Upload
corina-grecu
View
58
Download
8
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Management
Citation preview
Unversitatea Transilvania, BraşovFacultatea: Alimentaţie şi TurismSecţia: IMIT
Plan de dezvoltare, oraşul CâmpinaProiect MDIT
Student: GRECU CORINA Anul IV
Grupa 16293
Câmpina
Prezentare generala
Municipiul Câmpina este situat în judeţul Prahova, al 3-lea judeţ ca mărime al
ţării. Amplasată într-un adevărat amfiteatru natural, Câmpina se afla pe două coordonate
esenţiale ale continentului: paralela de 45 de grade Nord (la fel cu New York-ul) şi
meridianul 26. Natura a distribuit în cote aproape egale toate formele de relief, dând un
farmec aparte acestor meleaguri. Lanţurile muntoase cu vârfuri de până la 2.507 m,
prezintă tablouri peisagistice de excepţie, de la crestele înzăpezite tot anul din
împrejurimile vârfului Omul, întinse păşuni alpine şi până la nesfârşitele păduri
seculare, toate înnobilate de o bogată şi variată floră şi de un neasemuit fond cinegetic,
patronat de capra neagră şi ursul carpatin.
Câmpina se află pe Valea Prahovei, la 30 km depărtare faţă de Ploieşti (reşedinţa
judeţului Prahova) şi la 90 km de Braşov. Aşezat la o altitudine medie de 450 m, oraşul
se înscrie în zona subcarpatică. Este mărginit la nord de râul Câmpiniţa, la est de râul
Doftana, iar la vest de râul Prahova. Cele trei râuri au reuşit să modeleze terasa
Câmpinei, transformând-o într-o platformă triunghiulară, cu pante mai line ori mai
abrupte, care se întinde pe o suprafaţă de 2.423 hectare, având o uşoară înclinare pe
direcţia nordsud. Câmpina este cunoscuta ca fiind oraşul din Romania cu cele mai mule
zile insorite din an. Numărul anual de zile senine: 160 – 180; viteza medie a vântului: 1, 5
m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0, 32; intensitatea izoseismică: 7.
Toate statisticile recomandă Câmpina ca fiind localitatea din România cu cele mai multe
zile însorite pe an şi cu un aer având efecte curative.
Căi de acces:
• Cu autoturismul pe DN1 (E15):
- Bucureşti-Câmpina 92 km
- Braşov-Câmpina 90 km
• Cu trenul pe magistrala feroviară BucureştiBraşov, la staţia Câmpina.
2
În apropiere de oraş se află comuna Băneşti, după care şoseaua coboară în lunca largă a
Doftanei iar de pe pod, în stânga, se zăreşte confluenţa cu râul Prahova.
Coordonate:
• 45o10’ latitudine nordică
• 25o42’ longitudine estică.
Localităţi vecine: Băneşti (E6 – 4 km); Brebu (DJ 102I –12 km); Cornu (E60 – 4 km).
Câmpina - un oraş cu 38.758 de locuitori, cu o industrie complexă (rafinarea petrolului,
reparaţii utilaje petroliere, industria lemnului.
Situaţia economicã a Municipiului Câmpina
Însăşi apariţia şi dezvoltarea Câmpinei ca sat, târg şi mai târziu oraş este legată
de aspectele economice. În chiar actul primei atestări documentare, de la emiterea căruia
s-a împlinit pe 8 ianuarie 2003 o jumătate de veac este pomenit un negustor câmpinean
care făcea comerţ cu ceară. Valea Prahovei a fost unul din drumurile comerciale ce legau
Ţara Românească de Ardeal, în special de Braşov, iar Câmpina a avut în Evul Mediu un
puternic rol comercial, aici strângându-se diferite produse destinate manufacturilor din
Braşov: ceară, miere, peşte, lână, vite, sare, cereale, vin, blănuri, porci, piei de animale
etc. O dată cu dezvoltarea comerţului, produsele aduse din Ardeal (precum arme, şei,
postavuri, hamuri, cuţite, unelte agricole) au determinat apariţia vămii şi târgului în
Câmpina, în mai puţin de două secole. Vama de la Câmpina, aşezată strategic la
întâlnirea drumurilor şi potecilor din munţi, va aduce mari venituri visteriei ţării, fiind
avantajată şi de poziţia ei pe drumul cel mai scurt între Capitală şi Braşov. Până în anul
1840, an în care vama a fost mutată la Breaza, Câmpina devenise cel mai important punct
vamal al ţării, din punct de vedere al încasărilor.
În partea de sud a oraşului, pe platourile Bucea şi Gahiţa vor apărea numeroase
puţuri şi sonde de exploatare din care, la început se extrăgeau zilnic 7-8 tone de petrol.
