strategia-dezvoltare-mediului-afaceri.pdf

8/17/2019 strategia-dezvoltare-mediului-afaceri.pdf

1/140


2/140

Ministerul Economiei, Comerului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEAN Ă Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEIMinisterul Administraţ ieişi Internelor

INOVA Ţ IE ÎN ADMINISTRA Ţ IE

Programul Operaţ ional

“Dezvoltarea Capacităţ ii Administrative”

Strategia Guvernamental ă pentru îmbun ătă irea şi dezvoltarea

mediului de afaceri(Strategia DMA)

2010-2014

versiune de lucru06 iulie 2010


3/140

Echipa editorială

Echipa de consultan ă pentru elaborarea studiuluiDr. Radu-Hora iu MUNTEANUDespina PASCALDr. Oana GHERGHINESCUDr. Lucian CIOLANCiprian CIUCUAndrea FLORIA

Roxana CHESOI

Coordonatorul echipei de proiectDr. Radu-Hora iu MUNTEANU

Echipa Ministerului Economiei, Comerului şi Mediului de AfaceriCornelia SIMION, DirectorEmil IONESCU, Manager de ProiectSanda MAZILU

Cezar ILIURuxandra ANDREILauren iu GRIGORESCU


4/140

3

CUPRINS

Lista Tabelelor, Lista Figurilor Acronime

SUMAR EXECUTIV

I Strategia Guvernamentală pentru îmbunătă irea şi dezvoltarea mediului deafaceri – SECŢIUNEA I - DOCUMENTUL STRATEGIC

1 Introducere2 Metodologia folosită la elaborarea strategiei3 Mediul de afaceri în contextul crizei economice4 Strategii şi politici existente

4.1 Strategii europene4.2 Strategii şi politici na ionale

5 Analiza situaiei existente; definirea problemelor5.1 Ac iuni guvernamentale derulate anterior pentru îmbun ă t ă irea mediului de afaceri5.2 Mediul de afaceri din România privit din perspectiv ă interna ional ă 5.3 Investi iile str ă ine şi climatul investi ional5.4 Promovarea comportamentului responsabil în afaceri5.5 Profesiile liberale5.6 Serviciile de consultan ă pentru afaceri

6 Principii generaleşi criterii de selectare a m ăsurilor7 Viziunea Strategiei, Obiectivul General, Obiectivele Specifice, Măsuri şi Aciuni

guvernamentale7.1 Obiectivul Specific 1: Promovarea cre şterii economice prin investi ii şi îmbun ă t ă irea

climatului investi ional – Fi şele M ăsur i lor 1 .1 - 1 .7

7.2 Obiectivul Specific 2: Cre şterea transparen ei actului decizional, al politicilor publice prinstimularea şi promovarea comportamentului responsabil şi integrit ă ii în afaceri– Fi şeleM ăsuri lor 2. 1 – 2. 4

7.3 Obiectivul Specific 3: Dezvoltarea afacerilor şi a profesiilor liberale prin cre şterea accesuluila serviciile publice şi private de consultan ă de calitate – Fi şele M ă suri lor 3. 1 – 3. 4

7.4 Obiectivul Specific 4. Cre şterea capacit ă ii administrative a MECMA - DMA în scopulîmbun ă t ă irii proceselor de planificare strategic ă , analiz ă , monitorizare şi evaluare – Fi şeleM ăsuri lor 4. 1 – 4. 3

8 Implicaii ale Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri8.1 Implica ii financiar - bugetare ale Strategiei DMA8.2 Implica ii legislative8.3 Etape ulterioare şi institu ii responsabile pentru promovarea şi implementarea Strategiei

DMA

9 Planul de comunicare9.1 Obiective de comunicare9.2 Definirea publicului vizat în comunicarea strategiei DMA9.3 Comunicarea extern ă 9.4 Comunicarea intern ă 9.5 Planificarea activit ă ilor de comunicare a strategiei

10 Planul de Aciuni 2010-2012Bibliografie

II Strategia Guvernamentală pentru îmbunătă irea şi dezvoltarea mediului deafaceri – SECŢIUNEA A-II-A – PLANUL DE ACŢIUNI 2010-2012, ANEXE


5/140

4

Lista Tabelelor

Tabelul 5-1: Evolu ia indicelui mediului de afaceri (IMA) în Europa central ă şi de est ................. 13 Tabelul 5-2: Principalele criterii folosite de investitorii elve ieni pentru a investi în str ă ină tate ... 17 Tabelul 5-3: Principalele bariere percepute de investitorii elve ieni ...................................... 17 Tabelul 5-4: Dimensiunea medie a firmelor de consultan ă din România .................................. 24 Tabelul 7-1: Structura general ă a Strategiei DMA ............................................................. 29 Tabelul 8-1: Estimarea costurilor Strategiei DMA .............................................................. 76 Tabelul 8-2: Implica ii legislative ale Strategiei DMA ......................................................... 77 Tabelul 8-3: Institu ii implicate în ini ierea şi aplicarea m ă surilor şi ac iunilor ......................... 80

Lista Figurilor

Figura 2-1: Metodologia elabor ă rii strategiei DMA ............................................................. 3 Figura 5-1: Mediul de afaceri din România în clasamentul global al B ă ncii Mondiale (2010) ........... 12 Figura 5-2: Evolu ia soldului ISD în perioada 2003-2008 (milioane €) ...................................... 14 Figura 5-3: Indicele încrederii investitorilor str ă ini (2010) ................................................... 16 Figura 5-4: Structura cifrei de afaceri pe tipuri de activit ă i de consultan ă în România, anul 2007 24


6/140

5

ACRONIME

ADR Agenia pentru Dezvoltare Regională AIPPIMM Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor

pentru IMM-uriANAF Agenia Na ională de Administrare Fiscală ANOFM Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de Muncă ANRE Autoritatea Naională de Reglementare în EnergieANPC Autoritatea Naională pentru Protec ia ConsumatorilorAM Autoritate de ManagementAP Axă prioritar ă APL Administraia Publică Locală ARDDZI Agenia Română pentru Dezvoltarea Durabil ă a Zonelor

IndustrialeARR Autoritatea Rutieră Română BERD Banca Europeană pentru Reconstruc ie şi DezvoltareBM Banca Mondială CCIR Camera de Comer şi Industrie a RomânieiCE Comisia Europeană CIS Consiliul Investitorilor Străini din RomâniaCCJ Camera de Comer Jude eană CJ Consiliul Jude eanCOR Codul Ocupaiilor din RomâniaCNPAS Casa Naională de Pensii şi alte drepturi de Asigur ări SocialeCNIPMM Consiliul National al ntreprinderilor Private Micişi MijlociiCNVM Comisia Naională a Valorilor MobiliareCRPCIS Centrul Român pentru Promovarea Comerului şi

Investi iilor StrăineCSA Comisia de Supraveghere a AsigurărilorFNGCIMM Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uriFSE Fondul Social EuropeanDMA Dezvoltarea Mediului de AfaceriDMI Domeniu Major de IntervenieDGV Direcia Generală a VămilorIMA Indicele mediului de afaceriIMM ntreprinderi Micişi MijlociiINS, INSSE Institutul Naional de Statistică ISC Inspectoratul de Stat în Construc iiISD Investiii Străine DirecteIPDC Inspeciile Primăriei în domeniul construc iilorISS Inspecia Sanitară de StatITM Inspectoratul Teritorial de Muncă MAE Ministerul Afacerilor ExterneMAI Ministerul Administraiei şi InternelorMCS Metodologia Standard de Model de Cost a UEMCSI Ministerul Comunicaiilor şi Societă ii Informa ionaleMDRT Ministerul Dezvoltării Regionale și TurismuluiMECMA Ministerul Economiei, Comerului şi Mediului de AfaceriMFP Ministerul Finanelor PubliceMJ Ministerul Justi iei


7/140

6

MMP Ministerul Mediuluişi PădurilorMMFPS Ministerul Muncii, Familieişi Protec iei SocialeOCDE Organizaia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ONRC Oficiul Naional al Registrului Comer uluiORDA Oficiul Naional pentru Drepturi de Autor

OSIM Oficiul de Stat pentru Invenii şi MărciOTIMMC Oficiile Teritoriale pentru IMMşi Coopera iePIB Produs Intern BrutPO Program Opera ionalPNC Punct Naional de ContactSM Stat MembruStrategia DMA Strategia Guvernamentală pentru îmbun ătă irea şi

dezvoltarea mediului de afaceriUE Uniunea Europeană Unitatea Centrală DMA Structura guvernamentală responsabilă pentru elaborarea și

implementarea politicilor publice cu impact asupra mediuluide afaceri


8/140

7

Mul umir i

Aceast ă s t ra teg ie nu ar f i pu tu t f i rea l iza t ă f ă r ă cont r ibu ia va loroas ă a mul torspeciali şt i români. Mul umim tuturor acelora care au part icipat la procesul deconsult ă r i dir ect e sau care au complet at chest ionarele on-l ine.

Apreciem în mod deosebit spr ij inul const ant şi consistent din partea conduceri iMinister ului Economiei, Comer ului şi Mediului de Afa ceri , din par t ea Dir ec iei Mediu deAfaceri , pr ecum şi d in par t ea ce lor la l i colegi din cadrul di verselor mi nist ere implicat epe aspecte specif ice, pent r u alocarea de resur se şi spr i j in .Mul umim şi pe aceast ă cale Inst i t utului Na ional de St at is t ic ă pent ru da t e le st a t i st icefurn iza te .

Mul umir i speciale speciali şt i lo r d in sec toru l pr i va t care au f ăcut efort uri apreciabi le încadrul pr ocesului de elaborare a St rat egiei , pr in f ormular ea de sugest i i , pr opuneri şisolu i i .

Dr . Radu-Hor a i u MUNTEANUCoord onat orul Echipei de Pr oiect


9/140

Strategia Guvernamental ă pentru îmbun ătă irea şi dezvoltarea mediului de afaceri 2010-2014

I

SUMAR EXECUTIV

Strategia Guvernamental ă pentru îmbun ă t ă irea şi dezvoltarea mediului de afaceri (Strategia DMA) a fost elaborată în cadrul unui proiect propus1 şi implementat de Direc iaMediu de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerului şi Mediului de Afaceri

(MECMA), ce vizează crearea unei capacită i de lucru pe termen lung privind politicaguvernamentală pentru mediul de afaceri.Proiectul a avut la bază obiectivul general de a îmbunătă i capacitatea de analiz ă,planificare strategică, evaluare şi monitorizare a autorită ilor guvernamentale, înconcordan ă cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Programul de Guvernare2 2009-2012.Pentru realizarea acestui obiectiv general al proiectului s-au avut în vedere două direc iiprioritare:

1. Derularea unor activită i care să contribuie la îmbunătă irea pe termen lung amediului de afaceri din România, printr-un efort de planificare strategică, care să permită o abordare coerentă a acestui proces;

2. Îmbunătă irea capacită ii Autorită ii Contractante (prin Direc ia Mediu de Afaceri) deplanificare strategică, de analiză, evaluare şi monitorizare, prin crearea uneimetodologii specifice de monitorizare şi evaluare a Strategiei de îmbunătă ire amediului de afaceri din România.

