Upload
votram
View
228
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
« GR.T. POPA » IAŞI
STUDIU PROSPECTIV
AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA
COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
Conducător ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. Silvia Mătăsaru
Doctorand:
Dr. Simona Alina Tătaru(Sîrbu)
IASI
2011
CUPRINS:
PARTEA I – STADIUL CUNOAŞTERII………………………………………………………...
1
Capitolul .I. CADRUL PROBLEMEI…………………………………………………………..... 2
I.1. PREVALENTA……………………………………………..………………....... 3
Capitolul II. PRESIUNEA ARTERIALA………………………………………………………... 6
II.1.DEFINITIA PRESIUNII ARTERIALE................................................................ 6
II.2.METODE DE MASURARE A PRESIUNII SANGUINE.................................... 7
Capitolul III. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA……………………………………………… 11
III.1. DEFINITIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE……………………………..... 11
III.2. CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE......................................... 12
III.3 EVOLUTIA NATURALA APRESIUNII
ARTERIALE LA COPIL....................................................................................
18
Capitolul IV. FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI
HIPERTENSIUNII ARTERIALE…………………………………………….........
19
IV.1.Factori genetici. Ereditatea……………………………………………………... 20
IV.2.Greutatea la nastere…………………………………………………………….. 21
IV.3. Obezitatea……………………………………………………………………… 21
IV.4. Malnutritia……………………………………………………………………... 22
IV.5. Dieta…………………………………………………………………………… 22
IV.6. Factori nutriţionali……………………………………………………………... 22
IV.6.1.Clorura de sodiu………………………………………………………... 22
IV.6.2. Potasiu………………………………………………………………..... 23
IV.6.3 Macronutrienţi………………………………………………………..... 23
IV.7. Factorii hemodinamici……………………………………………………….... 23
IV.8. Factorii neurogeni……………………………………………………………... 23
IV.9. Anomaliile transportului transmembranar de ioni……………………………... 24
IV.10. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron……………………………………... 24
IV.11. Cresterea concentratiei de insulina…………………………………………... 25
IV.12.Activitate fizicặ……………………………………………………………...... 25
IV.13. Fumatul si alcoolul……………………………………………………............ 26
IV.14. Factori fizicosociali şi factori ambientali.......................................................... 26
IV.14.1.Stresul.................................................................................................... 26
IV.15. Modificarile structurale vasculare.................................................................... 26
IV.16. Endocrinopatiile................................................................................................ 27
IV.17. Agenţii simpaticomimetici................................................................................ 28
IV.18. Contraceptivele orale........................................................................................ 28
Capitolul.V. MANIFESTARI CLINICE......................................................................................... 28
Capitolul VI. EXPLORARI PARACLINICE................................................................................. 29
Capitolul.VII. EVOLUTIE. COMPLICATII. PRONOSTIC…………………………………... 30
Capitolul.VIII.HIPERTENSIUNEA ESENTIALA SI
EVALUAREA COMORBIDITATILOR................................................................
31
VIII.1.Hipertensiunea arteriala esentiala..................................................................... 31
VIII.2.Evaluarea hipertensiunii arteriale secundare.................................................... 32
Capitolul.IX. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII
ARTERIALE LA COPIL..........................................................................................
32
IX.1.TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC.................................................... 32
IX.2. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC ........................................................... 33
IX.2.1.Droguri antihipertensive utilizate în managementul
hipertensiunii la copii cu vậrste cuprinse între 1 şi 17 ani...................
36
IX.3.URGENTE HIPERTENSIVE…………………………………………............ 40
IX.4.TRATAMENTUL INTERVENTIONAL
SI CHIRURGICAL...................................................................................................
41
Capitolul. X. PREVENTIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL............................... 41
PARTEA II – PARTEA PERSONALA………………………………………………………....... 43
Capitolul. XI.MOTIVATIA STUDIULUI………………………………………………………... 44
Capitolul. XII.OBIECTIVELE STUDIULUI……………………………………………………. 44
Capitolul. XIII.MATERIAL SI METODA...…………………………………………………….. 45
Capitolul. XIV.REZULTATE SI DISCUTII…………………………………………………….. 54
XIV.1.LOTUL NR .1 IASI ……………………………………………………….. 54
XIV.1.1.Scoala I.Simionescu………………………………………………… 54
XIV.1.1.1.Rezultate si discutii……………………………………... 54
XIV.1.1.2.Concluzii partiale Scoala I.Simionescu ……………….. 69
XIV.1.2.Scoala N.Tonitza…………………………………………………….. 70
XIV.1.2.1.Rezultate si discutii……………………………………… 70
XIV.1.2.2.Concluzii partiale.Scoala N.Tonitza ……………………... 81
XIV.1.3.Scoala M.Kogalniceanu……………………………………………... 82
XIV.1.3.1.Rezultate si discutii……………………………………... 82
XIV.1.3.2.Concluzii partiale Scoala M.Kogalniceanu …………...... 88
XIV.1.4.Liceul M.Eminescu………………………………………………...... 89
XIV.1.4.1.Rezultate si discutii……………………………………... 89
XIV..1.4.2.Concluzii partiale Liceul M.Eminescu ………………..... 102
XIV 1.5 .Analiza comparativa a scolilor din Iasi…………………………… 103
XIV.1.5.1 Rezultate si discutii……………………………………... 103
XIV.1.5.2. Concluzii partiale
Analiza comparativa a scolilor din Iasi ………………
126
XIV.2. LOTUL NR.2 CODLEA…………………………………………………… 127
XIV.2.1. Scoala Generala nr.1………………………………………………. 127
XIV.2.1.1.Rezultate si discutii……………………………………... 127
XIV2.1.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.1.……………... 136
XIV.2.2.Scoala Generala nr.2……………………………………………...... 136
XIV.2.2.1.Rezultate si discutii……………………………………... 136
XIV.2.2.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.2……………...... 145
XIV.2.3.Scoala Generala nr.3……………………………………………..... 145
XIV.2.3.1.Rezultate si discutii……………………………………... 145
XIV.2.3.2.Concluzii partiale.Scoala Generala nr.3..…………...... 154
XIV.2.4.Liceul Teoretic Codlea…………………………………………….. 154
XIV.2.4.1.Rezultate si discutii……………………………………... 154
XIV.2.4.2.Concluzii partiale Liceul Teoretic Codlea …………...... 157
XIV.2.5.Colegiul Tehnic S.Mehedinti………………………......................... 158
XIV.2.5.1.Rezultate si discutii……………………………………... 158
XIV 2.5.2.Concluzii partiale Colegiul Tehnic S.Mehedinti ……...... 159
XIV 2.6.Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brasov............................... 160
XIV.2.6.1.Rezultate si discutii……………………………………... 160
XIV.2.6.2.Concluzii partiale
scoli Codlea-Brasov ……………………………………..
173
XIV.2.7. Analiza liceelor din Codlea-Brasov.................................................. 173
XIV.2.7.1.Rezultate si discutii……………………………………... 173
XIV.2.8. Analiza lotului-NR.2 Codlea-Brasov................................................ 178
XIV.2.8.1.Rezultate si discutii……………………………………... 178
XIV.2.8.2.Concluzii partiale
Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brav.................
185
XIV 2.2.9.Studiu comparativintre lotul Iasi si lotul Codlea-Brasov................ 186
XIV.2.2.9.1.Rezultate si discutii…………………………………..... 186
Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC
IN INTREG LOTUL STUDIAT…………………………………………………
197
XV.1. HTA ÎN FAMILIE……………………………………………………………....... 197
XV.2. OBEZITATEA ÎN FAMILIE…………………………………………………….. 198
XV.3. FUMATUL……………………………………………………………………...... 199
XV.4. CONSUMUL DE CAFEA………………………………………………………... 200
XV. 5. CONSUMUL DE BĂUTURI ENERGIZANTE……………………………….... 201
XV.6 . CONCLUZII PARŢIALE……………………………………………………....... 202
Capitolul. XVI. DISCUTII GENERALE……………………………………………………….... 202
Capitolul. XVII. CONCLUZII GENERALE…………………………………………………….. 205
Capitolul. XVIII. PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA……………………........ 206
ABREVIERI........................................................................................................................................ 207
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................. 208
ANEXE................................................................................................................................................ 214
CUVINTE CHEIE: hipertensiunea, hipertensiunea la copil, obezitatea la copil
INTRODUCERE
Hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate în
ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi afectează aproximativ un miliard
de persoane din întreaga lume având o incidenţă în continuă creştere. (1, 2,
3) Hipertensiunea arterială este una din cele mai răspândite afecţiuni
cardiovasculare, care influenţează crucial evoluţia celor mai periculoase
maladii ale civilizaţiei moderne, sporind enorm riscurile fatale prin
acestea.(4)
Timp de câţiva ani, Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH)
şi Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au decis să nu elaboreze
propriile lor ghiduri privind diagnosticul şi tratamentul hipertensiunii
arteriale, ci să susţină ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) şi
ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), adaptându-le pentru a
reflecta situaţia din Europa. Cu toate acestea, în 2003 s-a luat decizia de a
publica ghiduri specifice Societatii Europene de Hipertensiune / Societatii
Europene de Cardiologie, deoarece ghidurile Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (WHO) şi ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), se
adresează unor ţări care diferă ca dezvoltare a sistemelor sanitare şi
disponibilitate a resurselor economice, aceste ghiduri conţinand
recomandări diagnostice şi terapeutice care nu sunt complet adecvate ţărilor
europene. În Europa, resursele sanitare permit adesea o evaluare
diagnostică mai aprofundată a riscului cardiovascular şi a leziunilor
organice ale pacienţilor hipertensivi, precum şi o paletă mai vastă a
tratamentului antihipertensiv.
