asigurarea unui ritm de cre}tereeconomic@ de cel pu]in 3 la sut@ înfiecare an din perioada 2012 – 2014.Este, cu siguran]@, condi]ionarea ceamai dificil@, pentru c@ ea depinde nunumai de conjunctura economic@ in -ter na]ional@, ci mai ales de resurse-le interne sec@tuite de-a lungul între -gii noastre tranzi]ii, de poten]ialulnostru industrial, agrar }i turisticcare întârzie s@ fie pus în valoare.

Oricum, speciali}tii spun c@ dac@aceste patru condi]ii vor fi îndeplin-ite simultan, România poate speraca, în 2015, s@ aib@ un plan de

buget cu deficit zero.{i dac@ le îndeplinim, la ce s@ ne

a}tept@m bun în anii urm@tori, cumvor func]iona economia }i finan]eleRomâniei?

„Ca }i pân@ acum – ne spune cuo sinceritate dezarmant@ consilierulguvernatorului BNR, Adrian Vasi -lescu. Adic@, guvernul se va împru-muta pe termen scurt s@ pl@teasc@pensiile }i salariile; va primi, spresfâr}itul lunii, taxele de la datorniciiîntârzia]i, î}i va pl@ti datoria la b@nci,apoi, luna urm@toare, se va împru-muta din nou; iar va încasa de lamarile firme datornice (care, la rân-dul lor, încaseaz@ între timp banii pe

m@rfurile vândute la export), apoi iarî}i va pl@ti datoria bancar@, }i tota}a, din aproape în aproape, pân@când PIB-ul se va înt@ri, adic@ vomie}i din criz@ }i împrumuturile vordeveni excep]ia, nu regula”.

Ceea ce nu ne spune oracolulBNR este cum }i când se va înt@riPIB-ul României pe m@sura a}tep -t@rilor bancherilor. Sau poate c@ înfelul acesta ne sugereaz@ subtil c@România nu are nevoie neap@rat deun deficit bugetar zero, atâta vremecât are rating }i se poate împrumu-ta în continuare de pe pie]ele ex -terne. Este pân@ la urm@ solu]ia ceamai la îndemân@ pentru neputincio}i.

Emil DAVID

Vedere din Cluj-Napoca

Deficit zero: de buget sau de speran]e?

• • •• • VINERI • • •OCTOMBRIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Ci }i dreptul fiec@ruia de a face tot

ceea ce dore}te cu condi]ia ca }i al]iis@ fac@ astfel, cu condi]ia ca ceea ceel face s@ nu-i deranjeze pe al]ii, s@ nule d@uneze altora. Iar ceea ce ace}tiafac, s@ nu-l deranjeze pe el, s@ nu ^id@uneze lui. „Deranjeze”, desi gur, în -tr-un sens cât se poate de larg, prac-tic respectul unor reglement@ri accep-tate în mod responsabil de c@tre to]i,m@ rog, de c@tre majoritate. Refuzulco rup]iei s-ar putea traduce prin re -fuzul de a accepta „reu}ita” unora, „reu-}it@” nu prin res pectarea principiilorde reglementare social@, ci prin oricefel de subterfugii, prin nerespectareadrepturilor tuturor, prin furt mai multsau mai pu]in nemijlocit. În fapt,îmbog@]irea unora nu în cadrul legiici în umbra ei, în afara ei, mai multsau mai pu]in oficial.

...Timpul nostru se lupt@ din greucu astfel de probleme. Cu sesizarealor, cu desf@}urarea lor, cu interpre -tarea lor, cu finalizarea lor. Cu meca -nismele lor. Uneori, structurile socialeale unor ]@ri – printre care, din p@ -cate, România – „devin” cu un „vârf”foarte bogat material }i aproape delocspiritual, o clas@ medie care lipse}tesau este foarte sub]ire, iar baza, eibine, baza o clas@ s@rac@ }i foartes@rac@ compozit@ din marea, poatecovâr}itoarea majoritate a popula]iei.În numeroase cazuri, cu }anse }isperan]e distruse. Palate }i mizerabili,potenta]i }i „îngeri cu fe]e murdare”.Îmburghezi]i, iar al]ii, cei mai mul]i, ca„vai de mama lor”. Ceea ce este deneacceptat având în vedere }i criteriimorale, sentimentale, economice chiar,de care nu putem face, iat@, abstrac -]ie, dar mai ales principale prevederi alemultor constitu]ii din statele dezvol tate}i nu doar, în spe]@ ale Constitu]iei ame-ri ca ne }i ceea ce decurge de aici, ale,desigur, Constitu]iei Rom$niei etc. F@ -cându-se altminteri, se cumuleaz@ unmare poten]ial explozibil, distructiv, carenu va întârzia s@ se realizeze astfel. Ni -meni, îns@, nu are nevoie de a}a ceva...

...Sunt cel pu]in dou@ procese în -semnate care au ac]ionat }i ac]ionea -z@ în sens negativ. „Economia specu -lativ@” ac]ionând primordial }i exagerat,desf@}urat@ la „vârf”, acaparatoare,care a trecut sensibil în umbr@ pro-duc]ia, f@când s@ prevaleze principiul„noi nu producem, noi facem bani”. In-ginerii, economi}tii, managerii, bio -logii, fizicienii, chimi}tii, profesorii,medicii, sociologii, geografii, munci-torii speciali}ti, cercet@torii, bancherii,etc., purta]i pe culmi de necesitate }ichiar de câ}tig de revolu]iile industri-ale, au cedat, cu încetul, locul principalspecula]iilor }i speculan]ilor, care nuau deloc inten]ia s@ se ridice din foto -liile de orchestr@ câ}tigate. “Suprapro-fituri”. Este o via]@ ad mirabil@ acolo,bazat@, în bun@ m@ sur@, pe ignoran]a,pasivitatea }i munca celorlal]i. Privit@la dimensiunile sale fire}ti, foarte ample,problema este complex@, mecanis-mele sunt }i brutale }i rafinate, iarsolu]iile dac@ nu sunt u}or de formu-lat, oricum sunt mult mai greu deaplicat. Pot fi afectate interese foartevariate. Cine va câ}tiga }i cine vapierde pe o pia]@ deosebit de compli-cat@? Iar cei care fatal pierd, }i pierdmereu, se împac@ oare cu gândul?Oricum, asemenea aspecte se afl@ peprimul loc al dezbaterilor teoretice dar}i al zonelor pragmatice din lume. Dar}i pe pri mul loc al constituirii unuiimens po ten]ial de schimbare, al pre-vizion@rii unor mari muta]ii deloc line}i deloc nedureroase în lume. Ce seîntâmpl@ acum pe str@zi din New-York,Paris, Roma, Berlin, Londra, etc. arenemij locit@ leg@tur@ cu cele ar@tate...