Strategia DMA a fost elaborată pentru a oferi Guvernului României un instrument strategiccare să sus ină un set coerent de priorit ă i de dezvoltare a mediului de afaceri, un set demetode de evaluare şi monitorizare precumşi un set de indicatori cantitativi şi calitativi.Strategia prezentat ă în continuare urmăreşte o Viziune pe termen mediu şi lung şi propuneun pachet de 59 Ac iuni guvernamentale, articulate într-un set de 18 măsuri, grupate în jurula 4 Obiective specificeşi anume:

1. Promovarea creşterii economice prin investi ii şi îmbunătă irea climatuluiinvesti ional,

2. Creşterea transparen ei actului decizional, al politicilor publice prin stimularea şipromovarea comportamentului responsabilşi integrită ii în afaceri,

3. Dezvoltarea afacerilor şi a profesiilor liberale prin creşterea accesului la serviciilepublice şi private de consultan ă de calitate,

4. Creşterea capacit ă ii administrative a unităţii centrale responsabile pentru elaborareași implementarea politicilor publice cu impact asupra mediului de afaceri3 (UnitateaCentrală DMA), în scopul îmbunătă irii proceselor de planificare strategică, analiză,monitorizare şi evaluare.

Modalitatea de aplicare a Strategiei are în vedere necesitatea sus inerii efortuluiguvernamental pentru ieşirea din actuala perioadă de recesiune economică, urmărind înperioada imediat următoare revigorarea cererii interne, relansarea sus inută a produc ieiindustriale şi creşterea continuă a exporturilor, în condi iile unui cadru macroeconomicstabil. Astfel, Planul de Aciuni formulat pentru implementarea Strategiei pe perioada 2010-2012 răspunde următoarelor 3 priorită i guvernamentale actuale, şi anume:

1. Sus inerea activită ii economiceşi a investi iilor,

1 Proiectul a fost finan at prin PO DCA2

Program de Guvernare 2009-2012., Anexa 2, MO al României., partea I, Nr. 907/23-12-20093 În conformitate cu recomandările OECD, Guvernul României a stabilit responsabilităţi specifice pentru unitatea centrală decoordonare a politicilor cu impact asupra mediului de afaceri; în prezent această structură funcţionează ca Direcţie pentruMediul de Afaceri în cadrul MECMA.


10/140


II

2. Combaterea evaziunii fiscale,3. Creşterea absorb iei fondurilor europene.

I. Metodologia folosită În concordan ă cu Caietul de Sarcini al proiectuluişi cu termenii de referin ă a fost elaboratun cadru metodologic de referinţă, care a stat la baza elabor ării documentului strategicpentru dezvoltarea mediului de afaceri. Acest cadru metodologic cuprinde o serie de etapeimportante:

Elaborarea a şapte studii de fundamentare , dintre care: un studiu axat o analiză comparativă a mediului de afaceri din România în context internaional şi UE,completată cu bunele practici interna ionale pe ariile prioritare de interven iepreidentificate şi o serie de studii sectoriale care se refer ă la diverse aspecte aledezvoltării mediului de afaceri;

Consultarea largă a mediului de afaceri s-a f ăcut prin folosirea intensiv ă ainternetului prin intermediul portalului www.proiect-dma.ro . Pentru România,această abordare interactivă cu ajutorul internetului este o premier ă absolută.Portalul men ionat a fost folosit şi pentru postarea studiilor, a strategiei şi ametodologiei de monitorizare.

Fundamentarea pe date şi eviden e colectate printr-o diversitate de instrumenteşi supuse analizei şi validării din partea factorilor interesa i (stakeholders). Pentrudiscutarea măsurilor au fost organizate trei focus-grupuri, derulate după un protocolcomun. La aceste focus-grupuri au participat un număr de 119 persoane. În scopulvalidării măsurilor propuse ca urmare a finalizării studiilor au fost organizate treisesiuni de dezbateri la care au participat 154 de specialişti (din cadrul a 76 institu iiguvernamentale, ONG-uri, firme private, institute de cercetări etc.) şi care aucompletat chestionare de validare şi au furnizat sugestii ce au fost incorporate înstudiile de fundamentare.

Analiza calitativă a fişelor ce au fost dezvoltate pentru fiecare m ăsură identificat ă şi selectarea celor mai oportune măsuri din perspectiva următoarelor criteriiprincipale:

Impactul estimat / contribu ţia la dezvoltarea mediului de afaceri; Opor tuni ta te a în raport cu contextul socio-economic actual din România; Fezabi l i ta tea (costuri, capacitate umană, structuri institu ţionale,

reglementări). Analiza colegială și validarea setului final de m ăsuri la nivel de beneficiar și de

factori interesa ţi. Un rol important la acest nivel l-a avut Conferinţa dedicată strategiei care a avut loc la data de 03 iunie 2010 şi la care au participat 78 depersoane din cadrul a 54 institu ii de stat, ONG-uri, firme private etc. La această conferin ă a fost supusă analizei şi dezbaterii versiunea preliminară a strategiei, dup ă care au fost colectate sugestii de ameliorare. În plus, analiza de tip expert realizat ă de beneficiar, mai ales din perspectiva corelării cu alte iniţiative strategice, aconstituit un reper important al deciziei privind structura finală a propunerii destrategie.

Strategia are o metodologie clar ă de monitorizare și evaluare, fundamentată pe indicatoriși însoţită de instrumente specifice, care cuprinde și o procedură de actualizare și revizuirepe parcurs.


11/140


III

II. Analiza situa iei actuale şi definirea problemelorPrincipala provocare pentru mediul de afaceri este criza economică. Recesiunea este cauzată de o criză financiară severă la nivel mondial, ceea ce nu va permite o recuperare rapidă. Un

studiu FMI care a examinat 122 fenomene de recesiune începând cu anul 1960, a arătat c ă, înrecesiunea adusă de crizele financiare, investi iile continuă să scadă şi după ce a fost atinspunctul cel mai de jos al căderii economice. În acelaşi timp, cheltuielile de consum crescmult mai lent ceea ce nu contribuie la dinamizarea cererii agregate.Sincronizarea crizei în mai multe ări din Europa este un fenomen agravantşi va conduce lao revenire mai lentă a economiilor. Deoarece în multe ări încrederea în mediul de afaceri s-a diminuat va fi nevoie de un timp îndelungat pentru revenirea la nivelul anterior anului2009.Ţările din Europa de Est sunt cele mai expuse crizei economice. Anumite deficienestructurale au exacerbat aceast ă vulnerabilitate. Cele mai importante caracteristici care lefac vulnerabile sunt: dependen a de pie ele externe (pia ă internă mică), deficite de contcurent mari, dependen a mare de fluxurile de capital străin, volumele mari de credite învalută. Totuşi, cea mai importantă vulnerabilitate este legat ă de nevoia de finan areexternă. Sucursalele băncilor din această regiune sunt foarte dependente de b ăncile-mamă,ceea ce genereaz ă un risc suplimentar al retragerii bruşte a capitalului. Datorită situa ieidificile din ările de origine, multe sucursale au încetinit creditarea în ările est europene.Studii recente4 arată că economia României a suferit o cădere apreciabilă de la o medieanuală de 7% creştere în perioada 2006-2008 la -7,1% în anul 2009. Cauzele au fost reducereacererii interne şi externe, scăderea fluxului de investi ii străine şi limitarea creditului. Datelepentru primul trimestru al anului 2010 arată o foarte uşoară revenire dar se estimează că PIBnu va creşte în anul 2010 iar în anul 2011 va creşte cu maxim 2%. Pe termen mediu se poateestima o creştere moderat ă a PIB-ului.

Pe termen mediu, criza curent ă va avea un impact semnificativ asupra mediului deafaceri din România. Climatul de afaceri va fi caracterizat prin precau ie sporită,lichiditate mai redus ă, fluxuri reduse de capital str ăin, reglement ări mai stricte şi ac iunide minimizare a riscului ceea ce va diminua capitalul investit.Implica iile crizei economice asupra strategiei mediului de afaceri sunt importante. Astfel seimpune ca strategia DMA să cuprindă măsuri care se implementează cu costuri minime, să ajute la refacerea fluxurilor de capital str ăin, să reducă costurile de tranzac ionare şi să

îmbunătă ească comportamentul responsabil în afaceri şi să faciliteze firmelor na ionaleparcurgerea cu bine a perioadei de criză.Strategia DMA este corelată cu strategiile şi politicile existente în UEşi în România. Cele maiimportante elemente strategice şi corela ii sunt cu Strategia Lisabona şi cu Strategia Europa2020. Pentru România ca stat membru al UE este importantă strategia lansată în luna apriliea anului 2010 sub denumirea EUROPA 2020. Noua strategie europeană pentru următorii 10 aniapare pe fondul unei crize economice profundeşi a intensificării provocărilor pe termen lung,precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea popula iei. Potrivitprevederilor trebuie întreprinse m ăsuri în vederea cre ării unei veritabile pie e unice on-line, bazate pe internet în band ă largă, pentru ca beneficiile economiei digitale s ă fiefolosite la poten ialul lor maxim. Ini iativele din cadrul acestei priorit ă i vor apar ine atâtUniunii, cât şi statelor membre şi regiunilor.

În România cadru strategic este definit de Programul de Guvernare al Guvernului României,care cuprinde obiective specifice medului de afaceri, urmărite prin mai multe direcţii deacţiune. Se are în vedere ”Crearea unui mediu de afaceri care s ă stimuleze competitivitatea

4 Convergence Report 2010., EUROPEAN ECONOMY 3|2010., ISBN 978-92-79-14805-7


12/140


IV

firmelor și dezvoltarea de abilit ăţ i și competen ţ e antreprenoriale ridicate, capabile s ă fac ă fa ţă competi ţ iei atât pe pia ţ a unic ă european ă , cât și în exteriorul UE” . În domeniile analizate prin cele şapte studii de fundamentare au fost descrise o serie deprobleme ce trebuie rezolvate şi s-au identificat mai multe măsuri de solu ionare.

