Strategia de dezvoltare durabil ă a comunei Gorgota, jud ... · PDF file2.6.Perceptia asupra comunei Gorgota . ... social si de mediu, esentiale pentru prosperitatea pe termen lung

Strategia de dezvoltare durabila a comunei Gorgota, jud. Prahova

1

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Gorgota,

jud. Prahova

2011-2020


2


GUVERNUL ROMANIEI



Gorgota -2020

Liderul zonal al dezvoltării durabile

Coordonator: dr. Dragoş Dincă


3


GUVERNUL ROMANIEI




2011-2020

Cuprins

Introducere

1.Consideratii generale

2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a comunei Gorgota

3.Cadrul conceptual al strategiei

CAPITOLUL 1

Principii si cadrul normativ al dezvoltarii locale

1.1.Principiile managementului urban

1.2. Cadrul legal aplicabil

CAPITOLUL 2

Prezentarea generala a comunei Gorgota

2.1.Localizare

2.2.Resursele naturale

2.3.Istoricul comunei Gorgota

2.4.Populatia

2.5.Resurse create de om

2.6.Perceptia asupra comunei Gorgota


4


GUVERNUL ROMANIEI



Capitolul 3

Analiza SWOT a comunei Gorgota si obiectivele strategice

Capitolul 4

Domeniile dezvoltarii comunei Gorgota, obiectivele si proiectele specifice

4.1.Economia locala

4.1.1.Agricultura

4.1.1.1 Prezentare generala

4.1.1.2 Analiza SWOT

4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultura

4.1.1.4 Fise de proiect

4.1.2.Industria

4.1.2.1.Prezentare generala

4.1.2.2.Analiza SWOT

4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie


4.2.Mediu

4.2.1.Prezentare generala

4.2.2.Analiza SWOT

4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu

4.2.4.Fise de proiecte

4.3.Dezvoltare sociala


4.3.2. Analiza SWOT


5


GUVERNUL ROMANIEI



4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare sociala

4.3.4.Fise de proiect

4.4.Amenajarea teritoriului si infrastructura de tr ansport


4.4.2.Analiza SWOT

4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului si

infrastructura de transport


4.5.Administratia publica locala


4.5.2.Analiza SWOT

4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publica locala


4.6.Educatie si formare


4.6.2.Analiza SWOT

4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie si formare


4.7.Cultura, sport si agrement


4.7.2.Analiza SWOT

4.7.3. Obiective pentru domeniul cultura, sport si agrement



6


GUVERNUL ROMANIEI



Anexe

Anexa 1. Programul naţional de dezvoltare rurală

Anexa 2. Programul operaţional regional

Anexa 3. Programul operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”

Anexa 4. Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”

Anexa 5. Programul operaţional sectorial de mediu


7


GUVERNUL ROMANIEI



Introducere

1.Consideratii generale

Strategia de dezvoltare durabila a comunei Gorgota urmareste o mai buna planificare a

resurselor in vederea atingerii obiectivelor propuse astfel incat sa creasca bunastarea si calitatea

vietii locuitorilor din comuna.

Strategia de dezvoltare a comunei Gorgota are drept scop valorificarea potentialului local

si zonal, oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de

afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage in continuare investitii importante.

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Gorgota s-a realizat în cadrul

proiectului “Instrumente si actiuni specifice pentru implementarea strategiei de dezvoltare

locala a Comunei Gorgota”. Proiectul este implemetat de Primaria Gorgota prin Programului

Operational de Dezvoltarea a Capacitatii Administrative.

Totul a pornit din anul 2007, cand a fost realizata Strategia de dezvoltare pentru perioada

2007-2013 a comunei. Strategia a stat la baza identificarii unor directii de dezvoltare a comunei

Gorgota si a unor idei de proiecte cu finantare din instrumente structurale.

Pentru implementarea acestei strategii, autoritatea publica locala necesita intarirea

capacitatii institutionale la toate nivelele. Acest demers presupune atragerea de resurse financiare

necesare procesului de instruire pentru cresterea nivelului de pregatire si de specializare a

personaului.

Scopul proiectului il reprezinta consolidarea proceselor de luare a deciziilor in

administratia publica din comuna Gorgota.

De asemenea, activitatile proiectului se adreseaza unui public tinta format din 17 angajati

ai primariei din localitate, functionari publici si personal contractual.

Componentele cheie ale acestui proiect le reprezinta revizuirea si aprobarea strategiei de

dezvoltare locala si aprobarea planului strategic de implementare.


8


GUVERNUL ROMANIEI



Totodata, la acestea se adauga alte activitati precum instruirea grupului tinta, organizarea

de dezbateri publice, elaborarea de planuri operationale, schimbul de bune practici, realizarea

unui Ghid de bune practici si promovarea proiectului.

Rezultatele vizeaza aplicarea in bune conditii a acestor activitati si o strategie de

dezvoltare locala revizuita si aprobata de Consiliul Local.

Efectele implementarii acestui proiect se vor observa si pe termen lung, atat la nivel

institutional cat si la nivelul politicilor, astfel elementele de dezvoltare durabila si egalitatea de

sanse promovate prin intermediul proiectului vor continua sa produca efecte la nivelul grupului

tinta si al intregii comunitati.

Durata desfasurarii proiectului este de 12 luni si are loc la Primaria Comunei Gorgota,

judetul Prahova.

Foto: Conferinţa de lansare a proiectului “Instrumente si actiuni specifice pentru implementarea strategiei de

dezvoltare locala a Comunei Gorgota”


9


GUVERNUL ROMANIEI



Strategia de dezvoltare locala a comunei Gorgota stabileste cadrul in care se va realiza

dezvoltarea comunei in vederea imbunatatirii calitatii vietii locuitorilor. Acest cadru vizeaza atat

interesul public dar si cel privat prin mentinerea si imbunatatirea elementelor de ordin economic,

social si de mediu, esentiale pentru prosperitatea pe termen lung a cetatenilor si a societatilor

comerciale.

Strategia este un instrument care in viitor, va orienta si integra eforturile de dezvoltare

locala ale intregii comunitati. Data fiind perioada extinsa de timp la care se refera documentul, se

propune o prioritizare a directiilor de actiune si investitiilor cu impact semnificativ asupra

dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget local, parteneriate public-privat) sau

externe (buget de stat, fonduri structurale, credite externe, etc.), in scopul asigurarii conditiilor de

baza (infrastructura, protectia mediului inconjurator, servicii comunitare si de gospodarie

comunala) pe care sa se dezvolte comuna in viitor.

2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a comunei Gorgota

In elaborarea strategiei s-a pornit de la elementele specifice comunei Gorgota: datele

economice, demografice, infrastructura, mediu, amenajarea teritoriului, distributia serviciilor

etc., precum si de la o evaluare realista a modului in care comunitatea locala doreste sa evolueze.

Au fost integrate elemente strategice care respecta, tin cont si integreaza elemente din

programele judetene, regionale, sectoriale si nationale, precum si angajamentele asumate de

Romania in negocierile cu Uniunea Europeana.

Strategia a fost elaborata cu contributia comunitatii, a angajatilor din institutiile publice

locale, agentilor economici, institutiilor si organizatiilor locale, prin intermediul sondajelor,

consultarilor comunitatii si dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu de

democratie participativa si efort colectiv de trasare a propriului viitor.

Asadar, din punct de vedere metodologic, strategia are la baza si se fundamenteaza pe

urmatoarele instrumente si proceduri de lucru:

-analiza de continut;

-analiza de date statistice din surse organizate;


10


GUVERNUL ROMANIEI



-comparatii de date statistice pe scara evolutiva;

-inteviuri cu actorii locali ai dezvoltarii;

-analiza SWOT;

-analiza si interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii si norme locale, judetene,

regionale, nationale si europene.

Strategia de dezvoltare locala identifica o viziune clara si cuprinzatoare asupra viitorului -

modul in care doreste comunitatea sa devina la finele perioadei de planificare - si stabileste

obiectivele prin care se va realiza aceasta viziune. Principiile si caile de actiune pentru atingerea

obiectivelor sunt astfel structurate incat sa permita actorilor, organizatiilor si cetatenilor

participanti la punerea in aplicare, sa isi coordoneze eforturile si sa colaboreze in beneficiul

intregii comunitati, cu utilizarea tuturor resurselor, cunostintelor si vointei locale. Elementul de

implementare a strategiei este reprezentat de setul de proiecte care descrie recomandari,

planificari in timp, resurse si pasi necesari, precum si o serie de indicatori care faciliteaza

masurarea progresului in implementarea strategiei. Un sistem de monitorizare si revizuire

periodica permite adaptarea strategiei la noile stari de fapt ale comunei, instalate in urma

implementarii actiunilor, precum si inglobarea de noi prevederi legislative sau modificari ale

strategiilor nationale.

Pentru o punere in practica adecvata a strategiei, trebuie respectate urmatoarele conditii:

-acordul si sustinerea din partea consiliului local si a comunitatii;

-sustinerea din partea sectorului privat, indeosebi a componentei economice;

-informarea permanenta a comunitatii cu privire la progresul punerii in aplicare;

-monitorizarea permanenta stadiului atingerii obiectivelor propuse.

Noua abordare, prin intermediul Strategiei, permite administratiei publice si celorlalti

actori locali (cetateni, societati comerciale etc.) sa isi planifice actiunile, dezvoltarea si afacerile,

astfel incat sa raspunda nevoilor locale si sa valorifice oportunitatile de dezvoltare identificate de

Strategie. Mai mult, urmarind realizarea la nivel de comunitate a unor obiective strategice

agreate in comun, permite corelarea eforturilor de investitie astfel incat rezultatele actiunilor


11


GUVERNUL ROMANIEI



individuale sa fie maximizate prin punerea in comun a resurselor si cunostintelor, prin eliminarea

interventiilor redundante.

Pentru a asigura eficienta eforturilor de elaborare a Strategiei, s-a optat pentru o

metodologie precisa, care a inclus elemente importante de implicare directa a comunitatii locale,

prin solicitarea de puncte de vedere, chestionare, interviuri, plecand de la premizele ca

reprezentantii si liderii locali au interesul, bazele si cunostintele necesare pentru a reprezenta

diversele interese locale.

3.Cadrul conceptual al strategiei

In elaborarea strategiei s-a pornit de la idee ca astazi, guvernarea implică o filosofie

aparte care urmăreşte să transforme cetăţeanul într-un actor important al dezvoltării

teritoriului . Statul este văzut drept un „ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni – socială, de

mediu, urbanistică, economică, politică, culturală etc. şi o pluralitate de actori, care

interacţionează”.

De asemenea, s-au avut in vedere, multiplele sensuri ale guvernarii, in vederea integrarii

obiectivelor diferitelor paliere. Se poate vorbi de o „guvernare mondială” strâns legată de

procesele de mondializare şi globalizare, sau de o „guvernare europeană” care are în vedere

reforma instituţiilor europene şi relaţiile colectivităţilor locale cu aceste instituţii. Se poate vorbi,

de asemenea, de o „guvernare locală” pentru a defini practicile teritoriale ce urmăresc

dezvoltarea endogenă şi exogenă şi mobilizarea actorilor dezvoltării locale în acord cu politicile

statale sau europene.

Dezvoltarea locală reprezintă „procesul de dezvoltare, în principal economică, într-o

anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creştere a calităţii vieţii la

nivel local”1. Dezvoltarea locală are ca obiectiv „prosperitatea economică şi bunăstarea socială

prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a

grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat”2.

1 lat. Disolvere – a creşte, a evolua. 2 Parlagi A., Dicţionar de administraţie publică, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 86.


12


GUVERNUL ROMANIEI



Dezvoltarea economică locală (DEL) este „procesul prin care administraţia locală şi/sau

comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament

de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi

pentru a stimula activităţile economice într-o zonă economică bine definită” 3.

Dezvoltarea economică presupune „dezvoltarea capacităţii economice regionale sau

locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale etc.”4

Dezvoltarea care, îndeplinind cerinţele generaţiei actuale, facilitează generaţiilor viitoare

îndeplinirea propriilor opţiuni, este dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabilă urmăreşte

reconcilierea între două aspiraţii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării economice şi

sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului.

Potrivit prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio, fiecare autoritate locală are

obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităţile locale lucrează în parteneriat cu

toate sectoarele comunităţii locale, punând accent pe participarea comunităţii şi pe democraţia

locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea

trebuie să conducă la definirea de obiective, politici şi acţiuni la nivel local.

Dezvoltarea locală reprezintă un fenomen complex ce vizează întreaga viaţă economică, socială,

politică şi culturală de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea locală trebuie să aibă în vedere

urmatoarele elemente:

- Protecţia mediului;

- Dezvoltare socială;

- Economie şi piaţa;

- Guvernare şi reglementări;

- Amenajarea teritoriului;

- Educaţie şi formare;

- Cultura, stiinţă şi cercetare.

PROTECŢIA MEDIULUI

3 Dezvoltare economică – O modalitate strategică pentru administraţia publică locală, Don Morrison, ICMA, citându-l pe Edward J. Blakelz, Planning Local Economic Development: Teory and Practice 4 Matei L., Strategii de dezvoltare economică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 86.


13


GUVERNUL ROMANIEI



Multă vreme, între procesele de dezvoltare şi protecţia mediului a existat un antagonism,

dezvoltarea economică realizându-se prin afectarea mediului înconjurător. Această opoziţie a fost

depăşită, apreciindu-se că mediul şi echilibrul natural stau la baza dezvoltării sociale şi umane, indiferent

de nivel: mondial, transnaţional, naţional şi local. Dezvoltarea durabilă vizează tocmai conjugarea

aspiraţiilor privind dezvoltarea economică cu cele privind protecţia mediului.

DEZVOLTARE SOCIAL Ă

Componenta socială a dezvoltării are în vedere crearea unui climat de echitate, prin lupta

împotriva sărăciei şi promovarea identităţii individuale într-o mare diversitate. De asemenea, dezvoltarea

are în vedere eliminarea discriminărilor dintre generaţii, îndeosebi prin atenţia acordată categoriilor

defavorizate.

La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umană şi întărirea capacităţilor individuale, prin

educaţie, aderarea la valorile etice şi dezvoltarea socială care are în vedere relaţii sociale şi culturale,

participarea cetăţenilor la procesul decizional din cadrul autorităţilor publice.

ECONOMIE ŞI PIAŢĂ

Procesele privind dezvoltarea locală au în vedere dezvoltarea economică şi pieţele, dar pe termen

lung. Această viziune trebuie să includă protecţia mediului, transferul producţiei către servicii,

dimensiunea socială şi cea a resurselor umane, precum şi dezvoltarea teritoriului.

GUVERNARE ŞI REGLEMENT ĂRI

Dezvoltarea locală este influenţată de toate nivelurile: internaţional, naţional şi local. Aceasta

implică noi mecanisme de decizie politică şi cooperarea între diverşi actori de la diferite niveluri.

AMENAJAREA TERITORIULUI

În materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spaţiul natural, spaţiul

agricol, urban) de repartizarea activităţilor (locuinţe, comerţ, producţie etc.). Mobilitatea actuală în

materie de utilizare a teritoriului şi trecerea dintr-o categorie de utilizare în alta, se dovedeşte ca fiind

neviabilă pe termen lung.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că la nivel local trebuie să existe responsabilităţi

în materie de calificare a forţei de muncă şi creştere a capacităţii de adaptare la schimbările de mediu.

ŞTIIN ŢĂ ŞI CERCETARE

Ştiinţa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare.

Acest fapt presupune valorizarea potenţialului uman la nivel local şi a cunoştinţelor şi informaţiilor


14


GUVERNUL ROMANIEI



existente. În cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt necesare activităţi de cercetare care să

fundamenteze programe de dezvoltare promovate de fiecare actor.

Un demers privind dezvoltarea locală presupune în prealabil un diagnostic, prin care se

plasează colectivitatea în mediul ambient, se anticipează dificultăţile şi se evaluează

oportunităţile. În funcţie de aceste aspecte, se poate aborda o dezvoltare defensivă (susţinerea

demersurilor actorilor locali existenţi, sprijin punctual pentru întreprinderi) sau ofensivă

(realizarea unui proiect global de dezvoltare, în parteneriat cu diverşi actori).


15


GUVERNUL ROMANIEI



CAPITOLUL 1

Principii si cadrul normativ al dezvoltarii locale

Auditul comunei Gorgota se conformeaza în desfăşurarea sa cu documente legislative şi

de politică de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional, cât şi regional-local.

Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Gorgota trebuie să fie în contextul geo-strategic,

instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european, iar obiectivele şi priorităţile

acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona

(revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada

2007 – 2013.

Viziunea de dezvoltare a comunei Gorgota trebuie să înglobeze materializarea în timp a

unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca viitori cetateni europeni. În

aceste condiţii, Gorgota trebuie să se dezvolte ca o localitate europeană, cu standarde de calitate

aferente fiecarui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice şi

comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sănătate, siguranţa cetăţeanului etc, dar şi

să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul existent. Valorificarea acestuia

în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor demersuri acţionale şi investiţionale se

poate realiza prin atragerea de surse publice şi private. Astfel, se propune ca localitatea Gorgota

să se impună ca un actor zonal.

Legislaţia europeană

Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită

Agenda 21

Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2001

Politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi al locurilor de muncă – Orientări

strategice comunitare pentru perioada 2007-2013

Programul de Învăţăre Continua pe Parcursul Vieţii 2007 – 2013

Memorandum asupra învăţării permanente 2000


16


GUVERNUL ROMANIEI



Strategia Europeana de Ocupare

Programul Tineri în Acţiune 2007 - 2013

Noua Strategie de Sănătate a Comunităţii Europene

Programul de Acţiuni al Comunităţii Europene în domeniul sănătăţii şi protecţiei

consumatorului 2007 – 2013

Carta Socială Europeană Revizuita

Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană

Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului

Directiva pentru Tratament Egal

Directiva pentru Securitate Socială

Directiva Ocupaţională pentru Securitate Socială

Strategia Europeană de Ocupare

European Charter of Local Self-Government

Alte reglementări şi documente comunitare relevante

Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004

Regulamentul Consiliului Comuniăţtii Europene nr. 1260/1999 privind prevederile generale ale

Fondurilor Structurale

Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor şi Documentelor de Programare pentru

Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents)

Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientările indicative pentru Ţările

Candidate

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru

implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor aferente

operaţiunilor co-finanţate de către Fondurile Structurale

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de

Dezvoltare Regională

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European


17


GUVERNUL ROMANIEI



Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale şi de

Coeziune în perioada 2007-2013

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul Social

European

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul European

de Dezvoltare Regională

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul Social

European

Legislaţia naţională

Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeana - 2005

Planul Naţional de Dezvoltare

Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Programarea financiară indicativă PND 2007-2013

http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm

Programul de guvernare

Programele Operaţional Sectoriale

Programul Operaţional Regional

Strategia de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru 2007 – 2013

Transport

Master Plan General de Transporturi

Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes

naţional şi European

Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România şi a drumurilor naţionale cu

patru benzi de circulaţie


18


GUVERNUL ROMANIEI



Educaţie

Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI)

Strategia descentralizării învăţământului pre-universitar

Strategia de formare profesională continua pe termen scurt şi mediu

Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare

Strategia Naţionala de Ocupare

Asistenţa socială

Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu

handicap în perioada 2006 - 2013

Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie

Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor

copilului

Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale

Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Strategia naţională antidrog in perioada 2005 - 2012

Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Alte norme legislative interne:

• Constitutia Romaniei

• Legea nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial

nr. 204/2001, modificată.

• Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanţele publice locale, M. Of. nr. 627/20/07/2006

• Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006

• Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în

M. Of., partea I nr. 70 din 3 februarie 2003;


19


GUVERNUL ROMANIEI



• Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la

Strasbourg la 15 octombrie 1985, publicată în M. Of., partea I, nr. 331/26.11.1997;

• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în

M. Of., partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998;

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

• Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea I - Căi de comunicaţie

• Legea nr. 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi;

• OG nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale;

• Legea locuinţei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicata;

• Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice;

• Legea 544/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.663 din 23 octombrie

2001

• Legea 188/1999 modificata, completata si republicata privind statutul functionarului

public

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007, privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.

