STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ... · Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad ... REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR . 3. DISFUNCŢIONALITĂŢI

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad

STUDII DE FUNDAMENTARE - Studiu privind Evoluţia activităţilor economice

1

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE CS Economist Monica TACHE

CUPRINS: 1. DELIMITAREA OBIECTULUI STUDIAT 2. SITUAŢIA EXISTENTĂ A ECONOMIEI MUNICIPIULUI ARAD 2.1. PROFILUL ECONOMIC – SECTOARELE ECONOMICE

2.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

2.2.1. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PISCICULTURĂ

2.2.2. INDUSTRIE ŞI ZONE INDUSTRIALE

2.2.3. CONSTRUCŢII

2.2.4. SERVICII

2.3. ZONA LIBERĂ CURTICI ARAD

2.4. STRUCTURA ŞI TIPOLOGIA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

2.5. PERFORMANŢE ÎNREGISTRATE LA NIVEL MUNICIPAL

2.6. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

3. DISFUNCŢIONALITĂŢI 4. PROPUNERI PRELIMINARE 5. CONCLUZII 6. BIBLIOGRAFIE



2

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

1. DELIMITAREA OBIECTULUI STUDIAT Municipiul Arad este situat în partea de sud-vest a judeţului Arad, fiind unul dintre marile oraşe ce constituie axa urbană a Câmpiei de Vest şi în acelaşi timp primul oraş important la intrarea în ţară dinspre Europa Centrală, pe Coridorul Pan European IV Viena - Bucureşti – Istambul.

Municipiul se află la limita regiunilor istorice Crişana şi Banat, îndeplinind funcţia de municipiu reşedinţă pentru judeţul cu acelaşi nume, fiind cea mai mare localitate urbană a judeţului. Municipiul Arad alături de localităţile Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş constituie mediul urban al judeţului Arad. La recensământul din anul 2011 mun. Arad avea o populaţie de 159074 locuitori, fiind în ordinea ierarhiei după mărime al doisprezecelea centru urban al României.

Municipiul Arad, situat la graniţa de vest a României cu Ungaria, constituie pentru vestul României un centru industrial important, favorizând dezvoltarea activităţilor de transport feroviar, rutier şi aerian. Pe teritoriul municipiului sunt cele mai mari noduri de circulaţie ale României, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea şi fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne şi internaţionale. Aceste aspecte favorizează dezvoltarea unor activităţi economice care să evolueze pe baza unei infrastructuri bine definite.

Pe parcursul secolelor XIX şi XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăţi comerciale, oraşul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziţia geografică a localităţii, la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, diversitatea etnică şi religioasă a locuitorilor săi. Aceiaşi factori conduc la ideea că Aradul, reprezintă astăzi unul dintre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară.

Economia oraşului s-a dezvoltat prin perfomanţa activităţilor economice realizate la nivel local, dintre cele mai importante amintim:

- vagoane de marfă - Astra Vagoane Trinty Rail Group; - vagoane de călători - Astra Vagoane Călători; - microbuze, autobuze, troleibuze - Astra Bus; - mobilă şi accesorii pentru mobilă: MGA, Cotta International, Feroneria; - strunguri, maşini - unelte: ARIS; - confecţii şi textile: Sabina & Co, Moda, TEBA, Manitoba; - industrie alimentară: Indagrara;

http://ro.wikipedia.org/wiki/2011

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania



3

- componente pentru industria auto: Leoni Wiring, Takata-Petri Romania, BOS Automotive;

- componente electronice: Eastern Technology; - contoare: Contor Zenner, Victoria; - încălţăminte: West Shoes Industry Principalele produse destinate exportului sunt: vagoane de marfă şi material rulant, confecţii şi textile, mobilier şi accesorii, componente pentru industria auto, încălţăminte, jucării.

În dezvoltarea economică a municipiului Arad au existat şi există factori favorizanţi care au condus la expansiunea economiei locale, dintre aceştia amintim: rolul de principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană; cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul României situat pe coridorul IV Pan - European făcând legătura ţărilor din vestul Europei cu cele din Europa de sud-est şi Orientul Mijlociu; multiple elemente de atracţie investiţională, investiţii dezvoltate pe o structură a infrastructurii bine conturată, o structură salarială bine calificată şi bogata tradiţie industrială.



4

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ A ECONOMIEI MUNICIPIULUI ARAD

2.1. PROFILUL ECONOMIC

SECTOARELE ECONOMICE

Profilul economic al municipiului Arad este dat de performanţele economice obţinute de agenţii economici locali, într-o perioadă definită de timp, corelate în analiză de structura ocupaţională în diferite ramuri ale economiei.

În economia modernă există trei sectoare principale de activitate: sectorul primar, secundar şi terţiar, sectoare care grupează principalele activităţi ale economiei naţionale pe ramuri economice. Există o legătură permanentă între toate cele trei sectoare ale economiei, legătură bilaterală ce se manifestă prin: sectorul primar care implică extragerea şi producerea materiilor prime, ce pot fi prelucrate în sectorul secundar prin transformarea acestor materii prime în bunuri, care prin intermediul sectorului terţiar dezvoltă activităţi comerciale şi de servicii, care se adresează atât consumatorilor cât şi companiilor sau altor entităţi economice.

La nivelul economiei municipiului, se constată că profilul ocupaţional este terţiar şi secundar în acelaşi timp. Acest fapt se manifestă prin dezvoltarea la nivel teritorial a unor activităţi economice performante precum: serviciile comerciale, servicii de transport, alte categorii de servicii, industria prelucrătoare, activităţi din domeniul construcţiilor.

Distrubuţia numărului mediu de salariaţi, în funcţie de cele trei sectoare ale economiei nationale, perioada 2008-2010 este prezentată în tabelul alăturat. nr. salariaţi

Sectoare economice 2008 2009 2010 2011 2012 Sectorul primar 686 634 543 221 345

Sectorul secundar 40763 33393 32304 30318 30531 Sectorul tertiar 40373 39468 37531 35672 35560

Total 81822 73495 70378 66211 66436

Distributia salariatilor pe sectoare, 2008

0,8%

49,8% 49,3% Sectorul primar

Sectorul secundar Sectorul tertiar



5

Sursa datelor: Fişa localităţii, 2008-2012

Analizând distribuţia numărului de salariaţi din municipiul Arad, în funcţie de principalele sectoare ale economiei naţionale se constată o distribuţie foarte redusă în sectorul primar (numai 345 salariaţi în anul 2012), înregistrând în acelaţi timp un regres structural de aprox. 50% faţă de anul 2008. Sectoarele terţiar şi secundar, aveau o distribuţie a numărului de salariaţi relativ egală în anul 2008 (sectorul terţiar 40373 pers., respectiv sectorul secundar 40763 pers.), după acest an distribuţia sectorului terţiar – prin dezvoltarea activităţilor comerciale şi de servicii a reuşit să înregistreze o structură salarială care să o depăşească cu aprox. 5 mii pers. pe cea a sectorului terţiar.

În ansamblu toate sectoarele economie municipului Arad, au urmat un trend descendent al structurii salariaţilor, ce sa manifestat în toată perioada analizată 2008-2012.

La nivel local, structura unităţilor economice este formată în cea mai mare parte de IMM-uri (aprox. 93%), în principal microîntreprinderi - cu o pondere în total firme arădene de 83% şi întreprinderi mici cu mai puţin de 50 salariaţi/unitate (cu o pondere în total firme de 13,7%).

Întreprinderile mijlocii cu strictură salarială de la 50 până la 249 salariaţi/unitate, au o distribuţie ponderală de 2,6% în totalul societăţilor comerciale din municipiu.

Întreprinderile mari cu peste 250 salariaţi/unitate reprezintă numai 0,7% din structura societăţilor din municipiu, amplasarea acestora fiind în mare parte în zona platformelor industriale ce sunt amplasare în teritoriu. Multe dintre aceste unităţi îşi realizează activitatea cu capital străin, domeniile dezvoltate de acestea fiind: industria prelucrătoare, industria extractivă (petrol), industria energiei electrice, industria de captare, tratare şi distribuţie a apei, servicii de transport şi alte tipuri de servicii.

Un procent de aprox. 13% din totalul unităţilor economice, este reprezentat de firmele care îşi finanţează afacerile cu capital străin, ceea ce denotă o promovare adecvată a potenţialului local, interes pentru afaceri în teritoriu şi găsirea unor măsuri avantajoase pentru atragerea şi menţinerea investitorilor în teritoriu.

Distributia salariatilor pe sectoare, 2012

53,5%

0,5%

46,0% Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar



6

2.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE Analizând distribuţia salariaţilor în funcţie de principalele activităţi ale economiei, evidenţiem următoarele activităţi: agricultură, silvicultură şi piscicultură; industrie – încluzând industria extractivă, cea prelucrătoare, energiei electrice, distribuţiei de apă, tratarea, etc.; construcţii, comerţ, servicii.

Distribuţia ponderală a salariaţilor în activităţi ale economiei locale este prezentată în tabelul şi graficele alăturate:

Ponderea salariaţilor pe activităţi ale economiei în totalul salariaţilor din municipiu, în perioada 2008-2012 %

Activităţi economice 2008 2009 2010 2011 2012

Agricultură, silvicultură, pescuit 0,8 0,9 0,8 0,3 0,5 Industrie 42,9 39,2 40,5 40,1 39,7 Construcţii 6,9 6,3 5,4 5,7 6,2 Comerţ 16,3 16,6 16,4 16,3 16,2 Servicii 33,1 36,5 36,2 36,8 37,3 Alte activităţi ale economiei naţionale 0,0 0,6 0,7 0,7 0,0

Total activităţi economice la nivel municipal 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


Cele mai ridicate valori ponderale sunt înregistrate de activităţile industriale (42,9% în anul 2008 şi 39,7% în anul 2012), valori care se datorează în principal printr-o structură salarială mai ridicată în industria prelucrătoare. Activităţile de servicii contribuie cu 37,3% în structura salariaţilor din municipiu, valoare ce se află în creştere cu 4,2% faţă de anul de bază. O contribuţie mai redusă, însă semnificativă pentru evoluţia sectorului terţiar în ansamblu, o au activităţile comerciale care se dezvoltă cu 16,2% din structura salariaţilor din municipiu. Activităţile specifice construcţiilor au înregistrat un mic regres structural în perioada analizată, reprezentând 6,2% în anul 2012.

Distributia numarului de salariati in activitati ale economiei (% din total), in anul 2008

16,3% 6,9%

42,9%33,1%

0,8%

Agricultură, silvicultură,pescuitIndustrie

Construcţii

Comerţ

Servicii



7

Distributia numarului de salariati in activitati ale economiei (% din total), in anul 2012

0,5%

39,7%

6,2%16,2%

37,3%

Agricultură, silvicultură,pescuitIndustrie

Construcţii

Comerţ

Servicii


În ansamblu, aproape în toate activităţile s-au înregistrat scăderi ale numărului de salariaţi, spre exemplu: activităţile industriale -3,2%; activităţile de construcţii -0,7%; activităţile comerciale -0,1%. Activităţile de servicii au urmat o creştere a structurii salariale de aprox. 4,2%, în perioada 2008-2012.

2.2.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA ŞI PISCICULTURA

AGRICULTURA Conform datelor statistice, constatăm că la nivelul municipiului Arad, suprafaţa fondului funciar este de 23406 ha în anul 2013, suprafaţă ce se menţine constantă în perioadele 2008-2009, respectiv 2010-2013. În anul 2010, suprafaţa fondului funciar, după modul de folosinţă, a înregistrat o deprecire de -7,4% faţă de anul anterior, manifestată prin diminuarea suprafeţelor agricole, păstrând structura constantă până în anul 2013.

Evoluţia suprafeţelor de teren, în periada 2008-2013

Suprafaţa fondului funciar 2008 2009 2010

...

2013

ha % ha % ha % ha %

Suprafaţa agricolă 18976 75 18976 75 17097 73 17097 73 Suprafaţa neagricolă 6309 25 6309 25 6309 27 6309 27 Suprafaţa totală 25285 100 25285 100 23406 100 23406 100 Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada 2008-2012 şi baza de date TEMPO INSSE, 2014

Până în anul 2009 suprafaţa agricolă era 75% din suprafaţa totală a terenurilor, urmând ca în perioada 2010-2013, să înregistreze o depreciere de 2%.

Suprafaţa terenurilor neagricole este de 6309 hectare, menţinând structura în toată perioada de referinţă.