Iniţial, la copil, orientarea era spre identificarea şi tratarea formelor
secundare de hipertensiune, cum ar fi hipertensiunea din bolile renale de
parenchim sau hipertensiunea secundară stenozei de arteră renală.
Integrarea măsurării tensiunii arteriale în examenul pediatric de rutină nu
numai că a făcut posibilă detectarea hipertensiunii secundare asimptomatice
înaintea tulburării de bază dar, a confirmat de asemenea că o uşoară
creştere a tensiunii arteriale la copii este mult mai frecventă decât s-a
recunoscut, în mod deosebit la adolescenţi. Copiii, chiar şi cei mai mici pot
avea hipertensiune arterială. Asociaţia Americană a Inimii (AHA)
recomandă ca la toţi copiii să se facă măsurători ale tensiuni arteriale. Este
acum bine înţeles faptul că hipertensiunea detectată la anumiţi copii poate fi
semnul unei afectiuni nerecunoscute încă, cum ar fi bolile renale de
parenchim, stenoza de arteră renală, coarctaţia de aortă, pe când în alte
cazuri creşterea presiunii sanguine poate reprezenta începutul unei
hipertensiuni esenţiale.
Capitolul.I.
CADRUL PROBLEMEI
Capitolul II.
PRESIUNEA ARTERIALĂ
Capitolul III.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Capitolul IV.
FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI
HIPERTENSIUNII ARTERIALE
Capitolul.V.
MANIFESTĂRI CLINICE
Capitolul VI.
EXPLORĂRI PARACLINICE
Capitolul.VII.
EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PRONOSTIC
Capitolul.VIII.
HIPERTENSIUNEA ESENTIALĂ ŞI EVALUAREA
COMORBIDITĂŢILOR
Capitolul.IX.
TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA
COPIL
Capitolul. X.
PREVENŢIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL
2
Capitolul. XI.
MOTIVAŢIA STUDIULUI
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru
boala cardiovasculară şi pentru boala cerebrovasculară.
Cele mai multe studii privind tensiunea arterială care au fost
realizate în diferite populaţii arată o creştere a tensiunii arteriale
odată cu înaintarea in vârsta. Această boală îşi poate avea „ rădăcinile
” în copilărie şi adolescenţă aşa cum arată unele studii, însă nu este
suficient de mult investigată şi diagnosticată. Interesul pentru
hipertensiunea arterială la copil a crescut deoarece s-a constatat că
este importantă în apariţia hipertensiunii arteriale la vârsta adultă şi implicit o cauză semnificativă a morbidităţii şi chiar mortalităţii prin
HTA la adult .
Există studii despre hipertensiunea arterială la copii şi
adolescenţi însă cele mai multe sunt legate de hipertensiunea arterială
secundară şi nu cea estentială, care face obiectul acestei cercetări.
Conform celor mai multe studii, prevalenţa HTA la copii
variază la nivel mondial între 1 şi 5% ajungând până la 10% în cazul
adolescenţilor. Studiile românesti evidenţiază valori relativ
contradictorii. În studiul realizat de Goldis şi col. (1973) realizat pe
un lot de copii bucureşteni ce aveau vârste cuprinse între 6 şi 14 ani,
arată o prevalenţă de 3%, însă Chipail şi col. găseşte în 1977 la
copiii din judeţul Iaşi, o prevalenţă de 11,1%. Există şi studii mai
recente şi anume un studiu efectuat la Oradea, pe 27.500 de copii (5-
14 ani) din zona Bihor, care evidenţiază o prevalentă de 3,3%. Un alt
studiu efectuat pe un lot de 4.900 de copii din Bucureşti şi din judeţul
Ilfov a evidenţiat valori mai mari decât studiul Bihor. Cercetări
efectuate sub îndrumarea dr. Eliza Cinteză, au depistat 7% dintre
copiii cu vârste între 3 şi 17 ani cu hipertensiune arterială.
Acest studiu îşi propune să evalueze prevalenţa hipertensiunii
arteriale la un lot de copii şi adolescenţi aparent sănătoşi din mediul
urban, folosind criteriile standard admise pentru copil în momentul
de faţă. Cunoscând faptul că obezitatea se însoţeşte de hipertensiune
arterială într-un procent ridicat, fiind unul din cei mai importanţi
3
factori favorizanţi ai acesteia, am evaluat concomitent şi existenţa
obezităţii, precum şi gradul de severitate al obezităţii prin cântărirea
şi măsurarea taliei tuturor copiilor odată cu măsurarea tensiunii
arteriale.
Dacă la adult încadrarea în normal a valorilor tensionale se
bazează pe o valoare-limită, la copil valorile TA sunt diferite,
raportate la perioada de creştere, iar interpretarea lor se face în
funcţie de vârsta, talie şi sex, folosind tabelele cu percentile.
Capitolul. XII
OBIECTIVELE STUDIULUI
Studiul a avut drept obiective identificarea următoarelor
aspecte:
- Determinarea incidenţei hipertensiunii arteriale la copii
şi adolescenţi din şcoli şi licee din municipiul Iaşi şi din
oraşul Codlea, oraşe având un standard socio- economic
diferit.
- Corelarea valorilor tensionale obţinute cu :
Vârstă
Sex
Talie, greutate, IMC (Indice de masă corporală)
Factori socio-economici:
Antecedente personale patologice; Antecedente heredo-colaterale (HTA, obezitate, AVC,
IM)
- Evidenţierea unei corelaţii între supraponderalitate şi HTA
la copiii şi adolescenţii investigaţi
- Evaluarea factorilor de risc prin completarea unui
chestionar
- Evaluarea riscului, reprezentat de alimentaţia neadecvată şi
sedentarism asupra adolescenţilor, privitor la apariţia hipertensiunii
arteriale
4
- Monitorizarea fenomenului pe parcursul celor patru ani de
cercetare.
- Implementarea unei prevenţii organizate.
Capitolul. XIII.
ATERIAL ŞI METODĂ
Pentru a evalua prevalenţa hipertensiunii arteriale în rândul
populaţiei infantile au fost investigaţe două loturi de elevi din două
oraşe: Iaşi şi Codlea. Studiul ce a cuprins 3283 elevi s-a derulat pe o
perioadă cuprinsă între 2007-2010.
Respectând normele etice, studiul a fost efectuat cu acordul
conducerilor unităţilor de învatamânt unde s-au desfăşurat
investigaţiile, cu acordul reprezentanţilor legali ai copiilor, respectând
astfel regimul de confidentialitate al datelor colectate. Examinarea
elevilor s-au efectuat în cabinetele medicale, în prezenţa medicului de
medicină şcolară şi/sau al asistentei medicale din şcoala respectivă.
În Iaşi au fost investigaţi 2214 elevi din trei şcoli generale
(clasele I-VIII) şi un liceu (clasele I-XII):
- Şcoala I. Simionescu : 728 elevi, cu vârsta între 6 şi 17 ani;
- Şcoala N. Tonitza: 307 elevi, cu vârsta între 7 şi 17 ani;
- Şcoala M. Kogalniceanu: 122 elevi, cu vârsta între 7 şi 11 ani
- Liceul M. Eminescu: 1057 elevi, cu vârsta între 6 şi 19 ani
În Codlea au fost investigaţi 1069 elevi din 4 şcoli generale
(clasele IV-VIII), un liceu (clasele VIII şi XII) şi un colegiu
tehnic (clasa XII-XIII) :
- Şcoala Generala Nr. 1: 364 elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani
- Şcoala Generala Nr. 2: 188 de elevi cu vârsta între 10 şi 17
ani;
- Şcoala Generala Nr. 3: 325 de elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani
- Liceul Teoretic: 161 de elevi cu vârsta între 13 şi 20 ani
- Colegiul Tehnic Simion Mehedinti:32 de elevi cu vârsta între
17 şi 21 de ani (au fost incluşi la grupa de vârstă 15-19 ani)
5
Protocolul de studiu:
Protocolul a fost aplicat la toti copiii inclusi în studiu şi a cuprins
urmatoarele etape:
1. măsurarea parametrilor: greutate şi înalţime, tensiune arterială
2. s-a calculat indicele masei corporale (IMC) pe baza formulei: IMC
[kg/m2] = G [kg] / T [m2]
3. s-a distribuit un chestionar de evaluare (vezi anexe) a următoarelor
aspecte:
- antecedentele heredo-colaterale; identificarea la rudele de gradul
I şi II a următoarelor afecţiuni: HTA, obezitate, IM, AVC .