15/2008, cu modificările ulterioare

• HG nr.39/23.12.2009 pentru acordarea încrederii Guvernului, Capitolul 19 – Reforma

administraţiei publice

• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind accelerarea dezvoltării

serviciilor comunitare de utilităţi publice

• Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254/2006

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea si completarea Legii

serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 si a Legii serviciului de alimentare cu

apa si de canalizare nr. 241/2006


20


GUVERNUL ROMANIEI



• Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006

• Ordonanta de urgenta nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei,

precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice;

• Legea serviciului de alimentare cu apa si canalizare nr. 241/2006, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2006

• Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007

• Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006

• Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393/2006, cu modificari si completari

• HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare

(MO nr. 694 / 02.08.2004)

• HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,

implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004)

• HG nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea

cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor

structurale (MO nr. 690/30.07.2004)

• Legea nr. 315 privind dezvoltarea regională in România ( MO nr. 577 / 29.06.2004)


21


GUVERNUL ROMANIEI



CAPITOLUL 2

Prezentarea generala a comunei Gorgota

2.1.Localizare

Comuna Gorgota este formată din 5 sate, are o suprafaţă de 3255 ha şi face parte din punct de

vedere administrativ din judeţul Prahova. Este situată în SE municipiului Ploiesti, la la intersecţia

paralelei de 44o şi 45" latitudine nordică cu meridianul de 26o şi 7" longitudine estică, în partea

de sud - est a României şi în partea de sud a judeţului Prahova.

.

Comună este compusă de satele:

• Gorgota (reședința comunei),

• Crivina,


22


GUVERNUL ROMANIEI



• Fânari,

• Poienarii Apostoli

• Potigrafu.

Se învecinează cu comuna Puchenii Mari la nord, cu comuna Tinosu și cu comuna Poienarii

Burchii la vest, cu județul Ilfov la sud și cu comuna Balta Doamnei la est.

Comuna s-a dezvoltat pe principalul drum national, DN1, fiind situat intre doua mari

orase, la o distanta de 35 km de Bucuresti si 15 km de Ploiesti, intre lunca Ialomitei si lunca

Prahovei, cele doua rauri reprezentand si limitele localitatii, respectiv raul Ialomita la sud si raul

Prahova la nord. Localitatea mai este strabatuta de paraul Cricov, afluent al raului Prahova. Pe


23


GUVERNUL ROMANIEI



teritoriul localitatii mai este situata si Balta Finari, de fapt suprafata lacului intersecteaza

teritoriul localitatilor Finari si Potigrafu.

2.2.Resursele naturale

ASEZARE GEOGRAFICA si RELIEFUL

Comuna Gorgota are o altitudine ce variaza între 66-80m. Astazi este o regiune agricola

importanta.

Poziţia sa la numai 15 km depărtare de Ploieşti, a constituit o situaţie foarte favorabilă

dezvoltării, atât din punct de vedere economic cât şi social-cultural. De asemenea, amplasarea sa

pe şoseaua naţională nr. 1 (DN 1), a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare o

dezvoltare complexă şi destul de rapidă.

Teritoriul aparţine Câmpiei Române: partea nordică corespunde câmpiei piemontane -

Câmpia Ploieştilor, partea sudică şi central estică se suprapune Câmpiei Titu - Potlogi. Relieful

prezintă o înclinare vest - est.

Morfologia versanţilor din cuprinsul reliefului comunei este simplă. În lungul câmpului şi

al luncii, unghiul de înclinare nu trece de 3 grade în timp ce pe versant ajunge la 9 grade.

Lucrările agricole şi de amenajări au schimbat în unele locuri înfaţişarea naturală a

pantelor. În general se observă că pantele dezvoltate pe depozite loessoide sunt drepte sau

abrupte.

Asadar, relieful comunei face parte din seria câmpiilor aluvi-profluviale acoperite

cu depozite loessoide slab fragmentate cu terase locale şi gradini in cuprinsul luncii.

În ansamblu, regiunea analizată este constituită din roci sedimentare neozoice şi

cuaternare de tipul nisipurilor, pietrişurilor, argilelor, marmurelor, aluviunilor, luturilor,

depozitelor loessoide, caracterizate printr-un pronunţat caracter friabil.

Caracterul lacustru şi fluvio-lacustru al acestor roci a determinat o dispunere tabulară,

care se răsfrâge asupra caracterului plat al formelor de relief. Liniile de denivelare


24


GUVERNUL ROMANIEI



geomorfologică nu sunt rezultatul morfostructurii sau morfolitogiei, ci efectul eroziunii

exercitate de către reţeaua hidrografică.

CLIMA

Teritoriul comunei Gorgota se situeaza in zona climatică temperat-continentală. Clima se

caracterizează prin veri foarte călduroase, ierni friguroase, primăveri scurte şi toamne lungi.

Temperatura medie a aerului este de 110C, iar a solului de 13,50C. Clima pastreaza

caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, fiind temperat-continentala cu unele

usoare nuante excesive in aceasta zona de silvostepa, caracterizandu-se prin variatii evidente de

temperatura de-a lungul celor 4 anotimpuri. Vara este cel mai calduros anotimp, temperatura

medie inregistrata fiind de 22-25 grade C, cu fenomene de seceta si uscaciune, iar precipitatiile

sunt variabile in timp, avand caracter torential. Iarna se inregistreaza temperaturi medii intre -2,7

grade C si 0,2 grade C, temperaturi zilnice fiind cuprinse intre -10 si +10 grade C. Sunt prezente

zapezi abundente si viscole. Cele doua anotimpuri de tranzitie, primavara si toamna, completeaza

variatia aspectului climatic al acestei zone de campie.

Topoclimatele sunt determinate de particularitatile naturale ale suprafetei active si de

efectele activitatii umane. Exista diferente intre:

- topoclimatele de asezari – unde exista o temperatura mai ridicata, un grad de uscaciune

mai mare si umezeala redusa;

- topoclimatele de campie – aici existand o ventilatie mai mare a aerului;

Precipitaţiile medii anuale sunt de 556-580 l/m2 ceea ce reprezintă o medie sub cea

nationala. În timpul verii ploile au adesea un caracter torenţial şi uneori sunt insoţite de grindină.

Regimul eolian are o mare importanţă în legătură cu construcţiile industriale, propagarea

zgomotelor, poluarea atmosferei. Mişcarea generală a atmosferie prezintă nu atât deosebiri cu

caracter spaţial cât mai ales de ordin calitatic şi cantitativ.

Frecvenţa vânturilor, strâns legată de mişcarea generală a aerului, se exprimă prin

ponderea pe care o au diferitele direcţii de deplasare a aerului în ansamblul general al mişcării

aerului.


25


GUVERNUL ROMANIEI



În cadrul frecvenţei medii anuale primul loc este ocupat de vânturile de NE cărora le

revine 27,3% din totalul mişcărilor de aer după care urmează vânturile de N cu 15,1% şi cele de

SV şi V cu câte 10,2% şi respectiv 11%. Urmează cele de SE cu 9,6% de E cu 6,4% cele de NV

şi S cu 5,7% şi respectiv 5,4%, raza vânturilor având o formă alungită de la E şi NE spre V şi

SV. Calmul atmosferic înregistrează valori medii de 9,3% (1990).

Climatul zonei se caracterizează prin diferenţe de la un anotimp la altul. Astfel, pentru

zona la care ne referim (după datele calculate de O. Neacşu şi C. Popovici, 1969), radiaţia solară

globală este de 125,32 cal/cm2 pe suprafaţa orizontală, maximul insolaţiei fiind în medie de

18.210 cal/cm2 şi minimul în decembrie de 3000 cal/cm2.

Faţă de valorile medii, radiaţia globală suportă mari variaţii periodice (anuale şi lunare),

care sunt generate de particularităţile circulaţiei generale a atmosferei. De exemplu, pe tip de

timp anticiclonic, caracterizate prin cer senin, radiaţia solară este mai mare. În schimb, pe tip de

timp ciclonic, cu nebulozitate ridicată, radiaţia solară este mai redusă.

Cât priveşte dinamica generală a atmosferie dominante sunt masele de aer de origine

polar maritimă şi continentală (din sectorul E), care deţin 60,3%, urmate de cele de origine

tropical-maritimă şi tropical-continentală cu 15,8% (O. Bogdan, 1980). Din această frecvenţă a

maselor de aer rezultă influenţe continentale, oceanice şi mai estompat submediteraneene. În

mare şi Judeţul Prahova se încadrează în ceea ce S. Mehedinţi denumea climat getic. Acest tip de

climat se caracterizează prin patru anotimpuri cu particularităţi specifice.

RESURSELE MINERALE

Resursele minerale constituie o componentă a mediului geografic şi reprezintă o avuţie a

lumii, mai ales în măsura în care sunt utilizate sau atrase în procesul de producţie. Pentru zona

studiată sunt caracteristice agregatele minerale si balastul.

Balast (nisip şi pietrişuri) există în albiile râurilor. Argilele sub formă de loessoide se

găsesc în malurile râurilor şi subsolul interfluviilor.

Spre deosebire de materiile prime agricole sau cele forestiere care se reînnoiesc anual sau

după ciclul de refacere, reînnoirea zăcămintelor de minereuri şi minerale utile se ridică la


26


GUVERNUL ROMANIEI



milioane şi milioane de ani. De aici, se acordă o atenţie deosebită folosirii raţionale şi cu mare

randament a zăcămintelor subsolului.

HIDROGRAFIE

Comuna Gorgota este situata pe partea dreapta a râului Prahova (limita nordică a

comunei), care curge pe o distanţă de 12 km. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Cricov,

afluent al Prahovei. Balta Fînari se întinde pe o suprafata de 27 ha. Râul Ialomita formeaza limita

sudica a comunei Gorgota pe o lungime de 3,125 km.

Conform clasificării lui I. Pişota şi I. Buta, întâlnim atât straturi acvifere libere cât şi

straturi acvifere captive.

Straturile acvifere libere

Apar în formaţiunile permeabile din extremitatea superioară a litosferei. După rocile în

care sunt situate straturile acvifere cu nivel liber sunt de trei tipuri:

• straturi acvifere de la baza depozitelor loessoide;

• straturi acvifere de la baza teraselor;

• straturi acvifere din depunerile aluvionare (din luncă).

Alimentarea apelor subterane din precipitaţii este diferită în cazul depozitelor loessoide,

datorită greutăţii de infiltrare. Rezervele de apă relativ reduse, iar ca urmare a adâncimii mari şi

nivelul freatic, calitatea lor este mijlocie spre slabă. Salinitatea creşte uşor de la N spre S şi de la

V spre E, fiind invers proporţional cu cantitatea precipitaţiilor, iar duritatea este destul de

ridicată.

Straturile acvifere captive

Se deosebesc de cele freatice prin faptul că se află între două formaţiuni impermeabile,

una acoperită (tavanul), alta în bază (patul). Se află la adâncime mare şi foarte mare şi sunt în

general orizontale. Referitor la chimism, aparţin clasei hidrocarbonatice, sulfatate, cloruraţi

potabile şi industriale (după I. Ujvari, 1972).


27


GUVERNUL ROMANIEI



VEGETAŢIA

În cadrul peisajului natural, vegetaţia ocupă un loc însemnat, constituind unul dintre

factorii naturali cu mare importanţă economică.

Comuna Gorgota corespunde, din punct de vedere al florei şi a faunei, zonei de

silvostepă. Varietatea speciilor, de la cele ierboasă la cele arborescente, fără să se impună o

anumita greutate în ordonarea lor.

Vegetaţia ierboasă: are un caracter stepic.

Buruienile sunt plante care cresc pe marginea drumului, pe terenurile virane, prin gunoiş

şi curţi părăsite. Caracteristicele sunt: urzica (Urtica dioica), brusturii (Arctium lappa), laurul

porcesc (Natura stramonium) cu flori mari şi albe ca nişte pâlnii şi măselariţa (Hyoscyamus

niger) cu flori gălbui, greu mirositoare.

Alături de acestea se mai întâlnesc: ştir (Amarantus); lobodă (Chenopodium) şi holera

(Xantium), scaiul cu fructe ovale şi tari, care prinzându-se cu uşurinţă de blana animalelor se

poate răspândi pe sute de km.

Dintre plantele întâlnite în crovuri, acolo unde se strânge apa din topirea zăpezii şi

precipitaţii, întâlnim: pirul (Cztnodon dactilon), mohorul (Setraria glanca), iarba grasă, ciboţia

cucului, volbura, măzărichea, cada şoricelului, păpădia, traista ciobanului ş.a.

Multe dintre aceste plante sunt duşmani ai agriculturii, datorită perioadei scurte de

dezvoltare, înmulţirii rapide şi stârpirii anevoioase.

Arbuştii caracteristici zonei sunt: porumbarul (Prunus spinosa), păducelul (Ecrataegus

momogyma), lemnul câinesc (Ligustrum vulgar), gherghinarul (Crataegus monogyna).

Vegetaţia arborescentă

În zona de câmpie se pot admira complexe păduroase care aparţin pădurilor de

silvostepă..

Pe teritoriul comunei Gorgota pădurea ocupa o suprafaţă de 496 ha. Dintre plantele

lemnoase pe care le întâlnim în aceste păduri amintim: cedrul (Quercus cerris), gârniţa (Quercus


28


GUVERNUL ROMANIEI



frainetto), stejarul (Quercus robur), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), carpenul

(Carpinus betulus), tei (Tillia tomentosa), ulmul (Ulmus campestris), cornul (cornus mas).

Specia principală o formează stejarul propriu-zis sau tufanul, cum i se spune în această

zonă. El ocupa peste 80% din numărul exemplarelor pe unitatea de suprafaţă (m2). Media de

înălţime este cuprinsă între 18-25 cm şi un diametru de 20-35 cm.

Locul al doilea îl ocupă carpenul (Carpinus betulus) cu aproape 15%.

În momentul de faţă pădurea Gorgota este lipsită de continuitate datorită defrişării

neraţionale făcută în anii de dinaintea războiului. Ea se înfăţişează sub forma unor parcele

fragmentate de cele cinci linii cum sunt numite de localnici fâşiile ocupate de culturi.

Spre maginile pădurii, stejarul a cedat locul salcâmului, arbore rezistent vânturior şi

secetei din stepă.

La poalele pădurii se întâlnesc arbuştii reprezentaţi de gherghinari, lemn câinesc,

porumbar, măceş, sânger etc.

În cadrul vegetaţiei ierboase care se întâlneste în pădure se numără: ghiocelul (Galanthus

nivalis), vioreaua (Scila bigfolia), rodul pământului (Arum maculatum), brebenelul (Corydalis

cava, corydalis solida), frăguliţa (adoxa moschatelina), untişorul (ficaria verna), care îmbogăţeşte

şi mai mult tabloul oferit de natură.

În a doua jumătate a lunii martie şi începutul lui aprilie înfloreşte urzica moartă (lamium

purpurem) şi vinariţa (asperla odorata) cu 7-9 frunze dispuse în verticil.

Vegetaţia acvatică

Apar frecvente rogozul (Carex pseudocyperus, Carex scutiformis, Carex vulpina),

pipirigul (Scipus lacustris), papura (Typha latifolia) şi, mai ales, trestia. În apă apar lintiţă,

mătasea broaştei (Spiogyra) şi brădiş (Myriophlium).

În apropierea malurilor, pe luncile apei, se întâlnesc plante fixate în mâlul de pe fundul

apelor, ca :nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (nuphar lutem), ciulinul de baltă (tropa

nataus), broscăriţa (Potamogeton fluitans).


29


GUVERNUL ROMANIEI



FAUNA

Câmpia, ca principală formă de relief a comunei Gorgota, reprezintă un mediu de viaţă

uniform. De aceea, în câmpul propriu-zis trăiesc destul de puţin păsări (prin pomi sau tufişuri

care rămân pe alocuri în câmpie trăiesc sepcii de pădure).

Fauna de stepă

Cele mai cunoscute păsări din zonă analizată sunt: vrabia, rândunica migratoare, cioara,

stăncuţa, prepeliţa sau pitpalacul (Coturnix coturnix), care-şi face cuib printre ierburi şi tufişuri,

graurul (Sturnus vulgaris) asociat în stoluri mari, ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha

calandra).

Păsările răpitoare sunt reprezentate de eretele alb, şorecarul mare (Butec rufinus), uliul.

Mamiferele caracteristice rămân rozătoarele. Cele mai răspândite sunt: popândăul

(Citelus citelus) şi hârciogul (Cricetus cricetus), a căror arie de răspândire coincide cu arealul

agriculturii intensive. Alte rozătoare: şoarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele sau căţelul

pămâtului (Splax lucodon), şobolanul de câmp (Apodemus agrarus), iepurele de câmp (Lepus

europalus).

Fauna zonei cuprinde şi numeroase specii de insecte: lăcustele (Tettigonia viridissima),

cosaşii, greierii graşi (Bradyperus montadomi) şi călugăriţa (Mantia religiosa).

Dintre coleoptere, caracteristici sunt speciile de scarabei (Scarabaeus afinis), care-şi

depun ouăle în sfere mici de bălegar, care ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri

adăpostite.

Batracienii sunt reprezentaţi prin broasca râioasă verde (Bufo viridis), iar bacertinienii

prin şopârla cu picioarele scurte (Ablepharus kitaibeli).

Dintre şerpi putem menţiona şarpele dungat întâlnit pe lângă casa omului.

Fauna de pădure

În pădurile din zona silvostepei, pe lângă diversitatea şi numărul mare de specii de plante,

trăiesc şi o mulţime de specii de animale dintre care mai frecvente sunt cele din grupul


30


GUVERNUL ROMANIEI



nevertebratelor. Dintre acestea, se întâlnesc melci, păienjeni, gândaci, fluturi, albine etc. Cel mai

cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatia), pe care îl vedem când plouă alunecând pe

solul şi frunzişul umed. Dintre coleoptere (găndaci) cel mai interesant dintre cei ce se întâlnesc în

zonă este rădaşca (Lucarus cervus).

Lepidopterele (fluturii) sunt reprezentaţi prin omida stejarului (Lzmantria dispar) şi

fluturele de arţat (Cossus cossus).

Foarte bogată este fauna maruntă a frunzarului, formată din râme, miriapode, viespi,

păianjeni.

Dintre vertebrate, în pădurea din zonă apar batracieni, reptile, păsări şi mamifere. Un

batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul (Hila arborea).

Dintre reptile amintim: şarpele orb (Agnius fragilis), guşterul (Lacerata viridis), şerpii

neveninoşi- şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de pădure (Coronella austrica).

Din lumea păsărilor, caracteristice zonei studiate sunt: privighetoarea (Luscina luscina),

piţigoiul (Parus lubrubia), ciocănitoarea (Dendrocopas medius), ciocârlia de pădure (Lulula

arborea), pupăza (Upupa epops), fazanul (Phsianus colchicus).

Mamiferele cele mai cunoscute sunt: iepurele, ariciul, bursucul, vulpea, veveriţa,

căprioara, căpriorul, mistreţul.

Fauna acvatică

Primul loc îl ocupă fauna piscicolă, alcătuită din diferite specii de apă dulce: bibanul

(Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brana), roşioara (Scardilius

erythrophtalamus), linul (tinca tinca) etc.

Amfibienii sunt nelipsiţi: broaştele de lac (Rana suculenta şi Rana ridibuna), ca şi buhaii

de baltă (Bombina bombina).

În apele stătătoare insectele sunt foarte abundente. Domină muştele de baltă (Stratiomis

Ephydra), ţânţari (Chironomus Aedea) efemeroptere şi libelule (Libelulla, Cordulia).


31


GUVERNUL ROMANIEI



2.3.Istoricul comunei Gorgota

Cele mai vechi urme de viaţă materială din comuna Gorgota datează din orânduirea

comunei primitive şi au fost descoperite pe raza satului Poienarii Apostoli, în punctul numit

Panaitoaia. S-au mai descoperit obiecte din epoca bronzului (ceramică neagră ) din 1700 - 1100

î.e.n., precum şi din sec.I î.e.n. şi secolele III - IV e.n. Din epoca bronzului s-au descoperit resturi

de vase din pastă neagră, bine lucrată, cu toarte supraînaltate şi decor specific mil. II î.e.n., ceea

ce atestă dezvoltarea aşezării de la Panaitoaia peste una mult mai veche şi care se continuă, pe

baza descoperirilor făcute în straturile de la suprafaţă ale arăturilor adâncite pâna în sec. III - IV

e.n. Din sec. II - I î.e.n. şi III - IV e.n. provin resturile de ceramică roşiatică şi cenuşie de la

borcane, cupe fructiere, castroane, funduri, toarte, gurguie, mânere de amfore etc.

Săpăturile arheologice întreprinse în punctul Panaitoaia (o suprafaţă de cca. 2 ha ) au scos

la iveală şi 2 monede mici de argint romane, din perioada Republicii, dinari , sec. II - I î.e.n. , ce

atestă faptul că geţii din această zonă ajunseseră la un grad înaintat de dezvoltare a civilizaţiei.