III. Strategia guvernamental ă Strategia DMA a fost structurată pe două sec iuni:

1. Sec iunea I - Documentul strategic;2. Sec iunea a-II-a – Planul de implementare pe primii doi anişi celelalte anexe.

Strategia este înso ită de Metodologia de monitorizare a implementării sale, pe baza unui setde indicatori relevan i.Perioada de implementare a prezentei strategii este 2010-2014. Ea coincide cu finalizareaperioadei de programare a fondurilor europene. Strategia privind mediul de afaceri va

cuprinde două etape: Etapa I: 2010-2012 în care vor fi derulate aciuni urgente în vederea depăşirii

perioadei de criză actuale; 2012 evaluareaşi adaptarea Strategiei DMA la noile realită i; Etapa a-II-a: 2012-2014, perioadă în care vor fi derulate ac iunile mai consistente de

sprijinire a mediului de afaceri, în condi iile relansării economice.La baza Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat şaseprincipii:

1. Principiul participării şi transparen ei,

2. Principiul continuită ii şi coordonării,3. Principiul răspunderii,4. Principiul subsidiarită ii,5. Principiul bunei guvernări,6. Principiul cooperării şi coeren ei.

Viziunea5 asupra mediului de afaceri din România.Strategia DMA vizeaz ă configurarea unui mediu de af aceri deschis , t ransparent şia t r act iv, ca ract e r i za t de p red ict ib i l i t a t e şi de un cadru normat iv c lar, st ab i l şi coerent ,sus inut de un cadru inst i tu ional adecvat , în concord an ă cu prac t ica a l t or st a temembr e ale Uniunii Europene.

5 Viziunea reprezintă aspira ia către viitor pe termen mediu şi lung (peste 5 ani) şi este exprimată concis şi uşor de în eles decătre specialişti şi public.


13/140


V

Obiectivul general oferă direc ia şi inta finală spre care trebuie direc ionate eforturile şiresursele. Trebuie ca acesta să asigure rela ia între percep ia prezentului şi nevoiaprognozată şi să fie realist, să asigure posibilitatea de a fi efectiv atins.

Obiectiv General al Strategiei DMADezvoltar ea unui mediu de af aceri bazat pe competi t ivi t at e şi sp i r i t an t reprenor ia l ,pent ru a face fa ă concuren ei pe pia a i n t e rn ă a Uniunii Europene şi în ext eri or ul UE

De asemenea sunt avute în vedere trei priorită i strategice orizontale:I. Simplificarea cadrului de reglementare,și consolidarea cadrului institu ional,II. Sprijinirea dezvoltării spiritului antreprenorial, inclusiv în rândul femeilor,

III. Dezvoltarea mecanismelor de e-guvernare pentru mediu de afaceri.Aceste priorită i orizontale se regăsesc, în diferite propor ii, în toate măsurile propuse.Pentru selectarea celor mai potrivite măsuri au fost folosite o serie de cinci criterii deselectare a m ăsurilor:

1. Costuri minime pentru bugetul de stat pe perioada de implementare şi de operare amăsurilor;

2. Evitarea modificării substan iale a legisla iei, cu excep ia situa iilor când este absolutnecesar;

3. Utilizarea la maxim a resurselor oferite de Fondurile Structurale;4. Încurajarea investi iilor străine şi na ionale în prima perioadă a strategiei (2010-

2011);5. Reducerea barierelor informa ionale şi creşterea nivelului de informare al

participan ilor la mediul de afaceri.Definirea obiectivelor a fost realizată prin metoda participativă sau consultarea tuturorpartenerilor şi a grupurilor interesate sau influen ate. În urma parcurgerii etapelor deconsultare cu mediul de afaceri în cadrul sesiunilor de validare a studiilorşi a documentelorstrategice a rezultat o strategie cu patru obiective specifice şi 18 măsuri. Acestea grupează un număr de 61 de ac iuni ce vor fi întreprinse.

Pentru armonizarea m ăsurilor a fost elaborat ă matricea denumit ă Fişa Măsurii. În aceast ă Fişă sunt incluse informa ii privind: descrierea m ăsurii, ac iunile componente,grupul intă, calendarul de implementare, responsabilit ă ile institu ionale, implica iilebugetare şi cele de ordin legislativ.

Se poate constata importan a mare a investi iilor ca principală solu ie pentru ieşirea dincriză.Astfel, structura ac iunilor guvernamentale cuprinse în Strategia DMA este următoarea:


14/140


VI

Obiectivul General Dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe competitivitateşi spirit antreprenorial, pentru a face fa ă concuren eipe pia a unică european ă şi în exteriorul Uniunii Europene.

Obiectivul Specific 1: Promovarea cre şterii economice prin investi iişi îmbunătă irea climatului investi ional

Măsura 1-1:Stabilirea unui portofoliu de domenii şi loca iica destina ii pentru implementarea de noi proiecte deinvesti ii, intra- și extracomunitare

Ac iunea 1-1-1: Elaborarea unui studiu privind potenţialul investiţionalpe judeţe/regiuni de dezvoltare.

Ac iunea 1-1-2:Elaborarea unui studiu privind sectoarele/domeniile cu potenţial dedezvoltare în Româniași avantajul competitiv al acestorafaţă de alte regiuni/ zone economice din ţările vecine.

Ac iunea 1-1-3: Actualizarea unei baze de date care să conţină fișe informativepe domenii și locaţii.

Măsura 1-2:Construirea unui portal pentru colectarea, prelucrarea şidiseminarea de informa ii relevante privind investi iile şioportunit ă ile de afaceri în România

Ac iunea 1-2-1: Stabilire echipă IT pentru realizare și întreţinere portal.

Ac iunea 1-2-2: Definirea structurii portalului (secţiuni și funcţiuni) prin prisma utilităţiiacestuia pentru investitorii români și străini.

Ac iunea 1-2-3:Stabilire echipă responsabilă cu colectarea permanent ă de date de lanivelul diferitelor instituţii publice centrale și locale.

Ac iunea 1-2-4: Colectare de date, feed-back utilizatori,evaluare eficienţă, reproiectare portal.

Ac iunea 1-2-5:

Corelarea construc iei şi func ionării Portalului mediului de afaceri cu„Biroul unic” prin încheierea unui protocol interinstituional;Promovarea obinerii Certificatului digital la momentul înregistrăriisocietă ilor comerciale la ONRC pentru cele nou înfiinate şi stabilireaunei proceduri comune cu ONRC pentru obinerea acestuia într-uninterval de timp rezonabil pentru cele care sunt deja active.

Măsura 1-3:

Consolidarea unei structuri institu ionale func ionale, cu grad

ridicat de vizibilitate pentru promovarea investi iilor înRomânia

Ac iunea 1-3-1: Evaluare instituţională și analiză diagnostic la nivelul CRPCIS.

Ac iunea 1-3-2:Constituirea unei reţele teritoriale care s ă valorifice capitalul deimagine, cunoștinţe și relaţii inter-instituţionale ale ADR-urilorșiOTIMM.

Ac iunea 1-3-3: Publicarea câte unui newsletter privind promovarea investiţiilor lanivelul fiecărei regiuni.

Măsura 1-4:Revitalizarea şi eficientizarea infrastructurii de afaceri și decercetare-dezvoltare (centre de afaceri, incubatoare deafaceri, parcuri industriale etc.)


15/140


VII

Ac iunea 1-4-1:Inventarierea structurilor existente pe categorii, regiuni, profil deactivitate, func ţionalitate, eficienţă etc. și actualizarea unei baze dedate disponibilă pe internet privind oferta la zi a acestor structuri.

Ac iunea 1-4-2:

Analiza performanelor economice ale acestor infrastructuri de afacerişi introducerea unui program de masuri pentru a asigura sustenabilitateaeconomica a acestora; realizarea câte unei analize cost-beneficiu saucost-eficacitate pentru fiecare din structurile incluse în acest inventar.

Ac iunea 1-4-3:Stabilirea unui set de criterii pentru selectia transparenta a firmelor cevor fi „găzduite” în incubatoarele de afaceri func ie de tipul acestora(universale, high tech, inovative, alte specializari, antreprenoriatfeminin, etc.) ;

Ac iunea 1-4-4:Adoptarea unui contract cadru standard pentru „servicii de gazduire” inincubatorul de afaceri pe perioada strict determinata si corelat cuindicatorii de performanta stabiliti de comun acord, localizare in parcuriindustriale si furnizare servicii de sprijin.

Ac iunea 1-4-5:

Scheme de parteneriat public privat pentru dezvoltarea infrastructuriifizice de utilită i publice, a introducerii tehnologiei informaiilor, abazei materiale necesare şi echipamentelor în scopul susinerii firmelorinovative, a inova iei în afaceri, transferului de tehnologie şi know howdin universită i, institute de cercetare c ătre sectorul corporativ şivalorificarea lor în pia ă.

Măsura 1-5: Identificarea și susţinerea poten ţialului polilor decompetitivitate în România

Ac iunea 1-5-1:Definirea clară a conceptului de pol de competitivitate/lan uri defurnizori în legislaţia românească și identificarea poten ialilor poli decompetitivitate din industria din România.

Ac iunea 1-5-2: Analiza multicriterială a fiecărui poten ial pol de competitivitateidentificat și evaluarea potenţialului actual și de perspectivă.

Ac iunea 1-5-3:Plan de măsuri de sprijin, inclusiv asisten ă financiară sub formaajutorului de stat, pentru încurajarea form ării districtelor industrialeprin cooperare, consor ionare şi parteneriat.

Ac iunea 1-5-4: Monitorizarea unui număr de indicatori privind perfomanţa polilor decompetitivitate și adecvanţa măsurilor de sprijin.

Măsura 1-6:

Creșterea competitivit ăţii economice naţionale prin înt ărireacadrului legal și institu ţional în care opereaz ă sistemelefinanciare, a pie ţelor de capital, a sistemelor demicrofinanţare și a institu ţiilor alternative care l ărgesc accesulla finanţare

Ac iunea 1-6-1:ncurajarea şi sus inerea activită ilor ce vizează capitalizareaintreprinderilorşi respectiv, mobilizarea capitalului de pe pie elefinanciare specifice.

Ac iunea 1-6-2:Monitorizarea aplicării, la nivel microeconomic, a principiilor de bună guvernare corporativă (asa cum sunt stipulate în documentele OECD),precum şi încurajarea practicilor de responsabilitate socială corporativă.

Ac iunea 1-6-3: Sus inerea exporturilor sectorului privat, prin interna ionalizareaparticipării pe pia a globală a exportatorilor de produse şi servicii.