- tipul de alimentaţie;
- modul de petrecere a timpului liber (copilul şi familia), cu
precizarea prezenţei sau nu a obiceiului de a efectua un sport,
precizarea activităţilor considerate recreative;
- prezenţa sau nu a obiceiului de a fuma şi de a consuma alcool.
4. examinarea fişelor medicale aflate în baza de date a cabinetului şi
extragerea datelor de interes: antecedente personale fiziologice,
antecedente personale patologice.
Pentru măsurarea tensiunii arteriale minimum o dată în perioada
copilariei este recomandată compararea valorilor TA la membrele
superioare şi inferioare, pentru excluderea unei coarctaţii de aortă(în
aceste cazuri, valorile TA la membrele superioare sunt mai mari decât
cele de la membrele inferioare). Sub 3 ani măsurarea TA este
obligatorie doar într-un context evocator pentru o afecţiune ce se
însoţeşte de HTA secundară.
Condiţiile în care este indicată măsurarea tensiunii arteriale la
copiii sub 3 ani:
Istoric de complicaţii neonatale care au necesitat terapie
intensivă, prematuritate, greutate mică la naştere,
Boli cardiace congenitale,
Infecţii de tract urinar recurente, proteinurie, hematurie
macroscopică,
6
Boli renale cunoscute sau alte malformaţii renale sau de căi
urinare,
Istoric familial de boli congenitale renale
Transplantul de organe
Transplantul de măduvă osoasă
Tratament cu droguri ce cresc tensiunea arterială
Boli sistemice asociate cu hipertensiunea arterială
(neurofibromartoză, scleroză tuberoasă );
Presiune intracraniană crecsută
Descrierea grupurilor
Pentru a facilita prelucrarea datelor, elevii au fost împărţiţi pe
sexe şi pe baza criteriului vârsta în trei grupe : 6-9 ani , 10-15 ani,
15-19 ani.
Datele au fost prelucrate statistic, analizându-se următoarele:
prevalenţa hipertensiunii arteriale la elevii din întreg lotul studiat şi
separat prevalenţa hipertensiunii arteriale în loturile din cele două
oraşe analizând distribuţia pe grupe de vârstă; în funcţie de sex,
corelaţia cu supraponderalitatea şi/sau obezitatea pentru elevii din
fiecare şcoală şi apoi din cele două zone geografice.
Capitolul. XIV.
REZULTATE SI DISCUŢII
Iniţial vom analiza rezultatele obţinute în fiecare şcoală în
parte din cele două oraşe, apoi deoarece în Iaşi, şcolile sunt situate
în cartiere cu standard socio-economic diferit vom compara
rezultatele acestora, iar în final vom compara rezultatele din cele două
oraşe, deoarece acestea sunt situate în zone geografice diferite şi
variază mult ca mărime.
Distribuţia cazurilor de hipertensiune arterială se va face în
funcţie de vârstă, sex, talie şi greutate corporală.
7
Capitolul. XIV. 1. LOTUL NR. 1-IAŞI
Capitolul. XIV. 1. 1. ŞCOALA ION SIMIONESCU
Lotul a fost constituit din 728 copii: 348 de sex feminin şi 380 de
sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-17 ani. De remarcat ponderea
uşor mai crescută a băieţilor (52,2%) şi a copiilor din grupa de vârstă
6-9 ani (48,9%).
Băieţi
52.2%
Fete
47.8%
10-14 ani
47.3%
15-17 ani
3.8%
6-9 ani
48.9%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala ION SIMIONESCU
728(100%)
151(20.74%)
28(3.84%) 23(3.15%)
0
100
200
300
400
500
600
700
800nr elevi
elevi HTA1
elevi OB
elevi OB+HTA1
Reprezentarea grafică numerică si procentuală a elevilor
cu HTA, OB, OB+HTA din Sc.I. Simionescu-Iaşi
8
13.5
8.53
20.51
14.94
26.82
36.36
24.67
41.07
53.66
11.549.19
18.2916.67
20.78
32.14
1.5 1.213.84
1.14
9.75
6.06 6.49 5.35
1.5 1.212.56
1.14
7.314.54 5.19 5.35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8CLS
%
procent HTA1procent HTA2
procent OBprocent OB+HTA
Reprezentarea grafică procentuală a HTA1, HTA2,
OB, OB+HTA pentru fiecare clasă a şcolii Ion Simionescu-Iaşi
Distribuţia copiilor din şcoala Ion Simionescu Iaşi
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
0
200
400
600
800
nr.cazu
ri
V1 V2 V3 V4
momentul studiului
Feminin
Masculin
9
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA1(2007), HTA2 (2007) şi HTA3 (2008), HTA4 (2010)
din Şc. I.Simionescu-Iaşi
Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1 (2007),
HTA2 (2007) şi HTA3 (2008), HTA4 (2010) din Şc.I.Simionescu-Iaşi
În lotul constituit din 728 copii: 348 fete şi 380 băieţi, cu
vârste între 6-17, la prima evaluare (V 1) 151 de elevi, (20,74
%), au avut valori tensionale peste norml, cu o creştere
13.5
8.53
20.51
14.94
26.82
36.36
24.67
41.07
3.66
11.549.19
18.2916.67
20.78
32.14
3.5 3.65
8.975.74
13.416.6
14.2
1
5
4.597.69
2.430
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8CLS
%
procent HTA1procent HTA2procent HTA3procent HTA4
447(100%)
63(14.09)
30(6.71%) 22(4.92%)14(3.13%)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
nr elevi
HTA1
HTA2
HTA3
HTA4
10
progresivă a numărului acestora în paralel cu înaintarea în
vârstă, cu un vârf de incidenţă în cl. I-a şi a III-a ( ciclul primar)
şi cl.VI şi VIII ( ciclul gimnazial).
Ponderea elevilor supraponderali şi obezi, (3.84 %) este
mai mare în ciclul gimnazial, aceştia având şi hipertensiune
arteială la prima determinare într-un procent de 82,14 %.
(dominând în clasele V şi VII ).
La a 2-a evaluare (V 2), după 1–1,5 luni, se constată o
scădere semnificativă a numărului de elevi cu HTA la12,36 %
din totalul elevilor. Procentul cel mai mare se regăseşte tot la
elevii ciclului gimnazial cu un procent maxim la cl.VIII-a.
Diferenţa poate fi considerată hipertensiune de “halate albe”
La a treia determinare (V 3) , efectuată după un an, se
constată o scădere la jumătate, procentul fiind 42,96% din
numărul elevilor cu valori tensionale mari la prima
determinare.
La a patra (V 4) determinare, a tensiunii arteriale efectuată
la 3 ani după prima se constată o scădere a numărului de elevi
cu valori tensionale peste normal la 22,22% din numărul celor
cu valori tensionale mari la prima determinare.
Scăderea numărului de elevi cu HTA se înregistrează la
toate vârstele, dar se menţine aceeaşi pondere mai mare la elevii
ciclului gimnazial. Scăderea numărului elevilor cu HTA la
elevii supraponderali a fost mult mai mică .
Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de stadiul
HTA în cele 4 momente ale studiului se constată ca în timp a
scăzut numărul elevilor cu HTA dar şi gravitatea acesteia; la
V1 şi V2 domină sexul masculin cu stadiul I de HTA, în timp
ce la V3 şi V4 domină sexul feminin tot cu stadiul I de HTA .
11
Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de
stadiul HTA în cele 4 momente ale studiului, se constată că domină
HTA stadiul I, în special la grupa de vârstă 10-14 ani.
Considerăm că hipertensiunea de “halate albe” a avut o
pondere crescută în procentul ridicat la prima evaluare, iar
familiarizarea cu consultul medical, adaptarea la metodologia de
măsurare a TA şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos au avut ca
efect scăderea semnificativă a numărului de cazuri cu hipertensiune
arterială.
Capitolul. XIV. 1. 2. ŞCOALA NICOLAE TONITZA
La şcoala N.Tonitza, lotul a fost constituit din 307 copii: 157
de sex feminin şi 150 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17
ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor (51,1%) şi a
copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (51,8%).
La prima evaluare am găsit 104 elevi (33,87%) cu valori
tensionale peste normal
Băieţi
48.9%
Fete
51.1%
10-14 ani
51.8%
15-17 ani
7.2%
7-9 ani
41.0%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala NICOLAE TONITZA Iaşi
12
Reprezentarea grafica numerică si procentuală a elevilor cu HTA1,
HTA2, OB, BO+HTA din scoala Nicolae Tonitza-Iaşi.
Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, OB,
OB+HTA pe fiecare clasă a şcolii Nicolae Tonitza-Iaşi
25.35
20.5
40.62
5.12
48.1445.94
56.6
50
5.63 5.12
15.6
2.56
18.521.62
40
31.25
0 0 0 03.07
5.43.33
00 0 0 03.07 2.7 3.33
00
10
20
30
40
50
60
cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsVIII
%
procent HTA1
procent HTA2
procent OB
procent OB+HTA
307(100%)
41(13.35%)
12(3.9%)
4(1.3%) 3(0.97%)
0
50
100
150
200
250
300
350
nr elevi
HTA1
HTA2
OB
OB+HTA
13
Distribuţia copiilor din NICOLAE TONITZA Iaşi
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
Reprezentarea grafică procentuală a numărului de elevi cu
HTA1 (2007), HTA2 (2007) şi HTA3 (2008) din Şc.N.Tonitza- Iaşi
41(100%)
12(29.26%)11(26.82%)
8(19.5%)
0
5
10
15
20
25
30
35
40
HTA1
HTA2
HTA3
HTA4
0
100
200
300
400
nr.c
azu
ri
V1 V2 V3 V4
momentul studiului
Feminin
Masculin
14
Reprezentarea grafică procentuală a numarului de elevi cu
HTA1 (2007), HTA2 (2007) si HTA3 (2008) din Sc.N.Tonitza- Iaşi
Lotul a fost constituit din 307 copii: 157 de sex feminin şi
150 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17 ani. La prima
evaluare am găsit 104 elevi (33,87%) cu valori tensionale peste
normal.
Supraponderalitatea are o frecvenţă redusă la elevii acestei
şcoli, doar 4 elevi (1,3%), dar din aceştia, 3 elevi (75 % din
supraponderali) au şi valori tensionale mari. În toate momentele
studiului ponderea fetelor cu IMC peste 25 Kg/m2
, a fost mai
mare, dar nesemnificativ statistic .
Procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul
supraponderalilor este foarte mare (75%), numărul de cazuri este
însă prea mic pentru a putea trage concluzii ferme.
La a doua evaluare, doar 45,19 % din primul lot cu valori
tensionale mari au mai prezentat valori tensionale crescute .
La a treia determinare a tensiunii arteriale după 1 an, se
constată o scădere semnificativă a cazurilor cu valori tensionale
mari, (27,88% din elevii cu valori tensionale mari la prima
25.35
20.5
40.62
5.12
48.1445.94
56.6
50
5.63 5.12
15.6
2.56
18.521.62
40
31.25
5.63 5.12
12.5
2.56
14.8 16.2
26.6
0
10
20
30
40
50
60
cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsVIII
procent HTA1
procent HTA2
procent HTA3
15
determinare) dar se menţine creşterea progresivă a procentului de
elevi cu valori tensionale mari odată cu creşterea vârstei.
La a patra determinare a tensiunii arteriale efectuată în 2010
se constată scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste
normal, reprezentând 19,5% din elevii găsiţi cu HTA la prima
determinare.
Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie
de gradul HTA în 4 momente ale studiului se constată
predominenţa HTA gradul I la vârste de peste 10 ani.
Capitolul. XIV .1. 3. ŞCOALA M. KOGALNICEANU
La Şc. M.Kogalniceanu, care are numai clasele I-IV, lotul a fost
constituit din 122 copii: 59 de sex feminin şi 63 de sex masculin, cu
vârste cuprinse între 7-11 ani. De remarcat ponderea uşor mai
crescută a băieţilor (51,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani
(73%).
Băieţi
51.6%
Fete
48.4%
10-11 ani
27.0%
7-9 ani
73.0%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala M. KOGĂLNICEANU
16
122(100%)
24(19.67%)
5(4.09%)4(23.27%)
0
20
40
60
80
100
120
140
elevi
HTA1
OB
OB+HTA
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA,
OB, OB+HTA, din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi
22
14.285 14.285
23.333
0 0 0
13.333
0 0 0
10
0
5
10
15
20
25
HTA1
OB
OB+HTA
Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu HTA,
OB, OB+HTA din Şc. M. Kogalniceanu-Iaşi la prima determinare
17
0
50
100
150n
r.cazu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor din şcoala M. KOGĂLNICEANU Iaşi
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
122(100%)
24(19.67%)
9(7.37%)
0
20
40
60
80
100
120
140
1
nr elevi
nr elevi HTA1
nr elevi HTA2
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA1 şi HTA2 din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi
La prima determinare au avut valori tensionale peste limita
normală 19,67% elevi. Supraponderalii (4,09% din total) asociază
şi valori tensionale crescute (3,27% din total, 80% din
supraponderali).
18
La a doua determinare a valorilor tensionale după o lună se
constată o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste
normal la 37,5% din numărul celor cu valori crescute la prima
determinare reprezentând 7,37% din numărul total al elevilor.
A treia determinare a tensiunii efectuată în 2010 doar la
elevii care la prima determinare au avut valori tensionale peste
normal, numărul copiilor cu valori tensionale crescute a scăzut în
această clasă la o treime. (de la 19,67% la 3,27% din elevii urmăriţi,
între sfârşitul clasei I-a şi începutul Clasei a IV-a).
Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie
de gradul HTA se constată o pondere uşor mai crescută a copiilor
cu HTA gardul I în jurul vârstei de 10 ani.
Capitolul. XIV. 1. 4. LICEUL MIHAI EMINESCU
În Liceul M. Eminescu lotul a fost constituit din 1057 copii
(din clasele I-XII): 729 de sex feminin şi 328 de sex masculin, cu
vârste cuprinse între 7-19 ani. De remarcat ponderea uşor mai
crescută a fetelor (69%) şi a copiilor din grupa de vârstă 15-19 ani
(59,4%).
Băieţi
31.0%
Fete
69.0%
10-14 ani
34.4%
15-19 ani
59.4%
6-9 ani
6.1%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
19
monitorizaţi la Liceul MIHAI EMINESCU
Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2
OB si OB+HTA din numărul total de elevi ai Lic.M.Eminescu
0
500
1000
1500
nr.
cazu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor din Liceul MIHAI EMINESCU- Iaşi
1057(100)
327(30.93%)
177(16.74%)
67(6.33%)31(2.93%)
0
200
400
600
800
1000
1200nr elevi
nr elevi HTA1
nr elevi HTA2
nr elevi OB
nr elevi OB+HTA
20
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, HTA3
din Lic.M.EMINESCU-Iaşi
În lotul constituit din 1057 copii (din clasele I-XII): 729 fete şi
328 baieti, cu vârste între 7-19 ani. (59,4% între15-19 ani), 30,93%
din total au prezentat valori tensionale peste normalul vârstei şi taliei
la prima evaluare (V1).
În ciclul primar cele mai mari procente se înregistrează în clasa
I-a (28%) şi cl. IV-a (32%); în cel gimnazial se constată o creştere a
numărului de elevi hipertensivi, cu maximum în cl.VI-a (44,44%).
În liceu, procentul elevilor cu valori mari tensionale se menţine
aproximativ constant, oscilând între 27 şi 30%.
Elevii cu IMC mai mare de 25 reprezintă 6.33% din totalul
elevilor maximum înregistrându-se în cl. VII şi IX. Valori crescute
ale tensiunii arteriale au prezentat 46.26% din supraponderali
(2.93% din totalul elevilor liceului). Asocierea supraponderalitate +
HTA s-a întâlnit mai frecvent în clasele V, VI, VII, X.
La a doua măsurare (V2) a tensiunii arteriale, la 2 luni de la
prima determinare se constată o scădere a numărului de elevi cu
valori tensionale peste normalul vârstei, înalţimii şi sexului la
28 24
20
32.142
37.755
44.444
38.043
20.833
27.333 30.344
28.571 29.166
8 12
10 14.28
21.42 24.44
18.47 15.27
18 15.86 15.93
12.5
4 8
6.6 10.7
15.3 14.4
6.94
13.3 10
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
cls I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Procent HTA1 procent HTA2 procent HTA3
21
16,74% din numărul total de elevi ( 54,12% din numărul elevilor cu
valori crescute la prima determinare).
La a treia măsurare a TA (V3) după 2 ani, urmărind foştii
hipertensivi din prima determinare au rămas hipertensivi doar
11,63% din elevi.
La vizita V3, a crescut ponderea copiilor obezi cu HTA :
lagrupa 6-9 ani la 28,6% faţă de 1,5% la V1, la grupa 10-14 ani la
13,2% faţă de 4,9% şi la grupa 15-19 ani la 5,7%, faţă de 3,5% la V1.
Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de gradul HTA
în cele 3 momente ale studiului se constată la vizita V3, frecvenţe
mai crescute la băieţii cu HTA gradul I şi gradul II (15,8%), iar la
fete: HTA gradul II – 12,7% şi gradul I – 10,8%, distribuţii de
frecvenţă care nu sunt semnificative din punct de vedere statistic .
Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de
gradul HTA în cele 3 momente ale studiului se constată frecvenţa
mai crescută a HTA gradul I la toate grupele de vârstă.
Capitolul. XIV. 1. 5. ANALIZA COMPARATIVĂ
A ŞCOLILOR DIN IAŞI Analiza şcolilor din Iaşi
Lotul a fost constituit din 1157 copii: 564 de sex feminin şi 593
de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-19 ani. De remarcat
ponderea uşor mai crescută a băieţilor (51,3%) şi a copiilor din grupa
de vârstă 6-9 ani (49,4%).
Băieţi
51.3%
Fete
48.7%
10-14
ani
46.3%15-17
ani
4.3%
6-9 ani
49.4%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi în şcoli din Iaşi
22
13.5
8.53
20.51
14.94
26.82
36.36
24.67
41.07
25.35
20.51
40.62
5.13
48.1545.95
56.6
50
22
14.285 14.285
23.333
0
10
20
30
40
50
60
cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsVIII
%
HTA1 I.S
HTA1 N.T
HTA1 M.K
Distribuţia procentuală a elevilor cu HTA din Şcolile
I.SIMIONESCU, N.TONITZA şi M.KOGALNICEANU.
0
500
1000
1500
nr.
cazu
ri
V1 V2 V3 V4
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor monitorizaţi în şcoli din Iaşi
23
Dacă comparăm toate cele trei şcoli generale din Iaşi
constatăm ponderea mai mare a elevilor « hipertensivi » la şcoala
N.Tonitza comparativ cu celelalte două şcoli generale analizate, din
Iaşi.
Analizând distribuţia pe clase de învăţământ a elevilor din
cele trei şcoli generale şi liceu, analizate în municipiul Iaşi,
constatăm o creştere progresivă a procentului elevilor
hipertensivi pe măsura înaintării în vârstă, deci şi a clasei în care
sunt încadraţi aceşti elevi.
Comparând ciclul primar cu cel gimnazial din toate cele patru
unităţi de învăţământ, observăm o creştere aproape la dublu a
procentului de elevi cu valori peste normal a tensiunii arteriale în
ciclul gimnazial comparativ cu cel primar.
La liceu, la V1, constatăm o scădere a procentului
hipertensivilor comparativ cu ciclul gimnazial, deşi se constată
totuşi o modestă creştere din cl. IX-a, cu menţinerea în platou în
clasele IX-XII. (în procent de 27-30%)
Distribuţia elevilor din grupa 10-14 ani, la vizita de
monitorizare V 1:
- în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I
(21,8% vs liceu 19%);
- la liceu ponderea mai crescută a HTA gradul II
(13,2% vs scoli 5,8%).
Distribuţia elevilor din grupa 15-19 ani, la vizita de
monitorizare V 1, a prezentat diferenţe semnificative din punct de
vedere statistic în şcolile din Iaşi comparativ cu liceul M Eminescu:
în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I (22% vs 10,8%) şi
HTA gradul II (6% vs 2%);
LOTUL IAŞI
În întreg lotul din Iaşi care a inclus 2214 elevi din trei şcoli
generale şi un liceu, la prima examinare 27,37% dintre elevi au
prezentat valori crescute ale presiunii arteriale peste normalul
vârstei, sexului şi taliei.
24
2214(100%)
606(27.37%)
97(4.38%)66(2.98%)
0
500
1000
1500
2000
2500
NR ELEVI
HTA1
OB
OB+HTA
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA, OB, OB+HTA din şcolile şi liceul din Iaşi.
18.2
14.37
23.6
16.84
34.78
41.96
35.6733.75
27.33
30.3428.57 29.16
0.86 1.192.48
7.245.18
8.046.25 6
7.58
2.19
5.83
2.715.31 4.14
5.523.12 3.33 4.13 3.33
3.260.86
1.19 1.24
2.19
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12CLS
%
elevi HTA1 ELEVI OB elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA, OB,
OB+HTA pe clase din şcolile analizate în Iaşi
25
La acest lot analizat elevii supraponderali/obezi sunt în
număr de 97 reprezentând 4.38% din numărul total de elevi
analizaţi. Deşi procentul elevilor supraponderali/obezi nu este mare,
elevii care asociază şi valori crescute ale tensiunii arteriale
reprezintă 68.04% din totalul elevilor supraponderali/obezi
(2.98%din numărul total de elevi).
Capitolul. XIV. 2. LOTUL NR. 2. CODLEA- BRAŞOV
Am investigat 1069 elevi din trei şcoli generale, un liceu şi un
colegiu, cercetând doar clasele care s-au dovedit anterior, la Iaşi, cu
risc pentru HTA (cl. I, IV, VIII, XII, XIII).
În prima parte vom analiza situaţia din fiecare şcoală din punct
de vedere al hipertensiunii, supraponderalităţii/ obezităţii şi a
asocierii dintre ele.
Capitolul. XIV. 2. 1. ŞCOALA GENERALĂ NR. 1
La şcoala Generala Nr.1, lotul a fost constituit din 364 copii:
179 de sex feminin şi 185 de sex masculin, cu vârste cuprinse între
7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (50,8%)
şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (62,4%).
Băieţi
50.8%
Fete
49.2%
10-14 ani
62.4%15-16 ani
10.4%
7-9 ani
27.2%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 1
26
Reprezentarea grafica a numarului de elevi cu HTA,
OB, OB+HTA din Sc. Generala Nr.1 din Codlea-Brasov
0
200
400
nr.
cazu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 1 Codlea – Braşov
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
364(100%)
87(23.9%)
12(3.29%) 11(3.02%)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
nr elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
27
256(100%)
42(16.4%)22(8.59%)
10(3.9%)
0
50
100
150
200
250
300
elevi
nr elevi
HTA1
HTA2
HTA3
Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2,
HTA3 pentru Şc. Generală Nr.1 din Codlea-Braşov
Din totalul de 364 elevi investigaţi, au avut valori ale tensiunii
arteriale peste valorile normale pentru vârstâ, talie, greutate ( la
prima evaluare), 87 elevi ( 23,9%).
Analizând numeric şi procentual elevii cu valori tensionale peste
normal din fiecare clasă investigată, constatăm o creştere progresivă
a numărului acestora în paralel cu înaintarea în vârstă. Diferenţele
sunt semnificative între clasa I-a şi a VIII-a .
Din elevii supraponderali ( 3.29% din elevii analizati) au avut
şi valori tensionale peste normal 91,6 %, (3.02 % din totalul
elevilor).
La o a doua determinare numărul elevilor cu valorilor
tensionale peste normal a scăzut la 14.01% (comparativ cu 23,9%
la prima determinare).
Motivat de plecarea unor elevi, din cei 42 elevi=16,4% cu valori
tensionale crescute la prima determinare se constată o scădere la a
doua determinare la 8.59% şi la a treia determinare ajunge le
3,9%. Diferenţa faţă de prima determinare este mare şi poate fi
considerată ca fiind hipertensiune de “halate albe”.
28
Asocierea dintre supraponderalitate şi hipertensiune prezentă la
2.34% din elevi la prima evaluare scade la 1,95% din numărul total
de elevi la ultima determinare.
Capitolul.XIV. 2. 2. ŞCOALA GENERALĂ NR. 2
La Şc.Generală nr.2 din Codlea, lotul a fost constituit din
188 copii: 85 de sex feminin şi 103 de sex masculin, cu vârste
cuprinse între 9-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a
băieţilor (54,8%) şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (84%).
Băieţi
54.8%
Fete
45.2%
15-16
ani
13.3%
10-14
ani
84.0%
9 ani
2.7%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 2
188(100%)
52(27.65%)
13(6.91%)9(4.78%)
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
%
elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu
HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov
29
22.58
37.5
5.647.81
4.036.25
0
5
10
15
20
25
30
35
40
cls IV VIII
%
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu
HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov
0
100
200
nr.
cazu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 2 Codlea – Braşov
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
30
124(100%)
28(22.58%)
11(8.87%) 7(5.64%)
0
20
40
60
80
100
120
140
CLS IV
nr elevi
HTA1
HTA2
HTA3
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală, a numărului de
elevi din clasa a IV-a cu HTA1, HTA 2, HTA3
din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov
Din 188 de elevi (din clasele a IV-a si a VIII-a), 52 de elevi
(27.65%), au avut valori tensionale peste normal.
La această şcoală 6.91% din elevi au fost supraponderali
(IMC între 25,17 şi 35,16). Procentul celor cu valori tensionale mari
în rândul celor supraponderali este 69,23%, reprezentând 4.78%
din totalul elevilor investigaţi.
A doua determinare a TA, efectuată după un an a evidenţiat
o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de
la 27.65% la 13.82%.
La cei la care a fost efectuată şi a treia determinare (V3) a
tensiunii arteriale (clasa a IV-a) se constată o scădere a procentului la
5.64% din totalul elevilor.