Comuna Gorgota a luat fiinţă în jurul anului 1740, pe un platou cu ondulaţii, acoperit de o

mare pădure - Vlăsia Gorgotei, care prezenta mici poiene unde s-au întemeiat primele aşezări

omeneşti. Satele care compun actuala comuna Gorgota (îndeosebi Poienarii Apostoli, Crivina şi

Gorgota ), împreună cu Poienarii Burchii, Poienarii Rali şi Poienarii Vechi (sate care aparţin

actualmente comunei Poienarii Burchii), formau pâna la începutul sec. al XVIII-lea unul singur

şi vatra acestui sat se afla mai la nord cu 500 - 1000 m , mai precis la est de actuala cale ferata,

între pârâul Cricov şi pădurea Tinosu - Crivina, în zona care şi astăzi se numeşte Silişte.

Construirea căii ferate Bucureşti - Ploieşti - Braşov (1870 - 1872) şi implicit inaugurarea

staţiei Crivina la 13 septembrie 1872 a schimbat complet evoluţia satelor şi a locuitorilor. Pe

lângă meşteşugurile casnice (fierărie, rotărie, olărit, cişmărie etc.) apar spre sfârsitul secolului al

XIX - lea primii muncitori salariaţi, mai ales dintre ţăranii cei mai săraci (cu pamânt puţin sau

fără pământ) care vor deveni cei mai înaintaţi oameni din sat în ce priveşte viziunea generală

asupra muncii şi lumii.

Legenda comunei Gorgota


32


GUVERNUL ROMANIEI



Legenda orală cu cea mai largă circulaţie în rândul bătrânilor din actualele sate cu numele

Poienari, arată că acestea şi-ar fi avut obârşia pe izlazul de dincolo de pârâul Cricov, în locul

numit Silişte, transformat acum în teren arabil. Legenda spune că acolo ar fi fost împroprietăriţi

cu pământ nişte viteji oşteni ai lui Mihai Viteazul, care au luptat sub comanda căpitanului Baba

Novac. Pamântul şi satul Siliştea au fost dăruite de către Matei Basarab, pentru faptele sale de

vitejie, unui viteaz oştean - boier Poienaru şi celor 3 fii ai săi Bucur, Radu şi Apostol, de la care

şi-au luat denumirea cele 4 sate: Poienarii Rali, Poienarii Apostoli, Poienarii Burchii şi Poienarii

Vechi.

Denumirea satului Potigrafu provine de la cuvântul grecesc "potir" care înseamna vas din

lut lucrat cu mâna şi "grafos" de la cel care scrie vasul. Cu siguranţă că această denumire reflectă

îndeletnicirea de bază a acelor vremuri - olăritul.

Denumirea satului Fânari provine, după cum susţin localnicii de la faptul că de aici îşi

procurau fânul călătorii care poposeau la Potigrafu în drumul lor către Bucureşti , Ploieşti sau

Braşov.

Înainte de prima jumătate a sec. al XVIII - lea, jupânul Apostol ajunge deja stăpânul

satului de poienari unde îşi face mai întâi un conac, o curte boierească lângă care construieşte

pentru săteni o biserică Mai târziu ajunge stăpân şi pârcălab şi peste satul care se numea Crivina

Mică, unde îşi va muta reşedinţa, construindu-şi un nou conac, satul numindu-se de acum

Poienarii Apostolului sau Poienarii Apostoli. Este posibil ca jupânul Apostol după ce a acaparat

pământul şi satul Crivina Mică să fi avut şi sarcina strângerii birurilor din satul Crivina Mare cu

care se învecina, până ce acest sat încape pe mâna boierului Dimitrie Ioanidis. Conacul lui

Apostol de la Crivina Mică sau Gorgan, cum i se mai spunea din cauza multelor moviliţe de pe

islazul dintre el şi Gorgota (morminte vechi, scitice ori gotice) era pe locul actualului cămin

cultural şi al şcolii din Poienarii Apostoli de astăzi, care a fost incinta boierească până în anul

1948.

Astăzi zona se remarcă si prin una dintre cele mai cunoscute manifestări numită

“Festivalul Meşteşugarilor” – manifestare dedicată promovării meşteşugurilor tradiţionale (olărit,

rotărie, împletituri din papură, răchită, nuiele) peste hotare.


33


GUVERNUL ROMANIEI



Comuna Gorgota şi întreaga zonă adiacentă este renumită pentru meşterii olari. Apropierea de

Bucureşti şi poziţionarea pe drumul comercial care leagă capitala de Braşov au făcut ca

meşteşugurile să înflorească. În timp funcţia practică a migrat tot mai mult către funcţia

decorativă. Primăria comunei Gorgota doreşte să readucă meşteşugurile tradiţionale, să

demonstreze că aceste vechi meserii au încă o valoare economică. În aceslaşi timp prin

“Festivalul Meşteşugarilor”, comuna se transformă într-un punct de atracţie.

Pe parcursul zilei de desfăşurare au loc mai multe evenimente printre care: aprinderea

focului la cuptor (se va ridica o copie a tradiţionalului cuptor pentru ars oale, iar un meşter va

instala roata olarului), parada costumelor populare, spectacole folclorice (cu participarea unor

ansambluri folclorice din judeţul prahova şi a unor interpreţi de renume naţional), expoziţii cu

vânzare, serbare câmpenească şi foc de artificii. La această manifestare comună aşteaptă şi este

dispusă să primească vizitatori nu numai din ţara ci şi din străinatate.

2.4.Populatia

Evoluţia cantitativă a populaţiei comunei Gorgota este oglindită de recensămintele

efectuate începâd din 1831. Înainte de această dată, asupra evoluţiei numerice a populaţiei se pot

face estimări legate de informaţiile oferite de documentele istorice şi cartografice.

Schimburile de polulaţie dintre o regiune şi alta sau dintre o localitate şi alta reprezintă

gradul de atractivitate demografică şi reflectă dezvoltarea sau persepctivele de dezvoltare ale

regiunii sau localităţii respective. Marea majoritate a polulaţiei migrează spre Ploiesti si

Bucureşti.

Navetismul reprezintă o formă a mişcării migratorii, navetiştii fiind cei care pendulează

între locuinţă şi locul de muncă. Pentru Gorgota, navetismul poate fi luat în considerare din anul

1965, când numărul persoanelor active care plecau din comună a fost de 670. În 1988, numărul

acestora se ridică la peste 1500 de persoane. Majoritatea se deplasează cu autobuzul, mai puţin

cu mijloace proprii de transport.


34


GUVERNUL ROMANIEI



Navetişti care se deplasează în comună sunt reprezentanţi de ingineri, medici, cadre

didactice şi alte categorii de muncitorii calificaţi ce-şi desfăşoara activitatea în cadrul instituţiilor

şi unităţilor economice, din comună. În total sosesc zilnic peste 40 de persoane din Bucureşti,

Ploiesti şi localităţile învecinate.

Structura populaţiei

Privită evolutiv structura pe sexe a populaţiei, actualul teritoriu al comunei Gorgota s-a

caracterizat printr-un aproximativ echilibru între cele două sexe, numărul bărbaţilor fiind mai

mic decât cel al femeilor.

Structura pe grupe de vârstă este un indicator care reflectă stadiul „îmbătrânirii” sau

„întineririi” populaţiei într-o anumită perioadă de timp şi, mai ales, perspectivele stadiilor

următoare, facilitează analiza posibilităţior de asigurare cu forţa de muncă tânără, tendinţele de

îmbătrânire sau întinerire dermatografice.

In 2010, din totalul populaţiei de 5580 de locuitori, 258 revine grupei de vârstă 0-6 ani,

992 de locuitori pentru grupa de vârstă 6-18 ani, 2967 – pentru grupa 19-60 de ani, iar restul de

1363 de locuitori pentru grupa de peste 60 de ani.

Analizând cifrele de mai sus referitoare la populaţia de mari grupe de vârstă (tânără,

adultă, vârstnică) constatăm predominare grupei adulte, după care urmează grupa tânără urmată

de grupa vârstnică.

2.5.Resurse create de om

CAILE DE COMUNICATII

Până în secolul al XIX pe teritoriul Ţării Româneşti nu existau drumuri în adevăratul sens

al cuvântului. Se mergea “cum dădea Dumnezeu, peste câmpuri şi prin păduri” 5. Înainte de 1831

nu a existat nici o preocupare pentru imbunătaţirea drumurilor.

5 Ulyse de Marsilac-“Bucureştiul în veacul al XIX-lea”-Bucureşti,1999,p 106


35


GUVERNUL ROMANIEI



Regulamentul Organic a prevăzut măsuri şi mijloace pentru construcţia unor şosele.

Ţăranii au fost obligaţi sa presteze anual câte şase zile de lucru la drumuri; în buget au fost

alocate sume de bani pentru pietruirea drumurilor mari, întreţinerea drumurilor mici căzând în

sarcina satelor.

Dezvoltarea producţiei de mărfuri şi creşterea comerţului intern şi extern faceau tot mai

necesară îmbunătăţirea căilor şi mijloacelor de transport.

În prezent principalele căi de comunicatie sunt:

-DN 1

-drumuri judetene

-strazi comunale

Lungimea totala a drumurilor din comuna este de cca. 36 km, din care aproximativ 24 km

sunt modernizate.

MIJLOACE DE LOCOMO ŢIE

În trecut principalele mijloce de transport erau căruţa simplă, furgonul (căruţa acoperită

prevazută cu saltele sau bănci şi trasă de 4 căi) şi braşovencele (căruţe acoperite cu coviltir trase

de 8 cai). În 1869 au început să circule primele trenuri care au constituit până dupa cel de al

doilea război mondial singurul mijloc de transport public care deservea şi lumea satelor.

Încă din vechime, drumurile şi potecile au exprimat nu numai necesităţilor economice şi

sociale ale oamneilor, dar s-au legat de viaţa lor cotidiană.

Ca şi celelalte localităţi de pe cuprinsul ţării, Gorgota era străbătută încă din vechime de o

reţea însemnată de drumuri, unele de interes naţional, altele locale, unele din ele păstrându-se şi

astăzi, în timp ce altele au dispărut de mult.

În interiorul comunei, deplasarea se face de obicei pietonal sau cu bicicleta.

În comunele limitrofe se poate ajunge cu autobuze care efectuează zilnic curse.

În ceea ce priveşte transportul mărfurilor ce sosec sau pleacă din comuna se face cu

mijloace de transport proprietate publică sau particulară. Anual din comună pleacă către


36


GUVERNUL ROMANIEI



beneficiari produse agricole, avicole şi de mică industrie şi vin mărfuri industriale şi alimentare

pentru a fi desfăcute prin reţeaua comercială.

DOTARI SOCIO-CULTURALE

În comuna Gorgota işi desfăşoară activitatea două cămine culturale. Spiritualitatea

creştină este reprezentată de 3 biserici ortodoxe.

UTILITATILE PUBLICE

Electrificarea comunei s-a realizat în perioada 1950-1953. Iluminatul casnic este folosit

de cvasitotalitatea gospodăriilor din comună. Încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor de pe raza

comunei se face cu lemne, cărbuni şi combustibil lichid. Comuna nu are canalizare. Alimentarea

cu gaze naturale a fost introdusa recent, dar este partial utilizata de locuitori. Probleme sunt si in

zona depozitarii deseurilor.

ACTIVITATEA ECONOMICA

Agricultura este una putin performanta deoarece exista suprafete mici si dotari

necorespunzatoare. Daca la inceputul anilor 90 suprafata irigata era de peste 85% din terenul

agricol, azi aceste instalatii sunt nefunctionale.

In ceea ce priveste activitatea industriala, aceasta a inregistrat un declin dupa anii 90,

cand fostele intreprinderi de stat au functionat neperformant. Astazi exista o activitate

industriala, bazata pe economia de piata si initiative private, astfel ca o parte a populatiei active

este incadrata in zona industriala si nu in cea agricola.

TELECOMUNICATII

In domeniul telecomunicatiilor in Gorgota functioneaza un oficiu postal, iar numarul

abonatilor este de cateva mii. In domeniul noilor tehnologii, in comunicatii exista tendinte

deosebit de favorabile in domeniile:

o Comunicatii mobile GSM (Vodafone, Orange, Zapp, Cosmote, etc.),


37


GUVERNUL ROMANIEI



o Comunicarea in domeniul telefoniei fixe se realizeaza prin intermediul companiei

Romtelecom (majoritatea prin centrale digitale)

o Internet: exista un furnizorul care este, de asemenea, furnizor de televiziune prin cablu.

2.6. Perceptia asupra comunei Gorgota

In perioada februarie-martie 2011, Public Research a realizat un studiu privind

identificarea problemelor majore din comuna GORGOTA si formularea viziunii de dezvoltare

locala -componenta a proiectului privind elaborarea Strategiei de dezvoltare locala”

Studiul s-a derulat pe două niveluri:

- cvasitotalitatea angajatilor6 din cadrul primariei comunei Gorgota, dimensiunile cercetării

corelând urmatoarele direcţii majore:

• Identificarea problemelor locale;

• Caracterizarea activităţii administraţiei publice – aspecte relevante, ierarhizarea acestora;

• Descrierea calitatii vietii in comuna Gorgota.

-populatia comunei Gorgota. Au fost chestionate 42 de persoane, locuitori ai comunei,

urmarindu-se:

• Ierarhizarea problemelor locale;

• Formularea asteptarilor fata de activitatea administratiei publice locale.

I. ANGAJATII PRIMARIEI COMUNEI GORGOTA

1.1.Grupul tinta

Angajati ai Primariei Comunei Gorgota, jud. Prahova, functionari publici si personal

contractual, grup cu urmatoarele caracteristici majore:

6 S-a pornit de la premiza ca acestia sunt cunoscatori ai proceselor de dezvoltare locala, fiind implicati direct in acest proces si pot formula mult mai in cunostinta de cauza prioritatile locale


38


GUVERNUL ROMANIEI



Distributia pe sexe a grupului investigat este una fireasca pentru institutiile publice locale

din Romania (unde ponderea este de 60% femei si 40% barbati), apropiindu-se de nivelul

serviciilor deconcentrate si administratiei centrale unde ponderea femeilor este mai mare.

In ceea ce priveste varsta grupului investigat, se constata o suprapopulare a intervalului

31-50 de ani – 50%, ceea ce poate fi benefic din perspective experintei de munca si a

cunostintelor dobandite, dar este o categorie cu o ostilitate medie fata de procesele de schimbare.


39


GUVERNUL ROMANIEI



In ceea ce priveste varsta, exista o structura echilibrata a distributiei, in media nationala, cu un

usor dezechilibru intre grupul cu varsta peste 50 de ani (32%) si cel cu varsta pana in 30 de ani

(doar 18%) .

Din perspective studiilor, se constata ca 61% reprezinta studii superioare, mult peste

media nationala din instituţiile publice locale, aspect benefic pentru performanta instituţiei.

In ceea ce priveste atitudinea fata de serviciile oferite de institutie, in general angajatii se

declara multumiti (71%) si foarte multumiti (23%), un procent de 6% exprimandu-si

nemultumirea faţă de calitatea serviciilor oferite de instituţie. In aceasta a doua categorie intra

mai ales cei ce vor sa lucreze in viitor in mediul privat sau in alte institutii. Toti cei care declara

ca doresc sa ramana in institutie se declara multumiti si foarte multumiti de serviciile oferite.


40


GUVERNUL ROMANIEI



Desi se declara in general multumiti fata de serviciile furnizate, angajatii apreciaza ca

sunt necesare ajustari, adaptari la noile realitati (65%). Exista si un procent insemnat de persoane

foarte multumite (23%), ce apreciaza ca totul merge foarte bine. Dar 12% dintre angajati

apreciaza ca sunt necesare schimbari profunde, precizand domeniile comunicarii si

organizarii interne, revederea fiselor de post si asumarea responsabilitatii. Acest procent al

nemultumitilor este mai mare fata de alte institutii analizate (media -7%).


41


GUVERNUL ROMANIEI



Din punct de vedere al atitudinii generale fata de viata, se constata ca cele mai mari

multumiri vin din partea familiei. Totusi se constata nemultumiri fata de ocupaţia actuală.


42


GUVERNUL ROMANIEI



1.2.Problemele localitatii in viziunea angajatilor primariei

Ierahizand problemele, constatam ca in viziunea celor intervievati, cele mai grave sunt

urmatoarele:

Foarte grav Grav

1 Locurile de munca Persoanele sarace

2 Persoanele sarace Protectia mediului


43


GUVERNUL ROMANIEI



3 Organizarea şi funcţionarea pieţelor Locuri de munca

4 Locuri pentru petrecerea timpului liber Alimentare cu gaz

5 Alimentare cu gaz Caini vagabonzi

6 Alimentare cu apă

Asadar, ordinea de prioritate a gravitatii problemelor este urmatoarea:

1. Locurile de munca si persoanele sarace

2. Mediul

3. Alimentare cu gaz, Alimentare cu apă

4. Locuri pentru petrecerea timpului

liber, pieţe agroalimentare

5. Cainii vagabonzi

Nu reprezinta probleme:

� scolile,

� locurile de joacă pentru copii

� transportul in comun.

� Iluminatul public

� locuinţele

II.POPULATIA COMUNEI GORGOTA

2.1.Grupul tinta

Locuitori ai comunei Gorgota, grup cu urmatoarele caracteristici majore:


44


GUVERNUL ROMANIEI



In functie de varsta, distributia a fost urmatoarea:

In ceea ce priveste studiile, situatia este urmatoarea:


45


GUVERNUL ROMANIEI



Daca in ceea ce priveste varsta si sexul, esantionul este aproape de distributia nationala,

in privinta studiilor 38% au fost cele liceale, potrivit reprezentativitatii locale.

In ceea ce priveste ocupatia, au fost alese categorii diverse, dupa cum se poate observa.

2.2. Problemele localitatii in viziunea populatiei


46


GUVERNUL ROMANIEI



In opinia oamenilor intervievati, ordinea problemelor este urmatoarea:


47


GUVERNUL ROMANIEI



-locuri de muncă

-persoanele sărace

-spitalele

-organizarea şi funcţionarea pieţelor

-locuri pentru petrecerea timpului liber

Se observa totusi o consecventa in raspunsuri, demonstrata de urmatoarele intrebari. Desi

exista probleme locale mentionate, la intrebarea “In general, ce va doriti in localitatea in care

traiti?”, raspunsurile nu au coincis in totalitate, in sensul ca exista o alta ierarhie:


48


GUVERNUL ROMANIEI



Principalele asteptari ale oamenilor sunt:


49


GUVERNUL ROMANIEI



-alimentare cu apă şi canalizare

-locuri de muncă

-spitale, policlinici

-alimentare cu gaz

-siguranţă pe stradă

Prin suprapunerea ariilor investigate, concluzionam ca principalele asteptari la nivelul

comunei Gorgota ce sunt in sfera de responsabilitate a administratiei locale, sunt legate de:

-reţele de utilităţi

-dezvoltare economică

-spitale, policlinici, locuri de petrecere a timpului liber

-câini comunitari

2.3.Atitudinea fata de autoritatile locale

Atitudinea fata de primarie este una multumitoare. 10,7% dintre cei chestionati fiind foarte

multumiti , iar 35,7% multumiti de activitatea primariei.


50


GUVERNUL ROMANIEI



Un procent important dintre cei intervievati (71,4%) au declarat ca in ultimul an, ei sau

cineva din familie au avut de rezolvat diverse probleme la primarie.

Dintre cei ce au declarat ca au avut de rezolvat o problema la primarie 75% au fost

multumiti de modul de rezolvare, toate persoanele precizand ca nu au fost nevoiti sa dea bani sau

alte cadouri in acest sens.


51


GUVERNUL ROMANIEI



24.Informatii cu privire la activitatea Primarului

Principalele informatii legate de actiunile Primarului sunt obtinute de la vecini (32%),

prieteni si sediul primariei.


52


GUVERNUL ROMANIEI




53


GUVERNUL ROMANIEI



Capitolul 3

Analiza SWOT a comunei Gorgota si obiectivele strategice

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce

priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă

haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase.

Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai

bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de

dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au

fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării

strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea

documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea

comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul

administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să

identifice şi să speculeze oportunităţile aparute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths

(puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri).

Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de

dezvoltare a comunei Gorgota, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile şi

pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională

s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2007-2013 in prima etapa si

revizuirea pentru perioada 2011-2020.

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul

cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din

direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control.


54


GUVERNUL ROMANIEI



Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi

pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de

prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma

acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.

Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale

comunei.

Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

Întrebări cheie care îndrumă analiza strategică:

Puncte tari ale comunei Gorgota: Puncte slabe:

- Amplasarea în apropierea municipiilor - Structura economică puţin diversificată

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte şi punctele slabe)

CE AM PUTEA FACE

(Oportunităţi şi ameninţări)

STRATEGIE

CE TREBUIE SĂ NE PREOCUPE?

CUM PUTEM ÎMPLINI AŞTEPTĂR ILE

LOCUITORILOR COMUNEI?

CE RESURSE ŞI POTENŢIAL VREM SĂ

DEZVOLTĂM?

CE OPORTUNITĂŢI PUTEM FRUCTIFICA?

CE VREM SĂ FACEM?

(Valorile comunei şi locuitorilor ei)

CE SE ASTEAPTĂ CEILALŢI SĂ FACEM?

(Dorinţele locuitorilor comunei)

Rafinare ulterioară

STRATEGIE


55


GUVERNUL ROMANIEI



București si Ploieşti

- Amplasarea pe DN1

- Soluri fertile care favorizează

dezvoltarea unei agriculturi diversificate

- Resurse naturale importante – padure,

apa curgatoare;

- Forta de munca numeroasa

- Autoritati locale deschise

- Existenta retelelor de comunicatii

(telefonie, internet, cablu)

- Existenta retelei electrice

- Infrastructura scolara importanta

- Retea locala de drumuri rehabilitate

- Tradiţie şi potenţial pentru dezvoltarea

agriculturii

- Reţele de salubrizare şi iluminat public

dezvoltate

- Tradiţii culturale şi evenimente locale

- Infracţionalitate redusă

- Numar limitat de investitori, cu un

profil puţin diversificat

- Perceptie neclara si partial nefavorabila

- Inexistenta formelor de marketing local

- Lipsa unei rețele de canalizare

- Lipsa instalațiilor și a unei stații de

epurare

- Structura economică relativ învechită

- Resursele bugetare alocate dezvoltării

economice locale insuficiente nevoilor

existente ale comunității

- Inexistența unor contacte mai stranse

între administrație si agenții privați.

- Forta de munca slab calificata

- Proprietate agricola divizata, faramitata

- Inexistenta unor forme organizate de

exploatare agricola

- Educatie, cultura civica slab dezvoltate,

grad redus de participare civica

- Sistem educational incomplet

- Scaderea nivelului de pregatire al

resurselor umane

- Inexistenta unor servicii medicale

adecvate

- Dotari limitate pentru sport si agrement

- Intravilan limitat in comparatie cu

expansiunea zonei de locuit

- Suprafete mici de spatii verzi amenajate


56


GUVERNUL ROMANIEI



- Spirit antreprenorial redus

Oportunit ățțțți:

Amenințțțțări:

- Integrarea în Uniunea Europeană care a

determinat creșterea gradului de

descentralizare, inițierea autonomiei locale și

creșterea rolului pe care comuna îl are în

economia județului prin numarul de investitori

- Cresterea atractivitatii comunei pentru

locuire si investitii

- Existenta resurselor nerambursabile din

fondurile structurale

- Integrarea in strategiile de dezvoltare

ale judetului

- Dezvoltarea unor relatii de parteneriat

în vederea dezvoltării infrastructurii rețelelor

de utilități și transport public cu localitățile

limitrofe

- Potenţial mare de dezvoltare a

sectorului serviciilor

- Posibilitatea practicării agriculturii

ecologice

- Asocierea între fermieri pentru

cresterea profitabilităţii în agricultură

-Perspective bune pentru dezvoltarea

agroturismului si a turismului de weekend

- Resurse bugetare reduse față de nevoia

de investiții în infrastructură, rețele de utilități

( canalizare, iluminat public)

- Creșterea impozitelor aferente agenților

economici care poate avea ca efect diminuarea

activitatii economice

- Legislatia instabila, incoerenta

- Extinderea Uniunii Europene va duce la

cresterea competiţiei pentru produsele agricole,

putând defavoriza unele sectoare tradiţionale,

în prezent competitive

- Exodul forţei de muncă.

- Aparitia de probleme sociale generate

de criza económica

- Sprijin redus din partea altor autoritati

publice

- Cooperarea slaba cu UAT-urile

invecinate


57


GUVERNUL ROMANIEI



Pe baza diagnosticului din capitolul precedent si cu ajutorul analizei SWOT de mai sus,

suntem in masura sa evidentiem, obiectivele strategice de dezvoltare a comunei Gorgota.

Identificarea directiilor de dezvoltare ale comunei a avut la bază principiul dezvoltării locale

integrate, intelegand prin aceasta dezvoltarea prin corelarea celor trei componente majore ale

dezvoltării unei comunităti, si anume dezvoltarea economică, dezvoltarea socială si gestionarea

echilibrată a resurselor si mediului natural, astfel incat realizarea fiecărui obiectiv strategic,

apartinand oricărei componente de dezvoltare, actuale sau viitoare, să aibă un impact pozitiv sau

cel putin să nu afecteze realizarea obiectivelor din celelalte componente majore ale dezvoltării.

Viziunea de dezvoltare

Pana in anul 2020 comuna Gorgota va deveni un liderul zonal al dezvoltarii durabile, model

pentru localitatile invecinate. De asemenea, va fi, prin gradul de dezvoltare economica, un actor

important al activitatilor economice din judeţul Prahova.

Misiunea

Comuna Gorgota va oferi locuitorilor săi servicii publice, infrastructură si dotări socio-edilitare

la standarde europene, asigurandu-le acestora un nivel de trai decent si confortabil, un mediu

prielnic formării, muncii si petrecerii timpului liber, acces la servicii sociale de calitate.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală constă in cresterea capacitătii de

planificare si parteneriat a actorilor de la nivel local, in vederea dezvoltării economice, sociale si

de mediu a comunitătii locale.

In vederea realizarii obiectivului general, se va urmări atingerea următoarelor obiective specifice:

Domeniul economie – agricultura

• Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la

principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii

nivelului de trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.

Domeniul economie – industria


58


GUVERNUL ROMANIEI



• Creşterea competitivităţii şi a performanţei domeniului industrial de la nivelul comunei

Gorgota, în vederea întăririi capacităţii de adaptare la cerinţele pieţei interne şi internaţionale, pe

fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe ansamblu

Domeniul mediu

• Cresterea calitatii mediului si promovarea activa a masurilor de protectie a acestuia

Domeniul dezvoltare sociala

• Cresterea calitatii vietii si a starii de sanatate a populatiei

Domeniul amenajarea teritoriului si infrastructura de transport

• Utilizarea optima a teritoriului comunei si imbunatatirea infrastructurii de transport

Domeniul administratie publica locala

• Modernizarea administratiei publice

Domeniul educatie si formare

• Dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea infrastructurii educationale si asigurarea

accesului la diferite forme de educatie

Domeniul cultura, sport si agrement

• Dezvoltarea infrastructurii pentru cultura, sport si agrement


59


GUVERNUL ROMANIEI



Capitolul 4

Domeniile dezvoltarii comunei Gorgota, obiectivele si proiectele specifice

4.1.Economia locala

Foto: complex de silozuri

4.1.1.Agricultura



60


GUVERNUL ROMANIEI



Până la tratatul de la Adrianopol din 1829, economia românească se întemeia pe cresterea

vitelor. După desfiinţarea monopolului comercial otoman cultura plantelor începe să ia o

amploare din ce in ce mai mare.

Creşterea vitelor a intrat în declin dupa reforma agrara din 1864 când ţaranilor l-i s-a

îngradit dreptul de folosire a islazurilor. Ţăranii cultivau mai ales porumb şi mei, în timp ce

marele propietar cultiva mai ales grâu. Agricultura se făcea cu mijloace rudimentare. Plugul şi

grapa erau din lemn (cu excepţia brăzdarului); semănatul şi seceratul se faceau cu mâna;

treieratul se făcea cu animale.

După 1864 şi 1921 s-au dezvoltat proprietaţi individuale. Încep să se utilizeze pluguri şi

grape de fier.

După 1921 au început să practice legumicultura . Culturile cel mai des întâlnite erau cele

de tomate, castraveţi şi varza. Tot acum încep să se introducă pe marile propietaţi primele maşini

agricole (secerători, batoze, semănatori). Se cresteau vaci, cai, porci, oi, bivoliţe şi păsări.

Cultura cerealelor a ocupat întotdeauna cea mai mare parte a terenurilor arabile. Înainte de 1900

în Gorgota cele mai mari suprafeţe erau destinate culturii cerealelor. Între 1900 şi primul război

mondial începe să se cultive floarea-soarelui şi plantele de nutreţ. Între cele două războaie

culturile înregistrează prima diversificare evidentă, prin creşterea considerabilă a plantelor pentru

industrializarea, legumelor, plantelor furajele şi în carul cerealelor, a porumbului şi orezului.

După cel de-al doilea război mondial se definitivează actuala structură a culturilor.

- suprafaţa cultivată cu grâu 130 ha;

- suprafaţa cultivată cu porumb 744 ha;

- suprafaţa cultivată cu cartofi 40 ha;

- suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui 3000 ha;

- suprafaţa cultivată cu legume 60 ha;

- suprafaţa cultivată cu vii şi livezi 20 ha;

Începând cu deceniul opt al secolului trecut, legumicultura a luat o extindere

considerabilă. Un element de noutate l-a constituit introducerea culturilor protejate cu solarii,

fapt ce a permis realizarea mai multor culturi într-un singur an pe acelaşi teren. Un alt factor de


61


GUVERNUL ROMANIEI



progres l-a constituit construirea unui sistem de irigaţii care a permis o importanta creştere a

producţiei. De asemenea s-au introdus tehnologii noi ca de exemplu ierbicidatul culturilor.

Pe teritoriul localităţii sunt prezente culturi agricole variate:

• Cereale: grâu, porumb, orz, ovăz, sorg

• Legume: roşii, ceapă, usturoi, praz, fasole, ardei, varză, mazare, castraveţi, spanac, tomate,

conopidă, vinete, ridichii, dovleci, dovlecei, pepeni, leuştean, pătrunjel, salată, cartofi

• Plante uleioase: floarea-soarelui

• Vi ţa de vie

• Pomi fructiferi: meri, peri, pruni, gutui, cireşi, vişini

• Arbuşti: zmeurul, căpsunul

• Flori: ochiul boului, gladiola, laleaua, trandafirul, tufanica, zambila, dalia, crizantema etc

În ceea ce priveşte inventarul agricol s-au facut progrese insemnate prin introducerea

tractoarelor, combinelor, semănătorilor, discurilor şi praşitorilor mecanice, instalaţiilor de

erbicidat şi a celor de irigat culturile.

Solurile brun-roscate (dominante) si aluviale (din lunci) existente pe teritoriul comunei, se

preteaza culturilor de cereale, plante industriale, pomi fructiferi, vita de vie (solurile brun –

roscate si legumicultura (solurile aluviale).

Foto: teren agricol in Gorgota


62


GUVERNUL ROMANIEI



Pe teritoriul comunei GORGOTA principalele tipuri de sol sunt :

* Cernoziomuri argiloiluviale tipice

- Textura : Lutoargiloasa

* Cernoziomuri cambice freatic-umede


* Cernoziomuri cambice freatic-umede

- Textura : Lutoasa

* Mlastini

- Textura : Ape (lacuri, balti, mlastini)

* Protosoluri aluviale gleizate

- Textura : Lutoasa

* Protosoluri aluviale gleizate

- Textura : Nisipolutoasa..lutonisipoasa

* Protosoluri aluviale

- Textura : Nisipolutoasa..lutonisipoasa

* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate

- Textura : Lutoasa

* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale)

- Textura : Argiloasa

* Soluri brun-roscate tipice (inclusiv slab luvice)


* Soluri brun-roscate tipice (inclusiv slab luvice)

- Textura : Lutoasa

* Soluri pseudogleice luvice si albice, uneori si planosoluri (in crovuri si

padine)


* Soluri pseudogleice luvice si albice, uneori si planosoluri (in crovuri si

padine)


63


GUVERNUL ROMANIEI



- Textura : Lutoasa

Conform datelor din fisa comunei utilizarea terenului in comuna este:

• Suprafata Agricola – 2439 ha

• Suprafata arabila – 2135 ha

• Livezi si pepiniere pomicole – 20 ha

• Pasuni – 245 ha

In functie de tipul de cultură, situatia este urmatoarea:

Grâu kg ha

2007 360000 120

2008 312000 104

2009 390000 130

Porumb kg ha

2007 2400000 800

2008 2430000 900

2009 3348000 744

Cartofi kg Ha

2007 470000 40

2008 405000 40

2009 660000 40

Floarea soarelui

kg ha

2007

2008 2 3000


64


GUVERNUL ROMANIEI



2009

Leguminoase kg ha

2007 700000 60

2008 890000 60

2009 636000 60

Altele kg ha

2007 70000 10

2008 100000 10

2009 40000 10

Astazi, agricultura comunei este una de subzistenta, fiind foarte multe terenuri necultivate. O

pondere insemnata o reprezinta cultivarea legumelor si comercializarea acestora pe pietele din

Bucuresti si Ploiesti.

Efectivele de animale, in totalitate apartinand domeniului privat, sunt reprezentate in principal

prin porcine, bovine (produse lactate avand un flux major spre capitala), ovine. Cresterea

pasarilor cunoaste o mare dezvoltare.

STRUCTURA ANIMALELOR

Bovine 200

Porcine 200

Ovine 680

Păsări 7000

4.1.1.2.Analiza SWOT pentru domeniul agricultura


65


GUVERNUL ROMANIEI



Puncte tari ale comunei Gorgota pentru

domeniul agricultura

Puncte slabe:

- Amplasarea în imediata apropiere a

municipiilor București şi Ploieşti, potential

pentru desfacerea produselor agricole

- Soluri fertile care favorizează

dezvoltarea unei agriculturi diversificate

- Resurse naturale importante, in special

reteaua hidrografica;

- Forta de munca importanta in

agricultura

- Traditia legumiculturii si cresterii de

animale



pentru promovarea produselor agricole

- Suprafata agricola importanta

- Potentialul terenului arabil – suport

pentru o gama larga de culture (grau, orz,

porumb, legume)

- Utilizarea redusa a pesticidelor si

ingrasamintelor

- Proprietate agricola divizata, faramitata

- Inexistenta formelor de promovare a

produselor agricole locale

- Forta de munca slab calificata in

domeniu, fata de tendintele europene

- Inexistenta unor forme organizate de

exploatare agricola

- Persistenta problemelor de fond funciar

- Sistem educational inexistent in

domeniu

- Lipsa contactelor externe si lipsa de

integrare in circuitul national al producatorilor

agricoli, informatii neactualizate;

- Dotare tehnica slaba a tuturor

sectoarelor din domeniu

- Lipsa echipamentelor de irigatii

- Inexistenta sistemelor de colectare,

prelucrare si valorificare superioara a

produselor agricole

- Slaba eficienta economica a

exploatatiilor agricole

- Utilizarea de soiuri si rase slab

productive

- Acces limitat la specialisti, informatii si

consultanta in domeniu


66


GUVERNUL ROMANIEI




Amenințțțțări:


fondurile structurale pentru agricultura


ale judetului

-Posibilitatea practicării agriculturii

ecologice

-Asocierea între fermieri pentru

cresterea profitabilităţii în agricultură

-Infiintarea de puncte de colectare si

prelucrare a materiilor prime rezultate

din agricultura

- Slaba informare a agricultorilor cu

privire la normele europene

- Concurenta importului de produse

agroalimentare de pe piata Uniunii Europene


publice


invecinate

- Existenţa unui cadru instituţional şi

legislative destul de stufos;

- Practicarea unei agriculturi de

subzistenţă nu este viabilă în condiţiile

integrării în UE

- Practici agricole neraţionale care pot

conduce la degradarea solului

4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultura

In formularea obiectivelor trebuie sa se tina cont de strategiile naţionale si cele judetene:

• “Planul de Dezvoltare Regională” elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională

• “Planul Naţional de Dezvoltare a României”

• “Programul de Guvernare”

• “Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “

• Strategia de dezvoltare a judetului Prahova

Obiectivul general al comunei Gorgota in domeniul agriculturii este:


67


GUVERNUL ROMANIEI



- Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile

economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai

în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.

Obiectivele specifice sunt:

1.Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:

- Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi

asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;

- Organizarea unei activitati de consultanta agricola care să aibă în sarcină rezolvarea operativă

a tuturor problemelor agricole

2.Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport;

dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură.

3.Reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice şi stabilirea notelor de bonitare, pe sole, în

cadrul fiecărei proprietăţi; reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei

agricole; studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea

potenţialului productiv al pământului; studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole

specifice.

4.Imbunatatirea soiurilor folosite (folosirea unor soiuri timpurii şi semitimpurii rezistente la

secetă, adaptate fiecărei zone de cultură, care să depăşească prin timpurietate perioadele critice

de secetă);

5.Monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor si îmbunătăţirea potenţialului genetic al

animalelor, asigurarea unor efective şi producţii animale care să satisfacă necesarul de consum a

populaţiei şi crearea de disponibilităţi;

6.Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin:

� stoparea defrişării p ădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului

forestier;

� excluderea păşunatului din păduri ;

� conversia arboretelor din lăstari la codru;


68


GUVERNUL ROMANIEI



� reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate;

� Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestieră în

zonele destinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;


Fisa 1

Domeniu

Agricultura

Programul / proiectul propus

Titlul:

Sprijin pentru producatorii agricoli

Cadrul general Exista posibilitatea eficientizarii activitatilor

agricole prin asociere si cooperare

Grup ţintǎ Fermierii locali

Obiective Atragerea şi stimularea producătorilor

agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi asociere în scopul aplicării unor

tehnologii moderne

Motiva ţia proiectului Proprietate divizata, exploatatii mici,

agricultura de subzistenta

Modul de implementare a proiectului Institutionalizarea unei intalniri pe an intre

autoritatile publice (primarie, prefectura,

consiliul judetean, Ministerul Agriculturii),

agenti economici specializati, institute de

educatie si cercetare in domeniul agricol si

fermierii locali in vederea promovarii

actiunilor agricole moderne

Sursa de finanţare/posibile surse de

finanţare

Bugetul local


69


GUVERNUL ROMANIEI



Institu ţia care raspunde de realizarea

proiectului

Consiliul local

Termen de realizare Operational in 12 luni

Indicatori O intalnire pe an, participarea a cel putin 5

institutii, cel putin 2 agenti economici, cel

putin 15 fermieri locali

In 2013 –existenta a cel putin doua asociatii

noi ale fermierilor

Fisa 2

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Consiliere si consultanta pentru fermieri

prin Centru de informare, consiliere si

consultanta

Cadrul general Nu exista o forma coerenta de informare

pentru fermierii locali


Obiective Organizarea unei activitati de consultanta

agricola care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole

Motiva ţia proiectului O forma permanenta de consultanta poate

creste nivelul de informare si in final

performanta agriculturii locale

Modul de implementare a proiectului Crearea la nivel local a unui centru de

informare, consultanta si consiliere pentru

fermieri care sa se ocupe inclusiv de

orientarea producţiei agricole în concordanţă


70


GUVERNUL ROMANIEI



cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şi

externe, promovarea agriculturii ecologice


finanţare

Bugetul local, fonduri structurale


proiectului

Consiliul local, Directia judeteana pentru

agricultura

Termen de realizare Centru operational in 2013

Indicatori Infiintarea centrului in 2013

Fisa 3

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Incubator de afaceri general si pentru

agricultura

Cadrul general Activitatea societatilor comerciale in

domeniul agricol este nesemnificativa

Grup ţintǎ Fermieri locali, agenti economici cu

activitate in domeniu

Obiective Integrarea producţiei agricole cu industria

alimentară, reţeaua de depozitare, transport;

dezvoltarea agenţilor economici pentru

prestări de servicii în agricultur ă

Motiva ţia proiectului Este nevoie de o integrare a activitatilor de

productie, transport, prelucrare a produselor

agricole, ceea ce presupune existenta unor

agenti economici, de preferinta locali, in

domeniu

Modul de implementare a proiectului Specializarea Centrului de informare,


71


GUVERNUL ROMANIEI



consiliere si consultanta in marketingul

agricol si incubator de afaceri pentru

agricultura

Organizarea anuala a unui seminar cu

exemple de succes de afaceri in domeniul

agricol


finanţare

Buget local, sponsorizari, contributii ale

fermierilor


proiectului

Centrul de informare, consiliere si

consultanta

Termen de realizare 2014

Indicatori Cel putin 3 proiecte de afaceri in domeniul

agriculturii lansate, minim 10 activitati de

consultanta/luna

Un seminar cu exemple de succes pe an

Fisa 4

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Reactualizarea zonarii si microzonarii

productiei agricole

Cadrul general In ultimii 10 ani nu s-au realizat astfel de

studii

Grup ţintǎ Fermierii si agentii economici locali

Obiective Reactualizarea studiilor pedologice şi

agrochimice şi stabilirea notelor de bonitare,

pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi;

reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării


72


GUVERNUL ROMANIEI



şi microzonării producţiei agricole

Motiva ţia proiectului Este necesara orientarea activitatii agricole

locale in concordanta cu resursele naturale

(cultivarea plantelor in acord cu terenurile)

Modul de implementare a proiectului Studii de amenajare integrată a diferitelor

zone, pentru protejarea şi ridicarea

potenţialului productiv al pământului; studii

de elaborare a noilor tipologii de exploataţii

agricole specifice


finanţare

Bugetul judetean si local


proiectului

Consiliul local si consiliul judetean


Indicatori Studiu pedologic si agrochimic

Zonarea productiei agricole

Fisa 5

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Cresterea performantelor agricole prin

utilizarea de soiuri adecvate

Cadrul general Este nevoie de utilizarea unor soiuri

adaptate conditiilor naturale din zona


Obiective Imbunatatirea soiurilor folosite (folosirea

unor soiuri timpurii şi semitimpurii

rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone


73


GUVERNUL ROMANIEI



de cultură, care să depăşească prin

timpurietate perioadele critice de secetă)

Motiva ţia proiectului Lipsa informatiilor in domeniu si a

resurselor financiare a dus la utilizarea unor

soiuri slabe, fara eficienta economica

Modul de implementare a proiectului Informare prin Centrul de informare cu

privire la soiurile adecvate zonei, achizitia

si distributia de soiuri


finanţare

Fonduri structurale

Bugetul de stat

Bugetul local


proiectului

Centrul de informare si consiliere


Indicatori -30% din soiurile utilizate in 2014 adaptate

specificului zonei

Fisa 6

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Imbunatatirea fondului genetic al

animalelor

Cadrul general Rasele utilizate in prezent nu conduc la

performanta economica


Scopul proiectului/Obiective Monitorizarea acţiunii de creştere a

animalelor si îmbunătăţirea potenţialului

genetic al animalelor, asigurarea unor


74


GUVERNUL ROMANIEI



efective şi producţii animale care să satisfacă

necesarul de consum a populaţiei şi crearea

de disponibilităţi

Motiva ţia proiectului Este necesara cresterea unor rase de animale

adaptate zonei, ce conduc la obtinerea de

eficienta economica.