Ac iunea 1-6-4: Externalizarea OI POS CCE pentru Axa Prioritară 1.

Măsura 1-7: Campanie de consolidare a imaginii României ca destina ie


16/140


VIII

pentru investitorii intra- și extracomunitari– construirea brand-ului economic de ară

Ac iunea 1-7-1: Pregătirea şi documentarea campaniei pentru construirea brand-uluieconomic de ară.

Ac iunea 1-7-2: Organizarea campaniei-pilot cu durata de 1 an.

Ac iunea 1-7-3: Evaluare a rezultatelor ob inute, redefinire şi continuarea campaniei.

Obiectivul Specific 2:Creşterea transparen ei actului decizional, al politicilorpublice prin stimularea şi promovarea comportamentuluiresponsabil şi integrit ă ii în afaceri

Măsura 2-1: Reglementarea activit ă ii de lobby în România prin creareaRegistrului grupurilor de interese

Ac iunea 2-1-1:Continuarea procesului de consultare publică a mediului de afaceri şi asocietă ii civile în timpul cât proiectul de lege se află în analizacomisiilor permanente de specialitate din Parlamentul României.

Ac iunea 2-1-2:Deschiderea Registrului de lobby la nivel naional şi a registruluiactivită ii de lobby la secretariatul fiecărei autorită i sau institu iipublice.

Ac iunea 2-1-3: Elaborarea standardului ocupaional pentru profesia de lobbistşi includerea în COR

Ac iunea 2-1-4: Monitorizarea depunerii rapoartelor asupra activită ii de lobby.

Ac iunea 2-1-5:Elaborareaşi adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri depromovare a integrită ii şi comportamentului responsabil în desfăşurarea

activită ilor de lobby pentru influen area politicilor publice.

Ac iunea 2-1-6:Crearea şi, ulterior actualizarea permanent ă a bazei de date privindpoliticile publice adoptate de autorit ă ile şi institu iile publice asupracărora grupurile de interese legitime ale mediului de afaceri şi auexercitat influen a prin activită i de lobby.

Măsura 2-2:Modificarea legisla iei în domeniul achizi iilor publice(Ordonan a 34/2006) şi crearea de mecanisme de departajarea ofertan ilor care au adoptat principiile eticii şi de integritate

în afaceri

Ac iunea 2-2-1: Propunere de revizuire a Ordonana 34/2006.

Ac iunea 2-2-2: Monitorizarea punerii în aplicare a Ordonana 34/2006.

Măsura 2-3:

Reducerea numărului de contribu ii, taxe şi impozite şisimplificarea fiscalită ii şi a procedurilor de impunere fiscal ă şide plă i concomitent cu eliminarea tuturor excep iilor şi atratamentelor privilegiate şi întărirea disciplinei contractualeşi de plă i a obliga iilor

Ac iunea 2-3-1:Efectuarea unui inventar al raportărilor obligatorii de natură statistică şiadministrativă din partea operatorilor economicişi a frecven ei deefectuare a acestora prin intermediul unui studiu de analiză a bariereloradministrative.

Ac iunea 2-3-2: Implementarea metodei costului standard pentru orice tip de actnormativ care va fi ini iat de către Guvern.


17/140


IX

Ac iunea 2-3-3:

Intărirea drepturilor şi protec iei creditorilor şi a disciplinei de plă icontractuale. Studierea şi promovarea de amendamnete şi ameliorărinecesare la legea insolven ei şi practica selectării aleatoare ajudecătorilor sindici pentru companiile care se confruntă cu problemede restructurare controlat ă.

Ac iunea 2-3-4:Implementarea procedurii legale speciale reglementată prin Ordonanade Guvern nr. 5/2001 privind procedura somaiei de plată, impusă dedezideratul evitării blocajului financiarşi de a oferi creditorilor oprocedură rapidă şi mai pu in costisitoare pentru ob inerea titlurilorexecutorii în vederea realizării crean elor prin executare silită.

Măsura 2-4: Evaluarea periodică a barierelor administrative în caleadezvoltării mediului de afaceri, pentru reducerea sarciniiadministrative inutile şi îmbunătă irea reglement ărilor

Ac iunea 2-4-1:Efectuarea de studii de evaluare periodice privind bariereleadministrative întâmpinate de mediul de afaceri, din surse statisticeprecum şi prin sondaje, anchete de consultare a mediului de afaceriprivind nivelul poveriişi măsuri de eliminare a barierelor administrative.

Ac iunea 2-4-2:Evaluarea nivelului de difuzare aMetodologiei Standard de Model deCost a UE şi promovarea utilizării acesteia din partea institu iilor curăspunderi în materie, precum şi a gradului de conformitate;

Ac iunea 2-4-3:Adoptarea unui set de indicatori cantitativi în cadrul ac iuni demonitorizareşi evaluare a barierelor administrative asupra mediului deafaceri;

Ac iunea 2-4-4:Revizuirea reglementărilor şi formularea de propuneri pentrusimplificare, de-reglementare, reproiectare inteligent ă areglementărilor identificate ca fiind bariere administrative în caleadezvoltării mediului de afaceri.

Obiectivul Specific 3:mbunătăţirea mediului de afaceri și stimulareaantreprenoriatului feminin, prin cre șterea accesului

întreprinz ătorilor și profesiilor liberale la consultan ţă decalitate și prin dezvoltarea serviciilor de consultan ă

Măsura 3-1: Dezvoltarea consultan ţei si a altor tipuri de servicii de sprijinpentru inovarea de produs și de procese

Ac iunea 3-1-1:Analiza exemplelor de bună practică în furnizarea de servicii deconsultanţă, a codurilor și standardelor existente pentru diferite tipuride servicii de consultanţă, a procedurilor interne de asigurarea calităţii

în cadrul firmelor de consultanţă.

Ac iunea 3-1-2:Sprijin pentru introducerea de mecanisme informale de atestare afurnizorilor de servicii de sprijin pentru dezvoltarea afacerilorși aprofesiilor liberale, pe baza unor criterii de calitate (inclusiv sisteme deauto-reglementare)

Ac iunea 3-1-3: Sprijin pentru implementarea de sisteme organizaţionale ce susţinformarea profesională continuă a personalului implicat in consultanţă.

Măsura 3-2: Sprijinirea concentr ării și reţelizării pe pia ţa furnizorilor deconsultanţă

Ac iunea 3-2-1: Realizarea unui inventar al furnizorilor de consultanţă pe domenii,experienţă, competenţe, referin ţe.

Ac iunea 3-2-2: Alegerea unui numar de domenii în care se poate implementa conceptulde Hypermarket-urilor de consultanţă și înfiinţarea acestora.


18/140


X

Ac iunea 3-2-3: Selectarea furnizorilor de consultanţă în cadrul hypermarketurilor(popularea acestora) și promovarea activităţii acestora.

Ac iunea 3-2-4:Creearea unui spaţiu virtual (forum) de schimburi de informaţii,experienţă și clienţi; acordarea de asistenţă privind formele decolaborare prin reţelizare.

Măsura 3-3:Creșterea accesului la consultan ă şi informa ii a

întreprinz ătorilor actuali și poten ţiali, precum și a profesiilorliberale

Ac iunea 3-3-1: Implementarea schemelor de vouchere finanţate din fonduri publice.

Ac iunea 3-3-2:Acordarea de compensaii non-materiale de tipul voucherelor pentrupersonalul care va fi disponibilizat din sectorul public in vederearecalificării şi reorientării profesionaleşi pe pia a for ei de muncă cusprijinul firmelor de consultan ă si de instruire.

Ac iunea 3-3-3:

Introducerea punctelor de informare publică cu servicii de

orientare și îndrumare pentru antreprenori, de tip“dispecerizare” (signposting), cu indicarea serviciilor de sprijindisponibile pe piaţă pentru nevoile identificate .

Măsura 3-4:

Accesarea de servicii de calitate prin reglementarea ponderiiofertei tehnice în criteriul de atribuire „oferta cea maiavantajoasă din punct de vedere economic” în cadrulprocedurilor de achizi ii publice pentru selectarea serviciilorde consultan ă, instruire și asisten ţă tehnic ă

Ac iunea 3-4-1: Elaborareaşi adoptarea proiectului de act normativ.

Obiectivul Specific 4:Creşterea capacit ă ii administrative a Unită ii Centrale DMA înscopul îmbunătă irii proceselor de planificare strategic ă,analiză, monitorizare şi evaluare

Măsura 4-1: Eficientizarea structurilor de dialog între guvern şi mediul deafaceri

Ac iunea 4-1-1: Restructurarea și eficientizarea activităţii GLpentru implementarea Planului de Acţiuni.

Ac iunea 4-1-2: Crearea Secretariatului Tehnic Permanent.

Ac iunea 4-1-3: Funcţionare ulterioară permanentă a GL.

Măsura 4-2:Reorganizarea Punctului Na ional de Contact pentru aplicarearecomandărilor propuse de OCDE în Ghidul pentru

întreprinderi multina ionale constituit în baza HG 420/2005

Ac iunea 4-2-1: Clarificarea subordonării instituţionale

Ac iunea 4-2-2:Activarea secretariatului tehnic, creșterea gradului de vizibilitate lanivelul mediului de afaceriși creșterea gradului de vizibilitate arezultatelor la nivel internaţional.

Măsura 4-3:Consolidarea capacită ii institu ionale şi administrative prinperfecţionarea profesională continuă a personalului (func ionaripublici

şi personal contractual) prin promovarea principiului

Investi iei în oameni


19/140


XI

Ac iunea 4-3-1: Elaborarea Planului de perfecţionare profesională continuă pentru 2011-2012.

Ac iunea 4-3-2: Implementarea programelor deperfecţionare profesională continuă a personalului.