Exploatarea şi prelucrarea modernă a petrolului câmpinean se datorează în cea
mai mare parte societăţii cu capital româno-austro-franco-ungar Steaua Română,
înfiinţată în anul 1895 la Câmpina, care va construi în 1897 cea mai mare şi modernă
rafinărie din Europa la acea dată. În partea sudică a oraşului şi în luncile Prahovei şi
3
Doftanei a apărut o adevărată„pădure” de sonde, producţia depăşind începând din acel an
50.000 tone anual. Bogăţia extraordinară a subsolului a atras numeroşi specialişti din
aproape toate ţările Europei. Datorită petrolului, Câmpina a devenit un centru cunoscut
în întreaga lume.
Oraşul are o clima favorabilӑ, fiind locul cu cele mai multe zile însorite pe
an, astfel ca savantul Henri Coanda il va alege pentru construirea primei case
experimentale cu incalzire solara din tara noastra. A doua va fi construitӑ tot aici. Din
punct de vedere industrial, Câmpina a fost supranumit o bunӑ perioadӑ de timp “oraşul
aurului negru”, având un subsol bogat, ce a atras investiţiile multor companii strӑine. Aici
înca mai functioneazӑ prima rafinӑrie din Europa.
În prezent, Câmpina a devenit un loc de relaxare pentru locuitorii sӑi temporari,
care au aici case de vacanţӑ. Este aproape de munte, de pârtiile de ski şi de staţiunile
turistice de pe Valea Prahovei, oferind în acelaşi timp, zone de agrement, câteva parcuri,
ce-i drept nu foarte mari, un lac în amenajat şi centre comerciale, cu alte cuvinte, toate
condiţiile unui oraş modern, doar cu mult mai putinţӑ poluare şi cu mult mai multӑ
linişte.
4
Dupӑ cum se observӑ, în municipiul Câmpina procentul de activitate în domeniul
turismului în anul 2000 a fost de 2, 66% iar în anii urmӑtori având un procent în scӑdere
ceea ce aratӑ o scӑdere totalӑ a gradului de interes pe care îl acordӑ comunitӑţiile locale în
domeniul turismului.
Pe parte economicӑ turismul este în creştere, în anul 2000 având 41 de unitӑţi care au ca
domeniu de activitate turismul, în 2001, 43 iar în 2002 avand un total de 47 de unitӑţi.
5
În ceea ce priveşte turismul în municipiul Câmpina, Direcţia Judeţeana de
Statisticӑ Prahova ne-a pus la dispoziţie câteva informaţii din care putem trage câteva
concluzii.
6
Dupӑ cum se observӑ în statistici, oraşul dispune de 2 hoteluri: Amana Inn 4 stele
şi Hotel Muntenia 3 stele, însӑ acest lucru nu a impiedicat vizitarea lui, în anul 2000
oraşul a avut 16.917 de turişti interni şi 889 turişti straini. În anul 2001 se observӑ o
usoare scadere a turiştilor care viziteazӑ oraşul. Cauzele, autoritӑţile locale nu s-au mai
ocupat de promovarea acestuia şi de intreţinerea obiectivelor care atrag turiştii. Ca
locuitor al oraşului Câmpina pot sӑ menţionez faptul cӑ numӑrul hotelurilor nu s-a
7
schimbat cu nimic, acesta fiind tot doi, însa numӑrul vilelor turistice s-a schimbat în anul
2011 deschizându-se Vila Tom Cruss, şi Vila Maria.
1
Ponderea cea mai mare o au persoanele cu vârsta cuprinsa între 45 şi 49 de ani,
fapt care demonstreazӑ cӑ în oraş au ramas numai persoanele care sunt cӑsӑtorite şi cu un
loc de munca stabil, marea majoritate a persoanele pânӑ în 45 de ani alegând sӑ işi
gӑseascӑ un viitor într-un alt oraş.
Implementarea unui program care sӑ atragӑ câţi mai mulţi tineri ar contribuii la
dezvoltarea oraşului deoarece mulţi tineri cu idei revoluţionare ar rӑmâne în oraş unde, cu
siguranţӑ ar contribuii la viitorul oraşului.
În acest oraş trebuie forţat un pic gradul de participare al tinerilor atât în
activitӑţile culturale cât şi în cele care ar contribuii la realizarea unor locuri de muncӑ. În
1 Grafice oferite de catre Institutul de Statistica Prahova.
8
primul rand tinerii ar trebui incurajaţi sӑ ramanӑ în oraşul lor natal, iar pentru asta este
nevoie de crearea de locuri de munca, pentru a le oferii viitorul pe care şi-l doresc. Oraşul
oferӑ instituţii de invӑţӑmânt pentru formare, dar la sfârsitul acestui studiu de învatamant
cei care vor sa aprofundeze parasesc oraşul, unii de tot, incercând sӑ se realizeze departe
de casӑ.