Al doilea proces de care vorbeam– desigur, sunt mai multe, dar noi nelimit@m la acest cadru - ]ine funda-mental de a}ezarea într-o rela]ie co -rect@ a reglement@rilor cu deregle-ment@rile institu]ionale. Sunt nu pu]inioameni extrem de boga]i care reac -]ioneaz@ zgomotos când aud de regle-ment@ri, de stat, de institu]ii, de asis-ten]@ social@, etc. O conjura]ie? Po -sibil, mai degrab@ interese comune.Cei mai mul]i dintre ei – presa, de lanoi dar }i de aiurea o subliniaz@ cu

numeroase argumente - }i-au consti-tuit mari averi în mod ilicit, din aface -ri pernicioase cu statul, pe seamaspolierii factorului public. Dac@ ar fifost altminteri, dac@ ar fi pornit într-un sistem bine }i onest reglementat,probabil c@ }i acum ei }i-ar fi c@utatun serviciu cât de cât mai bun. Ar fiavut în loc de palate, de vile som-tuoase, iahturi luxoase – apartamentemodeste, în loc de un trai pletoric -o via]@ relativ decent@, deloc dezi -rabil@ pentru cei care }i-au asiguratdeja, pentru ei }i multe genera]ii înc@,o opulen]@ aproape inimaginabil@. Nurareori vecin@ cu stupiditatea. Într-oanume propor]ie, „Jet-setul” de la noi}i, chiar dac@ în mai mic@ m@sur@,ceva din cel interna]ional.

Se afirm@, nu odat@, “merge]i afar@”.Dar ce “beizadea” a c$}tigat oare unconcurs profesional ̂ n afar@, llipsindu-se de penibilul sprijin al lui “t@ticu”,al “familiei”, f@r@ s@ se mul]umeasc@ca din situa]ii “calde” s@ consume fe -

ricit averea familiei? Aproape nici una.{i atunci? %n plus, consumarea oric@ -ror reful@ri “^n afar@” permite o li -ni}tit@ continuare a corup]iei }i fur-turilor “^n@untru”. Nu cred c@ cinevatrebuie s@ renun]e la ]ar@ astfel. Aici,}i nu aiurea, trebuie ^ndreptat...

... Istoria lumii, cea economic@ înspe]@, demonstreaz@ c@ sus]inerile no-cive sunt totu}i sub]iri }i nu pot rezistaîn timp. Bog@]ia, cât de mare, acumu-lat@ corect, prin munc@, prin valorifi-carea ni}elor de performan]@, reflec-tat@ în cre}teri }i dezvolt@ri economi -ce,în crearea de locuri de munc@, înamplificarea avu]iei sociale, }i nu înpr@bu}iri }i dezastre economice, tre-buie s@ se bucure – se bucur@, defapt - de aprecieri unanime. Dar nuprea pot comunica în lume câteva mi -lioane sau, poate, zeci de milioane deoameni foarte avu]i, cu miliarde }imiliarde de indivizi care sufer@ defoame, de sete, sunt umili]i, sufer@ delipsa perspectivelor, de lipsa }anselor.

Au o via]@ continuu cenu}ie. Modele?S@ fim serio}i... Nu oricine are “iu]ea -la” de m$n@ necesar@, }tie cui }i c$ts@ dea ca s@ ias@ “pasen]a”... În gene -ral, în lume, modific@rile menite s@u}ureze cât de cât situa]iile tensio natemen]ionate au fost, adeseori, dure,sângeroase, prinzând „în hor@” nudoar indivizi nevinova]i, ci }i amplepr@bu}iri sociale, de principii, de ati-tudini, vizibile, toate acestea, nuneap@rat pe parcursul câtorva ani, cial unor genera]ii. Oricum, este nevoiede un sistem financiar mondial mai solid,}i, de ce nu, de o filozofie bancar@,economic@, bugetar@ mai pu]in dedat@specula]ilor }i ^n mai mare m@sur@creerii de substan]@ economic@.

Cu ce costuri sociale se vor pe -trece acum schimb@rile? Mai bine,totu}i, s@ previi, decât s@ îndrep]i apoi.Este mai ieftin. Desigur c@ legile pie -]ei au rolul lor imens în guvernareaproduc]iei, activit@]ilor, distribu]iei, con-sumului, etc. C@ nu întotdeauna inter-ven]iile exogene sunt bune. C@ lu -crurile pot merge }i merg chiar, dese-ori, de la sine. Dar, adesea, ce suntoare aceste realit@]i, nu con]in oare }iacumul@ri îndoielnice care nu se corec -teaz@ sine die pe parcurs? Desigur.De multe ori se relev@ principii }ifapte negative, cumulate în timp, carese impun modificate }i din afara pie -]ei }i nu doar din@untrul ei. UniuneaEuro pean@ – dar }i alte comunit@]i –ne-o ilustreaz@ cu prisosin]@. Produc -]ie, productivitate, vânz@ri reu}ite, am -plificarea ocup@rii, venituri mai maripentru cât mai mul]i, un consum încre} tere care interac]ioneaz@ cu veni-turile }i invers. Modelul lui Keynes.„Ultra”, extremele, de altfel deloc noi,}i-au cam consumat de mult muni]ia}i destul de în van. În loc de rezul-tate, de cre}tere social@, - îndator@ri,vor be, amplificarea discrepan]elor devia ]@, ceea ce l-a f@cut }i îl face pepre}edintele american Barack Obama,de exemplu, s@ încerce de câtva timpîncoace „s@ schimbe macazul”. {i nudoar pe el... De fapt, „lumi paralele”,cam aici a fost }i este marea durere.Lumile paralele apun impunându-setot mai mult o singur@ lume. Prin con-frunt@ri dar }i prin inteligen]@. S@ neamintim cuvintele lui Einstein: „OneWorld or no World at all” (O singur@lume sau lumea nu va fi deloc).Ce afost, ce este, ce lume va fi? Ce lupt@între termenul scurt }i cel lung?

Nisipuri mi}c@toareDan POPESCU

Criza economico-financiar@ mondial@

Vedere din Roma

VINERI • • •OCTOMBRIE • • • • •

c my bc my b

c my b

• • • •• • • • •••• • • • • • • •• • • • •

c my b

urmare din pagina 1Politica comercial@ simbolizeaz@

universalitatea reglement@rilor adop-tate de un stat cu caracter adminis-trativ, financiar, fiscal, bugetar, valu-tar, administrativ, juridic etc, în sensulocrotirii sau limit@rii schimburilor co -merciale externe }i a protej@rii eco no-miei na]ionale de concuren]a strain@.

Tipuri de politici comerciale:- Politic@ de liber schimb;- Protec]ionism moderat }i compatibilcu conduita comercial@ multilateral@;- Protec]ionism agresiv;- Protec]ionism derogatoriu;- Politici comerciale punitive;- Politic@ comercial@ discriminatorie;- Politici comerciale autarhice.