IV. Implica ii bugetare, legislative şi institu ionale

1. Implica ii bugetarePotrivit calculelor6 a rezultat o valoare total ă a Strategiei DMA de 172,9 milioane lei (aprox.40,7 milioane € la un curs de 4,25 lei/€). Aceste costuri sunt costuri suplimentare fa ă deactivitatea curent ă.Pentru prima perioadă (2010-2012) bugetul estimat este de 131,81 milioane lei iar pentruperioada a doua (2012-2014) acesta este de 41,12 milioane lei. Trebuie menionat faptul că în urma revizuirii intermediare, la nivelul anului 2012, este posibil ca perioada a doua să includă şi alte măsuri.Ţinând seama de posibilitatea cofinan ării unor ac iuni prin intermediul ProgrameleOpera ionale finan ate din Fondurile Structurale (FS), a fost luat în considerare un grad decofinan are mediu de 83%. Din această perspectivă, gradul de cofinan are al Strategiei DMA,din partea FS, va fi următorul:

Total strategie – 68,44% Total cheltuieli pe termen scurt (2010-2012) – 67,67% Total cheltuieli pe termen mediu (2012-2014) – 70,9%

Cheltuieli TOTAL(Mil. LEI)TOTAL

(Mil. EURO)

FINANŢARESurse na ionale Fonduri Europene

Mil. LEI Mil. EURO Mil. LEI Mil. EURO

TOTAL CHELTUIELIPE TERMEN SCURT

(2010-2012)

131,81 31,01 42,61 10,03 89,20 20,99

76,22% 32,33% 67,67% 100%

TOTAL CHELTUIELIPE TERMEN MEDIU

(2012-2014)

41,12 9,68 11,97 2,82 29,15 6,86

23,78% 29,10% 70,90% 100%

TOTAL StrategiaDMA

172,93 40,69 54,58 12,84 118,35 27,85

100% 31, 56% 68, 44% 100 %

2. Implica ii legislativeImplementarea strategiei implică modificarea OUG 34/2006. De asemenea implică emiterea a3 Hotărâri de Guvern şi 4 ale acte cu caracter normativ. Nu este nevoie de abrogarea unoralte legi.

6 Calculele au fost făcute utilizându-ve valori medii ale costurilor de pia ă.


20/140


XII

3. Implica ii institu ionalePentru implementarea şi monitorizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbun ă t ă irea şidezvoltarea mediului de afaceri vor fi implicate mai multe institu ii guvernamentale, printrecare: Secretariatul General al Guvernului, MECMA, Ministerul Finanelor Publice, MinisterulJusti iei, Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Turismului, AIPP, AIPPIMM, OTIMMC etc.Trebuie men ionat că implicarea autorit ă ilor guvernamentale va avea un grad ridicat deconcrete e privind ini ierea, implementarea şi monitorizarea ac iunilor.Etapele ulterioare adoptării Strategiei DMA sunt următoarele:

Punerea în aplicare a Planului de Aciuni pe perioada 2010-2012; Monitorizarea implementării Strategiei; Evaluareaşi actualizarea Strategiei DMA în anul 2012.

Monitorizarea măsurilor şi ac iunilor, propunerea de măsuri corective şi evaluarea la mijloculperioadei şi la final a strategiei vor fi coordonate în cadrul Grupului d e lucru pentr ue laborarea şi monit orizar ea Planului de ac iuni pent ru dezvoltar ea mediului de afa ceriîn Rom âni a .Implementarea este structurat ă pe două paliere:

1. Un prim Plan de Aciuni, pe perioada 2010-2012, pentru depăşirea crizei economice;2. O etapă de evaluare şi actualizare a Strategiei DMA în anul 2012;3. Un al doilea Plan de Aciuni, pe perioada 2012-2014, pentru relansarea economică.

V. Planul de comunicare Strategia prevede și Planul de comunicare, ce oferă o serie de repere și activităţi orientative,

în vederea asigurării vizibilităţii Aciunilor guvernamentale.Comunicarea publică şi în mediul de afaceri privind Strategia DMA, măsurile incluse înaceasta şi ac iunile prin care sunt implementate este esen ţială pentru asigurarea impactuluimaxim al demersurilor guvernamentale.


21/140

Strategia Guvernamental ă pentru îmbun ătă irea şi dezvoltarea

mediului de afaceri(Strategia DMA)2010-2014

Sec iunea I

DOCUMENTUL STRATEGIC


22/140


2

1 Introducere

Proiectul privind elaborarea7 Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătă irea şi dezvoltareamediului de afaceri (Strategia DMA) a pornit din necesitatea de a îmbunătă i capacitatea deanaliză, planificare strategică, evaluare şi monitorizare a MECMA. În concordană cuangajamentele8 asumate de Guvernul României prin Programul de Guvernare9 2009-2012,MECMA, prin intermediul Direciei Mediu de Afaceri a iniiat, prin intermediul acestui proiect,un proces larg de consultare a mediului de afaceri pentru a stabili priorită ile de dezvoltare,măsurile necesare şi ac iunile guvernamentale prin care acestea se vor realiza, precum şi ometodologie de monitorizare şi evaluare, pe baza unui set relevant de indicatori, a aplic ăriiacestei Strategii.

În urma etapelor parcurse a fost elaborată Strategia Guvernamentală pentru dezvoltareamediului de afaceri, în aşa fel încât politicile în domeniu să fie previzibile, interven iilepublice să fie pro-active, iar efectul asupra mediului de afaceri să corespundă aştept ăriloracestuia.Potrivit Planului strategic institu ional 2010 – 2013 al MECMA au fost lansate mai multeproiecte complexe de întărire a capacită ii institu ionale a ministerului. Acestea sunturmătoarele:

1) Întărirea capacită ii institu ionale de management a reformei privind îmbunătă ireamediului de afaceri din România (proiect în parteneriat cu Secretariatul General alGuvernului);

2) Elaborarea strategiei guvernamentale pentru îmbunătă irea şi dezvoltarea mediului deafaceri (Strategia DMA);

3) Evaluarea barierelor administrative de natură legislativă cu care se confruntă mediulde afaceri şi construirea unui sistem durabil pentru monitorizare şi evaluareulterioară;

4)

Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada 2009-2013. În acest context, Strategia DMA a fost corelată cu celelalte strategii complementare, pentrua nu exista suprapuneri sau solu ii redundante.Perioada de implementare a prezentei strategii este 2010-2014, perioadă care coincide cufinalizarea perioadei actuale de programare a fondurilor europene. Strategia DMA vacuprinde două etape:

Etapa I: 2010-2012 în care vor fi adoptate măsuri urgente în vederea depăşiriiperioadei de criză actuale,

Etapa a-II-a: 2012-2014, perioadă în care vor fi adoptate măsuri mai consistente desprijinire a mediului de afaceri, în condi iile relansării economice.

Strategia DMA a fost structurată pe două sec iuni:1. Sec iunea I - Documentul strategic;2. Sec iunea a-II-a – Planul de implementare pe primii doi anişi celelalte anexe.

Strategia este înso ită de Metodologia de monitorizare a implementării sale, pe baza unui setde indicatori relevan i.

7 Structura Strategiei DMA respectă recomandările con inute în documentul Strategia pentru îmbun ă t ă irea sistemului deelaborare, coordonare i planificare a politicilor publice la nivelul administra ţ iei publice centrale, elaborat de Unitatea dePolitici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României în anul 2006, cu asistenţa Proiectului PHARE TwinningRO2003/IB/OT/ 10, 2003/005-551.03.03.8 Angajamentul 11. sprijinirea mediului de afacerişi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor.9 Program de Guvernare 2009-2012., Anexa 2, MO al României., partea I, Nr. 907/23-12-2009


23/140


3

2 Metodologia folosită la elaborarea strategiei

Elaborarea Strategiei DMA constituie un demers complexşi fundamentat pe rezultatele unoranalize transversale şi sectoriale aprofundate, plasate atât la nivel interna ional, cât şi încontextul socio-economic românesc.

Cadrul metodologic de referinţă care stă la baza elaborării documentului strategic pentrudezvoltarea mediului de afaceri cuprinde şase etape, prezentate schematic în figura de maijos:

Figura 2-1: Metodologia elaborării strategiei DMA


24/140


4

Strategia DMA este elaborată folosind: Şapte studii de fundamentare , elaborate în cadrul proiectului, astfel:

1. Analiza bunelor practici internaionale - studiu comparativ;2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrită ii în afaceri şi a luptei

împotriva corup iei – studiu de evaluare;3. Analiza serviciilor publiceşi private de consultanţă destinate mediului de afaceridin România - studiu calitativşi cantitativ;4. Evaluarea dimensiunii pieei profesiilor liberale - studiu calitativ şi cantitativ;5. Analiza percep iei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România -

studiu calitativ şi cantitativ;6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale -

studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a

investi iilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ. În demersul de elaborare a studiilor a fost respectat un cadru metodologic comun,configurat de o metodologie generală comună, care armonizează modul de colectare,analiză și interpretare a datelor/eviden ţelor (vezi Anexa 2). Principala orientare dată de metodologia comună are în vedere principiul analizei tri-dimensionale a datelor.Astfel, perspectivele de analiză au vizat:

date şi concluzii ale unor studii, analize şi rapoarte globale elaborate deorganisme interna ionale reputate;

datele din studii şi rapoarte elaborate anterior; pozi ia principalilor factori interesa i în problematica mediului de afaceri; analiza realizată de exper ii implica i în elaborarea studiilor.

Pentru elaborarea studiilor au fost utilizate date primare şi date secundare, ob inuteprin metode cantitative şi calitative.

Consultarea publică direct ă pentru validarea concluziilor studiilor , prin dezbateri cuprincipalii factori interesa i şi prin utilizarea de chestionare. Au fost organizate treisesiuni pentru focus-grupuri (prezentate mai jos), derulate după un protocol comun (veziAnexa 4. Procedură pentru derularea focus-grupurilor în cadrul proiectului deelaborare a Strategiei pentru îmbun ătă irea şi dezvoltarea mediului de afaceri ). Laaceste focus-grupuri s-au înregistrat un număr de 119 participan i.

Sesiuni FG FG1 FG2 FG3 Total

Dată 23 februarie 2010 2 martie 2010 9 martie 2010

Denumire 1. Particularit ă ile profesiilor liberale şimă suri de sprijinire a

profesiilor liberale

2.Integritatea înafaceri – deziderat sauobiectiv realizabil?

3. Mediul de Afaceridin România – ostil sauagreabil pentruinvestitorii str ă ini?

4. Rolul şi loculserviciilor publice şi private de consultan ţă destinate mediului deafaceri

5. „Mediul de afaceriromânesc în viitor –mă suri de promovare ainvesti iilor

Totalparticipan i

34 35 50 119

În scopul validării măsurilor propuse au fost organizate trei sesiuni de dezbateri la care s-au înregistrat 154 participan i care au completat chestionare de validare şi au furnizatsugestii ce au fost incorporate în studiile de fundamentare. Acestor dezbateri au fost:


25/140


5

Dezbatere D1 D2 D3 Total

Dată 30 martie 2010 8 aprilie 2010 13 aprilie 2010

Denumire Sesiunea de dezbateriîn vederea verific ă riişi valid ă riirezultatelor studiilor4 şi 6

Sesiunea de dezbateriîn vederea verific ă rii şivalid ă rii studiilor 2, 5şi 7

Sesiunea de dezbateriîn vederea verific ă rii şivalid ă rii studiului 3

Totalparticipan i

51 53 50 154

La focus-grupurişi la dezbaterile cu rol de validare au participat reprezentan ţii a 76 deinstitu ii şi organiza ii (vezi Anexa 5). De asemenea, cei interesai au putut trimitesugestiişi propuneri prin intermediul portaluluiwww.proiect-dma.ro .