Convieţuirea etniilor
În Municipiul Câmpina, peste 98% din locuitori sunt de naţionalitate română, fapt
care a contribuit la menţinerea unui climat paşnic. Nu au fost înregistrate conflicte
interetnice datorate populaţiei minoritare. În urma recensământului din ianuarie1992 şi
martie 2002 a fost stabilită structura etnică a populaţiei din Câmpina:
9
Obiectivele turistice din municipiu:
1. Castelul "Iulia Hasdeu", creatia lui B.P.Hasdeu, construit în memoria fiicei sale,
Iulia.
2. Muzeul "Nicolae Grigorescu", fosta locuinţӑ a pictorului, continuӑ sӑ redea
imaginea universului de viaţӑ din ultimii sӑi ani.
3. Capela "Hernea", monument în stil baroc, unic în oraş.
4. Biserica "de la Han", numitӑ şi "Biserica de la Brazi", a fost construitӑ în 1883 de
Sfântul Colnic de la Cernica, având hramul "Adormirea Maicii Domnului"; este
cea mai veche cladire din Câmpina.
5. Lacul Miresei, reamenajat în 2011.
6. "Casa cu grifoni" situată pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Ștefănescu,
prima casă iluminată electric din oraș, având o instaţie proprie. În prezent
primaria oraşului.
7. Stadionul Municipal.
8. Casa Tineretului care gazduieşte numeroase activitӑţi interactive.
9. Casa de Cultura “Geo Bogza” care gazduieşte activitӑţi culturale devenite
tradiţionale şi diferite piese de teatru.
Pentru ca dezvoltarea unei activitӑţi turistice sӑ fie sigurӑ,
este necesarӑ existenţa a trei condiţii de bazӑ: atractivitate, accesibilitate, amenajare.
Atractivitatea este susţinutӑ de potenţialul natural şi antropic precum şi de infrastructura
turisticӑ existentӑ. Asocierea dintre resursele atractive şi elementele infrastructuni
genereazӑ un context spaӑial, tipuri specifice de habitat şi are în vedere apariţia
unor aşezӑri care parţial sau predominant primesc funcţie turisticӑ.
10
Zone de interes nevalorificate
În continuare o sa prezint principalele zone de interes in care ar trebui investit
pentru atragerea vizitatorilor atat pe interes cultural cat si pe interest turistic.
1. Stadionul Municipal care era folosit ca baza sportivӑ pentru antrenarea diferitelor
echipe sportive care veneau în cantonament, acum a ramas în paraginӑ, fiind destul de
greu chiar şi pentru echipele locale de fotbal sӑ îşi desfӑsoare antrenamentele şi
meciurile de grupe. Chiar dacӑ sunt echipe locale sau venite din apropierea
municipiului au o mulţime de suporteri, care au început sӑ renunţe la susţinerea
echipei din cauza tribunelor care stau la dispoziţia lor în acest stadion.
2. Casa Tineretului este alcatuitӑ dintr-o salӑ de spectacole destul de micӑ, având o
capacitate de 300 de persoane. Aici sunt organizate concursuri artistice între licee şi
scoli generale, diferite serbӑri: ziua martişorului, ziua indragostitilor, ziua
adolestentului, concurs de miss şi mister şi un singur concurs de creaţie literalӑ :
“Roşu vertical”, în incercarea de a atrage câţi mai mulţi adolescenţi sӑ participe la
activitӑţile interactive, ajutând la dezvoltarea culturalӑ şi la comunicarea cu alte
persoane.
Număr de participanţi la activităţile culturale:2
• anul 2001 – 19.675;
• anul 2002 – 45.781;
• anul 2003 – 26.435.
3. La Casa de Cultura “Geo Bogza” lucrurile stau altfel, dacӑ la Casa Tineretului , toate
activitӑţile sunt organizate cu scopul de a participa tineretul oraşului şi cel al zonelor
invecinate, aici activitӑţile sunt oraganizate pentru cealalta categorie de vârstӑ, însӑ
realizate cu ajutorul tineretului care este pasionat de urmatoarele activitӑţi: Carnavalul
primăverii – spectacol dedicat “Zilei
Femeii”; Cenaclul literar – “B.P. Hasdeu”; Hora Prahoveană – ajunsă la a 13-a ediţie;
Universitatea Populară “B.P. Hasdeu” (cursuri tehnice şi artistice); Galele APLER
2 Agenda locala 21 CAmpina
11
(Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România);Festivalul de Colinde;
Spectacole de teatru; Ansamblul folcloric “Ghiocelul”;
Număr de vizitatori:3
• 2000 – 11.000;
• 2001 – 12.500;
• 2002 – 10.340.