Drept urmare, politica comercial@a fiec@rui stat trebuie s@ realizeze treifunc]ii principale, prin urmare }i poli -tica comercial@ a României: func]iade promovare, func]ia de protec]ie,func]ia de realizare a unui echilibrudinamic în balan]a comercial@ }i ba -lan]a de pl@]i , totodat@ cu extinderearezervei valutare a statului.

Scopurile pe care România ar tre-bui s@ le urm@reasc@ prin instrumen-tarul de politic@ comercial@ ar trebuies@ fie dezvoltarea echilibrat@ }i ar -monioas@ a economiei în condi]iileunui anumit nivel de expunere laconcuren]a extern@ – pe termen lung,iar pe termen mediu }i scurt, rede -finirea echilibrelor din balan]ele co -merciale }i de pl@]i, redefinirea struc-turii exporturilor }i importurilor, ar -monizarea structurilor economice pro -ductive, imbun@t@]irea raportului deschimb etc.

Protec]ionismul reprezint@ ansam-blul de m@suri de origine etatist@care î}i propun limitarea, interzice -rea, controlul sau influen]area fluxu-rilor comerciale interna]ionale. Esterezultatul unei capacit@]i de constrân-gere public@ care interfereaz@ cuprocesul de schimb fondat pe liber-

tatea de op]iune a celor direct impli-ca]i în tranzac]ie. Astfel, protec]io -nismul promoveaz@ discriminarea înce prive}te schimburile realizate întrereziden]ii unei ]@ri }i tranzac]iile reali-zate de ace}tia cu reziden]ii unei alte ]@ri.

Totu}i, o politic@ în domeniulconcuren]ei este util@ pentru c@:- Autorit@]ile publice }i actorii priva]ise comport@ deseori într-un mod careimperfecteaz@ mediul concuren]ial;- Companiile produc@toare în]elegpresiunile concuren]iale drept mijloacecare le limiteaz@ libertatea de mi}care;- Concuren]a stârne}te comporta-ment anticoncuren]ial }i incertitudine.- Firmele caut@ mijloace noi pentru ap@stra }i m@ri marja de profit iar pecalea aranjamentelor comerciale }i aunor practici abuzive pot imperfectaconcuren]a.

Începând cu 1 ianuarie 2007, Ro -mânia a aderat la Uniunea Euro -pean@, anulându-se astfel ultimelerestric]ii din comer]ul reciproc cum@rfuri cu statele membre ale UE.

Crearea pie]ei unice simbolizeaz@esen]a Uniunii Europene, ea con-stând în libera circula]ie a bunurilor,serviciilor, capitalului }i popula]ieiîntre ]@rile membre. Astfel, s-a ajunsca, prin cele patru libert@]i de circu-la]ie între ]@rile membre ale UE, s@se formeze o pia]@ unic@ unde circu-la]ia s@ fie similar@ cu cea care sederuleaz@ într-o singur@ ]ar@; ca ur -mare a înl@tur@rii obstacolelor }ideschiderii pie]elor na]ionale, expor-tatorii din ]@rile membre ale UE aureu}it s@ aib@ liber acces pe o pia]@care se apropie de 500 de milioanede consumatori.

Aceast@ pia]@ unic@ s-a realizatprin adoptarea de c@tre institu]iile UE}i ]@rile membre a numeroase Direc -tive, prin care au fost înl@turate bari-erele tehnice, legile birocratice }i pro-tec]ioniste tarifare }i netarifare alestatelor membre }i s-au instituit co -mer]ul liber }i mi}carea liber@ în ca -drul Uniunii Europene.

Trebuie spus c@ O.M.C. este sin-gura organiza]ie interna]ional@ globa -l@, cu aptitudine universal@, care fun-damenteaz@ reguli de comer] întrestate. Aceste reguli sunt con]inute înAcordurile OMC, negociate, semnate}i ratificate de Parlamentele membri -lor, scopul principal al acestor Acor -duri fiind sprijinirea produc@torilor debunuri }i servicii, a exportatorilor }iimportatorilor în realizarea opera]iu -nilor comerciale, precum }i oferirea

unui cadru multilateral coerent }i efi-cient, care s@ ajute membrii la valo -rificarea si identificarea avantajelornecesare cre}terii economice.

Pia]a unic@ a aprobat o cre}terea concuren]ei (competi]iei) între fir -mele din statele membre ale UE încâ}tigul consumatorilor, deoareceoferta de bunuri }i servicii a fost, pede o parte, mai mare, iar pe de alt@parte, pre]urile au devenit mai mici.

Printre alte beneficii ale pie]ei

unice a UE se remarc@ }i practicareaunor politici specifice, cum sunt: po -litica antimonopol, care previne atrac-]ia firmelor de a controla pre]urilesau pie]ele, probabilitatea liberaliz@riipie]ei utilit@]ilor (ap@, gaz, electrici-tate, telecomunica]ii) în beneficiulconsumatorilor care au libertatea dea-}i alege furnizorii concuren]iali, pre -cum }i dreptul de a lucra în oricestat membru al UE care identific@ }ipre]uie}te calificarea profesional@.

Particularit@]i de baz@ ale pie]eiunice a UE în plan comercial:- Libera circula]ie a m@rfurilor are labaz@ criteriul recunoa}terii reciprocea pie]ei unice. Acesta const@ în ga -ran tarea circula]iei libere a bunurilor}i serviciilor unui stat membru încelelalte state membre, chiar dac@acestea sunt produse dup@ norme decalitate }i standarde varite, cu con -di]ia respect@rii cu severitate a regu -lilor comune de interes general pri -vind s@n@tatea popula]iei, protec]iamediului }i a consumatorului.- În cadrul principiului regulii deorigine, în acest context s-au creatunele reguli am@nun]ite la nivelul UEcu respectarea strict@ a tradi]iilorlocale regionale }i na]ionale, care facposibile p@strarea diversit@]ii produ -selor }i serviciilor }i integrarea eco-nomic@.- Planul de ac]iuni la nivelul statelormembre, care introduce în practic@principiul recunoa}terii reciproce, pre -conizeaz@ printre alte m@suri inclu -derea principiului recunoa}terii reci-proce în legisla]ia na]ional@, consoli-darea cooper@rii între administra]iilena]ionale ale statelor membre, pre-cum }i preg@tirea periodic@ de ra -poarte cu problematica implement@rii}i a solu]iilor posibile.

De la 1 ianuarie 2007, de cândRomânia a devenit membr@ a UniuniiEuropene }i parte a Pie]ei Unice,frontierele vamale între ]@rile mem-bre au disp@rut }i ca urmare, nu maiexist@ formalit@]ile vamale care s@ fiefolosite ca surse de date pentrurealizarea statisticilor privind comer -]ul intracomunitar.