Au fost efectuate şi o serie de interviuri semi-structurate cu stakeholderi specifici.Selectarea participanţilor s-a făcut prin metoda eșantionării orientate, de tip bulg ă re dez ă pad ă . Scopul interviurilor a fost de a clarifica anumite informaţii obţinute princhestionare și focus-grupuri și de a obţine date de profunzime de la persoane-resursă identificate la nivelul diverselor organizaţii (au fost realizate aproximativ 10 interviuripentru fiecare studiu).La finalul consultărilor, pentru fiecare măsură propusă s-a realizat fişa analitică, astfel

încât să fie asigurată o abordare convergentă a diverselor propuneri, la nivel de Strategie. Consultarea publică online prin intermediul portalului www.proiect-dma.ro (vezi

Anexa 3). Au fost utilizate cinci tipuri de chestionare online. Aceste chestionare au fosttransmise principalilor factori interesaţi și au urmărit colectarea direct ă de date într-unsistem electronic creat pe site-ul proiectului.

Analiza calitativă a fişelor dezvoltate pentru fiecare m ăsură recomandat ă de studii şiselectarea celor mai oportune măsuri din perspectiva următoarelor criterii principale: ‐ Impactul estimat / contribu ţia la dezvoltarea mediului de afaceri;‐ Opor tun i t a t e a în raport cu contextul socio-economic actual din România; ‐ Fezabi l i ta tea (costuri, capacitate umană, structuri institu ţionale, reglementări).

Analiza colegială și validarea setului final de m ăsuri la nivel de beneficiar și de factoriinteresa ţi. Un rol important la acest nivel l-a avut Conferinţa dedicată analizei versiuniipreliminare a Strategiei DMA, care a avut loc la data de 03 iunie 2010şi la care auparticipat 75 de persoane din 54 de institu ii, ONG-uri, firme private

şi institute de

cercetări (vezi Anexa 6. Lista instituiilor participante la Conferin a pentru analizaversiunii preliminare a Strategiei guvernamentale pentru îmbunătă irea şi dezvoltareamediului de afaceri. Analiza de tip expert realizată de beneficiar, mai ales dinperspectiva corelării cu alte iniţiative strategice, a constituit un reper important aldeciziei privind structura finală a Strategiei DMA.


26/140


6

3 Mediul de afaceri în contextul crizei economice

Recesiunea economică actuală este cauzat ă de o criză financiară severă la nivel mondial,ceea ce nu va permite recuperarea rapid ă. Un studiu FMI, care a examinat 122 fenomene derecesiune începând cu anul 196010, a ar ătat c ă în recesiunea adusă de crizele financiareinvesti iile continuă să scadă şi după ce a fost atins punctul cel mai de jos al căderiieconomice. În acelaşi timp, cheltuielile de consum cresc mult mai lent, ceea ce nu contribuiela dinamizarea cererii agregate.Datele istorice arată că revenirea este mai lent ă dacă sunt mai multe ări afectate simultan.Sincronizarea crizei în mai multe ări din Europa este un fenomen agravantşi va conduce lao revenire mai lentă a economiilor. Deoarece în multe ări încrederea în mediul de afaceri s-a diminuat va fi nevoie de un timp îndelungat pentru revenirea la nivelul anterior anului2009.Există riscul unor conflicte sociale cauzate de severitatea crizei care a cauzat cre ştereaşomajuluişi reducerea veniturilor.Deteriorarea mediului de afaceri reflectă înrăută irea situa iei pe diverse pie e, cre ştereariscurilor la nivel macroeconomicşi politic, probleme în sistemul financiar. Ţările din Europade est sunt printre cele mai expuse crizei economice. Anumite deficiene structuraleaccentuează această vulnerabilitate.Mai mult, expunerea economiei româneşti este condi ionată de: dependen a de pie eleexterne (pia ă internă mică), deficite de cont curent mari, dependen a mare de fluxurile decapital străin, volume mari de credite în valută. Totuşi, cea mai importantă vulnerabilitateeste legat ă de nevoia de finan are externă. Evolu ia11 economiei reale din anul 2009 a fostputernic afectat ă de criza economică şi financiară, în condi iile în care România este oeconomie relativ mică şi cu un grad de deschidere ridicat.Studii recente12 arată că economia României a suferit o cădere apreciabilă de la o medieanuală de 7% creştere în perioada 2006-2008 la -7,1% în anul 2009. Reducerea a fostdeterminată de diminuarea cererii interne cu 13,7%şi a celei externe cu 10,1%. În cadrulcererii interne consumul final a scăzut cu 11,1%, ca urmare a deteriorării dinamicii creditării,evolu iilor negative şi incertitudinilor asociate pie ei for ei de muncă, iar formarea brută decapital fix s-a redus cu 22,6% în condiiile reducerii influxului de investiii străine directe şiincertitudinilor legate de cerere de bunuri şi servicii. Datele pentru primul trimestru al anului2010 arată o foarte uşoară revenire dar se estimează că PIB nu va creşte în anul 2010, iar înanul 2011 creşterea va fi de maxim 2%. Pe termen mediu se estimează o creştere moderat ă aPIB-ului.Singura componentă majoră care a înregistrat în continuare o contribu ie pozitivă lacreşterea real ă a PIB au fost exporturile nete, respectiv cu 8,3 procente, dar şi aceasta caurmare a diminuării exporturilor de bunuri şi servicii în primele 9 luni cu 10,1%, faă dediminuarea importurilor cu 24,3%.

Pe termen mediu, criza curent ă va avea un impact semnificativ asupra mediului deafaceri din România. Climatul de afaceri va fi caracterizat prin precau ie sporită,lichiditate mai redus ă, fluxuri reduse de capital str ăin, reglement ări mai stricte şi ac iunide minimizare a riscului ceea ce va diminua capitalul investit.Implica iile crizei economice asupra strategiei mediului de afaceri sunt importante. Astfel seimpune ca strategia DMA să cuprindă măsuri care se implementează cu costuri minime, să ajute la refacerea fluxurilor de capital str ăin, să reducă costurile de tranzac ionare şi să

îmbunătă ească comportamentul responsabil în afaceri şi să faciliteze firmelor na ionaleparcurgerea cu bine a perioadei de criză.

10 Claessens, Stijn, M. Ayhan Kose,şi Marco Terrones, 2008, “What Happens During Recessions, Crunches, and Busts?”, IMFWorking Paper 08/274 (Washington: International Monetary Fund).11 Sursa: PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2009 – 2012., Guvernul României., februarie 2010., www.guv.ro12 Convergence Report 2010., EUROPEAN ECONOMY 3|2010., ISBN 978-92-79-14805-7


27/140


7

4 Strategii şi politici existente

Strategia DMA este corelată cu strategiile şi politicile existente în UEşi în România. Cele maiimportante elemente strategice şi corela ii sunt expuse în continuare.

4.1 St ra t egii europene

Strategia LisabonaScopul declarat al acestei strategii a fost acela de a revigora politicile comunitare, pe fondula două provocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea curepeziciune a societă ii informa ionale. Obiectivul Strategiei Lisabona î şi propuneatransformarea Uniunii într-un spaiu mai atractiv pentru investi ii şi muncă, promovareacunoaşterii şi inovării şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune.Totuşi, din prisma în elegerii ulterioare, este clar c ă strategia ar fi trebuit s ă fie mai bineorganizată în vederea punerii accentului pe elementele critice care au jucat un rol cheie îndeclanşarea crizei, cum ar fi supravegherea robustă şi riscul sistemic pe pie ele financiare,problemele speculative (de exemplu: pia a imobiliară), şi consumatorismul promovat deaccesul la credite care, în anumite State Membre, în combina ie cu creşteri salariale caredepăşeau câştigurile în productivitate, au alimentat deficitele de cont curent. Dezechilibrelemacroeconomice şi problemele de competitivitate au reprezentat fundamentul crizeieconomice, şi nu au fost adresate în mod adecvat în activitatea de monitorizare aeconomiilor Statelor Membre care se derulează în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere şial Strategiei Lisabona, care au tins să opereze mai degrabă separat decât complementându-se reciproc.Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitatalocarea anumitor sume din fondurile structurale pentru finan area proiectelor legate de

îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Libertatea de circulaie a capitalurilor a avutdrept scop înlăturarea restric iilor existente în legătură cu circula ia capitalurilor întrestatele membre. Utilizarea Fondurilor Structurale a contribuit de asemenea la îmbunătă ireatangibilită ii Strategiei Lisabona pentru autorită ile regionale şi locale, care au un rolimportant în implementarea sa. Totuşi, experien a a demonstrat că impactul FondurilorStructurale poate fi amplificat prin îmbun ătă irea structurilor de sprijin (ex. în cercetareşi inovare şi/sau pie ele muncii), simplificând cadrele de reglementare (ex. mediul deafaceri, dezvoltarea infrastructurii) şi prin consolidarea în continuare a capacit ă iiadministrative şi a eficien ei în anumite State Membre .Un alt aspect important relevat de implementarea Strategiei Lisabona este necesitateaalocării unui buget UE mai mare pentru sprijinirea creşterii şi formării locurilor de muncă.

Strategia Europa 2020Strategia Europa 2020 propune trei direcii generale cheie pentru creșterea economică, deatins prin ac iuni concrete la nivelul UEşi la nivel naţional:

promovarea cunoaşterii, inovării, educa iei şi societă ii digitale, produc ie mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor, mai mare participare la pia a for ei de muncă, dobândirea de competen e şi lupta

împotriva sărăciei.Strategia se doreşte a fi o solu ie pentru ieşirea din actuala criză, prin ac iuni la nivelcomunitar ajungându-se la transformarea UE într-o economie - a secolului 21 - inteligentă,sustenabilă şi incluzivă, care să conducă la creşterea ocupării pe pia a muncii, aproductivită ii şi a coeziunii economice, socialeşi teritoriale.