31
Capitolul. XIV. 2. 3. ŞCOALA GENERALĂ NR. 3
La Şc. Generală nr.3 din Codlea, lotul a fost constituit din
324 copii: 147 de sex feminin şi 177 de sex masculin, cu vârste
cuprinse între 7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a
băieţilor (54,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (63,6%).
Băieţi
54.6%
Fete
45.4%
15-16
ani
8.6%
10-14
ani
63.6%
7-9 ani
27.8%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 3
324(100%)
89(27.46%)
17(5.24%)
11(3.39%)0
50
100
150
200
250
300
350
nr elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafica procentuala a elevilor cu HTA, OB,
OB+HTA din Sc. Generala. nr.3 din Codlea-Brasov
32
0
200
400
nr.
cazu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
Feminin
Masculin
Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 3 Codlea - Braşov
monitorizaţi pentru HTA pe sexe
220(100%)
45(20.45%)
23(10.455)13(5.9%)
0
50
100
150
200
250
nr elevi
elevi HTA1
elevi HTA2
elevi HTA3
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA1, HTA2, HTA3 din Şc. Generală nr.3 din Codlea-Braşov
33
Din 324 de elevi, 89 (27.46%) au avut valori tensionale
peste limita normală.
Supraponderali (IMC între 25,57 şi 37,6) au fost 5.24% din
elevi; procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul
supraponderalilor este de 84.61% (3.39% din total).
Observăm şi la elevii acestei şcoli aceeaşi creştere progresivă
a procentului de elevi hipertensivi, cel mai mare procent
înregistrându-se la clasa a VIII-a (42,3%). Concomitent se observă şi
creşterea numarului de elevi supraponderali/obezi 5,24%.
A doua determinare a TA, efectuată după 2 luni, a
evidenţiat o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste
normal de la 27,46% la prima determinare la 15.12% .
La o a treia determinare, efectuată după 1 an numai la
elevii care au rămas din primele două determinări se constată o
scădere marcată a numărului de elevi cu HTA, 5,9% din numărul
total de elevi (28,88 % din numărul de elevi cu HTA depistaţi la
prima determinare).
Diferenţa faţă de prima evaluare reprezintă de fapt « HTA de
halate albe ».
Aceşti elevi fiind aparent sănătoşi şi investigaţiile privitor la
posibilitatea unei HTA secundare fiind negative, considerăm că sunt
candidaţi pentru HTA esenţială, ei trebuind urmăriţi în continuare.
Capitolul. XIV. 2. 4. LICEUL TEORETIC CODLEA
În liceul Teoretic din Codlea, din 161 de elevi, 58
(reprezentând 36,02 % din totalul elevilor investigaţi) au prezentat
valori tensionale peste normal .
34
161(100%)
58(36.02%)
13(8.07%)
6(3.72%)0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
nr elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA, OB, OB+HTA din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov
55
106
19
39
11
21
0
20
40
60
80
100
120
cls VIII XII
nr elevi
elevi HTA1
elevi HTA2
Distribuţia numerică pe clase a elevilor cu
HTA1 şi HTA2 din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov
35
Din 161 elevi, 36,02 % din totalul elevilor investigaţi au
prezentat valori tensionale peste normal.
Elevii cu un indice de masă corporală peste 25 reprezintă
8.07 % din totalul elevilor. Din aceştia, 46.15% au prezentat şi
valori crescute ale tensiunii arteriale peste normalul vârstei şi taliei,
(3.72 % din totalul elevilor).
La a doua determinare, efectuată după o lună, se constată o
scădere a numărului de elevi cu HTA de la 36.02% la 19.87%.
Capitolul. XIV. 2. 5. COLEGIUL TEHNIC SIMION
MEHEDINŢI CODLEA
La colegiul tehnic Simion Mehedinţi - Codlea, din 32 de
elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, un număr de 12 elevi (37.5%) au
prezentat valori tensionale peste valorile corespunzătoare vârstei,
taliei şi sexului.
32(100%)
12(37.5%)
4(12.5%) 4(12.5%)
0
5
10
15
20
25
30
35
nr elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu
HTA,OB, OB+HTA din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din
Codlea-Braşov
36
32(100%)
12(37.5%)10(31.25%)
0
5
10
15
20
25
30
35
nr elevi
elevi HTA1
elevi HTA2
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1
şi HTA2 din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din Codlea-Braşov
Din 32 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, cu vârste
cuprinse între18 şi 21 ani, 37.5% au prezentat valori tensionale peste
valorile corespunzătoare vârstei, taliei şi sexului.
În acest lot 12.5% au fost supraponderali/obezi dar toţi
(100% din supraponderali/obezi) asociază şi valori tensionale
penste normalul vârstei, sexului şi taliei.
La al doilea control, efectuat peste o lună se constată
scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de la
37,5 la 31.25% din numărul de elevi.
La acest lot cu tineri adulţi, scăderea procentului de
hipertensivi este foarte redusă comparativ cu restul elevilor în vârstă
de până la 18 ani, procentul hipertensivilor menţinându-se ridicat
fapt care ne sugerează că hipertensiunea de “halate albe” are în acest
caz o pondere mult mai redusă, aceşti tineri fiind foarte probabil la
debutul unei hipertensiuni arteriale esenţiale. Ei vor trebui atent
urmăriţi şi luate măsuri adecvate.
37
Capitolul. XIV. 2. 6.
ANALIZA COMPARATIVĂ A ŞCOLILOR
DIN CODLEA- BRAŞOV
Analiza şcolilor din Codlea
În cele trei şcoli generale lotul a fost constituit din 876 copii:
411 de sex feminin şi 465 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-
18 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (53,1%) şi
a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (67,5%).
Băieţi5 3 . 1 %
Fete
46.9%
15-17
ani
10.4%
10-14
ani
67.5%
6-9 ani
22.1%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor
monitorizaţi în şcoli din Braşov
13.25
17.91
41.66
22.58
37.5
18.4221.52
42.3
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
CLS I CLSIV CLSVIII
HTA G 1
HTA G2
HTA G3
Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi
din Codlea la prima determinare.
38
13.25
18.42
30
50
17.91
41.66
22.58
37.5
21.52
42.3
34.5436.79
0
10
20
30
40
50
60
I IV VIII XII XIII
HTA GEN.1
HTA GEN 2
HTA G 3
HTA LIC
HTA COL
Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi
din Codlea la prima determinare.
41.66
6.029.82
22.58
37.5
23.43
18.42
42.3
36.79
50
41.6
17.91
13.25
26.85
8.87
21.52
11.8
7.89
25
34.54
2019.81
30
25
0
10
20
30
40
50
60
CLS I CLSIV CLSVIII CLS XII CLS XIII
%
HTA1 G1
HTA2 G 1
HTA1 G2
HTA2 G2
HTA1 G3
HTA2 G3
HTA1 LIC
HTA2 LIC
HTA1 COL
HTA2 COL
Distribuţia pe clase şi şcoli analizate a procentului de elevi
cu HTA1 şi HTA2 din Codlea
39
Observăm că la fel ca şi în Iaşi, comparativ cu ciclul primar,
ciclul gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o
pondere mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente
înregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 40%) şi clasa
XIII-a (50%), constatându-se o tendinţă ascendentă.
La a doua evaluare a tensiunii arteriale în cinci unităţi de
învăţământ analizate din Codlea, se observă o scădere aproape la
jumătate a procentului de elevi cu valori tensionale peste normal,
urmărind curba descrisă de procentul valorilor tensiunii arteriale la
prima determinare.
În cele trei şcoli generale analizate se constată că la momentul
V1 predomină ponderea elevilor cu HTA gradul I, procentul fiind
mai mare la baieţi, 20,4% faţă de fete10,2%.
La momentul V2 procentul elevilor cu valori tensionale peste
normalul vârstei, sexului şi taliei este mai mare la fete 28,9% faţă de
26,1% la băieţi pentru HTA gradul I, deşi numărul fetelor este mai
mic în lotul rămas în studiu (76 fete / 153 băieţi).
La ultima determinare, V3 a valorilor tensionale se constată un
procent de 35,9% la fete faţă de 8% la băieţi pentru HTA gradul I,
din numărul elevilor rămaşi în studiu.
Supraponderalitatea/obezitatea, la şcolile monitorizate din
Codlea, s-a înregistrat semnificativ mai frecvent la fete 23,1% faţă
de 3,4% la băieţi si a fost semnificativ mai crescută la grupa 10-14
ani.
În şcolile analizate frecvenţa copiilor cu obezitate şi HTA la
vizita V1 a evidenţiat: obezitatea asociată cu HTA gradul II la sexul
feminin în proporţie de 0,5% în timp ce la sexul masculin obezitatea
s-a asociat cu HTA gradul I în proporţie de 1,1%.
La vizita V3 se remarcă ponderea crescută a fetelor cu
obezitate+ HTA gradul I (10,3%) .