România }i politica comercial@master MarietaMURE{AN, ULBS Bruxelles

Palatul Victoriei - sediul guvernului Rom$niei

• • • •• •• ••• • • • • • • • VINERI • • •OCTOMBRIE • • • ••

În ultima perioad@ s-a discutatfoarte mult pe marginea datei în careRomânia va adopta moneda unic@european@. Au fost fel }i fel de dez-bateri la BNR, afirma]iile pre}edin -telui }i dezbaterea final@ de la gu vernîn care s-a luat decizia de a men ]inetermenul de 1 ianuarie 2015. Estebinecunoscut faptul c@ pentru trece -rea la EURO este necesar@ înde -plinirea celor 5 criterii de conver-gen]@ nominal@ în cei doi ani dinain-tea integr@rii (ERM II). Dou@ dintreaceste criterii privesc bugetul destat, deficit bugetar mai mic de 3&din PIB (]inta pentru acest an este4,4& din PIB) }i datoria public@ maimic@ de 60& din PIB (momentanaceasta este în jurul a 38&, singu-rul criteriu îndeplinit de România).Putem spune c@ acestea depind maimult de guvern, iar celelalte 3 treisunt de natur@ monetar@ }i depindîntr-o mai mare m@sur@ de BancaNa]ional@ a României.

Este foarte important ca pentruintegrarea în zona EURO banca cen-tral@ a ]@rii noastre s@ reu}easc@ ar -monizarea politicii sale monetare cupolitica monetar@ a B@ncii CentraleEuropene, deoarece odat@ cu intrareaîn Eurosistem aceast@ politic@ va fiunic@, stabilit@ doar de BCE. Acestproces const@ în special în armo-nizarea principalilor indicatori de po -litic@ monetar@, rata dobânzii de po -litic@ monetar@ }i rezervele minimeobligatorii precum }i îndeplinirea ce -lor 3 criterii de convergen]@ de na -tur@ monetar@: rata infla]iei nu tre-buie s@ devanseze cu mai mult de1,5& media celor trei ]@ri cu celemai sc@zute rate de infla]ie dinUniunea European@, ratele dobânziipe termen lung nu pot dep@}i cumai mult de 2& media celor trei ]@ricu infla]ia cea mai sc@zut@ }i res -pectarea marjelor normale (±15&)de fluctua]ie ale Mecanismului Ra -telor de Schimb (ERM II) al SMEtimp de cel pu]in doi ani, f@r@ deval-orizarea monedei în raport cu aceeaa unui alt stat membru. Observ@mc@ asupra acestor elemente bancacentral@ poate interveni }i chiar arefor]a de a le influen]a într-un moddecisiv, având o rezerv@ valutar@consistent@, considerat@ de unii ana -li}ti supradimensionat@, }i un sistemde flotare controlat@ a cursului deschimb.

În anul 2004, momentul în carese negocia intens pentru stabilireacalendarului de aderare a Românieila Uniunea European@, BNR face unpas important în vederea convergen -]ei }i a armoniz@rii când adopt@ unnou statut în care î}i stabile}te caobiectiv fundamental asigurarea }i men-]inerea stabilit@]ii pre]urilor, obiectividentic cu cel al BCE, iar strategiaaleas@ în atingerea acestuia este]intirea direct@ a infla]iei (]inta ±1&),procedeul utilizat de BCE împreun@cu ]intirea agregatelor monetare.Drumul început atunci de BNR aveas@ fie unul lung }i anevoios, în careevolu]ia economiei interne nu i-a datvoie s@ realizeze o armonizare maiaccelerat@ cu BCE. În sprijinul aces-tei afirma]ii vine faptul c@ ]inta de

infla]ie fixat@ pentru fiecare an înparte nu a fost atins@ decât o sin-gur@ dat@, în anul 2006. În anul2005 la o ]int@ ridicat@ de 7,5&infla]ia anual@ a fost de 8,6&, iar înanul premerg@tor ader@rii, 2006, la o]int@ de 5&, infla]ia de 4,87& a fostsub mijlocul intervalului de varia]ie.

În iulie 2005 BNR avea un nivelfoarte ridicat al ratelor rezervelor mi -nime obligatorii (RMO) 20& la lei }i40& la valut@, fapt îndelung contes-tat de unii bancheri care aveau drep-tate într-o anumit@ m@sur@, având învedere c@ BCE a fixat pentru EUROo rezerv@ de 2&. Totu}i, nu putemcondamna banca central@ din ]aranoastr@ pentru acest nivel al rez-ervelor, deoarece economia prezentariscuri foarte mari, iar odat@ cusupraînc@lzirea }i apari]ia crizei înperioada 2008 (trimestrul IV) - 2009unii bancheri au ajuns chiar s@ re -cunoasc@ faptul c@ decizia pruden -]ial@ a BNR-ului a fost una benefic@.Anul 2005 este momentul în careBNR aduce pentru prima dat@ ratadobânzii de politic@ monetar@ la osingur@ cifr@ dup@ ce ani de-a rân-dul datorit@ infla]iei galopante acestlucru nu a fost posibil, dar }i înaceast@ situa]ie dobânda era maimare decât dublul valorii de 4,25&fixat@ de BCE înc@ din anul 2000. Seîncearc@ o etap@ de reducere a do -bânzii, ajungându-se la începutul lui2006 la valoarea de 7,5&, îns@ da -torit@ presiunilor infla]ioniste }i pri -mei rat@ri a ]intei de infla]ie, înmomentul integr@rii nivelul acesteiaavea s@ fie de 8,75&.

Dup@ integrarea în Uniunea Euro -pean@ (UE) la 1 ianuarie 2007, eraevident faptul c@ banca na]ional@ tre-buia s@ intensifice procesul de armo-nizare }i, astfel, începe s@ î}i pro -pun@ ]inte de infla]ie tot mai mici,reduce rata dobânzii de politic@ mone -tar@, îns@ nu modific@ deocamdat@rezervele minime obligatorii. Are loco reducere drastic@ a dobânzii careajunge în august la minimul de 6,1&.Cursul de schimb, unul din criteriilede la Maastricht, avea la începutullui 2007 valoarea de 3,35 lei/EURO,aceasta era considerat@ una destulde ridicat@ }i nesustenabil@, chiarguvernatorul afirmând c@ “leul }i-aluat nasul la purtare”, iar banca na -]ional@ a încercat s@ lase leul s@ sedeprecieze u}or, deoarece în mo -mentul într@rii în ERM II este nevoiede un curs sustenabil care s@ nufluctueze mai mult de 15&. Influen -]at }i de reducerea ratei dobânziicursul înregistreaz@ o depreciere de7& la finalul anului, ajungând lanivelul de 3,61 lei/EURO. Chiar dac@inten]iile BNR-ului erau înspre re -laxarea politicii monetare, situa]ia dela acea vreme din România, o ade -v@rat@ perioad@ de “boom” economicnu permitea acest lucru, iar bancacentral@ este nevoit@ sa inverseze dinnou trendul dobânzii, ajungând la7,5& la începutul lui 2008, în timpce Banca Central@ European@ a r@ -mas tot cu rata de 4,25&. [inta deinfla]ie în acest an a fost ratat@ “cubrio”, adic@ mai mult de 1,5 puncteprocentuale peste limita superioar@ aintervalului de varia]ie, infla]ia înRomânia fiind de 6,57&, iar în zonaEURO de 3,1&. Men]ionez faptul c@ratarea ]intei de infla]ie nu i se poateimputa doar BNR-ului, deoarece atin-gerea acesteia trebuie s@ fie urmareaunui mix de politici macroeconomiceai principalilor actori ai economieina]ionale, a}adar, România rateaz@]inta de infla]ie, nu doar banca cen-tral@ a acesteia.