8

În anul 2013 suprafaţa înregistrată a terenurilor neagricole sunt compuse din: terenuri ce sunt ocupate de construcţii (3523 ha), păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră (1146 ha), suprafeţe cu ape, bălţi (712 ha), suprafeţe de terenuri ce au ca destinaţie construcţia principalelor căi de comunicaţie (639 ha), suprafeţe neproductive sau degradate (289 ha).

Distribuţia fondului funciar după modul de folosinţă şi forma de proprietate, în anul 2012

Proprietate

Folosinţa

Suprafaţă totală din care:

în proprietate privată

în proprietate de stat

ha % ha % ha % Suprafaţa arabilă 15342 65,5 14212 76,0 1130 24,0 Suprafaţa păşunilor 1622 6,9 1466 7,8 156 3,3 Suprafaţa fâneţelor 133 0,6 112 0,6 21 0,4 Suprafaţa agricolă 17097 73,0 15790 84,4 1307 27,8 Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

1146 4,9 47 0,3 1099 23,4

Suprafaţa cu ape şi bălţi 712 3,0 41 0,2 671 14,3 Suprafaţa ocupată cu construcţii 3523 15,1 2720 14,5 803 17,1

Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate 639 2,7 78 0,4 561 11,9

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive

289 1,2 24 0,1 265 5,6

Suprafaţa neagricolă 6309 27,0 2910 15,6 3399 72,2 Suprafaţa totală 23406 100,0 18700 100,0 4706 100,0 Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada 2008-2012 Suprafaţa arabilă, componentă majoră a suprafeţei agricole, este de 15342 ha reprezentând 90% din suprafaţa agricolă, având un potenţial de fertilitate naturală relativ ridicat, factor ce denotă caracterul intensiv al formelor de cultură agricolă. Suprafaţa arabilă se află în proporţie de 93% în proprietate privată. Suprafeţele cu păşunile se întind pe o suprafaţă de 1622 ha, iar fâneţele cu o distribuţie pe 133 ha (reprezentând mai puţin de 1% din suprafaţa agricolă).

Se constată că suprafaţa agricolă este dominată în principal de terenuri arabile şi păşuni, ceea ce poate determina dezvoltarea activităţilor agricole prin cultivarea plantelor cerealiere, a pantelor legumicole şi implicit prin creşterea animalelor.



9

Delimitarea terenurilor în funcţie de folosinţa acestora, în anul 2012

Folosinţa terenului Suprafaţă totală (ha)

Ponderea terenurilor în proprietate privată din totalul suprafeţelor de

teren (%) Suprafaţa arabilă 15342 99,3 Suprafaţa păşunilor 1622 90,4 Suprafaţa fâneţelor 133 84,2 Suprafaţa agricolă 17097 92,4 Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetație forestieră

1146 4,1

Suprafaţa cu ape şi bălţi 712 5,8 Suprafaţa ocupată cu construcţii 3523 77,2

Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate 639 12,2

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive 289 8,3

Suprafaţa neagricolă 6309 46,1 Suprafaţa totală 23406 79,9

Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada 2008-2012 şi baza de date TEMPO INSSE, 2014

Suprafaţa agricolă a terenurilor este de 17097 ha, fiind în proporţie de 92,4% în prorietate privată. Aceeaşi tendinţă în distribuţie este întâlnită şi în cazul păşunilor (aprox. 90%). Suprafeţele de teren arabile sunt în majoritate private, ponderea acestora în totalul suprafeţelor agricole din localitate fiind de 99,3%.

Terenurile neagricole sunt în proporţie de aprox. 54% în proprietate publică, ceea ce înseamnă că suprafeţele private din această categorie reprezintă 46% din suprafaţa terenurilor neproductive. Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este de 1146 ha, din care numai 4,1% se află în proprietate privată.

Situaţia suprafeţelor cultivate Principalele culturi realizate pe suprafeţe arabile utilizate şi pe alte terenuri agricole fac referire la: cereale şi boabe (grâu, orz, orzoaică de toamnă, ovăz, porumb boabe, triticale de toamnă); floarea soarelui; rapiţă; plante pentru nutreţ; alte culturi. Cele mai extinse suprafeţe cultivate sunt cele de grâu (4724 ha), porumb boabe (3054 ha), floarea soarelui (1160 ha) şi plante de nutreţ (2375 ha).



10

Suprafeţele cultivate cu diferite culturi şi forma juridică de folosinţă a terenurilor, în anul 2013

din care % pentru: Principalele culturi

agricole Suprafaţa totală

cultivată (ha) Persoane

fizice Persoane juridice

Grâu 4724 85,1 14,9 Orz 115 69,6 30,4 Orzoaică de toamnă 10 0 100 Ovăz 121 60,3 39,7 Porumb boabe 3054 75,4 24,6 Triticale de toamnă 520 91,0 9,0 Floarea soarelui 1.160 93,3 6,7 Rapiţă 776 98,2 1,8 Plante de nutreţ 2375 74,4 25,6 Alte culturi 424 82,5 17,5 Total 13279 82,1 17,9

Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013

Ponderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă şi floarea soarelui reprezintă cele mai mari suprafaţe cultivate de persoanele fizice (rapiţă 98,2%, floarea soarelui 93,3%), observându-se că persoanele juridice folosesc suprafeţe mai restrânse din aceste tipuri de culturi. Deşi culturi mai mici ca suprafaţă, culturile de ovăz, orz şi orzoaică de toamnă, sunt cultivate cu precădere de persoane juridice.

În ansamblu, se constată că persoanele fizice cultivă terenurile în ponderi mai ridicate, pondere de 82,1%, iar persoanele juridice în pondere de numai 17,9%.

Conform datelor furnizate în anul 2014 de către Serviciului Agricol - Primăria Municipiului Arad, producţia de cereale a fost de 7180 kg/ha din care 44% floarea soarelui şi 56% reprezentând 4035 kg/ha provenind din culturile de rapiţă.

Din categoria plantelor pentru producerea seminţelor au fost cultivate: 1 ha plante aromatice realizându-se o producţie anuală de 7800 kg/ha; 32 ha plante pentru industrializare; culturi de flori în câmp şi culturi în solarii pe o suprafaţă de două ha.

Plantele pentru nutreţ sunt formate din: lucernă, trifoi şi alte plante perene ce sunt cultivate pe o suprafaţă de 2138 ha cu o producţie de 23850 kg/ha; plante pentru fân şi masă verde cultivate pe 325 ha cu o producţie anuală de 19 mii kg/ha; plante pentru siloz cultivate pe o suprafaţă de 266 ha cu o producţie de 14547 kg/ha.

În anul 2013, extinderea suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe a fost următoarea: păşunilor au ocupat o suprafaţă de 374 ha, iar fâneţele o suprafaţă de 33 ha.

Există în partea de nord-vest a municipiului Arad o suprafaţă extinsă de sere, însă în prezent această suprafaţă nu mai este utilizată.



11

Structura numerică a principalelor categorii de animale, ce sunt crescute pe teritoriul municipiului Arad, anul 2013

Specii de animale Bovine Ovine Caprine Suine Cabaline Iepuri Păsări

Familii de albine

Nr. capete 2.490 7.891 225 908 148 20 3.550 1.648 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013

Aşa cum se observă în tabelul de mai sus, în anul 2013 cele mai numeroase animale crescute pe teritoriul municipiului Arad erau ovinele (7891 capete), păsările (3550 capete), bovinele (2490 capete) şi suinele (908 capete). Activităţile apicole se dezvoltă în teritoriu prin prezenţa a 1648 familii de albine. Cu o distribuţie mai redusă, există în terioriu şi alte specii de animale: caprine, cabaline şi iepuri.

Producţiile agricole se dezvoltă prin intermediul a dezvoltarea 277 exploataţii agricole. Analizând aceste exploataţii agricole constatăm că numărul societăţilor comerciale, analizate în funcţie de forma juridică sub care îşi desfăşoară activitatea, avea în anul 2013 următoarea distribuţie: 240 exploataţi cu structură de tip SRL-uri, 6 exploataţii Societăţi pe acţiuni, 28 asociaţii familiale cu statut juridic, 2 exolataţii mixte şi o fermă zootehnică constituită pentru creşterea bovinelor.

Distribuţia exploataţilor agricole în funcţie de forma juridică pe are o îndeplinesc, pentru anul 2013

Forma juridică a exploataţiilor agricole

Numărul exploataţiilor agricole

SRL 240 SA 6 AF 28 Exploataţii mixte 2 Ferme zootehnice 1 Total 277


Analizând situaţia juridică a persoanelor care realizează activităţi în domeniul agricol, reies următoarele aspecte: 70 de peroane juridice utilizează terenuri agricole primite în arendă; 44 persoane juridice sunt proprietari ai terenurilor agricole ce sunt date în arendă; 21 de persoane juridice utilizează terenuri agricole fiind deţinute în proprietate de către acestea. (Sursa datelor: Serviciul Agricol, Primăria Municipiului Arad, 2014) În teritoriul municpiului există un sediu al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (A.P.I.A.), unitate ce a realizat centralizarea la nivel judeţean a asociaţiilor crescătorilor de bovine ce sunt legal constituite şi sunt afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate la nivel naţional (conf. art. 8, alin. 4 din OMADR nr. 920/2013). În anul 2013, îşi dezvolta activitatea, în condiţiile specificate de lege, o unitate - Asociaţie a Crescătorilor de Bovine, judeţ Arad, unitate ce este înscrisă la Federaţia Crescătorilor de Bovine din România.



12

Un centralizator al parcurilor de utilaje folosite în procesul de producţie agricol este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. crt. Specificare Nr. utilaje Nr.

crt. Specificare Nr. utilaje

1 Tractoare, (total) din care: 379 16 Semănători păioase 76 2 Tractoare 30 cp 6 17 Semănători prăşitoare 11 3 Tractoare 45 cp 25 18 Maşini plantat cartofi 1 4 Tractoare 50 – 60 cp 222 19 Cultivatoare 48 5 Tractoare 80 cp 75 20 Maşini erbicidat 61 6 Tractoare 100 -140 cp 21 21 Maşini combatere -

7 Tractoare grele 30 22 Combine Autopropulsoare furaje 16

8 Motocultoare 3 23 Cositori 15 9 Combine păioase 70 24 Prese balotat, din care: 21

10 Combine autoprop. Porumb 15 25 Baloți cilindrici 10 11 Pluguri 230 26 Remorci tractor, din care: 291 12 Masini amandamente 80 27 Până la 5 tone 26 13 Masini gunoi grajd 16 28 Alte tipuri 265 14 Grape cu discuri 177 29 Încărcător hidraulic 4 15 Combinatoare 101 30 Instalații irigat 1


SILVICULTURA În municipiul Arad se află sediul Direcţiei Silvice Arad, Ocolului Silvic Iuliu Moldovan, unitate ce se află în structura Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA care funcţionează la rândul său sub autoritatea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Prin Registrul unic al producătorilor autorizaţi pentru producerea materialului forestier de reproducere destinat scopurilor forestiere, se constată că la nivel municipal există un singur producător ce deţine aprobare şi avizare de la RNP ROMSILVA, ocolul silvic cu sediul social în municipiul Arad, str. Calea Bodrogului 24, având decizia comisiei de aprobare şi autorizare din iunie 2005, respectiv aprilie 2010.

Ocolului Silvic Iuliu Moldovan deţine o suprafaţă de 7312 ha, administrarea unităţii fiind realizată de o persoană juridică. Tipologia materialului forestier de reproducere pentru care se autorizează face referire la seminţe şi puieţi (autorizaţie deţinută din anul 2005), respectiv seminţe, puieţi şi butaşi (autorizaţie obţinută din anul 2010). http://www.mmediu.ro/paduri/informatii/2012-03-07_paduri_producatorimaterialforestierreproducere.pdf Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Arad, Ocolul Silvic Iuliu Moldovan în anul 2014, suprafaţa fondului forestier destinat fondului productive, reprezintă 5519,78 ha din care 41% (3222,7 ha) reprezintă plantaţii de frasin şi 29% (21597,3 ha) plantaţii de stejar. Alte specii forestiere cu destinaţie productivă, reprezintă ponderi mai mici de 10% din totalul suprafeţei fondului forestier productiv.

http://www.mmediu.ro/paduri/informatii/2012-03-07_paduri_producatorimaterialforestierreproducere.pdf




13

În funcţie de tipologia funcţională a fondului forestier, constatăm că 793,75 ha sunt din clasa funcţională II, respectiv 4725,38 clasa funcţională III-IV, cele două clase de producţie totalizând 5519,13 ha.