4. Oraşul dispune de un cinematograf , care din anul 1998 a cazut în paragina, nimeni nu
a mai investit nimic în el, iar uşile acestuia au fost închise. Lacӑtul ruginit şi în ziua de
astӑzi inchide ecranul uriaş şi toate instalaţiile video şi audio, lӑsând scaunele şi pereţii sӑ
mucegӑiascӑ. În sala mare, unde cândva era sala de aşteptare si casa de bilete cu floricele
şi sucuri , acum este un pub. Un local care atrage numai persoane care cu siguranţӑ nu se
gandesc cat de frumos ar fi fost acolo cinema. Bineinţeles şi în acest an , lafel ca în anii
precedenti bugetul alocat pentru aceastra clӑdire este 0.
Strategii de dezvoltare
Deasemenea oraşul Câmpina ar putea fi transformat în staţiune turisticӑ, primul
pas este amplasarea unui centru Naţional de Informare Turisticӑ, cu o suprafata de 750 de
metri pӑtraţi, pe Bulevardul Carol I, unde oamenii pot afla ce se poate vizita în Câmpina.
Banii vor proveni din fonduri europene. Situarea localitӑţii în plinӑ zonӑ subcarpaticӑ, la
confluenţa vӑilor Prahovei şi Doftanei, face ca oraşul cu vechi tradiţii turistice şi
imprejurimile sale, sӑ fie şi azi apreciate şi frecventate, de foarte mulţi vizitatori veniţi
din toatӑ ţara.
Câmpina îşi propune sӑ atragӑ turiştii cu mai multe biserici datând de la 1800, unul
dintre cele mai frumoase muzee din ţarӑ, „Castelul Iulia Hasdeu", muzeul „Nicolae
Grigorescu", dar şi cu zona Valea Doftanei, Barajul Paltinu şi oraşul Floresti cu Palatul
Cantacuzino numit şi Micul Trianon, care a fost construit în 1911 iar în 1913 ,când
posesorul lui a murit pe neaşteptate acesta a fost încuiat de catre Mihai fiul lui Grigore
Cantacuzion pentru cӑ nu a fost atrs de terminarea proiectului care mai necesita câteva
3 Agenda locala 21 CAmpina
12
finisӑri interioare. Din acel moment palatul a inceput sӑ se degradeze, iar acum este o
intreagӑ ruinӑ.
Dacă dezvolţi turismul, poţi crea locuri de muncă, mai construieşti un hotel, poate
şi alte clădiri.Bineînţeles că vor fi şi venituri pentru bugetul primăriei, din taxe şi
impozite, pentru hotel şi alte structuri de cazare.
Câmpinenii vor avea locuri de muncă, oraşul va fi vizitat mai mult. Când ai turişti, poţi
avea şi investitori printre ei, dacă vor fi atraşi de oportunităţile pe care le oferă oraşul. Ar
trebui să le oferim turiştilor un hotel foarte frumos, pe care noi nu-l avem. În acest sens, o
posibilitate care ţine de administraţia locală este concesionarea hotelului de la Casa
Tineretului, insistând să cred că ar putea deveni foarte atractiv.
Dacă va fi un hotel de trei stele, va avea mai mulţi angajaţi, nu câţi are acum, care se
ocupă, strict, doar de câteva activităţi. Pentru că există acest program de finanţare pentru
CIT, noi am făcut imediat un proiect pentru un studiu de fezabilitate cu o societate
comercială.
În primul, rand o persoană se va ocupa de dezvoltarea turismului, de stabilirea
unor trasee turistice, elaborare de pliante, broşuri cu obiectivele turistice care pot fi
vizitate atat in Câmpina cat si in imprejurimi.
Pentru acest lucru avem nevoie de oameni specializati care sa se ocupe de acest lucru.
Pentru inceput am putea colabora cu ONG-urile care se ocupa de turism sau o societate
comerciala, care sa ne vina in ajutor, o agentie de turism interesata în dezvoltarea
turismului. Apoi implicarea Asociaţiei Judeţeană de Dezvoltare şi Promovare a
Turismului, prin colaborarea cu Camera de Comerţ şi Industrie, cu Consiliul Judeţean,
Consiliul Local Ploieşti, ne-ar oferii in primul rand personal clificat penru realizarea
acestor activitӑţi si totodata sprijin pentru rezolvarea tuturor problemelor pe care le vom
intampina.
Câmpina se va transforma dintr-o localitate cu un profil economic puternic, aşa
cum încă mai poate fi considerat în acest moment, într-o staţiune turistică, cum e Sinaia.
Pe lângă profilul economic pe care îl are, în primul rând industrial, putem adăuga şi profil
turistic, dându-i o calitate bivalentă municipiului, ca ajutor către turişti. Câmpina are ce
să ofere, faţă de alte localităţi. Unele sunt considerate staţiuni, ca Pucioasa sau oricare
13
alta din Prahova, care nici nu ştiu cu e se prezintă doar cu nişte băi, sau Breaza, doar cu
un aer foarte curat.