În anul 2008, perioada de cre} -

tere economic@ atinge apogeul de8&, iar banca na]ional@ încearc@ dinr@sputeri s@ reduc@ rata de cre}terea credit@rii }i ia noi m@suri restric-tive, aducând rata dobânzii de refi-nan]are din nou la dou@ cifre, adic@10,25& la sfâr}itul anului. Contraracestei mi}c@ri, datorit@ începutuluicrizei în Eurosistem, BCE începetrendul de relaxare al politicii mon-etare }i aproape înjum@t@]e}te do -bânda de la 4,25& în ianuarie la2,5& în decembrie. Totu}i, chiardac@ BNR se lupta cu infla]ia, seobserv@ inten]ia de armonizare înfinalul anului atunci când pentruprima dat@ din 2005 sunt reduseRMO-urile la lei de la 20& la 18&.Totodat@ cursul înregistreaz@ în acestan o depreciere puternic@ de aproape10 procente, în ciuda faptului c@dobânda de politic@ monetar@ a cres-cut destul de mult. Conform pozi]ieioficiale a BNR aceast@ depreciere afost accentuat@ de specula]iile pecurs }i ,astfel, s-a ajuns la aproape4 lei/EURO, un nivel pe care urmaus@ se fac@ teste pentru a se studiasustenabilitatea lui. Datorit@ presiu-nilor infla]ioniste foarte mari }i înacest an ]inta de infla]ie a fost ratat@cu 1,5& peste limita superioar@ aintervalului de varia]ie, infla]ia anual@fiind de 6,3& în timp ce în zonaEURO se înregistra 1,6&.

Începutul perioadei de criz@ d@posibilitatea, dar }i oblig@ banca cen-tral@ s@ relaxeze politica monetar@,astfel, are loc imprimarea unui trenddescresc@tor instrumentelor moneta -re. Leul a fost men]inut cu o varia]iedestul de restrâns@ în 2009, deaproximativ 5&, jum@tate din varia]iaavut@ anterior }i se p@rea c@ însfâr}it a ajuns în zona de fluctua]ieîn care se va afla }i în “tunel”, învederea realiz@rii primului criteriu.Dup@ cum precizam anterior, trenduldobânzii de referin]@ se inverseaz@,iar BNR o reduce în cadrul CA de la10,25& pân@ la 8& în decembrie2009, fapt care justific@ }i o u}oar@depreciere a leului. În aceast@ pe -rioad@ BCE reduce }i ea niveluldobânzii, înjum@t@]indu-l, de la 2& la1& pentru b@ncile din Eurosistem.Se observ@ încercarea b@ncii centralea României de a reduce rata dedobând@, atât pentru relansarea cre -dit@rii, stopate din cauza crizei, cât }ipentru o aliniere la rigorile con -

vergen]ei, fa]@ de care s-a cam în -dep@rtat în ultima vreme, datorit@grijilor interne. Tot în acest an BNRreduce sim]itor rezervele minimeobligatorii, în încercarea de a relansaeconomia, acestea ajungând la 15&la pasivele în lei }i 25& la cele învalut@ la sfâr}itul lui 2009. Odat@ cucriza s-a instalat în pia]@ un procesdezinfla]ionist, astfel ]inta de 3,5& afost foarte aproape de a fi atins@,dar infla]ia a fost de 4,7&, obser -vându-se o reducere accentuat@ aratei infla]iei chiar dac@ s-a ratatobiectivul. Totu}i, la o compara]ie cuinfla]ia de 0,9& din zona EURO, seobserv@ c@ înc@ ]ara noastr@ este de -parte de îndeplinirea acestui criteriucu 3 ani înainte de intrarea în ERM II.

Dup@ cum era normal BNR con-tinu@ relaxarea indicatorilor monetaripe parcursul anului 2010, fiind înacord cu situa]ia economic@ }i con-vergen]a cu BCE, astfel, rata dobânziide refinan]are ajunge la un nou mi -nim de 6,25& în var@, dar rezerveleminime nu se modific@ pe parcursulacestui an, de}i este o diferen]@enorm@ între nivelul de 2& al BCE}i cele de 15&, respectiv 25& aleBNR. Cursul are unele fluctua]ii, de -p@}e}te uneori nivelul de 4,3 lei/EURO, îns@ la începutul lui 2011ajunge nivelul de 4,1 lei/EURO, acestcurs dând senza]ia c@ este celsustenabil acum }i poate fi men]inutîn viitor în momentul intr@rii în ERMII. Ini]ial a fost fixat@ o ]int@ deinfla]ie de 3& pentru anul 2010, îns@datorit@ presiunilor infla]ionisteaceasta a fost revizuit@ la 3,5&.Chiar cu aceast@ ”derogare”, dincauza presiunilor infla]ioniste puter-nice }i a cre}terii TVA-ului de la19& la 24& în iulie, ]inta a fostratat@ din nou, infla]ia înregistrândnivelul de 8&, valoare nemaiîntâlnit@din 2005, în timp ce zona EURO aavut o infla]ie de 2,2&. În acestecondi]ii banca central@ a ]@rii noas-tre a trebuit s@ renun]e pentru operioad@ la inten]iile de a reduce ratade dobând@, iar în ceea ce prive}teinfla]ia, de}i în prima jum@tate aanului aceasta se cifra în jurul valo -rii de 8& }i se anun]a apari]ia uneicrize alimentare, din cauza anuluiagricol foarte bun pe care îl înre -gistreaz@ România se pare, foartesurprinz@tor de altfel, ca se va atinge]inta în acest an. [inându-se cont de

faptul c@ la }edin]ele din 13 aprilie}i 7 iulie chiar BCE a dat semnalulde inversare a trendului pentru do -bând@, crescând dobânda cu 0,25&în fiecare caz, aceasta fiind acum de1,50&, era aproape evident@ o even-tual@ schimbare de trend }i o cre} -tere a dobânzii de referin]@ în ]ar@,FMI f@când presiuni în acest sens,dar în situa]ia actual@ de reduceredrastic@ a infla]iei se a}teapt@ onou@ mutare a BNR-ului sub 6,25&probabil spre sfâr}itul acestui an.Dup@ cum am mai prezentat, bancana]ional@ a redus în 2011 rezerveleminime obligatorii la valut@, de la25& la 20&, motiva]ia fiind aceeac@ aceast@ decizie a fost luat@ învederea armoniz@rii cu poli tica mo -netar@ a BCE.