Din totalul fondului forestier productiv, volumul total de masă lemnoasă posibil a fi recoltat, se cifrează la valoarea de 185185 m.c., din care 8286 m.c. din fondul forestier cu tipologie funcţională II, respectiv 173899 m.c. din fondul forestier cu tipologie funcţională III-IV.

Anual, volumul de masă lemnoasă posibil a fi recoltat reprezintă 18218 m.c, din care 429 m.c. din clasa funcţională II şi 17389 m.c. din clasa funcţională III-IV. Acest volum de masă lemnoasă, se poate recolta de pe o suprafaţă de 2867,23 ha, din care 83,6% fiind din clasa funcţională III-IV.

În anul 2014, conform Programului de recoltare a Ocolulului Silvic Iuliu Moldovan din Arad, masa lemnoasă pusă în circuitul economic este de 17 mii m.c., în totalitate volumul recoltat este pus în valoare.

Principalele produse obţinute din pădure, fac referire la: ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale – producţia totalizând aprox. 2 tone.

La nivel municipal mai există un ocol silvic care funcţionează în regim privat - Ocolul Silvic Privat Nadeş SRL, înregistrarea acestuia în funcţie de sediul social, fiind în centru municpiului Arad. Unitatea se ocupă cu exploataţii forestiere, fiind în administrarea a două persoane fizice. Suprafaţă ocolului este de 5789,9 ha, iar autorizarea de funcţionare este permisă cu avizul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare – ITRSV Oradea. (Sursa datelor: http://arad.rosilva.ro/ -Direcţia Silvică Arad) Denumirea instituţiei Sediul Judeţe ce sunt supuse

inspecţie de către instituţie ITRSV Oradea Oradea Arad, Bihor, Satu Mare,

Sălaj Sursa datelor: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Raportul privind starea pădurilor din România în anul 2010, disponibil la: http://www.mmediu.ro/paduri/management_forestier/2011-11-18_management_forestier_stareapadurilor2010.pdf La nivel teritorial inspecţia şi controlul pentru domeniul silvic, cinegetic, vegetaţiei forestiere -indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, este asigura de Inspectoratul Teritorial cu Regim Silvic şi de Vânătoare - ITRSV Oradea cu reprezentativitate la nivel regional, instituţie cu personalitate juridică ce se află în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Structura salarială în activităţile agricole, silvice şi de pescuit (conf. codificării CAEN Rev2) este prezentată în tabelul alăturat

Numărul mediu de salariaţi în activităţi agricole, silvice şi piscicole, în perioada 2008-2012 nr. salariaţi


Agricultură, silvicultură, pescuit 686 634 543 221 345

Total salariaţi la nivel municipal 81822 73495 70378 66211 66436 Sursa datelor: Fişa localităţii, 2008-2012

http://arad.rosilva.ro/

http://www.mmediu.ro/paduri/management_forestier/2011-11-18_management_forestier_stareapadurilor2010.pdf




14

Structura salariaţilor care realizează activităţi agricole, silvice şi piscicole este de 345 peroane în anul 2012, valoare ce se află în scădere cu 341 pers., reprezentând o diminuare cu 50,3% faţă de anul 2008. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a numărului mediu de salariaţi în anul 2012 (+56%) faţă de anul precedent, tendinţa se menţine descendentă. În perioada 2008-2011 s-a înregistrat o depreciere a numărului mediu de salariaţi de peste 3 ori.

Salariaţii din activităţi agricole, silvice, piscicole reprezintă o pondere de 0,5% din totalul salariaţilor din economia municipiului Arad.

Structura unităţilor economice din agricultură, silvicultură, pescuit înregistrate la ORC Arad, în perioada 2008-2012 nr. unităţi

Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica 2008-2012

(%) Agricultură, silvicultură, pescuit 211 212 200 214 224 106,2 Total unităţi la nivel municipal 7955 9154 8755 9146 8861 111,4

Sursa datelor : ORC Arad, 2014

Numărul unităţilor economice care realizează activităţi agricole, silvice şi piscicole este de 224 unităţi, valoare în creştere cu 6,2% faţă de anul de bază. În toată perioada de analiză se înregistrează o uşoară tendinţă de creştere a numărului de unităţi. Pondere unităţilor economice din agricultură, silvicultură şi piscicultură reprezintă numai 2,5% din totalul unităţilor economice la nivel municipal.

Cifra de afaceri, realizată de agenţii economici din activităţile agricole, silvice şi piscicole, înregistraţi la ORC Arad, în perioada 2008-2012 milioane lei

Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012

Dinamica 2008-2012 (%)

Agricultură, silvicultură, pescuit 122,7 89,4 107,7 119,3 186,1 151,7

Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14566,0 133,0


Se înregistrează o depreciere valorică de -27% înregistrată în anul 2009, pentru perioada ce a urmat se înregistrează o creştere susţinută a indicatorului de performanţă. În ansamblu, indicatorului de performanţă a înregistrat o creştere de 51,7% în perioada 2008-2012. Activităţile agricole, silvice şi cele piscicole reprezintă 1,3% din totalul cifrei de afaceri înregistrată la nivelul economiei municipale.



15

2.2.2. INDUSTRIA Aradul este un centru industrial şi comercial de tradiţie. Breslele formate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea constituie bazele viitoarei dezvoltări industriale. Ca urmare a înfloririi economice au apărut obiective importante ca: Fabrica de Confecţii (1867), Fabrica de Gaz (1868), Fabrica de cărămidă şi ţiglă (1869), Fabrica de Mobilă şi Fabrica de Zahăr.

Renumele produselor arădene au făcut din Arad unul dintre cele mai cunoscute centre productive din Imperiul Austro- Ungar. Încă din sec. al XIX-lea, marea industrie se dezvolta împreună cu industria mică. Prin această dezvoltare armonioasă au apărut noi structuri economice, printre care enumerăm: Moara cu aburi, Fabrica de Spirt şi drojdie, Fabrica de Produse textile a fraţilor Neumann şi Fabrica de Maşini – Unelte Hendel.

Structura salariaţilor din industrie în anul 2008 era de 35089 salariaţi, structură ce se află în regres, înregistrând o scădere de 8705 salariaţi (-24,8%) până în anul 2012. În anul 2012 s-a înregistrat o depreciere mult mai redusă (numai 163 salariaţi, reprezentând mai puţin de 1%)

Diminuarea numărului de salariaţi din industrie este manifestată prin reducerea structurală a salariaţilor din industria prelucrătoare (-26%), industria pentru producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-20,6%) şi industria extractivă (-36,3%). În ansamblu toate subsectoarele industriale înregistrează reduceri ale salariaţilor în perioada 2008-2012.

Numărul mediu de salariaţi în activităţile industriale, perioada 2008 - 2012 nr. salariaţi


Industrie (total) 35089 28785 28527 26547 26384

din care:

Industria extractivă 281 152 138 149 179

Industria prelucrătoare 32040 26002 25745 23683 23707

Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

1294 1244 1179 1125 1028

Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

1474 1387 1465 1590 1470


Ponderea salariaţilor din activităţile industriale în totalul industrie din municipiul Arad, perioada 2008-2012 % Activităţi economice 2008 2009 2010 2011 2012 Industrie total, din care: 100 100 100 100 100 Industria extractivă 0,8 0,5 0,5 0,6 0,7 Industria prelucrătoare 91,3 90,3 90,2 89,2 89,9



16

Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 3,7 4,3 4,1 4,2 3,9

Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 4,2 4,8 5,1 6,0 5,6

Sursa datelor Fisa localităţii, 2008-2012

În anul 2008, salariaţii industriei prelucrătoare din mun. Arad reprezinta 91,3% din totalul salariaţilor din industria arădeană, valoare ce scade uşor în toată perioada analizată, ajungând ca în anul 2012 aceştia să reprezinte 89,9%.

În ansamblu, industria prelucrătoare reprezintă pilonul dezvoltării industriei arădene, menţinând valorile net superioare ale indicatorilor economici şi financiari faţă de toate celelalte activităţi industriale ale municipiului.

Industria extractivă reprezintă numai 0,7% din ponderea salariaţilor din industria arădeană. În anul 2012, valoric se află în scădere cu 0,1% faţă de anul de bază 2008, şi în creştere de până la +0,3% faţă de valorile înregistrate în perioada de după 2009. În comparaţie cu toate celelelalte ramuri industriale, ponderea salariaţilor care îşi desfăşoară activităţi în industria extractivă este cea mai redusă.

Industria pentru producerea şi furnizarea energiei electrice, termice, gazelor, apei calde şi aerului condiţionat are o structură salarială ce se cifrează la 3,9% din totalul salariaţilor din industrie -pentru anul 2012, structură ce înregistrează o tendinţă uşor crescătoare faţă de anul 2008 (+0,2%), respectiv un uşor declin faţă de perioada de după 2009.

Industria pentru distriuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţilor pentru decontaminare reprezintă 5,6% din structura industriei adrădene (anul 2012), înregistrând creşteri procentuale de până la 1,4% - în perioada 2008-2010, continuând cu un uşor regres în anul 2011 (-0,4%).

Structura unităţilor economice din industrie, înregistrate la ORC Arad, în perioada 2008-2012 nr. unităţi Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica

2008-2012 Industrie 890 1029 983 1071 1050 18,0 Industria extractivă 0 16 19 23 22 - Industria prelucrătoare 864 975 921 976 932 7,9 Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

9 15 19 40 66 633,3

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

17 23 24 32 30 76,5

Total unităţi la nivel municipal 7955 9154 8755 9146 8861 11,4


Analizând structura unităţilor economice care au depus bilanţul contabil anual la ORC Arad, constatăm că în anul 2012 un număr de 1050 unităţi industriale au declarat activitate economică şi financiară.



17

Structura unităţilor industriale active se află în creştere valorică faţă de perioada 2008-2010 (+160 unităţi industriale faţă de anul 2008). Faţă de anul precedent, în anul 2012 se constată o diminuare valorică de 21 unităţi în industria de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare.

Unităţile industriale reprezentă în anul 2012, 11,8% din totalul unităţilor active din Arad, fiind în creştere cu 18% faţă de anul de bază.

Industria de producere şi furnizare a energiei electrice, termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a înregistrat creşteri structurale ale unităţilor de profil, creşteri de aprox. 7 ori (de la 9 unităţi în anul 2008, la 66 unităţi în 2012).

Deşi unităţile active cele mai numeroase sunt din industria prelucrătoare (932 unităţi în anul 2012) se înregistrează o creştere de numai 7,9% faţă de anul de bază.

Celelalte categorii de activităţi industriale înregistrează creşteri în activitatea unităţilor de profil, însă valoric distribuţia acestora este mai redusă.

Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din industrie, înregistraţi la ORC Arad, în perioada 2008-2012

milioane lei

Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica 2012/2008

% Industrie 4480,3 4651,5 4299,4 7689,9 8251,2 184,2 Industria extractivă 0,0 13,5 20,7 127,6 159,8 - Industria prelucrătoare 4117,1 4248,0 3619,5 6723,8 7234,6 175,7

Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

179,7 194,9 239,3 271,1 241,3 134,3

Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

183,5 195,0 419,9 567,4 615,4 335,3

Total cifra de afaceri la nivel municipal 10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14566,0 133,0

Ponderea cifrei de afaceri din industrie în totalul cifrei de afaceri înregistrată în economia municipiului (%)

40,9 40,7 40,7 52,8 56,6 40,9


Performanţele realizate, prin indicatorul cifra de afaceri netă, de agenţii economici din activităţile industriale ale municipiului au fost de 8251,2 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în creştere de 1,8 ori faţă de anul 2008.

Industria prelucrătoare însumează 87,7% din cifra de afaceri netă realizată în anul 2012 în procesul industrial, valoare ce este mai mare cu 1,7 ori faţă de 2008. Cifra de afaceri realizată de activităţile industriei de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare este de 615,4 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în creştere



18

de 3,3 ori faţă de anul 2008. Celelalte două ramuri industriale înregistrează valori mai reduse ale indicatorului financiar.

Dacă în anul 2008 valoarea cifrei de afaceri din industrie reprezenta 40,9% din totalul cifrei de afaceri realizată la nivel municipal, în anul 2012 valorea se află în creştere, reprezentând 56,6%.

ZONE INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL ARAD În municipiul Arad, zonele industriale sunt localizate în extremitatea loalităţii, existând zone industriale mari precum: Zona Industrială Vest, Zona Industrială Nord, Parcul Industrial UTA şi Zona Industrială UTA, Zona Industrială Est Micălaca, Zona Industrială Sud, Zona Industrială COTTA şi alte zone industruale sau de servicii ce sunt localizate în apropierea cartierelor de locuinţe – SC Astra Vagoane cu locaţia în Cartierul funcţionarilor - zona Gării CFR, în estul municipiului unde sunt localizate depozitele industriale şi cele de servicii, depozitare, platforma Zonei Libere Arad în apropierea Aeroportului Internaţional Arad, etc.