Modul de implementare a proiectului Evidenta clara a efectivelor de animale si

raselor.

Informare prin Centrul de informare cu

privire la rasele adecvate zonei.


finanţare

Bugetul local

Bugetul judetului

Bugetul de stat


proiectului

Consiliul local

Directia judeteana pentru agricultura

Institutul pentru protectia animalelor


Indicatori Evidenta efectivelor de animale

20% din rasele utilizate in 2014 adaptate

specificului zonei

Fisa 7

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii

fondului forestier

Cadrul general Actualele zone verzi nu sunt foarte

insemnate ca suprafata de aceea necesita o


75


GUVERNUL ROMANIEI



atentie speciala

Grup ţintǎ Populatia locala

Obiective Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii

fondului forestier.

Motiva ţia proiectului Este necesara mentinerea si dezvoltarea

actualelor zone verzi

Modul de implementare aproiectului Dezvoltarea actiunilor locale de control si

crearea unui parteneriat cu un ONG,

eventual Garda de mediu a copiilor, care sa

urmareasca:

� stoparea defrişării

pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara

fondului forestier;

� excluderea păşunatului

din păduri ;

� conversia arboretelor din

lăstari la codru;

� reconstrucţia ecologică a

pădurilor destructurate

� Extinderea suprafeţei

pădurilor şi a altor forme de vegetaţie

forestieră în zonele destinate şi amenajate

pentru sport, agrement, recreere;


finanţare

Surse private


proiectului

Autoritati locale

ONG


76


GUVERNUL ROMANIEI



Scoala


Indicatori -1 parteneriat cu un ONG

-crearea Garzii de mediu a copiilor

-1 actiune/an de curatire a zonelor verzi cu

voluntari

-plantarea anuala a 100 de arbori cu

voluntari

4.1.2.Industria


Potenţialul economic al comunei Gorgota este predominant agrozootehnic, locuitorii ocupându-

se de cultivarea pământului şi creşterea animalelor. De asemenea, sunt dezvoltate domnii precum

tâmplăria (lemn şi PVC), construcţiile, prestări servicii, comerţ, producţie, agroturism etc.

Un loc important în valorifivarea resurselor locale, însă numai pentru necesităţi proprii, îl ocupau

meşteşugurile săteşti, în rândul cărora mai importante erau ţesăturile şi produsele lactate.

Datorită resurselor de care dispune, localitatea prezintă potenţial de afaceri, unde

investitorii ar putea desfăşura activităţi în domeniul agricol, înfiinţarea de ferme zootehnice şi de

prelucrare a produselor animaliere. De asemenea, se pot dezvolta mai mult decât există

activităţile de producţie şi servicii.

Pe teritoriul comunei Gorgota îsi desfaşoară activitatea o serie de persoane juridice cu

sediul social în comună, dar şi firme care au deschis punct de lucru în comuna şi absorb forţă de

muncă locală. Dintre acestea enumerăm:


77


GUVERNUL ROMANIEI



DENUMIRE SOCIETATE

LOCALITATEA

S.C. TRANSPORT INTERTRANS S.R.L. Transport internaţional

S.C. MOTEL SHOP SERVICII S.R.L. Fabrica alcool

S.C. COMET COLA S.R.L. Fabrica alcool

S.C. GHIVAS COM S.R.L. Comerţ materiale construcţii

S.C. SALVATOR FARM S.R.L. Farmacie umanã

S.C. ANDY IMPEX S.R.L. Agriculturã

S.C. KOPLAX S.R.L. Fermã agroozootehnicã

S.C. SIBAR ANTON S.N.C. Comerţ materiale construcţii

S.C. KOL S.R.L.

S.C. LA BRENDA UNIC S.R.L. Magazin alimentar

S.C. SIDORVAL S.R.L. Comerţ materiale construcţii

S.C. AGRO BUSSINES S.R.L. Depozit cereale

S.C. BALASTIERA TCS S.R.L. Extracţie balast

S.C. LEMN TECH S.R.L. Tâmplãrie lemn

SC KOPLAX SRL este printer cele mai importante firme ca cifră de afaceri şi număr de

angajaţi.

� Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN sunt 0121 Cresterea animalelor,

activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui.

� Capitalul social are o valoare totala de 1.250.000.000 lei si este integral privat,

strain.


78


GUVERNUL ROMANIEI



� Infiintata la 04.05.1999 societatea nu a desfasurat nici un fel de activitate pana la

data de 18 aprilie 2003 cand a achizitionat de la Build Nova SRL Ferma Fanari. Ferma

are in proprietate teren construibil, imobile si alte mijloace fixe din care cele mai

importante sunt fondul de animale de rasa pura (150 vaci Holstein).

� Ferma achizitionata este profilata in obtinerea de:

- Produse animale (lapte si carne);

- Produse vegetale specializate pentru furajarea animalelor.

� Produsul principal oferit in prezent de societate este laptele proaspat produs de

cele 47 vaci Holstein dintr-un efectiv total de 150 capete. Calitatea produsului oferit este

demonstrata de cumparator (Danone SRL) care are o arie de desfacere a produselor sale

de nivel national.

� Ca produse secundare amintim:

- carnea rezultata din sacrificarea vitelor ce isi pierd randamentul si a viteilor

- produse vegetale de furajare

4.1.2.2.Analiza SWOT



municipiilor Ploieşti şi București

- Infrastructura importanta de transport

- Forta de munca numeroasa


- Existenta retelelor de comunicatii (telefonie,

internet, cablu)

- Existenta retelei electrice

- Existenta materiilor prime pentru industria

- Structura economică puţin

diversificată


epurare

- Inexistența unor contacte mai

stranse între administrație si agenții

privați.




79


GUVERNUL ROMANIEI



alimentara

- Spatii si terenuri disponibile pentru

dezvoltari antreprenoriale

resurselor umane

- Spirit antreprenorial redus

- Lipsa unui sistem informaţional

adecvat susţinerii activităţilor din toate

ramurile economiei, în vederea

diversificării gamei serviciilor şi

activităţilor productive;

- Infrastructura de afaceri

neuniform repartizată;

- Lipsa unor investiţii economice de

tip Parteneriat Public – Privat

- Lipsa unei strategii de marketing

local si insuficienta promovare a

produselor si serviciilor locale

- Utilizarea pe o scară relativ mică a

tehnologiilor avansate

- Productivitatea industrială este

încă scăzută, raportat la cea din Uniunea

Europeană

- Lipsa unei planificari urbanistice

coerente pentru crearea de zone

industriale, pentru a reduce coexistenta

acestora cu zone de locuinte si dotari

sociale


Amenințțțțări:


activitati economice

- Creșterea impozitelor aferente

agenților economici care poate avea ca


80


GUVERNUL ROMANIEI





- Integrarea in strategiile de dezvoltare ale

judetului

- Potenţial

mare de dezvoltare a sectorului serviciilor

- Posibilitatea

construirii unor parcuri industriale, centre de

afaceri, complexe expozitionale in apropierea

localitatii.

efect diminuarea activitatii economice

- Legislatia instabila, incoerenta

- Extinderea Uniunii Europene va

duce la cresterea competiţiei putând

defavoriza unele sectoare tradiţionale, în

prezent competitive


- Aparitia de probleme sociale

generate de criza económica

- Sprijin redus din partea altor

autoritati publice


invecinate

- Riscul necorelării dintre

programele de dezvoltare a infrastructurii

şi nevoile de echipare a zonelor cu

potenţial de dezvoltare a IMM-urilor;

4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie

Strategia de dezvoltare a industriei are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale

stabilite în Programul de Guvernare, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Planul

Naţional de Dezvoltare. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială a

României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996

privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în Strategia

Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), precum şi în Programul Naţional de

Dezvoltare Regională a ţării. De asemenea, trebuie sa existe concordante cu Strategia de

dezvoltare a judetului Prahova.


81


GUVERNUL ROMANIEI



Obiectivul general il reprezinta creşterea competitivităţii şi a performanţei domeniului

industrial de la nivelul comunei Gorgota, în vederea întăririi capacităţii de adaptare la cerinţele

pieţei interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe

ansamblu.

Obiectivele specifice sunt:

1.Mentinerea investitiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de afaceri

2.Promovarea bunurilor si serviciilor locale

3.Atragerea de noi investitii, indeosebi din industrii nepoluante prin utilizarea capacitatilor de

productie, a resurselor existente si facilitarea accesului la utilitati

4.Incurajarea antreprenoriatului autohton


Fisa 8

Domeniu

Industria


Titlul:

Clusterul – motor de dezvoltare pentru

economia locală

Cadrul general Clusterele sunt definite drept o concentrare

sau aglomerare teritorială de firme mici si

mijlocii specializate intr-un domeniu comun

(serviciu, produs, cunostinte) sau domenii

interrelationale in sectorul respectiv.

Clustering-ul poate reprezenta o piatră de

temelie pentru dialogul constructiv dintre

reprezentantii mediului de afaceri si sectorul

public, mediul educational, societatea civilă

etc, astfel făcand posibilă cresterea eficientei


82


GUVERNUL ROMANIEI



parteneriatelor orientate către inovatie la

nivel local.

Fiind considerat un model de succes la nivel

european in domeniul sprijinirii mediului

deafaceri, clusterele vor fi promovate in

Romania in anii următori datorită

posibilitătii de a finanta integrarea

intreprinderilor romanesti in lanturi cluster.

Grup ţintǎ Agentii economici locali, ONG-uri, autoritati

publice, mediul academic

Obiective Mentinerea investitiilor actuale prin

construirea parteneriatului cu mediul de

afaceri

Motiva ţia proiectului Lipsa unui parteneriat mediu de faceri –

autoritati publice poate conduce la

diminuarea activitatii economice, indeosebi

in condii de criza economica

Modul de implementare a proiectului � Initierea unui parteneriat strategic in

vederea elaborării unui studiu privind

oportunitatea constituirii unui cluster;

In analiza constituirii unui cluster in zonă se

vor avea in vedere si următoarele aspecte:

-existenta a numerosi agenti economici in

domeniul comertului si constructiilor

-dezvoltarea unor activitati economice

nepoluante

� activităti de relationare cu mediul

academic din regiune, dat fiind că elementul


83


GUVERNUL ROMANIEI



de succes al unui cluster il reprezintă

cooperarea intre mediul de afaceri si mediul

academic;

� invitarea firmelor de consultantă in

cadrul unor sesiuni de informare a mediului

de afaceri local privind posibilitătile de

finantare in domeniul cresterii

productivitătii, dezvoltării resurselor umane,

utilizării tehnologiilor inovative;

� organizarea unor misiuni economice

pentru mediul de afaceri local;

� organizarea, impreună cu Camera de

Comert si Industrie a unor seminarii de

informare a mediului de afaceri local privind

accesul pe Piata Unică prin certificarea

produselor sau serviciilor, conform cerintelor

europene.


finanţare

-Sponsorizări;

-Bugetul judetului;

-Bugetul de stat, programe guvernamentale,

programe nationale;

-Credite si produse bancare;

-Programul Operational Sectorial Cresterea

Competitivitătii Economice;

-Programul Operational Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane.


proiectului

Consiliul local, agenti economici


84


GUVERNUL ROMANIEI




Indicatori -incheierea parteneriatului strategic

autoritati-mediu de afaceri – mediu academic

-elaborarea studiului de oportunitate

-2 seminarii de informare/an privind

posibilitatile de finantere pentru sectorul

privat

-o misiune economica/an

-un seminar / an privind modalitatile de

patrundere pe Piata Unica

Fisa 9

Domeniu

Industria


Titlul:

Cresterea vizibilitatii produselor si serviciilor

locale, precum si a oportunitatilor pentru

dezvoltarea de afaceri

Cadrul general Gorgota este o localitate cu atractivitate

medie pentru investitii. Oportunitatile locale

trebuie promovate ca si produsele si

serviciile existente

Grup ţintǎ Agentii economici

Obiective Promovarea bunurilor si serviciilor locale

Motiva ţia proiectului Comunitatile locale se afla in competitie

pentru dezvoltare economica si atragerea de

investitii. Promovarea poate constitui un

element de diferentiere in atragerea de

capital.


85


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului Elaborarea unei strategii de marketing local


finanţare

Bugetul local si sponsorizari


proiectului

Consiliul local si agenti economici


Indicatori -strategia de marketing local

Fisa 10

Domeniu

Industria


Titlul:

Facilitarea accesului la utilitati pentru

intreprinderi

Cadrul general Utilitatile dau atractivitatea pentru investitii

unei zone

Grup ţintǎ Agentii economici

Obiective Atragerea de noi investitii, indeosebi din

industrii nepoluante prin utilizarea

capacitatilor de productie, a resurselor

existente si facilitarea accesului la utilitati

Motiva ţia proiectului Prin accesul facil la utilitati se sprijina

mediul de afaceri de catre autoritatile locale

Modul de implementare a proiectului -Extindere retea electrica joasa tensiune in

Comuna Gorgota, judetul Prahova, T100 si

montarea unui post de transormare in

comuna in vederea imbunatatirii


86


GUVERNUL ROMANIEI



parametrilor curentului electric

-Facilitarea accesului la reteaua de apa si

canalizare pentru agentii economici, in

momentul finalizarii acestora (cel puţin la

nivel de autorizare a accesului)


finanţare

Bugetul local,

Resurse ale agentilor economici


proiectului

Consiliul local si agenti economici

Termen de realizare 2012 – extinderea retelei de joasa tensiune

2014 – alimentare cu apă şi canalizare

Indicatori - retea de joasa tensiune extinsa

- nr. agenti economici racordati la apa

si canalizare

Fisa 11

Domeniu

Industria


Titlul:

Incubator de afaceri

Cadrul general In comuna Gorgota, spiritual antreprenorial

este destul de scazut, astfel ca este necesara

identificarea de oportunitati de afaceri in

zona si invatarea indeosebi a tinerilor cum sa

demareze o afacere

Grup ţintǎ Locuitori ai comunei

Obiective Incurajarea antreprenoriatului autohton

Motiva ţia proiectului Este necesara incurajarea inovarii la nivel

local si utilizarea resursei umane si a


87


GUVERNUL ROMANIEI



antreprenoriatului local.

Modul de implementare a proiectului -infiintare incubator de afaceri

-organizarea de sesiuni de informare privind

dezvoltarea unei afaceri


finanţare

Bugetul local,

Resurse guvernamentale


proiectului

Consiliul local si locuitorii comunei

Termen de realizare 2012 – incubator de afaceri functional,

organizarea primului seminar

Indicatori - incubator de afaceri functional

- o sesiune de informare/an organizata

4.2.Mediu


Aerul

Poluarea aerului se realizeaza si prin:

-transportul rutier (N2O)

-utilizarea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor (CO2)

-arderi in industria prelucratoare (CH4, CO2, N2O)

Apa

Incadrarea in clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru aprobarea

Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

Conform acestuia limitele corespunzatoare sunt:

· Clasa I – apa ce se poate potabiliza pentru consum uman;


88


GUVERNUL ROMANIEI



· Clasa a II-a de calitate „corespund valorilor tinta pentru protectia ecosistemelor acvatice –

buna pentru piscicultura, uz industrial, agricol;

· Clasele III-IV , valorile limita „ reflecta ponderea influientei antropice” in sensul ca nu mai

poate fi utilizata la irigatii in agricultura, fiind depasite si conditiile maximale pentru imbaiere;

In plus, la clasa IV in respectiva apa nu mai exista viata ci doar cel mult bacterii;

Acumularea Gorgota este incadrata in clasa a II-a.

Solul

Poluarea solului în comuna Gorgota este influenţată in special de chimizarea unor

terenuri şi culturi agricole

Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului inconjurător, implicit a

solurilor, in principal prin administrarea unor doze excesive de ingrăşăminte minerale şi organice

prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi in cantităţi supradozate. Astfel,

au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de

randamente ridicate. Aceste suprafeţe aparţin solurilor destinate cultivării legumelor.

Dintre poluanţii proveniţi din ingrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii, datorită efectelor

negative provocate de prezenţa lor in exces.

Indicatorii de generare a deseurilor

Indicatorii de generare a deseurilor colectate, exprimati în kg/locuitor.zi, au fost utilizati

pentru prognoza de generare a deseurilor de la populatie, fiind considerati conform mediilor

nationale de 0,4 kg/locuitor în mediul rural si de 0,9 kg/locuitor/zi in mediul urban. Acesti

indicatori au fost corectati cu o crestere de 0,8% anual pe orizontul de prognoza pentru a reflecta

cresterea cantitatilor de deseuri odata cu sporirea veniturilor personale si a nivelului de trai.

Indicatorii de generare a deseurilor variaza in functie de nivelul de dezvoltare –vezi

tabelul de mai jos.


89


GUVERNUL ROMANIEI



Compozitia deseurilor menajere

Compozitia deseurilor, în ce priveste deseurile din ambalaje si deseurile biodegradabile a

fost considerata cea din studiile la nivel national, din anul 2002, în lipsa unor date provenite din

masuratori directe.

Ponderea deseurilor biodegradabile în deseurile locale

In categoria deseurilor biodegradabile din deseurile locale sunt cuprinse:


90


GUVERNUL ROMANIEI



• deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii

• deseuri vegetale din gradini ale populatiei, sere, solarii etc.

Zgomotul

Reteaua de drumuri nationale si judetene ce strabat comuna reprezinta o sursa permanenta de

poluare fonica, ca şi activităţile agricole.