Eu cred că trebuie să venim şi cu această posibilitate de dezvoltare turistică a
oraşului, nu numai economică, cat si cultural. In anul 2012 in oras s-a construit
complexului Kaufland, ceea ce a determinat o dezvoltare foarte reprezentativa pentru
comerţul din oraş.
Transformarea oraşului Câmpina în staţiune turisticӑ nu este un proiect
imposibil de realizat, dar, ca orice lucru nou, pe unii îi sperie amploarea sa, fiind reticenţi,
pe alţii îi îndeamnă să-l respingă din start. Ar fi păcat ca, din motive meschine, să nu fie
susţinut, dezvoltat şi aplicat, dacă ne gândim la zecile de mii de locuitori ai Câmpinei,
care vor putea beneficia de pe urma acestui proiect si bineinteles la viitorul oraşului
atunci cand va atrage un numar foarte mare de vizitatori, care, sӑ speram cӑ vor fi şi din
alte ţӑri nu numai din România.
În 2011 a fost reamenajat şi Bulevardul Culturii, care acum oferӑ un loc de
promenadӑ spectaculos şi un loc de recreere pentru toţi locuitorii. Bӑncile noi, alaturi de
felinare şi pomisori proaspat plantaţi, dau promenadei un aer placut, numai bun de
plimbӑri romantice de varӑ sau adus nepoţeii în locul special amenajat, unde se pot juca
în voie.
Pentru un plus de aspect, dar şi de utilitate, pentru carosabil şi trotuare, s-a utilizat
pe Bulevardul Culturii “sclipici”, el fiind de fapt carburӑ de siliciu, incorporatӑ în stratul
de uzurӑ al asfaltului. Primul dintre avantaje este cel vizual. La lumina soarelui, sau chiar
la cea artificialӑ, strada şi trotuarele strӑlucesc, iar când lumina lipseste (într-o zi
înnoratӑ), senzaţia este aceea de cioburi de sticlӑ minuscule. Existӑ şi un atuu al
rezistenţei, carbura de siliciu oferind asfaltului obişnuit cu care este amestecatӑ o duratӑ
de viaţӑ mai mare, asadar utilul se îmbinӑ cu placutul. Strada cu sclipici este prima de
acest fel din România şi putem spune ca arata cel putin interesant.
Deaseenea in anul 2012 cand au fost terminate lucrӑrile de reamenajare la Lacul
Miresei, foarte mulţi vizitatori au venit sӑ se bucure de aerul curat din jurul lacului. Sӑ
speram cӑ lucrarile vor ţine şi în cazul în care acestea vor fi deteriorate de cӑtre locuitorii
tineri amenzile sӑ îşi facӑ treaba.
14
Oraşul Câmpina gazduieste în fiecare an în luna septembrie, Zilele Toamnei care
sunt cu o saptamana inainte de festivalul de la Sinaia. Acest festival atrage numeroşi
vizitatori însӑ ar trebui organizat cu câteva ore înainte deoerece multӑ lumea care nu este
din localitate paraseşte oraşul înainte de terminarea acestuia şi totodata ar trebui luate
mӑsuri în legatura cu vânzӑtorii ambulanţi de pe marginea strӑzii care ofera preparate la
gratar turiştilor. Aceştia lӑsând foarte multӑ mizerie în urma lor şi oferӑ alimente nu
intocmai foarte bune.
În ultima duminicӑ din fiecare luna, oraşul gӑzduieste Târgul de Bunӑtӑţi , însa
mereu având o altӑ temӑ.
În meniul principal al Târgului cu Bunătăţi se vor găsi fructe si legume proaspete,
asta daca nu ati terminat conservele de toamna, produse tradiţionale româneşti şi
internaţionale, precum specialităţi din carne sau brânzeturi, caşcaval cu verdeata, branza
in coaja de brad. Din ofertă nu vor lipsi bunătăţile pentru vegetarieni. Merele proaspete,
sucul de mere, mierea de salcâm, miejii de nuca, dulceturi, zacusca, muraturi vor face
deliciul oricărui degustător. Pentru pofticioşii mici, dar şi pentru părinţii sau buncii
lor, bunătăţile vor include ciocolata de casă de la Arad, halviţa, turta dulce de la Bascov,
specialitaţile unguresti, fructe confiate si prajituri de casă de la Baia Mare.
Pentru ca mai sunt zile frumoase, pentru ca mustul inca este proaspat va invitam la terasa
care va fi organizata in Targ. Pastrama proaspata, fasole cu ciolan pe pirostrii la ceaun,
must, vin sunt bunatatile de care va puteti bucura, relaxati la terasa.
Târgul se bucurӑ de numeroşi vizitatori , însӑ pentru atragerea mai multor vizitatori ,
acesta ar trebui sӑ promovat. Din ceea ce ştiu, autoritӑţile locale nu fac nimic pentru a-l
promova şi totodatӑ pentru atragerea turistilor.