Zona Industrială Vest, este localizată în partea de nord-vest a oraşului, având acces direct la DN7 (E68) şi la şoseaua de centură, ocupând o suprafaţă de 150 hectare.

Destinaţia zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilităţi: drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă) – 3,1 km ; reţea de gaz – joasă presiune (2200 Nmc/h) – 3,8 km; reţea de canalizare pluvială – 5,2 km; reţea de canalizare menajeră sub presiune – 4,7 km; reţea de furnizare a apei potabile – 4,6 km; reţea electrică (20 KV, 8 MW putere instalată) – 14,3 km; rezervor de apă pentru stingerea incendiilor.

Pe platforma industrială Vest există un număr însemnat de firme care îşi dezvoltă activitatea, în mare parte acestea deţin capital străin.

Firmele şi instituţiile localizate pe platforma zonei industriale Vest sunt: Nr. de identificare

Denumire firmă Domeniu de activitate

Capital utilizat

1 Expo Arad International Servicii 2 Leoni Wiring Systems Arad SRL Industria prelucrătoare Capital străin 3 Systronics SRL Industria prelucrătoare Capital străin 4 Euro Imobiliare SRL Servicii 5 Autogrupm SRL Industria prelucrătoare Capital străin 6 Sysmec SRL Industria prelucrătoare Capital străin 7 Silmet Technologz SRL Cercetare-dezvoltare

in alte ştiinţe naturale şi inginereşti

8 Silmet Romania SRL Industria prelucrătoare 9 NDB Logistica Romania SRL Servicii Capital străin 10 Vama Interior Arad - Directia

Vamala Arad Servicii

11 SC Rowo SRL Servicii 12 Satcom Plus SRL Servicii Capital autohton 13 International Alexander SRL Servicii Capital autohton 14 Delfingen Ro Transilvania SRL Industria prelucrătoare Capital străin



19

Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad

15 HUF Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 16 M.I.C. Romania SRL Comerţ Capital străin 17 VDL-Rotech SRL Industria prelucrătoare Capital străin 18 Safilar SRL Comerţ Capital autohton 19 Voest Alpine Stamtec SRL Industria prelucrătoare 20 Ditre International SRL Industria prelucrătoare Capital străin 21 Laguna Light Industrie SRL Industria prelucrătoare Capital străin 22 Technowind East Europe SRL Industria prelucrătoare 23 JRL Edition SRL Industria prelucrătoare Capital străin 24 Perplastic Compounding SRL Industria prelucrătoare 25 Hella Romania SRL - 26 Textile Medicale SRL Industria prelucrătoare Capital străin 27 Aries Textile SRL Industria prelucrătoare Capital străin 28 Takata Petri Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 29 Porta KMI Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 30 Lagermax Autotransport SRL Servicii Capital străin 31 Technopainting SRL Industria prelucrătoare Capital străin 32 SZ Masini-Unelte SRL Industria prelucrătoare Capital străin 33 Advantage Hema Innovation

Technologies SRL - Capital străin

34 Gica Inport-Export Italia SRL Comerţ cu ridicata Capital străin 35 JUMO Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 36 Yazaki Component Technology

SRL Industria prelucrătoare Capital străin

37 Coficab Estern Europe SRL Industria prelucrătoare Capital străin 38 Woodcote SRL Comerţ cu ridicata 39 Jurgen Schlosser Armature SRL Industria prelucrătoare Capital străin 40 Group Crisan SRL Comerţ cu ridicata Capital autohton 41 DASRE SRL Industria prelucrătoare Capital autohton 42 PL Noris SRL Servicii 43 Armonia Servicii Capital autohton 44 Cooper Industries Romania SRL Industria prelucrătoare 45 Feroneria SA Industria prelucrătoare 46 Gusta Marisal SRL Industria prelucrătoare Capital străin

47 Rumanian ART& Crafts 2012 SRL

Industria prelucrătoare

48 SCLGA Express SRL Servicii anexe transport

http://www.mfinante.ro/



20

1 Expo Arad International 2 Leoni Wiring Systems Arad SRL 3 Systronics SRL 4 Euro Imobiliare SRL 5 Autogrupm SRL 6 Sysmec SRL 7 Silmet Technologz SRL 8 Silmet Romania SRL 9 NDB Logistica Romania SRL 10 Vama Interior Arad - Directia Vamala Arad 11 SC Rowo SRL 12 Satcom Plus SRL 13 International Alexander SRL 14 Delfingen Ro Transilvania SRL 15 HUF Romania SRL 16 M.I.C. Romania SRL 17 VDL-Rotech SRL 18 Safilar SRL 19 Voest Alpine Stamtec SRL 20 Ditre International SRL 21 Laguna Light Industrie SRL 22 Technowind East Europe SRL 23 JRL Edition SRL 24 Perplastic Compounding SRL 25 Hella Romania SRL

26 Textile Medicale SRL 27 Aries Textile SRL 28 Takata Petri Romania SRL 29 Porta KMI Romania SRL 30 Lagermax Autotransport SRL 31 Technopainting SRL 32 SZ Masini-Unelte SRL 33 Advantage Hema Innovation Technologies SRL 34 Gica Inport-Export Italia SRL 35 JUMO Romania SRL 36 Yazaki Component Technology SRL 37 Coficab Estern Europe SRL 38 Woodcote SRL 39 Jurgen Schlosser Armature SRL 40 Group Crisan SRL 41 DASRE SRL 42 PL Noris SRL 43 Armonia 44 Cooper Industries Romania SRL 45 Feroneria SA 46 Gusta Marisal SRL 47 Rumanian ART& Crafts 2012 SRL 48 SCLGA Express SRL



21

Zona Industrială Nord, localizată în partea de nord a municipiului, având acces la DN7 şi DJ 709C, în apropierea cartierului Gai. Zona industrială este în curs de amenajare, nefiind identificate firme care să-şi dezvolte activitatea în zona precizată.

Zona Industrială Est, cu o suprafaţă de 20 hectare, este localizată în estul oraşului - ieşirea spre Deva, cu acces direct la DN 7 (E68).

Destinaţia zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilităţi: drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă) – 0,3 km, reţea de gaz – joasă presiune (2500 Nmc/h), reţea de canalizare pluvială – 0,4 km, reţea de canalizare menajeră – 0,7 km, reţea de furnizare a apei potabile – 0,4 km, reţea electrica (0,4 KV, 630 KVA putere instalată) – 0,4 km. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale Est, Micălaca sunt: Nr. de identificare

Denumire firmă Domeniu de activitate

1 Adrian Compact SRL Comerţ cu ridicata 2 Chemicals Dstribution SRL Comerţ cu ridicata 3 Selgros Cash & Carry Romania SRL Comert 4 Obi Romania SRL Comert 5 Real Romania SRL Comert 6 Moebel Plaza SRL Comert 7 Escorial SRL Industria prelucrătoare 8 S.C.M. Artex SCM Industria prelucrătoare 9 Modelleisenbahn SRL Industria prelucrătoare 10 Nvalest SRL Industria prelucrătoare

Casa Viitorului SRL Construcţii IMC Roinvest SRL Servicii MTR Service SRL Comerţ cu amănuntul

11 Quark Motors Arad, Dealer & Sevice Volkswagen

Comerţ cu amănuntul



22

12 Selins SRL Comert cu ridicata 13 AUTO SML SRL, Dealer & Service

Peugeot Comerţ cu amănuntul

14 SC Manolo SRL, Service Manolo Truck Servicii 15 Auto Schunn SRL Servicii 16 Auto Schrot 77 EMU SRL Comert cu ridicata 17 Fliegl SRL Comerţ 18 Unitex SRL Comert cu ridicata 19 Imperial Impex SRL Industria prelucrătoare Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad

1 Adrian Compact SRL 2 Chemicals Dstribution SRL 3 Selgros Cash & Carry Romania SRL 4 Obi Romania SRL 5 Real Romania SRL 6 Moebel Plaza SRL 7 Escorial SRL 8 S.C.M. Artex SCM 9 Modelleisenbahn SRL 10 Nvalest SRL, Casa Viitorului SRL, IMC Roinvest SRL, MTR Service SRL

11 Quark Motors Arad, Dealer & Sevice Volkswagen 12 Selins SRL 13 AUTO SML SRL, Dealer & Service Peugeot 14 SC Manolo SRL, Service Manolo Truck 15 Auto Schunn SRL 16 Auto Schrot 77 EMU SRL 17 Fliegl SRL 18 Unitex SRL 19 Imperial Impex SRL




23

Zona Industrială Sud - Zădăreni, este localizată în sudul oraşului fiind traversată de autostradă, cu acces la drumul care duce spre Zădăreni. Zona Industrială Sud are o suprafaţă de 150 hectare din care mare parte aflată în afara intravilanului, dezvoltând activităţi industriale, de depozitare şi servicii. Infrastructura de care dispune platforma industrială este compusă din: reţea electrică de 110 kV şi utilităţi de apă, gaze naturale, canalizare, curent electric ce sunt supuse, în prezent, studiilor de fundamentare.

Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale Sud, sunt: Nr. de identificare

Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat

1 Elements Romania SRL Industria prelucrătoare 2 Cefin Logistik Park Arad SRL Servicii, Centru logistic 3 Radan Impex SRL Comerţ cu ridicata Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad

1 Elements Romania SRL 2 Cefin Logistik Park Arad SRL 3 Radan Impex SRL




24

Zona Industrială COTTA, este localizată în sudul oraşului, având o suprafaţă mai restrânsă.

Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale COTTA sunt: Nr. de identificare


1 COTTA International SRL Industria prelucrătoare Capital străin 2 SC Lori Comimplex Industria prelucrătoare Capital străin 3 Radan Impex SA Comerţ cu ridicata Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad

1 COTTA International SRL 2 SC Lori Comimplex 3 Radan Impex SA

În partea de este a zonei industriale Cotta, în cartierul Sânnicolau Mic, există unităţi economice care îşi dezvoltă activitatea în spaţii amenajate cu destinaţii specifice domeniului de activitate, amintim în acest sens SC Azoma SA, unitate cu renume în economia arădeană încă din 1945 (producerea utilajelor pentru zootehnie), după anul 2005 în urma mai multor restructurări General Com Invest a devenit actionar majoritar al Azoma. Azoma este companie din domeniul industriei prelucrătoare ce realizează structuri metalice pentru construcţii şi componente pentru material rulant feroviar, folosind în procesul economic-financiar capital integral românesc.




25

Zona Industrială UTA şi Parcul Industrial UTA Zona Industrială UTA, zonă industrială dezvoltată pe structura vechilor unităţi industriale, în apropierea Gării SNCFR şi a Parcului Industrial UTA. Zona cuprinde un număr însemnat de firme ce realizează activităţi industriale, de servicii şi depozitare, pe o suprafaţă destul de extinsă.

Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale UTA sunt: Nr. de identificare


1 Remat SA Servicii Capital autohton 2 Comalim SA Servicii Capital autohton 3 Dialma SRL Industria prelucrătoare Capital străin 4 Sped SRL Servicii Capital autohton 5 Astra Bus SRL Industria prelucrătoare Capital străin 6 SC Cerealcom SA Servicii-depozitare 7 SC Mobimax SA Servicii-depozitare Capital autohton 8 SC Arcommat Grup SA Servicii Capital autohton 9 SC Feroneria PROD SA Industria prelucrătoare Capital autohton 10 SC Binalia SRL Industria prelucrătoare Capital autohton 11 ICIM Arad SA Construcţii Sursa datelor: ORC şi Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad Parcul Industrial UTA, este localizată în zona cartierului I.G. Duca, în partea de sud-vest a Zonei Industriale UTA şi în partea de nord a stadionului municipal Francisc von Neumann.

Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Parcului Industrial UTA sunt: Nr. de identificare


1 SC Arte Arad Textila SRL servicii Capital străin 2 SC Zeus Vigor SRL industria prelucrătoare Capital străin 3 Industria Carpat Butons industria prelucrătoare Capital străin 4 JRL Edition industria prelucrătoare Capital străin 5 SC Victoria Inter Trade SRL servicii Capital străin Sursa datelor: ORC şi Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor – www.mfinante.ro – Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad





26

Zona Industrială UTA 1 Remat SA 2 Comalim SA 3 Dialma SRL 4 Sped SRL 5 Astra Bus SRL 6 SC Cerealcom SA 7 SC Mobimax SA 8 IMAR SA (desfiinţat) 9 SC Arcommat Grup SA 10 SC Feroneria PROD SA 11 SC Binalia SRL 12 ICIM Arad SA

Parc Industrial UTA 1 SC Arte Arad Textila SRL 2 SC Zeus Vigor SRL 3 Industria Carpat Butons 4 JRL Edition 5 SC Victoria Inter Trade SRL

COMPLEXUL EXPO ARAD INTERNAŢIONAL este un obiectiv modern aflat în zona industrială de vest a municipiului, structură economică ce oferă condiţii europene de dezvoltare a firmelor interesate care doresc să intre pe piaţa românească şi europeană.

Investiţie a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad, complexul expoziţional a fost inaugurat în anul 2002, fiind singurul proiectat şi construit în acest scop la nivel local.

În afara celor 14 târguri specializate şi două târguri dedicate publicului larg, COMPLEXUL EXPO ARAD INTERNAŢIONAL oferă o gama atractivă de servicii pe parcursul întregului an, gândite în pachete adaptate nevoilor fiecărei firme. Complexul este localizat pe traseul



27

Coridorului IV Pan-european, între DN 7 (Bucureşti – Arad – Budapesta – Viena), la 17 km de punctul rutier de frontieră Turnu şi 32 km de punctul feroviar de frontieră Curtici.

Complexul dispune de două pavilioane cu o suprafaţă de 1500 mp fiecare, primul construit în 2002 – Pavilion A şi al II-lea în anul 2005 – Pavilion B, unde se organizează numeroase târguri şi expoziţii care conduc la dezvoltarea economiei arădene.

Spaţiul expoziţional exterior este constituit din trei platforme:

- prima are o suprafaţă de aproximativ 7.000 m2, cu 5.000 m2 suprafaţa netă;

- cea de-a doua are o suprafaţă de aproximativ 7.000 m2, cu 5.000 m2 suprafaţă netă;

- cea de-a treia are o suprafaţă de aproximativ 3.000 m2, cu 2.000 m2 suprafaţă netă.

Serviciile oferite de această locaţie sunt: proiectarea şi construcţia standurilor personalizate pentru participarea firmelor româneşti la târguri interne şi internaţionale, închirieri de spaţii pentru evenimente de firmă, inaugurari, lansări de firmă şi produse, prezentări de firme şi produse, adunări generale, jubilee, aniversări, congrese, seminarii, conferinţe, recepţii, cocktail-uri, gale, vânzări, show-room-uri, evenimente politice, religioase şi cultural-artistice, concerte, spectacole, întreceri sportive, parcuri mobile de distracţii, acţiuni de divertisment şi petrecere a timpului liber (jocuri şi competiţii), alte evenimente.

Alte facilităţi oferite fac referire la: conexiuni telefonie fixă şi Internet în standuri, reţele de distribuţie a energiei electrice şi apei în standuri, posibilităţi de expunere bannere, săli de conferinţe cu capacitate de 150 de locuri, bar, restaurant, garderobă, sală de sport.

2.2.3. CONSTRUCŢII Structura salariaţilor ce realizează activităţi în domeniul construcţiilor era în anul 2012, de 4147 salariaţi, structură ce se află în scădere cu - 27% faţă de anul de bază 2008.

Numărul mediu de salariaţi în activităţile de construcţii, în perioada 2008 - 2012 nr. salariaţi


Construcţii 5674 4608 3777 3771 4147 Sursa datelor: Fişa localităţii, 2008-2012 Se înregistrează după anul 2010, o creştere valorică a salariaţilor din construcţii, creştere cu aprox. +10%, moment ce marchează o uşoară redresare a activităţii după efectele resimţite în urma producerii crizei economice şi financiare la nivel global.

Structura unităţilor economice din construcţii, înregistrate la ORC Arad, în perioada 2008-2012 nr. unităţi


Dinamica 2008-2012

% Constructii 760 864 809 885 815 107,2 Total unităţi la nivel municipal 7955 9154 8755 9146 8861 111,4



28

760

864

809

885

815

650

700

750

800

850

900

Constructii


Conform datelor furnizate de ORC Arad, prin dezvoltarea activităţilor de construcţii sunt active un număr de 815 unităţi economice, activitate ce cunoaşte un regres cu 70 unităţi faţă de anul precedent. Comparând numărul unităţilor active din domeniul construcţiilor din anul 2012, cu cel din anul de baza 2008, constatăm o creştere a structurii cu 7,2% (reprezentând 55 unităţi).

Structura unităţilor economice din domeniul construcţiilor reprezintă în toată perioada 2008-2010, mai puţin de 10% din structura totală a unităţilor economice din municipiul Arad.

Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din construcţii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada 2008-2012 milioane lei


Dinamica 2012/2008

% Constructii 1055,9 924,8 997,8 952,5 756,2 -71,6 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14566,0 +33,0

1055,9924,8 997,8 952,5

756,2

0

200

400

600

800

1000

1200

2008 2009 2010 2011 2012

Constructii


Agenţii economici din domeniul construcţiilor realizează prin activitatea pe care o desfăşoară, o cifră de afaceri de 756,2 mil lei, valoare ce se află în scădere cu -28% faţă de anul de bază. O depreciere de -20,6% se înregistrează şi faţă de anul anterior. In toată perioada de analiză se constată o diminuare a indicatorului de performanţă înregistrată în domeniul construcţiilor, fiind resimţită, numai în anul 2010 o uşoară tendinţă de redresare.



29

La nivel local sunt dezvoltate mai multe proiecte de construcţii, spre exemplu zonele rezidenţiale "Cartierul de Vest" şi "Subcetate", prin care se vor construi 1000 de locuinţe case şi apartamente; ansamblul rezidenţial Confecţii (str. N. Oncu), zona de locuinţe din apropierea Parcului Industrial UTA, cartierul Verde în partea de nord-vest a municipiului, complex de locuinţe sociale de tip garsoniere (str. Tarafului), zonă locuinţe individuale (zona Grădina Poştei), construcţii unifamiliale şi alte zone unde sunt realizate proiecte care au ca scop crearea spaţiilor de locuire şi implicit creşterea numărului de locuinţe pentru arădeni.

Sunt în curs de dezvoltare, altele deja terminate, investiţii în domeniul construcţiilor care fac referire la lucrări pentru reabilitare termică a blocurilor de locuit.

În anul 2012, numărul locuinţelor terminate a fost de 216 unităţi, în totalizate acestea au fost realizate din fondurile publice - fondurile populaţiei. În evoluţie acest număr a înregistrat deprecieri de -25% faţă de anul precedent însă comparând cu anul 2008 constatăm o reducere drastică a numărului de locunţe, structura acestora scăzând de peste 5 ori (1148 locuinţe terminate în anul 2008). Suprafaţa construită a fondului de locuinţe fiind de 40970 mp în anul 2012, reprezentând numai ¾ din valoarea înregistrată în anul 2008.

În anul 2012 au fost eliberate 204 autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi numai o autorizaţie pentru colectivităţi. Dacă pentru anul anterior structura se menţine aprox. constantă, însă pentru intervalul 2008-2012 se înregistrează o deprecire de -48% a autorizaţiilor eliberate pentru construirea clădirilor rezidenţiale.

Pentru construirea clădirilor cu destinaţie administrativă au fost eliberate în anul 2012 un număr de 2 autorizaţii. Alte autorizaţii au mai fost eliberate pentru: construcţia de hoteluri şi clădiri similare o autorizaţie; clădirei comerciale pentru activităţi cu amănuntul şi cu ridicata – 10 autorizaţii, alte clădiri 60 autorizaţii.

În perioada 2008-2012, numărul de autorizaţiilor eliberate de autorităţile locale au înregistrat un trend descendent. (Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii, 2008-2012)

2.2.4. COMERŢ Structura salariaţilor din domeniu comerţului era de 10782 salariaţi în anul 2012, structură ce urmează o tendinţă de regres faţă de toată perioada analizată, înregistrând scăderi de la -0,3% în anul 2011, până la -19% în anul 2008.

Numărul mediu de salariaţi în activităţile de construcţii, în perioada 2008 - 2012 nr. salariaţi


Comerţ 13309 12201 11575 10813 10782 Sursa datelor: Fişa localităţii, 2008-2012

Salariaţii angajaţi în activităţi comerciale reprezintă în anul 2012, 16,2% din structura salariaţilor din municipiul Arad.



30

Structura unităţilor economice din comerţ, înregistrate la ORC Arad, în perioada 2008-2012

nr. unităţi


Dinamica 2008-2012

% Comerţ 2476 2875 2731 2845 2707 109,3 Total număr unităţi la nivel municipal 7955 9154 8755 9146 8861 111,4

2476

2875

2731

2845

2707

220023002400250026002700

28002900

2008 2009 2010 2011 2012

Comert


In toată perioada de analiză, unităţile economice ce realizează activităţi comerciale reprezintă aprox. 30% din totalul unităţilor economice active la nivel municipal.

Unităţile economice active în domeniul comerţului era de 2707 unităţi în anul 2012, structură ce se află în regres cu -9,3% faţă de anul 2008, respectiv -4,8% faţă de anul 2011.

Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din construcţii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada 2008-2012 milioane lei

Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica 2012/2008

% Comerţ 4058,8 3616,1 2736,0 3043,9 3177,0 -78,3 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14566,0 133,0

4058,83616,1

27363043,9 3177

0500

10001500200025003000350040004500

2008 2009 2010 2011 2012

Comerţ




31

Cifra de afaceri realizată în domeniul comercial reprezenta 3177 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în scădere cu - 21,7% faţă de anul 2008. În toată perioada de analiză se înregistrează regres valoric al indicatorului de performanţă, cele mai mici valori fiind înregistrate în anul 2010 (2736 mil. lei).

La nivel teritorial există mai multe lanţuri de magazine, ce realizează activităţi comerciale cu amănuntul sau cu ridicata. Distribuţia la nivel teritorial este foarte omogenă, fiecare cartier având în proximitate cel puţin un hipermarket.

O parte a centrelor comerciale aflate pe teritoriul municipiului Arad fac referire la: Centru Comercial Armonia, Carrefour, Mobexpert, Bricostore, Media Galaxy – în partea de vest a municipiului; Centru Comercial Nord – amplasat în partea de nord a municipiului pe o suprafaţă de 50 ha şi cu o investiţie de aprox. 200 mil euro; Metro şi Practiker – amplasate în nord-est-ul municipiului pe o suprafaţă de 5 ha, investiţia fiind din anul 2005; Arad Palace, Atrium Center, şi Kaufland, Plus, Takku, Flanco cu investiţie din anul 2007 – amplasate în zona centrală a municipiului; Selgros, Real, Obi şi Centru Comercial Plazza – amplasate în partea de est a municipiului, în apropierea Zonei Industriale Est – Micălaca; centru comercial Spar şi Ice Plazza – amplasate în partea de sud a municipiului; Artima – amplasat în partea de sud-vest a municipiului, cu o investiţie realizată din anul 2006; alte centre cu o dimensiune mai redusă.

Deşi sub influenţa crizei economice şi financiare pe plan local există încă interes pentru dezvoltarea parcurilor comerciale. Din anul 2008 a fost aprobată prin PUZ, coonstrucţia Parcului Comercial Rompark ce este format din patru zone distincte de dezvoltare - beneficiarul fiind SC General Invest SRL. Locaţia este situată pe soseaua de centură nord a Aradului, întregul teren este extravilan şi agricol nedispunând de utilităţi. Funcţionalitatea economică a Parcului Comercial Rompark este de depozitare, platforme necesare serviciilor de depozitare, locuinţe de serviciu şi chiar sedii de bănci. Parcul se întinde pe o suprafata de 30,6 hectare, din care 11,66 hectare vor fi cu destinaţie pentru construcţia efectivă a clădirilor. Sunt prevazute şi spatii vezi pentru a reducerea poluării. Conform PUZ-ului elaborat pentru această zonă, profilul investiţional este mixt - comerţ, dotări, prestări, locuinţe de serviciu, elaborat cu scopul dezvoltării municipiului Arad.