Observ@m c@ de}i Banca Na]io -nal@ a României a încercat în maimulte rânduri s@ duc@ o politic@ deconvergen]@ cu BCE, dar din cauzasitua]iei interne care a obligat-o s@duc@ o politic@ anticiclic@, atipic@ ei,este destul de departe de armoni -zarea cu banca central@ a Eurosis -temului. În momentul de fa]@ Româ -nia are o infla]ie de 3,45&, în timpce zona EURO înregistreaz@ un nivelde 3& (aceast@ diferen]@ foarte mic@poate fi doar temporar@ din cauzaieftinirii accentuate în ultimele luni alegumelor }i fructelor), rata dobânziide referin]@ este de 6,25&, iar BCEpratic@ o dobând@ de interven]ie de1,50&, în timp ce rezervele minimeobligatorii de 15&, respectiv 20&sunt incomparabile cu nivelul de 2&din Eurosistem. A}adar, având aces-te cifre în fa]@, chiar dac@ voin]a }ideclara]ile deciden]ilor autohtonisus]in c@ intrarea în ERM II se vaproduce în 2013, adic@ în mai pu]inde doi ani, }i adoptarea EURO vaavea loc în 2015, eu am mari rez-erve c@ aceste inten]ii vor devenirealit@]i. Ultimele studii, care au învedere faptul c@ criza a indus o starede pruden]@ ridicat@ în interiorulzonei EURO, sistem care nu mai esteinteresat s@ se extind@ rapid, ci sigur}i pe baze solide, precizeaz@ faptulc@ cel mai optimist termen la careRomânia va fi capabil@ s@ adoptemoneda unic@ european@ este 1 ia -nurie 2017. Dar oare de ce atâtagrab@? Este mai bine cu sau f@r@EURO? Acest subiect poate fidezb@tut cu alt@ ocazie.

Armonizarea politicii monetare a BNR cu BCE. O utopie?

master Ioan-Victor MARCU, ULBS

Bucure}ti. Banca Na]ional@ a Rom$nei

OPINII DEZVOLTAREVINERI • • •OCTOMBRIE • • • • •

Pentru a putea aborda acest su -biect ^n primul r$nd trebuie s@ pri -vim ^n istorie iar mai apoi s@ ^n -cerc@m s@ definim ce ^nseamn@ opolitic@ de liber schimb respectiv opolitic@ protec]ionist@.

Politicile comerciale de liber schimbs-au aplicat pe scar@ larg@ în deceni-ile 6 }i 7 ale secolului al XIX-lea,fiind sus]inute teoretic de c@tre }coa -la clasic@ englez@. În viziunea repre -zentan]ilor acestei }coli, dac@ comer -]ul interna]ional se desf@}oar@ liber,f@r@ restric]ii, el realizeaz@ o alocareeficient@ a resurselor la nivel mondi-al, contribuind la cre}terea bun@st@riituturor na]iunilor participante.

Liberul schimb = instituirea unorreglement@ri care încurajeaz@ fluxu-rile comerciale }i de cooperare, le -g@turile statului respectiv cu alte ]@rise intensific@, acestea având ca }iconsecin]@ cre}terea produc]iei, m@ -rirea }i diversificarea ofertei interne.

Prin contrast, politicile protec]io -niste au drept principal obiectiv res -tric]ionarea accesului produselor str@-ine pe pie]ele na]ionale. Ele s-au apli -cat pe scar@ larg@ în ]@rile europene}i în Statele Unite în a doua ju -m@tate a secolului al XIX-lea. În aceaperioad@, o serie de gânditori }i

oameni de stat au comb@tut politicaliberului schimb, ar@tând c@ ea era înavantajul unor ]@ri precum Anglia }iFran]a, unde revolu]ia industrial@ în -cepuse mai devreme; în schimb –sus]ineau ei – na]iunile care au p@}itmai târziu pe drumul industrializ@rii(Germania, SUA etc.) î}i pot vedeaindustriile ruinate întrucât acestea nupot concura cu produsele de exportengleze. Protec]ionismul cunoa}te as-t@zi o recrudescen]@ îngrijor@toare,îns@ nu în forma sa clasic@ (a taxe -lor vamale) ci în forme mai voalate.M@surile protec]ioniste filtreaz@ efec -tele nedorite pe care economia }ipia]a mondial@ le pot avea asupraunei economii na]ionale. Majoritatea]@rilor lumii adopt@ m@suri de poli -tic@ protec]ionist@ pentru protejareaanumitor sectoare. Trebuie f@cut@ di -feren]a dintre m@surile protec]ionistejustificate, dictate de necesitatea sus -]inerii intereselor produc@torilor }iconsumatorilor autohtoni }i protec -]ionismul excesiv, care se bazeaz@ pefor]a economic@ a statelor puternicede a impune celorlalte ]@ri condi]iinefavorabile.

Cre}terea competitivit@]ii interna -]ionale este un obiectiv prioritar depolitic@ economic@ pentru toate na -]iunile lumii deoarece între prosperi-tatea unei na]iuni }i gradul ei decompetitivitate interna]ional@ exist@ ointerconexiune. F@r@ îndoial@, cre} -terea economic@ este o condi]ie ne -cesar@ pentru ridicarea nivelului bu -n@st@rii. Este cert c@ numai produ -când mai mult }i oferind, atât pie]eiinterne cât }i str@in@t@]ii, un volummai mare de bunuri }i servicii poatefi sporit@ bun@starea na]iunii.

Dar cum se pune, în condi]iiactuale, problema competitivit@]ii? Ce

noi valen]e dobânde}te acest conceptîn contextul globaliz@rii? În primulrând, este evident c@ are loc o mul-tiplicare a num@rului de factori ce auun impact direct asupra competiti -vit@]ii firmelor. Un factor a c@ruiimportan]@ nu va putea fi niciodat@neglijat@ este pre]ul. Totu}i, impor-tan]a lui relativ@ a sc@zut de-a lun-gul anilor datorit@ cre}terii importan -]ei altor factori, mai complec}i (deex. raportul calitate-pre]) sau chiar afactorilor care nu au leg@tur@ cupre]ul (calitatea managementului, aasisten]ei tehnice, a serviciilor post-vânzare etc.) În general competitivi-tatea prin pre] depinde de trei ele-mente: costurile de produc]ie supor-tate de întreprinderi (salarii, r@spun -deri sociale, costul capitalului, im -pozite, consumuri intermediare etc.);cursul de schimb (o depreciere amonedei na]ionale spore}te competi-tivitatea exporturilor }i invers); marjaexportatorilor (sc@derea ei spore}tecompetitivitatea }i invers).