15
Agrementul este o alta componentӑ alӑturi de: cazare, alimentaţie publicӑ,
transport, tratament a pachetului de servicii turistice putând fi în acelasi timp o motivaţie
de bazӑ a deplasӑrii turistice (alӑturi de odihnӑ) sau o completare a acesteia.
Când vine vorba de agrement, pe timpul verii oraşul este vizitat datoritӑ existentei
a 3 stranduri, unul dintre ele apartinând hotelului Amana Inn, unui aparţinând consiliului
local iar al treilea fiind declarat bazin olimpic, inaugurat in prezenţa doamnei Elena
Udrea in anul 2011.
Pentru atragerea unui numӑr mai mare de vizitatori, bazinul de înot aflat în
administrarea consiliului local, ar trebui reabilitat şi reamenajat. Deasemenea ridicarea
preţului pentru intrare ar putea face o diferenţa între cei care doresc sӑ se bucure de razele
de soare în combinaţie cu o apa curatӑ şi o atmosfera linistitӑ şi prietenoasӑ.
În cadrul agrmentului intra cele 6 terenuri de tenis, cele din cadrul Clubului Fibec
Holding, 2 dintre ele fiind acoperite.
Un alt element care trebuie avut în vedere pentru dezvoltarea oraşului este
serviciul de alimentaţie publica, deoarece alӑturi de cel de cazare are un
rol major în activitatea de turism, lui revenindu-i sarcina asigurӑrii unui alt
serviciu de baza cel al servirii mesei importanţa sa rezultând din subordonarea
sa strict fiziologicӑ. Împreuna cu unitӑţile de cazare cea de alimentaţie publicaӑ
are un rol hotӑrâtor în stabilizarea funcţiei turistice a unui punct, loc, localitate sau zonӑ
turisticӑ. Analizând pe ansamblu numӑrul de locuri în alimentaţia publicӑ şi comparându-
le cu numӑrul de locuri de cazare se poate spune cӑ oraşul Câmpina dispune de o
puternicӑ bazӑ de alimentaţie publicӑ. Restaurantul reprezinta principale unitate de
alimentatie publica, legata de turism avand pe langa aceasta funclie de bazӑ şi
posibilitatea de agrement, orchestra, ring de dans, organizӑri de spectacole.
16
Se observӑ cӑ acelaşi procent privit, de pe pozitiile intervievaţilor însӑşi, tradeazӑ o stare
de nemulţumire, expresie a 'aşteptӑrilor' neâmplinite sau parţial împlinite şi a nevoilor, în
mod evident, incomplet satisfacute, şi care au generat o serie de propuneri
şi sugestii, din cele mai variate pe care operatorul în turism trebuie (sau ar trebui) în
mod necesar sӑ şi le însuşeascӑ.
Alt factor important pentru circulaţia turisticӑ îl reprezintӑ
factorul economic , veniturile bӑneşti ale populaţiei. Veniturile reprezintӑ
principala condiţie a manifestӑrii cererii turistice, suportul material obiectiv al dezvoltӑrii
turismului. Creşterea economicӑ, sporirea venitului naţional şi în consecinţӑ a veniturilor
individuale realizate de membrii societaţii influenţeaza structura consumului acestora şi
implicit accesul la turism al diferitelor categorii ale populaţiei. Veniturile au ca destinaţie,
în primul rând satisfacerea unor nevoi vitale care reprezintӑ asa numitul consum
obligatoriu caracterizat prin dimensiuni relativ constante; în continuare disponibilitӑţile
sunt afectate satisfacerii unor cerinţe care asigurӑ un anumit nivel de trai, gradul
de confort şi sunt folosite pentru subvenţionarea activitӑţilor legate de timpul
liber. Având în vedere creşterea veniturilor tuturor categoriilor de lucrӑtori din toate
domeniile de activitate, putem conta pe o creştere a cheltuielilor acestora pentru turism
deci, pe o creştere a circulaţie turistice.
Determinӑ schimbӑri în structura nevoilor populaţiei,
influentând direct şi dimensiunile circulaţiei turistice. Concentrarea urbanaӑ
stimuleazӑ dorinţa de a 'evada' din aglomeraţii urbane spre zone de linişte
17
pentru recreere, distracţii, odihna la sfârşitul saptӑmânii sau pe durata vacanţelor,
accentuând mobilitatea populaţiei şi contribuind la creşterea numӑrului turiştilor.
Prin dimensiunile şi varietӑţile ofertei turistice, precum şi gradul de punere
în valoare, aceasta actioneazӑ pozitiv asupra fenomenului turistic. Bogӑţia de
valori naturale (peisaj, clima, hidrografie, fauna, flora), istorice, de civilizaţie şi de
culturӑ de care dispune zona maresc activitatea şi orientarea fluxurilor de turişti.