2.2.5. SERVICII Sructura salariaţilor din activităţile de servicii era de 24775 salariaţi în anul 2012, valoare ce se află în creştere cu 1,6% faţă de anul precedent şi în regres faţă de perioada 2008-2010 (cu scăderi de la -2,7% în 2010, până la -8,4% în 2008). Numărul mediu de salariaţi în activităţile de servicii, în perioada 2008 - 2012 nr. salariaţi

Activităţi economice 2008 2009 2010 2011 2012 activităţi de

servicii (% din total)

Servicii (total) 27057 26857 25450 24391 24775 100%

din care:

Transport şi depozitare 6338 5802 5348 4660 4775 19,3



32

Hoteluri şi restaurante 1835 1623 1343 1451 1481 6,0

Informaţii şi comunicaţii 1012 1027 1061 1036 921 3,7 Intermedieri financiare şi asigurări 1527 1712 1590 1486 1577 6,4

Tranzacţii imobiliare 739 612 899 775 830 3,4 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1687 1146 1318 1343 1729 7,0

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

2263 2494 2195 2837 2912 11,8

Adminstraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

2428 2656 2549 2341 2317 9,4

Invăţământ 4098 4273 4221 4190 3806 15,4 Sănătate şi asistenţă socială 4781 4540 4105 3582 3555 14,3

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 349 972 821 690 872 3,5

Pondera salariaţilor din activităţi de servicii, în anul 2012

14,3%

15,4%

9,4%

11,8%7,0%

3,4%

6,4%

3,7%

6,0%

19,3%3,5%

Transport şi depozitare

Hoteluri şi restaurante

Informaţii şi comunicaţ ii

Intermedieri financiare şi asigurări

Tranzacţii imobiliare

Activităţ i profesionale, ştiinţ ifice şi tehnice

Activităţ i de servicii administrative şiactivităţ i de servicii suportAdminstraţ ie publică şi apărare, asigurărisociale din sistemul publicInvăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Activităţ i de spectacole, culturale şirecreative


Analizând distribuţia salariaţilor din activităţile de servicii, constatăm că în anul 2012, activităţile se servicii destinate transporturilor şi depozitării, reprezentă cea mai mare pondere a salariaţilor din domeniul serviciilor, reprezentând 19,3% din acestea. Salariaţii care realizează servicii educaţionale înregistrează ponderi de 15,4%, fiind urmate în ierarhie de activităţile destinate sănătăţii şi asistenţei sociale (14,3%) şi de activităţile administrative (11,8%).



33

Activităţile de servicii, cu o structură salarială mai restrânsă, ce înregistrează ponderi mai mici de 4% sunt: servicii destinate informaţiilor şi comunicaţiilor, tranzacţiilor imobiliare, şi cele destinate activităţilor de spectacole, culturale şi recreative.

Alte activităţi dezvoltate la nivel municipal, care sunt specifice domeniului seviciilor fac referire la: servicii hoteliere şi ale restaurantelor (6%); intermedieri financiare şi asigurări (6,4%); activităţi profesionale şi tehnice (7%); servicii destinate administraţiei publice şi apărării, dar şi celor ale asigurărilor sociale din sistemul public (9,4%).

Structura unităţilor economice din servicii, înregistrate la ORC Arad, în perioada 2008-2012 nr. unităţi

Activitati economice 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica 2008-2012

% Servicii 3616 4168 4030 4127 4061 112,3 Total unităţi la nivel municipal 7955 9154 8755 9146 8861 111,4

3616

41684030

41274061

3300340035003600370038003900400041004200

2008 2009 2010 2011 2012

Servicii


În anul 2012 existau un număr de 4061 unităţi economice ce realizau activităţi în domeniul serviciilor, reprezentând 45,8% din structura tuturor unităţilor economice din municipiul Arad. Analizând evoluţia unităţilor economice din domeniul serviciilor, constatăm că numărul unităţilor active în domeniul serviciilor a crescut cu +12,3% faţă de anul 2008. În anul 2009 s-a obţinut cea mai mare creştere, reprezentând + 15,3% faţă de anul precedent. Până în anul 2012, tendinţa este în continuare de creştere faţă de anul de bază (2008), însă se mai înregistrează mici fluctuaţii valorice.

In anul 2012, în domeniul serviciilor cele mai multe firme îşi dezvoltă activitatea în servicii destinate activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1041 unităţi), activităţi de transport şi depozitare (738 unităţi), tranzacţii imobiliare (489 unităţi), servicii hoteliere şi cele specifice restaurantelor (469 unităţi), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (427 unităţi). Activităţile privind serviciile de informaţii şi comunicaţii, dar şi cele pentru sănătate şi asistenţă socială înregistrează fiecare puţin peste 200 unităţi.



34

Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din servicii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada 2008-2012 milioane lei


Dinamica 2012/2008

% Servicii 1236,9 2165,7 2432,1 2760,1 2537,6 205,2 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14566,0 133,0

1236,9

2165,72432,1

2760,12537,6

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2008 2009 2010 2011 2012

Servicii


Cifra de afaceri înregistrată de agenţii economici din sevicii înregistra valoarea netă de 2537,6 mil. lei la sfârşitul anului 2012, reprezentând 17,4% din valoarea cifrei de faceri înregistrată de agenţii economici din municipiul Arad.

Evoluţia indicatorului de performanţă a urmat un trend ascendent în perioada 2008-2011, înregistrând creşteri mai mari de aprox. 2 ori, continuând ca în anul 2012 să înregistreze un regres de aprox. 8% faţă de anul anterior.

Servicii financiar-bancare La nivelul anului 2013, serviciile financiar-bancare sunt susţinute prin dezvoltarea sucursalelor şi agenţiilor bancare locale, care au deschise sediile în municipiul Arad. Dintre aceste enumerăm:

- Alpha Bank România S.A.

- Marfin Bank România S.A.

- ATE Bank România S.A.

- GarantiBank Internaţional NV

- Banc Post S.A.

- ING Bank N.V., Amsterdam

- BRD - Groupe Societe Generale

- Nexte Bank

- Banca C. Carpatica S.A.



35

- OTP Bank România S.A.

- Banca Comercială Română S.A.

- Piraeus Bank România

- Banca C. Sanpaolo Imi Bank România S.A.

- ProCredit Bank

- Banca Millenium S.A.

- Raiffeisen Bank S.A.

- Banca Românească S.A. (parte a grupului National Bank of Greece)

- RBS România

- Banca Transilvania

- UniCredit Ţiriac Bank S.A.

- Banca Comercială Feroviară

- Volksbank România S.A.

- CEC Bank

- Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop

- Credit Europe Bank România S.A.

- Mureşul Cooperativa de credit Arad

- Banca ItaloRomena - Gruppo Veneto Banca

- TBI Credit Sursa datelor: Raportul primarului, 2013

Volumul tranzacţiilor financiare a crescut semnificativ în ultimii ani în Arad, ceea ce denotă o creştere a încrederii populaţiei în sistemul bancar şi de asigurări, dar şi o creştere a nivelului de pregătire profesională a salariaţilor şi o mai mare deschidere către nevoile clienţilor, adaptată la cerinţele actuale ale pieţei financiare. În majoritatea băncilor au fost introduse noi instrumente de plată şi servicii, pe lângă cele deja existente - sistemul de debitare directă a conturilor, sistemul de plăţi prin cărţi de credit, sistemul de plăţi on-line cecuri la purtător, conturi curente personale etc., fapt ce duce la sporirea accesibilităţii clienţilor la serviciile bancare.

2.3. ZONA LIBERA CURTICI ARAD Legătura dintre latura activităţilor industriale şi cea a serviciilor (comerţ, transport, depozitare, etc.) a condus la crearea zonelor libere şi a legislaţiei în vigoarea care facilitează dezvoltarea mediului antreprenorial dar şi a ativităţii economice în ansambu, prin potenţial de dezvoltare, investiţii, salariaţi, etc.

În România, zonele libere sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 84 din 21.07.1992 privind regimul zonelor libere. In prezent, pe teritoriul României există un numar de 6 zone libere, infiinţate conform legislaţiei în vigoare, din care pe teritoriul mnicipiului Arad există

http://www.mt.ro/domenii/zone_libere/harta_zone_libere.html

http://www.mt.ro/domenii/zone_libere/harta_zone_libere.html



36

Zona Liberă Curtici Arad - Platforma Arad, aflată în apropierea Aeroportului Internaţional Arad.

Zona Liberă Curtici Arad (ZL) a fost înfiinţată prin HG nr.449/1999 funcţionând ca R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad. Suprafaţa întregii ZL Curtici Arad este de aprox. 90 ha, fiind formată din două platforme. Prima platformă - Platforma Curtici este amplasată în vecinătatea oraşului Curtici, între linia de cale ferată care asigură ieşirea spre Ungaria şi drumul judeţean 792C Curtici – Dorobanţi, l la distanţă de 15 km de Arad, iar cea de-a doua platformă - Platforma Arad este situată în partea de vest a municipiului Arad - amplasată în vecinătatea Aeroportului Internaţional Arad (adiacent căii de rulare) şi a Terminalului Cargo.

Localizarea platformei din partea de vest a municipiului Arad este prezentată în imaginea alăturată:

Sursa datelor: R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad, www.zla.ro

În comparaţie cu alte zone libere din România, Zona Liberă Curtici Arad este singura zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european şi în apropierea a patru centre vamale. Poziţia geografică avantajoasă împreună cu amplasarea pe un coridor rutier european şi faptul că Zona Liberă poate fi accesată prin intermediul a trei căi de acces conferă acesteia individualitate între celelalte zone libere din ţară.

În Zona Liberă (ZL) activează atât companii producătoare de talie internaţională din industria automobilelor, industria textilelor, industria maselor plastice, transport şi logistică,

http://www.zla.ro/



37

precum şi societăţi comerciale române având ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor în regim duty-free.

În ZL sunt acordate facilităţi investitorilor care îşi vor dezvolta activitatea economică pe spurafaţa platformei, făcând referire în acest sens la: consultanţă economică şi juridică, tarife avantajoase, reduceri fiscale, depozitarea mărfurilor pe o perioadă nelimitată de timp, concesiunea terenurilor pe o perioada de 49 de ani cu posibilitate de prelungire, sau închirierea acestora pe perioade de la 1 lună - 5 ani, etc.

Alte avantajele oferite investitorilor din Zona Liberă Arad fac refrire la: poziţie strategică în vestul României, la graniţa cu Ungaria; teren de tip greenfield pentru orice tipuri de investiţii; avantaje economice şi fiscale pentru dezvoltarea unei afaceri; consultanţă economică, juridică şi tehnică acordată investitorilor; eficienţă şi profesionalism în relaţiile cu operatorii din Zona Liberă.

Infrastructura din Zona Liberă Arad este formată din: reţea de apă potabilă, reţea de energie electrică, canalizare pluvială, canalizare menajeră, reţea de telecomunicaţii, acces internet, iluminat exterior, drumuri de incintă, drumuri pentru camioane, acces la drumurile naţionale. În plus, Aeroportul Internaţional Arad pune la dispoziţia utilizatorilor Zonei un terminal Cargo ultramodern, cu platformă de deservire şi parcare auto, pentru trafic greu, precum şi acces la platforma de deservire avioane de marfă.

Amplasamentul favorabil al Zonei Libere Curtici Arad asigură accesul rapid şi imediat la aproape toate căile de comunicaţie existente: feroviar, rutier şi aerian, ceea ce completează infrastructura edilitară existentă.

Aşa cum am amintit anterior, S.C. Aeroport S.A. Arad a finalizat un terminal Cargo ultramodern, cu platformă de deservire şi parcare auto, pentru trafic greu, precum şi acces la platforma de deservire avioane de marfă, investiţia finanţându-se prin program PHARE.

Activităţile care se pot desfăşura pe platforma ZL Arad, sunt următoarele:

- depozitarea, încărcarea, descărcarea, stivuirea şi rularea mărfurilor;

- ambalarea, asamblarea, condiţionarea, dezmembrarea, etichetarea şi marcarea mărfurilor;

- producţia;

- comercializarea mărfurilor;

- prestări de servicii de consultanţă tehnică, economică şi juridică;

- transporturi şi expediţii interne şi internaţionale de mărfuri;

- servicii de telecomunicaţii, computerizare şi informatizare;

- comisionare vamală şi schimb valutar;

- închirierea clădirilor, platformelor, spaţiilor de depozitare;

- realizarea de construcţii şi obiective;

- operaţiuni de bursă şi financiar-bancare.