4.2.2.Analiza SWOT

Puncte tari ale comunei Gorgota in

domeniul mediu

Puncte slabe:


- Limitarea activitatii pentru unii agenti

economici cu potential de poluare

- Existenta unor suprafete impadurite

- Inexistenta a numerosi agenti


- Serviciu public de salubrizare, cu o

activitate extinsă


unor zone cu o industrie extinsa

- Inexistenta alimentarii cu gaz ce

conduce la utilizarea combustibililor fosili

- Reteaua importanta de drumuri ce

genereaza poluare fonica

- Inexistenta unei gropi de gunoi

adecvate


epurare, lipsa sistemului generalizat de

alimentare cu apă

- Lipsa sistemului de colectare selectiva

a deseurilor

- Educatie, cultura civica in probleme de

mediu slab dezvoltate

- Lipsa unei delimitari clare intre zona

industrial si cea rezidentiala


91


GUVERNUL ROMANIEI




Amenințțțțări:




ale judetului in ceea ce priveste problematica

de mediu

-Potenţial mare de dezvoltare a sectorului

serviciilor urbane ce vizeaza protectia mediului

-Posibilitatea practicării agriculturii ecologice

-Presiunile exercitate de UE vor conduce la

sustinerea masurilor de protectie a mediului

-Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor

/materiei prime rezultate din procesarea

deşeurilor;


de investiții în infrastructură, rețele de utilități

(apă, canalizare, iluminat public)


publice


invecinate

- Intarzieri in aplicarea legislatiei de mediu

de catre agentii economic

- Intensificarea traficului auto in zona

- Cresterea numarului de autoturisme

4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu

Obiectivul general in materie de mediu este reprezentat de “cresterea calitatii mediului si

promovarea activa a masurilor de protectie a acestuia” iar obiectivele specific sunt:

1.Cresterea calitatii aerului

2.Reabilitarea solului degradat si impiedicarea degradarii acestuia

3.Imbunatatirea sistemului de protectie a apelor de suprafata si subterane in vederea cresterii

gradului de sanatate al populatiei


92


GUVERNUL ROMANIEI



4.2.4.Fise de proiecte

Fisa 12

Domeniu

Mediu


Titlul:

Generalizarea utilizarii gazului metan

pentru incalzire

Cadrul general Alimentarea cu gaz a fost parţial introdusa si

doar o parte a locuintelor este racordata la

aceasta

Grup ţintǎ Locuitori ai comunei

Obiective Cresterea calitatii aerului

Motiva ţia proiectului Utilizarea combustibililor solizi reprezinta o

importanta sursa de poluare a aerului.

Modul de implementare a proiectului Sustinerea si sprijinirea populatiei pentru a

utiliza gazul metan ca sursa de incalzire a

locuintelor.


finanţare

Bugetul local,

Resurse ale populatiei

Operator privat


proiectului

Consiliul local, locuitorii comunei, operator

privat


Indicatori 2015 – 70% din locuinte folosesc pentru

incalzire gazul metan sau curentul electric

Fisa 13

Domeniu Programul / proiectul propus


93


GUVERNUL ROMANIEI



Mediu Titlul:

Adoptarea de tehnologii nepoluante de

catre agentii economici

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei de agenti


Grup ţintǎ Agenti economici cu potential de poluare


Motiva ţia proiectului Modernizarea şi adoptarea unor tehnologii

nepoluate, la agenţii economici susceptibili

de emisii de noxe atmosferice peste limita

CMA este o masura ce poate conduce la

imbunatatirea calitatii aerului

Modul de implementare a proiectului Promovarea si sustinerea adoptarii de

tehnologii nepoluante.

Monitorizarea modului in care sunt reduse

efectele poluante ale activitatii economice.


finanţare

Resurse ale agentilor economici


proiectului

Consiliul local

Garda de mediu

Agenti economici


Indicatori 2014 – toti agentii economici de pe teritoriul

comunei adopta tehnologii nepoluante,

conforme standardelor europene

Fisa 14



94


GUVERNUL ROMANIEI



Mediu Titlul:

Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe

sol a oricăror substanţe lichide poluante

precum si a depozitarii necontrolate de

deseuri

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei o practica de

deversare si depozitare de materiale poluante

pe sol

Grup ţintǎ Agenti economici si populatie

Obiective Reabilitarea solului degradat si impiedicarea

degradarii acestuia

Motiva ţia proiectului Este necesara protejarea solului prin

monitorizarea si controlul deversarilor si

depozitarilor de materii pe sol

Modul de implementare a proiectului Monitorizarea, controlul si sanctionarea

celor ce nu respecta legislatia in materie de

utilizare a solului


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local, in viitor Politia locală

Garda de mediu

Agenti economici, populatia


Indicatori 2012 – reducerea cu 80% a deversarilor si

depozitarilor necontrolate de substante si

materii pe sol

Fisa 15


95


GUVERNUL ROMANIEI



Domeniu

Mediu


Titlul:

Inchiderea spatiilor si depozitelor de deşeuri

neamenajate şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor ocupate de acestea

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei spatii

neamenajate de depozitare a deseurilor



degradarii acestuia

Motiva ţia proiectului Este necesara protejarea solului prin

inchiderea si ecologizarea spatiilor de

depozitare necontrolata a deseurilor

Modul de implementare a proiectului Inchiderea depozitelor de deşeuri

neamenajate şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor ocupate de acestea


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local


Indicatori 2012 – disparitia si ecologizarea a 80% din

spatiile si depozitele de deseuri neamenajate

Fisa 16

Domeniu

Mediu


Titlul:

Colectarea selectiva a deseurilor


96


GUVERNUL ROMANIEI



Cadrul general In acest moment colectarea deseurilor se face

nediferentiat



degradarii acestuia

Motiva ţia proiectului Colectarea selectiva a deseurilor poate

genera venituri si o reducere a masei de

deseuri de depozitat

Modul de implementare a proiectului -campanie de constientizare a populatiei

-organizarea sistemului de colectare selectiva

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare Fonduri structurale de coeziune, bugetul

local şi bugetul consiliului judeţean


proiectului

Consiliul local, societate de salubrizare

populatia


Indicatori 2012 –50% din deseuri colectate selectiv

Fisa 17

Domeniu

Mediu


Titlul:

Realizarea sistemului de canalizare

Cadrul general In comuna nu exista decat partial un sistem

de canalizare

Grup ţintǎ Populatia si agentii economici

Obiective Imbunatatirea sistemului de protectie a

apelor de suprafata si subterane in vederea

cresterii gradului de sanatate a populatiei


97


GUVERNUL ROMANIEI



Motiva ţia proiectului Inexistenţa sistemului de canalizare

Modul de implementare a proiectului Proiectare, executie, bransare la sistemul de

canalizare


finanţare

Fonduri structurale, bugetul local, resurse

ale populatiei si agentilor economici


proiectului

Consiliul local, agenti economici, populatia


Indicatori 2014 – 50% din locuinte racordate la

sistemul de canalizare

Fisa 18

Domeniu

Mediu


Titlul:

Desfiinţarea sistemelor individuale de

colectare a apelor uzate – fose septice, puţuri

absorbante – de către toţi deţinătorii de

locuinţe individuale sau colective

Cadrul general In conditiile realizarii canalizarii, aceste fose

trebuie desfiintate deoarece sunt poluante





Motiva ţia proiectului Crearea sistemului de canalizare nu mai

justifica existenta acestor fose, cu impact

negativ asupra solului si panzei freatice.


98


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului Desfiintarea foselor septice


finanţare

Resurse ale populatiei si agentilor economici


proiectului



Indicatori 2015 – 50% din fosele septice desfiintate

Fisa 19

Domeniu

Mediu


Titlul:

Iluminat public ecologic, cu panouri solare

Cadrul general In acest moment exista iluminat public cu

lampi cu energie electrica



Motiva ţia proiectului Reducerea poluarii aerului prin iluminat

public si nevoia reducerii cheltuielilor

bugetare

Modul de implementare a proiectului Achizitia de stalpi ecologici de iluminat

public


finanţare

Bugetul local, bugetul judetului, fonduri

structurale


proiectului

Consiliul local,



99


GUVERNUL ROMANIEI



Indicatori 2017 – 100% din iluminatul public ecologic

Fisa 20

Domeniu

Mediu


Titlul:

Realizarea sistemului centralizat de

alimentare cu apa pentru populatie si agentii

economici si a uzinei de apa

Cadrul general In comuna nu exista decat partial un sistem

de alimentare cu apa, in conditiile in care

panza freatica este poluata





Motiva ţia proiectului Inexistenţa unei reţele de apǎ şi canalizare la

nivelul comunei

Modul de implementare a proiectului Realizarea uzinei de apa si a sistemului de

alimentare


finanţare

Fonduri structurale, bugetul local, resurse ale

populatiei si agentilor economici


proiectului



Indicatori 2016 – 70% din locuinte racordate la

sistemul de alimentare cu apa


100


GUVERNUL ROMANIEI



4.3.Dezvoltare sociala


Populatia

Potrivit ultimelor masuratori populaţia comunei Gorgota era de 5580 locuitori dintre care

1 maghiar, 16 rromi şi 1 etnic de altă etnie.

In ceea ce priveste religia, cea mai mare parte a populaţiei este de religie creştin-ortodoxă:

Structur ă după religie

Ortodoxă 5504

Romano-catolică 1

Reformată 0

Penticostală 5

Greco catolică 1

Baptistă 0

Adventistă de ziua a Şaptea 12

Musulmană 4

Creştină după Evangelie 18

Creştină de rit vechi 0

Evanghelică 9

Mozaică 0


101


GUVERNUL ROMANIEI



Predomina persoanele de sex feminine -51%. Structura pe grupe de varste evidentiaza o

populatie medie si relativ tanara: 72,9% populatie ca varsta cuprinsa intre 15-59 ani; 17,3% intre

0-15 ani; si 9,8% de 60 ani si peste.

Evolutia duratei medii de viata este influentata de factori multipli, intre care se regasesc:

- Modul de viata

- Starea de sanatate

- Alimentatia

- Nivelul educatiei sanitare

- Conditiile economico-sociale

Schimbările în comportamentul demografic si diferentele pe sexe si grupe de varsta se

reflecta si in structura populatiei dupa starea civila. Persoanele necasatorite predomina pana la

varsta de 24 de ani. Dupa aceasta varsta ponderea persoanelor celibatare scade semnificativ, cu o

intensitate mai mare la femei.

Altă religie 0

Atei 0

Religie nedeclarată 0


102


GUVERNUL ROMANIEI



Nuptialitatea a cunoscut o evolutie oscilanta dupa revolutia din 1989, o crestere

semnificativa dupa 1990 a numarului de casatorii fiind explicata prin factori de natura

psihologica. Conditiile economice defavorabile ulterioare, accentuarea crizei locuintelor,

cresterea somajului si instabilitatea sociala au impus o reducere a casatoriilor.

Varsta medie la prima casatorie pentru barbati in 1980 a fost de 24,7 si in 2000 a fost de

26,6 iar in cazul femeilor in anul 1980 a fost de 21,9 si in 2000 de 23, 4.

Cele mai multe casatorii se inregistreaza la grupa de varsta 20 -24 de ani, urmata de

grupa 25-29 de ani in cazul ambilor soti. Varsta medie a sotilor la data incheierii casatoriei, luand

ca punct de referinta anul 2000, este de 28,6 ani la barbati si 25,1 la femei.

Evolutia ratei de divortialitate este inscrisa in valori cuprinse intre 0,44 si 1,18,

generatiile tinere sub 25 de ani fiind cele mai expuse acestui fenomen. Conditiile favorizante

sunt veniturile mici, cresterea somajului, traiul intr-o familie cu mai multe generatii etc.

Varsta medie la divort a sotului este de 37,1 iar a sotiei de 33,5.

Grupele de varsta cu cele mai multe divorturi sunt 30-34 de ani, urmate de 25-29 de ani la

barbati si 20-24 de ani, urmata de 35-39 de ani. Analiza numarului deceselor si a ratei de

mortalitate este o alta componenta importanta a evolutiei populatiei, observandu-se o scadere a

acestora. La grupele de varsta cuprinse intre 20 si 64 de ani, rata mortalitatii masculine este mai

mare decat cea feminina.

Slaba preocupare la nivel individual pentru practicarea unui mod de viata sanatos, pentru

asigurarea unei alimentatii rationale, existenta unui nivel necorespunzator al educatiei sanitare si

amplificarea la nivel social a saraciei a determinat aceasta crestere a mortalitatii.

Fondul de locuinte

In 2010 fondul de locuinte din comuna era de 1878, revenind 14 mp/persoana (mare fata

de 11,6 mp/persoana in Romania). Locuintele sunt atat individuale, unifamiliale, cat si blocuri

construite in anii 70-80 ca urmare a procesului de urbanizare a satelor.


103


GUVERNUL ROMANIEI



Foto: blocuri de locuinte in comuna Gorgota

Forta de munca

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii,

determinand modificări semnificative de volum şi structură a principalilor indicatori ai forţei de

muncă. Faţă de evoluţia demografică si structura demografica, se remarcă faptul că indicele

demografic se află pe o curbă ascendentă fapt care imbunătăţeşte potenţialul forţei de muncă.

La nivelul comunei, in totalul populaţiei ocupate civile, ponderile cele mai mari le deţin:

agricultura (47,6%), industria prelucrătoare (15,1%), comerţ, repararea şi intreţinerea

autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice (10,6%), invăţămant (5,1%).

In ceea ce priveşte şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării

societăţi, rezultat direct al proceselor de restructurare ale economiei, se poate observa o scădere a

ratei şomajului.

Sanatatea


104


GUVERNUL ROMANIEI



In ultimii ani, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de

penuria de resurse şi de consecinţele fireşti ale trenării procesului de reformă, care influenţează

nefavorabil nivelul distribuţiei ofertei de servicii.

La nivelul comunei Gorgota, infrastructura de sanatate este destul de slab reprezentata,

existand 3 cabinete medicale, o stomatologie, 5 medici de familie.

Siguranta

In ceea ce priveste siguranta, exista un post de politie la nivel local. Functioneaza un

serviciu de politie comunitara dar exista un nivel scazut de infractionalitate.

Servicii sociala

Nu exista camin de batrani sau centre de ocrotire a copiilor, mamelor si in general a celor

asistati.

Ca efect al descentralizarii unor componente la nivel local, activitatea de asistenta sociala

s-a extins foarte mult.

Activitatea de protectie sociala se desfasoara conform prevederilor Legii 47/2006 privind

sistemul national de asistenta sociala si Legii 466/2006 privind statutul asistentului social.

4.3.2. Analiza SWOT


- Forta de munca destul de numeroasa


- Rata somajului scazuta

- Existenta activitatii de asistenta sociala

- Existenta unor investitii in locuinte

- Infracţionalitate scăzută


- Funcţionarea dificilă şi lipsa dotărilor

pentru serviciul voluntari pentru situaţii de

urgenţă


resurselor umane


105


GUVERNUL ROMANIEI



- Existenţa unei infrastructure de sănătate

- Migrarea populatiei tinere catre oraş

- Inexistenta unor servicii medicale

adecvate

- Investitii private limitate in domeniul

asistentei medicale (inexistenta unei

policlinici)

- Numar mic de cadre medicale

- Inexistenta organizatiilor care lupta

împotriva fenomenelor deviante si delincvente

prin promovarea unor programe specifice,

principalul factor în elaborarea si

implementarea politicilor în domeniul social

- Inexistenta unui seriviu local de urgenta

- Participare civica redusa si implicare

limitata a bisericii in rezolvarea unor cazuri

sociale

- Locuinte neizolate termic


Amenințțțțări:

- Integrarea în Uniunea Europeană care a

determinat creșterea gradului de

descentralizare, inițierea autonomiei locale și

creșterea rolului pe care comuna îl are în

dezvoltarea sociala


locuire





de criza económica


publice

- Resurse bugetare limitate pentru

domeniul asistentei sociale


106


GUVERNUL ROMANIEI




ale judetului


în vederea dezvoltării infrastructurii de

asistenta sociala

-Atragerea de investitii prívate in domeniul

sanitar

-Interesul Consiliului Judetean in dezvoltarea

unui sistem de protectie sociala;

4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare sociala

Obiectivul general in materie de dezvoltare sociala este reprezentat de “cresterea calitatii vietii si a

starii de sanatate a populatiei” iar obiectivele specific sunt:

1.Facilitarea accesului la locuri de munca

2.Imbunatatirea conditiilor de locuire ale populatiei

3.Cresterea starii de sanatate a populatiei

4.Sporirea nivelului de siguranta in comuna

5.Asigurarea unor prestatii adecvate de asistenta sociala


Fisa 21

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Bursa locurilor de munca

Cadrul general Exista o lipsa de comunicare intre agentii


107


GUVERNUL ROMANIEI



economici locali/zonali si populatie in ceea

ce priveste locurile de munca disponibile


Obiective Facilitarea accesului la locuri de munca

Motiva ţia proiectului Nevoia de a facilita accesul populatiei

comunei la locurile de munca din comuna

Modul de implementare a proiectului Organizarea o data pe an a unei burse a

locurilor de munca din comuna/zonă


finanţare

Bugetul local, contribuţii ale agentilor

economici


proiectului

Consiliul local, agenti economici

Termen de realizare 2012 – prima bursa organizata

Indicatori 2019 – 8 burse organizate, cresterea cu 30%

a numărului de locuri de munca din comuna

ocupate de populatia autohtona.

Fisa 22

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Baza de date a ocupatiilor

Cadrul general Nu exista la nivelul comunei o evidenta

exacta cu nivelul de pregatire si ocupatiile

populatiei, ca punct de referinta pentru

formularea unor obiective strategice,

indeosebi in materie de reconversie

profesionala


108


GUVERNUL ROMANIEI



Grup ţintǎ Populatia

Obiective Facilitarea accesului la locuri de munca

Motiva ţia proiectului Nevoia de a avea o evidenta exacta cu

structura ocupationala a populatiei.

Modul de implementare a proiectului Organizarea si completarea bazei de date


finanţare

Bugetul local,


proiectului

Consiliul local,


Indicatori Baza de date completa cu ocupatiile

populatiei

Fisa 23

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Atitudine pozitiva fata de populatia roma

Cadrul general Promovarea de campanii de constientizare

in vederea combaterii discriminarii si

promovarii atitudinii pozitive pentru

populatia roma.

Grup ţintǎ Populatia comunei

Obiective Asigurarea unui climat social adecvat prin

integrarea grupurilor minoritare, vulnerabile

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea un climat social adecvat si

cresterea gradului de toleranta si integrare


109


GUVERNUL ROMANIEI



sociala.

Modul de implementare a proiectului Realizarea de brosuri, pliante si campanii

locale de informare


finanţare

Bugetul local, donatii, sponsorizari


proiectului

Consiliul local, un ONG partener

Termen de realizare 2012 - prima brosura realizata

Indicatori -o campanile de informare / 2 ani

Fisa 24

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Sporirea confortului termic prin anveloparea

blocurilor

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei blocuri de

locuit, neizolate din punct de vedere termic

Grup ţintǎ Populatia comunei ce locuieste la bloc

Obiective Imbunatatirea conditiilor de locuire ale

populatiei

Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste confortul de locuire prin

anveloparea blocurilor

Modul de implementare a proiectului Anveloparea blocurilor


finanţare

Bugetul local, Bugetul de stat


proiectului

Consiliul local


110


GUVERNUL ROMANIEI



Termen de realizare 2013 - primul bloc anvelopat

Indicatori 2014 – toate blocurile anvelopate

Fisa 25

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Construirea de locuinte sociale

Cadrul general Exista numeroase familii sarace, tinere, care

nu au suficiente resurse pentru a-si construi o

locuinta. Pe de alta parte, este nevoie de

atragerea unor specialisti in educatie,

sanatate carora sa li se poata oferi o locuinta.

Grup ţintǎ Tineri, populatia saraca, specialisti ce vor sa

se stabileasca in comuna


populatiei

Motiva ţia proiectului Fondul de locuinte scazut la nivelul

comunei, pentru anumite categorii sociale

Modul de implementare a proiectului Realizarea a 30 de locuinte sociale


finanţare

Bugetul local, Bugetul de stat, Fonduri

structurale


proiectului

Consiliul local


Indicatori 2016 – 30 de locuinte sociale realizate

Fisa 26



111


GUVERNUL ROMANIEI



Dezvoltare sociala Titlul:

Asigurarea infrastructurii pentru acordarea

asistenţei primare – policlinica

Cadrul general In comuna Gorgota infrastructura pentru

sanatate este slab reprezentata


Obiective Cresterea starii de sanatate a populatiei

Motiva ţia proiectului Inexistenta unei policlinici

Modul de implementare a proiectului Asigurarea infrastructurii pentru realizarea

unei policlinici


finanţare

Bugetul local, Bugetele comunelor vecine,

Bugetul judetului, Bugetul de stat, resurse

private


proiectului

Consiliul local


Indicatori -policlinica functionala

-10 medici isi desfasoara activitatea pe

teritoriul comunei

Fisa 27

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Garda de interventie pentru pompieri

Cadrul general In acest moment exista pe teritoriul

comunei un post de politie si o structura

redusa a politiei comunitare, insuficient


112


GUVERNUL ROMANIEI



pentru a asigura pe deplin un climat de

siguranta, mai ales in situatii de urgenţă


Obiective Sporirea nivelului de siguranta in comuna

Motiva ţia proiectului Nevoia de a spori nivelul de siguranta,

ordine si liniste publica pe teritoriul

comunei.