În acelaşi timp lipsa unor astfel de valori poate fi compensatӑ printr-un plus de
amenajare şi dotare în vederea practicӑrii turismului de odihnӑ şi recreere,
de agrement.Prin investiţii concretizate în dezvoltarea bazei tehnico-materiale de cazare,
alimentaţie publicӑ şi agrement se va ajunge la o ofertӑ turisticӑ.
Prin analiza şi compararea lor vom descrie atât principalele direcţii
în evoluţia cererii fiind, în acelaşi timp, în mӑsurӑ sӑ surprindem şi dimensiunea
acestui proces dinamic, la un moment dat.
Astfel prin calcularea ritmului mediu al încasӑrilor se evidenţiazӑ evoluţia
normalӑ a cererii, fiind însӑ necesar sӑ se excludӑ eventualele abateri temporare ce pot
apӑrea în unele perioade sub imperiul a numeroase şi diverse motive. Vom alege, ca o
prima ipoteza de lucru, în vederea dimensionӑrii evoluţiei cererii, o metodӑ de evaluare
indirectӑ a cererii, metodӑ ce are la bazӑ volumul încasӑrilor medii pe turist sau zi-turist.
Evolutia incasarilor
18
Cererea pentru turism prezintӑ o elasticitate deosebitӑ în funcţie de venit (un
coeficient de 1,2-1,3), oamenii alocând o parte tot mai mare din resursele bӑneşti pentru
vacanţe şi turism în general, pe mӑsura sporirii acestor resurse, iar în conditţile
liberalizӑrii economiei posibilitaţile de sporire a veniturilor se vor diversifica având în
vedere libera initiativӑ şi faptul cӑ fiecare va putea presta, susţine mai multe activitӑţi
pentru care va fi retribuit în consecinţӑ.
Aceasta tendinţӑ raportatӑ însa la particularitaţile zonei studiate surprinde o
dinamicӑ a cererii turistice 'în regiune', din care se desprinde cu claritate trendul constant
crescator al numӑrului de turişti sosiţi în zona, de la an la an şi,
în consecinţa, volumul încasӑrilor medii raportate la un turist / zi nu numai cӑ respectӑ
alura crescӑtoare a dinamicii primului indicator, dar sub influienţa unor
factori economici de duratӑ sau conjuncturali (de exemplu: criza economicӑ, inflaţia
valuri succesive descumpiri) forma ascedentӑ a traiectoriei este mult amplificatӑ.
Timpul liber, e cel ce permite consumatorului sӑ poatӑ pleca, sӑ aibӑ posibilitatea de a
petrece o vacanţӑ de varӑ şi una de iarnӑ, favorizând astfel dezvoltarea fenomenului
turistic.
Creşterea gradului de urbanizare, a aglomerӑrilor urbane, stresul vieţii în oras, îi
deteiminӑ pe oameni sӑ-si petreaca timpul liber, în mijlocul naturii, al vestigiilor istorice,
culturale şi arhitecturale şi practicând diferite sporturi, folosind mijloace de agrement.
Oferta constituie o atracţie atât pentru localnici cât şi pentru turistii din ţarӑ şi din
strӑinӑtate. Diversificarea bazei tehnico-materiale ca volum şi structurӑ, creşterea
confortului ei vor veni în sprijinul creşterii numӑrului de turişti ce vor vizita zona, şi a
duratei sejurului lor, asociate cu o gama variatӑ a serviciilor, o calitate înaltӑ a prestaţiei,
cu personal calificat.
19
Gradul de cunoastere al oraşului
S-a realizat un chestionar pe un esantion de la copiii pânӑ în 20 de ani pânӑ la
adultii de 59 de ani , cu privire la ceea ce stiu despre anumite activitӑţi din oras, iar cei
care nu sunt turişti au fost intrebaţi de unde stiu de oraş:
-publicitate
-sfatul cunoscuţilor
-informaţii obţinute în agentii de voiaj
-alte cӑi şi mijoace (internet)
Caile si mijloacele prin care turiştii au aflat despre oraş
Din acest sondaj reiese faptul cӑ internetul contribuie în proporţie de aproximativ
60 % în informarea persoanelor cu vârsta cuprinsӑ intre 21 şi 29 de ani, iar informţiile din
agenţiile de turism in proporţie de 55% pentru persoanele intre 50 şi 59 de ani, acestea
dsipunând de mai mult timp liber şi interesandu-se de acest oraş.
În mare parte, sfatul cunoştinţelor contrebuie foarte mult la promovarea oraşului
în timp ce publicitatea ocupa un loc destul de inferior.
Dupa acest sondaj ne putem da seama imediat unde trebuie umblat pentru a avea o
promovare mult mai bunӑ a oraşului şi odata cu o promovare bunӑ o sӑ avem şi un numӑr
de turişti mult mai mare.