Consiliul Judeţean Arad, unitatea căreia îi este subordonată R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad, contribuie la promovarea Zonei Libere Curtici Arad atât la nivel naţional cât şi internaţional prin acţiuni de marketing în cadrul târgurilor şi conferinţelor,



38

dar şi prin atragerea potenţialilor investitori din diverse ţări, aflaţi în căutarea unor oportunităţi de afaceri sau locaţii de investiţii. Alte structuri care facilitează dezvoltarea Zonei Libere sunt Agenţia Română pentru Investiţii Străine şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională – Regiunea Vest. Legislaţia prin care funcţionează Zone Liberă Curtici Arad face referire la:

Legea nr. 84 din 21 iulie 1992, privind regimul zonelor libere din România şi Legea nr. 244/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul Zonelor libere

H.G. nr. 449/1999, privind înfiinţarea Zonei Libere Curtici Arad şi a Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad”

H.G. nr. 872/2004 privind trecerea bunurilor aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad” din domeniul public al judeţului Arad şi trecerea Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad” de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad

Conform legislaţiei în vigoare, activitatile ce se pot desfasura în Zona Liberă pot fi realizate atât de persoane fizice cât şi de cele juridice, române sau străine, pe baza licenţelor eliberate de administraţia zonei libere, în baza contractelor încheiate de aceştia cu administraţia.

Activităţile ce se pot desfaşura în zonele libere din România pot fi: manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea-cumpărarea, expertizarea, repararea, dezmembrarea mărfurilor, organizarea de expoziţii, operaţiuni de bursă şi financiar-bancare, transporturi şi expediţii interne şi internationale, inchirierea şi concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare şi a spaşiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice şi hoteliere, controlul cantităţii şi calităţii mărfurilor, navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea mijloacelor de transport, prestări de servicii. În concluzie, în dezvoltarea acestor activităţi există stipulate o serie de facilităţi pentru potenţialii investitori, facilităţi ce sunt de natură: vamală, fiscală şi comercială, menite să conducă la dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local şi atragerea unui număr cât mai mare de investitori în teritoriu.

2.4. STRUCTURA ŞI TIPOLOGIA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE, ANALIZATE ÎN FUNCŢIE DE FORMA JURIDICĂ ÎNREGISTRATĂ LA ORC Arad Din datele furnizate de către Oficiul Registrului Comerţului (ORC) de pe lângă Tribunalul Arad (octombrie 2014) şi din informaţiile furnizate de Primăria Municipiului Arad - prin documentul Raportul Primarului din 2013, rezultă următoarele informaţii:

- în anul 2012 erau înmatriculate un număr de 17226 Societăţi Comerciale (firme) din care 12122 Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL-uri) reprezentând cea mai mare pondere a societăţilor 70,4%, Societăţile pe Acţiuni – SA cu 233 unităţi (reprezentând 1,4%) şi Regii Autonome – RA cu 7 unităţi (reprezentâând sub 1%). Cooperativele meşteşugăreşti şi de credit erau în anul 2012 în număr de 28 unităţi, repreznetând 0,2% din numărul total de



39

unităţi economice la nivel municipal.

Entităţile economice cu o structură salarială mai redusă de tipul, PFA (Persoană Fizică Autorizată), IF (Întreprindere Familială) sau II (Întreprindere Individuală) înregistrează un număr de 4826 unităţi, reprezentând 28% din totalul unităţilor analizate.

Structura unităţilor economice din municipiul Arad, în perioada 2008-2012 nr. unităţi economice

Unitatea economică 2008 2009 2010 2011 2012 % din total în anul 2012

PFA,IF,II 6305 6629 4132 4491 4826 28,0

SRL 13208 13269 12704 12578 12122 70,4 SA 291 279 256 243 233 1,4 RA 8 9 9 9 7 0,0 OC 13 13 12 11 28 0,2 Alte tipuri de structuri economice 33 33 32 30 10 0,1

Totalul firmelor din municipiu 19858 20232 17145 17362 17226 100,0

Sursa datelor ORC Arad, 2014

Dacă în perioada 2008-2009 se înregistrează o creştere de 1,9% a structurii unităţilor economice la nivel municipal (adică 374 unităţi), după acest an numărul unităţilor economice a scăzut ajungând la 17226 unităţi în anul 2012.

De remarcat este faptul că majoritatea tipurilor de unităţi economice au înregistrat deprecieri în evoluţia structurală în perioada 2008-2012, însă Cooperativele meşteşugăreşti şi cele de credit au crescut numeric de peste două ori, ajungând ca în anul 2012 să fie 28 unităţi.

Structura societăţilor comerciale, în funcţie de capitalul folosit în procesul economic desfăşurat în perioada 2008-2012 nr. unităţi Forma de capital utilizată de Societăţile Comerciale arădene

2008 2009 2010 2011 2012

Capital romanesc 10814 10830 10365 10262 9899

Capital mixt 948 929 878 849 800

Capital strain 1671 1719 1654 1656 1613



40

Numărul total de societăţi comerciale care au folosit capital

13433 13478 12897 12767 12312


Un număr de 12312 unităţi comerciale au utilizat capital în procesul economic al anului 2013, valoare numerică în scădere cu 1121 unităţi (-8,3%) faţă de anul 2008. Se constată o scădere relativă a societăţilor care utilizează capital străin.

În anul 2012, cele mai multe societăţi comerciale utilizează capital românesc 9899 unităţi (reprezentând 80,4% din totalul SC), 1613 unităţi utilizează capital străin (reprezentând 13,1% din totalul SC) şi numai 800 unităţi (reprezentând 6,5%) utilizează capital mixt în procesul economic dezvoltat.

Numărul societăţilor comerciale (SA, SRL, ..) care erau înmatriculate la începutul anului 2013 era de 12.305 unităţi, urmând ca până la sfârşitul anului să înregistreze creşteri cu încă 179 unităţi.

După forma juridică, distribuţia numărul societăților comerciale (SA, SRL, ..) înmatriculate la 31.12.2013 este următoarea:

Forma Juridică Nr. unităţi

% din total

OCM (Cooperativă meştesugărească) 2 0,0 OCR (Cooperativă de credit) 7 0,1 RA (Regie autonomă) 5 0,0 SA (Societate pe acțiuni) 224 1,8 SCA (Comandită pe acțiuni) 1 0,0 SCS (Comandită Simplă) 2 0,0 SNC (Societate în nume colectiv) 6 0,0 SRL (Societate cu răspundere limitată) 12.237 98,0 Total 12.484 100,0


Analizând distribuţia unităţilor economice în funcţie de forma juridică înmatriculată la ORC Arad, se constată că 98% dintre acestea sunt SRL-uri şi 1,8% SA-uri. Celelalte tipuri de unităţi reprezintă mai puţin de 1% din structura unităţilor economice.

În decursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 915 unităţi, dintre acestea 21,7% au capital integral străin şi 78,3% capital integral privat.

În anul 2013 au existat 836 societăţi comerciale radiate, dintre care: 813 unităţi SRL-uri, 22 unităţi SA-uri şi o unitate SNC (Societate în nume colectiv). Tot pe parcursul anului 2013 şi-au suspendat activitatea un număr de 298 societăţi comerciale şi alte 2270 au declarată întrerupere de activitate.



41

2.5. PERFORMANŢE ÎNREGISTRATE LA NIVEL MUNICIPAL Performanţele înregistrate de Societăţile Comerciale din Municipiul Arad, în perioada 2008-2012

Indicatori economici si

financiari 2008 2009 2010 2011 2012

Dinamica 2008-2012

% Cifra Afaceri (mil. lei, valoare netă)

10954,5 11414,7 10573,2 14566,0 14908,3 136,1

Profit net (mil. lei, valoare netă)

441,6 657,0 644,2 702,8 710,1 160,8

Pierdere (mil. lei) 913,3 774,6 639,7 781,1 907,1 99,3

Nr salariaţi 65126 63039 53386 64674 64565 99,1 Sursa datelor ORC Arad, 2014

Cifra de afaceri înregistrată de unităţile economice din municipiul Arad era de 14908,3 mil lei, fiind în creştere 36,1% faţă de anul 2008. Se manifestă o tendinţă de creştere a indicatorului de performanţă, în toată perioada 2008-2012.

Se constată o creştere a profitabilităţii de peste 60% în perioada 2008-2012, indicatorul profit net realizat la sfârşitul anului finaciar a înregistrat un trend crescător în toată perioada de analiză.

Deficitul bugetar este manifestat pe baza unor pierderi care îşi menţin aproape constantă structura structura în anul 2008, respectiv 2012 (o scădere de numai 7%). În toată perioada de referinţă există o diminuare a pierderilor care s-a manifestat până în anul 2010, urmând ca după acest an valoarea pierderilor să se majoreze.

Structura salariaţilor înregistrează scăderi până în anul 2010, după acest an structura înregistrează creşteri relativ mici.

Primele 10 firme arădene, care au înregistrat cea mai mare valoare a cifrei de afaceri în anul 2013

Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate

Cifra de afaceri

mil. Euro 1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie 351,332 2 COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie 276,875 3 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 129,081

4 YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie 125,384

5 REMAT M.G. SA Servicii 93,968

6 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 72,449

7 SMART DIESEL SRL Comerț, turism 59,397 8 TRANSCONDOR SA Servicii 52,918



42

9 COTTA INTERNAŢIONAL SRL Industrie 45,676 10 AGRIROM SRL Comerț, turism 41,269

Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad

Primele 10 firme arădene, care au înregistrat cel mai mare profit (net) în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate

Profit net mil. Euro

1 COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie 22,006 2 REDWOOD INVESTMENTS SA Servicii 12,584 3 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 4,951 4 CONTOR GROUP SA Industrie 3,786 5 PETROSANTANDER ROMÂNIA SRL Industrie 3,439 6 METALCOMP INTERNAȚIONAL SRL Servicii 3,336

7 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 3,154

8 ITS PRODUCTION SRL Industrie 2,566

9 AGRICOLA SAN GIORGIO SRL Agricultură, pescuit, piscicultură 2,460

10 COOPER INDUSTRIES ROMÂNIA SRL Industrie 2,314 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad

Primele 10 firme arădene, cu cel mai mare număr de angajaţi, în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de

activitate Nr. salariați

1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie 4.168 2 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 3.618 3 ASTRA RAIL INDUSTRIES SRL Industrie 1.687 4 ASTRA VAGOANE ARAD SA Industrie 1.173 5 YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie 862 6 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 819 7 ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI SA Industrie 808 8 COMPANIA DE APĂ ARAD Industrie 784 9 COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC SA Servicii 744

10 COTTA INTERNAȚIONAL SRL Industrie 673 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad



43

Lista exportatorilor arădeni reprezentativi la nivel local, domeniile de activitate şi informaţii de identificare financiară a firmelor, în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate CUI

1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie 8703952

2 HAMMER ALUMINIUM INDUSTRIES SÂNTANA SRL Servicii 18992904

3 YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie 15781880 4 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 11385425 5 COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie 16876750 6 ROSKO TEXTIL SRL Industrie 12425340 7 WEBASTO ROMÂNIA SRL Industrie 19380121 8 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 14300172 9 REMAT MG SA Servicii 1689176

10 KEY SAFETY SYSTEMS RO SRL Industrie 12470111 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad

2.6. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR Unităţi economice care înregistrează pierderi, conf. bilantului contabil anual depus la ORC Arad, în perioada 2008-2012 Unităţi economice care inregistreaza pierderi, conf. bilantului contabil anual

2008 2009 2010 2011 2012

Numar unităţi economice 364 394 364 352 349

% din total unităţilor economice din municipiu

4,6 4,3 2,1 3,8 3,8

Sursa datelor: prelucrări valorice ale informaţiilor furnizate de ORC Arad, 2014

În anul 2012 exista un număr de 349 unităţi economice care au înregistrat pierderi conform rezultatului financiar obţinut în anul de referinţă şi a bilanţilui contabil anul depus la ORC Arad. Faţă de anul 2009 se înregistrează o scădere procentuală de -11,4%, respective -4,1% faţă de anul 2008, ceea ce denotă o redresare financiară şi un număr mai redus de entităţi care înregistrează pierderi în procesul economic realizat.



