7/25/2019 STRESSUL PSIHIC

1/6

STRESSUL PSIHIC

Stress reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului;

ansamlu care cuprinde ncordare! tensiune! constr"ngere! #or! solicitare! tensiune.

Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea con#lictelor personale sau sociale ale individului care

nu$i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune! ncordare sau

discon#ort! determinat de ageni a#ectogeni cu semni#icaie negativ! stare de #rustrare %reprimare& a

unor treuine! dorine sau aspiraii'

Situaii generatoare de stres psi(ic)

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru ale face fa.

semnificaia unui eveniment.

angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat.

particularitile contextului social.

lipsa condiiilor interne.

modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.

subsolicitare suprasolicitare.

situaiile conflictuale existente n familie! profesie sau la nivel intelectual.

criza de timp.

izolarea.

apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare.

situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici "zgomote! vibraii! fluctuaii de temperatur#.

$xist dou #orme speciale de stres"%el&e#' distress i eustress. *istress$ul implic toate tipurile de stres

enumerate "stresul obinuit#. Eustress-ul este starea de stres special care este validat prin anumite reacii

endocrine specifice. %e difereniaz de distress prin'

natura agenilor stresori %eustress ( stimuli plcui ai ambianei! tririle plcute ale individului#.

consecineleaciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt plcute.

n plus fa de distress! eustress-ul are implic i stres fizic.

7/25/2019 STRESSUL PSIHIC

2/6

Parametrii de aciune ai unui agent stresor) intensitate! durat! repetailitate! noutate i rusc(ee.

)supra individului acioneaz constelaii de ageni stresani. Clasi#icarea agenilor stresori)

n funcie de numrul lor! ei sunt' unici i multiplii.

n funcie de asociere! ei sunt' conglomerai i configurai.

n funcie de dominana aciunii! ei sunt' principali i secundari.

n funcie de numrul indivizilor afectai! ei sunt' ageni stresori cu semnificaie strict individual!

colectiv i general.

n funcie de natura lor! ei sunt' fizici "sonori! luminoi etc#! chimici! biologici! psihologici.

Copinguldesemneaz un +e#ort cognitiv ,i comportamental de a reduce! stpni sau tolera solicitrile

interne sau e-terne care dep,esc resursele personale* "+azarus ,i Folman! ibid.#.

nii autori "Miller! /012! 3arver ,i colab.! /010! etc.# concep copingulca pe o predispozi.ie stail! sau cape o trstur de personalitate. )l4ii "+azarus ,i Folman! /015! Miclea! /002! 6ban! /001# l vd ca pe

un proces evolutiv ! inclusiv n plan ontogenetic .3ea de-a 7-a variant este cea care c,tig vizibil teren

astzi! inclusiv pentru c sus4ine mai bine flexibilitatea.

%e delimiteaz o clasificare clasic "+azarus ,i colab.! /015! /012# n coping centrat pe prolem ,i

coping centrat pe emo.ie'

Prima variant! numit ,i coping direct! este direc4ionat pe analiza! rezolvarea! sau! dac nu este posibil!

minimalizarea situa.iei stressante.$a ar cuprinde ! n principal! strategiile de acceptare a con#runtrii cu

agentul stressor'

3ea de-a 7-a "coping indirect# se centreaz pe persoan! pe "in#capacitatea ei de a face fa4 stressului! ,i

cuprinde inclusiv modalit4i paleative sau de auton,elare! prin care o confruntare decisiv cu agentul

stressor este adesea amnat 8sine die* sau chiar nu are loc.

7/25/2019 STRESSUL PSIHIC

3/6

)l4i autori concep copingul ntr-o manier mult mai neomogen! n esen4 multifactorial. %pre exemplu!

%tone ,i 9eale "/015# l vd ca fiind determinat de / #actori"cat(arsis! suport social! acceptare! ac.iune

direct! distragere! rede#inirea situa.iei! rela-are! sentimente religioase#! ,i n,i,i Folman ,i +azarus

procedeaz! n /01:! la o diversificare a structurii copingului "/ #actori ) con#runtare! distan.are!

autocontrol! cutarea suportului social! asumarea responsailit.ii! evadare$evitare! plani#icarea

rezolvrii prolemei! reevaluare pozitiv&'

;evenind la clasificarea ini4ial! s remarcm inter-rela4ia ntre cele dou tipuri de coping! ele sus4inndu-se

,i poten4ndu-se reciproc ' copingul centrat pe emo.iecreaz condi4iile pentru solu4ionarea n condi4ii mai

bune a problemei "tensiunea ergic scade#! iar copingul centrat pe prolemreduce distressul emo4ional!

printr-o evaluare mai realist! decentrat de sentimentul neputin4ei.

C01P2R2RE2 1EC23IS1EL0R *E C0PI34 CU CELE *E5E3SI6E

%2'7an!899/&

1EC23IS1E *E C0PI34 1EC23IS1E *E5E3SI6E

-procese "sub#con,tiente

-produse n contact cu realitatea neasumarea schimbarilor in stilul de viata @

sensibilitateostilitate la remarci negative.

7/25/2019 STRESSUL PSIHIC

6/6

B' 0ptimismul

*e#) tendinta generala! relativ staila de a avea o conceptie pozitiva asupra viitorului si e-perientelor

vietii

Bine de capacitatea de a percepe binele @ increderea in sine @ bucuria de a trai.

nii cercetatori considera ca pesimismul si optimismul se transmit genetic.0ptimism comparativ ( mecanism de aparare -> distorsioneaza situatiile in favoarea lor! pt a vedea

propriul viitor mai bun decat al altora

0ptimism ne#ondat ( forma extrema a optimismului comparativ => comportament pasiv! incapatanare!

noncomplianta terapeutica.