20
Dupa realizarea unui alt sondaj s-a observat cӑ pentru odihna şi recreere vin în
oraş mai ales cei cu varsta cuprinsӑ intre 21-29 ani, ca şi pentru drumeţii şi
practicarea sportului.
Dintre subiecţii cuprinşi în investigaţie 82% au mai vizitat staţiunea, iar 18%
au venit pentru prima datӑ. Dintre cei care vin pentru prima datӑ bӑrbatţi au o pondere
(53,7%) decât femeile (46,3%), iar pe grupe de vârstӑ majoritatea sunt cuprinşi între 21-
40 ani (92,3%), iar cei peste 41 de ani reprezentând numai 7,7%.
Cei care au stat la hotelurile din oraş au apreciat serviciile de care astfel:
- foarte bune 2,7%
- bune 64,0%
- satisfacatoare 30,7%
- slabe 2,6%
- foarte slabe -
În urma acestor aprecieri ne putem da seama cӑ trebuie aplicatӑ o strategie de dezvoltare
şi la hoteluri, aici trebuie ridicatӑ calitatea serviciilor de cazare.
Cei veniţi pentru odihnӑ şi recreere, drumeţie şi practicarea sportului preferӑ mai
ales hotelul şi într-o mӑsurӑ mai mica vila. Dintre cei veniţi pentru alte motive 45,7%
preferӑ alte forme de cazare (particulari) şi aproximativ în aceeaşi mӑsurӑ hotelul
(25,9%) şi vila (20,5%).
21
CONCLUZII
Luând în considerare poziţia întreprinderii de turism din aceasta zona, faţӑ de o
serie de factori sau dinamica pieţei turistice, structura ei, schimӑbrile şi exigenţele ei,
nivelul de concurenţӑ de pe piaţӑ, se adoptӑ o anumitӑ strategie de piaţӑ ce face parte
dintr-o mai amplӑ politica de marketing (structuratӑ pe mai multe axe) şi denumitӑ
marketing mix.
Din acest mix (de marketing, alӑturi de produs, tarif, distribuţie, etc.) deosebit de
importanţӑ este politica promoţionalӑ.
În scopul atingeni obiectivelor definite şi urmarite prin axa promoţionalӑ a
mixului de marketing, putem enumera câteva acţiuni concrete, cum ar fi:
în ceea ce priveşte cazarea s-ar cuvenii creşterea gradului de confort în
unitatile de cazare.
legat de servirea mesei în cadrul organizat şi în ceea ce priveste alte forme de alimentaţie
publicӑ ar fi necesar un program mai preluncit, deoarece la ora 11 toate
restaurantele îşi inchid uşile.
ridicarea calitӑţii preparetelor culinare şi diversificarea lor, este necesarӑ
dezvoltarea reţelei de alimentare publica prin chioscuri cu gustӑri calde, bӑuturi
calde,legume şi fructe;
cu privire la formele de desfӑşurare a activitӑţilor sportiv-recreative şi de agrement s-
au propus şi observat urmatoarele: -diversificarea mijloacelor de distracţie şi
recreere; refacerea terenurilor de fotbal şi a stadionului municipal.
organizarea unor excursii în diferite puncte turistice din apropiere;
sunt necesare mai multe discoteci; deoarece în oraş exista decât una
singurӑ, foarte micӑ.
comercializarea ofertei pe piaţa turisticӑ internӑ şi internaţionalӑ;
promovarea adecvatӑ a actului turistic;
susţinerea financiarӑ a demersului turistic pe axa ofertei turistice.
22
recrutarea unui personal tânӑr şi calificat, incheierea unor contracte cu firme specializate
în prestarea serviciilor turistice
publicitatea va avea un rol important, fiind necesarӑ tiparirea de brosuri, pliante,
cataloage, care vor fi distribuite prin diverse agenţii de turism la nive local.
intensificarea informarii publicului larg prin filialele de turism,
cecuri de turism din intreprinderi;
informarea în legaturӑ cu organizarea excursiilor de durate diferite, cu diversificarea
traseelor practicate şi organizarea unor concursuri atractive; festivaluri culturale,
sociale, religioase,etc.;
la recepţie, inainte de repartizarea turistului, s-ar cuveni sӑ i se inmâneze un pliant
în care sӑ fie prezentate posibilitӑţile de distracţie şi sport din imprejurimi, precum şi
serviciile suplimentare care pot fi 'cumparate
publicarea unui numar mare de cataloage ale ofertei turistice, în care datele sӑ fie
reactualizate şi simbolizate atractiv şi intuitiv printr-o prezentare graficӑ.
alocarea unor sume de bani pentru suveniruri care sӑ fie oferite clientilor fideli, sau
prin tragere la sorţi.
23