44

3. DISFUNCŢIONALITĂŢI

După un proces economic cu multe fluctuaţii precum: restructurări, privatizări, investiţii nereuşite, faliment, etc., economia actuală a municipiului Arad pare să prindă contur în dezvoltarea economică locală, însă mai există o serie de disfuncţionalităţi care ar trebui atenuate. În acest sens menţionăm:

- Echilibrarea cererii cu oferta pe piaţa muncii;

- Insuficienta diversificare a activităţilor economice;

- Prezenţa unor structuri economice neperformante, lipsa soluţiilor pentru reconversie;

- Măsuri insuficiente pentru modernizarea infrastructurii de afaceri; - Reducerea continuă a numărului mediu de salariaţi;

- Existenta unui sector monoindustrial în curs de restructurare care este generator de probleme sociale;

- Insuficienta exploatare a potenţialului economic existent;

- Dezvoltarea insuficienta a industriei alimentare, utilizarea redusă a resurselor locale în procesul productiv;

- Existenţa unor structuri industriale poluante, mari consumatoare de energie;

- Ponderea mică a industriei cu tehnologie de vârf;

- Dezvoltarea insuficientă a activităţilor de servicii;

- Numărul redus de tineri care lucrează în cercetare, fond de salarizare scăzut şi limitat;

- Domeniul cercetare-dezvoltare-inovare încă nedezvoltat;

- Lipsa de parteneriate eficiente între instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri

- Insuficienta colaborare între industrie (sectorul productiv) şi instituţiile de cercetare şi/sau universităţi

- Legături mai puţin solide între parteneriatele sectoroarelor public şi cel privat

- Inexistenţa unui sistem stimulativ pentru înfiinţarea de IMM-uri în domeniile economice deficitare

- Nivelul scăzut al investiţiilor în resurse umane la nivel de IMM;

- Migrarea şi emigrarea forţei calificate de munca, ceea ce are ca efect imediat creşterea mediei de vârstă a forţei de munca cu calificare şi reducerea numărului de salariaţi din activităţile productive;

- Lipsa unui cadru legislativ pentru protecţia micilor meseriaşi şi meşteşugarilor;

- Lipsa unor centre de instruire (şcoli profesionale, şcoli de meserii, etc.) pentru piaţa muncii actuală;

- Degradarea progresiva a patrimoniului cultural – turistic, conduce la săderea interesului pentru dezvoltarea investiţiilor în activităţile şi infrastructura de turism.



45

4. PROPUNERI PRELIMINARE Pentru reducerea disparităţilor economice din teritoriu se va urmări îndeplinirea unui obiectiv prioritar care face referire la: Creşterea competitivităţiila nivel local. Acest obiectiv se va atinge prin realizare altor ţinte propuse, precizând în acest sens următoarele propuneri preliminare:

- Creşterea investiţiilor productive şi îmbunătăţirea accesului pe piaţă, păstrând principiile dezvoltării durabile;

- Dezvoltarea unui mediu economic local inovativ, competitiv şi atractiv pentru investitorii români şi străini;

- Gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale;

- Diversificarea activităţilor în sectoarele productive;

- Promovarea activităţilor inovative;

- Dezvoltarea activităţii de cercetare – dezvoltare;

- Dezvoltarea parteneritelor în sectoarele public-privat, dar şi între IMM-uri şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi;

- Măsuri avantajoase pentru mediul de afaceri care să conducă la creşterea numărului de salariaţi în ramurile economice productive;

- Dezvoltarea unui mediu economic diversificat, inovativ, competitiv şi atractiv pentru investitorii români şi străini;

- Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv;

- Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor;

- Creşterea capacităţii de dezvoltare şi stimularea cooperării între administraţia locală şi mediul de afaceri;

- Diversificarea economiei în vederea acoperirii activităţilr deficitare din mediul de afaceri local;

- Promovarea serviciilor turistice locale, şi implicit creşterea cifrei de afaceri şi investiţiilor din activităţile turistice;

- Asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi susţinerea investitorilor români şi străini cu un real potenţial economic (mediu economic stabil, acces la piaţa şi competiţie liberă, sisteme de taxare coerente şi transparente);

- Promovarea pieţei locale pe plan naţional şi internaţional;

- Crearea facilităţilor fiscale, vamale şi comerciale pentru investitorii locali dar şi pentru potenţialii investitori;

- Aplicarea unor măsuri care să conducă creşterea numărului de salariaţi tineri, în sectorul cercetării, dar şi în alte activităţi ale economiei locale;

- Promovarea programelor de instruire şi calificare pentru forţa de muncă locală;

- Formarea unor centre de instruire pentru potenţialii salariaţi;

- Crearea condiţiilor legale pentru protecţia şi siguranţa salariaţilor.



46

5. CONCLUZII

În urma studiului de fundamentare privind Evoluţia activităţilor economice din municipiul Arad s-au conturat câteva aspecte relevante ce privesc situaţia prezentă şi evolutivă a indicatorilor economici şi finaciari, aspecte ce ţin de mediul de afaceri, structura, tipologia şi performanţele societăţilor comerciale, prezentarea principalelor structuri economice la nivel local.

Municipiul Arad, situat la graniţa de vest a României cu Ungaria, constituie pentru vestul României un centru industrial important, favorizând dezvoltarea activităţilor economice din teritoriu. Municipiul dispune de o infrastructură de afaceri, tehnică şi edilitară dezvoltată ceea ce facilitează atragerea unui număr destul de mare de investitori în teritoriu.

Autorităţile locale sunt interesate de atragerea investiţiilor în teritoriu, creând facilităţi fiscale, vamale şi comeciale pentru dezvoltarea afacerilor performante în economia locală.

Deşi cu o structură salarială a economiei ce se află în regres în perioada de analiză, cu o reducere a unităţilor economice ce este formată în general de IMM-uri, economia municipiului este susţinută de un procent de 13,1% de societăţi care utilizează capital străin, respectiv 6,5% de societăţi care utilizează capital mixt.

Există la nivel municipal platforme industriale bine definite, poziţionate în mare parte la extremitatea teritoriului administrativ, unele fiind construite pe spaţiile industriei neperformante care a necesitat reconversia activităţii sau reducerea acesteia, altele realizate pe suprafeţe de teren care nu aveau o detinaţie de producţie însă au fost realizate PUZ-uri pentru crearea acestor zone. Zonele Industriale din municipiul Arad dispun de utilităţi şi de o infrastructură solidă pentru dezvoltarea activităţilor în teritoriu, ceea ce generează şi interes pentru mediul de afaceri. În mare parte, pe platformele industriale îşi dezvoltă activitatea societăţile care utilizeză capital străin în procesul economic al firmei, profilul economic al acestora fiind acela de servicii, depozitări, industrie prelucrătoare, comerţ.

Legătura dintre latura activităţilor industriale şi cea a serviciilor (comerţ, transport, depozitare, etc.) a condus la crearea Zonelor Libere şi a legislaţiei în vigoarea care facilitează dezvoltarea mediului antreprenorial dar şi a ativităţii economice în ansambu, prin potenţial de dezvoltare, investiţii, salariaţi, etc.

În partea de vest a municipiului se află o parte din Zona Liberă Curtici Arad (ZL) care a fost înfiinţată prin HG nr.449/1999 funcţionând ca R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad. Platforma Arad - componentă a ZL Curtici Arad, fiind amplasată în vecinătatea Aeroportului Internaţional Arad şi a Terminalului Cargo, fapt ce conduce la cumularea avantajelor oferite de aceste structuri. Amplasamentul îi oferă şi alt avantaj, acela că se află pe un coridor european şi în apropierea a patru centre vamale. În ZL Arad sunt acordate facilităţi investitorilor care îşi vor dezvolta activitatea economică pe spurafaţa platformei.

În Zona Liberă Arad activează atât companii producătoare de talie internaţională din industria automobilelor, industria textilelor, industria maselor plastice, transport şi logistică, precum şi societăţi comerciale române având ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor în regim duty-free.

Un alt obiectiv economic important, amplasat în Zona Industrială Arad Vest, este Complexul Expo Arad Internaţional care se remarcă printr-o structură economică inovatoare şi modernă, care oferă codiţii europene de dezvoltare a firmelor interesate să



47

intre pe piaţa românească şi europeană. Prin statutul său, unitatea economică facilitează promovarea produselor şi serviciilor locale prin intermediul activităţilor organizate în mod frecvent.

La nivel teritorial există mai multe lanţuri de magazine, ce realizează activităţi comerciale cu amănuntul sau cu ridicata. Distribuţia la nivel teritorial este foarte omogenă, fiecare cartier având în proximitate cel puţin un hipermarket.

Serviciile financiar-bancare sunt susţinute prin dezvoltarea sucursalelor şi agenţiilor bancare locale, care au deschise sediile în municipiul Arad.

Economia oraşului s-a dezvoltat prin perfomanţa activităţilor economice realizate la nivel local, dintre cele mai importante amintim: vagoane de marfă; vagoane de călători; microbuze, autobuze, troleibuze; mobilă şi accesorii pentru mobilă; strunguri, maşini unelte; confecţii şi textile; industrie alimentară; componente pentru industria auto; componente electronice; contoare; fabricarea de încălţăminte. Principalele produse destinate exportului sunt: vagoane de marfă şi material rulant, confecţii şi textile, mobilier şi accesorii, componente pentru industria auto, încălţăminte, jucării.

În dezvoltarea economică a municipiului Arad au existat şi există factori favorizanţi care au condus la expansiunea economiei locale, dintre aceştia amintim: rolul de principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană; cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul României situat pe coridorul IV Pan - European făcând legătura ţărilor din vestul Europei cu cele din Europa de sud-est şi Orientul Mijlociu; multiple elemente de atracţie investiţională, investiţii dezvoltate pe o structură a infrastructurii bine conturată, o structură salarială bine calificată şi bogata tradiţie industrială.

Pentru diminuarea efectelor negative ale economiei locale, sunt propuse o serie de priorităţi pentru dezvoltarea echilibrată a municipiului, care se încadrează în structura obiectivelor strategice la nivel local şi judeţean.



48

6. BIBLIOGRAFIE

Direcţia de statistică teritorială (2014), Fişa statistică a localităţii din perioada 2008-2012 Institutul Naţional de Statistică (2014), baza de date TEMPO ONLINE, www.insse.ro Primăria municipiului Arad (2014), Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013 Primăria municipiului Arad (2014), informaţii statistice şi alte materiale necesare studiului Oficiul Registrului Comerţului (ORC) de pe lângă Tribunalul Arad (octombrie 2014), date statistice pentru perioada 2008-2013

Primăria Municipiului Arad (2008), Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad – pentru perioada 2007 – 2013/2014 – 2020 Primăria Municipiului Arad (2014), Nomenclatorului stradal al municipiului Arad – disponibil pe site-ul primăriei

Primăria Municipiului Arad (2014), Raport strategic şi Planul de acţiune privind energia durabilă în municipiul Arad pentru perioada 2012-2020 Ministerul Finanţelor (2014), Agenţi economici şi instituţii – date de identificare şi informaţii fiscale – Bilanţuri contabile actualizate, disponibil la: www.mfinante.ro Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad (2014), date statistice prelucrate,

Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Direcţiei Silvice Arad, Ocolului Silvic Iuliu Moldovan (2014), Registrul unic al producătorilor autorizaţi pentru producerea materialului forestier de reproducere destinat scopurilor forestiere http://www.mmediu.ro/paduri/informatii/2012-03-07_paduri_producatorimaterialforestierreproducere.pdf

Direcţia Silvică Arad (2014), date furnizate de către Ocolul Silvic Iuliu Moldovan Direcţia Silvică Arad (2014), Ocolul Silvic Privat Nadeş SRL, disponibil la: http://arad.rosilva.ro

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (2014), Raportul privind starea pădurilor din România în anul 2010, disponibil la: http://www.mmediu.ro/paduri/management_forestier/2011-11-18_management_forestier_stareapadurilor2010.pdf H.G. nr. 449/1999, privind înfiinţarea Zonei Libere Curtici Arad şi a Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad” , www.zla.ro

Legea nr. 84 /21 iulie 1992, privind regimul zonelor libere din România

Legea nr. 244/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul Zonelor libere

H.G. nr. 872/2004 privind trecerea bunurilor aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad” din domeniul public al judeţului Arad şi trecerea

http://www.insse.ro/




http://arad.rosilva.ro/



http://www.zla.ro/



49

Regiei Autonome “Administraţia Zonei Libere Curtici Arad” de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad Alte site-uri: http://www.primariaarad.ro/info.php?page=/pma/investitori/zia.html&newlang=ron&theme=th1-ron

http://www.primariaarad.ro/info.php?page=/pma/investitori/economiainarad.html

http://www.teren-arad.ro/informatii-utile/despre-arad-economia-aradului/

http://www.primariaarad.ro/info.php?page=/pma/investitori/zia.html&newlang=ron&theme=th1-ron

http://www.primariaarad.ro/info.php?page=/pma/investitori/economiainarad.html

http://www.teren-arad.ro/informatii-utile/despre-arad-economia-aradului/

Documents

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ... · Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad ... REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR . 3. DISFUNCŢIONALITĂŢI