28/140


8

Astfel, în centrul Strategiei pentru creştere inteligent ă, sustenabilă şi incluzivă – se vor situacele trei priorită i interconectate, care s ă definească viziunea comunitară asupra economieisociale de pia ă pentru secolul XXI:1. creştere inteligent ă13: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; 2. creştere sustenabil ă14: promovarea unei economii mai ecologiceşi mai competitive, care

să utilizeze mai eficient resursele; 3. creştere incluziv ă15: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să

genereze coeziune socială şi teritorială.Aceste eforturi pentru creştere economică şi locuri de muncă necesită asumarearesponsabilită ii la cel mai înalt nivel politic şi mobilizarea tuturor păr ilor interesate din

întreaga Europă. Sunt stabilite cinci indicatori de referin ă care definesc nivelul la care artrebui să se situeze Europa în 2020, în raport cu care vor fi evaluate progresele:

75 % din populaia în vârstă de 20-64 trebuie să fie angajată; 3% din PIB UE trebuie investit în C&D; Nivelurile de climă/energie "20/20/20" trebuie atinse (inclusiv creşterea pân ă la 30%

reduceri de emisii dacă e posibil); Abandonulşcolar trebuie să fie sub 10%şi cel pu in 40% din generaia tânără trebuie să aibe studii superioare;

Mai puin cu 20 de milioane de oameni trebuie să se afle în risc de sărăcie.Niciun stat membru nu poate aborda eficient provocările globale printr-o ac iune izolată. Înconsecin ă, Strategia Europa 2020 propune o viziune pentru economia socială de piaţă aEuropei în următorul deceniu şi se bazează pe trei domenii prioritare, care se întrep ătrund şi sestimulează reciproc: creşterea economică inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pecunoaştere şi inovare; creşterea economică durabilă, promovarea unei economii competitive,cu emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor; precum şi creşterea economică inclusivă, promovarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a forei de muncă, care să genereze coeziune socială şi teritorială.Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia propune o agendă Europa 2020 constând dintr-oserie de ini iative-pilot. Punerea în aplicare a acestor ini iative este o prioritate comună, carenecesită măsuri la toate nivelurile: organiza iile de la nivelul UE, statele membre, autorită ilelocale şi regionale.Agenda Europa 2020 – iniiative-pilot:

O uniune a inovării - reorientarea cercet ării, dezvoltării şi a politicii de inovare cătreprovocările majore, reducând în acelaşi timp distan a dintre ştiin ă şi lansarea pe pia ă,astfel încât inven iile să fie transformate în produse. Drept exemplu, brevetulcomunitar ar putea permite întreprinderilor să economisească 289 de milioane EUR în

fiecare an;

13 Cre şt erea intel igent ă presupune consolidarea cunoa şterii şi inov ă rii ca motoare ale cre şterii economice viitoare. Acest lucrunecesit ă : îmbun ă t ă irea calit ă ii educa iei, consolidarea performan elor Uniunii în materie de cercetare, promovarea inov ă riişi transferului de cunoa ştere în UE, utilizarea deplin ă a TIC, asigurarea c ă ideile inovatoare pot fi transformate în produse şiservicii noi care genereaz ă cre ştere economic ă , locuri de munc ă de calitate, sus inerea abord ă rii provoc ă rilor la nivel europeanşi global.14 Cre şt erea sust enabi l ă înseamn ă realizarea unei economii bazate pe o utilizare eficient ă a resurselor sustenabile şicompetitive, exploatând pozi ia Europei de lider în cursa pentru dezvoltarea de tehnologii mai ecologice şi mai curate,îmbun ă t ă irea utiliz ă rii resurselor, accelerarea r ă spândirii re elelor inteligente şi de anvergur ă , precum şi pentru consolidareaavantajelor competitive ale întreprinderilor europene, în special în domeniul produc iei şi în sectorul IMM-urilor.15 Cre şter ea incluziv ă presupune dezvoltarea competen elor cet ă enilor, prin asigurarea unui nivel ridicat al ocup ă rii for ei demunc ă , investirea în competen e, combaterea s ă r ă ciei şi modernizarea pie elor for ei de munc ă , formare profesional ă , precumşi prin modernizarea sistemelor de protec ie social ă , în scopul construirii unei societ ă i coezive şi sprijinirii cet ă enilor înanticiparea şi gestionarea schimb ă rilor.


29/140


9

Tineretul în mişcare - creșterea calit ă ii şi a atractivită ii interna ionale a sistemuluieuropean de învă ământ superior, prin promovarea mobilită ii studen ilor şi a tinerilorprofesionişti. Ca ac iune concretă, posturile vacante în toate statele membre ar trebuisă fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar calificările profesionale şi experien asă fie recunoscute în mod corespunzător;

O agendă digitală pentru Europa - asigurarea unor avantaje economice şi socialedurabile printr-o pia ă unică digitală bazată pe internet ultra-rapid; to i europeniitrebuie să aibă acces la internet de mare vitez ă până în 2013;

O Europă care î şi utilizează eficient resursele - sprijinirea tranzi iei către o economiecare utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de carbon. Europa trebuie să î şimen ină obiectivele 2020 în ceea ce priveşte produc ia şi consumul de energie şieficien a energetică. Acest lucru ar reduce cu 60 de miliarde EUR importurile de petrolşi de gaze până în 2020;

O politică industrială pentru o creştere economică verde - sprijinirea competitivită iibazei industriale a UE în lumea de după criză, prin promovarea spiritului antreprenorialşi dezvoltarea de noi competen e. Acest lucru ar crea milioane de noi locuri de muncă;

O agendă pentru noi competen e şi locuri de muncă - crearea condi iilor pentrumodernizarea pie elor for ei de muncă, în scopul creşterii gradului de ocupare al for eide muncă şi asigurării durabilită ii modelelor sociale europene, în condi iile ieşirii lapensie a genera iei baby-boom;

Platforma europeană împotriva sărăciei – asigurarea coeziunii economice, socialeşiteritoriale, ajutând persoanele s ărace şi excluse socialşi permi ându-le să joace un rolactiv în societate.

Raportarea şi evaluarea obiectivelor stabilite prin Europa 2020şi Pactul de stabilitate şi decreştere (PSC) vor fi efectuate simultan (rămânând instrumente distincte) pentru o mai bună coeren ă. Acest lucru va permite ambelor strategii să urmărească obiective de reformă similare, rămânând în acelaşi timp instrumente separate.

4.2 Strategi i şi po l i t i c i na ionale

Cadrul generalCadrul general este definit de Programul de Guvernare 2009-2012 al Guvernului României,Capitolul 11 „Mediul de afaceri, IMM-urile, concurena şi protec ia consumatorului”. Acestacuprinde patru obiective specifice, urmărite prin mai multe direcţii de acţiune. Al doileaobiectiv este strâns legat de mediul de afaceri și anume: „Crearea unui mediu de afacericare s ă stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilit ăţ i și competen ţ e

antreprenoriale ridicate, capabile s ă fac ă fa ţă competi ţ iei atât pe pia ţ a unic ă european ă ,cât și în exteriorul UE” . Direc iile de ac iune propuse sunt menite să dezvolte şi să perfec ioneze mediul de afaceri existent. Astfel, a doua ac iune importantă are caracterstrategic legat de mediul de afaceri: „ Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şitransparente pentru îmbun ă t ă irea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe baza evalu ă rii şivalorific ă rii factorilor cu impact asupra competitivit ă ii firmelor şi a promov ă rii m ă surilorde îmbun ă t ă ire a cadrului legislativ şi organizatoric ”.

În Programul de Guvernare sunt incluse aciuni care privesc:‐ consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea activit ă ilor din domeniul

profesiilor liberale,‐

intensificarea dialogului şi creşterea transparen ei reglement ărilor prinformalizarea consult ărilor publice-private în sfera managementuluireglement ărilor mediului de afaceri şi profesiilor liberale.


30/140


10

‐ Colaborarea cu direc iile de specialitate din cadrul institu iilor publice despecialitate din cadrul institu iilor publice centrale pe teme referitoare laimpactul integr ării europene asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale.

Direcţiile de acţiune propuse de Programul de Guvernare corespund viziunii europene asupra îmbunătăţirii şi dezvoltării mediului de afaceri.

Cadrul strategic În prezent există atât o serie de documente de planificare strategic ă – documente-cadru –generale sau sectoriale cu impact asupra diferitelor aspecte legate de mediul de afaceri, cade exemplu Programul Naţional de Reforme 2007-2010, proiecte majore de transpunere aacquis-ului relevant, precum Directiva 2006/123/CE a Parlamentului Europeanşi a Consiliuluiprivind serviciile în cadrul pieţei interne (Directiva Servicii) etc.Trebuie men ionat că nu există un cadru strategic formal privind îmbunătăţirea mediului deafaceri, care să ofere viziunea pe termen mediu şi lung şi perspectiva asupra orientăriigenerale a politicilor guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri.Preocuparea pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, stimulativ şi predictibil, a condus la

elaborarea şi dezvoltarea unor elemente strategice concretizate în Planul de ac iuni pentrudezvoltarea mediului de afaceri şi a profesiilor liberale în context european, 2008 - 2009 .Prin acest plan de ac iuni s-a urmărit armonizarea cadrului legislativ existent, pentrureglementarea iniţierii şi derulării afacerilor, precum şi consolidarea capacităţilorinstituţionale de coordonare a problematicilor specifice mediului de afaceri. Prin planul deac iuni se acorda o atenţie deosebită simplificării procedurilor administrative cu impactasupra mediului de afaceri, stimulării şi dezvoltării unei pieţe concuren iale.


31/140


11

5 Analiza situa iei existente 16; definirea problemelor5.1 Ac iuni guver nament ale derulat e anter ior pent ru îmbun ă t ă i r ea mediului

de afaceri

Ac iunile derulate anterior de Guvernul României, cu ajutorul Serviciului de Consultană înDomeniul Investiiilor Străine din cadrul Băncii Mondiale (FIAS/BM), s-au concretizat în maimulte studii şi analize şi recomandări privind barierele administrative din mediul de afaceri

în România. Aceste aciuni au reprezentat o parte din efortul Guvernului în încercarea de astimula mediul de afaceri şi de a încuraja investi iile private.Rapoartele rezultate au identificat o serie de domenii în care există bariere administrativeserioase în calea investi iilor şi au propus o lungă listă cu recomandări pentru înlăturareaacestora. De atunci, Guvernul României a lucrat cu sprijinul Băncii Mondiale, al UniuniiEuropene şi a altor institu ii donoare, pentru stabilirea unor paşi în vederea implementăriiacestor recomandări.

1. etapa 2002 a avut drept obiectiv evaluarea eforturilor de reducere a bariereloradministrative din calea investi iilor în România. A fost efectuată o investigaresistematică a nouă institu ii publice relevante privind un număr de 21 de proceduri dereglementare („interviuri pe bază de chestionar”) în vederea ob inerii datelor oficialeprivind procedurile investiionale.