40
Capitolul. XIV. 2. 7. ANALIZA LICEELOR DIN
CODLEA-BRAŞOV
Lotul a fost constituit din 193 copii: 110 de sex feminin şi 83 de
sex masculin, cu vârste cuprinse între 10-21 ani monitorizaţi în
Liceul Teoretic Codlea şi Colegiul tehnic Simion Mehedinţi Codlea
judeţul Braşov. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor
(57%) şi a copiilor cu vârste peste 15 ani (75.6%).
Băieţi4 3 . 0 %
Fete
57.0%
10-14
ani
24.4%
15+
ani
75.6%
6-9 ani
0.0%
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a elevilor
monitorizaţi la licee din Codlea – Braşov
0
50
100
150
nr.
ca
zu
ri
V1 V2 V3
momentul studiului
6-9 ani
10-14 ani
15-19 ani
Distribuţia elevilor monitorizaţi pentru HTA pe grupe de vârstă
la liceele din Codlea - Braşov
41
Capitolul. XIV. 2. 8. ANALIZA LOTULUI NR. 2
CODLEA- BRAŞOV
Din cei 1069 de elevi investigaţi la Codlea în anul 2009 şi 2010,
au prezentat valori crescute ale presiunii arteriale un număr de 298
de elevi (reprezentând 27,87 %).
1069(100%)
298(27.87%)
58(5.42%)41(3.83%)
0
200
400
600
800
1000
1200
nr elevi
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor
cu HTA, OB, OB+HTA la prima determinare, din Codlea-Braşov
15.7220.4
39.8735.71
50
0.623.85
25
2.266.64
3.96
25
7.148.45
0.620
10
20
30
40
50
60
c l s I I V VI I I XI I XI I I
elevi HTA
elevi OB
elevi OB+HTA
Reprezentarea grafică, procentuală, a numărului total de elevi cu
HTA, OB, OB+HTA, repartizaţi pe clase din Codlea-Braşov.
La elevii din şcolile generale se constată o creştere progresivă a
procentului de elevi cu valori tensionale peste normalul vârstei,
42
sexului şi taliei, de la aproximativ 16% în clasa I-a, în jur de 20% la
clasa a IV-a, atingând 40% la clasa a VIII-a., situaţia fiind
asemănătoare în toate aceste şcoli.
Observăm că la fel ca în Iasi, comparativ cu ciclul primar, ciclul
gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o pondere
mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente
inregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 40%) şi clasa
XIII-a (50%), constatându-se o tendinţă ascendentă.
Un procent de 5,42% din totalul elevilor analizaţi au avut un
IMC mai mare de 25 (supraponderali şi obezi), din care 70.68% (
3,83% din totalul elevilor) au prezentat şi valori tensionale peste
limita considerată normală.
Supraponderalitatea începe să apară din clasa a IV-a , dar cel mai
mare procent de supraponderali s-a înregistrat la clasa a XIII-a.
Spre deosebire de restul claselor în care nu toţi supraponderalii au şi
valori tensionale crescute, în clasa XIII-a toţi elevii supraponderali au
şi hipertensiune, la prima examinare.
Se observă în toate şcolile examinate o curbă ascendentă atât a
procentului de elevi hipertensivi cât şi a procentului de elevi care
asociază supraponderalitate /obezitate cu hipertensiune, ambele
atingând maximum la clasa a XIII-a: 50% şi respectiv 25%.
Capitolul. XIV. 2. 9.
STUDIU COMPARATIV ÎNTRE LOTUL IAŞI ŞI
LOTUL CODLEA-BRAŞOV
Lot IS
10-14
ani
40.7%
15-19
ani
30.6%
6-9 ani
28.7%
Lot BV
10-14
ani
59.7%
15-19
ani
22.2%
6-9 ani
18.1%
Distribuţia pe grupe de vârstă pe loturi de studiu
43
Raportat la populaţia judeţului Iaşi pe grupe de vârstă şi sex,
se remarcă următoarele aspecte:
cei 2214 copii investigaţi, cu o eroare de eşantionare de
2,08% din populaţia şcolară a judeţului Iaşi reprezintă un
eşantion reprezentativ;
pe sexe, cea mai crescută prevalenţa s-a evidenţiat la sexul
feminin(17,4 o/oo vs 11,8
o/oo)
comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea
mai crescută la grupa 10-14 ani atât la sexul feminin
(20,3o/oo) cât şi la sexul masculin (17,2
o/oo);
la grupa de vârstă 15-19 ani în lotul IS s-a remarcat
prevalenţa mai crescută a sexului feminin (18,9 o/oo vs
6,6o/oo).
Raportat la populaţia judeţului Braşov pe grupe de vârstă şi
sex, se remarcă următoarele aspecte:
cei 1069 copii investigaţi reprezintă un eşantion
reprezentativ pentru judeţul Braşov, cu o eroare de
eşantionare de 3%;
prevalenţele au fost de aproximativ 12o/oo la ambele sexe;
comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea
mai crescută la grupa 10-14 ani atât la sexul feminin
(23,3/oo) cât şi la sexul masculin (24,9o/oo).
Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC
PENTRU HTA ÎN ÎNTREG LOTUL STUDIAT
HTA în familie prezintă o ponderea semnificativ mai mare la
elevii din lotul Codlea- Braşov, 114/151 (75,5%), cu un risc relativ
de 1,46 ori mai mare, diferenţele fiind semnificative din punct de
vedere statistic.
Obezitatea în familie se înregistrează la 21/26 (80,8%)
subiecţi din liceu în Iaşi şi la 11/16 (68,8%) în Codlea-Braşov.
44
Riscul relativ de obezitate în cazul antecedentelor heredocolaterale
de obezitate familială a fost de 1,90 ori mai mare la copiii din liceele
din Iaşi.
Fumatul, ca foctor de risc prezinta o pondere crescută la
subiecţii cu valori tensionale crescute: in liceele din Codlea-
Braşov fumează 7/8 elevi (87,5%), în timp ce la Iaşi fumatul se
înregistrează la 11/14 subiecţi (78,6%).
Consumul de cafea, ca factor de risc al hipertensiunii
arteriale, este întâlnit atat la scoli cat si la liceele din cele doua orase.
Ponderea este uşor mai crescută în liceele din Iaşi unde subiecţii
hipertensivi consumă cafea în proporţie de 21/26 situaţii (80,8%), în
timp ce la Codlea- Braşov consumul de cafea se înregistrează la
11/16 subiecţi hipertensivi (68,8%).
Consumul de băuturi energizante este întâlnit în proporţie
de 51/90 elevi (56,7%) la Iasi, iar la Codlea- Braşov consumul de
cola/pepsi la şcolari a fost de 11/16 subiecţi hipertensivi (56,5%).
Capitolul. XVI . DISCUŢII GENERALE
Capitolul. XVII . CONCLUZII GENERALE
1. Au fost investigaţi 3283 elevi, provenind din 6 şcoli generale,
2 licee şi 1 colegiu tehnic (cl.I-XIII), împărţiţi în 2 loturi: lotul
I Iaşi (2214 elevi): şi lotul II Codlea (1069 elevi) în perioada
2007- 2010, măsurarea presiunii arteriale efectuându-se cu
acelaşi tip de aparat.
2. Procentul de hipertensivi găsit la V1, a fost de 27,53% din
totalitatea elevilor; (la Iaşi 27,37%, la Codlea 27,87%, cifre
foarte asemănătoare deşi cele 2 oraşe diferă ca mărime şi
standard socioeconomic).
3. La V2, procentul general de hipertensivi a scăzut la 14,95% (la
Iaşi procentul a fost de 14,58%, iar la Codlea 15,71% , cifre
foarte apropiate la fel ca la prima evaluare).
4. La V3 se constată o scădere mai marcată a numărului de elevi
hipertensivi, mergând până la 5,11% din primii hiperensivi
depistaţi.
45
5. Studiind distribuţia pe grupe de vârstă, în funcţie de gradul
HTA în cele 3 sau 4 momente ale studiului se constată
frecvenţa mai crescută la grupa 10-14 ani. HTA gradul I a
dominat la toate grupele de vârstă.
6. Am constatat o creştere progresivă a procentului elevilor
hipertensivi pe măsura înaintării în vârstă, deci şi a clasei în
care sunt încadraţi aceşti elevi ;
7. Comparând ciclul primar cu cel gimnazial din toate unităţile
de învăţământ investigate, observăm o creştere aproape la
dublu a procentului de elevi cu valori peste normal a tensiunii
arteriale în ciclul gimnazial comparativ cu cel primar.
8. În ciclul gimnazial şi liceal a dominat HTA gradul I şi II la
ambele sexe.
9. Aceşti elevi fiind aparent sănătoşi şi investigaţiile privitor la
posibilitatea unei HTA secundare fiind negative, considerăm
că sunt candidaţi pentru HTA esenţială, ei trebuind urmăriţi în
continuare.