Redus@ la conceptele economice,se poate spune c@ globalizarea con-trasteaz@ cu na]ionalismul economic}i cu protec]ionismul. În contextulactual nu se mai poate pune proble-ma adopt@rii unei politici protec]io -niste de c@tre ]@rile dezvoltate sauslab dezvoltate. Procesul de globali -zare nu permite ]@rilor ^n momentulde fa]@ adoptarea unei politici protec-]ioniste deoarece ]@rile }i firmelesunt interdependente ^ntre ele.

Rom$nia nu demult a trecut prin -tr-o politic@ de tip protec]ionist, ^ncare firmele nu existau, agriculturaera ^nfloritoare iar uzinele, fabricilesus]ineau economia rom$neasc@. Nuexista libertate ^n mi}carea firmelordeoarece statul de]inea fabricile }i

uzinele, deci statul profita de pe ur -ma lor iar valul de tehnologii }i ino -va]ii ap@rute ^n Europa de vest, noi,rom$nii, uneori l-am pierdut.

Globalizarea prin natura procesu-lui ei sus]ine liberul schimb, o poli -tica neprotec]ionist@. Rom$nia camembr@ UE }i nu numai a deschis„por]ile” pentru o politic@ de liberschimb, aceasta atr@g$nd dup@ sineo serie de avantaje, firmele au ^nce -put s@ „joace” liber pe pia]@, con-curen]a ^ntre firmele autohtone }icele din exterior aduc$nd o serie de

avantaje consumatorului.Cu toate c@ acest comer] liber

permite o mai eficien]@ utlizarea aresurselor la nivel mondial, c@ ]@rilelumii pot dep@}i prin comer] inter-na]ional limitele impuse de propriacapacitate de produc]ie, exist@ înprezent o mare doz@ de opunere fa]@de politicile de liber schimb.

T@rile simt ast@zi, poate mai in -tens ca în trecut, nevoia de a seproteja de concuren]a interna]ional@,pro cesul de globalizare atr@g$nd dup@sine }i dezavantaje.

urmare din pagina 1În fond, exist@ deja o doza de

resemnare pe deplin explicabil@ înprivin]a cre}terii economice reduse.Criza a mu}cat din nou din economi-ile europene incapabile de a reac -]iona rapid la situa]ia tot mai încur-cat@ în care criza datoriilor suveranea tras dup@ ea întregul sector bancar.Cum statele nu mai au bani pentrupolitici keynesiene, singura solu]ie ar

fi noi împrumuturi. Din nou, misiuneimposibil@, de vreme ce deja supra -îndatorate , costul împrumuturilor eprea ridicat iar b@ncile }i a}a supra-expuse pe credite suverane dar siprivate f@r@ prea mult@ eficien]@ numai pot func]iona ca motora}e decre}tere. Mai mult, sunt la rândul lorbombe cu efecte întârziate de vremece solvabilitatea lor nu mai acoper@riscurile asumate. E un lan] vicios încare statele trag b@ncile }i b@ncileîngroap@ statele. Simplu spus, nu sepoate ie}i decât împreun@. Iar aceas -

t@ ie}ire se poate întâmpla într-un sin-gur caz: prin cre}tere economic@ robus -t@ în zona euro. Nu e îns@ cazul.

Ce are de-a face aceast@ situa]iecu zona Europei emergente? În modfatal, foarte mult. Prea mult. Europaestic@ este o anex@ economic@ alan]urilor de produc]ie occidentale,iar ]@ri ca Ungaria sau România suntmai strâns legate de aceast@ zon@ întimp ce state ca Polonia sau chiarCehia, ceva mai independente saudiversificate. Estul testeaz@ limiteleglobaliz@rii care i-a adus o serie de

beneficii dar care l-a înv@]at de ase -menea s@ mizeze aproape exclisiv pemotorul de cre}tere alimentat deinvesti]ii str@ine. În mod cu totul ciu-dat, ]@ri mai pu]in integrate circuitu-lui interna]ional cum este Româniasunt mult mai afectate decât Polonia,de exemplu, mai modern@, mai co -nectat@ global. Acest lucru este îns@doar un accident de parcurs. Sl@ -biciunea vine tocmai din pu]inele so -lu]ii pe care noi le avem la în -demân@, din diversificare s@rac@ }idin solu]ia unic@ de cre}tere pe careo avem: investi]ii str@ine directe, cuexpunere pentru pie]ele externe. Defapt, diferen]ele sunt uria}e întrecompaniile care lucreaz@ doar pentruexport }i cele care mizeaz@ într-oform@ sau alta pe pia]a extern@. S@p -t@mânile trecute am avut parte deasemenea exemple. Nokia, companiade la Cluj care nu avea nimic, darabsolut nimic în comun cu mediul încare se afla, în afara faptului c@pl@tea un impozit aici, a plecat cândexporturile nu au mai putut fi v@zuteca solu]ie unic@. În schimb, în ace -ea}i zi cu anun]ul Nokia, o companieamerican@ de produse de iriga]ii careviza pia]a local@, Torro Company, aanun]at o investi]ie la Ploie}ti. Acestaeste mersul economiei....

Deci, solu]ia simplu de expus,dificil de implementat, este cre}tereaeconomic@. Solu]ie sau problem@fundamental@, deocamdat@ r@mâne o

tot mai mic@ speran]@. {i asta pen-tru c@ de mult, de vreo trei ani,obiectivul politicilor publice nu maieste cre}terea ci diminuarea cheltu-ielilor. To]i cei care sus]in c@ para-digma diminu@rii cheltuielilor publiceeste o solu]ie pentru eliberarea deresurse pentru economia privat@, }iodat@ cu aceast@ urmeaz@ cre}tereeconomic@, trebuie s@ recunoasc@faptul c@ solu]ia de manual r@mânede manual }i nu de practic@. Sepoate sus]ine c@ nu func]ioneaz@pentru c@ nu se merge pân@ la capatcu reducerea cheltuileilor, c@ pa}iisunt prea mici }i efectul limitat. C@doar o abordare drastic@ poate aveaefect. Revenim la vechea dilem@ deacum 20 de ani, referitoare de re -form@. Cum o facem, gradual saudintr-o lovitur@? Experien]a a aratat c@abordarea gradual@ a fost perdant@.Va fi }i acum? Austeritatea treptat@risc@ s@ fie pierz@toare pe termenlung în întreaga zon@, ca dovad@ c@solu]iile de compromis sunt proaste.Ce alegem atunci: s@ renun]@m laausteritate mizând pe relansarea ra -pid@ a pie]ei locale, sau reducereamasiv@ a cheltuielilor publice mizândpe eliberarea resurselor? Actuala op -]iune pare a fi mai degrab@ cea dedoua. Temerile c@ este op]iunea câ} -tig@toare macar pe termen lung (pen-tru c@ pe termen scurt sunt amân-dou@ pierz@toare) sunt îns@ pe deplinîntemeiate...