Modul de implementare a proiectului Construire garda de interventie pentru

pompieri


finanţare

Bugetul local,


proiectului

Consiliul local


Indicatori - Garda de interventie pentru pompieri

construită

Fisa 28

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Dotari pentru Serviciul voluntar pentru

situatii de urgenta

Cadrul general In acest moment nu exista un serviciu pentru

situaţii de urgenţă dotat corespunzător


Obiective Sporirea nivelului de siguranta in comuna

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea capacitatea de interventie in


113


GUVERNUL ROMANIEI



situatii de urgenta

Modul de implementare a proiectului Dotarea cu materiale şi utilaje serviciului

voluntar pentru situatii de urgenta


finanţare

Bugetul local,


proiectului

Consiliul local


Indicatori -serviciu voluntar pentru situatii de urgenta

functional si operativ

Fisa 29

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Infiintarea unui camin de batrani

Cadrul general Nu exista in comuna o activitate importanta

dedicata asistarii persoanelor de varsta a

treia.

Grup ţintǎ Populatia in varsta a comunei

Obiective Asigurarea unor prestatii adecvate de

asistenta sociala

Motiva ţia proiectului Este nevoie de un sistem institutionalizat de

asistare a persoanelor de varsta a treia

Modul de implementare a proiectului Infiintarea caminului de batrani


finanţare


Institu ţia care raspunde de realizarea Consiliul local


114


GUVERNUL ROMANIEI



proiectului


Indicatori -camin de batrani cu 20 de locuri functional

Fisa 30

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Centru pentru persoanele defavorizate

Cadrul general Nu exista in comuna o activitate importanta

dedicata asistarii persoanelor aflate temporar

in dificultate sau defavorizata.

Grup ţintǎ Populatia defavorizata a comunei

Obiective Asigurarea unor prestatii adecvate de

asistenta sociala

Motiva ţia proiectului Nevoia de a asigura adapost, hrana si

consiliere temporara pentru persoanele fara

adapost, femei abuzate, copii

Modul de implementare a proiectului Infiintarea centrului pentru persoane

defavorizate


finanţare



proiectului

Consiliul local


Indicatori -centru cu 20 de locuri functional

Fisa 31


115


GUVERNUL ROMANIEI



Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Incurajarea investitiilor private in locuinţe

Cadrul general Este necesara sporirea suprafetei de locuit in

comuna

Grup ţintǎ Investitori privati, populatia


populatiei

Motiva ţia proiectului Nevoia de a construi locuinte

Modul de implementare a proiectului Promovarea atractivitatii pentru locuire a

comunei


finanţare

Resurse ale agentilor economici si populatiei


proiectului

Consiliul local,


Indicatori 2015 – 60 de noi locuinte

Fisa 32

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Susţinerea construirii unei biserici în satul

Crivina

Cadrul general In contextual unei majorităţi ortodoxe a

populaţiei, lipseşte un lacaş de cult în satul

Crivina

Grup ţintǎ populatia

Obiective Construire biserică în satul Crivina


116


GUVERNUL ROMANIEI



Motiva ţia proiectului Populaţia ortodoxă

Modul de implementare a proiectului Promovarea proiectului şi identificarea

resurselor de susţinere


finanţare

Resurse ale agentilor economici, populatiei

şi bisericii


proiectului

Consiliul local, biserica


Indicatori 2016 – biserica nouă construită

4.4.Amenajarea teritoriului si infrastructura de transport


In acest moment, utilizarea terenurilor este stabilita prin PUG ce a fost revizuit. Conform

datelor interpretate din imaginile de teledetectie prin metodologia FAO utilizarea terenului in

comuna este:

Suprafaţa totală, din care (ha): 3255

Intravilan (ha) 307,041

Extravilan (ha) 487,127

Suprafaţa agricolă (ha) 2439

Suprafaţa fondului forestier (ha)

496

Luciu de ape (ha) 21

În prezent principalele căi de comunicatie sunt:


117


GUVERNUL ROMANIEI



-E60

-DN 1A

- DJ 101.

-strazi comunale

Lungimea totala a drumurilor din comuna este de cca. 36 km, din care aproximativ 28 km sunt

modernizate.

Lungimea totală a drumurilor, din care:

36

Drumuri europene (km) 4

Drumuri nationale (km) 4

Drumuri judetene (km) 10

Drumuri comunale7 (km) 4

Drumuri vicinale8 (km) -

Străzi9 (km) 18

Asfalt (km) 28

Beton (km) -

Piatră cubică (km) -

Piatră (km) 8

4.4.2.Analiza SWOT


7 care asigură legăturile între reşedinţa de comună cu satele componente sau cu alte sate sau între sate

8 care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora 9 drumuri din interiorul localităţilor


118


GUVERNUL ROMANIEI



- Existența unor legături directe între

comuna și municipiile Ploiesti şi București

- Traversarea comunei de către E60


- Retea locala de drumuri rehabilitate

- PUG actualizat

- Disconfortul creat de traversarea

comunei de catre drumul E60

- Suprafete mici de spatii verzi amenajate

- Inexistenta unui inventar clar al

proprietatii domeniale datorita neclarificarii

unor aspecte de proprietate

- Lipsa unei delimitari clare a zonei

industriale de cea de locuit

- Aplicarea limitata a reglementarilor in

materie de construire si disciplina in constructii

- Ritm important de construire


Amenințțțțări:


locuire




ale judetului


în vederea dezvoltării infrastructurii


de investiții în infrastructură,


publice


invecinate

4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului si infrastructura de

transport

Obiectivul general in materie de amenajare a teritoriului si infrastructura de transport este

reprezentat de “utilizarea optima a teritoriului comunei si imbunatatirea infrastructurii de transport” iar

obiectivele specific sunt:


119


GUVERNUL ROMANIEI



1.Imbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative asupra

mediului si confortului populatiei

2. Crearea design-ul sustenabil arhitectonic


Fisa 33

Domeniu

Amenajarea teritoriului


Titlul:

Realizare studiu de trafic

Cadrul general Fundamentarea deciziile privind

infrastructura rutieră trebuie să aibă la baza

un studio adecvat


Obiective Imbunatatirea infrastructurii de transport

astfel incat sa fie reduse influentele negative

asupra mediului si confortului populatiei

Motiva ţia proiectului Nevoia de fundamentare a deciziilor privind

dezvoltarea infrastructurii rutiere

Modul de implementare a proiectului Realizarea studiului de trafic


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local Gorgota,


Indicatori – studiu de trafic realizat


120


GUVERNUL ROMANIEI



Fisa 34

Domeniu



Titlul:

Modernizarea de drumuri comunale - DC97,

DC CRIVINA, DC POIENARII

APOSTOLI

Cadrul general Expansiunea intravilanului trebuie insotita

de realizarea infrastructurii aferente





Motiva ţia proiectului Este necesara cresterea atractivitatii pentru

locuire a intravilanului localitatii prin

crearea unei infrastructuri adecvate

Modul de implementare a proiectului Modernizarea drumurilor comunale


finanţare


structurale


proiectului



Indicatori – 3 drumuri comunale modernizate

Fisa 35

Domeniu



Titlul:


121


GUVERNUL ROMANIEI



Reabilitarea drumurilor comunale

Cadrul general Drumurile comunale necesita o intretinere

permanenta






locuire a intravilanului localitatii prin crearea

unei ifrastructuri adecvate

Modul de implementare a proiectului Reabilitarea drumurilor comunale – alei

pietonale, trotuare, cai de acces, sistem rutier

etc.


finanţare


structurale


proiectului



Indicatori – 6 drumuri comunale reabilitate

Fisa 36

Domeniu



Titlul:

Realizarea de drumuri comunale

Cadrul general Expansiunea intravilanului trebuie insotita de

realizarea infrastructurii aferente



122


GUVERNUL ROMANIEI







locuire a intravilanului localitatii prin crearea

unei ifrastructuri adecvate

Modul de implementare a proiectului Realizarea a 5 km de drumuri comunale noi


finanţare


structurale


proiectului

Consiliul local


Indicatori – 10 km de drum comunal realizat

Fisa 37

Domeniu



Titlul:

Sistem de monitorizare video a drumurilor

comunale

Cadrul general Un sistem de monitorizare video poate

conduce la utilizarea adecvata a drumurilor

comunale si la cresterea sigurantei de

utilizare.




123


GUVERNUL ROMANIEI





Motiva ţia proiectului Este necesara asigurarea infrastructurii care

sa permita monitorizarea utilizarii adecvate a

drumurilor comunale

Modul de implementare a proiectului Instalare sistem video de supraveghere a

drumurilor comunale


finanţare

Bugetul local, investitie privata


proiectului



Indicatori – 4 drumuri comunale monitorizate video

Fisa 38

Domeniu



Titlul:

Transport local de calatori propriu

Cadrul general Comuna are o suprafata mare si sunt distante

mari intre sate, astfel incat este necesara o

linie de transport in comun doar in interiorul

comunei





Motiva ţia proiectului Nu exista transport local propriu


124


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului Crearea si concesionarea unei linii de

transport local in interiorul comunei


finanţare

Bugetul local, investitie privata


proiectului



Indicatori – linie de transport local proprie

Fisa 39

Domeniu



Titlul:

Sistem de indicatoare cu denumirile strazilor,

de intrare/iesire din localitate si semne de

circulatie

Cadrul general Design-ul local si orientarea pe teritoriul

comunei se pot imbunatati prin utilizarea

unui sistem de indicatoare adecvat

Grup ţintǎ Populatia comunei, agenti economici

Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic

Motiva ţia proiectului Nu exista un sistem de indicatore cu numele

strazilor, un sistem adecvat de marcare a

intrarilor/iesirilor din localitate si nici semne

de circulatie adecvate

Modul de implementare a proiectului Realizarea si montarea de:

-placute cu denumirile strazilor si indicatoare

de orientare


125


GUVERNUL ROMANIEI



-plachete de marcare a intrarilor/iesirilor din

localitate

-semne de circulatie adecvate


finanţare

Bugetul local,

Institu ţia care raspunde de

realizarea proiectului



Indicatori – toate strazile marcate

-toate intrarile si iesirile din comuna marcate

-toate intersectiile semnalizate adecvat

Fisa 40

Domeniu



Titlul:

Intarirea capacitatii de aplicare a legislatiei

in materie de construire si disciplina in

constructii

Cadrul general Este necesara mentinerea si construirea unei

linii arhitectonice unitare pe teritoriul

comunei

Grup ţintǎ Populatia comunei, agenti economici

Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic

Motiva ţia proiectului Armonia arhitecturala sustenabila trebuie sa

fie mentinuta.

Modul de implementare a proiectului Verificarea modului de respectare a

legislatiei in materie de construire si

disciplina in constructii


126


GUVERNUL ROMANIEI



Verificarea respectarii normelor din PUG,

PUZ si PUD


finanţare

Bugetul local,


proiectului



Indicatori – toate constructiile verificate din punct de

vedere al autorizarii

- toate constructiile noi respecta linia

arhitectonica a comunei

- regulament local de urbanism detaliat

4.5.Administratia publica locala


Primăria Gorgota este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001

privind administraţia public locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate

cu hotărârile Consiliului Local Gorgota privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi

şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Gorgota

care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Gorgota şi al aparatului propriu de

specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind

administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006.


127


GUVERNUL ROMANIEI



Primăria Comunei Gorgota reprezintă administraţia publică locală prin care se realizează

autonomia locală în comună. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca

autoritate deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă. Consiliile locale şi primarii se aleg în

condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează

ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în

condiţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările

ulterioare prin Legea nr. 286/2006.

Atribu ţiile Consiliului Local

Conform Legii nr. 286/2006, Art. 38:

(1) Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes

local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor organe ale administraţiei

publice locale sau centrale.

(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale

instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor

autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau

municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau

municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare

şi funcţionare a consiliului local;


128


GUVERNUL ROMANIEI



b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de

funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes

local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;

c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile

corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile

legii.

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a

rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum

şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unităţii

administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de

investiţii de interes local, în condiţiile legii;

e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii

administrativ-teritoriale;

f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu

prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei

mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

publica a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes

local, în condiţiile legii;

b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei,

oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;

c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi

urbanism ale localităţilor;


129


GUVERNUL ROMANIEI



d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de

interes public local.

(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea

serviciilor publice de interes local privind:

1. educaţia;

2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor

vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;

3. sănătatea;

4. cultura;

5. tineretul

6. sportul;

7. ordinea publică;

8. situaţiile de urgentă;

9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător;

10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;

11. dezvoltarea urbană;

12. evidenţa persoanelor;

13. podurile şi drumurile publice;

14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare,

salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;

15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;

16. activităţile de administraţie social-comunitară;

17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-

teritoriale sau în administrarea sa;

18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii

administrativ-teritoriale;


130


GUVERNUL ROMANIEI



19. alte servicii publice stabilite prin lege.

b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi

didactic;

c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor

prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a

utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;

f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor

prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

(7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

1. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau

străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de

interes public local;

2. hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi

administrativ-teritoriale din alte ţări;

3. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-

teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale

ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul

de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu.

Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.

(9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege."

Atribu ţiile primarului

Conform Legii nr. 286/2006, Art. 68, primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de

atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;


131


GUVERNUL ROMANIEI



b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local;

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate

tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi

desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte

atribuţii stabilite prin lege.

4.5.2.Analiza SWOT


- Autoritati locale deschise ce

constientizeaza ca resursa umana este cea mai

importanta dintr-o organizatie

- Media de varsta optima a angajatilor

- Existenta unui site

- Dorinta de participare a angajatilor la

diferite forme de pregatire profesionala

- Imagine buna si incredere in primar

- Accesarea proiectelor finantate din

instrumente structural

- Dotari material adecvate

- Personal instruit

- Inexistența unor contacte mai stranse

între administrație si agenții privați.

- Perceptia nevaforabila asupra activitatii

functionarilor publici

- Informatii insuficiente postate pe site

- Imposibilitatea transmiterii de

solicitari, cereri on-line

- Spatiu neadecvat si insufficient

- Inexistenta unor strategii de dezvoltare

a personalului sau de comunicare a instituţiei

- Inexistenţa unei identităţi vizuale a

instituţiei


Amenințțțțări:

- Creșterea gradului de descentralizare si - Educatie, cultura civica slab dezvoltate,


132


GUVERNUL ROMANIEI



autonomie locala




în vederea dezvoltării institutionale

- Elaborarea strategiei de resurse umane

care sa cuprinda si aspectele de planificare,

recrutare, selectie, motivare, cariera in general;

- Crearea unui sistem electronic de

management al documentelor pentru o mai

buna organizare si comunicare interna,

precedat de pregatirea in domeniul utilizarii

noilor tehnologii;

- Infratirea cu o localitate (recomandat –

tarile nordice) si utilizarea schimburilor de

experienta;

- Existenta unor institutii similare cu

exemple de bune practici

- Crearea unei culturi a informarii si

participarea la evenimentele din domeniul de

activitate – conferinte, seminarii;

- Existenta de organizatii profesionale ale

functionarilor publici, spatii utile de informare,

– asociatia contabililor, informaticienilor,

comunelor etc.

grad redus de participare civica


publice


invecinate

- Blocarea accesului la functiile publice

vacante

- Migrarea personalului calificat catre

alte institutii publice

- Reducerea personalului din sectorul

bugetar

4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publica


133


GUVERNUL ROMANIEI



Obiectivul general in materie este “modernizarea administratiei publice” iar obiectivele

specific sunt:

1.Imbunatatirea capacitatii administrative

2.Imbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceri

3.Introducerea de noi instrumente si tehnologii


Fisa 41

Domeniu

Administratie publica


Titlul:

Adaptarea structurii organizatorice

Cadrul general Organigrama, ROF-ul, fisele de post sunt

instrumente manageriale ce sprijina atingerea

obiectivelor propuse

Grup ţintǎ Autoritatea locala

Obiective Imbunatatirea capacitatii administrative

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea o structura organizatorica

flexibila

Modul de implementare a proiectului Adaptarea anuală a organigramei,

regulamentului de organizare si functionare

si fiselor de post la nevoile institutiei si

schimbările legislative;


finanţare

Bugetul local;


proiectului

Primarul


134


GUVERNUL ROMANIEI



Termen de realizare Luna martie a fiecarui an

Indicatori – organigrama, ROF, fise de post actualizate

anual

Fisa 42

Domeniu



Titlul:

Analiza nevoilor de formare profesionala ale

functionarilor publici si participarea la

diferite forme de pregatire

Cadrul general Functionarii publici au dreptul si obligatia

sa-si imbunatateasca nivelul de pregatire

profesionala

Grup ţintǎ Functionarii publici


Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste nivelul de pregatire

profesionala

Modul de implementare a proiectului -realizarea analizei nevoilor de formare

profesionala

-participarea la cursuri de formare

profesionala generale si specific


finanţare

-Bugetul local; fonduri structurale


proiectului


Termen de realizare Anual – analiza nevoilor de formare

profesionala si participarea la forme de


135


GUVERNUL ROMANIEI



pregatire

Indicatori – rapoarte individuale si raport general

privind analiza nevoilor de formare

profesionala

-15 angajati/ an participa la diverse forme de

pregatire profesionala

Fisa 43

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de pregatire prin schimb

de experienta si vizite de studii

Cadrul general Administratia locala a comunei Gorgota

trebuie sa intre in circuitul national si

international

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali


Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste nivelul de pregatire

profesionala prin vizite de studii si schimb

de experienta

Modul de implementare a proiectului -infratirea cu o localitate similara

-vizite de studii anual la institutii similare

din tara, cu exemple de bune practici

-participarea la cel putin 5 evenimente pe an

din domeniul de activitate – conferinte,

seminarii;


136


GUVERNUL ROMANIEI



-aderarea la organizatii profesionale ale

functionarilor publici, spatii utile de

informare, – asociatia contabililor,

informaticienilor, comunelor etc.