10. Diferenţa între V2 , V3 şi V4 faţă de prima evaluare ,V1,
reprezintă de fapt « HTA de halate albe »,
11. Procentul elevilor cu greutate peste normalul pentru vârstă,
sex şi talie a fost 4,72% din totalul elevilor investigati ( la Iaşi
4,38% iar la Codlea 5,42%).
12. Dacă în populaţia generală a elevilor procentul de hipertensivi
a fost de 27,53%, în rândul elevilor supraponerali/obezi acesta
a fost mult mai mare, 69,03% (la Iaşi 68,04%, la Codlea
70,68%) variind între 46,26% şi 100% la prima evaluare si
ajunge la 59,25% la ultima evaluare.
13. Asocierea obezităţii ca factor favorizant important al
hipertensiunii arteriale la copil, este evidentă în cazurile
analizate.
14. Analizând frecvenţa cazurilor pe grupe de vârstă, se constată o
creştere a procentului de hipertensivi în paralel cu creşterea
vârstei, spre adolescenţă şi mai puţin legat de perioadele
dificile ale şcolarizării.
15. Este evidentă curba ascendentă atât a procentului de elevi
hipertensivi cât şi a procentului de elevi care asociază
supraponderalitate/obezitate cu hipertensiune, ambele
atingând maximum la clasa a XIII-a.
46
16. Analizând repartiţia pe clase a cazurilor cu HTA,
supraponderalitate/obezitate, precum şi asocierea dintre ele ,
constatăm că cele mai multe cazuri cu valori tensionale peste
normal se găsesc în clasele VII -VIII, XII - XIII.
17. Deşi datele generale obţinute în cele 2 oraşe sunt apropiate ca
valoare, se observă totuşi variaţii suficient de mari de la o
şcoală la alta în interiorul aceluiaşi oraş, în funcţie de cartierul
unde este localizată şcoala.
18. Considerăm că hipertensiunea de “halate albe” a avut o
pondere crescută în procentul ridicat la prima evaluare, iar
familiarizarea cu consultul medical, adaptarea la metodologia
de măsurare a TA şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos au
avut ca efect scăderea semnificativă a numărului de cazuri cu
hipertensiune arterială la vizita V3 comparativ cu V1.
19. Ponderea cea mai mare între factorii favorizanţi a avut-o
hipertensiunea în familie (75,5%), obezitatea în familie
(74,8%), fumatul (83,05%), consumul de cafea (74,8%) şi în
măsură mai mică băuturile energizante (56.6%).
Capitolul. XVIII .
PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA
Teza confirmă existenţa hipertensiunii arteriale la vârsta
copilăriei, numai că, particularităţile de reacţie ale copilului
determină o supraevaluare a hipertensiunii arteriale la un consult
banal, în special iniţial efectuat de o persoană cu care micul pecient
nu este familiarizat (motiv bine cunoscut de altfel). Aşa cum
dovedeşte studiul de faţă, aceşti copii trebuie urmăriţi pentru că
cifrele reale ale hipertensiunii arteriale, sunt mult mai mici, scăzând
la ultimele determinări la un procent de aproximativ şase ori mai
mic decât cifra iniţială.
Teza evidenţiază faptul că nu trebuie interpretată HTA de
„halate albe” ca o boală constituită şi atrage atenţia că trebuie
urmăriţi copiii cu hipertensiune arterială deoarece unii dintre ei vor
fi hipertensivii adulţi, iar schimbarea stilului de viaţă duce la
scăderea acestui risc.
47
Studiul de faţă arată că deşi cele două oraşe au un nivel
socioeconomic diferit şi sunt situate în zone geografice diferite, în
mare, copiii au prezentat aceleaşi variaţii tensionale odata cu
înaintarea în vârstă.
Deasemeni s-a evidenţiat faptul că adolescenţii sunt grupa cea
mai afectată de prezenţa hipertensiunii arteriale şi ei vor trebuie
supravegheaţi cu multă atenţie.
Eforturile de prevenţie trebuie începute devreme, implementarea
unui stil de viaţă adecvat având ca ţintă nu numai pacientul dar şi
familia sa în totalitate. Educaţia în acest sens trebuie să implice nu
numai medicul curant (pediatru, nutriţionist, diabetolog) dar şi
medicul de familie şi mai ales medicul şcolar.
48
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Durrani A M,Fatima W. Determinants of blood pressure distribution in school
children, Eur J Public Health 7April 2011.
2. Christakis NA, Fowler JH. The collective dynamics of smoking in a large social
network. N Engl J Med 2008; 358: 2249-2258.
3. Rennie KL, Hemingway ,Kumari HM, Brunner E, Malik M, Marmot M. Effects
of Moderate and Vigorous Physical Activity on Heart Rate Variability in a British
Study of Civil Servants. Am J Epidemiol 2003;158 (2):135-143
4. Matei D, Cinteza E. Hipertensiunea arteriala la copii in Esential in pediatrie, Ed
Medicala Amaltea, Ed a II-a, Bucuresti 2010; 114-121.
5. V Grosu, Hipertensiunea arteriala la copii si adolescenti: probleme de
clasament,diagnostic si tratament . Info Med 2004; 3(5): 28-32.
6. Tsioufis C, Kyvelou S, Tsiachris D, et al. Relation between physical activity and
blood pressure levels in young Greek adolescents:The Leontio Lyceum Study Eur
J Public Healt, February 2011; 21(1): 63 - 68.
7. Gavrilovici C, Boiculese L, Brumariu O, Dimitriu AG. Studiul etiologiei si
caracteristicilor hipertensiunii arteriale secundare la copil. Rev Med Chir Soc Med
Nat Iasi ian-mar 2007; 111( 1): 70-81.
8. MatraginaN, Ciobanu N, Cojocari S, Bichir L. Hipertensiunea arteriala la
copii:factori de risc si cauzali. Arta Medica 2007;5(26):38-40.
9. Mocanu V. Diagnosticul în tulburările de comportament alimentar şi obezitate.
Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iaşi 2009; 64-76;160-186.
10. Genovesi S A, Giussani M C, Pieruzzi F A, Vigorita F A, Arcovio C A, Cavuto S
B, Stella A. Results of blood pressure screening in a population of school-aged
children in the province of Milan: role of overweight. Journal of Hypertension
2005; 23(3):493-497.
11. Luma G B, Spiotta R T. Hypertension in children and adolescents. Am Fam
Physician. may 2006 ; 73(9):1558-1568.
12. Niculescu C E, Iordache E. Particularitati ale hipertensiunii arteriale la copil.
Revista Romana de Pediatrie 2006; vol LV(1):75-77 .
13. U.S. Department of Health and Human Services, National Institutes of Health,
National Heart Lung, and Blood Institute. The Fourth Report on the Diagnosis,
Evaluation, and Treatment of Hight Blood Pressure in Children and Adolescents,
2007.
14. Popescu V. Cauzele cardiovasculare ale hipertensiunii arteriale. Revista Romana
de Pediatrie 2009; vol.LVIII( 2):162-166.
15. Atlas S A, Renin-Angiotensin Aldosterone System: Pathophysiological Role and
Pharmacologic Inhibition .JMCP 2007;13(8):S9-20
16. Herlitz H, Palmgren E, Widgren B, Aurell M. Failure of angiotensin II to
suppress plasma renin activity in normotensive sugjects with a positive familiy
history of hypertension. Clin Sci (Lond), 2005, 109(3): 311-317.
49
17. Gaddam K K, Nishizaka M K, Pratt-Ubunama et al. Characterization of Resistant
Hypertension. Association Between Resistant Hypertension, Aldosterone, and
Persistent Intravascular Volume Expasion. Arch Intern Med 2008;168(11):1159-
1164.
18. Mătăsaru.S, Hipertensiunea arterială sistemică in Pediatrie tratat sub red. E P
Ciofu, Ed. Medicala Bucuresti 2001; 421-435.
19. Loos RJ, Bouchard C. FTO: the first gene contributing to common forms of
human obesity. Obes Rev 2008; 9: 246–250.
20. Do R, Bailey SD, Desbiens K, et al. Genetic variants of FTO influence adiposity,
insulin sensitivity, leptin levels, and resting metabolic rate in the Quebec Family
Study. Diabetes 2008; 57:1147–1150.
21. Ford ES. Trends in mortality from all causes and cardiovascular disease among
hypertensive and nonhypertensive adults in the United States. Circulation
2011;123(16):1737-44.
22. Cinteză M, Pană B, Cochino E, Florescu M, Mărgulescu A, Florian A, Vinereanu
D: Prevalence and control of cardiovascular risk factors in Romania Cardio-Zone
National Study. Ed. Medica . J Clin Med 2007; 2: 277-288.
23. Mitsnefes MM, Kimball TR, Witt SA, Glascock BJ, Khoury PR, Daniels SR. Left
ventricular mass and systolic performance in pediatric patients with chronic renal
failure. Circulation 2003; 107 :864 –868.