Mi}carea firmelor ^n cadrul unor politici protec]ioniste }i neprotec]ioniste

Austeritate, pia]@ local@ }i globalizare

Adam Smith

std. Adela Maria LUPU, ULBS

Dan SUCIU

Vedere din Var}ovia

Cele trei s@li de la parterul „Ca -sei Schuller” din Media}, devenite înultimii ani un loc consacrat unde seorganizeaz@ expozi]ii de art@ plastic@cu succes, au devenit neînc@p@toare,pentru numerosul public iubitor defrumos, venit duminic@ 16. 10. 11.s@ vad@ expozi]ia de excep]ie, de -mult a}teptat@, a celor doi pIctorimedie}eni, B@cil@ Ioan, tat@l }i res -pectiv B@cil@ Iancu,fiul.

Domnul Adrian Matei, moderato -rul vernisajului, a prezentat în discur-sul s@u inaugural, bine structurat,date din biografia arti}tilor, precum}i, cu mult@ abilitate oratoric@, a }tiuts@ fac@ o nuan]at@ separare a con-ceptului dihotomic al artei figurative,pe care fiecare dintre cei doi o cul-

tiv@ diferit cu mult aplomb }i cu onestr@mutat@ convingere.

A}a cum se obi}nuie}te de obiceila vernisajele din România, este invi-tat un critic de art@ care s@ prezinte,expozi]ia. În occident, în multe ]@riavansate, aceast@ practic@ a disp@rutcomplet.

În ziua deschiderii expozi]iei, petot parcursul ei, artistul se afl@ ladispozi]ia publicului pe care îl intro-duce, prin propriile lui abilit@]i, înuniversul artei sale. Sunt prezen]i }icritici de art@, esteticieni, curatori,dealeri }i comercian]i de art@, colec -]ionari }i exper]i, jurnali}ti specializa]iîn presa de art@, care particip@ prinaportul lor personal, la atmosfera des@rb@toare a expozi]iei.Dar cum la noi lucrurile sunt men -

]inute sub imperiul sfiintei obi}nu -in]e, la expozi]ia pictorilor B@cil@ afost invitat@ s@ vorbeasc@ despre artasusnumi]ilor, distinsa }i carismaticadoamn@ Olimpia Tudoran-Ciungan,doctor în istoria artelor, cunosc@toarea fenomenului artistic contemporan

românesc.Domnia sa a f@cut, f@r@ parci-

monie, o analiz@ a stilului fiec@ruiartist în parte. A început, cum era }ifiresc cu Ioan B@cil@ senior, aflat lafrumoasa vârst@ de 75 de ani, pecare }i-o poart@ cu demnitate, avândun tonus fizic }i psihic de om deinvidiat.

La acest@ stare a contribuit un stilde via]@ cump@tat }i echilibrat, f@r@excese, cum se obi}nuie}te în lumeaarti}tilor, dar mai ales datorit@ im -plic@rii în art@ cu toat@ fiin]a }i pu -terile sale. B@cil@ Ioan este de]in@to -rul unui talent de excep]ie pe care }il-a cultivat cu aten]ie, prin studiu }imult@ perseveren]@, }i a unei sensi-bilit@]i cromatice deosebite.

A fost discipolul, în prima etap@a studiului, al pictorului }i profesoru-lui Anton Seiller, cunoscut ca repre -zentant al picturii realiste interbeliceaustriece, de la care a înv@]at ele-mentele de baz@ ale picturii. Apoisub auspiciile valorosului pictor si -bian Simion Florea, a cunoscut }iîndr@git valorile absolute ale }coliiromâne}ti de pictur@. A fost }i este atras de anumite su -gestii ale picturii marelui Mihai Ban -dac, care i-a jalonat în mare m@sur@pictura. De]in@tor al unei inteligen]eplastice remarcabile, B@cil@ a }tiut s@preia creator acele elemente de spiritale picturii lui Bandac care se po -triveau mai bine temperamentului }iconcep]iei sale despre art@.

Ioan B@cil@ este un colorist deprofunzimea }i sensibilitatea croma -tic@ ale lui Andreescu, dar care areparticularit@]i specifice inconfundabile.O anu mit@ }tiin]@ componist@ a ar -moniei cromatice îl ajut@ s@ „cânte”în game coloristice restrânse, de omuzicalitate aparte.

El cultiv@ cu aceea}i ferevoare }i}anse, toate genurile picturii. Dar separe c@ îndr@ge}te mai mult peisajul.

Fie c@ este inspirat din spectacolulfascinant al naturii înconjur@toare depe plaiurile medie}ene, fie c@ trans -pune structuri ale peisajului citadincu rezona]e medievale.

B@cil@ re-creaz@, peisajul, sintetic,dar }i transmite anumite armonii co -loistice care l-au impresionat maimult. Este preocupat de compozi]iamarilor ecrane coloristice ale tablo -ului, de echilibrul strâns ale culorilorreci cu cele calde. Acord@ o mareaten]ie raporturilor dintre detalii }iansamblu, creând imaini de o puter-nic@ expresivitate.

Iancu B@cil@, la fel de talentat catat@l s@u, poate c@ în anumite privin -]e îl }i dep@}e}te, este îndr@gostit deportret pe care îl cultiv@ cu prepon-deren]@ }i fervoare. A început, cumpu]ini tineri de vârsa lui o fac, s@studieze pictura clasic@ fiind atras deportretistica lui Rembrandt. A reu}its@ realizeze c@teva reproduceri demare fidelitate.

Dup@ ce }i-a dat seama c@ acestdrum este practic închis, a început s@picteze portrete dup@ natur@, alegân-du-}i modelele dintre oamenii din

jurul s@u. Pe lâng@ asem@narea cu per -sonajul portretizat, tân@rul pictor desco-per@ }i realizeaz@ caracterul psiholo -gic al modelului, starea de spirit alacestuia în momentul portretiz@rii.

Cei doi pictori medie}eni, printrecei mai valoro}i reprezentan]i ai gene -ra]iilor lor, adaug@ prin aportul ope -rei lor un plus binevenit patrimoniu-lui artei contemporane române}ti.

• • • • ••••••• • • • • • •• VINERI • • •OCTOMBRIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ARTI{TII CET~[II. Doi pictori, tat@ }i fiu.

23 octombrie 1956. Debutul revoltei de la Budapestaordinei ^mpotriva comunist-staliniste.

Ioan B@cil@ - “Peisaj”

Ioan B@cil@ - “Iarn@”

Iancu B@cil@ - Portret clasic