-realizarea de abonamente la 2 publicatii de

specialitate


finanţare

-Bugetul local;

-Bugetul judetului

-Fonduri structurale


proiectului


Termen de realizare 2011-abonamente la publicatii de specialitate

2012-infratirea cu alta localitate, vizite de

studiu, aderarea la organizatii profesionale

Indicatori –un parteneriat cu o localitate similara

-5 participari pe an la seminarii sau

conferinte

-2 abonamente la publicatii de specialitate

-4 asociatii profesionale la care s-a aderat

Fisa 44

Domeniu



Titlul:

Sediul administrativ

Cadrul general Administratia locala a comunei Gorgota are

un sediu impropriu ce nu favorizeaza

activitatile specific

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali, populatia


137


GUVERNUL ROMANIEI




Motiva ţia proiectului Nevoia de a realiza un spatiu adecvat pentru

derularea activitatilor specifice

Modul de implementare a proiectului Mansardarea sediului actual al primariei –

palatul administrativ


finanţare

-Bugetul local; fonduri structurale


proiectului



Indicatori –sediu reabilitat in 2013

Fisa 45

Domeniu



Titlul:

Imbunatatirea capacitatii administrative prin

utilizarea de instrumente moderne de lucru

Cadrul general Utilizarea unor intrumente precum CAF sau

manual de proceduri creaza premisele unei

activitati performante

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali,


Motiva ţia proiectului Nevoia de a utiliza instrumente specifice

managementului public modern in activitatea

curenta


138


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului -formalizarea unui circuit al documentelor

-realizarea procedurilor de lucru

-elaborarea CAF


finanţare

-Bugetul local;


proiectului



Indicatori –circuit al documentelor formalizat

-10 proceduri de lucru realizate

-CAF functional

Fisa 46

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de informare al

cetatenilor si mediului de afaceri din comuna

Cadrul general Prin informare cetatenii pot deveni parteneri

ai autoritatilor locale


Obiective Imbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul

de afaceri

Motiva ţia proiectului Nevoia de a informa cetatenii cu privire la

modul de lucru, obiectivele, proiectele si

realizarile autoritatilor locale

Modul de implementare a proiectului -realizarea unei publicatii a comunei

-site functional si actualizat

-realizarea a 3 spatii de afisaj stradal noi


139


GUVERNUL ROMANIEI



-infiintarea unui post specializat in relatii cu

publicul

-organizarea unei zile a “Portilor deschise” la

primarie, pentru elevi


finanţare

-Bugetul local;

-Fonduri structurale


proiectului



Indicatori –publicatie ce apare trimestrial

-site actualizat saptamanal

-3 spatii noi de afisaj stradal

-un post nou si ocupat, specializat in relatii

cu publicul

-50 de vizitatori in cadrul zilei “Portilor

deschise”

Fisa 47

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de consultare a

cetatenilor si mediului de afaceri din comuna

Cadrul general Prin consultare cetatenii pot deveni parteneri

ai autoritatilor locale si pot oferi solutii

pentru problemele locale




140


GUVERNUL ROMANIEI



de afaceri

Motiva ţia proiectului Nevoia de a consulta cetatenii cu privire la

modul de lucru, obiectivele, proiectele si

realizarile autoritatilor locale

Modul de implementare a proiectului -organizarea de adunari publice pe sate, cel

putin una pe an in fiecare sat

-organizarea de intalniri cel putin odata pe an

cu tinerii

-realizarea o data la doi ani a unui sondaj de

consultare a populatiei cu privire la

problemele majore din comuna

-infiintarea Consiliului local al elevilor

-infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup

consultativ

-organizarea cel putin o data pe an a unor

sesiuni de brainstorming pe probleme de

actualitate din comuna

Sursa de

finanţare/posibile

surse de finanţare

-Bugetul local;

Institu ţia care

raspunde de




Indicatori -4 adunari publice pe an

-2 intalniri pe an cu tinerii (cate una in

fiecare scoala)

-un sondaj de consultare la doi ani


141


GUVERNUL ROMANIEI



-infiintarea Consiliului local al elevilor

-infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup

consultativ

-o sesiune de brainstorming pe an

Fisa 48

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de participare la deciziile

locale a cetatenilor si mediului de afaceri din

comuna

Cadrul general Este un principiu democratic acela al

participarii cetatenilor la procesul decizional

local, in acest fel asigurandu-se eficienta

deciziilor



de afaceri

Motiva ţia proiectului Participarea cetatenilor la adoptarea

deciziilor majore din comunitate asigura

reprezentativitatea acestora

Modul de implementare a proiectului -invitarea a cel putin 5 cetateni la fiecare

sedinta a consiliului local

-identificarea a 2 consilieri comunitari din

fiecare sat, ca parteneri ai administratiei

locale


finanţare

-Bugetul local;


142


GUVERNUL ROMANIEI




proiectului



Indicatori -participarea a 5 cetateni la fiecare sedinta a

consiliului local

-cate doi consilieri comunitari activi din

fiecare sat

Fisa 49

Domeniu



Titlul:

Primăria Gorgota online - comunicare,

implicare, transparenţă

Cadrul general Dezvoltarea şi implementarea unui Sistem

Informatic Integrat pentru promovarea

interacţiunii între Primăria Gorgota şi

cetăţeni prin valorificarea potenţialului TIC


Obiective Introducerea de noi instrumente si tehnologii

Motiva ţia proiectului Nevoia organizării, eficientizării şi

monitorizării continue a activităţii primăriei,

asigurarea transparenţei, fluidizării

comunicării între autoritate şi cetăţeni.

Modul de implementare a proiectului 1. oferirea cetăţenilor a posibilităţii de a

completa online cererile către Primărie;

2. eficientizarea fluxurilor de

documente în cadrul Primăriei Gorgota şi

reducerea birocraţiei;


143


GUVERNUL ROMANIEI



3. crearea unei baze de date a

documentelor din cadrul primăriei, cu

facilităţi de căutare şi generare de rapoarte;

4. asigurarea unui mediu eficient de

comunicare între Primăria Gorgota şi

cetăţenii Comunei Gorgota prin crearea unui

portal web de informare a cetăţenilor cu

privire la evenimentele locale şi activităţile

primăriei;

5. instruirea utilizatorilor pentru a fi

capabili să utilizeze noile tehnologii ale

informaţiei şi comunicaţie, prin extinderea

şcolii ca mediu deschis de instruire pentru

cetăţenii Comunei Gorgota.


finanţare

-Bugetul local; Fonduri structurale


proiectului



Indicatori -sistem informatic functional

4.6.Educatie si formare



144


GUVERNUL ROMANIEI



Procesul de învăţământ în comuna Gorgota se desfaşoară în cadrul a 8 instituţii de învăţământ, respectiv 4 grădiniţe şi 4 şcoli cu clasele I – VIII. În aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 43 de cadre didactice.

Foto: Gradiniţa Potigrafu

În cele 4 şcoli există 21 de clase, cu 389 de elevi, îndrumaţi de 35 de cadre didactice. Ca

nivel de dotare există 34 de calculatoare iar încălzirea se realizează cu gaze natural sau lemne.

În cele 4 gradiniţe sunt 7 clase cu 172 de copii îndrumaţi de 8 cadre didactice.

Rata abandonului şcolar este destul de scăzută.


145


GUVERNUL ROMANIEI



4.6.2.Analiza SWOT



- Infrastructura scolara importanta

- Spaţii de învăţământ dotate, reabilitate

- Personal didactic adecvat

- şi implicat

- Spatii de joaca pentru copii

- Populaţie şcolară important în raport cu

totalul populaţiei

- Rata redusă a abandonului şcolar


- Sistem educational incomplet – nu

exista liceu


resurselor umane

- Lipsa dotarilor care sa sprijine

performanta scolara

- Lipsa programelor de calificare,

recalificare pentru someri

- Inexistenta unor programe educative

pentru populatie

- Inexistenta unor programe de tipul a

doua sansa

- Inexistenta unor programe “after

school”

- Inexistenta unui centru de excelenta

pentru copii cu rezultate bune

- Populaţie şcolară în scădere


Amenințțțțări:




ale judetului



de investiții în infrastructură,



de criza economica


146


GUVERNUL ROMANIEI



în vederea dezvoltării infrastructurii de

educatie


publice


invecinate

- Scaderea gradului general de pregatire

pentru populatia tanara

- Riscul de abandon scolar

4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie si formare

Obiectivul general pentru domeniul educatie si formare este “dezvoltarea resurselor

umane prin imbunatatirea infrastructurii educationale si asigurarea accesului la diferite forme de

educatie” iar obiectivele specifice sunt:

1. Mentinerea si integrarea tinerilor în viata socială si economică a comunitătii

2. Cresterea accesului si participării la formarea continuă

3. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale


Fisa 50

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe de consiliere si orientare scolară

pentru prevenirea fenomenului de abandon

scolar

Cadrul general Abandonul scolar este un fenomen frecvent

astazi, indeosebi datorita conditiilor sociale


147


GUVERNUL ROMANIEI



si mediului familial

Grup ţintǎ Tineri din comuna

Obiective Mentinerea si integrarea tinerilor în viata

socială si economică a comunitătii

Motiva ţia proiectului Nu exista nicio forma de prevenire a

abandonului scolar.

Modul de implementare a proiectului Institutionalizarea unei forme permanente de

consiliere pentru tineri


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

Programe guvernamentale,

Programe nationale;

POS DRU


proiectului

Consiliul Local

Institutia de invătămant

Inspectoratul Scolar

Familii

ONG-uri

Termen de realizare 2012 forma de consiliere functionala

Indicatori -scaderea ratei de abandon scolar cu 75%

pana in 2016

Fisa 51

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe „a doua sansă” pentru tinerii care


148


GUVERNUL ROMANIEI



au părăsit timpuriu scoala

Cadrul general Este nevoie de crearea cadrului prin care cei

ce au abandonat timpuriu scoala sa isi

completeze studiile

Grup ţintǎ Locuitorii comunei fara studii



Motiva ţia proiectului Existenta unor persoane care au abandonat

timpuriu scoala

Modul de implementare a proiectului - evaluarea nevoii de dezvoltare a unor astfel

de programe

- identificarea programelor aplicabile

- elaborarea proiectelor si implementarea lor


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,


Programe nationale;

POS DRU

Institu ţia care

raspunde de


Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori -integrarea a 80% din grupul tinta in

programe de completare a studiilor


149


GUVERNUL ROMANIEI



Fisa 52

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Sustinerea prin burse sociale a tinerilor din

familii sărace

Cadrul general Sunt tineri cu potential ce nu pot fi sustinuti

de familie

Grup ţintǎ Tineri din familii sarace



Motiva ţia proiectului Existenta unor tineri cu performante scolare

ce nu pot fi sustinuti de familie

Modul de implementare a proiectului - stabilirea unor criterii pentru identificarea

tinerilor care vor fi sustinuti

- intalniri de informare cu elevii, părintii si

profesorii


finanţare

Bugetul local;


Resurse private


proiectului

Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori -instituirea sistemului de burse

Fisa 53


150


GUVERNUL ROMANIEI



Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Centru de excelenta pentru tineri cu rezultate

deosebite

Cadrul general Sunt tineri cu rezultate deosebite al caror

efort trebuie sustinut

Grup ţintǎ Tineri cu rezultate deosebite



Motiva ţia proiectului Promovarea tinerilor cu rezultate deosebite

Modul de implementare a proiectului - analiza posibilitătilor de sustinere a

acestora

- demersuri pentru acceptarea si infiintarea

unui astfel de centru


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori centru de excelenta functional in 2014

Fisa 54

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:


151


GUVERNUL ROMANIEI



Targ zonal al liceelor şi facultatilor

Cadrul general Orientarea tinerilor catre liceu şi mediul

universitar

Grup ţintǎ Tineri elevi si liceeni



Motiva ţia proiectului Nevoia de a orienta tinerii catre licee si

universitati

Modul de implementare a proiectului -organizarea la doi ani a unui targ al liceelor

si facultatilor


finanţare

Bugetul local;

Contributii ale universitatilor

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Universitati

Familii

ONG-uri


Indicatori -Targ organizat in 2012

-Cresterea cu 10% a tinerilor care urmeaza

cursuri universitare

Fisa 55

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe de consiliere si orientare

profesională pentru someri


152


GUVERNUL ROMANIEI



Cadrul general Sunt someri ce au nevoie de reconversie

profesionala

Grup ţintǎ Someri

Obiective Cresterea accesului si participării la formarea

continuă

Motiva ţia proiectului Nevoia de recalificare si reconversie

profesionala

Modul de implementare a proiectului -identificarea nevoii de instruire

-identificarea programelor care pot fi

accesate

-organizarea de programe


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

POSDRU

sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

AJOFM

ONG-uri


Indicatori -scaderea cu 5% anual a numarului de

someri ca urmare a reconversiei

Fisa 56

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Cresterea nivelului de educatie civica

Cadrul general In comuna participarea civica si nivelul de

instruire sunt reduse


153


GUVERNUL ROMANIEI



Grup ţintǎ Locuitorii comunei


continuă

Motiva ţia proiectului Cresterea nivelului de educatie si participare

civica prin instruire

Modul de implementare a proiectului Organizarea anual a unei sesiuni de formare

avand ca tema sistemul de autoritati publice,

institutiile UE, forme de participare civica


finanţare

Bugetul local;

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


ONG-uri


Indicatori -organizarea unei sesiuni de formare pe an

cu minim 25 participanti

Fisa 57

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Formarea initială si continuă a cadrelor didactice si

resurselor umane din unitătile de invătămant

Cadrul general Formarea continua a cadrelor didactice asigura

premisele unei educatii performante

Grup ţintǎ Cadrele didactice din comuna


continuă


154


GUVERNUL ROMANIEI



Motiva ţia proiectului Nevoia de pregatire continua a cadrelor didactice

Modul de implementare a proiectului - evaluarea nevoilor de formare

- identificarea programelor aplicabile

- elaborarea proiectelor si implementarea lor


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

POSDRU



Consiliul Local




Indicatori -30% din cadrele didactice urmeaza anual o forma

de pregatire

Fisa 58

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Reabilitarea si modernizarea unitatior de

invatamant

Cadrul general Unitatile de invatamant sunt intr-o stare medie si

necesita inbunatatiri si modernizari continuu

Grup ţintǎ Unitatile de invatamant

Obiective Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii

educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a moderniza unitatile de invatamant


155


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului - evaluarea anuala a starii unitatilor de invatamant

- includerea in planul anual de achizitii

- realizarea modernizarilor identificate

Sursa de

finanţare/posibile

surse de finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

Institu ţia care

raspunde de


Consiliul Local


Termen de realizare 5 septembrie in fiecare an

Indicatori -modernizarea anuala a unitatilor de invatamant

Fisa 59

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Cabinete medicale in scoli si gradinite

Cadrul general Este necesara supravegherea din punct de vedere

medical a tinerilor

Grup ţintǎ Elevii si prescolarii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Asigurarea unei stari de sanatate adecvate pentru

tineri

Modul de implementare a proiectului Infiintarea a 2 cabinete medicale in unitatile de

invatamant


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;


156


GUVERNUL ROMANIEI



Bugetul de stat,



Consiliul Local



Indicatori -2 cabinete medicale functionale

Fisa 60

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Bază sportivă în Poienarii Apostoli

Cadrul general Nu exista in acest moment in satul Poienarii

Apostoli un spatiu adecvat pentru desfasurarea de

activitati sportive

Grup ţintǎ Tinerii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a realiza un spatiu pentru activitatile

sportive

Modul de implementare a proiectului Construirea unei baze sportive


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

POR



Consiliul Local



Indicatori -baza sportivă functională


157


GUVERNUL ROMANIEI



Fisa 61

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Program after-school

Cadrul general Nu exista forme de asigurare a pregatirii elevilor

dupa orele de scoala pana la venirea parintilor de

la locul de munca

Grup ţintǎ Tinerii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a realiza o pregatire a elevilor si dupa

orele de scoala, in conditiile in care parintii sunt la

locul de munca.

Modul de implementare a proiectului Organizarea de programe after school pentru min.

50 de elevi


finanţare

Bugetul local;

POR



Consiliul Local



Indicatori -2016 -50 de elevi cuprinsi in programe after

school

-2020 – 100 de elevi cuprinşi în programe after

school

4.7.Cultura, sport si agrement


158


GUVERNUL ROMANIEI




În comuna Gorgota işi desfăşoară activitatea două cămine culturale.

Ca evenimente locale importante pot fi menţionate:

o Festivalul „Târgul Meşteşugarilor”

o Cupa europeană şi mondială de motocros TCS

Parcurile si zonele de agrement sunt slab reprezentate pe teritoriul comunei si datorita zonarii

dificile. În satul Potigrafu există un teren amenajat pentru golf.


159


GUVERNUL ROMANIEI



Foto: parc amenajat

Nu există bibliotecă a comunei.

4.7.2.Analiza SWOT


- Resurse naturale importante – padure, apa

curgatoare;



(telefonie, internet, cablu)

- Dotari limitate pentru sport si

agrement

- Monumente istorice neprotejate

- Inexistenţa bibliotecii

- Inexistenta unor evenimente


160


GUVERNUL ROMANIEI



- Existenta unor monumente istorice

- Baza sportiva

- Existenta unor evenimente culturale la

nivel local

culturale diversificate la nivel local

- Competitii sportive in numar redus

- Lipsa dotarilor pentru agrement

- Zone amenajate ca parcuri in numar

redus


Amenințțțțări:



- Integrarea in strategiile de dezvoltare ale

judetului

- Dezvoltarea unor relatii de parteneriat în

vederea dezvoltării de activitati culturale si

sportive

- Perspective

bune pentru dezvoltarea agroturismului si a

turismului de weekend

- Resurse bugetare reduse față de

nevoia de investiții în infrastructură

cultural si sportiva

- Sprijin redus din partea altor

autoritati publice

- Lipsa de sprijin din partea

comunitatii pentru crearea unei vieti

cultural sportive a comunei

4.7.3. Obiective pentru domeniul cultura, sport si agrement

Obiectivul general in materie il reprezinta “dezvoltarea infrastructurii pentru cultura,

sport si agrement” iar obiectivele specifice sunt:

1.Punerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente

culturale

2. Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului si organizarea de competitii sportive

3.Valorificarea resurselor naturale ale comunei pentru crearea infrastructurii de agrement


161


GUVERNUL ROMANIEI




Fisa 62

Domeniu

Cultura, sport si agrement


Titlul:

Înfiin ţarea unei biblioteci a comunei

Cadrul general Biblioteca comunala nu există


Obiectiv Punerea in valoare, dezvoltarea

patrimoniului cultural local si organizarea de

evenimente culturale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea spaţii educative

Modul de implementare a proiectului Organizarea anuala a unui eveniment adresat

locuitorilor comunei si nu numai -“doneaza o

carte pentru biblioteca”


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Biblioteca


Indicatori -2014 înfiinţarea bibliotecii

-cresterea fondului de carte cu 100 de

exemplare/ an

Fisa nr. 63

Domeniu



Titlul:


162


GUVERNUL ROMANIEI



Biblioteca virtuala

Cadrul general Adaptarea bibliotecii la evolutia tehnologica





Motiva ţia proiectului Nevoia de a extinde resursele bibliotecii in

concordanta cu noile tehnologii

Modul de implementare a proiectului -achizitia de echipamente pentru biblioteca

-dezvoltarea de resurse virtuale si accesul la

baze de date cu fond de carte din tara si

strainatate


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Biblioteca


Indicatori -biblioteca virtuala functionala

Fisa nr. 64

Domeniu



Titlul:

Stabilirea unor elemente de identitate a

comunei

Cadrul general Comuna are stema, simbol sau o zi a

comunei




163


GUVERNUL ROMANIEI





Motiva ţia proiectului Nevoia de a stabili elemente de identificare a

comunei

Modul de implementare a proiectului -organizarea unei sarbatori locale de ziua

comunei


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


Indicatori -stema, simbol, zi a comunei stabilite

-organizarea anuală a zilei comunei

Fisa nr. 65

Domeniu



Titlul:

Sportul la orice varsta

Cadrul general Organizarea unor competitii sportive, in

diferite domenii, pe categorii de varsta


Obiectiv Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea

sportului si organizarea de competitii

sportive

Motiva ţia proiectului Nevoia de socializare si miscare pentru toate

categoriile de varsta


164


GUVERNUL ROMANIEI



Modul de implementare a proiectului Organizarea de doua ori pe an de competitii

sportive, pe categorii de varsta


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local, scolile


Indicatori -doua competitii sportive pe an organizate cu

minim 75 de participanti

Fisa nr. 66

Domeniu



Titlul:

Amenajarea malurilor apelor curgătoare

Cadrul general Malurile pot deveni un spatiu adecvat de

agrement (plimbare, role, biciclete)

Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turisti

Obiectiv Valorificarea resurselor naturale ale comunei

pentru crearea infrastructurii de agrement

Motiva ţia proiectului Inexistenta spatiilor de agrement pe teritoriul

comunei si dorinta de a valorifica

patrimoniul natural al comunei

Modul de implementare a proiectului Amenajarea malurilor astfel incat sa poata fi

utilizate pentru plimbare, role, biciclete


finanţare

Bugetul local

Bugetul de stat

Bugetul judetului


165


GUVERNUL ROMANIEI



Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


Indicatori -2 km. de maluri amenajate

Fisa nr. 67

Domeniu



Titlul:

Sprijin pentru realizarea complexului de

agrement din padurea Gorgota

Cadrul general In padure se poate crea un centru de

agrement ce pune in valoare padurea

Gorgota, utilizabil atat de locuitorii comunei

cat si de persoanele aflate in tranzit




Motiva ţia proiectului Inexistenta spatiilor de agrement pe teritoriul

comunei si dorinta de a valorifica

patrimoniul natural al comunei

Modul de implementare a proiectului Identificarea si sprijinirea unei initiative

private pentru realizarea complexului de

agrement din padurea Gorgota


finanţare

Resurse private


proiectului

Agenti economici


166


GUVERNUL ROMANIEI




Indicatori -spatiu de agrement functional

Fisa nr. 68

Domeniu



Titlul:

Amenajare si reamenajare parcuri si locuri

de joaca

Cadrul general Suprafata parcurilor si a locurilor de joaca

este insuficienta in raport cu populatia




Motiva ţia proiectului Nevoia de a amenaja si extinde suprafata

parcurilor si a locurilor de joaca

Modul de implementare a proiectului -crearea unui nou parc

-reamanajarea parcurilor existente

-reamenajarea locurilor de joaca


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul local

Scolile


Indicatori -un parc reamenajat

-un parc nou creat

-locuri de joaca reamenajate

Fisa nr. 69


167


GUVERNUL ROMANIEI



Domeniu



Titlul:

Tabara de creatie pentru promovarea

mestesugurilor traditionale

Cadrul general Există o important tradiţie în ceea ce priveşte

meşteşugurile tradiţionale




Motiva ţia proiectului Nevoia de a promova meşteşugurile

tradiţionale

Modul de implementare a proiectului -organizarea anual a taberei


finanţare

Bugetul local

Sponsorizări

Contribuţii ale participanţilor


proiectului

Consiliul local


Indicatori

-2013 prima tabără organizată