2. etapa 2004 ; în această etapă s-a urmărit înfiin area unui Grup de lucruinterministerial, pentru elaborarea şi monitorizarea implementării planurilor deac iuni pentru înlăturarea barierelor administrative şi îmbunătă irea mediului deafaceri; de asemenea a fost lansat primul Plan de ac iuni, cuprinzând recomandări alediverselor ministere, mediului de afaceri şi altor păr i implicate; înfiin area în cadrulguvernului, a direc iei pentru mediu de afaceri, coordonator al implementării Planuluide ac iuni, îndeplinindşi rolul de secretariat permanent al Grupului de lucru.

3.

etapa 2006 ; în anul 2006 a fost elaborat raportului privind impactul unor proceduriadministrative asupra climatului investiional din România (realizat pe bazainterviurilor cu firme din România). Acest raport a identificat principalele obstacoleşiriscuri din mediul de afaceri: nivelul impozitelorşi taxelor, schimbarea frecventă alegisla iei şi a reglementărilor şi macro-instabilitatea economică, riscuri de natură financiar-reglementativă cauzate de interfa a dintre economie şi stat; macro-instabilitatea şi schimbările frecvente ale reglement ărilor tind să aibă un impact maimare asupra firmelor a căror domeniu de activitate principal îl constituie produc ia(79%).

5.2 Mediul de af acer i din România pr ivi t din perspect iv ă in t e rna ional ă 17

Mediul de afaceri din România a fost analizat din mai multe perspective luând în considerareseturi de criterii şi indicatori. Pentru Strategia DMA considerăm importante două astfel deanalize interna ionale care au inclus şi România. De asemenea, trebuie men ionat că, înfunc ie de metodologia folosită (indicatorii aleşi, criteriile folosite etc.) rezultatul ierarhiilorşi al concluziilor diferă de la un studiu la altul.

Perspectiva Băncii Mondiale

16 Strategia este tipul de document de planificare a politicilor publice în care problemele curente sunt menţionate la un nivelmai general decât în alte documente de politici publice. Definirea problematicii mediului de afaceri se face pe baza uneimultitudini de surse de date de încredere care s

ă dovedeasc

ă faptul c

ă problema respectiv

ă este bine prezentat

ă

și

documentată.17 Analiza detaliată este realizat ă în studiul de fundamentare: Analiza Bunelor Practici Interna ionale – studiu comparativ ,publicat pe pagina web a proiectului Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru imbunatatireaşi dezvoltarea mediului deafaceri din Romaniawww.proiect-dma.ro


32/140


12

În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, economia românească a trebuit s ă facă faţă condiţiilor impuse de apartenenţa la piaţa unică: oportunităţi pentru unele sectoare,competiţie pentru toate. Modul în care reuşeşte economia românească să facă faţă acesteiipostaze dublate de efectul vizibil al crizei financiare globale se poate vedea în RaportulAnual al Băncii Mondiale, Doing Business 2010, unde, sub aspectul uşurinţei de a face afaceri,România se clasează pe locul 55 din cele 183 de state analizate, după Bulgariaşi Ungaria dar

înaintea unor state europene cum ar fi Polonia şi Cehia.Figura 5-1: Mediul de afaceri din România în clasamentul global al Băncii Mondiale (2010)

1

42 44 47

55

72 74

94

S ingapore S lovacia Bulgaria Ungaria Romania P olonia C ehia Moldova

Sursa: Doing Business 2010: Reforming Through Difficult Times, 2010, Banca Mondială

Graficul din Anexa 7. Mediul de afaceri din Româniaşi din 10 state din Europa, în anul 2009,ilustrează decalajul care separă România de media primelor 10 state din Europa în ceea cepriveşte pozi ia de inută în clasamentul mondial laşapte dintre cei 10 indicatori selecta i deBM pentru analiză. Cel mai mare ecart se observă la situa ia plă ii impozitelor, urmată de

închiderea unei afaceri, condi ii de angajare pe pia a muncii şi ob inerea autoriza iilor deconstruire. Doing Business este unul dintre rapoartele de cercetare care s-au efectuat cu ceamai mare regularitate, în condi iile men inerii aceluiaşi set de indicatori şi metodologii deculegere şi raportare, aspect care permite efectuarea nu numai a unor analize descriptive denatură statică, dar şi urmărirea evolu iei în dinamica pe mai muli ani a modului în careperformează ările pe total şi pe fiecare dintre ariile de cercetare tematic ă.Referindu-ne doar la statele membre UE se poate meniona că cele mai înalte pozi ii înclasament, şi deci cel mai favorabil mediu de afaceri, o au Anglia (locul 5), Danemarca (locul6) şi Irlanda (locul 7). Cele mai scăzute pozi ii sunt ocupate de Italia (locul 78) şi Grecia(locul 109).Din aceste compara ii se poate trage concluzia că România ocupă o pozi ie medie înclasamentul format din ările membre ale UEşi se situează în prima treime din totalul celor

183 de ări analizate de raportul BM, ceea ce demonstrează avantajul competitiv alRomâniei, care poate fi fructificat prin adoptarea strategiilor economice corecte și prinimplementarea consecventă a acestora.

Perspectiva Economist Intelligence UnitRaportul special18 al publica iei britanice The Economist analizează modul în care crizaeconomică va afecta mediul de afaceri pe termen mediu. Metodologia specifică folosită poartă numele Modelul de ierarhizarea a mediului de afaceri19 (BER). Raportul a acoperit 82de ări şi a folosit 10 criterii20 şi 91 de indicatori specifici. Trebuie spus că metodologiafolosită de EIU este mai complicată decât cea folosită de BM (10 indicatori).

18 Special Report: Globalisation stalled, How global economic upheaval will hit the business environment. May 2009 EconomistIntelligence Unit., 26 Red Lion Square., London WC1R 4HQ., United Kingdom19 Business Environment Rankings (BER) model20 Macroeconomic environment, Market opportunities, Policy towards private enterprise, Foreign trade and exchange regimes,Policy towards foreign direct investment, Tax regime, Financing, Labour market, Infrastructure


33/140


13

Cel mai favorabil mediu de afaceri se găseşte în America de Nord (IMA>8) deşi în perioada2009-2013 va înregistra o scădere de 5%

În ările din Europa de Vest se poate constata o uşoară scădere a IMA de la 7,67 la 7,39(Anexa 8). Cu toate acestea ările din această regiune sunt bine reprezentate la nivel devârf. Jumătate din primele 20 de ări sunt din această regiune (Anexa ). În clasamentul 2009-

2013, pe primele locuri se situează ări cum ar fi Finlanda (locul 1), Elveia (locul 5),Danemarca (locul 6), Suedia (locul 8) etc. Această situa ie reflectă o stabilitate politică importantă şi încrederea că nu vor fi făcu i paşi înapoi de la economia de pia ă. Al i factoricare contribuie la stabilitatea şi calitatea mediului de afaceri sunt lega i de liberalizareagraduală, la nivelul UE, a unor sectoare importante care sunt monopoluri: gaz, electricitateetc. Este de a şteptat ca reformele pie ei muncii să stagneze o vreme.Ţările din Europa centrală şi de est înregistrează valori ale IMA care le situează în parteamediană a clasamentului. Excep ie fac Cehia şi Estonia care au pozi ii apropiate de primele20 clasate (locul 22 şi respectiv 24) (Tabelul 5-). România înregistrează o valoare a IMA de6,19 care o situează pe locul 48. Se poate constata un uşor progres al ării noastre care acâştigat un loc în clasament.

Tabelul 5-1: Evolu ia indicelui mediului de afaceri (IMA) în Europa centrală şi de est2004-08 2009-13 IMA Rang IMA Rang

Bulgaria 6.06 48 6.09 50Croatia 5.93 54 6.02 53Cehia 7.29 24 7.24 22Estonia 7.50 21 7.19 24Ungaria 6.73 37 6.65 37

Letonia 6.44 42 6.32 44Lituania 6.53 39 6.33 43Polonia 6.92 33 6.93 32România 6.03 49 6.19 48Slovacia 6.83 35 6.94 31Slovenia 6.96 31 6.97 30

Sursa: Special Report:Globalisation stalled, How global economic upheavalwill hit the business environment . May 2009 Economist Intelligence Unit.

5.3 Investi i i le cu aport de capi t al st r ă i n şi c l imat ul invest i ional 21

Evolu ia investi iilor străine directe în România 22 Din analiza datelor furnizate de BNRşi INS se poate spune că Romania rămâne o taraatractiva pentru investitorii străini. Creşterea sus inută a fluxurilor de investi ii străinedirecte ISD a fost de 5.183 milioane euro în 2004, 5.213 milioane euro în 2005şi 9.082milioane euro în 2006 (creştere cu +74,24% în raport cu anul 2005) constituie un argument înacest sens.

21 Analiza detaliată este realizat ă în studiul de fundamentare: Analiza percep iei investitorilor str ă ini asupra mediului deafaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ , publicat pe pagina web a proiectului Elaborarea Strategiei Guvernamentalepentru îmbunătă irea şi dezvoltarea mediului de afaceri din Romaniawww.proiect-dma.ro 22 Rezultatele cercetării statistice privind investi iile străine directe în România în anul 2008,www.bnr.ro


34/140


14

Printre factorii pozitivi care au contribuit la această evolu ie se enumeră: integrarea înUniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATOşi climatul politico-juridic relativstabil.

În perioada 2003-2008, investiiile străine directe au înregistrat o cre ştere continuă de lanivelul anului 2003 până în ultimul an al analizei. Analizate în structura, soldurile ISD

prezintă varia ii ale ponderii creditelor în raport cu ponderea participa iilor la capital.Astfel, de-a lungul anilor, participa iile străine la capital au crescut constant.Soldul final ISD al anului 2008, rezultat din adăugarea la soldul ini ial a fluxului net de ISD,precum şi a diferen elor valorice pozitive/negative provenite din reevaluările datoratemodificării cursului de schimbşi a pre urilor unor active, cât şi din retratări contabile alevalorii unor solduri iniiale, a înregistrat nivelul de 48,8 miliarde € , mai mare cu 14% decâtsoldul final ISD al anului 2007.Participa iile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiiestrăine directe ajungeau, la sfâr şitul anului 2008, la o valoare de 34,9 miliarde € (71,5 la sută din soldul final al ISD), nivel cu 10% mai mare decât în anul 2007 (Figura 5-). Creditul nettotal primit de către acestea de la investitorii str ăini direc i a înregistrat nivelul de 13,9miliarde €, care reprezintă 28,5% din soldul final al ISDşi este cu 23% superior nivelului dinanul precedent. Creditul net cu

Documents

strategia-dezvoltare-mediului-afaceri.pdf