Structura și Functiile Administrației PubliceFlorin Bondar Agora Est Consulting

Elemente ale diagnozei

România ocupă ultimul loc in Europa în ceea ce privește valoarea indicelui ”eficiența guvernării” (corupția, calitatea serviciilor publice, domnia legii, transparența)

- Valorile indicelui calității guvernării (care include și eficiența guvernării) indică diferențe la nivel regional;

- Unele zone din România dovedesc o calitate a guvenării mai bună decât zone din alte state care la nivel național înregistrează valori mai mari ale indicelui privind eficiența guvernării;

- Abordarea de jos în sus în reforma administrativă ar putea porni de la aceste constatări privind diferențele la nivel teritorial în ce privește calitatea guvernării și eficiența ei.

Indicele european referitor la Calitatea Guvernării (abordare regională) Sursa: ”Regional Governance Matters: Quality of Government within European Union Member States” pentru DG Politici Regionale și Urbane, Nicholas Charron, Lewis Dijkstra și Victor Lapuente, Universitatea Göteborg, aprilie 2013

Direcțiile de analiză:

- Administrația centrală - planificarea strategică, formularea politicilor publice.

- Administrația locală - venituri și cheltuileli la nivel de UAT, reorganizare administrativ teritorială, capacitatea de asociere la nivel local,

- Teme transversale: - funcția publică, transparență în luarea deciziei, absorbția fondurilor europene.

Administrația centrală

- Încercări repetate de organizare a procesului de formulare a politicilor publice – se constată existența cadrului instituțional (proceduri, reglementări) care organizează procesul de formulare a politicilor publice la nivel central, dar o aplicare nesatisfăcătoare a acestora;

- În următoarea perioadă, datorită recalibrărilor funcțiilor administrației publice centrale ca rezultat al procesului de descentralizare, deconcentrare și regionalizare, funcția de elaborare a politicilor publice la nivel central cu impact național se va intensifica, administrația publică centrală urmând a fi preponderent orientată către elaborarea de politici naționale, implementarea urmând a fi realizată prin intermediul autorităților constituite la nivel regional, respectiv local.

Administrația locala - Creșterea importanței și influenței administrației publice locale asupra

deciziilor de politici publice luate la nivelul administrației publice centrale;

- pe fondul eforturilor de descentralizare a serviciilor publice, dar și ca urmare a distribuției coordonării serviciilor deconcentrate la diferite niveluri administrative va conduce la o creștere a importanței administrației publice locale;

- Se impune o creștere substanțială a capacității administrative de la diferite niveluri administrative astfel încât să fie posibilă gestionarea eficientă a politicilor publice locale.

Ponderea veniturilor proprii din veniturile totale ale UAT (2010)

Ponderea veniturilor proprii din veniturile totale ale UAT (2012)

Teme transversale• Funcția publică – îmbătrânirea membrilor corpului

funcționarilor publici, ;• Transparența - cadru normativ cu calitate precară a

procesului de consultare;• Absorbția fondurilor structurale – diferențe la nivel

teritorial în ceea ce privește absorbția fondurilor.

- Adaptarea sistemului administrativ național la obiectivele și ritmul de dezvoltare socio-economică și teritorială (reorganizare administrativ-teritorială, comasarea localităților, redefinirea funcțiilor administrației publice centrale și locale, recalibrarea instrumentelor instituționale în sensul asigurării guvernanței pe mai multe niveluri);

- Secvențializarea procesului de reformă administrativă: corelarea măsurilor de reformă și parcurgerea riguroasă a etapelor;

- Transparentizarea procesului decizional - implicarea cetățenilor în actul decizional la toate nivelurile administrației;

• Întărirea funcțiilor de control și monitorizare la nivel central, în contextul recalibrării raporturilor între centrul administrativ și administrația locală (propagarea utilizării instrumentelor de creștere a performanței - e.g. programare bugetară);

• Îmbunătățirea sistemului de formulare a politicilor publice la nivel central și local în vederea asigurării cadrului necesar implementării și monitorizării politicilor de dezvoltare teritorială (analiza de impact teritorială);

• Creșterea performanței personalului din administrația publică și corelarea cu sistemul de salarizare;

• Stabilirea standardelor de calitate pentru serviciile publice;• Continuarea procesului de descentralizare și a celui de regionalizare

(reorganizarea administrativ-teritorială – comasare localităților)

Direcții strategice